Sunteți pe pagina 1din 54

Studenta: Stan

Andreia

Grupa: 3156

Ploiesti

2012-2013

Anul: IV

2 |

P a g e

Tema proiectului:

Calculul tehnologic al serpentine cuptorului de piroliza a benzinei

3 |

P a g e

CUPRINS

l.Obiectivul proiectului.Date initiale de proiectare

4

  • 2. Consideratii generale privind procesul de piroliza

8

  • 3. Calculul proprietatilor materiei prime

10

  • 3.1. Densitati

10

  • 3.2. Temperaturi medii de fierbere functie de temperatura de fierbere

(ASTM) medie volumetrica

11

  • 3.3. Factor de caracterizare (Watson)

12

  • 3.4. Masa molara medie

12

  • 3.5. Raport^

.......................................................................................................................

13

  • 3.6. Curba VE (vaporizare la echilibru)

............................................................................

13

  • 3.7. Curba VE la presiune diferita de cea atmosferica

15

  • 3.8. Vascozitati

17

  • 4. Calculul serpentine in ZR

  • 5. Compozitia

amestec de reactie(gaz cracat),a entalpii de functie de x,T.

  • 6. Calculul

serpentine in ZR

  • 7. Discutia rezultatelor.Concluzii.

Anexe

Bibliografie

4 |

P a g e

1. OBIECTIVE:

Stabilirea numarului de serpentine in paralel;

Dimensionarea serpentinei: determinarea lunigimii acesteia in ZC, ZR;

numar coturi; bilanturi masice, termice pe serpentina;

determinarea parametrilor de functionare (presiune, temperatura) de-a lungul serpentinei; estimare VV (LHSV, h -1 ) si a timpului total de stationare in zona de reactie.

DATE INITIALE DE PROIECTARE:

*

1) Caracteristici ale materiei prime (benzina)

- curba de distilare ASTM (STAS):

Nr.Crt.

%Vol. distilat

Temperatura, °C

 
  • 1 55

0

 
 

5

  • 2 63

 
 
  • 3 70

10

 
 
  • 4 79

20

 
 
  • 5 87

30

 
 
  • 6 94

40

 
 

50

  • 7 101

 
 
  • 8 108

60

 
 
  • 9 115

70

 

10

80

122

11

90

130

12

95

136

13

100

145

     

5 |

P a g e

Curba ASTM

0 20 40 60 80 100 120
0
20
40
60
80
100
120

% vol distilat

Figl.Curba de distilare ASTM (STAS)

Densitate (relativa): d\ 0 = 0,730

2) Parametri de functionare a cuptorului

Capacitate de prelucrare: 120 000 t/an; Durata anuala de functionare: 8 000 h/an; Temperatura in alimentarea cuptorului: t iC = 95°C; Presiunea in alimentarea cuptorului: p iC = 5,5bar; Temperatura la care incep reactiile (temperatura la intrare in zona de reactie): t iR = 650T;

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

>

Abur

Rapor^^;- (la intrarea in ZR): ra = 0,62 kg/kg; Tensiuni termice in zona de convectie (ZC): O t c = 79 620 kcal

  • m 2 *h'

kcal

  • m 2 * h ;

Tensiuni termice in zona de radiatie (ZR): O t R = 318 470

Sarcina maxima pentru o serpentina: S max = 2 500 kg/h; Conversie finala (la iesire din ZR): xc f = 0,84; Se admite o distributie a produsilor de reactie constanta de-a lungul serpentine in ZR (deci dependenta de conversia xc) si identica cu cea de la iesirea din ZR.

6 |

P a g e

Tabel.Compozitie efluent (gaz cracat „uscat") ZR.

 

Nr.

Component

Compozitie,

Masamola

%masa

ra

1

Hidrogen

H2

0,50

2,016

2

Metan

CH4

5,20

16,043

3

Acetilena

C2H2

0,40

26,038

4

Etena

C2H4

25,00

28,054

5

Etan

C2H6

4,10

30,070

6

Propena

C3H6

18,40

42,081

7

Propan

C3H8

2,60

44,097

8

 

C4H5

7,70

53,084

«C 4 ''»

 

(C3H4; C4H4; 1-C4H6; 1,2-, 1,3-C4H6)

     

9

Butene

C4H8

7,40

56,108

(1-C 4 '; cis-, trans-2-C 4 '; i-C 4 ')

10

Butan (n+i)

C4H10

4,70

58,123

11

Benzina

 
  • - 16,00 (xcf)

(MP)

12

Combustibil lichid greu

 
  • - 8,00

250

 

Pentru fractia „combustibil lichid" rezultata din reactie se cunosc:

O comb = 0,859 si K Wcomb = 11.8 (mai exact 0.85872 si respectiv 11.8118).

3) Caracterisitici constructive

Dimensiuni tuburi:

Diametru interior

d i = 80 mm

Diametru exterior

d e = 100 mm

Lungime

Lu = 8 m

4) Cinetica

Se admite o cinetica aparenta (globala) de ordin I pentru piroliza benzinei:

v R = k *

C

b z

TT ,

.

.

. kmolbztransf

m

3 *s

Unde: v R - viteza de reactie, -------------- : ------- ;

C bz - cencentratie materie prima (benzina), -^-.

Ecuatia cinetica se poate scrie sub forma integrata:

ln f——) = k * x, sau xc = 1 e _ - * x

Vl-xc/

Unde: xc - conversia benzinei; x - timp, s; k - constanta de viteza, s

-1

;

Respecta o dependenta Arrhenius de temperatura, cu:

7 |

P a g e

A = 1,778 * 10 1 V 1 ; Ea

= 210,03^-;

mol

Dependenta ce poate fi redata si sub forma din relatia urmatoare:

10970

lg(k) = 11,25 ------------

5) Proceduri de calcul. Prezentarea proiectului.

Se folosesc proceduri de calcul simplificate, de exemplu cea pentru serpentine in zona de radiatie.Pentru materii prime hidrocarburi inferioare sau fractiiusoare, la calculul ZR se pot folosi si modele mai simple sau modele cinetice detaliate si procedurile avansate de calcul oferite de programe specializate precum ChemKin.

8 |

P a g e

2. Consideratii generale privind procesul de piroliza

Piroliza,cunoscuta si sub denumirea de cracare termica la presiuni joase,este procesul de descompunere termica a hidrocarburilor,care se desfasoara in fazavapori la temperaturi mai mari de 800°C,la presiuni joase,sub 5atm,in scopul obtinerii olefinelor inferioare folosite ca materii prime in petrochimie. Materiile prime constau din etan,propan,n-butan si amestecuri ale acestora;bezine primare(nafta);rafinatul liber de aromatice al benzinelor din RC;benzene hidrogenate provenind din procesele de cracare termica(reducerea de vascozitate,cocsare),motorine DA si motorineDV,ca atare sau dezamortizate si desulfurizate partial prin hidratare.In unele din procesele de piroliza neconventionale se urmareste piroliza titeiului si a produselor reziduale rezultate din prelucrarea acestuia. Materia prima se caracterizeaza prin continutul de componenti puri,in cazul alimentarii cu C 2 ,C 3 ,C 4 sau cu amestecuri ale acestora.

INSTALATIA DE PIROL IZA Schema unei instalatii de piroliza a benzinei,redusa la partile component esentiale,este redata in figura urmatoare ,distingandu-se sectia calda si sectia rece a instalatiei.

2. Consideratii generale privind procesul de piroliza Piroliza,cunoscuta si sub denumirea de cracare termica la presiuni

Fig. Schema de principiu,redusa a unei instalatii tipice de piroliza,cu indicarea

sectiei

calde

si reci.

1-

cuptor

2-

generator

de

abur

3-

coloana

de

fractionare

 

4-

compresor

 

5-

sectie

de

fractionare

9 |

P a g e

Instalatia cuprinde urmatoarele sectii principale:

-sectia de piroliza propriu-zisa;

-sectia de pretratare si comprimare a gazelor de piroliza;

-sectia de recuperare a produselor utile din gazele de piroliza.

Dupa mpdul in care se asigura caldura necesara reactiilor de piroliza,instalatiile industrial pot fi:

-instalatii cu cuptor tubular;

 

-instalatii cu purtator de caldura in strat mobil;

-instalatii cu purtator de caldura in strat fluidizat.

In prezent cele mai raspandite sunt instalatiile cu reactor de tip tubular care permit utilizarea unei game largi de materii prime(gazoase si lichide) si o variatiel arga a parametrilor

de

de

functionare.

 

1-

serpentina de reactie

2-

serpentina de preincalzire

3-

arzatoare laterale

4-

arzatoare

de podea

5-

zidarie refractara

6-

schelet

de rezistenta

7-

podet

de deservire

8-

scara

de acces arzatoare

9-

suspensie

tevi radiatie

10-

gura

de acces

11-

clanpeta

de observatie

12-

tevi

princalzire apa demineralizata

13-

tevi

preincalzirea buri

Sectiune tipica unui cuptor de piroliza

14-

racitor

de gaz cracat

 

15-

colector

de abur

16-

ghidaj

10 |

P a g e

3. Calculul proprietatilor materiei prime

3.1 Densitati

*

Convertirea unei densitati relative in alta poate fi facuta cu una din ecuatiile:

df = 0,730

  • d }5 ; 6 = 0,9952 * dl 0 + 0,00806 => d 1= 0,73456

  • d gg = 1,001 * dl 5,6

  • d }5;6 = 0,9915 * p 20 + 0,00 8 0 6

20

p este densitatea produsului petrolier in stare lichida, g/ml, la 20°C. Densitatea API se determina in functie de densitatea relativa d cu relatia:

141,5

API = —— - 131,5 => API = 61.133

3

  • d ,

,

Variatia densitatii, p L ,

kg/m

,

a

unei

fractiuni

petroliere

sau

a

unui

titei

in

faza

lichid

cu

temperatura poate fi estimata cu functia:

 

p L (d 4

,t

) = d 4 *

(1000 -

2,29 - 6,34 * d| 0 + 5,965 * (dl 0 ) 2 )

 

Tabelul 1

   

..

Nr. Crt

 

%Vol.distilat

Temperatura, °C

 

Temperatura, K

 

T,K(VE)

 

t, 0 C(VE)

 

1

 

0

55

 

328.15

  • 352.501 79.351

   

2

 

10

70

 

343.15

  • 358.422 85.272

   

3

 

30

87

 

360,15

  • 359.577 86.427

   

4

 

50

  • 101 374,15

   
  • 363.052 89.902

   

5

 

70

  • 115 388,15

   
  • 373.408 100.258

   

6

 

90

  • 130 403,15

   
  • 380.013 106.863

   
               

7

100

  • 145 418,15

  • 380.668 107.518

   

55 20

PL (d40 , ^ = 0 , 730 * (1000 - 2,29-6,34. 0,730 + 5,965 . 0,7302 ) = 699576 ^

  • 70 20

 

P, (dl 0 ,t 1 0 %vol ) = 0,730 * (1000 - ————^7^7^7:7) = 686.537kg/ m 3

 

L 4 1 0 % vo U

2

  • V 2,29 - 6,34 * 0,730 + 5,965 * 0,730 /

 

B/

 
  • 87 20

 

U

P, (dl 0 ,t 3 0 %vol ) = 0,730 * (1000 - ————

r

^

r

n

^

  • V 2,29 - 6,34 * 0,730 + 5,965 * 0,730 2 J

n

,

)

=

6 7 1 . 7 5 9 k /

m

3

L l 3 0

%

vo

 

'

 

t

101-20

\

P, (dl 0 ,t 50 %vol ) = 0,730 * (1000 - ———^ r ^ r

„ „ „ „ , )

 

=

6 5 9 . 5 9 1

k /

m

3

L l 5 0 % vo U

2

V 2,29 - 6,34 * 0,730 + 5,965 * 0,730

J

'

 
  • 115 20

 

PL^WD = 0 , 730 * I 1000 ' 2,29 - 6,34 * 0.730 + 5,965 * 0,7302 ) =

  • 130 20

  • 647 421k

    • - g

/m3

 

/

7 n

.

PL (d20 , t «»l ) = 0,73° * (1000- 2 , 2 9-6,34 * 0,730+ 5,965 * 0,7302) = 6 3 4 .382 k g

/m3

(

145 - 20

\

PL (dl0 , t i00%vol ) = a 730 * (1000 - 2,29-6,34* 0,730 +5,965 * 0,7302 ) = 621343 k/m 3

11 |

P a g e

Fig.Variatia densitatii unei fractiuni petroliere in faza lichid cu temperatura. 3.2.Temperaturi medii de fierbere functie de

Fig.Variatia densitatii unei fractiuni petroliere in faza lichid cu temperatura.

3.2.Temperaturi medii de fierbere functie de temperatura de fierbere (ASTM) medie volumetrica

Panta: pa = t ^ 4 ° => pa = 0,75-

^

80

%

55 + 70 + 87 + 101 + 115 + 130 + 145 tmVf = -------------------------------- ----------------------------- = 100.6-

tmMf = tmVf0,3161379 *eV

( - 1, 1 80 97 0 * 1 0" 2 * t m Vf?+3,70687*pa3 )

J

= 100,6 0,3161379 * eV

( - 1, 1 8 0970 * 1 0 " 2 *( 1 0 0,6)3+3,70687*(0,75)3 )

/= 93.54-

( - 2, 70 642 1 * 1 0 " 2 * t m Vf3+5,163875*pa4 )

tmWf = tmVf + 2,599348 * 10 -2 * eV

J

„ ( - 2, 7 0642 1 * 1 0" 2 *(1 0 0 .6)3+ 5, 1 63 8 75 *(0, 7 5)4

= 100,6 + 2,599348 * 10 -2 * eV

= 102.379-

tmCf = tmVf 0,4388152 * eV

/

9

9

( - 8,997 0 3 1 * 1 0" 2 * t m Vf2o +2,456791* p a 2

o

= 100,6 0,4388152 * eV

(

9

( - 8,9970 3 1 * 1 0 " 2 *( 1 0 0,6)2

9

'

o+2,4 56 79 1 *(0, 75)2 o '

J

=

98.744-

12 |

P a g e

2

1

tmMef = tmVf 0,2161448 * e"

- 1,2 79964* 1 0" 2 * t m Vf3 + 3,6467 79* p a 3

/

II ( - 1,279964* 10" 2 *( 1 0 0,6)3+ 3,646 779* (0, 75) 3

= 100,6 0,2161448 *eV

= 100.422°C

tmMf + tmCf 92.54 + 98.744 tmMef = ------------ -------- = ------------- ---------- = 95.642C

22

tmVf este temperature medie volumetrica (ASTM);

tmMf este temperature medie molara;

tmWf este temperature medie greutate (masa, „ponderata");

tmCf este temperature medie cubica;

tmMef este temperatura de fierbere medie a mediilor.

3.3.Factor de caracterizare (Watson)

Relatia recomandata in prezent pentru stabilirea factorului de caracterizare este:

[1,8 * (tmMef + 273,15)]3 [1,8 * (95.642 + 273,15)]3

K " = -------------------- ---------------------- = ---------------- 073456 ---------------- =

  • 11 ' 875

3.4.Masa molara medie

Masa molara medie a unei fractiuni petroliere se

poate determina cu relatia:

Mm(d 1|6, TmMef) =

= 42,9654 * TmMef ^ 6 0 0 7 *

(d 1 5,6)

1 5 6\4,983 0 8

^ (2, 0 97 * 1 0 " 4 * Tm M e f- 7, 78 7 1 2 * d { | ®+2,

0 84 76 * 1 0 " 3 * Tm M e f* d { | \ )

= 42,9654 * 368.729^ 600 7 * (0,73456)

,

  • 4 983 08

^ e (2,0 97 * 1 0 " 4 * 3 68. 792 - 7, 7 87 12 * 0, 7 34 56+2, 0 84 76 * 1 0 " 3 * 3 68. 792 * 0, 7345 6) _ gg gg^

TmMef = tmMef + 273,15 = 95.642 + 273,15 = 368.792 K

Astfel, relatia se poate utilize pentru TmMef cuprinsa intre 305 K si 838 K (32-565 °C),

d 1 5,6 intre 0,63si 0,97si Mm = 70 - 700, cu o eroare de max. cca 7%.

13 |

P a g e

3.5.Raport-

C

Raportul masic- din molecula medie de hidrocarbura se poate determina cu relatia:

H

RW C = 8 , 7743 * 10 _ 1 0 * e ( 7 ' 1 76 * 1 °" 3 * Tb+3 0 ' 06242 <5,6-7,35*10" 3 *Tb*d^) * Tb 0,98445

_ ( A 1 5,6\ - 1 8 ,

2 7 5 3

*

= 8

15,6)

7743 * 10- 10 * e ( 7, 1 76 * 1 0 " 3 * 3 74. 1 5+3 0, 0 6242 * 0, 7 34 56 - 7, 3 5 * 1 0" 3 * 3 74. 1 5 * 0, 7345 6)

* 3 74.15 - 0 , 98445 * (0,7 3 4 56) - 18 , 2753 = 6.2 2 6 Tb = t 5 0 o /oVol + 273,15 = 101 + 273,15 = 374,15 K

c

Cunoscand raportul masicraportul dintre numarul de atomi de H si cel de C poate fi calculat

H

5

cu relatia:

A c 1 12,011 1 RaH = * ---------- = ------------- * ---------- = 1 794

  • c A H Rwc 1,008 6.642 .

H

Unde A c si A H sunt masele atomice ale carbonului, respective hidrogenului. A c = 12,011 si A H = 1,008

3.6.Curba VE (vaporizare la echilibru)

Curba VE a fractiunii petroliere se poate determina prin calcul, pe baza curbei de distilare

ASTM, cu ajutorul metodei Riazi-Daubert. Aceasta foloseste urmatoarele relatii pentru gasirea

temperaturilor, T iVE , K, de pe curba VE, plecand de la temperaturile T iAS TM, K, de pe curba

ASTM.

T i V E = A i * (T iA S T M )B 1 * (d 1 5, 6 )

Coeficientii A i , B i si C i sunt dati in urmatorul tabel.

14 |

P a g e

Tabel 2.Coeficienti din relatie pentru convertirea curbei de distilare ASTM la curba VE.

I

%Vol.

Ai

Bi

Ci

Domeniu de temperatura

distilat

(ASTM), °C

 
  • 1 2,9747

0

 

0,8466

0,4209

  • 10 - 265

 
  • 10 1,4459

  • 2 0,9511

 

0,1287

  • 60 - 320

 
  • 30 0,8506

  • 3 1,0315

 

0,0817

  • 90 - 340

 
  • 50 3,2680

  • 4 0,8274

 

0,6214

  • 110 - 355

 
  • 70 8,2873

  • 5 0,6871

 

0,9340

  • 130 - 400

 
  • 90 10,6266

  • 6 0,6529

 

1,1025

  • 160 - 520

           
  • 7 7,9952

100

0,6949

1,0737

  • 190 - 430

T 1VE = 2,9747 * (55 + 273,15)°' 8466 * 0,7 3 4 56°' 4209 = 352.501 K

T 2VE = 1,4459 * (70 + 273,15) 0 ' 95 11 * 0,73456°' 1287 = 358.422 K

T 3VE = 0,8506 * (87 + 273,15) 1 0315 * 0,7 3 4 56 00 81 7 = 359.577 K

T 4VE = 3,2680 * (101 + 273,15)° 82 74 * 0,73456°, 6214 = 3 6 3.0 5 2 K

T 5 ve = 8,2873 * (115 + 273,15)°, 6871 * 0,7 3 4 5 6 09340 = 3 7 3.40 8 K

T 6VE = 10,6266 * (130 + 273,15)°, 6529 * 0,73456 1 1025 = 380.013 K

T 7VE = 7,9952 * (145 + 273,15)°, 6949 * 0,7 3 4 5 6 10 73 7 = 380.668 K

Tabel 3

%Vol.

Temperatura pe curba VE la

Temperatura pe curba VE la

distilat

presiunea atmosferica, K

presiunea atmosferica, °C

0

  • 352.501 79.351

 

10

  • 358.422 85.272

 

30

  • 359.577 86.427

 

50

  • 363.052 89.902

 

70

  • 373.408 100.258

 

90

  • 380.013 106.863

 

100

  • 380.668 107.518

 

15 |

P a g e

120

100

80 +

a>

a.

E

« 40

60

20

120 100 80 + a> a. E « 40 60 20 0 0 20 40 80

0

 

0

20

40

60

80

100

120

% Volum

Fig.Curba VE la presiune atmosferica.

3.7.Curba VE la presiune diferita de cea atmosferica

 

Relatia

urmatoare

poate

fi

utilizata

pentru

determinarea

curbei

VE

la

diferite

presiuni

p,

bar,

pe

baza

curbei

VE

la

presiune

atmosferica.

Tnf-41 1393 - Tf Log(p) = 3,2041 * (1 0,998

1393 _i_

41

* (

log(p)

1393 _ 0,998 * (3,2041

1)

1

)

Tf 41 1393

Tnf1393

Tnf 41

1393

41

)

Tnf

1 _ 0,998 * (3,2041 1 ) * Tnf

16

|

Presiunea: p = 5,5 bar

P a g e

1)

Tf

Tf

/log,

  • 1393 0 (5,5)

41

0,998 * ( 3,2041

 

1

/log , o(5,5) \

0,998 *( 3,2041 x )

1

  • 1393 ,

41

*

( l og

1

o( 5,5 )

1 )

  • 1393 _ 0,998 * ( 3,2041 1 ) *

 

1

/log, o(5,5)
1 0,998 *( 3,2041

1) *

352.501

1393

352.501

41

 

= 414.431K

352.501

1393

 

352.501

41

*

358.422

1393

358.422

41

 

= 426.078 K

358.422

1393

 

358.422

41

17 |

P a g e

1 =

___________

0,998 V 3,2041 -y 359 577 -41 = 427.399 R

1393 +

JL

* ( l0g "ffi) - l) * 359 ' 577 ~

1393

/logi 0 (5,5) \

( 3,2041 1 )

. 1 /logio(5,5) \ 359.577 1393

  • 1 + 0,998 *( 3,2041 1 ) * 359.577 41

  • 1393 , 41 * (logi o(5,5) A * 363.052 1393

Tf _ 1393 + 0,998 ( 3,2041 1) 363.052 41 _

11 4 , , 1 /logio(5,5)

363.052 1393 431 .

301 K

1 + 0,998 *( 3,2041

1

) * 363.052 41

1393 + 41 * /logi o(5,5)

373.408 1393

/log i o(5,5) \

0,998 *( 3,2041

1

) * 373.408 41

Tf c =----------------- - -------- - ----------------- ---------------------------- = 443 025 K

11

5

, , 1 /log i o(5,5)

373.408 1393 443 25 K 1 + 0,998 *( 3,2041 1 ) * 373.408 41

  • 1393 + 41 * * * /log i o(5,5) . 380.013 1393

/log i o(5,5) \ f = ___________ 11 6 , , 1 /log i o (5,5)

0,998 * ( 3,2041

____________

1202{ 41 ; /log! o(5,5)

380.668 1393

1 + 0,998 * ( 3,2041 1) * 380.013

41

1) * 380

013 41

.

_ 150151 K

380.013 1393 450 .

4

/log i o(5,5) \

0,998

* (

3,2041

1)

*

380.668

41

11 7 , , 1 /log i o(5,5)

380.668 1393 451 .

335 K

  • 1 +0,998 *( 3,2041 1 ) * 380.668 41

Tabel

4.

18 |

P a g e

%Volum

Temperatura pe curba VE la

Temperatura pe curba VE la

presiunea de 5,5 bar, K

presiunea de 5,5 bar, °C

0

  • 414.431 141.281

 

10

  • 426.078 152.928

 

30

  • 427.399 154.249

 

50

  • 431.301 158.151

 

70

  • 443.025 169.875

 

90

  • 450.451 177.301

 

100

  • 451.335 178.185

 

19 |

P a g e

%Volum Fig.Curba VE la presiunea de 5,5 bar 3.8.Vascozitati Vascozitatea t, °C, L 15,6' W 't)

%Volum

Fig.Curba VE la presiunea de 5,5 bar

3.8.Vascozitati

Vascozitatea

t,

°C,

v L (d 15,6' K W't)

cinematica,

v L ,

m

/s,

a

unei

se

101,766

(d15:6 * KW)

poate

0, 5 2 5

- 29,263

fractiuni

petroliere

lichide

la

diferite

exprima

10 - 6 2 KW

xv(di5:6, KW)

cu

xv(di 5 ; 6 :K w ) * e t+2 7 3

temperaturi

relatia:

2 --------------------------- * e 154.249+2 73

779.487

20 |

P a g e

Unde:

xv(d 15;6 , K W ) el 17 1 7 + 0 ; 0029254 - (d S6- K w )S] ^ xv ( d 15:6 : K W ) 779.487

Relatie valabila pentru:

(K W * d 15,6) < 10,74 => (11.875 * 0,73456) < 10,74 => 8.723 < 10.74 (F)

 

101,766

(0,73456 11,875) ,

3.376* 10 - 7 m 2 /s

 

101,766

(0,73456 11,875) ,

3.207 * 10 - 7 m 2 /s

  • v L (d 15,6, K W, t 30%vol )

101,766

[(0,7 3 45 * 11,87 5) 0 ,

525

3.189* 10 - 7 m 2 /s 10 -6 * 11.875 779.487

* --------------------------- * e . 14 1.2 8 1+2 7 3

779.487

10 - 6 * 11,87 5 779.487

v

L (d

15,6,

K W,

t 0%vol )

  • v L (d 15,6, K W, t 10%vol )

29,263

29,263

29,263

21 |

P a g e

101,766

  • 10 -6 * 11,875 779.487

-------------------------- * e 1 5 8. 1 5 1+2 7 3

779.487

  • 10 - 6 * 11,87 5 779.487

-------------------------- * e 169. 87 5+2 73

779.487

10 - 6 * 11,875

779.487

779.487

■ * e 1 7 7. 3 0 1+2

73

10 -6 * 11,875 779.487

-------------------------- * e 1 7 8. 1 8 5+2 73

779.487

v

L (d

15,6'

K W't

v

L (d 15,6' K W't

V

L( d

1 5 '6'

Kw't

v

L (d 15,6' Kw,

baza t 50 %

v

L = Ay * e

 

(Tb)

Unde: A v

=

5 0%vol) =

36

- 29,263

29,263

- 29,263

- 29,263

[(0,73456 * 11,875)°, 5 2 5

101,766

= 3.136 * 10- 7 m 2 /s

7 0%vol) =

[(0,73456 * 11.875)°, 5 2 5 = 2.990 * 10 -7 m 2 /s

)

90%vol

101,766

1(0,73456 * 11,875)°, 5 2 5

= 2.904* 10 -7 m 2 /s

)

101,766

100%vol

L(0,73456 * 11.875)°, 5 2 5 = 2.895 * 10 -7 m 2 /s

Metoda permite determinarea vascozitatii cinematice, cSt, a unei fractiuni petroliere lichide pe

vol. distilate:

(91,83 * Tb - "A 75 - 29,2 63) * =

By

g = e 4, 7 1 7+0, 0 0 52 6*Tb

Tb este temperatura, K, la 50% vol. distilate.

Tb 374.15 K

A v = (91,83 * 3 74.15 - 0 , 175 - 29,2 6 3) *

( B^

B v = e 4 , 7 1 7 + 0 , 0 0 52 6 *

11,875

3 74 . 1 5 = B v = 800.334

{ 80 0. 3 34

800.334

zBBvX

/800.334A

A 0,0489

v L = A v * e ( Tb ) = v L = 0,0489 * e ( 3 74. 1 5 ) = v L = 0,415 cSt

22 |

P a g e

4.Calculul de dimensionare al cuptorului de piroliza

4.1. Zona de convectie

10 serpentine in paralel

G M p= G ^p^= 1500^g

kg kg abur

kg

G a = G M p * ra = 1500-^*0,62^ ------------------- = 930-^ h

g mp

h

Impartim serpentina in trei zone:

Zona in care au loc fenomene fizice - incalzirea benzinei in stare lichida pana la t 0 %vE la

p=5,5 bar; Zona de vaporizare si incalzire a benzinei pana la t 100 % VE la p=5,5 bar;

Zona de serpentina in care are loc incalzirea benzinei in stare vapori.

4.1.1.Calculul serpentine fnsectorul 1 din zona de convectie (ZC)

tic=95 0 C

pic=5,5 bar

ti2c=t0%VE(5.5)= 141.281°C

p

p

p p p

Ecuatia de bilant termic pe sectorul 1: G Mp * h^ c p + Q fl c = G Mp * h^p

Q fi c = ®tc * n * d e * L l c

Entalpia amestecurilor complexe de hidrocarburi (fractiunilor petroliere) in stare lichid, kJ/kg, la 0 temperatura t, °C, se poate stabili cu ecuatia simpla:

1

L(d£tK w ,t)

= [(2,964 - 1,332 * d l *;®) * t + (0,003074 - 0,001154 * dg®) * t 3 ]

* (0,0538 * K w + 0,3544) Cu originea I L =0 pentru lichid la 0°C

  • 1 L (d 15,6' Kw- ti2c)

'

= [(2,964 - 1,332 * 0,73456) * 141.281 + (0,003074 - 0,001154 * 0,73456)

* 141.281 2 ] * (0,0538 * 11,875 + 0,3544) = 322.775 kJ/ kg

G MP * (h^p - hjfp) 1500 * (322.775 - 217.178)

1 c

71 * d e * O tc

71* 0,1* 79620

95 2 ] * (0,0538 * 11.875 + 0,3544) =217.178 kJ/kg

23 |

P a g e

Caderea de presiune, Ap, pentru curgerea la interiorul conductei poate fi determinate cu ajutorul

ecuatiei:

L p * w 2 Ap = X * * -d 2

Coeficientul k de rugozitate pentru conductele de otel in exploatare are valoarea: k=5 m

X = 0 , 0 1 * (

0

/ k \ )

d

3

=

1 4

(

5

0 , 0 1 * ( — — ) 0,08
0 , 0 1 * ( — — )
0,08

\

0

=

3

1

4

0 , 0 3 6 6

3

.

.

.

.

Variatia densitatii, p L , kg/m , a unei fractiuni petroliere se calculeaza cu relatia:

p L (d 4 ,t) = d 4 * (1000

- 2,29 - 6,34 * d| 0 + 5,965 * (d4 °) 2 )

p M p , c (d2 0 ,tic) = 0,730 *(1000 --

95 20

2,29 - 6,34 * 0,730 + 5,965 * (0,730)V

= 664.864 kg/m 3

141.281 20 p M p i2 c (d 4 , ^ 2 c ) = 0,730 * (1000 - 2,29 - 6,34 * 0,730 + 5,965 * (0,730) 2 )

= 624.669 kg/m 3

p M p i c + p M p i 2 c 664.864 + 624.669 3

P m 1 c = ----------- 2---------- = ---------------- 2 ------------- = 64 °. 766 k g /m 3

MP

i c

_

p

M

G

pi c _____________________

________

4 * G

M p

________ __

4 * 1500

_____________

_______________ __

0

124 ,

7i * d 2 3600 * 71 * d 2 * p. - p 3 6 0 0 *

L

i

3600 * 71 * (0,08)

2

M

* 664.864 ,

p i

c

4 G

4 1500

w*

1

i 2 c 3600 * 71 * d 2 * p ..

3600 * 71 * (0,08) 2 * 624.669 ,

D

1

M ^i2C

_

w i c + w i 2 c 0,124 + 0,133 W1 c = i c 2 i 2 c = ------------------------2 --------- = 0.1285 m/s

_ Q ^33

m/s

24 |

P a g e

L

Ap 1 c X * ^ *

Re

Re

dj * Wj c* p

mlC

di*w lC

mlC

  • 9 mlC

v miC

 

* w'

6.332

644.766

*

0,1285 2

2

0,0366 *

0,08 *

2

15.421 Pa

mlC

t, c 95°C

t, 2 c 141.281C _ tjc + tj2 c _ 95 + 141.281

 

 

t m 1 C

2

2

V

L (d 15,6, K w, t m1C )

Re mlC

 
 

"mlC

ti2c=141.281°C

Pi2c=5.499 bar

p i 3 c =5.261 bar

O t c * % * d e

 

!v( d Kw, ti3c)

=

Numar de coturi:

L

75 d

118.141 °C

101,766

[(0,73456 * 11.875) 05 2 5

29,263

10 -6 * 11,875 8 12,344

* --------------------------- * e 1 1 8. 14 1+2 7 3

812,344

1.025 * 10 - 7 m 2 /s

d j * W-. c 0,08*0,1285 ----------- -------- - -------- — — 1002926.829 >> 2300 = Regim turbulent, chiar rugoz 1.025 10

Q f 1 c O tc * % * d e * L 1 c 79620 * % * 0,1 * 6.332 1.583 * 10 5 kJ/h

4.1.2. Calculul serpentine in sectorul 2 din zona de convectie (ZC)

ti3c=tioo%vE = 178.185 0 C

Ap 1 c 15.421 Pa 1.542 * 10 -4 bar

Pi 2 C P, C - Ap 1 c 5,5 - 1.542 * 10 -4 5,499 bar

* L 2 C G M P * (H MP C - h M 2 p)

= 532,17 - 210,61 * 0,73456 + (1,8213 - 0,45638 * 0,73456) * 178.185

+ (0,0023447 - 0,00059037 * 0,73456) * 178.185 2

+ (4,187 * 178.185 - 837) * (0,07 * 11,875 - 0,84) = 643.054 kJ/ kg

) 79620 * 71 * 0 , 1 * L 2 c

<D tc * 71 * d e * L 2 c = G M P * (H MP" - h MP

nic=0

n2c=3

1500 * (703.005 - 322.775) => L 2 c = 22.802 m

L ec h 2C = L 2 c + n 2 c *

75

*

d i

=

22.802

+

3

*

75

*

0,08

=

40.802m

*„ _ ^ .

L ech 2 C . Pm 2 c

* ( W m 2 c )2

25 |

P a g e

Ap 2 c = X ^ *

2

p i2C = 624.669 kg/m 3

p i 3 c * M M P (p i 2 c - Ap 2 c ) * MM p

Pi3C

R * T i 3 c

P m2C

w m 2 c

2

Pj2C + Pj3C

_ Wi 2 c + Wi 3 c

p

" 2

X * L

ech 2C

3600

G

MP

d

R * T i 3 c

100 M (p 10 p )

"12C

+

R * T i 3 c

R * T i 3 c

+ ■

P i 2 C 100 * M M P * (p i 2 c - 10 5 * Ap 2 c )

0,0366 * 40.802 * 1500 2 3600 2 * 7t 2 * 0,08 5

624.669 +

100 * 102,481 * (5,5 - 10- 5

1

■ +

[624.669 100 * 102,481 * (5,5 - 10 -5 * Ap 2 c )

Ap 2 c = 23827.5 Pa = 0.238 bar

4 * G M P

4 * G M P

Wi 3 c =

P i 3 c*rc* d2

4 1500

* 3600 p P i 3 c * M M P * 71 * d2 * 3600

  • 1 R * liQr

-------------------------------------------- = 5.757 m/s

r o/ri

0,083 * 451.185 * 102 , 481 * * * O, 082 * 3600

i

8,314*451.185

8,314*451.185

p )

26 |

P a g e

w i 2 c + w i 3 c 0,133 + 5.757 w m 2 c = i 2 C i 3 C = ------------------------- ^---------- = 2.945 m/s

22

Pi 3C

(Pi 2 c - Ap2 c) * M M p _ (5,499 - 0.238 ) * 102,481

R* T 3 c = 0,083 *451.185

= 14.397 kg/m 3

p i2C + p i3C 624.669 + 14.397

m2C

2

^ 2 c = 141.281C

^ 3 c = 178.185C

319.533 g/m
2

t i2 c + ^ 3 c 141.281 + 178.185 t m 2 c = c , i 3 c = ----------------------------- = ------------- = 159.733°C

2

2

m2C

10 " 6 * 11,875 812, 344

* ---------------------------- * e 1 5 9. 73 3+2 73

812,344

[(0,73456 * 11,875)°, 5 2 5

= 3.226* 10- 7 m 2 /s

-29,263

d i * w 2c 0,08 * 2.945

= 730316.2 >> 2300 = Regim turbulent

Re

3.226 10

Qf2c = ^tc * % * d e * L 2 c = 79620 * % * 0,1 * 22.802 = 5.703 * 10 5 kJ/h

  • V L (d 15,6, K w, ^m2c) =

101,766

4.1.3. Calculul serpentine in sectorul 3 din zona de convectie (ZC)

ti3c=178.185 0 C

pi3c=5.261

bar

tiR=650°C

Pi 3 c = Pi 2 c - Ap2 c =

5,499 - 0,238 = 5,261 bar

Otc * % * d e * L 3 c = G M P * (H Sp - H^)

!v( d 1 5, 6, Kw, t i3c )

 

= 532,17 - 210,61 * 0,73456 + (1,8213 - 0,45638 * 0,73456) * 178.185

+ (0,0023447 - 0,00059037 * 0,734456) * 178.185 2

+ (4,187 * 178.185 - 837) * (0,07 * 11.875 - 0,84) = 703.729 kJ/ kg

!v (d 1 5 ,6, K w, ^R)

27 |

P a g e

= 532,17 - 210,61 * 0,73456 + (1,8213 - 0,45638 * 0,73456) * 650

+ (0,0023447 - 0,00059037 * 0,73456) * 650 2 + (4,187 * 650 - 837)

* (0,07 * 11,875 - 0,84) = 2134.328 kJ/kg

28 |

P a g e

<D tc * 71 * d e * L 3 c G M P * ( H MP H MP*) ^ 79620 * 7 * 0, 1 * L

3 c

= 1500 * (2134.328 - 703.729) => L 3 c 85.790m

n 3 c 12 coturi

L e c h co t =

75 * d i

L ec h 3C = L 3 c + n 3 c * 75 * d i 85.790 + 12 * 75 * 0,08 157.79

A P 3 c

100 * 3600 2 *

p 10 p

/451

I 5,2

5,261

5,261

X * R * G

jy[ P* L e ch 3 c

* I Z -------- T i 1-

3

p

c

Ap 3 c

N

^451.335

* I

+

_____

T i

/ p i 3 c p i 3 C

1 0

5

TT --- * I

+

7

2 * d 5 * M MP VT 3 c

R

*

A p

3

c N

iR

T

0,0366*8,314*

1500 2 * 151.79 / 5,261 5,261 10 -5 *

923,15

■* I

100 * 3600 2 * 77 2 * 0,08 5 * 102,481 \451.335

10

p

Ap 3 c 28074.9Pa 0,281 bar

4 * G M P

4 * G M P

Wi 3 c

P i

3

c * 7 * d 2

* 3600

P i 3 c * M p
P i
3 c * M
p

M P * 77 * d2 * 3600

R * li ^ r

4 1500

i

---- K J Z ] -------------------------------------------------- 5.759 m/s

n nQ3

,26

i

* 102,481 * 7 * 0,08

0,083 451.335

Q Q C

2

* 3600

P i3 c

5,261

Pi 3c RT^* M MP 0,083 * 451.335 * 102 , 481 14392 k ® /m 3

h 3 c 178.185°C

^ R 650°C

ti 3 c + ti R 178.185 + 650 t m 3 c i 3 c 2 i R ------------------- ^ ---------- 421,674°C => T3 m c 503.185 K

_

Pentru determinarea vascozitatii dinamice a unei fractiuni petroliere vapori, p v , la presiuni joase

(sub 5-10 bar) se poate utilize relatia:

p v (M MP , T) — — 0,0092696 + ^0,001383 5,9712 * 10 -5 * M MP 2) * T2 + 1,1249 * 10 -5

MP

 

M

M- V (M

M P , T 3 m c )

— —0,0092696 + ^0,001383 5,9712 * 10- 5 * 102,4812) * 503.1852

29 |

P a g e

+ 1,1249 * 10 -5 * 102,481 0.0093 cP 0.934 * 10 -5 kg/m * s

30 |

P a g e

p v