\e

MffiffiffiWWffiAMK
ED|T!''R,A toh! eREAtdGA
o
'*r
i
lir
I
:
i
"
!.
"4
"j
,"
''
i*"
1_
.l
,rur.Es RENAnD a MORCOVEATA
GAINILE
-
Pun
priuoare,
spune doamna Lelic,
ci Honorina iar a ui! t si-nchidir giinlle.
E-adeviral. Te uili pe lercastrl
Si
vezi
indati. In fundul ogrizii. colclul glinilor
i$i casci, in noapt, pitratul ncgru al por-
lilei deschise.
-
Felix, daci tc-ai duce tu si le-nchizi?
zice doanrna Lepic cclrri mai mare dintre
coplt s:l t,
-
N -i trcaba mea si vard de gdini,
mormiie Felix, un biiat gilbejit,
trindav
$i
fricos.
-
Atrrnci tu, Ernestina?
-
O, mimico, a$ muri dc frici!
Felix, liatele mai mare,;i sori-sa Ernes-
lina abia ridici ochii cind rispund. Citesc
amindoi lbarte adincifi, cu coatelo pe
masi, liunte-n frunte.
*
Doamne, ci proasti mai sinrl
spune doamna Lepic. Unde mi era capul?
Morco!,eati. du-te
$i-nchide
gSinile!
Cu porccla asta il alinti pe nezinul ca-
'<i.
,lin pricini
ci are plrul rulu pi fcla
pistruiatil.
Morcoveald. carc-$i licea de
lucru pe sub masi, se ridici
9i
ingini sfios:
-
Zirll cj pi mre mr-e lrici. mamico.
Curml i-o intoarce doamna Lepic.
I'n
rornrc ca linel Mil laci
.u
rid. Her, nrrl-
.i-lcl
-
Pii ce, nu-l
;tim
noi? E viteaz ca un
1lp.
sarc cu gura sori-sa Ernestina.
- Nrr
.r
tr:mr.ie nim,:nr
)r
Lle nrmrc.
adaugi irutcle siu Felix.
Morcovcali :c umlli-n pene la auzul
aceslor laude
9i,
ru5inindu-se in sinca sa
cii nu-i vrednic de cle, inccarcd si-iji biruie
leama.
Ca .h-r mai dea cura1. maicr-sa ii pro-
mlte o pirlmi-
-
Birrrnr
.r.mr
fareli lumini. ingii.
meazi el.
Doamna Lepic ridicd din umeii. Felix
suride dispreluitor. Doar Ernestina se
aralJ nril,'r.ii
-
ia o lunrinarc
yi i7i in.u-
lette
friliorul pini la capitul coridorului.
-
Te-a$lept aici, zice ea.
NrLmai cl o zbugheste intr-o clipiti in-
diri1, inspiimintati de o ribufnire de
\inl cdrc /buciumr llacira luminiirii
)i
o
stinge.
incordirrdu-9i pulpele
ti
simlindu-5i
celciicle
parci lipite de pimint, Morco-
veafi incepe si dirdiie in intuneric; afarl e
o hc/nlr .le i sc pare ti a orbil. Cite un
\ir-
rej dc vint il infi$uri ca un cear$af inghe-
lal,
gata si-l smulgi din loc. Vulpi, ba
poate ci
$i
lupi, nu-i slllli oare peste
miini. in obraji? Cel mai bine ar fi sA dea
buzna, la nimereali. spre cotel, cu capul
inarnte.
.pintecin.l
inlunecimca din
ilrr.
Gise$te
pc bijbiite ivirul portjfei. Zdu-
pditul pa$ilor sIi face giinile sa se foiasci
pe slinghii
qi
si ciriie speriate.
-
Da' potolili-le odati! le striSi
Mgrcovea;i. Eu sint !
InclrLl( purtilr. apur /bo.rra inipoi
(d
>i
crrm rr rrca aripi. Iar cind int15 in ca.i.
gifiind
5i
mindrLr de isprali.
$i
d.l de cal-
:
?:
JULES RENARD
'
MORCOVEATA
duri
9i
de lumini, i se
par ce a lepadat
nitte zdrenle
pline de noroi
9i
pdtrunse de
ploaie.
Si
a lmbrAcat ve$minl uqor
5i
nou.
Zlmbe$te
plin
de sine
ti
sti
[anto$,
a$tep-
tind laude, ba, fiindci se
$tie
scepat de
prF
mejdie. cauti pe chipurile alor sii urmele
ingrijordrii care trebuie si-i fi friminrat
mai adineauri.
Felix
9i
Emestina citesc inse linittili
mai departe, iar doamna Lepic ii spune cu
nepisare, ca
9i
cum nimic nu s-ar fi lntim-
plat:
-
-
Morcoveald, de azi inainte ai sd in-
chizi
giinile in fiecare seare.
POTIRNICHILE
Domnul Leoic isi desarta ca de obicei
tolba
pe masl. inauntru. doui
potirnichi.
Felix, fratele cel mare, le inscrie
pe
tiblila
atirnatl in
perete.
Asta-i datoria lui. Fie-
care dintre iopii are cite ceva de ficut. Er-
nestina
jupoaie
sau
jumulegte
vinatul. Cit
despre Morcoveata, lui ii revine sarcina
deosebiE sd dea
gata pAsarile rdnite. I s-a
ficut acest hatlr,
$tiuti
fiind cruzimea. ini:'
mii sale nesimlitoare,
Cele doui
potirnichi se zbat, i9i smu-
cesc capetele in toate pa4ile.
Doamna LeDic:
Ce mai astipii ca si le vii de hact
Morcovesld:
Mimico, a9
prefera sd
t6blile.
le inscriu eu
Doamna Lepic:
Tablila-i prea sus
pentru tine.
Morcoveald:
Atunci lasd-mi sA le
jumulesc.
Doqmna Lepic:
Asta nu-i treabe de biiat.
Morcovea16 ia potlrnichile. Ceilalli se
simt datori si-i dea toate sfaturile obignu-
ite ln asemenea ocazii.
-
Strlnge colea,
itii
tu, la beregate,
unde se termine
puful
9i
incep
penele.
Tinindule
la spate, cite una in fiecare
mina. Morcoveati incepe se stringi.
Domnul Lepic:
Ia te uiti la el, doud deodat5!
Morcoveqld:
A5a merge mai repede.
Doamna Lepic:
la n-o mai face
pe
simtitorul!
Stiu
eu bine ci nu mai
poli de bucurie.
Potirnichile se apiri zbitindu-se
ii
dau
din aripi. imprestiind fulgi
jur
lmprejur.
JULES RENARD O MORCOVEATA
lix
$i
Nu vor si moari
$i
pace. Morcoveall
$i-ar
sugruma mai lesne un
prieten.
$i
nu-
mai cu o singuri mini. Le viri intre ge-
nunchi, ca sA slea nemilcale.
)i.
aici inro-
gindu-se,
aici
pAlind la fati, nidu$it tot,
cu capul dat pe spate ca si nu mai vadi ni-
mic, stringe din toate puterile.
Totuti
polirnichile se incipatineaTi
si
nu mor.
Hotirit sl sfir$eascd mai repede, Mor-
coveali le apucd de picioare
si
le izbe$te
cu capul de virful
ghetelor.
Ah ! C6hul ! Ciliul ! izbucnesc Fc-
Ernestina.
Adeviru-i ci face asa de-al
cioarele la foc, iar Morcoveala,
pe
jos,
l$i
deapini amintirile.
Pe neasteptate, Pyram, care picotegte
virit sub rogojini, scoate un miriit surd.
-
Ssst !face domnul Lepic.
Pyram miriie
5i
mai tare.
-
Neghiobule ! se minie doamna Lepic.
Dar Pyram se porneite si latre cu atita
indhjire, incit tresar cu totii. Doamna Le-
pic duce mina la inimi. Domnul Lepic se
uiti chiorit la ciine, stringind din din1i.
Felix dricuiette. Se stirneste un tAlaboi
de nu mai pricepi nimic.
-
Taci,
javri
afurisitd ! Taci naibii
odati !
Pyram latra
9i
mai
qi. Doamna Lepic ii
arde citeva scatoalce. Domnul l-epic il
pocne$te cu ziarul, apoi cu
piciorul.
Pyram, lungit
pe
burti, cu botul intre
labe,. schelileie de frica bitiii, impinge
rogojina cu botul, ca apucat,
$i
urlA de{i
vine si-ti iei cimpii.
Toli ai casei turbA de furie
5i
se ndpus-
tesc cu naduf asupra ciinelui, care o
tine
a$a intruna.
Geamurile zingdnesc, burlanul sobei
se cutrcmuri;
pina
ti
Ernestina a inceput
sa urle.
Firi si-i spuni cineva ceva, Morcoveald
se duce si vadi ce s-a intimplat. Pesemne
ci-i \reun intirziat care trece lini5Lit spre
casA, dacl n-o fi sdrit cumva
gardul in
gri-
dini. la furat,
Orbecdind cu miinile intinse, Morco-
veafd
pa$e$te in lungul coridorului intu-
necos. Gisegte zivorul
gi-l
trage cu zgo-
mot, dar nu deschide usa.
Altidati avea curaj;i iegea afari, se
apuca sa fluiere, sd cinte
si
st tropaie din
picioare, cautind s5-9i bage dulmanul in
sperieli.
Acum doar se
preface.
lui
I
ii
place.
Bietele
pdsiri ! N-ag
fiu in locul lor, in labele Astuia.
Domnul Lepic, de$i vinitor
iese
pe
u$i scirbit.
dracu-
vrea s5
incercat,
-
Poftim ! zice Morcoveali, aruncind
pe masi potlrnichile moarte.
Doamna Lepic le suce$te
pe
toate
pir-
lile.
Din cap)oarele lor terciuite
1i
insinge-
rate se prelinge o diri de creier.
-
Eru
si
timpul si i le luiim din mina.
zice ea. Destul cu
porcAria asta !
-
E drept cd azi a cam scrintit-o, ros-
te;te Felix, n-a lucrat frumos ca de obicei.
CiINELE
Domnul Lepic
ai
Ernestina citesc spriji-
nili in coate sub lamp5, el ziarul, ea cartea
primitd ca
premiu. Doamna Lepic imple-
teste cu andrclele, Felix iti perpeleite pi-
Jt LES RL\1RD
'
\IORCO\ ElTi
Ai lLri i5i inchipuic
cij \coroce$te
neinfri,
ca1 prin loate unghcrele
;i
se in\.irle r^n
jurul
cascr ca un paznrc
credinciol, iar el le tragc
chiulul
$i
rilmine pironir
dupi u|i.
lnlr-o
zl ro1 au si-l prindi
cLt mila-n
sac. dar utte ci e alila vreme cle ct^ncl ii pi-
calc$I.-
a$a.
Se tenrc doar :i nu slranute. ori si tu-
leasci.
Ili
!utc
risullarea.;i
daci ridici
r'rhii .p|r tLr(.l lia J( rle.r.upra rr.ri. zr-
Ic)l( \r(,'
Irci.parrrr
.tele
D! rer. a ciror
lirnprzimc sclipitoare il inghia
g.
fhr c tinpul si !c illloarci. NLr lrcbuie
sil impingi
.jocLrl
prca
depar.re. Ceilalli ar
nllra la binuiN l;i
Mii il,:-r pLpinJL
.mri(\'\c
J rr ,,ll /.-
vorul. calc scri$ne$le
in scoabele ruginite.
;i-l
inrprng
cu zgonrol la loc. Dupi atita
bocincali. s;i
.judecc ai
ci daci nu vine de
dcpartc
;i
dacir nu
5i-a
flcut darorra r
MinLlru
d.
rinc. ,,j
Brirb()r(
.i.i lini,rerrj
pc lolr.
..
pa1,. ca qi
ultima oari, Pyrant r-a poro
lil in lif,l lrrr : ri
,ai .rJrr
lrnr)lili
nc
locU
ril< l,,r rlint,'tdearrnr
:t.
(u
lott(.i ||||||.nr
nttl i-rtre,rhr
nimrr. M.r.rrr.e.rl.r
le
rlunr
oln onlSnLI nl:l
-
A lisat ceva Pvrlm !
UN VIS URiT
Morcoveaii nu poate si-i sufere pe
prielcnii
(a,ri.
ll
.ttnghcrc.ic.
bl ir nrr.r
patul. silindul si se culce cu maici-sa.
5i
daci Morcoveali e plin de cusururr zlua.
apoi noaplca i9i dir-n petic cum nu se
poate mai riu: sforiie. Sforiie intr-adins.
nici vorbi-r.
OJaia mare. frrgtrroa.a , hiar
>r
in arr-
gust, are doud paturi.
[-inul e al domnului
Lepic. iar in celilalt se cLLIci Morco!eatd,
alituri de maici-sa, la perete.
Pini si adoarmi, tu$cftc sub
pituri ca
:;-)i ,
Lrrctc gitlcjUl.
Si
Jrcj u .i .[urric pe
nas ? Sufl5 incetigor pc nas, inc!edinlin-
du-se ci nu-i iniundat. Se striduie$te si
respirc cit mai nrauzit.
Si
r.,ru)i. J( Lllm il
jL]ri
vmnul.
lin(
t.
sforiit. Parci-i un fictrt.
Cit ai clipi, doamna Lcpic ii infige un-
ghiile in poponeala. pini la singe- A\ta-i
arma el.
llrletul lui Morcovcali il trezegtc brLtsc
pe domnul l-epic, cale intreabN :
-
Ce-i
'l
-
Ninric, a \,isat urit I rispunde
doamna Lepic.
$i
incepe si ingine, aidoma doiciior. <r
me^lodie tiriginati ca un cintec indian.
Inphe'.rittdrr-se
in pcr.te
c,' lrrrnler
)l
cu genunchii.
ca
$i
cum ar vrea
sil dA-
rtme.
1t
.iprndrrlr miinilc dc pnpnq
cJ
.rl
se apere de pl$citura
ce-l ameninfi la inti-
iul
.li
rii'. Mrtco!crli
JJodrnrc iirriirl. in
patul
ccl mare, aliluri de ma;ca-sa.
SA NE FIE CTJ IERTACIUNE
I
C)are
-se
poatc.
se curine sa spuncm ? La
virsta cind ceilaltri copir ntarrluriscsc cu nc-
vrnovilic celor din.iuf ne!oile lor, Morco-
rcali a r:tma! un bicisnic. Intr o nOapte
s-a codit prea mult
li
n-a indriznir
\i se
cearir a fa ri.
Niclijduia
sI iasl din incurcirura
cll
a.jutorul unor savant0 zvircoliri.
Ce nes:lbuinl:r !
Intr-alti
noapte, visindu-se a;ezat boie-
rc>ts lrnti o pi.rrru dr lrorar. h rJjpo.t .-a
\lnb0/rl
tn J)lCrnul. .J Un
plJn(
rc\inu-
\nt. f)ormea buttean,
dar s-a trezit indatit.
Piatra de hotar, ia o de unde nu-i !
Mare i-a fost mirarea.
Doamna l,epic se fereqte s5,5i iasi din
firr. Currli rnrul linilrirj. ingaduilnirrc.
ca o adevirati mami. Ba, a doua zi, Mor-
co!eale se pomene$te
cu mama de dimj-
neafi la pat.
ca un copil risfilar.
.
Da, i se.aduce supa
-
o sitpii gtrstoasi,
ln care malca-sa
a ameslecat cu un beli5or
Lrn pic
din ce-a licut noaptca trecLltd in
alternut
-
o, doar un pic I
Felix
5i
Ernestlna slau la ciplriiul patu-
lui
$i-l
pindesc
cu mutie viclene,
gata
si iz-
bucneasci in hohore de ds la primul
semn. Doanna Lcpic ii di si minince lin-
gu-il; ilr lrrguri(J. l|l ri.timpl| . tt,rgr cLr
..'ada uthiului
.pre
fclrr pr hrnr.ltno, LJc
pilrca lc-ar lpune : ..Acum l Fili gata !"
..Da, lnimico.
'
Amindoi se veselesc dinainte de stfim-
biturile ce-o sd le faca Morcoveati. Ar fi
rrebuil si pofreasci pi rreo citiva vecini.
Intr-un tirziu, doamna Lepic le aruncd o
ultimd privire,
ca
fi
cum i-ar intreba :
.,Sinteti
gata
?"
gi
ridicind tacticos cea din
urma lingu
ii
spre
gura
ciscatd a lui
Morcoveali. i-o infige in
gitlej.
i-o in-
deasi bine, il indoapd, apoi spune zefle-
mitoare
$i
scirbitA :
-
Aha, spurclciune micd, ai mincat
d-ila, ai mincal d-ila,
gi
incd de-al tau,
din il de azi-noapte.
-
Mi-am inchipuit, zice simplu Mor-
coveatd, fArA si faci mutra a$teptati.
S-a deprins
$i
cu asta,
gi
cind te deprinzi
cu cera. ajungi si nici nu te mai miri.
OALA DE NOAPI'E
Fiindci adesea s-a intimp]at
sil
poc-
neasci nenorocirea in pat,
Morcovsale,
previdlor,
i5i ia de cu seara roare mAsu-
rile. Vara.
e ugor. La ora noud, atunci
cind doamna Lepic il trimite la culcare,
biialul dd intii o raire pe
afard.5i doarme
linistit roatd noaDtea.
in schimb, iarna, plimbarea
asta se
preschimbd intr-o corvoadd. Degeaba se
arata el
previzitor
de cum se insereazi,
cind inchide giinile.
Nici vorbi, numai cu
atita n-are s, o duci pini
dimineaga. Ai
lui stau la masi, zdbovesc la taifas, ceasul
bate noue, afare e noapte
$i
noaptea asta
mai
line
inci o veqnicie. Morcoveala
simle nevoia sa fie
pentru
a doua oarA
prevAzAtor.
Asti-seari, ca de obicei, il friminti
aceea;i intrebare:,,Oare o sd-mi vini, sau
nu a
Fie cd nu se mai poate
1ine,
fie ci luna
strilucitoare ii di ghes,
de cele mai multe
ori el igi rdspunde :
,,Da". Citeodate im-
boldul vine de la domnul Lepic
;i
de la
Felix. Dealtfel, arareori e nevoit si se de-
pArteze
de casi, pind
la
gantul
drumului,
aproape in plin
cimp
;
mai de fiece dati se
o_pre$te
Jos,
in capul scirii. Dupi lmpreju-
rafl.
AslA-seard insi toarna cu gileata,
vin-
tul a stins stelele,
$i
nucii din livada se zbat
gemind.
,,S-a
brodit bine, i9i zice MorcovealA,
dupi o indelunge
chibzuiali, vid ci nu-mi
vine."
Di tuturor buni seara, aprinde o lumi-
nare
$i
se duce in odaia lui singuratici
5i
golag,
aflati in capdtul corid6rului, pe
dreapta. Se dezbracA, se culci
!i
a$teapti
si vind doamna Lepic. Cu o mi5carc repe-
10
JULES RE\\RD
'
}IORCO\ EtfJ
ziti, ea indeasi
marginile peturii
sub el,
apoi sufl5 in luminare. Luminarea t-o
lasd, in schimb ia chibriturile. Pentru cel
ftie
fricos, rdsuce$te
Si
cheia in broasci.
La inceput, Morcoveati
se bucurd de sin-
gurdtate.
Ii place
sa stea;i si se
gindeasci
pe
intuneric. Revede intimplarile de
peste
zi, se fericegte ci a scipat ile citeva oii de
bucluc ca prin
urechile acului
$i
sperd sd
aibe acelagi noroc
Ai
miine. Gindul ci
doui zile de-a rindul doamna Lepic nici
n-are sa-l bage in seami il umple de min-
drie,
)i
biiatul incearci si adoarmA cu
acest vis.
Dar abia apucd
si
inchidd ochii,
Si
o ne-
lini;te binecunoscutl incepe si-i dea
ghes.
,,Sigur,
nici ci se
putea
!" iqi zice el.
Altul in locul lui s-ar scula, dar Morco-
veaJi
ttie
ci oala de noaptc nu-i sub
pat.
Doamna Lepic. de5i ar
pirtea
si
jure
ii a
adus oala, uitl mai totdeauna de ea.
Dealtfel, la ce bun sd se ingrijeascd de
asta, de weme ce Morcoveatri este previ-
zAtor
'!
Biiatul. in loc si se scoale. se apuci sd
cugeIe.
,,Mai
devreme sau mai tirziu, tot tre-
buie si-i dau drumul, i;i spune el. Ori, cu
cit ma
tin,
cu atit se-aduni mai mult. Da-
ci-mi dau drumul acuma. fac mai pulin
9i
ceargaful are timD sa se usuce sub mine.
$tiu
eu bine cd mama nici n-o sd bage de
seaml, doar nu-i prima
datd".
$i
Morcoveatre
se u5ureazi, inchide
ochii linigtit
ii
se a$terne
pe
somn.
II
Deodati se trezeSte yi
a:,cultA cum ii
ghioriie
malele.
,,Oho
! Se-ngroa5i gluma
!"
,
Adineauri
se crezuse scipat. Prea ar fi
tost mare norocul pe capul lui. Aseari I-a
impins pacalul
si fie lenel
$i
si uite ce pe-
deapsdl a$teapte.
Se a5azd pe marginea parrrlui gi
in-
cearci sd chibzuiasci. U$a incuiatd. Fe-
rea\tra.
libreliri. Cu nepurinli
sd
iasi.
Totu$i se ducc;;i pipiie
u5a. apoi grati-
ile ferestrei. Se tirilie-pe podea
-5i
b-ijbiie
cu miinile pe
sub pat,
ciutind oala, deii
$tie
bine ci n-are s-o
giseasci.
Se culci, apoi se scoali iar. Ar face
orice, numai si nu stea locului. Se invirte
incolo
si-ncoace.
gopiie.
'e
zvircoleprc.
frimintindu-5i
cu pumnii
burra care ise
umlla mereu.
-
Mimico ! MAmico ! ingind el cu o
!oce stinsi.
lemindu-se si nu fie auzit,
cici daci doamna Lepic s-ar ivi cumva pe
u$i, i-ar trece totul ca prin farmec qi-ar
avea aerul ci-$i bate
joc
de ea. Nu vrea alt-
ceva decit si poati
spune de dimineata, cu
mina pe inimi, ce a chemat-o intr-adevdr.
Si
cum ar fi in stare si stfige ? Std incor-
dat, se strdduiette din risputeri sA intirzie
nenorocllea.
Nu trece mult pi
o durere indrlcitd il
face si ddnluie ca un apucat. Se izbegte de
perete
Si
sare indirat. Se izbe$te de
pat.
Se
izbegte de scaun. Se izbette de almin,
smulge tiblia
gi
)e
pune
acolo. inrre gri-
tare, incovrigat,
istovit, beat de fericire.
In odaie, lntunericul crette.
III
Morcoreali n-a adormir decil spre lua
ti
nu se indud sA iasi din culcu5, cind doamna
l,epic impinge u;a
9i
incepe sd strimbe din
nas, adulmecind in toate pa4ib.
-
Hm, ciudat miros I face ea.
-
Buni dimineala, mAmico, spune
MorcoveatA.
Doamna Lepic smulge pdtura de pe el.
adulmeci
prin
unghere
fi
nu-i trebuie
mult se afle care-i buba.
-
Mi-a fost riu. si oala nicdieri ! ii di
cu gura Morcoveald, socotind cA n-ar
pu-
tea
gdsi o mai buna dezvinovifire.
-
Mincinosule ! Mincinosule ! striei
doamna Lepic.
Iese ca o furtund
pe
ugd
gi
se intoarce
ascunzind oala de noapte,
pe
care o furi-
teazi
la iuleali sub
pat.
Pe urmd trage
bliatul
jos
din agternut
ii
se pune pe
nitte
tipete
de adund toati casa.
-
Cerule ! Cu ce
1i-am
gretit
ca sa am
parte de un asemenea copil ?
Aduce in grabi cirpe. o
gdleari
cu apA.
De care o ristoarni in cimin de Darce ar fi
irebuit sl stingA focul, intoarce agternutul
pe dos
9i
cere aer, aer, robotind de zor
Si
vAicArindu-se lntruna.
Dupi un timp se opre$te in faF baiatu-
lui
9i
se rdste$te la el, dind din miini :
-
Pripiditule ! Nesimlit ce esti ! Sel-
baticule I Ai ajuns sd trAie$ti ca vitele ?
D5-i unui bou o oald de noaDte si tot are
si
Stie
ce si facd cu ea. Iar
lie ii-a
idsnir se
te spurci in cimin. Dumnezeu mi-e mar-
tor, din
pricina ta o se-mi ies din minli
gi-o
sA mor nebund ! Auzi ? Nebuni !
MorcovealS. in camasi de noapte
5i
descull, se uiti la oale. Azi-noapte nici
pomeneali de ea,
9i
acum uite-o colo, la
picioarele patului.
Oala detarta
$i
alb6 ii
ia ochii. Daci
gi
acum s-ar incapelina sA
n-o vadi, asta ar fi curadr neobrdzare din
partea lui.
Si
cum toti ai casei, opdrili, il siclie
5i-l
herluiesc cu intrebirile. dimpreuni cu ve-
cinii batjocoritori care se
perindd intruna
$i
cu factorul care tocmai atunci
$i-a
gisit
qi
el si
pice acolo, el roste$te in cele din
urmi, cu ochii
pironili la oali :
-
ZAu dacd mai
pricep ceva ! Credeli
$i
voi ce-oli vrea.
IEPURII
-
lie
nu
li-a
mai remas
pepene,
-
spune doamna Lepic. Dealtfel, in
pivinta
asta $emenl cu mlne : nu-il
place pepe-
nele.
.,Bine
am mai brodit-o", cugetd Morco-
veafi in sinea sa.
Aga are el parte mereu se afle ce-i
place
5i
ce nu. De obicei trebuie sa-i place nu-
mai ce-i place maicd-si. Bun5oari, cind se
aduce brinzl la masd, doamna Lepic
spune:
-
Sint
.iguri
ca Morcoveati nu me-
ninca b nzi.
Si
Morcoveald cugetd :
,,De
vreme ce-i sigurS, n-arc rost nici si
gust",
Pe de alti
parte,
$tie 9i
cd nu lar fi
moale daci ar face una ca asta.
$i
ce,
parci
n-are cind sl-$i implineasci
cele mai sucite toane, in locuri numai de el
cunoscute ? La desert, doamna Lepic ii
spune:
-
Du iepurilor cojile astea de pepene.
Morcoveali se ridicd de la masl ascul-
titor,
peieste
misural
ti line
fafuria cu
bdgare de seami, si nu rAstoarne nlmrc.
Cind intri in cote1, iepurii, cu urechile
ciulite, cu bolul in vint
9i
labele dinainte
fepene,
de
parc5 s-ar pregiti sd bati toba,
se inghesuie in
jurul
lui.
-
Oho ! Stati nifel !ii domole$te Mor-
coveaF. Stali nilel, mA rog: sr-mpa4im.
Se ataze pe o
gramade
de
gunoi,
unde-s
\trin\c
dc-!i \rln)r iotoate dc !atzi.
lrrrlL
(r,
L,lb.r '.
\r.r..i.rri
.'r'liil( pini
la ra.lacinl. apoi lc' dir repurilor simburii
de pepene.
iar zeama o bea el
:$i-i dulce ca
m usl Lrl.
Pe urmi roaclc cu dinlii lot cc-au lisat
ai lui. orice urmi de miez galben
;i
dulce
9i
lot ce se mar poate minca
;
coaja lerde o
irru|l.j i(pufrl,!r.
(rrc:tru
r,'at:l in
jur.
agezali in capitl oaselor.
Portila cotelului e inchisi.
Solrclc Je dLtpr-amra/i
.c .trccoar:r
printrc olane, nruindu-;i capituL razelor
in umbra ricoroasi.
CAZMAUA
t-:i
e@
.
,:l.tt.
Felix
5i
cu Morcoveali muncesc cot la
cot. Fiecarc are cazmaua lLri. A lui Felix e
dc fier;i r lbst fatcuti pc mlsuri, la potco-
\ar.
Pr-i
.J.
Mnrc,,\(.itlil
>i-u
fatrrt-o sin-
grrr.
dintt'o h|lcirti,l(
lemn. Cldr-lrniresc,
robotesc de zor
ni
pe-ntrccute.
Deodati,
(ind
\( ir\rcprr nrei puqin (rocmri alunci
se abat totdeauna ncnorocirile),
Morco-
vea[i se pomeneste
izbit cu cazmaua
drept in liunle.
Citeva clipe mai tirziu. Felix
trebuie
dLrs cu griji
9i
intins pc pat. I s-a ficur riu
vizind singele friliolului siu. To;r ar ca-
ser sint acolo, in pir
:
umbli in virful pi-
croarelor
$i Sutolesc
ingri.jorali :
-
Unde-s sirurile ?
-
Un pic
de api rece, si-i umezim tim-
plcle.
Morcoveali sc Llrci pe scaun, se uili
pe.te
umcrii
1i
prrnrre
caperelr celorlalli.
I lrgtt ld lnl, c cu L, cirpc pc
(are
pala
de
singe sc liilc$te mercu.
-
Da' frumos
mai ariti ! ii spune
domnul Lepic.
Si Frncstrrra. carc r-J panial
rana
-
A intrat in el ca-n brinzi.
De viicirit nu s-a viicirit, fiindci l-au
prevenrl
ci asra ir-ajuti Ia nimic.
Dar iati, Felix deschide un ochi, apoi
$i
p. cclalalt. S-a ul<. doar cu
spaima.;i
cum
lala lui prinde
culoare incetul cu incetul.
grija
5i
teama se
grerg
din inimi.
-
Numai de pocinoguri
efti bun ! se
rilslc$te doamna Lepic la Morcoveali.
Nu puteai si bagi de seami, nitiriule ?!
PUSCA
Domnul Lcpic le spunc biielilor:
-
Vi ajunge o pu5ci
la amindoi. Fra-
lii
care se iubcsc pun
lotul laolalti.
-
Pii :igur. tiliculc, riispundc Fclix, o
\-o purlim
f'e
rtntl. Sfun drrpt. cU mii
mullumesc daca Morcoveatri
mi-o di nu-
mai din cind in cind.
Morcovcalar nu,zioc nici da. nici ba. Nu
prear vrnc si creadi.
Domnul Lepic scoate po$ca
din inveli-
toarea oi verde
$i
iiltrcabi:
-
Cinc o poarti printirl
'l
Ccl nrai
mare, aSa s-ar cuvcn'.
ii las lui Morcorealit cin5tca asra. S-o
poarte el intii.
Domnul Lepic :
Te porli
tare frumos in dimineala asta.
Felix. Anr si
lin
minle.
Domnul Lepic a;azi pulca pe uminil
lui Morcoveali.
Domnul Lepic:
H.ri. c.rpii. l:r Jrum I l-r1r \uro)r
)i
.5
nu
va certafl.
MorcoveaTd:
Luim ciinele
'l
Domnul Lepic :
N-are rost. Faceii pe ciinele cu rindul.
Dealtlel. nrptr \inilLln cit \ol nici nu t5-
nesc : ucid pe
loc.
Morcoveali :;i Felix o pornesc. Sint im-
brlcali cu hainele lor obi$nuite. Le pare
riu cd n-au cizme. dar domnul Lepic le-a
spus adesea ci un adevi!-at vinlitor nu di
un ban pe cizme. Nidragii unui vinitor
adevirat atirni peste cilciie. Niciodatd
nu
$r-i
sumete. Umbli apa prin
noroaie
5i
peste
larini 9i
cizn'rele se formcazi de la
slne, urci pini la gcnunchi, zdravene, na-
turale. lar.erritoarea are porUnca \;
nu
se atingi de ele.
-
Cred ci n-o s,t tc intorci
cu tolba
goali, spune Felix.
-
Sper
;i
eu, ritspunde Morcoveali.
Simrc o mincrrim( in,Job ura unliru-
lui, dar se stlpine$tc;i nu proptegte
acolo
patul armer.
-
Vezi,
spune Felix,
te las s-o
polte$tl.
-
Doar
egri fratele
meu.
Morcoveali.
ce9te capul incoace
fi
incolo,
adtindu{i
pleprul.
Morcoyeald:
Pe asta zdu c-o dobor ! Sint sisur.
Felix :
De-te,la
o parte
se vid. Da, ai dreptate,
stra$nicd
ocazie ! Pu'ca,
repede !
Morcoveale
se pomenigte
cu miinile
goale
$i
gura
cescate: in locul
si sub ochii
lui, Felix
duce arma la umAr,
tinte$te,
apasa pe
trdgaci
5i
vrabia cade la p6mint.
_ _Asta-i
ca o scamatorie.
Adineauri,
MorcoveaF
stringea pu$ca
in miini, cu
Inima zvicnind. Dintr-o
dati. uite ca n-o
mal are,
tl-acum
se vede iarigi
cu ea, cici
Felix i-a
9i
dat-o indidt.
Dupi care face
pe
ciinelc
$i
alearga si aduci viabia.
.
-
Hai
odari. ii zice el, gribe5te-te
mIel.
Morcoveold:
Nilel cam mult,
Felix :
Ce, te-ai pi
bosumflat
?
Morcoveala :
Pii cum ! Ai vrea si cint ?
po4i
cit
raspunde
Cind vreun stol de vribii iti ia zbdrul, el
se opreste in loc
Ai-i
face semn lui Felix sd
nu mai migte. Stolul
trece de la un
gard
la
altul. Aplecati
de mijloc, cei doi vTndtori
se apropie
tiptil,
ca
si
cum vrdbiile ar
dormi. Stolul
inse n-are
astimper
ti
zboard
ciripind in alte
pafie.
Micii vind_
tori se indreapli
de
laie.
Felix
driicuie.
Morcoveald.
degi ii zvicne5te
ininra. pare
mai rabdator.
Se teme de cliDa cind va'tre-
bui si-gi dovedeasci
iscusi;ta.
Dac6 dA
grg$
?
Si
la fiecare
aminare
risufld ugurat.
Numai
cI de astA datA vribiile pai
siJ
a9repte,
Felix:
Nu trage, esti prea
departe.
Morcoreald
:
Crezi ?
Felix :
,
Pai ce naiba 1 Cind srai aplecar nuli
oar seama.
lt
se pare
ci ai vinatul
in bA_
taia pu$l.ii,5i
cind colo e$[i la dracu-n
praznrc.
Ca sd-i arate cI are dreptate.
Felix iese
d^eodatd
din ascunzi5.
Speriate. vribiile
-
strrr !- zboari in alti
pafie.
^
Una singurd
a mai rimas
ti
se leagana in
virful
unei crengi. Migcd din coadi
liipi
su-
',1/rfr
L!\iI- ca Ie nrrr \tlciretti.
dc rreme ce
.,- r,,. I\ ,.-
J( L/,1(J n(
\CJpd.
la gln_
.Vatcoteeld:
Binc. da' eu...
Trr. , rr lur riir A/i rm ri,\
(u!
miine
l r,l.
Morcoreulri;
Aha, miiDe !
Ziu, mi I
Morcoteald:
Dr. ala-mr :prri trt rlc ficcJre drli.
Na, ma.jur, e$li multumit ?
,\alorco|eald:
Bine... Da'
$tii.
daci mai cdutinr o vra-
bre. a$ trage
!l
eu cll putca.
Nu, e tirzju. Hai acasi, si ne-o frigd
nrama pe a\ta_
Ti-o
dau
lie_ Tine,
natA-
flcrli, bag o in buzunar,
$i
iasi-i pliscul la
rcdere,
Cc; .lor rinutori u
porne\c
\pre
CA\a.
Dn cintl in cinc inrillirc in cali citr un
liran
carc Ic di binele
gi
le spune :
Mii biieli. si nu care cumva si fi Ii-
5at puii orfani !
Morcoveati. minclnt, igi uiti necazul_
Ajung acasi impicali, triumfiton, rar
dnmnur Lcpic
'c
miri de cum ii zarc)tc :
-
Cum, Morcoveati.
tot tLl cu pu$ca
?
Numai tu ai purtat-o:
-
-
Aproape, momeie Morcoveali drept
raspuns.
CiRTITA
Morcoveali gise:ite pe drum o cirtili.
E neagri ca un co5ar. Dupi ce s-a
jucat
de
.rlttn'. sc hntir:)tc \'o
omuare. O arunca
de citeva ori in sus. cu indeminare,
aya ca
'i
cadi pe un bolovan.
La inceput,
trcaba merge struni.
Cirtila gi-a
sfirimat
labele.
$i-a
sparr
caprrl. pi-a
frinr.pinrr.c
;i
nu plre rj
mai
rrbi
mllit de triir.
Pe urmi, Morcoveafi
vcdc cu uimire ci
nu nlai vrea si moari. Dcgeaba o azvirle-n
\us.
cit casa. pin' la cer : nu vrea
9i
pace
!
-
Ei. dricia draclrlur I mormaie bilir-
tul.
intr-adcrir. ,:irrila rre.rrc pc prilrtJ
plini dc
.ingc:
pint((ul
ct. nLrntil
',\in/.r.
lrcrnura ca o prllic.
)i
Jin prrcrna artl ar
putea si
Juri
ci triiefte.
-
Ei, dricia dracului ! se infurie Mor-
covea(i. Tol n-a cripat !
O ia dc
jos,
ocirind de mama focului,
;i
schimbi tactica.
Rogu la faJi, cu ochii inlicrimaqi, scui-
pi cirtila
5i
o izbegtc iar de piarri, cie
aproapc
$i
cu toati puterea.
Dar pintecul ei tercitrit mitci intruna-
Si
cu cit o izbe$te mai invergunat, cu atit
pare mal vle.
LUCERNA
Morcoveati
9i
Felix se intorc oe la
vecernie
$i
gribesc pasul
spre casi. E vre
mea grrstirii
de la ora patru.
Pc felix rl a)lcrpla o leli( Lle piinc un.i
cu unt sau cu marmeladi, pe Morcoveali
ribdnri prajrte pe piine. A.la penrnr
(i r-J
gribit si-$i dea ifose de om marc
)r
s-a
lSudat fala rie mlrrorr ca nu-i mincacio,.
Ii plac lucrurile.imple yi
de obrcer mi-
nincl piinea goali
: face pe grozavul.
As-
t6-seari o ia inaintea lui Felix, vrind si
primeasci
cel dintii
gustarea.
Uneori, piinea goald
i se
pare
cam lare
luj Morcoveall. Atunci
o inhali
cu du9-
manre. mu$ci virtos din ea, dn indirjit
din
cap
$i
o cfinldne inrre
dinti, de sai fdri-
mi[e. Ai casei, stringi in
jur,
il privesc
mr-
nunlndu-se-
Slomacul lur dc :lrul rr inghili orrcr:
pratri,
moncde coclite.
Intr-un cuvint, cind e vorba de min-
care, nu face mofturi.
Apasi pe clanta porritei. E incuiati.
-
Cred ci babacii nu-s acasi. Ia arde-i
tu citeva picioare-
Felix se repedc. draculnd. In poarta greir.
lerecati ru tot lelul de
piroane,
luciDLl-u .
bubrrie indclung.
Apoi. .u pLrrerr
unire. sc
arunci
,amindoi,
asupra ei, invinelindu-5i
umenr oe
pomana.
Morcoveald:
Ce mai incolo
$i-ncoace,
nu-s acasd.
Felix:
Unde si fie oare ?
Morcoveald:
Po;i si
qtii
? Hai sA stam colea
jos.
Treptele reci ale scdrii le ingheati fun-
dul
gi-o
foame ndprasnicd ii chinuie. Bdie-
tii
cascd-
$i
se bat cu
pumnii
in piept
de lih-
nllr ce $nt.
Felix:
S-o creadd ei cd stau aici si-i aqtept !
Morcoveald:
Pdi n-avem incotro.
Felix:
SA-i aftepte altul, nu eu. Ce, sI crlp de
Ibame ? Eu vreau si mininc, ce-o fi, chiar
qi
iarbi.
Morcoyeald:
Iarbi ? Stragnici idee ! Cu asta si
$tii
ci le-am tras clapa.
Felix:
Te cr^ed !Ce. la masi nu se mininci sa-
latd ? Intre noi fie vorba, lucerna, de
pildi, e tot atit de fragedi ca
9i
salata. Un
fel de salati firi untdelemn
ti
fire otet.
Morcoyeald:
Ba bine ci nu.
Felix:
Pui prinsoare
cI eu mdninc lucerni
gi
tu
nu?
Morcoveald :
Adici de ce ru da
$i
eu ba ?
Felix:
Ei, lasi gluma,
te prinzi
ori nu ?
Morcoyeqld :
Ce-ar fi dacA am cere mai intii ni$te pii-
ne
$i
ni$te lapte acru de la vecini ?
Felix:
Mie imi place
lucerna.
Morcoveald:
Haidem !
Curind, cimpul de lucerni iti a$terne
sub ochii lor verdeaia sa ispititoare. Nd-
rile.c in el bucuropi ci-pi pol
lirSii in voie
ghetele,
zdrobind tulpinile fragede
;i
li-
.ind
in urma cirari ingllsle ce ror ingri-
Jora
multi vreme pe
oameni, fircindu-i sI
se intrebe :
'Ce
soi de.jivind o fi trecut pe-
aici ?"
O dcoreala placuri
le pilrundc prin
!e-
satura pantalonilor
scurli, amorlinduJe
treptat picioarele.
Se opresc in mijlocul lanului
iji
se tdn-
tesc pe
burti.
-
E grozav
I spune Felix.
Firele de lucerni le
gidill
fap gi
rid
amindoi ca
pr:
wemea cind dormeau in
acelati pat
$i
domnul Lcpic le striga din
camera invecinali :
,,Da',
nu mai dormili odati, plozi
afuri-
sifi ?"
Au uitat de foame
inoate. cind voinice$te,
Si
s-au apucat se
cind ciinette, cind
L_a broa\ca Dorr capcLcle li
,e
mai rad.
larc cu brirlclL,;i but cu picioareI
ralurile
rcrzl
care \e
5larma pc loc
5i
ntor aga. firii
si se nrai ridice.
_
-
Mic mi-alunge pio la birbic, spune
l_e lr \.
-
In rr uiti l.t minc c, mulr inainleT..(
laiida Morco\,eali.
_
Apol se oprcsc, ca si-$i gusle
in tihni
buc u rra.
Sprijinili in coare. privesc galcriilc
alinate
ale cirtilelor. carc se intind ca ni$te umtlituri
intortochcale pe
fap cimpului.
aidoma
rcnclor sub pielea
birriniloi. Aici abia se
ghicesc,
aici 5c rc!arsi in vrcun lumirri;,
unde lorlrlul
ccl hain inlinluic
ca o pa-
coste blajina lucerni, risfirinclu-9i
baiba
de lrnloare
ro$cate. Mu$uroaicle par
un
citun dc colibc indienc.
-
Gata. spunc Felix. hai sil mincim !
Eu nu-mi ntai pierd vremea.
Bagi cle
seamd
si nu te-i ingi dc
panea
mea.
Si
i$i role$rc braful in
jur.
-
Nici o griji. inri rininc
5i
nie des-
tul. roslc$1e Morcoveali.
$i
capctelc li se fac nevizute.
Cine ar
putea
sii ghiccasci
unde sint ?
Vintul sLrlli
!l$or. inloarce
frunzele
subfiri dc luccrni.
dind la iveali spatele
lor albicios.
5i
tot lanul c cuprins de-fiori.
fLlir
.mrrl3r
bralr inrregi
Llu luc(rnr,
ipi inlurrrli capul in
(r.
.e
prcface
cii sr in-
tlolrpi. clcruinrl ,l un riJil prostLrl
5r
la-
conr.
)l
ln ltntl cr
.c
prclacc
doar ci ma_
ninci pc rLtprc,
rontiind
$i
riidicinile,
ca
unltl care
$tie
cc-i ria1a, Morcovea[ii
o ia
dc buni, dar'. mai ginga5
dccil frale-siu,
alcgc dorr flunzclc
frunroa,sc.
Lc indoaic cu virful narului, lc aduce
pini
lil gu[r
5i
npcrr lc m,,lfiic conpriin-
ctos,
De cc:--ar gribi ?
Mara-i intinsl
nu-i nici un zor.
Crr JinlilrrIp..zi1i..u
linrhl anlxrii. in-
grelofilli.
inghite
intruna,
se ospiteazi.
ciNrTA
Morcovea(i
Se dozvald de
u$urinii care-i
prictenii
ca:ci.
nu mai bea nimic
asta in vreo citeva
uime$le pe-ai
sei
Mai intii ii spune
la masi.
zile, cu o
!i
pe
roti
intr-o zi
la prinz doanrnci Lepic. care ii toar.na rrn.
ca de oblcci :
-
Mullumesc.
milmico. nu fiu-e
\ete.
La cinii zice iar :
-
Mttllunr.
'u.
mrntr(,). nll nti-L
.(tc.
-
Faci economic. spunc doanrna Lc-
pic. Crr rtiL mni hinr. pcntrtr ri rl,rlli.
.
$i
cum nu e nici cald nici frig, iar lui
pur
$l
srntplu nu-l este sete. rinrine toati ziua
liri si bca ninric.
A doua zi. cind punc
masa. doanlna Lc,
pic il intreabi :
-
Azi
ti-e
scte, Morcovcafi'l
-
ZIu daci
$riu,
riispundc cl,
-
Trcaba la, Llrmeazi cloantna Lcpic.
daci vrci ciillila. o ici din dLrlap.
Morcoveali sri locului. nici gind
sI ia
crnilrr. Oarr'-i vorha
da-o
(oanil. (
llilur.
:aLr :( lcmt
.i .(
:.(.r\LJ.c:t
'ingur
:
Ai lui inccp sal sc minuneze :
-
O s-ajLrngi
un biiar
$i
jun.rijlarc.
spunc
Joanrna Lepic. l:rrj-r. liu incr 0 cir-
htalc.
-
Si
incl una rari, adaugl dontnul Lc-
pk'. Ar(
'i1i
prindi
hinr'. nlii
jrl(.
ntiri rir-
z'u. dacl tc riLicc$ti cunt!a intr-un pustiu,
singur, litri cimilL
Fclix
;r
Erne.tinlr ptrrr plrrt.orrc
ir te ci.
Emetlina:
A{a nu bca nintic o siptlmini.
Haida-dc ! Daci o
linc
a5a rrei zilc,
pini
dunrinici, c ntarc lucru.
-
De ,. 1
'r
nIr! M(rrc(r\r'rli.
cu url
zimbel
firet.
N-o sir nrai bcau niiiodari.
daci n-o si-nri fis sclc. Cindifi-vl la ic
puri
9i
la cobai
:
cc. vi sr parc
cI au trcun
meril ?
-
Cobrrirrl . robar
fj
ru c)ti rit, i-o in-
toalcc Felix.
Morcovcali sc antbilioncazi : lasi lc
arati cl cc-i in starc. Doantna Lepic uiti
5i
in zilele Ltrn]litoarc dc cini[a lui, iar cl nU-
ii
ingidui( :.r o ccari. Primelrc cLr ac,.eupi
n(pilrrre laudr'le b:rtjucorrtoarc.
irr pi
minuriile pljne
dc admiralie ale celor din
Jur.
-
Ori c bolnav, ori c ncbun, spun unij.
Si
ceilalti :
-
A; ! Bea pe
ascuns.
Dar rorba ccca : tot ce-i nou e
gi
fru-
n1os. Morcovcalil, care la inccpul
lrebuiI
.i
.,r,'uti
ir)rrun'r linrhr
;i
ra arittc cii i :.-;r
u:.c:lt. I'a(
(
tr(ah;t u'tll rlin cc in tc nrai rlr.
Nimcni lu-i nt;ri pLrnc
intreblri. S-aLr
blazat.
Doar cite un striin mai ridici bralele a
mimre spre cer, cind afli despre ce-r
vorba :
-
Nu se
poate
! Nimeni nu e-n stare sI
scape de trebuiniele firii.
Doctorul, chemat
$i
el, spune ci toali
povestea
asta i se pare
ciudatd, dar ci, la
ltrma rrrmei, nimic nu-i cu nepulinlii.
$i
Morcoveafd,
care se temea de cine
)ti(
ce sufcrinte. recunoatte uimit ca, daca
ili pui
cc\a in cap
;i
re incilpilinezi. poti
face tot ce vrei. Crezuse ci hotirirea asta
o ra fie p(nrru
el un canon, ca o
.a-i
ceard
o sforlare grozavi
5i,
cind colo, uite ci tot
la largul lui se simte. Ba -i
chiar mai zdradn
ca inainte.
Der putea
S+i biruie
Si
foa -
mea Ia fel ca setea ! Ar posti,
ar trei cu aer.'
Nici nu-ti mai aminte;re de cinilr.
Multi vreme a stat in dulap degeaba.
Apoi. slujnicei
Honorina i-t dat prin
minte sd puni
in ea
praful
ro$cat de cura-
lat
sie$nicele.
MIEZUL DE PIINE
Cind e bine dispus, domnul Lepic igi
petrece
wemea bucuros cu copiii. Le
spune snoave! plimblndu-se
cu ei prin
gridini, qi
nu o dati Felix
$i
Morcoveali
ajung sd se tlvileascl pe jos
de atita ris. in
dimineata
asta
parci
e
9i
mai
gi.
Tocmai
atunci se ivegte Ernestina, si-i cheme la
masi,
ti
iati-i potolili
ca prin
farmec, De
fiece dati cind se intrune$te familia, felele
se
posomorisc.
Toli mininci la repezeali
$i
pe
ticute,
a5a cum mininci
de obicei. zorili parca
sd
lase altora locul, ca
gi
cind n-ar sta ra
masi in casa lor
; 9i,
deodat!, doamna Le-
pic
spune :
*
Vrei si-mi dai, te rog, pulin
miez de
piine,
sd-mi sfirgesc compotul ?
Oare cu cine vorbe$te ?
De obicei, doamna Lepic se servefte
singud, iar de vorbit nu vorbe$te decit cu
ciinele.
Jine
sl-l puni
$i
pe
el la curent cu
pretul
legumelor
ii-l
limure$te ce greu
este in /iua de a7i \i
hrinesti cu bani pu-
lini $ase
persoane gi
un animal.
-
Nu. zice ea catre Pyram. care miriie
prietenos.
bilind cu coada-n rogojind.
habar n-ai cit
pitimesc
eu ca sA
lrn
casa
r:Lil I
fi-nchipui
poate
$i
ru. ca toli birba-
lii.
cili unlpli cotnila
pe
nimica. CeJi
pasai ci untltl sc scumpctte
$i
ci de oui
nici nu le poli
alinge micar !
Or. dc asti dati c lucru mare cu
doamna Lcpic. Se adrcscazl de-a drcptul
donrnului Lepic, cunl n-a flcut dc cind lr
mea. Nici vorbi cl-i ccre lui miezul de pi-
inc cu carc si-9i tcrmine compotul. Mai
'f-,,:r..il.
ill:
i
,i,r,-
,'1;\
i.-.-
intii, ilindci il pri\cfte
linri
:
)-apoi
pr'i-
nea s0 alle chiar lingi domnul Lcpic. Ui-
mit. cl
.tu
lulin
in ,umpini. lpoi r;r crr
virlirl dcgctrlor,, hrrcrtl ,l,. mi.z r'lrc i-a
rimas in farfurie
ti.
cu o nlulr:'r cltrinitl.
i-o azvirlc doanrnci Lcpic.
Farsi, ori dranri ? Cinc
Stic
?
Erncstina. Lrnrilitl pcntru nlricar-sa. i$i
simtc inima cit un puricc.
.,TItictr' c in toanc bunc azi !" cugetl
f.lir. ,
en
.rlri
Il..htrIr.:1.. p.
.crurr.
lar Morcovcali, murdar dc ntincarc pc
la
tsuri.
cu ttrcthilc riliirrrJ
)i
ljrlil aprin\i.
lacc inr'rtrntat-
qala-gal!
\J izbLrr:rrcu.cir.
Noroc cI doanrna Lepic sc lidici numar-
cli.'cit dc la masir.
jignitir
si sc vadi tralali
ca o otrcapi.
$i
asla mai ales in lala copiilor!
Donrnul Lepic soscatc chiar in dimi-
neata asta de la Paris. Deschide geanran-
tanul. Ics la iveillal claruri pcntru Felix
9i
pcntrtr frnc.tina
-
nilt. riarLrri nrinu-
nalc. tocmai acelca la care, ca si vc'zr cru-
dllcnic, au visat amindoi roati noaptea.
Pe urmir. clonrnul Lcpic sc uili.l :iirct la
Morcovcali
5i-i
spLrnc
linind
nriinile la
spatc:
-
Tu cc-ai vrea nrai nult : o lrimbifi.
sau un
pislol ?
La drcpl vorbind, Morcovcali e mal
degrabl previrzilor
decit indrlznel. Ar
prl.l'era u rrimhilir : ,)flr m. r'in)hila nu-i
TRiMBITA
p';.-*.'
lkq
i*
lr
{jt
,
"_'
,,
t
''lr.
c::
il i
',
.,?
J
ca pl\lLrlLlL.
.J
ii
..
!je.rilfcr in ntiini cind
nici nLr t.-esr.p1t : rlur e uuzir tle etiten ori
..r .ltr,t l-,rt .:r
'l
i.
.r,
hrrr,
.r
.,
,,,.r,.
'rumai
c pu)ti. cu.abii
li
ntapini cle riz-
Lroi I I lt rc'nir pi lui rrcmea si adLtlntece
fUl\.r(.r
.r ..,
fni.r pr':rl t.'l .,.-r
lici
in
mini. Tlici \aru \e priccpe la copii : e clar
ci ia adus tocnlat ce trcbuir.
-
Mr-ar pllrce
un pistol.
rc\tegte el
raspical. increciinlxl ci a ghicil. Ba sare
chiar pcsle cal
ii
adaugi : I)cgcabal as-
cunzi
-
il vid !
-
Ei. normiic incurcar domnul Lepic.
acLrm !rcr pitrol ! V,ld ci
1i-xi
schinrbat
gLl\t u rl lc.
Morcor,cali'r o dregc la iulcalii :
-
l)a' de unde. riiricule, liceam afa. in
gluma. Fii pr pacc. nu- i plac pi\roatele
nici dc 1rici. Dr-mi iutc trirrbila. ci abia
aftept si sLrllu in c! |
Doantnq Lepit :
{t,rn,r,l, rc nrirrli
'i
(.r
.ir-t
n(cur\tr
l.
taicil-taru. da l Cind igi plac rlimbigclc. nu
spui cili plac pisroaleI
fi
nici nu bali
iirrrpii. p.rrrrrrtl
Lr \c/t pr\todl(. NLt
lLrpr
IU ni, i
li'lnl.
ici trinrhrli : i,.la cit
.i
t(
in!cli minle ! l.liti,rc bine la trinrbitir
I
arc
rrci canali rogri
;ii
un stegulel cu ciucuri de
drrr. C:rlir.
li-irjllnF(:
A(Unt
)trrCc1,:
in-
chrde uia pe
(linaiirS
5i
bare din buzc'.
In dulap. tocmai sus. pe un tcanc cle ru
f:rrrc alhi. n(\r/Lllr
)i
r.r ..pr inlr tlc
:rl||l:..
jIlli)uirlr
rn
.l(AUlullll
, rr citrcrlIr
cle aur
fi
cu cei rrei canafi fo$ii. lrimbila
lrri Murro'rrlJ \lr
tl:t\lrilft;
m l.r.
f\-(-
cum cea a
judecitii
de apoi.
PARUL
!na na\coc.5le tot \oiul de rrfripu
-
Dc dera a\ta a Llitat. :punt ca. N anr
licut-o dinadins. crede-nta:
jur
ci. de du-
minicil \iitoarc incolo. nu tc nrar rrrre.
$i
t,'Ltlc.,ttna r/h|lr()lc
.j
'
prrnj.'t< rin
deget
^dc
pomadi pc pir.
-
Intr-o zi ai s-o pilegti cu mine. mor-
miie Fel,x.
in dimineala asta. Ernesrina umbla iar
cLr pircLlir uri. ,lar F,.lir. inl,'l.lir in prn
\op.$r cu capul aplccal inaintc, nu
\lnttc
ntmlc.
-
Poftin. zice ca. le-an ascultat. N-o
sir mai ai dc cc bomblni: uitc borcanul a\-
lupat pc clnrin. Sinl slu nu fa!a dl]
lreabi'l Dcallfcl, n-rm nici un mcrir. P.n
lru Morcorcali ar trebui ciment, nu po-
madi. dar cu line e altccva. Pirul tiu rr'
infoaic
qi
facc bucle dc la sinc. Ai un cap
ii, ,' .,'nupidu.
>i
cur';rrr:r r.lJ (ir)(
.t!l
l
pini
dcscari.
-
I1i mullumesc, spunc Fclix.
Sr: ridici. tinl si binuilrci ninric. Nu-pr
mai lrccc mina prin pir. a)r cltnr lace dc
obicei. ca sI se incredinlezc.
Ernr'.tin" il imh,:rrr. il Jichi.(.r\'
).-l
p nc Ininu)i elbc t[ nrirr.,: in nrirrri
-
Ei, gala'l intreabi Feli\.
-
Slrlluce$ti ca un prinll il admirl Er-
ncstina. Doar
$apca-li
nrai lipse$rc. Iiil)
din dulap.
fclir irr'a
Brr)r)t(.
dt ntUl: rr(L(
f
fala dulapului. di 1!ga la butit, deschiclc
,l)il. rlPllcil .r clni plinu crr:rpr
rr
'i
o r':i.
loarnil lini$ti( pc cap.
-
Eu tc-am pfevcnit,
r,urioari. glii\u-
itrtc biiiullrl rr\prcat. N
-mr
llirc(
.i-:l
bati nimeni 1,)c dc nrin, F)ri pr(J ntici
rl
nu poli si tragi pc sfoarii un vulpoi cll
minc. Bagi dc seantil: daci sr nrai intinr-
pli o dali.
ji-azr,irl
ponrada pe girlii!
Cu purul lin'. cu hainel. J(
(lunrinr.:-,
Siroind,
murat din cap pini n picio:trc. irt-
lcapti si llc schintbat sau:i-l Lrsucc soa-
relc
-
pulin
ii pasi.
,.Felix
ista e cine!al crrgcti Morco-
\(illir in
'irr.r
.r.
irt.(nl(nit.l( icinririrlr(.
Nu rc tcme dc nimcni.
(ic
s-ar mai ridc pc
socoleala nlra daci a5 Iace ca ell Mli bir)c
si-$i inchipuie ci-mi placc pomada.'
Ntrnui ci, in rrrnte tc.( rc.r:nlrrm/ir
astlel. pirul lui plinuicatc si-l rlzbunc.
Pirrul. intins un timp cu de-a sila sub
pomNdl. tace pe morlul; pe
urmil sc dez-
morlcttc
$i.
imboldit parci dc un spiliclul
nrrizut. inereleltc .
itfilpJi(J ll)L,itri
)r
lucitoar< a
nonraJl.i.
,r
.pint((i.
o craf.r
Drrrninita. Joarnnr Lcpic
lrne
murlr)
sa-$i lrimitir biielij la biserici. Sinr
Sitili
,
l
'.r>i
tlirr , u(i( .
);
Er
'r('linr
in,il)i :,,r in-
grilc$lc de asta. cu riscul si nu fic ea gata
la timp. Le alege cravatelc. le raie unghi-
ile. lc impane cirfilr dc ruglicrune. ale-
gind-o pc cca mai groasii pcntru Morco-
vcalil. Drr mai ales i5i cll fralii cu ponrad;i
pr cap.
Astl-i pasiunea
ei.
Dirci't Morcovcali ii tacc pc roie. blind
cil .l nli.lLl)(1.
Frlir. i
..lrrnrb.,.
prcrrnr
ca pina la urmi arc sa se supcrc,
Si
Erner-
Ai zice ci-i o miriSte
Si
curind, descdtusatd,
ridici
feapind
in cap.
Luali-o voi inainte; citinel, beieli, ci
doar nu zorili si prindeli
moartea din
urm5.
Pe Morcoveali il minlnci tilpile
qi
abia i9i mai stApinegte pasul.
Duce pe
umir costumul lui de baie, simplu, firi
de$ene,
$i
costumul lui Felix, rogu cu al-
bastru. Fala ii striluceire de bucurie, fle-
cerette,
^cinti,
sare si apuce cite o
creangi. Inoatd cu miinile prin
aer
gi-l
in-
treabi
pe
Felix:
-
O fi buni apa. ce zici? Tii. ce-o sa ne
mai zbenguim!
-
Ia nu mai face pe grozavul!
i-o re-
teazd Felix dispreluitor, convins ci
gtie
el
ce spune.
Si,
intr-adever, Morcoveali se moaie
numaidecit.
Sare sprinten cel dintli peste
un zid
scund de
piatre,
$i
riul se ivegte pe nea$-
teptate, curge chiar pe sub ochii lui, Hm, a
trecut vremea de
glume!
Sclipiri ca de
gheatd
scinteiazi pe
apa
wajit5.
Riul plesciie
de parcA
ar cldntini din
dinli. rnspindind un miros searbid in
jur.
Va trebui si intrc in ape, sA stea acolo
$i
sA se bildceasce, in timp ce domnul I-epic,
pe mal, va socoti cu ceasul minutele ingi-
duite
pentru
scdldat. Morcoveali se cu-
ce se
prima
dezghealA.
$uviti
i se
LA SCALDAT
E aproape patru
$i
Morcoveal5, nerlb-
ditor, ii trezette
pe
domnul Lepic
qi pe
Felix, care dorm sub alunii din grddini.
-
Mergem? intreabd el.
Felix:
Mergem! Ia costumele de baie.
Domnul Lepic:
E lncd prea cald.
Felix:
Mie-mi place
clnd arde soarele.
Morcoveald:
Titicule,
ti tie
o sd-li
placd pe
malul
apei mai mult decit aici. Te intinzi acolo
pe
iarbi.
Domnul Lepic:
tremuri. Curajul pe care
$i-l
face singur,
cu atita sirg. il piriseite inci o dati, toc-
mai cind e la ananghie, iar riul, care de de-
palte il ispitea, il inspaiminti acum.
Incepe sf, se dezbrace ceva mai departe.
Barem sa nu se facd de rugine, sI nuJ
vadi nimeni cum dirdiie
9i
cum ii tremuri
picioarele
de frici.
Scoate lucrurile de
pe
el, unul cit^e unul,
ti
le imptturette
grijuliu pe
iarbl. Igi dez-
leagi
$ireturile
de la
pantofi
$i
parci
nu
mqi ajunge si desfaci nodurile.
Igi pune
costumul de baie, leapidl cd-
mala
gi,
nidugit ca o bomboani ndcllitd
in invelitoarea ei de hirtie, mai agteaptd
un pic.
Felix a
9i
luat fiul in stipinirc: se zben-
guiegte
voinicepte
9i
nici ci-i
pasi;
bate
apa cu bralele, cu
picioarele,
o face sd
spumege
9i,
cumplit in mijlocul valurilor,
gonegte
spre maluri turma lor minioasd.
-
Ei, MorcoveaF, te-ai
pi
dezumflat?
intreabd domnul Lepic.
-
Stiteam sd md mai zvint nitel, rds-
pu_nde
Morcoveali.
In cele din urmd igi ia inima-n din1i, se
a$azi
jos pe
mal
ti
incearcl apa cu degetul
cel mare de la
pic^ior,
turtit de incelldmin-
tea prea
stfimti. In acelagi timp se freaci
cu mina pe
burti:
poate
ci n-a mistuir
inca tot ce-a mincat la masi. Se lasi apoi
sI alunece cle-a lungul rldicinilor
$i
ridi-
cinile ii zgirie pulpele, coapsele, dosul.
Cum ii trecc apa de mijloc. nu mai are
decit un gind: si iasl ci1 mai repede afara.
I se pare c! o sfoari udi i se infigoari ln-
cet-lncet in
jurul
trupului, ca pe o sfir-
Ieazrl. Colag peste pupiza.
se surpi
qi
ma-
Iul de care se sprijinea.
}i
Morcoveali
-
bildlblc!
-
se duce la fund, se zbate, se
pune iar
pe picioare yi
tu5elte. scuipi. se
inibuqd, e orbit, buimac.
-
Da, plonjezi
bine, beiefat, spune
domnul Lepic.
-
Mda, face Morcovea;i drept ras-
puns, numai ci nu-mi prea'place.'lmi in-
tri apd-n urechi
9i
dupi aia md doare ca-
pul.
Cauti un loc prielnic
unde si invefe si
inoate, adicd si dea doar din miini
gi
sd se
tiriie cu genunchii pe nisip,
-
Prea te gribe$ti, il discilegte dom-
nul Lepic. Bali apa cu
pumnii
de
parci
1i-ai
smulge
pirul
din cap. Di din
picioare,
nu
le lAsa sA stea degeaba,
-
FI ri picioare e mai
greu,
spune
MorcoveatA.
Felix nu-i di
pace
9i
se ia mereu de el.
-
Morcoveali, hai incoa'! Aici adln-
cime! Nu mai dau de fund. Ia te uiti! Md
':
Tffi
-*.:{*.__
!czil
Cata. nu mI ntai vezi! Acum, du-le
llngl salcia de colo. Si nu re misri! Pun
pflnsoare
ci alung la tine din zecc azvirli-
lLrri de bral.
-
Bine, eu numir, spune Morcoveafi
clinlinind din dinli. cu umerii al'ari din
apI. nemi5cat ca o adevlratl piatri de
hotar.
Apoi sc asazi iar pc vine ca sI inoate,
,hr Frlir ii \aru p( umcri. se azrirle in api
ctr capul inainte pi-i
spune:
-
Hai. urci-te
ii
tu in spatele meu.
-
Di-mi pacel
mormiie Morcoveali.
-
Gata. afari! slrigi domnul Lepic.
Vcnili incoa'si beli cite o guri
de rom.
-
Ce. gata? sc miri Morcoveali.
Acum n-ar mai ieSi din api. Abia i-a
frrin.
gll.tul. A uitat de oricc reamil
)i
.-ar
tot scilda. AdineaLrri era grcoi ca o bu-
catu dr plumb. i.rr ircum sc zbL'nBuic usor
.u rrn [ulg..uprin:. Jc o rrteyic furtrrnoa'i.
in[runtintl prrnrcjtliir. grirl
\i]i
Jeil ri!la
numai si salvczc pe cineva: sc
5i
lasi de
huniroic la tLrnd. \rind
.l
gu.tc,fraima
celor pe cale sii se inece.
-
Ei. grarbc$le-k, slrigi domnul
Lcpic, altfel bea Fclix tot romul.
Lui Morcovcalir nu-i place romul, dar
sarc numaidccil crr grrra:
-
Si nu s-atingi de panea meal
Si-i
lrage o du$ci zdravini, ca un bA-
trin lup de mare.
Domnul Lepic:
Nlr t('ri
.pulat
bine.
Ti-a
rrnra\
Jeg
pe
glezne.
Morcoteald:
Asta-i piminl.
tilicule.
Dontnul Lepic:
Ba-i
jeg.
MorcoveaTd:
Sir mai intru nilel in api, titicule, da?
Domnul Lepic:
Lasi, te spell miine: miine \enim iar.
Morcoveayd:
Straqnic! Numai dc-ar fi vrcme fru-
moasi!
Se
$terge
cu un coll uscat al
prosopului
cu care s-a
gters
inrii Felix
9i,
amefit, rdgu-
5it.
ride si se pr,pideascil. asa-s de cara-
ghioase glumele pe care liate-siu
$i
dom-
nul Lepic le fac pc rcama degetelor lui de
la picioare. stilcitc dc incilli'lmintea
\ttimta.
HONORINA
Doamna Lepic:
Cili ani ai tu, Honorino?
$aizeci 9i ;apte,
implinili Ia Sfinlii Mu-
cenici, cucoanI
Doamna Lepic:
Ei,
li-ai
cam triit traiul, birtrinico!
Hokorina:
Asta nu-nseamni nimic, daci mai egti
bun de munci. Niciodali n-am fosl bol-
nari. Nrci caii nu-\ mai zdra\cnr ca mine,
ziu a$a.
Doamna Lepic:
Vrei slJi spun eu ccva, Honorino? Ai
si mori cind nici n lc-a$rcpli. Intr-o
seari, intorcindu-tc de la girli, ai si simli
co$ul mai
greu,
roaba mai anevoie de im-
pins decil al{idati: ai si cazi in genunchi,
intre bralcle roabej, cu na-\ul peste rufele
muiate,
9i
gata.
TeapInI
o sI tc ridice
de-acolo.
Mi laci
\a
rid. cucoanil Frr pe pace: mu
mai
1in
cle, ba lamalele.
Doamna Lepic.
Tc-ai cam cocirjat tu, c drept, dar vczi,
cind e$ti a!a. adus din spalc. parcil nu te
mai dor atita
$alele
la spillal. Pical numat
ci-Ji slibe$le vederea! Nu spune nu, Ho-
norino! Am bigat eu de seami de-o vre-
me-ncoace,
Hono na.
At. clc untlcl Vud lrmpcric ca-n liua
nunIr r.
Doamna Lepic:
Bine! Atunci deschicle dulapul
5i
di-mi
o farfurie. care o fi. DacI
gtergi vasele
cum trcbuie, ce-i cu abureala asta?
Honorina:
E umezeali in dulap.
Doamna Lepic:
Or fi cumva in dulapul irta
fi
degete
care umbli
pe
farfurii, mai
gtii?
Ia uiti-te
la dira asta !
Honorina:
linde. mi rog, cucoani? Nu vld nimic.
Doamna Lepic:
PIi. ceJi spuneam eu, Honorino'l As-
culti-mi
pc
mine: nu /ic ci re lali
pc
tin-
irrlli.
ar fi piicat
-
cJ tinc.
treJni.i. nu gi-
se$ti niciieri; atita doar ci imbltrineqti.
$-.
.i$F
$1f,,
P.:
f.
."
r.
{Inbilrinc.c
)i
eul imbalrinim
cu tolii,
!ii
\ i'r.
^
\ rrl|l( . in(l nll-i L]e\rrrl
rJ
fri inimo\.
Pun prinroare
ci uneori simli un fel de
picla pc ochi. Dcgcaba
1i-i
frcci, Lor nu
lrece,
All M:r zgiiesc cit pot,
dar vid tulbure.
a$a cun'r vezi cind viri capill inlr-o gileatd
cu apa.
Daomno
Lepic:
Ba da. ba tla, Honorino.
Doti sA mi
crczil Uire, chiar ieri i-ai
dar'lui domnu'
u'r
l.rhi||
nrlrLldr. N-am
zi. nimic, ca :,J
n-a\em vorbe
$r
sa nu te necije$li. Njci
donnLrl n-a zrs nimic. El nu zice niciodati
nimic. dar nrr-i lucrti sh-i scape. Ceilalfi i$i
tn, hrpLri, . i
prrqrn
ri pl.ii:
mare gre)eala!
L( \L(tr
)t
l(.
lrnc
mrntlj pr
toete. S-a mul
iunlrt
si impingi paharul
la o parte
cu un
degel
tl-a
avut tiJia si
prinzeasci
ferd si
hcl nrmrc. Mi tlrrrer inima;i penrru
tine,
$i
penlru
dinsul.
Ei. dricie. ci doar nu s{ fi sfiind
domrrrr' d,. min(..lujnica
lui! Si ti spu.
\r-r:Lhrntb
rn pJha
ru I numaidecit.
Donmna
Lepit':
,.Mde,
Honorino,
numai ci
gi
altele mai
ornlr ca ltne n-ajung si scoati un cuvint
,lc l:r dnmnrr' r'inrl nu rrca el. Pinc
)r
cu
rn-rm lu:dr pigrrha>r.
Da' nlt de\pre alta-i
vorba. Pc scuit:
{ic
iti slibegte vederea cu
trccare zt. Acum. cu treburile mai de rind,
nu-i nici o
pagubi,
dar la ceva mai de mi-
Sali
sc schimbi povesloa.
Cu toati cheltF
iala,,a5 lua bucuroasi pe
cineva si-li dea o
ollna
(le
alutor...
N-o si mi impac niciodati
cu alre fe-
nrere pc
capj cucoana.
Doamnd
Lepic:
l'ocmai
asta voiam
si spun.
$i-atunci?
1-au, tu cc ml sfituie5ti?
treaba bine
Dodm a Lepic;
Pini nrori! Cc vorbl-i
asra? Tu etti in
slrre si nc- ingropi pe toli, cum ili
ti
do-
resc,
Sl-fr
rnchlput
oare ci eu contez pe
ntoarlea la1
Ci doar n-o1i avea de gind
si mi alun-
galj llindci a fo-.r o zi cind n-am
Srers
va-
scie ca ltmca! Mai intii ci nu plec
din casa
r.lJ J.( l JJ(i mi rlati
pc
uJa afara.
$i-epor.
tllri ma rzgonilr. sa crip?
Pr'n-oi
muri. merge ea
$r-a$a.
Doamtv
Lepic:
Cine-1i
'pune
cii lr
jtlLrngj,
Hnnurrnol
Uitc cj rc-ri
Inro)ir
loarc. Vorbim
tr
nor.
llrict(octl(.
)r
lir-li
.ar(
lanJara
)r
jndr
Ugi
ra pto\Ul
mar mafl ca hr\cnca.
Ei. Doamnc!
Cc
5riu
eu?
Doanna Lepic:
Da' eu? N-ai nici o rini ci te lasi vede-
rca..insi
nici cu n-am vini. Trag nidejcte
ci doclorul
o si re lecuiasci.
Se mai intih-
nli
>i
J-ir.rea.
Numar cl. pini
arun(i. uare
drnlrc n()r do|li
(
iIl mii mtrc incL|ca_
turi? Tu
una nici nuli dai seama
ci te
la.i o.hii.
Crcdc-mi.
rrcrha in ca.i nu
mai merge.
li-o
spun
din mili, si nu care
cumva sa se-ntimple
vreo
nenorocire;
$l-apol,
daca nu mii-n$cl, am tol dreplul
siJi fac. cu
blindeje, cite o muslrarc.
Honorinu;
Citc pottelri.
frir
cum
Ir-(
!oia,
cu-
coanI.
Adineauri mir
5i
vecleam pe
dru-
muri,
da' uire cd ma|ale m-ai lini$tir.
Cit
d.9sq1c_mine.
o si am roali g;i.ja de farfu-
nl, Iagaoutesc.
Doamno
Lepic:
.
Pii eu ce vrcau? Nu-\ chiar a5a cic afuri-
srta precum
se spunc. Honorino.
Si
n-o si
tn,i lipsc.q
LJu lrn( dccit rluti n-,,i .rrcl in-
cotro.
Honorina:
Daci-i
.r1r.
(ueulni.
nri mat
\pun
nl-
mic. Eu zic ci mai por face trea6i
gi
a;i
.lflga
ci-i ncJreptatc
dc m-dli
poni.
Dar
in ,,iur cin(j .r su
beg tl
\.amr (;rm
JJrrn\
o potara
)i
cil nll m:ri
,int
in.lar(
\i
pun
un ceaun
d( rpi la lhL. plcc c .jDguricA.
lr rulcal;1.
liri si-mi
mti :\pui( cinc\a.
Doamnq
Lepic:
$i
si nu ui1i, Honorino.
cl-n caJa asra
ar
-si
gisegti
oricind o linguri de ciorbi.
nonoftha:
Nu, cucoani,
nu-mi trebuie ciorbd;
doar un codru de piine.
Baba Maitte nll
pune-n guri
decit piine,
fi
Llite ci nu ise
mal lspravesc zllele,
Doomna
Lepic:
$i
irre pe pulin
o \uli
J( ani.
lrril
Afia
dc la min(.
Honorino: ccr)clorir \inl
mal
[cricilr decir nni. r.crrlti \orba
mer
Dacir zici matale. apii tol a$a zrc
$r
eu,
cucoana.
CEAUNUL
Rareori are Morcoveale
prilejul sd fie
de folos in casA. Ghemuit intr-un ungher,
baiatul l-alteapti si se iveasci. Std asa
si
asculti, Iiri si se
gindeascd dinainte la
ceva. ca la momentul Dotrivit sa iasa din
umbrd
$i,
asemeni unui om cu mintea lim-
pede,
singurul care nu
$i-a
pierdut
capul
in mijlocul unor fiinle tulburate de
pa-
rimi, si ia el hiluile in mina.
Or, de astd datd
ghiceqte ci doamna
Lepic are nevoie de un ajutor istel
$i
de
nidejde.
!ire9te,
n-ar mirturisi-o, e
prea
mindri. Inlelegerea se va face tacit
$i
Morcoveali ra trebui si se a5learnd
pe
treabd, fhri sA mai aqtepte incurajiri
9i
Iad speranti de risplatA.
Totugi, e hotArit s-o ajute.
De diminea[i
pini seara, un ceaun
atirni de cirligul vetrei. larna, cind e ne-
voie de multi api caldl, se umple
si
se go-
le$te intruna,
9i
apa clocote'te pe un foc
zdravln.
Vara, apa folosegte doar dupi-masi, la
spdlatul vaselor; in restul timpului, fierbe
de
pomanli. cu un
luier
inibusit
$i
nein-
trerupt, ln timp ce sub
pintecul
crestat al
ceaunului fumegl doi butuci aproape
slln$1.
Uneori, Honorina nu mai aude
puierul
apei, Atunci se apleaci din mijloc
ai
trage
cu urechea.
-
A secat de tot, spune ea,
De$artl la iuleali o
gileata ln ceaun,
apropie bu5tenii. scormone in spuzi
qi.
curind, cintecul domol isi reinnoadi firul.
iar Honorina, linittitn, iti vede mai de-
palte de treburi.
Daci i s-ar spune:
,,Honorino,
la ce-i fi incilzind tu apa
a5a, liri rosl? Da ceaunul deoparte
;;i
stinge focul. Arzi lemnele de
parci
le-am
avea de
pomani. ,Atllia sAruci ingheaF
I
cind \rnc gerull Tc
ttiam
femeie chib-
zurti . ea ar clatina .lin cap.
Din totdeu trn.r
)rrr
craunrtl acolo..pin-
zurind dea\upra vctrei.
DinlotdcauDa
c tieprinsi si audi cum
dli apa in clocot.
tri
daci ceaunul se go-
le$te. ea il unrplc numaidecit, fie ci afari e
ploaic.
fic !inl \au ar$ili.
.Actrm nici nll nrri arr nc\or( .i
fltni
mr-na pe ccaun
$i
nici si-l vadi: il
$tie $i
cu
ochii inchi5i. I-a.junge si-i audi cintecul,
$i
daci nu-l mai aLrdc. deSarti in ceaun o
gilcali cl| dfj. ca
)j
(Um
ar in)ira u mur-
gici pe
ati: inlr-atil e de incredinlati cI
nrciodati nLl poalc si dca gre$.
A.tizr inri a Llal
ere)
pcnlru prima
oaIa.
A valrsat apa pestc
loc
5i
un nor de ce-
nu$i \aro ursupri-i ca o
jivini
stirnitli din
birlog. o infi5oari sl ns. o inibu$i. o
arde.
Honorina scoate
!tn
fipart,
strinutd
fi
scuipd. lrigindu-se indll'jl.
-
Ptiu! Ilcigl-rc
roaca! Parc-a
1i9nir
salana de sub p,rmint.
C,r
,rhii
lrprlr
1i rprrnpr .lc rr.rtrrim<.
bijbiie cu miinile innegrire prin
noaprea
Llrn val r:-r
-
Aha! Priccp. mormiie ea uluiri.
Ceaunul nu mai e aici. Nu. ziu, nu prrccp
nifiic- Adineaufi
cra. Da, nici vorbl,
doar;uiera ca din trigci.
De buni scanli ci cincva a luat
in vrcme ce Honorina era intoarsi
tclc
$i
scutrLra pe iereastri
$orlul
cca unul
cu spa-
plin
de
coji de legume.
Dar cinc oare'l
.
Doamna Lepic. cu un
lll, se rvefle pe rogoJrna
de culcare.
-
Of, ce glligie. Honorinol
-
Auzi. gilitgie! se riloieile Hono-
rjna. Ce nlare ncnorocire ci fac giligie!
incri nigel
9i
ajungeam fripturi. Uirt-le
numai la saboli. Ia fustal, la miinile mele.
Cimaga mi-e neagri de tiDi, buzunarcle
pline dc ticiuni.
Doamna Lepic;
Mi r.rit la aparaia asla care curge din
vatrlt. Honorino. O si se faci o murdirie!
De cc mr-it lu.rt c(ilunul fcri \i-mi
spuni l NLr cumva l-ai luat matale?
Doarnra Lepic.
Ceaunul e al lururor. Honorino. E ne-
roic ca cu. sau domnu'. sau copiii salJi ce-
rcm voic ca sir luim ceaunul?
aer aspru
gi
liniq-
din pragul odiii
Aga-s de miniati. c-af spune
tot ce-nti
vlne la guri.
Doomna Lepic;
lmpotn\a
nua\tri
.au
impotrira
'a.
tredntcu
Honnrinal
Sarr irnpbrrir. cui,
Nu c!-\ curioa.i. dar \ rrtu
;i
e
.i
)tiu.
Ce sir-fi spun, mi-ai luat piLlitul. Pe moliv
ci nu mai vezi ceaunul Ia locul lui. inqiaci
gilcata
clt api
ti,o
torni in foc. ba, indi-
rilnici. in loc
,ri1i
rrcrrno>ti rina.
te legr
de ccilalli, chiar
9i
cle minc. Tc cam intrcii
cu gluma,
ziu a$a !
Morcoveali,
maicii. nu
$1ii
tlr
pc
rLnclc-c)
fi ceaunul?
Doamna Lepi..;
De unde vrei si gtie
el. un coptl firi
minte'l Lasi-l .in plara
Domnului de
ceaun! Mai bine adili aminte de vorba ta
Lle ieri: ..ln tirra Linrl u
.i
hag dr suam5 ci
nll-. in \ttrc .:t
plln nl( r :lf\al l.r loL. pl( c cll
.rngurtca.
liri
'il-nli
.p
n; nrmcnt . Fi-
rc$te.
$tiam
er.r ci
1i-a
slibit vcclcrca, dar.
pas
sl-mi inchipui
ci esri in a$a hal. Eu nu
mar zic nimic. Honorino:
pune-tc
numal
nilel in locul meu.
Stii si
tu cum stau tLr-
crurilc: chibzuie$te yi
vezi ce,i de lircLrt.
Plingi. nu te sfii. ai
;i
clc cc.
iNnornlt
-
Mimico! Honorino!
Cc-o mai fi vrind
5i
Morcoveali'l O
\a'r
strice lotLrl. Din fericire, sub privirea dc
gheaF
a doamnei Lepic, anlule$te intr-o
clipiti.
N-are nici un rost sir-i \puni Honori-
nel:
.,Eu sint !inoratul!
'
Nimic n-o mai
poate salr.a pe
biata bir-
trini. Nu mai reJr
;i
pace. CLr aril mli riu
pentru
ea. Mai derrene sau mai tirziu tot
trebuia sI se dca bItr.rti. Minurisirea bi-
iatului n-ar [ate decit
.r,
neciled.ci
]i
mai mult. Departc dc a-l binui
pc
Morco-
reali. mai bine su->i inchiprrir cll r;a r
\ rol
!()trla
neinduplecalir.
$i
cc rosr are si-i spuni cloamnci Lcpic:
..Mimico.
eu sint \ ino!atul!
'
La ce bun 5e te impiunezi cu o isprava
\rednicl de laudA, sI certeiti un su s de
preluire? Afari de asta ar
putea s-o p5-
leasci: $tie
doar ci doamna Lepic e in
stare sil faci de ocari in gura mare. Prin
urmare, sirii vadl de-ale lui ori,
9i
mai
bine, si se prefaci, si caute ceaunul dim-
preund
cu maici-sa
9i
cu Honorina!
$i
cind se
pornesc tustrei sA-l caute, tot
el se arati cel mai zelos.
Doamna Lepic, nepisitoarc, se lasl
piguba$i
cea dintii.
Honorina se resemneaza
9i
pleaci bom-
bdnind, iar Morcoveali,
pe care o mus-
trare de cuget era cit
pe
ce sa-l
piarda. se
inchide in sine, a;a cum intri sabia drep-
dlii in teaci, atunci cind nu mai e nevole
de ea.
AGATA
Honorinei ii ia locul o nepoatA de-a ei,
Agata.
Morcoveata o cerceteaza curlos cu
prl-
virea
pe
noua venitl, care va abate citeva
zile de la el atentia intregii familii.
-
Asata. sDune doamna Lcpic, cioci-
neste iriainte rle-a intra in o,laie. Numai.
vezi, asta nu-nseamnd sd ditimi utile cu
copltele.
.,Abia
lncepe, cugeti Morcoveali in si-
nea sa;:ri te
fii
la
pfnz ce-o sd fie."
Familia
prinzctle in bucitiria cea
mare. Agata, cu un
$eruet
pe
bral, sti
gata
sd dea fuga de la cuptor la dulap, de la du-
lap la masi, cici ea nu
prea gtie
si umble
ca lumea: ii
place
sA
gifiie, ctl tot slngele-n
obmji.
$i
vorbeqte
prea
repede, Iide
Pfea
tare,
orea ar vrea sd le faci bine
pe
toate.
'
Domnul Lepic se a$azl cel dintii la
masi, desface'
$ervetul,
imping farfuria
spre. felul
pe care-l are^in^fatd,
^ia
,lri.Pl.tt1d,
ra
$r
sos, apor trage Iarlurla Inoarat. rsl
toarni si bea
$i,
niJel adus din spate, cu
ochii-n
jos,
mesteci nepisitor
9i
plin
de
cumpitare, a$a ca in fiecare zi.
Cind ise schimbd farfuria, se
pleaci pe
scaun
9i
billie dintr-un
picior.
Pe copii li servegte chiar doamna Lepic:
intii Felix, apoi Ernesrina, ca mal marc.
sl
la urmi Morcoveali,
care st, in capitul
mesei.
Morcovea!i
nu cere niciodati si ise
mai dea mincare, ca
gi
cum aga ceva ar fi
cu stri$nicie oprit. Trebuie si se mullu-
measci
cu o singuri
porgie. Daci i se mai
pune
in farfurie, nu zice ba
$i,
fiti si bea
nimic, se indoapi cu orez; nu-i
place ote-
zul; il mlninci numai ca s-o mdguleasce
pe
doamna
Lepic. singura dintre toli ai
casei cireia ii
place
la nebunie.
Felix
$i
Ernestina, mai
pulin sfio;i
atunci cind vor incd o
porlie, imping far-
furia inainte, dupi
pilda domnului Lepic.
,,Oare
ce-or fi avlnd?" se intreabi
Agata.
N-au nimic, A$a-s ei, asta-i tot.
Agata nu
\e poate stipini si nu ca$re
$i
se intinde, cind in fala unuia, cind a al-
tuia.
Domnul Lepic mininci incet, dc
parci
ar mesteca sticli
pisata,
Doamna Lepic, altminteri mai
guralivi
,.lecit o co1ofanf,, la ma\6 le rinduiegte
pe
.)
Loate doar ariilind cu mina
$j
ficind
semne din cap.
Erncstina stl cu ochii in la\itn_
Felix friminti
o bucall dc miez intrc
degete, iar Morcoveaj;i,
care a rimas hri
cilnifi,
n-are alli griji dccil si-5i curelc ra
limp larfllra. nici ctr znrul lacomrei. ni. i
cu zibava unui guri-casci.
Si
pentrLr
a\ta
\e pierde rnrr-o
mllllimr rl( i,,cotclt
Deodatd,
domnul Lepic se ridici de la
masl sil umple cana cu aDi.
-
Puteam
si mi duc-eu. iipune Agara.
Mui bine-zi. nrrr rrrr drrrhiJe gLrri_l:-gin-
de$le doar. Molipsiri
si
ea de metea-hna
familiei, i9i simte limba grea
5i
nu indrdz-
ne)te si icotti o \orhi:
(terinJ
cit a gre)lt
cu ce\a.
\ri
rtr ochii-n parru..i
nrr-i mai
scapc nlntlc,
I)omlul Ltpic apruape cc nu mar are
piinc.
De asli Llali. Agal. n-o \i
ingrdure
.i
i:'r il inarnrc.
Tor vcghin,l
Lupr:r lui.
l||l .l{ ceiltlti.
iar doamnl Lcpir o
che afli tiios la ordine:
-
AEara.
nu cllm\a ri
prini
rjdicini.'
-
P., lnctll. au((,.t il [i\pltr](l( {gala.
Sr'imp.,r'r, in
(rrr.rllir .i
in.ringu
hri
i-l
.lib(a\(i
,lin
,'qh1
f'.
.1,'mnul I epi..
Vrcit
.i-l
ci\liF. r
Lt
Fntil
(
t.
ltnL
rr
fi. lUalJ
ln seilma.
Ela
1i
tinrpul.
(lum
clomnul Lepic inghire
ultinrul dri-
mical de piine.
Agara se repcdc la dulap
$i
aducc un colac ncinccput, dc vr-co doui
ocalc, pe
care i-l intinde
din toati:nrma,
fun.li
(i;r
ghrcir rl,,rrn1l
.lininulLrl
Domnul Lepic impartufcttc inri
lcrvc-
tul, sc lidici de la masl. ili punc pilirria
5i
ttl(ir,
ii in
SrtiJin;.
.
lLrnterc L)
ti,tirrii.
Otlati cr. -rr i\pri\it .I minc r. nu
n
mai
iN el dc la capil.
Niruci'i. Agata fi'tmj^nr pironiti
Iocului,
cu rotocolul piinii
dc doui ocale. incit
parr' ,-cclunta dc ccarJt a unci lilbrici de co-
laci dc talVare.
PROGRAM[-JL
lmts*\
-
Tc-ai dezuntflar. ail
rrlrlii c!'rlrc Agtlir.
(ic
ind:t1it
girli in bLrt'irtirlit. La.ir. nu-i
zice Mo: co-
cc rilmin srn-
nimic. ai si
\L;7r
tu
)t
;t
(t\"
Inc('ltrr ir| p("nrt-o cu
\ll-
-
La pivniti,
domnigorule.
MorcoIeold:
Nrr rc
.rrpltrr.
tllr l:r
prrrrrlj
numilt eu
unrblu. Ditl ziua cincl anr cobor.it cu binc
scara aia picitoasi.
pc carc l'emcile aiu-
rlci.r
(lr
pi,l
.i1i
liingi
)i
!
ltl. Jm aJuns
omul dc inclcderc al clsr'i. Nunrai etr mI
dcscurc la piVnilat.
Eu vind butoaiele
\echi. si-nli :unc
5i
mic Lrn pitac in buzu-
nar; rind
5i
picilc
dr'icprrre. dar banii i5tilr
ll {.ra u nlantcr
Si ne-nlelegem.
rogu-te. ca si nu nc
incurcim
unul pe
altul la treabi.
Dimineala,
eu dau drumul la ciine
9i-l
chem si minince. Seara il fluier si vini la
culcare. Daci umbli haihui
ii
inrirzie, il
aitept.
Alari de asla. mama mi-a inpiduit si
inchid eu giinile
in ficcare seari.
Tot eu
.mrrlg
burrrienilc. alea care
Stiu
eu ci-s de smuls,
5i
nu afa, Ia nimereali;
le
hat
ridd. ind Jc ghcarc.
cJ
lirina
si a.-
lupc giurile.
$i
pc
urmi le dau la vire.
,
Cii si am mugchi, l-ajut pc
lara la tiiat
lemne
Fu vin d. hirc \iltrtului
aJrr. Je
riu. pr
care, dupi aia, tu
qi
cu Ernestina trebuie
sI-l
.iumulili.
Tot eu spintec burta pe$tilor,
le scot
malele afarl
5i
le pocnesc
bigicile sub cil-
ctL
Numai ci tu ii cureli de solzi. Tot tu
scoti
!i
apir din nntini.
Eu ajut la dcpinalul sculurilor.
Eu riqnesc cafea ua.
Cind tala se descalli, eu iau ghctele
9i
le
.(ol
p(
coridor..llr trne.tinr. \oral-mea,
n-ar lisa pe
nimeni sd-i aducd papucii, pe
care i-a brodal ea. cu mina ei.
Trebrrrrle mai in.emnat(,
un Jrum mai
lung. pini
la larmacist ori la doctor, cad
tot in seama mca.
Cil
(lc.prr
ullc. |ll o
'a
urnbli prin
.ar
dupi rirguieli mi runtc.
Doui-trei ceasuri pe zi va trebui si speli
la girli,
orice vreme o l-i. Asla-i lrcaba cea
mai grea clin toate, mititico. dar n-am
cc-1r frce. Cu tolrc astea, cilld intin/i ru-
fele pe garcl
$i
se-ntimpli si am o clipi de
ragaz. vin
$i
eu siJi dau o mini de ajutor.
A, cra si uit
-
o povati:
nu intinde ni-
ciodati rufele in pomi. Tata n-o siJi
spunl nimic. dar
1i
lc trinteqte cu un deget
la pimint
9i,
penlru
cea mai mici pati.
mama te trimite iar si le speli.
\p.'r l-.,!i .
-
:r: r., ir..
j.lirnrnl-.
Pun! rnirlti Lrn',,.::.'
f.
hocancii c[' rinir-
toare
jl
loril: c!rlrnt crL-ma pe ghelc.
Crema ic ardc prcier
Ntr 1e onrori cLr plltrlonii cind ii rezi
plini de noroi. Tltu zice ci noroiul pis-
lred/r lrainrlr.
o
i.r ruzn.-r
frin
trilllri.
iiru
-u
)r-r
\rrnrLrti.
tLr rrrr lJc r)d, ru iml
sumet pantalonii, cind mal ia cu cl si-i duc
tolba.
.,Morcoveali, zice, tu n-o si ajungi ni-
ciodati un adevirat linitor."
Iar nrama sare numaidccit:
,.Sn
$tii
ciji rup urechile daci mi te in-
torci murdar de noroi!
Fiecare cu gustul lui.
Pc scurt. dracrrl nu-i chiar a$a de negru.
Cincl venim acasi in lacanli, noi doi o si
ne impi4im treaba, iar cind plccim
la in-
l(rnal. iori-nr(a. l-rutc-rncu
1i
crr mine, o
si ai mai pulin de furci. Aga ci vezi
9i
tu.
La drept vorbincl, nici unul dintre noi
n-o si
ii
se pari prea
afurisit. Intreabi-i
pc
prrclcnrr
c.ts(i: luli o
.i jrtre
cd
\ori-meJ
trne:rina c blindi ia un inger.
ci liale-meLl Felir ure o lnrmi de aur, cA
lata e un om cu capul
pe
umeri
$i
drept din
fire, iar mama o gospodini fid pereche.
Poate ci eu o sili par
cel mai sucit din
tofi. Adevirul e ci sint
ti
eu la fel ca ori-
care. Numai si
Stii
cum si mi iei.
gi-apoi.
eu imi dau seama cind gregcsc
$i
caut si
mA indrept: firi falsd modestic. iti spun
cA pe
zi cc trece sint tot nrai cumsecade.
Si
daca pui qi
lu nilrci bunu!uin(j,,'.i ne
in;elegem
de minune.
Nu, nu-mi mai spune domnigorule,
\punc-mi
MorLo|cat5.3)a cum rmi .ptrrtr
toati lumca. E mai scurt decit domnigorul
Lepic. Tr rng doJr Ltn lrrirrr.
.rr
mi
scrr-
teitti de dezmierdirile bunici-1i Hono-
rina; nu puleam s-o sufir din pricina
asta;
inlotdeauna mi
jignc-a.
ORBUL
CiocineSte ugor la u$i cu capitul toia-
gului.
poamna
Lepic:
Asla ce-o nrai fi vrind'l
Dontnul Lepk:
^
Parci n-ai
$til
Iti vrea omu' gologanul.
{zi e ziua lur de ccrut. Lesa-l ri utlre.
L.rrLrzil. doamna Lepic de.chide uya.
dpu.i orbul Jc bral
;i-l
.rrtl(()lr
rrr.rrrr-
tru. din pricina liigului.
-
Buna zrrra la tL)1r. sprrnc .rrbrrl.
Si
pi$eiite inainte. Toiagul i-aleargi
nrinrnl(l
pe lcspczi. ca
>i
cum ar
!,'ni
niSte
goareci,
5i
dir de un scaun. Orbul se
a$azi
ti
intinde spre sobi niinile-i inghe-
tate.
Domnul Lepic scoate un gologan
9i
iJ
intinde:
*
Na,linel
$i
igi viri din nou nasul in ziar, fird si-l
mai ia in seaml
Morcoveali chicote;;te in laini. Ghc-
muit in cotlonul lui, sc uiti la sabolii or-
bului: zipada de pe ei se tope$te,
$i
pe
Jos
s-au
qi
infiripat citeva piriia$e.
Doamna Lepic prinde numaidecit dc
-
Mo$ule, ia di-ncoace sabolii, spune
ea,
ii duce sub vatri, dar e prea
tirziu. in
urmi a rimas o biltoaci,
gi
orbul, nelini;-
tit, simte umezeali Ia picioare: qi
le ridicd
pe rind, imprl$tiind
jur
imprejur zApada
norotoasd.
Morcoveali zgirie pardoseala cu un-
ghia, de
parci
ar facc apei murdare semn
se se scurgi spre el, arrtindu-i crapilurjle
adinci dc pc
jos.
-
Acum, ci
$i-a
cipitat gologarnul. cc
mai vrea? bombine doamna Lepic, liri
si se sinchi-reasci de bitrin.
Orbul insi disculi politici,
la inceput
mai sfios, pc
urmi tot mai increzitor.
Cind nu gise;tc !reun cuvint, agiti toia-
gul, i9i frige mina de burlanul sobei, o
trage iute indirlt
li,
binuitor, roteqte go-
goloaqele ochilor in orbitele-i vegnic licri-
moase,
Uneori, in vreme ce intoarcc o loaie a
ziarului, domnul Lepic spunel
-
M.la, nici vorba, mo) fir.ler. nrcl
vorbi, dar e$ti sigur de treaba asta'l
-
Daci sint sigur'l strigi orbul. Ba
bine ci nu ! Ascultir la mine
,
dom' Lcpic,
si-1i spui cum a fost de-am rimas firi ve-
dere.
-
Hm, ista nu mai are de gind s-o ia
din loc'l miriie doamna Lepic.
Chiar^asa: orbul sc simte acum ca la el
acasi. Igi
povestegte
ncnorocirea, se tot
intinde
;i
ajunge si se dczghcle de-a blne-
lca. Adineauri parci
avea in vcne
lurluri
de
ghealS,
dar uite ci se topesc, prind
!iali {i crcd. ca drn retminrele
fi
madu-
larele lui picura
ul.i. Pe
los.
bikoaca se li_
leste.
o
,porne)t.
spre Morco!eali,
e gara
\a ajunga ta el.
Parci asta-i este
finta.
Curind. bararui o.a aibb cu ce
.a-ti
fac^a de
joaci.
Intre
timp. doamna Lcpic purcede
lf,
un r\cu.ll \ iclelug. Il izbejle pe
orb ca din
gre;eali.
il inrpinge
cu colul
$i-l
calca pe
orcroare. lacindu-l
5a \e
tragi indirir,
prni
il ad.rce inrre
bufer
5i
dulap. acolo
unde nu mar a1unge cildura. Zipjcit,
or-
bul bijbiie. caure cu miinile in
irri
pi
dcge-
lele r \e
calire pesle
lor ca nisle
jivine.
Di-
bure pnn
noaptea sa.
Jurlurii
se infiripi
la loc
ii
iala-l ca ingheata iar.
$i
orbul i;i sfir5i;re pore.reo
cu o rtce
plinglreati.
-
Da, dragii mei, gata,
s-au dus
s-au dus toate, bezni ca-n cuptor.
Deodala:,capa loiagul din minA.
a$tepta doamna Lepic. Se repede, il
jos gi
se
preface
ci iJ di inapoi, dar
cAleSte.
Orbul crede cI are toiagul,
ti
cind
nu{ a$.I.
ochii,
Atira
la de
colo
AmiginduJ cu dibicie, ea il face si
inainteze,
ii dd sabotii
Si-l
indrumi cirre
u$.1.
In prag. il tirrpepte u1or. ca.a \c
ral-
bune, apoi il impinge in ulifi, sub pla-
puma
cenu$ie a cerului care cerne belgug
de omit, in bitaia vintului miriind
ca un
ciine
uitat pe
afarI
Si
inainte
si inchidi
u$a, ii strigd din urmi,
parc-ar
fi surd:
-
La buni redcrel Vszi
.i
nu pl(r7l
gologanul;
pe
duminica viitoare de-o fi
vreme
tiumoasd
9i
de nu dai cumva oflul
popii..ZIu,
ci bine zici matale,
mo,S. Tis-
sier, niciodati nu
5tii
cine are zile
$l
ctne o
si se pripideasci.
Fiecare
cu necazurile
lui,9i
Dumnezeu cu noi toli!
ANUL NOU
Ninge.
De Anul
ningi,
altlcl nu arc
Doamna Lepic,
,i:i,ll"Rl;:
nesresit
si
previzAloare,
pune
zi-
\orul la porli!a. Copiri aLr
5i
inccput rri
\muceasca de clanla. si ciocineasci. la
inceput cr.riiniiu..
"poi
in d,rpmin.e. .z-
bind cu picioarele. pcnlrLr ca, pini la
urmi, luindu-Si nideldea. si se depdrteTe
de-a -ndi ra telea, cu ochii pironili spre le-
rea,\tra de la care pindc$te doamna Lcpic.
Si
z!.r'lotLrl peyilt-rr li .e inibrrri in /i
pada.
Mor.o\erlir sare.lin pat pi se duic u.r
spele la
jgheabul
din gridini, firi si mai
ia sdpunul. Apa-i inghelati. Trebuie si
spargi gheata,
$i
treaba asta ii impriitie
din capul locului prin
tot corpul o fierbin-
leali
mai sinitoasi decit dogoarea sobei.
Abia i5i udi fala, de mintuiali, fiindcd
oricum se spune despre el ci-i murdar,
chiar
$i
atLrnci cind se spali cu nide.jde.
inviorat
5i
voios, gata
de sirbltoare, se
au/i i'l
.par(le
lur Felir,. care sro in
.pa-
lele Erneslinei. ca mai mare. lnlra tuslrer
in- bucilirie. Domnrrl yr
doamna LeJric
.c
atli
9i
ei acolo, ca din inrimplare.
Ernestina ii imbri!i!ea2i
ji
rosteSte:
-
Brrni uiLra. rilicule. b nil /i'ta, mi
mico, \'i urez un an nou cu bine, multd si-
natate
gL
raiul pe
lumea cealalti.
Felix turrrie pe nerisuflale
acela6i Iu-
cru. grabir ,d
.firrea:.ca
mat repede. rpoi ii
intbri9iSeazd
9i
el.
In sLhin b. Motco\crli scortc u scri
soare drn
gapci.
Pe plic
scrie:
,,Scumpilor
mei paringi'.
Arita
tor. O
pasire ciudati
9i
pestrilli
zboari, :,igeati,
intr-un coll.
Morcoveali intinde plicul
doamnei Le-
pic
Si
ea il deschide numaidecir. Flori de
toati frumuselea impodobesc
din oerSug
foaia de hirtie, imprijmuind-o
ca o dan-
teli, astfel ci deseori penila
1ui Morco-
veali.,-impi(di, inLlu-.c,.
:l improj(Jr
((l
cerneata c|le un cutlnt ln\ectnat
Domnul Lepic:
$i
pentru nrine, nimic?
MorcoveaTd:
.
E pentru
amindoi. Memica
$l lle.
Domnul Lepic:
Va sd zicl tu
lii
mai mult
decit la mine. Atunci linge-te
loganul ista nou-noul.
o si
ti-o
dea
la mamlca ta
pe
bot de go-
Morcoreald:
A$teapti pulin:
uire, mamica
Doamna Lepic:
Bine adusd din condei, nimic
mai ci scrisul e tare incilcit,
nlcl nu se poate
citi.
e gara.
de zis, nu-
aproape ca
-
Poftim, titicule, rosteste Morco-
ve4ld, acuma-i rindul tlu.
In timp ce biiatul stl smirnd
5i
agteaptl
si vadi ce-o si spuni tatd-siu, domnul
Lepic citc$te scrisoarea o datI, de doui
ori, o cerceteazi indelung cu
privirea, aqa
cum are obiceiul, apoi mormiie: hm! hm!
gi
o
pune pe
masi.
S-a dus nrirarea
primelor
clipe, scrisoa-
rea nu mai spune nimic. Acum e a tuturot.
Oricine poate sa
o ia in mini. si o ci-
teascS. Ernestina qi
Felix, la rindul lor, se
apuca sA vineze
gre;elile
de ortografie.
,,Cu
siguranll cI aici Morcoveaje a
schimbat
peniJa:
se citette mai lesne."
Dupi asta i-o lnapoiazi.
Morcoveald risuce5te scrisoarea
pe
toate felele
9i
suride prosteqte. ca
5i
cum ar
int-reba:
,,Care
dintre voi o vrea?"
In cele din urmi viri :-crisoarca iar in
tapcl.
Li sc impart darurile. Ernestina
pri-
me$te o pipu$i
cit ea de mare, ba chiar
mai mare, iar Felix o cutie cu soldati de
plumb, gata
de betnlie.
-
Pentnr tine am o surprizi, ii spune
doamna Lepic lui Morcoveatri.
Motcoveald:
Da, gtiu.
Doamna Lepic:
Aha,
qtii?
PIi, dacd-i aga, n-are nici un
rost si-fi mai arit.
Morcoveald:
Si mi bati Dumnezeu daci
gtiu!
Si
ridici o mini in sus, cu o mutri se-
rioasi, convingdtoare. Doamna Lepic
deschide bufetul. Morcoveali
gifiie
de ne-
rlbdare. Ea viri mina iniuntru
pini la
umir
gi,
firi
grabi,
misterioasi, scoate la
iveali o bucatl
galbenl de caflon,
p
care
e prinsi
o
pipl de acadea.
Morcoveall strlluce$te de bucurie.
$tie
ce arc de ficut. Vrea sI fumeze in fala
pA-
rinlilor, numaidecit, sub
privirile invidi-
oase
(de,
nu se poate sI le ai chiar pe
toate!) ale lui Felix
9i
ale Ernestinei.
Ji-
nind pipa cea ro;ie intre doui degete,
scoate pieptul inainte
5i
lasl
putin
capul
sprc :\tinga. Apoi iSi rotunje$te
gula. i5i
suge obrajii
9i
trage din ea cu
putere,
zgo-
motos,
$i,
dupi ce a
pufirit
o dati virtos, trimi-
;ind
fumul
pini
la cer, exclami incintat:
-
E stra$nic, trage bine!
Domnigorii Lepic
5i
domnipoara Lcpic
.osesc
in racanli. De cunr sare din tiili-
genlS
iii
ifi zirefle pirinlii. Morcoveali se
intreabi:
.,Oare sii alcrg inaintca lor?'
$i sor.iie;
.,Prea devremc: o si mi se taic risulla-
rea; gi-apoi,
niciodali nu-i binc si intrcci
misura.
Pe urmi, alte amini ri:
.,Dc-aici o iau la firgi... ba nu, de-acolo...'
Si
altc intrcbiri:
..CitrJ
.u-mr
scol
)dpcal
$i
pc
rrnc si
inrbriligcz mai intii'l
'
Frlir
1r
tlnc.tin.r i-ru lual-o in\i
inrirtt<
ti
rli inrprrt nrrngiirrilc purinrc)ri.
Cind vinc
ai
rindul lui MorcovcalI, pen-
trtr .l n-ir mxi rrmit. llnrotpc ninti(
-
Cum? sc aprinde doanrna Lepic.
Biial mare
;i
mai spui
.,laticulc'l Spunc
..lrti
\i
:lringc rninu rlomrrului Lcpic t.r
inrrc
birbafi.
Apoi il siruli o singuri dati.
pe
lrunte,
ca si nu str'rncascl glclozii.
Morcoleati e:rtit dc incinlal vilndu-se
in vacanli. cil nipidc$lc plinsul.
A$a
-\e
intimpli adescori: tot anapocla le face cl pc
loalc.
Cind incepe
;coala
(ziua
hotariri este
luni 2 octombrie
,
climineala.
;i
purcc'de cu
sfeStania), de cum auclc in dcpirlarc zur-
giliii
diligenlei. doamna I-epic se repcde
la copii
5i-i
stringc in bra1c. Dar Morco-
\.ll1i rimine p< Jinufrri Cu nrrna in-
tinsi spre curelele imperialci',
agteapti
riibLliloli-r rrnl;i lui rindLll.5r-a preglr-
til cutintelc de bun-r'imas
$j
c atil dc lrist.
incil. {irir :.i-ji
(lra
.eamr-
rnglnJ un cin-
tec,
-
La rcvedcrc, mami, roslc$tc el cu
demnltate.
-
la te uiti, i-o intoarce doamna Lepic,
da' ccJi inchipui tu, caraghiosule?
[i-e
Ftcu
.i-mi
\J'ui
..mimi(o. t)t !um iml
.pun ililiorul
pr .lrritura
rl) S-a mri pomr-
nrt a)J cc!ill I n mLtcos rlt r'r) la guri
li
DL5:l I\TORS
.ig_,
P.rr.a sup(rinrri! a onu, rchir!L cra.rt.
poliirn. i r-a
:r
nizi fir
\i lu.i p.' groa\ ull
l-',lr..i il
.ir.rli
n(
lrrnrL. Ll,'rrr,'.in
-rttr.litL.r.
(.r .ir
Iru
\lirrr..i-(ir
!rl,\/lr.
TOCUL
Cei de la intcrnatul Saint-Marc, unde
domnul Lcpic i-a adus la invilitural pe
Felix
qi pc Morcovcali, urmeazar cursurile
la liceu. De
patru
ori pc zi. clevii fac ace-
caqi plimbare. Vara e foartc pllculj dacar
plor.rir. drumul c atit dc scurt, incil apa
mai rlcgrabu ii in! iur(.r,/r clccit ii mu-
rcazl, iar, pc dca\[pra. de la un capalt la
cclIIall al an lui
plinlbarca
asta e crt se
lL,rlc
d( f,'lositorrc
.inrrilli
liecrruia.
Azi-Jiminurl:r. pe ctnd .. intor,.cau in
cird dc, la liciru, tir'!iinclu-$i
picioarele,
Morcoleala. carc umbla cu capul in pi-
nrinl. audc:
-
Morcovcalii. uite-l colo pc laici-
liu!
Dor.nului Lcpii ri plric :'i->i ia coprii
lrin
.rirprin(l.:rc.
S,,.ctt. , in,l ni( i nu l('
,litcpli
$i
nrrmai cc-l zirc5ti prolipit pe
trulUil|lrl rlir lalj. ||r r'rllLrl trlzii..rr mii-
nilc la spale
$i ligara
in guri.
Morco'"calir
1i
Fclix ics clin rind
9i
aleilrgi la cl.
-
Ziu! spunc Morcoveafi. La oncc
nr-:rp l'i ginclit. numai la tinc nu.
-
La miire te gindepti doar cind mi
vczi, rispundc domIrul Lepic.
Morcovcali ar vroa si spunl un cu!int
drigistos. dar nu-i rine ni ic in ntintc. E
absorbit dc altcera. S-a ridicat in !irlul
piciu:rrel.rr
)i
.( (u,/tl()tL
.i.l.irlllc pc tai-
ci-su. Prima oarl abia-i atinge barbiSo-
nul clr buzclc. dar domnul Lepic
fi-a
sil-
lal capul in acecaSi clipi, ca
5i
cunr s-ar
fcri. Apoi
\c
aplcaci din nou
5i
din nou se
trage indirit, a$a ci Morcoveali. carc-l
caulil obrilzul.
'lu
rcu$ellc nici dc asti
dati. Abia-i atinge !irful nasuluj. Siruti
in gol. Se lasar piguba$
5i.
cuprins de neli-
ni$tc, incearci si-$i limurcascii aceasli
prrrtarc cirrtlatr.
..Oarc tirticul nu mi mai iubegte? se in-
treabi el. Vid c.i pe Felix l-a sirutat.
$i
nu
s-a feril clcloc: ba dimpotrivl Dc mine de
cc se fercate? Vrea sl mi iaci gelos?
A$a
se intimpli intotdeauna, am bigat eu de
scaIni. Daci stau lrei luni departe de-ai
@q?.
oi;t@r.:','
,}
.:. c.
.
niei. nii lopc\. c: i-'r.-rl lor. Imi pL,rn in
..,1
.r
.
.Jr
J-
-:
..' .r'.,1(lJndnr
>i
'r-i
imbrilir<z p
'..f.
lrf. .Jnr ii /.ire.r.
gata. ma-n-qh.a!a'
Cullndat in gindurile-i triste, Morco-
\eali abia rispunde la intrebirile dom
rului I epi.. .ur, t dornic
.i
:tie
daci a in-
ceput si mai mi$re la greaci.
Morcowald.
Aga
5i
a;a. Traducerca merge mai bine
ca relro!ersiuned. le mri de.curci
)i
pe
-qhicite.
Domnul Lepic:
$i
cu germana cum stai?
MorcoveaTd:
E grea a naibii pronunlia,
tAticulc.
Domnul Lepic:
Pe dracu!
$i
cind incepe rizboiul, cum
ai si-i bali pe nemli, dacd epti clei la
ger-
mani?
Morcoveald:
Pin-atunci nu stau nici eu degeaba. Me-
reu te-aud spunind de razboi. Las' ce nu
incepe el: a)leapta intii sd-mi termin
Scoala,
de asta sint sigur.
Domnul Lepic:
Ce noti ai luat la ultima compunere?
Sper ca nu efti in coadi.
Morcoveald:
Trebuie si fie
$i
pe-acolo
cineva.
Domnul Lepic:
Ei, dracel
$i
eu care voiam sA te iau la
masd in ora5. Barem de-ar fi duminici!
A$a, peste sAptAmind, nu
prea-mi place sd
ve strngheresc de la rosturile voastrs.
Morcoveald:
Eu unul n-am prea mult de ficui; tu,
Felix, cum stai?
Felix:
La fel. Azi, domnu' nu ne-a dar ntmrc
pentru acasi, a uitat.
Domnul Lepic:
Ata o sd inveli mai bine leclia.
Felix:
Pii o
qtiu
ca pe api, titicule. E tot aia
de ieri.
Domnul Lepic:
Oricum, eu zic ci e mai bine sA vi du-
celi la inrernal. Am \a
caul si ramin aici
pina
duminica
ei
alunci ne scoalem noi
pirleala.
Nici mutra bosumfl.rrd a lui Felir, nrcr
t:rcerea mihniti a lui Morcoveali nu intir-
zrr desparlrrca
)i
iari ci rrebuie iii-5i ia ri-
ntas oun,
Morcoveap astepta cu ingrijorare clipa
a sta.
..Acum. cugeta el. o si rad dacii !atii ii
plsce.a-l \d rut ori ba.
'
Se apropre holaril. pri\rndu-l
linli )l
intinzind
gura.
Domnul Lepic insi il
line
la distanli cu
mina
5i
de asti date.
-
PinI la urmA o sl-mi scoli ochii cu
tocul dla de dupi ureche
-
zice el. N-ai
putea
si-L scoti atunci cind mI siruli? Te
rog sd rezi ca pi eu
scot
ligara
din gura
Morcoveald:
Vai, iarta-me, titicule drag! Ai drep-
tate. Intr-o buna zi cine
)lie
ce nenorocirc
se-ntimplI,
5i
asta numai din vina mea.
Nu-i
prima oari cind mi se spune de toc,
dar uite cA
se simte atit de bine dupi ure-
che...
5i
eu il las acolo meteu, incit uit de
el. Barem
penila sa i-o fi scos! oh, tdticule
drag. tare bine imi parc \a
aflu asta: \a.A
zicd de toc te fereai tu!
Domnul Lepic:
Ei, drAcie! Era cit
pe
ce sA mi chiora$ti.
ti
tu rizi.
Morcoveqld:
Nu, titicule, de altceva rid: de un gind
pro\le\c pe care mi-l
viri'em .ingur in
cap.
OBRAJII ROSII
I
Dupi ce
ti-a
fecut inspeclia obignuiti,
domnul direcior al lnternatului Saint-
Marc iese din dormitor. Elevii s-au strecu-
rat in a$ternut, inflgurindu-se in pdturA
ca intr-o teaca. ghemuindu-se ca si nu rA-
mind dezvelili. lncredinlindu-se dintr-o
privire ci toatd lumea s-a culcat, pedago-
gul Violone se inalld pe virful picioarelor
Si
micsoreazi lumina becului de
gaz.
Nu-
maidecit incepe
$i
flecareala intrc vcclnii
de pat.
$oaptele
se intretaie de la un cap la
altul al inciperii, buzele se mi$ci stirnind
un fosnet nedeslu$it in tot dormitorul,
prin care rAzbate in dstimpuri
$uierul
scurt al unel consoane.
F o larmi surda. neintrerupli. supiri-
loJr( in cele din urmi.
)i1i
\ine sa crezi cJ
gungureala asta tainicd
li
neastimpirati
ronFie linistea ca ni$te
soareci-
Violone i9i
pune papucii
9i
se
plimbi
LiL\a timp.printre paturi. aci gidilind un
biiat in talpi. dincolo triigind pe altul de
ciucurele de la scufic. Pe urmi se oprc$te
lingi patul lLri Marseau. c|l care di seari
de scari o pildi dc sporoviirli prelungrti
pini noaptea lifziu. Dc celc mai mullc ori,
tu,.otcala
biictilol r.c inirbu$i trcptat,
cl
li
crrm
yi-ar
trage citc pulin pilura
pesle gori.
$i
adornl cu lolii. in limp ce pe-
dagogul mai sli aplccat pcstc patul lui
Matseau. cu cclatclc sprijinitc cle ficrr.rl
lare. 1I ral si-i pcse
(lc
amorlcala bralelor
9i
de firrniciturilc ce-l lrcc pini in viriul
unghiilor.
Se amuzi ascultindu-i istorioarcle co-
pilire;ti
9i-l tine
lreaz cu destiinuirj
intime;i polclti dc clragoste. Pc Marscau
Fa inclrigrt di|i prima clipar, pentru lrigc-
/im(r t(l(r lur
..
a hLrl.rr
rrl. .uulrnirrir par.i
pe Jin.rrrntrrr. {.lr rLr nr'ri c uhlrz.. miez
cle fruct. in carc. Ia cea mai nrici schim-
bare cle lrcmc. sc vid vini5oarele intre-
larindu-\c ca liniile unei hirli din atlas sub
loillr
.trircui<.
Mar.c.rrr lr.,lcelLmint,ri
un fel fernrc'cl'rtor clc a ro5i pe nea$teptalc
9i
flri motir. din carc pricirlii sinrfi ci
li-e
dra-e ca o tatr. Dcseori, cite r.rn coleg i-a-
pasi
degclul in obraz
5i
apoi
$i-l
retrage
irr1e. lisinrl in urmi o pa(i xlbi. nilpridital
numaidecil dc o lo;cali ginga$i, care se
rispinde;tc ca vjnul in api
5i
se coloreazi
cu nuanfc ielurite. dc la virlul trandilllri!r
al nasului
$j
pina la urcchilc Iiliachii. Ori-
cine poatc si incerce asta. cici Mrlseau e
ingiduitor
5i
plin
dc buniirointl. Biielii
l-au porcclit Lirnrpila. Felinarul. Obrali
Ro$ii. Putinla lui dc a sc imbujora dupi
plac a stirnit mLrltc invidii.
Morcovealir. !ecinul siu dc pat. il piz-
muie5e cel mai mu11. Gilbejit
$i
slih:inog.
.a o
nairli
.I fal.r
nlrnt
,i< [rini. r.i .itr-
peqte zadarnic
5i
pini la durere obraiii
tj
pentru ce? Doar
penlru
o
pati de rogeafi
indojclnici,
$i
a\ta numai citeodata. nu
totdeauna.
$i-ar
intige bucuros
ghearele
;i
ar
jupui
plin cle urri obfa1ii trandafirii ai
lui Marscau. a;a cum cojepti o portocali.
Asti-\earl, cum c de multa rremc pus
pc ginduri. de indati ce-l rcde pe Violone
apropiindu-se, ciulcftc urechilc binuitol
-
ri p,'11r. p. hr,nr Jr.ptrrc
-
d,'rnit
'lr
afle aderirrrl asupra purllrilor tainicc illc
pcJegogtr,Lri. Ptrnc irr
loi
lual; i\ rr.irrlii
lui cle nric spion: sforl-ric u5or. ca in glunrit.
5i
se inloarce slingaci pc o parlc
$)
pc allr.
arirrrr griju Llc l-i(cr
(lirri,
.i
'r
ri.ir((:r.(i
pini vine din nou in pozilia de la inccput.
ll
Vocca lui Violonc lrcrnuri inibu;it. iar
Morcovcali sc prcfacc ci doarmc. Totu5i
rirli,:r nrlcl !
Jrr,.:
\ rcil s.l mar
"uda.
Marseau
ascultir
linindLt-ti
risuflarea:
cu!intele pc'dagogului
i se par cit se poate
de fire$li. dar tremuri ca
gi
cum s-ar teme
dr tlezr;rltrjtu lln(i laine. Violonc conti-
nui in
$oapti
de-abia auzilit. Vorbe$te
clczlinat. parci de departe. abia deslufesti
ce
.punc.
Mort.rvei!i nu inJri;/nefe :.J
.(
inloarci; sc apropie pe nesimfite, mutin-
du-;i incet tot corpul. dar nu mai aude nj-
nri,. f inturrhr
f(:\1(.
mar.uri. i sr purr ei
Lrrcchilc i sc scobesc pe diniuntru
5i
se lir-
8c5c
cf, J pilniL: rolu.i nu prindc nici mi
car un runct.
igi amintcgtc cir a mai incercat cindva
un sinllimint aseminaitor ascultind pe la
u5i, lipindLr-5i ochiul de gaura cheii. do-
rind si o mircasci
$i
sir tragi spre el. cum
ai
^lrage
cu un cr^rlig, tot ce voia sd vad5.
Intr-un tirziu. pedagogul se apleaci
ugor ca o umbrl spre Marseau, il siruti
pe lruntc, mingiindu-l cu barbi$onul ca
ii
cu un pcncl. rpoi se ridicil.
)i
Morcoveald
rl u|mirr:.tc cI pl|\|l(a
(ulll
lunrci prin-
1rc rindLrrilc de
palrrri. Daci Violone
atingc in trcacalt \,reo pernat cu mina, cel
stingheril se intoarce pe partea cealalti,
suspinincl prelrrng.
Morcovcali ri'rmine'"reme indelungati
la pincli.
Se leme de reintoarcerea neag-
teptati a lLri Violone. Marseau s-a,si ghe-
murl in a$1ernut, lrigindu-Si
pitura peste
cap
;i.
lrcaz. crrgeti la cele petrecute. fi ri
.i
)tic
r rrm
.r
tilmicer.ci lrrcrrrrils.
Morcoveafi
a obosit a$teptind. Ca
magnctrzatr. pleoapelc ise apropie. Se
striduie$te si plivcasci
linla
becul de gtz
rproape slilrs; dar dupa ce numiri lrei
brl.rn;r1c ec inmugure-c irr lunrrrrl
;i
.u
grirbcsc si'r iasi din bcc. adoarme.
III
A cloua zi dimineag. la spilitor, in
Umli cr bric(ir i>t l|eai.t u'Lrr<l
ohrriii itl-
Iiigurati cu capilul prosoapelor abia mu-
r,rl( in dlJ. Mor(.lruali.( uilu Ju)mirnu.
la MarseaLr
1i.
ciznindLr-se si aibi un aor
cil mai crunr. izbucncate in ociri, silabi-
\ incl
iLrierltor
printlc dinli:
-
Bibiculc! BibicLrlcl
M:rr...rtr
.c
inrprrrp,rrr.rz.r le lrli. d,rr
rl'rspunde fi ri'r minic. pririndLt-1 aproapc
rugitor:
-
Nu-i aderirar ce crezi tu, dacalli
spunl
Pedagogul lrce in.peclia miinilor. A5L.-
zali pe
douA rinduri, biielii arate auto-
mat miinile, intii dosul, apoi
palmele,
ri-
sucindu-le iute
$i
virindu-le numaidecit in
buzunare, la cilduri, sau sub
pltura
cea
mai apropiati, De obicei, Violonc nicl nu
se uiti. De asti dati insi, tocmai cind
n-ar fi trebuit, vede ci Morcoveali are
miinile murdare. Morcoveafi, rugat si
5i
le vire din nou sub robinet, se revoltl. La
drept vorbind, parcl
se zire$tc o patl vi-
nelie pe miinilr: lui. Jar briiarul su\line ci-i
un inceput de degerdturi, Pedagogul ii
poartd picl,
nici vorbi.
Violone e nevoit si-l dLrci la domnul di-
rector.
Acesta. sculat tlis-de-tlimincali. pregi-
teqte in biroul siu verde, vechi de cind lu-
mea
li
pimintul,
cursul de istorie pe
care-l
predi
clor mari in clipele de rigaz. Te-
qindu-;i
degetele butucinoase de masi, el
stabilc$te
punctele principale:
aici cide-
rea Impr.riului Roman: la mijloc. cuceri-
rea Constantinopolului de citrc turci: iar
mai departc. Istoria ModernS. care incepe
de nu se
ttie
unde
gi
nu mai are capit.
E imbrdcat intr-un halat larg, cu bran-
denburguri. care ii inconjoari pieprul voi-
nic ca ni$te curmeie risucite in
jurrrl
unei
coloane. S( \eJe cit de colo ci-i un minci-
cios; trdsiturile-i sint grosolane
$i
fata in-
totdeauna cam lucioasi. Vorbe$te rdstit
chiar qi
cu doamnele, iar crelurile gitului,
revirsate peste guler,
i se unduiesc incet gi
ritmic. Nici mustl(ile-i stufoase
;i
ochii-i
rotunzi nu se uiti u$or.
Morcoveald sti smirnd inaintea lui, cu
5apca
intre genunchi, ca si nu fie stinjenit
cilugi de pulin in miqciri.
Cu o voce care te bagi-n speriegi, direc-
torul intreabi:
-
Ce este?
-
M-a trimis dom' pcdagog si vi
spun ci am miinile murdare, da'nu-i ade-
virat !
$i,
congtiincios, Morcoveald
9i-arati
iari;i miinile, risucindu-le: intii pe dos,
apoi
pe
fati. Ba, ca dovadl, le mai amtd
iii
invers: intii pe
fali apoi pe dos.
-
Aha, nu-i adevirat? tuni directo-
rul. Patru zile de arest, biiep$!
-
Domnule, si vedeli, spune Morco-
vcali, dom'pedagog imi poartl pici!
-
Aha! Ili poarti pici?
Opt zile, bi-
lelair!
Morcoveall
ttie
cu cine are de-a face.
Nu se miri defel de atita blindete. E hoti-
rit si infrunte orice. Se inlepene$te in loc,
igi incordeazi picioarele
$i
a$teaptl cura-
jos
scatoalca.
CIci domnul director are nevinovatul
obicei de-a mai cirpi din cind in cind cu
dosul miinii
pe
cite un elev mai indirit-
nic: plcoscl Dibicia celui in cauzi e si
prevadi loritura
gi
sa se aplece Ia timp;
aga, directorul igi pierde
echilibrul, ficin-
du-i
pe
toti sI ridl pe-nfundate. A doua
oar5 insi! nu mai di
-
demnitatea sa il
impiedici sd se foloseasci
9i
el de viclenie.
Ori
pocnegte in plin,
ori se lasa pdgubai.
-
Stifi,
spune Morcoveali semel
qi
cu-
rajos de-a binelea. dom' pedagog
5i
cu
Marseau se
lin
de prostii!
Privirea directorului se lulburd numai-
decit, de parci i-ar ll intrat doud muscu-
lile in ochi, Isi propte$te pumnii incle$taji
de margrnea mesei
9i
se ridjcd pe
jumitate
din scaun. cu capul repezit inainte, ca
$i
cum ar trea si-l izbeasci pe Morcoveala
drept in piepl.
-
Ce proslii'l inlreabi el rigufit.
Morcoveala are aerul ci-i luat
pe ne-
pregitile. Se aStepta
(poate
nLr-j
prea
rir-
ziu) si se pomeneasci cu una din clrloa-
iele Henri Martin in cap
Si,
cind colo. uite
cd-i cere am5nunte.
Directorul a)teapra. Crelurile i
.-au
slrins toate ca un colac. ori o pernili, pe
care troneazi, piezi$. capul.
Morco\eali
)n\arc.
rcrle c.l nu-i \in clt-
vintele nimerite
$i
apoi, dintr-o date
incurcat, i$i face spinarea gheb, ia un aer
care vrea si pari stingaci
$i
plouat, duce
mina spre genunchi. dupi qapcd,
o scoate
la iveali turtiti, se zgribulette
Si
se ghebo-
.eal
dir ce in re m;r mulr. ridi(5
)apca
bini5or pini la bSrbie
;i
incet, cu viclenie
a\cun.i
ii
fir inJ-o pe ru:inarul. i)i virj
sciilrlia de maimuloi in calota vituiti.
firi si scoati o vorbi.
tv
ln aceeagi zi, in urma unei scurle an-
chete, lui Violone i se dau papucii. E o ple-
care mi)ciloarc. dproape o ceremonie.
-
O sA mi reintorc, spune Violone,
plec doar pentru
citva timp.
Dar nu se
gise5te
nimeni si-l creadi.
Internatul schimbi mereu personalul, de
parci s-ar teme si nu prindi mucegai. E
un adevirat du-te-vino de pedagogi.
Pleaci
$i
lsta la fel ca ceilalli,
qi pentru
ci-i cumsecade pleaci mai degrabe.
Aproape toli il indrigesc. Are un ralent
firi de pereche la scrisLll etichetelorl
Caiet de teme la limba greacd,
aparlinind
eler'ului... Literele mari sint ca tLrrnate,
seamini cu literele de pe firme. Bincile se
golesc. Elevir fac cerc in
jurul
lui, la cate-
dri. Mina i frumoasi, pe care sclipe$te
piatra verde a unui inel, Iuneci cu ele-
gJnla pc hirtie. A)lernc o i.caliruri in
jo-
.ul paginii.
Si
ea irde cir o pitlra in api.
intr-o unduire insoliti de un virte.j de linii
rcgulatc
9i
capricioase totodati, care for-
meazi parafa
-
o adevirati capodoperi.
Coada parafei se rilace$te, se
pierde in-
tr-insa. Trebuie se te uili de lbarte
aproape, si cauli indelung, ca si o gisegti.
Se inlelege de la sine ca] totul e fdcut din-
tr-o singuri trdselure de condei. O dati,
Violone a nimerit o impletiturd de linii
numiti labirint. de care
pu$rii
nu mai sfir-
feau
se se mlnuneze.
-foli
sini fbarte mihnitj de
plecarea
tur.
Se inleleg \i-l
bi,/ire pe
direcror cu prr-
mlll pnlel.
adrcd ii-)i
arale nemullumireJ
umflindu-;r
obralrr;i
biziind.a bi r/d unii
Cindva, intr-o zi, prind
ei
momentul.
Pini una alta se amirisc unii pe al1ii.
Violone, care se simte regretat, are coche-
tiria si plece in timpul unei recrealii.
Cind apare in curte urmat de un servitor
cc iduce cufirul, biiefii dau buzna cu to-
tii.
El le stringe mina, ii batc prietenelre
cu
palma pe
obraz
$i,
imprsurat, nipddit
din toate pir{ile,
se cizne$te si-$i smulgi
pulpanele
redingotei, firA si
Si
le sfi$ie,
zimbind migcat. Unii, agttali de barele de
glmnastlci,
se opresc la mijlocul unet
tumbe
$i
sar
jos,
cu fruntea nidu$itd
fi
cu
minccile .ume.e.
raminind cu gura c.l\-
(ati
)i
degetele rapchrrarr din pricina .aci-
zului. Altii, mai calmi, care umblau
creanga prin
curte, dau din miini in chip
de rimas bun. Servitorul, girbovit
de po-
vara cufirului, s-a oprit respectuos la
ciliva pa$i
in urma pedagogului, prilej
bun pentru
o gigilice de biiat si-i lipeascd
de
gorlul
alb mina cu toate cinci degetele
muiate in nisip umed. Obrajii lui Marseau
sint rosii ca bujorul, incit ai zice ci-s
sulemenili. Este la prima
lui mare durere
sufletea.ci: tulburat
;i
.rlit
.a recunoasce
faptul cd-i pare riu dupi pedagog ca
dupi o veri5oari,
std insd ceva mai la o
parte,
neliniqrit, parcd
ru5inat. Violone se
indreapti spre dinsul fdri pic de stinje-
neali, cind tocmai se aude un zuruit de
geamurr sparte.
Toli ochii
re
ridicr .pre fere.truia ui-
breliti a arestului, unde se ivette mutra
pociti
9i
sdlbatici a lui Morcoveali. Gal-
ben la fali, el se strimbi in toate chipurile,
ca un pui de
jivini
inchis in cusci, intiri-
tat, cu pdrul in ochi
5i
dezvelindu-$i intr-un
rinjet dintii albi. Viri mina dreapti prin-
tre cioburile rimase in cercevea,
ti
ele il
mugci de parci ar fi insuflelite, apoi il
amcninla pe Violone cu pumnul in.inge-
rat,
-
Neghiobule! spune pedagogul. Acum
e$ii multumit
{ii
tu!
-
Pdi cel strigi Morco!ealr fulros- i/.
bind cu pumnul intr-alt ochi de
geam. Pe
el si-l serufi
9i
pe minc nu?
$i,
minlindu-se
pe fa!a cu singele ce-i
5iroielte
din mina
zdrelita. adeugr:
Si
eu am ,"lbrajii ro5ii.
dace vreau!
\e
MffiffiffiWWffiAMK
ED|T!''R,A toh! eREAtdGA
o
'*r
i
lir
I
:
i
"
!.
"4
"j
,"
''
i*"
1_
.l
P.iDUCHII
De indatd ce Felix
5i
Morcoveali
vin
acasi de la Internat,
doamna Lepic ii
pune
sA se spele pe picioare.
E o masura
bineveniti, cici acolo, in trei luni de zile,
nu s-au spdlar nici m6car o
sineuri
dati.
Dealtfel, nici un arricol din pr:ospecr
nu
preveoe
asta.
-
Negre mai trebuie si-tri fie labele,
Morcoveale,
siracu' de tine! sDune
doamna Leoic.
A ghicit
intocmai. Morcoveati
e intot-
deauna mai murdar
pe picioare
decit
Felix. De ce oare? Doar traiesc amindoi
aldturi qi
duc aceea$i viaiA, sub acela$i
acoperAmint. Fjreite, dupa rrei luni, nici
picioarele
lui Felix nu
por
sd fie prea
albe,
dar Morcoveald.
dupa cum singur spune.
aproape cA nu
5i
le mai recunoagte.
Ru5i-
nat,
$i
le cufunda in apa cu dibdcia unui
scamator, Nici nul vezi cum igr scoate
ciorapii
gi
cum igi viri picioarele
aliruri
de-ale lui Felix, care
qi
le ldfiie pe
tot fun-
dul hirddului; un strat de
jeg
se ldgegte,
fira zAbavi!, ca o ruh,
peste
cele doua
perechi
de labe scirboase.
-
Potrivit obiceiului siu, domnul kpic
se plimbi
de la o fereastri la alta. Reci-
tegte certificatele trimestliale ale bdielilor
si
mai ales insemnirile scrise chiar de
mina domnului director. Despre Felix:
,,Zdpdcit,
dar inteligent. Va ajunge de-
parte".
$i
despre Morcoveali:
,,Cind
vrea, se distinge, dar nu vrea in-
totdeauna".
Gindul ci Morcovea!A
;e
poate
dis-
dnge ii inveseleste pe
roti. In acesr timp.
cu miinile a$ezate cruci$ pe genunchi,
el igi
moaie
picioarele,
topindu-se de plecere.
Se simte
privit.
Ai sei il gisesc parci
ti
mai
slut sub chica rotco\ana, cu Iatele cres-
cule peste
misuri. Domnul Lepic, potriv-
nic dovezilor zgomotoase de dragoste, i'i
arati bucuria de a-l revedea, necdiindul.
Cind
pleacd
de acasi. ii rrage un bobirnac
,.t'
1
|.'.
I
.tJ
'tiiJ*_
I
t9
,a:
tti
,i. !
peste
ureche- Cind rine acasi, il impunge
cu cotul,
$i
Morcoveali ride din toali
lnrma.
lntr-un tirziu, domnul l-epic ii trece
mina prin la1e. pocnind
din unghii, ca
5i
cum ar vrea si-i omoare pdduchii.
E
gluma
lui favoriti.
Or, de la bun inceput, a
fi
omorit unul.
-
Ohol face el. Cum
li
l-am gibjit,
nu
mi-a $cipat!
Si
in timp ce se
$terge
nilel cam ingretro-
tat
de coama lui Morcoveala, doamna
Lepic ridici bragele spre cer:
-
Nici ci se putea!
se ringuie ca. co-
ple$iti.
Dumnezeule mare! Halal sd ne
he! Emestina, dd fuga dupn un lighean.
Acum, fetito, ai
5i
tu treabi.
Ernestina aduce un lighean, un piep-
tene des, ni$te olet intr-o farfurioari gi
vi-
nltoarea incepe.
-
HaptdnA-md intii pe
mine! urll
Felix. Sint sigur ci mi-a dat
9i
mie,
Se riciie furios cu unghiile prin
cap
pi
cere o gileale
de ape. ca si-i inece pe
loli.
-
Potole$te-te, Felix, spune Ernes-
dna, cereia ii place
sI se sacrifice pentru
ceilalti, n-o si te doard deloc.
li pune un
$ervet
pe
dupd
gir
$i
apoi d5
dovadi de o indeminare
si
o ribdare de
mami. Cu o mini ii desparte
pirul
de la
radacinii. cu cealalti
1ine.
grijulie. piepre-
nele
ti-l
cauti in cap firi s, strimbe din
nas
9i
fird teami ci s-ar putea
alege
ti
ea
cu nlscalva cnlna$1.
-
Incd unul! li di Ernestina de stire
din cind in cind,
$i
de fiece dati Felix tro-
piie
cu
picioarele
in hlrdau, scutufind
pumnul spre Morcoveali. care tace
ti
a)-
teapti sA-i vini
9i
lui rindul.
-
Tu eqti
gata,
Felix, spune Ernestina,
n-aveai decit vreo
laptc.
opt, numeri-i. O
se-i numirim pi pe-ai
lui MorcovealA.
Morcovea;i il inlrece insi de la prima
piepGnituri. Ernestina i;i inchipuie ci a
dat de cuib
$i,
cind colo, a cules doar ciliva,
la intimplare, cici sint
puzderie.
Toti fac roati in
jurul
lui Morcoveat5.
Ernestina i$i vede cu sirg de treabA. Dom-
nul Lepic sti cu miinile la spate
qi
e numai
ochi, ca
li
cum ar fi un strdin curios
-
Vai. vaii Ar rrebui o lopari
qi-o gre-
bli! se viicirc$te fata.
Felix, ghemuit pe vine, migci ligheanul
ii
aduna laolaltd piduchii,
care
pici-n
I
I
I
l
'
,i..i
al
\i,i :r
Y
t
apii.^albi de rrlatrealS.
ii \ezi bjne cum iSi
rramrnta prctorugele
scurte cit un cipefel
,le
8e,rn;.
Sc.ea!:in; pe
rpa din ligheirn
5i
m.'r lJ lrl(jrJi
(lin
pri. ina ,,lclului.
Doamna
Lepic:
Za[
_\4orc,ivcilr.
rin' sa
rc mai pri_
ceapi'l Te-ai facut mare, elti om in
toate
lrrea. Jr rrehui ,i-1i
.ie
ruline. Hai. picioa-
ICLi m.rr
,r(r\i
Incarg;: poalu
jii
abia aiCl.
ac3\il.
aJungr
.;
lt
Ie v(,,i
Piiduchij
insd te
maninci
fi
tu nu ccri nici sfatul profesori_
ior,
.nrcl
alutor!rl aior tei. Spune, rogu_te,
ce plAcere-simli
sd re lagi pradi
lighi6ane-
lor. astca'l To1 c:rpul
;r-e
numai singe.
Mor.awald;
A,la-i din prrrine picprenului.
ma lgirie.
Doantna Lepic:
Aha, pieptlnrrl
e de vin6? Va sd zici aqa
mulfumc$tr
lu surioarei
tale? L_auzi, Er-
nestino? Domnul
Asta delicat
nu-i mullu-
mir dc inr. A\cUlr;
(c
li
spun eu. ferilo,
di-l incolo pe
nucenicul
d.sta indirdtnic,
Jas6-l cu pdduchii
lui.
Erne.stina:
Gata pentru
azi, mimico.
N-am
decit grosul.
Miinc
clau djn nou iama
Acuma .r.
cb o.i'
{rebuid:,ca
sa ma
fumez, nu glumd.
Doarnna Lepit:
$i
tu, Morcovea$,
ia ligheanul
pe zidul grddlnii
Si-i vadri
tot
sa{i crapc oblazul
de ruSine.
Morcoveati
ia ligheanul qi
iese
dupi cel pune
la soare. sc agazi
stratA, aldturi.
scos
in ei.
par-
$i
punel
satul, ca
pe
uta;
$i
el de
Bdtrina Marie Nanette e cca dintii care
se apropie.
De cite ori il intilne$te pe
Mor-
coveatri, se opre5te in ioc, il iscodegte cu
ochi$orii ei lilLrticiogi
$i
miopi. clirinind
din scufia-i
neagri. gi pare
id ghiceasc6
multe
-
Asta ce-i, intreabi
ea'l
Morcoveafi
nu rispunde. BAt na se
apleaci peste lighcan.
-
Linre si fie? Zdu daci mai vid. Fe-
ciorrr-meu. Ptcrrr,
ar ll(hui
.e-mi
cunt-
pere
niste ochelari.
'
Si:)i
virA
deeetul.
de
pdrcij
ar \rea
\a
guste.
H{}tiifit lucru, nu sc dumireSte
defel.
-
$i
tu cc tot pizeSti pe-aici, imbufnat
pr.u
ochii bleojdrlil Pun prinsoare
cd
te-au ocirit
gi-ai
luar una dupi ceafi. As-
(ulti.
nu
li-.
bunrra. d.rr gindcsc yi
eu cu
capul Asta al meu gi-1i pling
de mili, sird-
culul de tine, ci mi inchipui ci pitimegti
destule din pricina
lor.
Morcovea;i
trage cu coada ochiului in
jur. vede cd maici-sa nu poate
sdJ audi
iFr
spune ristit bAtrinei Marie Nanette:
-
Ei
9i?
Celi pasi? VeziJi
de-ale ma-
tale
Si
di-mi pace.
CA BRUTUS
Doamna Lepic:
.
Morcoveale,
anul trecut nu, te-ai
finut
de carle a$a cum credeam eu. insemndrile
drrectorului
arati c-ai
putea
mult mai
mult. Umblr cu capu-n nori. cite5ri
ciirli
opnte.
Al o
llnere
de minre gro/ard,
la
oral iel oole destul de bune. dar nuli faci
temele.
.Uile.
Morcorea6i.
e timpul
si
te-a$ternl pe
treaba.
Morcoveald:
Nici o gri.jd,
tAticule. Anul trecur m-am
cam lesat pe
tinjalA,
nimic de zis. Acuma
insi.o_sd
me
lin
cu dinlii de carte. Toturi
nuJi faged,uiesc
sa alung primul
la roari.
uom4ut Leplc;
Oricum,
tu incearcd.
Morcoveayti:
Nu, teticule, imi
ceri prea
mult. N-ajung
eu primul
nicr la geografie.
nici la
germand,
nlcL la llzici
5i
chimie; avem vreo doi-trei
care locesc la astea pe
ruple
-
sinl cei mai
tan
-
dar incolo,
clei. Nu-i
chip si le-o iei
inainte.
Altceva vreau eu
-
iscult6 ce-Ii
spun, tlticule
-
weau s-aiung in scurtd
vreme
cel mai bun la compunere-:
si-i las de
clruti pe
toti.
Si
dacA cumva nu reusescr cu
toati silinla mea, atunci barem n-are de ce
se-mi pard
riu gi-o
si strig cu mindrrc
i;r
eu,
ca Brutus:
,,O,
virtute, tu nu eSti decit o
vorbd goali!"
Domnul
Lepic:
Las5,
biiatule, sint
firnzi.
Felix:
Tdticule,
ce tot indrugi Morcoveali?
Lrnesuna:
Eu una n-am auzit.
Doomna
Lepic:
Nici eu. Ia mai zi o data, Morcoveafi,
s-auzlm
$r
nol.
Morcoveald:
N-am
spus nimica, mimico.
Doamna Lepic:
Cum nimica? Pii cine ameninla cerul
sigur c-o sd-i in-
F
t--
fr*
-
t,',.
:
-
fh,
q7
J/':=
.Lr pLrmnul. rofu la iali,
$i
turuia de zor.
de se auzea pini-n
capul satului? Ia mai
spune o dati. si fie cu lolos
ii
pcntru altij.
Lasi. mimico. nu meriti ostcneala
Doanna Lepit;
Ba da. ba da! Ai pomenit de unul
-
cine-i ila'l
Matale nul
ftii.
mimico.
Doamna Lepr;
Crr atit mai mrrlr lntii
>i-nrii.
re rog
ri
nu iaci
pe
de5teptul
5i
si asculli.
Bine. mimico. Uite. rorbeam cu tata.
care-mi clldea sl'aturi plietone;ti
5i,
drept
mrrllumilii. nll
itir
ce mr-r trccul
prin
cap
si ligiduicsc ceva. ala ca romanul ila nu-
mit Brutus. sI invoc virtutea...
Doamna Lepic;
Iaca nu! Acunr o scalzi. Tc rog si rcpeli
aidoma
(c-ai
:,pus ldincauli. Mne
palc cl
nu-li ccr marea cu sarca
5i-ai
putea foartc
bine si faci atita lucru pentru
mama ta.
Felix:
Si spun eu, mimico?
Doamno Lepi(.
Ntri Intii cl.
1i
pu ttrrnr Itr. r.rr nc'i .-,.i
veclem deosebirea. Haidc odati, Morco-
veaF !
Morcoveali
(insind
cu o vrtcc plingd-
reald):
..O, \'ir-tu-tc. tu nu e!1i de-cil o ror-bi
goalil"
Doamna Lepic:
Poftinr! Nimic nu sco{i din copilul ista.
Mai degrabi s-ar lisa zvintat in bitaie de-
cit \i-i fuca rnaica-si pc voie.
Fe/ix:
Uile cum a spLrs. mimico
(Dti
o(hii
pe.rte ep
li
arun(i pri|iri tJiddtadre):
Daci n-ajung primrrl la compunere
(1,rl
umfld obtajii
ti
but. clln pl.iol, am si strig
$i
cir ca Brulus
(riLlk'd
bralele .Vit e ta|an):
..O,
virtule
(latd
btulele sd-i tadd de-u lun-
gul .otpului), tu nLr c$ti riccit o rorbi
goali! Aia a spus.
Douuna [-t pit:
Brirro. nrinLrnal! Te felicit, Morco-
\cnli! D( cr-nrr parc ||r.i lb: tr riLl..u
lollti incilpilinarca 1a, c ci o imitalie nLt
prefuieite niciodati cit originalul.
Morcoveali. oare chiar Brulu\ i] sptls
asta l Nu cumra CatonJ
MarcoIcalti:
Brutus.
'int
sipur. .. {pui
.r
rrunc:i in
:'pnria irtin.i dc rrn prieten
5i
muri
'
Ernestina:
Morcoveali are dreptale. Ba mi-aduc
arninlc cir BrutLls isla se pr-cfircea
nebun,
cu aur ascuns in toiag.
Morcot,eald:
\tr
tc
.rrf'arl.
rrrrr,'lri.
lc-ncrrrci. il
confunzi pe Brulus al mcu cu altcineva.
Ernettina:
Poate. Fii sigur insi ci domni$oara So-
fia ne prcdi
la istoric tol a$a de bine ca
$i
profesorul
tiu de la liceu.
Doamna Lepic:
N-arc a facc,. Nil vl ccrtafi. Totul e si ai
un Brutus in lamilie.
;i
uite ci noi il avem.
$i
asta nunrai mullumiti lui Morcoveali,
sic! Nici nu
$l'am
de citi cinste ne bucu-
rim. N{inunali-vi de no|.ll Bruius. Vor-
be$tc latinesle ca un cpiscop
$i
nu toaci de
doui or pentru
o babi surdi. Sucigi-l pe
toate pnrtile:
dacl tc uili la cl din fa1i, ii
vczi petele de pe haina pe
care abia a im-
bficrr-": da(i tL uili din
spatc.
ii rcti na-
clragii sfi;iatri. Dunrnezcule,
pe
unde s-o
mai fi viriL'l Uitali-vi numai in cc hal e
Morcoveali'r-Brutur. Of, lighioaie!
DIN SCRISORILE LUI
MORCOVEATA CATRE DOMNUL
I.EPIC
5I
UNELE RASPUNSURI
AI.E DO\4N ULLI LEPIC CATRE
MORCOVEATA
Morcoveald, cdtre domnul Lepic
lDltnr!lul Sainr-Marc
Dragi titiculc,
M-am tot
linul
dc
pcscuit in timpul va-
rill)lr'i
)r
a:tr nri :r prr. sing.lc in mi]carc.
Ni5te buboaie cil toatc zileie imi ies pe
pulpe. Stau la pat. Zac pe spatc
5i
doamna
infirmieri imi pune pri;ni1e. Atita vreme
iil
prr'.ran<lc
r.lrir afrlri\itc 11u
.plrg.
mi
doare. Dupi aia, nici nu mi mai gindesc
la ele. Numai ci sr: inrnuilesc ca
puii
de
girini. IJnul 1rece,.rll0 trci risar. Nidij-
cluiesc insd si ies la liman.
Fi!l tiu iubitor.
Ri spttnvl
,itt,tlulr,t I.cltt
I)ra-gul nrc ti \lorcorcala.
Dat liincl ci 1.r pfcgileSli pcnlnt pnma
til impalrlr'rfrnic
fi
in\cli catchi\mul.
lr.c,
burc..i
5rii
ca onenirea nu te-a atteptat pe
line pcntrLt ca si aibi buboaie sau pi-
r":rrrs. l'll n lc.flri tll. ILrr l.rr. Cri.r s r-.rLr
hitrrt pir,'lnr
1i
in prer,'rrrc pi in miini.
Dar el nu .!c tiicatrea, clcqi ale lui erlu ade-
\ a raic.
Curaj !
Tatil tiu care te iubc$te.
Morcoveqld, cdte domnul Lepic
Dlagir tirticulc.
Tc anrrnl buctrros cl mr.r lL.$il o nru:,ed.
Drli D-rm in(r \tr,tu,
ar(ri ci-t o
milra
tlnrpuric de ntinte. Spcr ca n-o si lie sin-
gllra
>i
ci lc \ui
nrull mr irrtoLdraUn.i prin
'irguinga;i
buna mea purtarc.
Fiul tiu iubiror..
Rdspun.sul domnufui Lepic
Dragtrl nrcrr Morcoveali.
Tocmai
acum. cincl
lie
gi,a
ie;it o mi-
sea- una de-a nrca a inccpLtt sa se clatine.
Chiar icri
(limincrF
nlj-a cazltt. A$a ci
claci tu ai o nlisca
ai mull. ta{il tiu are
unr mai pulin.
Precum vczi, nu s-al scnlm-
bat nimic. nurnirul misclelor in lantilie e
accla
ll.
Tatil tiu care rc iubeste.
Morcoveald,
.titre du nul l"api(
Dragl raticulc.
Inchipuic)1c1i
ci ieri a fost ziua dom-
nului Jacques, profesorul
noslru oe ta-
tina. Toti biielii au horiril ca eu sI-l feli-
cr1 in numclc intregii clasc. Minuru r:tc
aceaslal cinsle, mi-am prcgitil
indelun!l
cuvintarca. presirind
ici-colo
ti
cite un
cuvinl lalincsc. Firi lalsir modestie,
erant
mullumit
dc ea. Am scris-o apoi pe cur.al,
pe u c,,rli murc. minrrtcrirli,
rl!
In zlua
cu!<niti. iI|dcmnitl
d( cul(g|| mei care
murmurau:
..Du-tc. hai, du-lc odali!,, an]
prins
nromentul
cind domnul Jacques nu
re uita la noi
fi
m-am apropiat de caLed!.i.
Dar abia am apucat si dcsfac foaia gi
si
spun crr gla-\
lare:
i
| ,
!,.r.,r,
r, n
r t \t ti 1t I t'At )t1 \o^
cil domnul .IacclLrc::-a rrdiclrt lirrios in pr-
cioare
$i-a
inceput si zbiere:
-
Marg la locul tau, numaidccill
Binuic$li ci n-lnt nrai sral pc ginduri
5i
Jnr
5Icr\i' 1r iulc,rli
jn
h.rric-.
in rrnrp , r
hiirlii s< pitcarr. ririrrd na.r.rl in r'rltr. r.rr
domnul Jacqucs inti poruncea
frrrios:
-
Tradu lcclial
Dragi tilicule, cc spui Lu de rreaba
asta?
Rti s punsu I Ll otii tl u I u i Le p i c
Dragul mcu Morcovealir.
(-inrl
.r
.ir
:ri.rngi
dcputut. JI
(
| .rr
\:i
vezi lucruri
5i
mai
5i.
Fiecare cu-ale lui.
I)aci l-au pus pe profesorul
i\ta tl talu la
catcdri. c pesennc cit si rorbcasci cl
}i
sl'r
lsculic al1ii.
)r n.r
\u
!orh(\
trr ait:.i !,-
cuhe el.
Mor@rcald, t'dtrc tlornnul Ltpic
Dragi titicule,
Anr dus adineauri
domnLilui Legris.
pro[.:urul no.rnl Ll( tl.,rtr
)i
pr,,gtrll('.
rcpurel( pr
(arc
l-nr l mi. lu. Intt-.rJc\:it.
mi s-a prrul
ci darul isra i-a falcul pla,
L crc. I1i mrrlluntryl( iilLlUr,,\.
(
|l t rlrJ-
\em
in ca.i Lu umbr.lir
)iri,.
(i
Jr irlu. nri-:l
luar-o chiar el din mini ca s-o scoati in
\r'.tibul. Apur anr \urhrl inrpr'.rrnir rulzi
$i
uscatc. Mi-a rpus ci, daci \reau. lil sllr-
qitul
anului. o sir pot
lua premiLll inlii la is-
lLrri.
)i
pcuBrilllc.
Mu
(
t(/i utlr \j tul
tirrlptrl \,rn\,'rbirii n,'.r\lr(r Inr t l)r'r. rl
picioare
$i
cir domnul Legris. care lllfcl s a
arit:lt lbarlc pn(tenu..
lt-u
r(let. nu mi-r
oferit ftIclr un scaun J
Sn fie o sclpare
din \cdcrc, saru
rele?
nepol'-
^Nu
5titr 1i-ap
fr fLrri,r. dfrgii ririL'ulc.
.i:i
allu carc-r
pJ
rsr L-u lll
Rti spunsul domnului Lepic
Dragul nreu Morcove:r;ir,
Mereu mi te plingi
de cite cc!il. Bt ci
domnul Jacque-r te trintite sii stai
jos,
ba
cI domnul Legris te lasi sti stai in pi-
ci,'rrc. Po.ltc c>ti inca pr(r
tinal clr :J
lrrc
tin/i rlcnlii.
$r
dacir rJonrn.:t Lcpri. nrr
1i-a
ofuril un
.caun-
iarrir-l: dc brrni ,rami
ci,
vizindu-tc a'\a mic, o fi crezut ci slai
jos.
Morcovea1d, .dtre donnuI Lepi(
Dragi latticule.
Aud ci trebuie ri pleci la Paris. Mi
bucur de bucuria pe care ai s-o ai vizitind
Cdpilrh.
f(
(drs
d) roi
ra
o cunost
>i
eu
>i
unde, cu gindul, voi fi aldturi de tine.
$tiu
ci in\ilitura nu-mi ingiduie aceasti ci-
litorie. dar mi folosesc de acest prilej
Si
te
inrreb daci r-ai pulea \a-mi
cumperi !re^
doui ciir'!i. C. lc pc carc le am cu le-am in
vilat pe dinafari. Alege orice. E totuna.
Totugi, mi-ag dori mai cu seamiL Hen-
riada, de Franr;ois-Marie-Arouet (Vol
taire),
ti
Nora Heloisd de Jean-Jacques
Rousseau. Daci ni le-aduci (cdriile costi
o nimica toati la Paris), ili
jur
ci
pedago-
gul n-o se mi le configle niciodati.
Rdspunsul domnului Lepic
Dragul meu Morcoveali,
Scriitorii dc care-mi rorbe;ti crau
)i
ei
oameni ca tine
$i
ca mine. Ce-au ficut ei
poli .i
!.ici
I.
tu Scric
(irlr.
ci dupi iirJ Ji
sA le cite$ti.
Donnul Lepie, cdtre Morcoveald
Dragul meu Morcovea!i.
Sint tare uimit dc scrisoarea la dc azi-
dimineati. Zadarnic o tot recitesc. Nu
mai scrii aia ca aLtidatl
gi
vorbegti de
ni>tc lucruri ciLJJle.
(Jre
nu-nr prr nici
de nasul tiu, nici de-al meu.
D( obicci nc pote\te)li re
li
s-a mai ln-
timplat, ne scrii al citclea e;ti in clasi la in-
vilAturi. despre insugirile
9i
cusururile
fiecirui protesor, numele noilor tii co-
legi, starca rufirici, daci dormi
5i
daci
mininci bine.
Asta. dealtfel. c
(cca
cc \r(ru \J
)tir
)i
eu. Azi, insi, nu mai pricep nimic. De
unde pinl
unde. mi rog, biiguiala aia des-
pre primivari,
cind acuma sintem in toiul
iernii? Ce vrei si spui? Ai nevoie cumva de
un fular? Scrisoarea ta n-are nici dati
9i
nu
\c poale
)ti
daci mi o adre.e/i mic suu
ciinelui. Pini
$i
scrisul mi se pare schim-
bat, iar telul cum sint afezate rindurile
$l
puzderia asta de majuscule mi buimi-
cette. Pe scurt, bdnuiesc ci vrei sir-li bafi
joc
de cineva. Prcsupun ci de tine insuti.
Asta nu-i o crimd, dzrr
lin
si te fac atent.
Rdspunsul lui MorcoNeald
Dragi tdticule,
Un cuvint la repezeali, ca si te lemu-
resc cu ultima mea scrisoare. Tu n-ai bi-
gat
de seami: era scnsi in relir/i.
COTETUL
Cotetul ista mic prin care s-au pe n-
dat, rind pe
rind, giini. iepuri, porci, gol
acum, ii apartine pe deplin lui Morco-
veali, pentru toati vacanla. Pitrunde
iniuntru fi ri nrci o greurare. caci nu mai
are u>i. Cilcva uruici lungi pi firare impo-
dobcsc pragul,
Si
atunci cind Morcoveali
le prive$te, intins pe
burti, ise par
o ade-
vlrati pidure. O pulbere
miruntd aco-
peri pimintul.
Piatra zidurilor stdlu-
ce$te de umezeali. Biiatul atinge tavanul
cu capul. Aicea-i birlogul lui; aici petrece
de minune. dupi cum ii rra\ne)le prin
m;nte. cu mare Jisprel pentrr,r
Jucarii.
care
mai mult te incurci.
Mai cu seami ii place.a
faci patru cui-
buri cu poponeala
-
cite unul in fiecare
coll al cotelului. Cu mina adusi in chip de
mi:rrie. ingr5rnaLlcsre pralul de
jur
impre-
jurul
turului
ti
apoi sti a$a.
Cu spatele rezemat de zidul neted, cu
p'croarrlc
indoite
.i
milnile lncruci$atc pe
genunchi, se sinrte ia adipost
;i
tare bine.
Adevirat, un loc$or mai mic decit ista
nici
(a
\-ar pulea. Uiri de lume. nu se
mai
teme de nimic. Doar o bubuituri zdra-
vani de tunet l-ar putea
tulbura.
Zoaiele
de la buci6rie, care se scurg
ceva mai incolo, pe gura
jgheabului,
cind
puhoi.
cind abia picurind.
lrimit adieri de
racoare,
Dintr-o dati, alarmi.
Chemiri ce se apropie!
paii.
-
Morcoveali ! Morcoveali!
Un cap se apleaci in
prag. Morcoveafi
se lace
ghem. indesindu-se in pAmint
$I
in
zid. Sti cu gura ciscati.
tinindu-$i
risu-
fl,rca. cu pririrea ineremenila.
)i
\imte
cum nifte ochi scolocesc
prin intuneric.
-
Morcoveaii, efti aici?
Timplele-i zvicnesc, se
perpeleste. Acuti-
acui'i are si urle de spaimi.
-
Nu-i aici dihania. Pe unde dracu'o
fi?
Pa$ii se depirteazi
$i
Morcoveali, ceva
mai la largul siu, i9i destinde un
pic
mA-
dularele.
Cindul lui umbli inca pe lungi drumuri
de ticere.
O zaryi cumpliti ii umple deodatl ure-
chile. Pe ra\an o mu..ultl, s-a
prins
intr-o
pinze
de piianjen
)i
biziie, se- zbare. Iar
piianJenul
aluneca inrr-acolo,
de-a lungul
unui fir. Are pinrecul
alb ca miezul de
piine..
O clipi rimine arirnar in aer, chircit
5r
nelrnlsttt.
Morcoveagi
sti in capul oaselor
9i-l
pindeite,
aqteaptl neribdhtor
sfir$itul,
si
atunci cind piianjenul,
setos de singe, se
napustelte inainre.
slringindu-pi labele in
lorme de slea
5i
incle5tindu-qi prada,
el se
ridici. srirnir. in picioare,
ia'si cum ar
vrea se-ti ceard partea.
Asta-i tot.
Pdianjenul urci iar sus. Morcoveagi
se
agazi pe pimlnt qi
se inchide din nou ln el
insu5i. in suflerul lui intunecos
de iepure.
Si
indali. asemeni unei
guvile
de- api
impovirali
de nisip, visarea-i sar5ie-
cioasd di de loc neted, se opreste. se face
biltoaci yi prinde
si cocleasch.
cit resturile de la mdcelirie.
El
ftie
o
pisica
urgisiri. penrru
ci-i ba-
trini. bolna\i
)i
cam chelboasi.
O
pof-
te$te la el in colel. la o cea$ca cu lapte. Vor
fi singuri. S-ar purea
sd fie acolo gi
un
9o-
bolan din \reo gaure.
dar MorcovealA
nu-i fagAduiette
decit ceagca cu lapte. A
pus cea$ca inrr-un
coll. Impinge pisica
in-
tr-acolo
$i
o indea mne:
-
Hai, satur5-te!
O mingiie pe
spinare, o alinta cu nume
drAgistoase,
o urmireste cum linchegte
dc zor
$i
se induio$eazA.
-
Ei, bitrinico,
siraca de tine, bucu-
rA-te
li
tu cit mai potri.
Pi(ica a isprivil laptele. linge fundul
5i
brlza cesrii. apoi i$i linge musri!ile indul-
clte.
-
Ei, gata,
ai mincat? inrreabi
Mor-
coveali lor mingiind-o. Mda.5riu.
ai mai
polu
tu o cea5ci. dar vezi ci n-am putut
s-o.
$terpele\c
decit pe-
arta.
$i.
pe
urmi.
mat oevreme sau mal tlttlu.._
_
Zicind acesrea. ii lipe$re
leava
carabinei
de lrunte
St aDasi De trdsaci.
.
Bubuitura it naic.5relI se pare
ci pina
5i
coteJul a sirit in aer, iar arunci cind fu-
mul se
_ri.sipeqte,
vede la picioarele
sale p!
sica,
privindu-l
tinti
cu un ochi.
_
O
jumitate
de cdpitini
a zburat pc un-
deva
li
singele se prelinge
din ceastdlalti
ln cea$ca cu tapte.
-
Nici n-ai zice c-a murit. La naiba!
Stiu
c-am
lintit
bine.
PISICA
I
Morcoveaii
a aflat
racr, carnea de
pisicd
meali, mai buni decit
ceva: Ia pescuit
de
e cea mai bund mo-
malele de pui
9i
de-
',i!,,
,
t'
:
t
5l
\torco\ialii .-i:-'tiac cil o \lilni
d!'
piatri. infioral
.1. .iiuld!ura galbeni
a
OCnlLllLll nC! il l:l tllir I
Pisica se cLrtremura
din lot tnlpLrl
5i
asla parca
a-riiti ci mar lriieSte, dar nu
lace nlcr o slorlare si sc urneasci djn loc.
Ba ar zice cl \ingeri.r/il
lnlrmc in cea)..r,
ca sI nu se piardi
nici mlcar o piciturd
pe
Jos.
Morcoveali
nu-i un ageamiu. A ucis
pa.iri
::ljhali(e. lnrmule- domesrice,
un
ciine, fie penrru plicerea
lui. fie din in-
demnul
altora- Agadar sc pricepe, gtie
ci
daci dihania nu vrea si moari. trebuie si
te gribeiiti,
si n-o slibe$ti o clipi, si re in-
versunczi,
si te avinti la nevoie intr-cr
lupli corp la corp. Alrfel rc napid.rte n
'ntli pro.ted.c5.
Tc p,rmenc)11
rat.lr'a.
Pierzi timpul
Si
nu mai ajungi si-i vii de
hac.
incearci mar inrii rrncle zgind5reli pre-
\eratoare.
Apoi inhal:r pi.icJ
Je co;da
)l-o
pocnegle
dc citeva ori cu carabina in
ceafa, atit de indiriil,
incit ai crede ci lie-
care lovitlrri e
qea
de pe
urml
-
cea izbi-
! ltoale.
Cala
'e-)i
Jea duhul. pi5ica
/girie nc-
bunegte
aerul cu ghearelc,
se chirce$te
ghem
sau se destinde fird cricnet.
..Cinc
.puneu
ca pi.rcilc pling
cind
mor'l se intteabi MorcovcalS.
lncepe
si-9i piardi
rdbdarea.
Prea s-a
lungrt povestea
asta. Zvirle carabina
cit
.olo. ia prsiia
in brale
ji.
indirjir
ue gnea-
relc cc-l ,/giri( pini
la ringu.
eu dinlii in-
.leitalr
)i
\cnele
umnlle. o inibu)e.
Se inabu)i insi
5i
el. .e
clarini
J'e
pi-
iioare.
isLovir.
)i
se prabu)cttc
le piminr.
ju
Iala lipirA de boruipi.icii. cu ocliii piro-
nrll ln ocn el.
II
Acum Morcoveali zace in patul lui de
lier.
Piriniii
$i
prietenii
casei, chemali in
grabi,
se duc sq vadi locul dramei, aple-
cindu-se sub tavanul scund al cotelului.
-
Ah! spune maici-sa. Cu
puteri
in-
\utite,
$i
abia i-am smuls
pisica
silrtecati
d(,la- prept. Va
a.igur ci pc min< nu rni
rmora!)eaza
ala,
Si
in
timp ce le Jlala urmelc unei cru-
zimi despre care mai lirziu, in serile de ve-
ghe
ale familiei, vor povesti
mereu, Mor-
coveali
doarmc
$i
viseaza:
Se plimbir pe
malul unui piriu, pe lrrciul
caruta
rczele vii ale inevitabilei lune se
mi)cl
fi
\. intreraie
ca andrelele in miinile
culva care lmpletette.
PuLill
,l: pi.rci \clrpe\c
in apa limpede.
rn lJIU le oe prrn\
ract.
O pic15
alburie luneci pe.le
liradi. as-
cunzind poale niluci strivezii.
Morcoveafa umbli cu miinile la spate,
rrind si l< arare cii nu au de ce ii 5r
teama.
Un bou se apropie de el, se opre;re rn
loc, pufiie, apoi o ia la goani gi
se face ne-
vizur, tropAjnd cu copitele de se aude
pini la cer.
Cc lini)le ar fi daca pirirrl gurcl
o-ar
trin(ini
)i
n-ar
)u)oti
alira, dacr n-ar face
atita zarvi, mai riu ca un sobor de cume-
tre,
Plinuind parci
sI-i dea una ca siJ si-
leasci si taci, Morcovea!5 ridici incet
bilul unui laf
$i
-
ce si vezi: ni$te mci
uriagi ies la iveali din miilocul trestiilor.
Se iresc tlrn apa
lepeni.'luciopi. 5i
cresc
intruna.
Morcoveali incremeneqte
de spaimi,
nu mai
poare
fugi.
$i
racii il impresoari.
Se intind spre gitlejul
lui.
Cum mai trosnesc!
$i
i9i casci larg cleqtii.
OILE
Morcoveali
nu zire$te la inceDut
decit
un fel de ghemoloace
sdltirele,
care scot
nl)le
lrpele
a\ulZltoare
5i
invilmdyite.
a.e-
menea copiilor pufi pe
joaci
in curtea
unei
tcoli.
Un ghemoroc
ii zbugheSre prin-
tre picioare .i
lui ii sare inima drn loc.
Altul
fi$n6$te,
ca o ghiulea, printr-o
des-
chizituri. E un miel.
$i
Mortoveali
ride
singur de spaima lui. Ochii i se deprind
treptat cr,t intunericul
$i
desluSe$te lim-
pede
totul.
A inceput vremea
fitatului. in fiecare
dimineali. fermierul
Paiol mai numiri
vreo doi-trei mieluli. Ii giseqte
riticili
pflntre mamele
lor, stingaci, clitinindu-se
pe plcroruijele.Jepene
-
patru
bele nein-
oemlnatlc ctopllte.
Morco\eale
nu indrezne)le
ince \A-i
mingiie. Mai cutezitori, mielulii s-au
ti
apucat se-i molftie
pantofii sau se
prop-
tesc de el cu
picioarele
dinainte,
linind
un
fir de fin ln b6t.
Betrinii fitali de vreo siptimini se
zbenguie opintindu-se
pe picioarele din-
daral.
gonesc in zigzag.. Cei de-o zi,
pl6-
pinzi. se poticnesc pe.picioru5e
5i
cad
pe
genunchii lor colturo$i. ca sa se ridice in-
dati,
plini de viaF. Unul mititel,
pe
care
maici-sa abia l-a adus
pe lume, se tirStte
anevoie, nicliit tot. Maice-sa, stingherita
de bdgica umflati de api care bildiclie
neincetat. il alungi. impingindu-l in lituri
cu botul.
-
Asta-i o mama rea!
veald.
-
PIi dobitoacele* la
Apuci oaia de ceafd
9i
o duce deoparte,
intr-un
tarc.
Acolo-i leag6 o mini de
paie
pe dupi git. ca sa o cunoasce. dacd se in-
timpli
$i
scapi. Mielul s-a
tinut
dupA ea.
Oaia mesteci cu un crintAnit de rozd-
toare, iar micutul. scuturat de fiori. se ri-
dici
pe picioru5ele-i plapinde
5i
incearci
si sugi, scincind, cu botul infE$urat intr-un
soi de
peltea
tremuratoare.
-
$i
crezi ci se imbuneazi maici-sa?
intreabl Morcoveati.
-
Da, numai si se lecuiascd. spune
Pajol, a fdtat greu.
-
Cu toate astea, eu nu-mi schimb
gindul,
sriruie Morcoveali. De ce sd nu
dai mielulul in
grija
alteia?
;
Nu l-ar
primi, rdspunde Pajol.
Intr-adevir, din cele
patru
coliuri ale
tirlei, behiielile mamelor se incruciseazA,
vestind vremea suptului,
ii
degi lui Mor-
coveali i se
par
ce toate sund la fel, mieii
le deosebesc, cdci fiecare dA buzna drept
spre ugerul maici-si,
-
Aici, la tirh, reia vorba Pajol, nici
pomeneald
de hoale de copii.
-
Ciudat, spune Morcoveald, instinct
spune Morco-
fel ca oamenii,
soune Paiol.
'-
L-ai da la doici, nici vorbi.
-
Cam ata, mormdie Pajol. Slnt atilia
De care trebuie si-i hrdnesti cu biberonul
l-
biberoane din alea cum se vind la spile-
rie. Numai ci asta nu
tine
mult
-
pin6 la
urm6, maici-sa se imbuneaza. Nu-i
greu
si le imbllnze$ti.
!lc lrmrli. ll clicr:l:
-r.t:.1
d: lina. Cum :ii
,i-l i..,,'..'lr
p----.^.,
r ,-.,-,,.--,
',:(.
r. rcJ Tl fn_
\A$U L
I
a
I
\Llr!u e lotLll
$i
aproape r:-ar \ rait
.i
astupe botul
rlnel oi ca \a \adi care-i ade\irul.
Ginde5te aciinc la asemLrirea dinrre oa-
meni
$i
oi
)i-ar
dori sa
tlie
numele llecirui
miel in parte.
ln tirrrp rr
(r .r8.
mircul(lc l,'r. ..r pin-
tecclc' incordat
dc irrpLtnsiturile boturilor
lacome, minincii cu o linigte plini
de nc-
pisare. Morcoveali vede in
jghcabul
cu
api un capit de lan1, nigte
5ine
de roati
5i
o lopati hirbujte.
-
E curat
jgheabul
dumitale, n-am ce
,/il'(l ru.t()le
(l
cU \ubrnlc.cs.
Sint \lgur (a
vrei si Ic faci singele mai vinos cu fieriria
Chiar aga, incuviinleazd
Pajol. Ni-
mrc n Lt-ll scitpa.
$i-l
indeamni pe Morcoveali sA guste
dpd. Ca
.l
fie mai intjrrtoare, arunci in
Jgheab
tot ce-i pica in mini.
-
Vrei o ciputi? intreabi el.
-
Cum nu, spune lt4orcoveagi, firi si
)tie
Jr.pt( e<-i rorba. l1i rnultrrm<.e.
P.rjul .cotoce)re
prin lina bogati a unei
oi :i .coate cu unghrilc la ircalJ o capu5a
galhenri
5i
dololtna. pinrcioa:i. ghif-
lu|li. urid)i. Dupi cum il incredinleazi
Pajol, doui ca astea ar putea
si infulece
Lapul lrnlli coprl ca pe
o
pluna.
Pune ci-
pu;a
in palma
lui Morcoveagd gi-l
in-
deamni.
da.J rrra.i
rirla
)i
'i
faca hal,
si o strecoare fratelui ori surioarei sale pe
dupi git sau in pir.
Cipuga s-a gi pus pe rreabi
-
se infige
in piele.
Morcoveati
simre ni$te pi$cdruli
rn degete, ca
gl
cllm ar
plca
mdziriche.
Pi-lccrrrrrlc
a\rea aJung ruri la incheietura
mlrnrr.)r. \ute
mat departe. \pre
cot. Parci
n-ar tr doar o
.lngur5
cipuli. ci o puzde_
re.
)t
\-ar
lt pus .i-i
roada coLul pJne
la
umar.
Vai de ea! Morcoveali
o stringe intre
degete. o.lrivetle.
!rpoi i)r
)terge
mina pe
.patcle
unei oi. ftra ca Pajol ri
bage de
seami ceva.
O sd-i spuni ci a pierdur-o.
MorcovealS.
du. pe ginduri.
mai as-
LLrlti cireva clipe behatelile
ce
\e
lrni)resc
treplat.
Curind, nu se va mai
auzi decit
lb;netul
linului mestecat
domol intre
lilci.
Agitati in iesle de o vergca,
o sarici
'a
rPali pare.i pczea.cd
orle.inguri.,in-
gunca.
Uneori, domnul kpic ii di r,oie lui
Morcoveali sd se duci la naiu-sau, ba
chiar si
fi
doarmi la dinsul. Na;;ul e un
birrin uriuz
1i
singuraric. care-1i perrece
viala la pescuit
sau prin vie. Nu iubegte pe
nimeni, doar de Morcoveali ii
pl:lcc.
-
Ai renit. minzule? inrreabi .l
-
Am venit, nagule, rispunde Morco-
veafi, thri sel imbfiliseze.
Mi-ai
pregdtit
undiF?
-
Ne-ajunge una la amindoi, e de
pr-
rere na$ul.
Morcoveati deschide u9a hambarului
si
isi !ede undila gata preSalili. A)a.l nc-
cdje$te natul intotdeauna, dar el s-a obig-
nuit
fi
nu se mai supid: mania asta de bi-
trin nu le tulburi cu nimic prietenia.
Cind
natul zice da, tu trebuie sd ingelegi ba,
5i
de-a-ndoaselea. Tolu-i .,
bagi de
.eama.
'Dacd
ala-i place
lui, eu n-am nimic de
zis", cugeli Morcoveali.
$i
rdmin prieteni
buni.
Napul. care de obicei nrr flcc mincare
decit o data
pe
slptimini, acum, in cins-
tea lui Morcoveall, pune
la foc o oali
mare cu fasole, in care azvirle
Si
o bucati
./dravani de \linini.
iar ca \i inceapa
ziua cu bine, ii spune ci e musai sI dea pe
git
o cana cu vin.
Pe urmi se duc la pescuit.
Na$ul 5e a)ala
D(
malul apci
)i de.li-
)oari
firi graba
ala undilei
-
alr buna,
de FlorenJa. Apoi inlepene)le
cu ni)le
pietroaie prdjinile
lui grozave.
Nu prinde
decit baboi mari, pe
care-i pune
degrabi
la ricoare,. infofolili intr-un
$rergar,
ca pe
nl$te sugacr ln scutece.
-
Bagi de seami, ii spune el lui Mor-
coveali, pini
nu vezi pluta
afundindu-se
de trei ori, si nu tragi undila.
Morcowald:
De ce de trei ori?
Cind s-afundd prima
oari, nu-n-
seamna nimic; pe$tele
doar ciocine$te. La
a doua. se 5chimba treaba: inghire mo-
meala. A lreia oara
-
gata.
nu mat scapi.
Niciodati nu-i prea
tir zi-u.
Lui MorcovealS ii place
mai mult si
prindi porcani.
Se descalli, intri in ape
9i
icormonegte cu
picioarele nisipul de
prc
fund, tulburind rotul in
jur.
iar
porcanii.
prosti,
dau buzna,
Si
Morcoteali scoate
iire unul de fiecare dati cind arunca un-
dila. Abia mai are tihp se strige cdtre
naiu-sau:
-$aisprezece,
$aptesprezece,
oPt-
sprezece!...
Clnd na$ul vede cd soarele-i
capului, se duc si
prinzeasci,
$i-l
pe
Morcoveat, cu fasole albi.
-
Nu existi nimic mai bun
pe
spune el. dar mie-mi
place sd fie
bine. Mai degraba mugc dintr-o
decit sA meninc fasole nefiarti; aia
nette
$i
crdnldne intre dintri ca alicele
aripA de
prepelili.
Morcoveald:
lume,
fiarti
cazma
scriS-
intr-o
Parci se toDeste in
suri.
Nu-i vorbd,
nici aia
gdtita
de mama
-nu-i
mai prejos.
$i
totu5i. nu-i la fel. Pesemne ci ea se zgir-
cegte la slSnini,
Nasul:
Minzule, imi creite inima cind te vid
cum infuleci. Pun
prinsoare ce la maici-ta
acasd nu te prea scoli situl de la masd.
Morcoveald:
Asta depinde de
pofta ei de mincare.
Daci ie foame.
pini se satura ea, mi-n-
dop
ti
eu. Cind i;i pune
ei in farfurie, imi
pune
9i
mie, IEri si mai
tina
socoteale.
Cind a isprivit, am isprivit
ti
eu.
Na;ul:
Dace e$ti gngnuln
|i
nu mai ceri.
Morcoveald:
Ehe, uqor de spus, naiule! Afari de
asta, e mai bine si nu te scoli setul de la
masa.
Na$ul:
$i
eu, care n-am copii, ap linge
gi
o mai-
muJi in dos, daci maimula asta ar fi copi-
lul meu! Dracu'sd mai inleleagS!
Sfirgesc ziua in vie, unde Morcdveali
cind se uiti la natu-sdu cum sape,
linin-
du-se
pas
cu
pas dupi el, cind sti tolanit
pe
vreun malddr de araci
!i
suge smicele
de rirchiti. cu ochii
pironili la cer.
deasupra
indoapi
1
1
\
\
Fi\ri\t
Cu nagul, Morco\,eali
nu se culci de
dragul somnului. Odaia e rece
;
in schimb,
\alleaua
dc ptrf
linc
rald. nu glumj.
)i.n
alternutul moale pentru
ciolanele bltrine
ale na$ului, pe fin il trec nidu;elile. Vor-
bJ-i in\i cu cloarmc deparre de maica-\ir.
-
Va si zici a bigat frica in 1ine, ai ?
spune na9ul.
Morcoveald:
Sau mai degrabc eu \jnr ita care n-o in-
frico5ez de ajuns. Uite, cind vrea sil chel-
Iineascd pe frate-meu, el
6i
inhall coada
miturii, i se prolipe$re
in fa1i,
qi
z:]u de n-o
face sA se lase piguba$L
Din pricina
asta il
ia
5i
cu biniporul. Zice .J Feli\ e rare
.imli-
tor din fire
Ei
nu-i chip s-o scoli la capdt cu
el cu ciomigeala. Asta-i buni doar cind e
vorba dc mine.
Ar trebui si pui
6i
tu mina pe mitura,
biiatule.
Morcoreald:
Oho. de-ay arel curaj I Frlix
)i
cu minc
ne-am luar ad(5ca la bitare. fic in
jotci-
fie de-adevi ratelea. Sint la fel de vornrc ca
el
9i
a9
9ti
si mi apir la fel de bine. Dar mi
9i
vid ridicind mitura la mama !Ar crede
c-am adus-o pentru
ea. Din miinile mele
ar cidea intr-ale ei
qi
nu
'tiu.
ziu, daci nu
mi-ar yl
mullumi inainte:.4-nceaplr.e
mi
crolasca.
Dormi, minzule, dormi !
Somnul insd nu se lipe;te de nici unul.
Morcovea
la
.e
foielte.
.e
Inabuli. \rea
aer,
iri
bitrinului i se face mili de el.
Cind e gata
si adoarmi, naqul l-apucd
deodati de bra[.
-
E$ti aici, minzule ? intreabl el. Vi-
sam
gi
te credeam iar in fintini. l1i mai
aduci aminte de fintini ?
Morcoyeald:
Ca
pi
cum ag fi acolo
5i,acuma,
nagule.
Nu zic nimic, dar prea
des imi spui de fin-
una.
Sdrdcutul de tine, numai cit mI gindesc
ii
simt cum mi se-ncrele$te carnea. Stiteam
pe iarbl qi
mI furase somnul. Tu te.iucai pe
ghiudul
fintinii. ar alunecal
1i
ai razur
inauntru : urlel. le rbateai.
)i
cu. pacilo.ul
da mrne. n-aude. n-a redc. Apa, ce-i drept.
(r:r
rbiJ cil
.i
rrcii .r pi.ir.r. Ddr lJ nL lc't-
rliiri. {.ta
(
nen,'rocir(a. Spr:ne. nu
1r-u
dal prin cap si te ridici r^n picioare ?
Morcoveald:
Parci mai
gliu
eu la ce nri gindeam
acolo in fintini ?
mni la urmi, biliceala ta m-a lrezrt.
Era
9i
timpul. Siracul de rine ! Bielul de
lrne : A./!irleal api pU guri ca o
pomp,.
Te-am schimbat,
1i-am
dat si-mbraci hai-
nele de duminici ale lui Bernard.
Morcoreald:
Da. yi
cc mri pi)ca
. ce mi mai
.carpi-
nam I Erau
lcsute
din pir.
ai ?
Nu. Jar Bernard n f, J\lll :iJi Llca u ci-
maqi curati. Rid eu azi, dar atunci, un
minut, o clipi mai rrebLria
gi
mort te sco-
team atari.
Morcoveald:
Acum ag fi departe.
Pu5, hca pe limbili. M-am lrrar cu .in-
grlr la ro,(. ce crezi.
)i
de-atunci nu mai am
noaptr rihnira. Drepr pedeapsi
mi-am
plerdut
somnul
;
aqa mi se
gi
cuvine.
Morcoyeald:
Pii da' mie nu mi sc cuvine pi
abia
a$tept sa dorm.
Hai, dormi, minzule, dormi.
Morcoveald:
Daca r
ret \r Llorm. rralul(, nu ma mai
iine
de mini. Dupi ce-mi fac somnul,
1i-o
dau eu singur-
$i
tragc piciorul
mai in,
cclo. E piros.
Nu pot si dorm cind m,a-
t|nge clneva.
PRUNELE
Dupi ce s-au sucit gi
s-au rlsuctl o Du-
cata dc vreme in a$ternul, na$ul intreabi
:
-
Dormi,
minzule ?
Morcoveald:
Nu dorm, nagule.
Nici eu. Tare m-a$ scula. Ce-ai zice si
merSem dupi rime ?
-
Mda. ar li cera. riirpunde Morco-
\ ea[i.
Sar amjndoi din pitl. se imbraci. aprind
un lelinar
si
se duc in gradini.
Morcoteali poarti telinarul, iar na$ul
o cutie dc labli, pe
Jumilate
umpluti cu
pimint
umezil. in care pistreaze rimele
pentru undili. Lc acoperi cu mu$chi
ji-
lav, a$a-ci nu duce lipsi niciodati de mo-
meali. In zilele
ploioase are o pradi im-
belliugati.
-
Bagir de seami, umbli u$Lrrel si nu
le strive$ti, spune el citre Morcoveati. De
nu m-as fi lemut de riiccali, nici nu pu-
neam cipicii. La cel nrai mic zgomot, rima
se
$i
trage in gauri. N-o prinzi decit dacl-i
departc d< hirlogrll ci TrL'blliL
.-o
apuri
dintr-o dati
gi s-o stringi nilel. ci altfel
alllnccl. A intr.rt pc
lrrrnrtrtc
in pauri.
di-i
pace
: o rupi.6i rima imbucitiliti nu
face nici doui parale. Mai intii ci le putre-
ue5te pe alrlaltc. )-apor
pell(lu Je soi nici
nu se uiti la ea. Sinl pescari care se cali-
cesc pentru o rimi; rill fac. Pe$tii lrumo$i
nu-i
prinzi
decit cu rime intregi,vii, care
mr$ci
pc fllndul apci. P<)t(lc credc ci
ror
sd fugir, sc repede
;i
le inhatri firi nici o
binuiali.
-
Mie aproape roare imi scapi. mor-
mirr Morcorc:r{u. Mr-anr Limplill dege-
tele de balele lor murdare.
Rima nu-i murdar5. O rimS-i lot ce
poate fi mai cural pe lume. Se hrlne$te
numai cu pimint.
ir
daci o
-torcr.
nu ie.e
decil
piminr
din ca. Eu unrrl le-a; minca.
Morcoveald:
Ti le dau
>i
pc-alr
mclc. Ia manincS.
\5
vid
$i
eu.
Astea-s cam mari. Ar trebui mai intii si
le
prijegti
9i
apoi sd le intinzi pe piine.
Viermi5orii mici ii mininc
5i
cruzi : bu-
n5oari
pe
cei din
prune.
Morcoveald:
Mda,
5tiu.
De-aia le faci greafl alor
mei, mamei mai cu seami. E destul numai
si se
gindeasci
la tine
iji
ise intorc matele
pe
dos. Din
partea
mea n-ai decit, eu n-o
si mi iau dupi tine; lotrFi ci eiti om de
treaba )r cu ne-nlelegem de minune.
Ridicr nilcl [clinrrul. rpuci o creangi
!i
culege citeva
prune.
Pe cele bune le
pis-
treazi
pentru el. pe cele vierminoase Ie di
nagului, care spune, inghilindu-le pe ne-
mestecate. cu simbure cu lot :
-
Astea-s cele mai bLlne.
Morcoleald:
Hm,
pini
la urmi o s-a.jung si le mdninc
pi eu ca tine ! Mi-e frici.loar c-o
'ii-mi
mi-
roasd
gura
si-o
si simtl mama cind md si-
ruti.
-
Nu miroase deloc, na, tace na;ul,
suflind in nasul finului.
Morcoveald:
Adevdrat. Duhnegti doar a mahorcd.
$i
cum duhnegti !
$tii,
mi-e91i tare drag, na-
;ule,
dar mi-ai fi
9i
mai drag decit oricine
pe lumea asta, daci n-ai trage din lulea.
Eh, minzule, minzuie, asta-i sinitate !
MATILDA
-
Mimico,
$tii,
ii dn de veste Ernes-
tina doamnei Lepic, abia trigindu-ti ri-
suflarea. Morcovealii cu Mrtilda
.e
Joaci
iar de-a mirele
ti
mireasa. Sint in livadi.
Felix ii gitegte.
$i,
dupi cite
$tiu
eu,
jocul
dsta interzis.
lntr-adevir, in livadir, Matilda sti ne-
mi$catl
si
leapinl
sub
giteala
florilor de
.unatoare.
Tmpodobiti Jin cap pini-n pr.
cioare, pare
o adeviraii mireasd, cu limi-
ifi in pdr. Cu ce-i
pe
ea,
ii-ar
putea alina
toatA viatra dureile de bur1i.
lmpletite mai intii in chip de cununo.
fre
cre$tet, floi1e coboari
pe sub birbie,
pe
spate. pe
bra1e. valuri unduruase. i.< in-
colice.c pe
dupi mijloc pi
.e
aStern la p5-
mint intr-o coadi gerpuitoare, pe care Fe-
lix^o lunge$te intruna, neobosit.
Intr-un tirziu, se di ci;iva
pa$i indirAt
gi
spune :
-
Gata, nu mai mi$ca ! Morcoveati,
acuma-i rindul tiu !
Morco\eali e
gitit
)l
el ca un mire. e in-
zorzonal din belgug cu flori de sunltoare,
printre care, ici-colo, ies la iveali ba o md-
ciulie de mac, ba nigte bobi;e de
pdducel,
ba o pipddie galbend
-
asta ca si se dco-
sebeasci de Matilda. N-are chef de ris
$i
tustrei
pistreaz, un aer senos, cum se cu-
vine in asemenea imprejLrriri solemne. La
inmormintare trebuie si fii trist de la ince-
pur pinx la
.firilt
: la nunra. :'erios pini
dupi cununie. Altfel,
jocul
n-are nicl un
haz.
r:'
I
j
F,I
!:.::1;
i': l:g
'it:l
.,!t
ri
i'ri"
r.tl
'.'
.!
i
.,t.
.
;
':. .:i
.&
i
.,, /"
'r-:
".n"'
r...-
";,a'
...'.., .,,.
"
$,
"';i
.
.l
j' '
-.-'
';,.
|
,
irl'
,
.
1./
+
il
-
Luati-va de mini !
porunceSte Felix.
Pomili inainte !
$i
nu vi
gribili.
Amindoi inainteazi domol,
pulin de-
pdnaii unul de altul. Cind se lmpiedice in
trena, Matilda o ridicd
gi
o
fine
intre de-
gete.
MorcoveatA o a$teaptl
galant, rimi
nind cu un
picior
in aer.
Felix ii <iuce
prin
livadd. Merge de-a-n-
diratelea
9i
bate tactul cu bralele intinse,
arltindule in ce ritm sd
p6leascA.
Se ln-
chipuie
primar
$i
ii salut5, apoi preot
9i
ii
binecuvinteazi, apoi prietenul care vine
cu felicitdri
9i
uriri, apoi liutar
ti
scl4iie
din douA befe incrucigate.
$i-i
plimbi
aqa incoace pi lncolo.
-
-
Stati ! poruncegte. Uite ci se des-
lace.
Zibovesc in loc cit apasi cu
palma
cu-
nuna Matildei. apoi alaiul se pune iar in
mllcare.
-
Au ltipi Matilda, strimbindu-se.
Un vrej de sunitoare ii trage
pirul in
jos.
Felix il smulge. Pornesc mai depafie.
-
Gata, spune el, acum sinteli cisito-
rili : hai, pupati-vi.
$i
cum ei
povlie
;
-
Ei, ce e ? Hai
pupali-vi.
Mirii se
pup6.
Faceli-vd pi
voi ochi dulci, o decla-
ralie acolo. Sta de parcA
a;i fi de lemn.
DinduSi ifose de om mare, i;i bate
joc
de stingicia lor
-
el care poare
a
pi
rosrit
vorbe de dragoste. Di exemplu
ti
o sdruld
cel dinLii pe
Marilda, ca sA nu spund ci nu
s-a ales cu nimic.
Morcoveali igi ia inima in din1i, di deo-
parte
florile ce atbni pe
faF Matildei
$i
o
sAruta
pe
obraz.
-
Nu glumesc,
se aprinde el. Cu tine
m-as insura bucuros.
Matilda ii lntoarce pe
loc sirutul
gi-n
clipa urmeloare. stinjeniti
ii
stingaci. ro-
Sesc
amindoi.
Felix rinjegte :
-
Te-ai inrosit ca un rac.
ipi freaci doue dgete unul de altul
si
spune din virful buzelor, foarte intepat:
-
Da'
progti
mai slnt !
$i-nchipuie
c6-i
de-adevemtelea,
-
Infi pi-ntii
nici n-am rogit, i-o ln-
toarce MorcoveatA, ata cd n-ai decit sd
rinjegti cit poftegti.
Nu mi impiedici tu si
md-nsor cu Matilda, dactr
gi
mimica o si
vrea.
Dar iata ci mimica vine singure. sd
spuni ea, cu gura
ei, cd nici nu se
ginde$te
la a$a ceva. Impinge portita gi
intri in li-
vadd, urmati de Ernestina, care i-a pidt.
Trecind pe llngd gardul
de midcini, rupe
o
jordie,
de
pe.care
smulge frunzele, dar
de sprnl nu se atrnge.
Vine spre ei valvirtej. ca o furtuna.
-
Pl,zea L strig5 Felix
;i-o
gterge
in
fundul livezii.
Aici e la ad6post
gi poate
si vadi tot ce
se
petrece.
MorcovealA nu di niciodata bir cu fu-
gi1ii.
E fricos de felul lui, insi-i place si
sfirgeasci povestea clt mai repede; ln
schimb, azi se simte viteaz.
Matilda tremure
Si
plinge cu sughiluri,
ca o vedani.
Morcoveald :
Nu te teme. O stiu eu oe mdmica. Nu-
mai oe mine mi arde, Eu incasez totul,
Mdtilda :
Da. dar mdmica ta o sA me souie mimi-
chii me Ie
9i
mAmica o si mi bati.
Morcovea4d :
O sA te codjeze; se spune corijeazS, ca
9i
cum ar fi vorba de temele de vacant6.
Maicd-ta te corijeazi ?
Marilda :
Uneori. deoinde.
Morcoveatd:
La mine asta-i ceva sigur, intotdeauna.
Matilda :
PAi n-am ficut nimic.
Morcoveatd:
N-are a face, Bagd de seamd,
Doamna Lepic se apropie. Acum e cu
neputinF
sa-i mai scape. Are tot rimpul.
Inc-etinegte pasul.
A ajuns arit de aproape,
incit Emestina,
de teami sd n-o incaseze
ti
ea la invalmiseali.
se oprette in margi-
nea cerculul uncle se va
petrece
totul.
Morcoveala
se prolipeste
in fala
,,neves-
ti-si", care hohoteste
Si
mai
si.
Sunitoarea
i'i amestecd florile.
Jordia doamnei
Leoic
se. ridicA. gata
de rreabe. Morcoveali, pa-
lid
$i
cu capul tras intre
umeri. isi incrici-
$eazd
bralele la piept.
Parce-l
si
usturi
pielea. parciJ
si
arde spinarea. totufi are
trutra si se ritoiasce :
-
$i
ce-i
'rdu
inrr-asra
I Ne-am
mar
distrat
ti
noi pulin
!
L/
FJ
CASA DE BANI
A doua zi, dind ochii cu Morcoveata,
Matilda
$i
lncepe :
-
Maici-ta a venit de i-a spus mdmi-
chii totul
ti
am mincat o papard numeru'
unu. Dar tu ?
Morcoveald :
Nu mai
iin
minte. Pe tine, lnse, te-a bi-
tut degeaba : ci doar n-am'frcut nimica
rdu,
Motilda :
De buni seamd ci nu,
Morcowald :
$tii,
eu vorbeam serios atunci cind spu-
neam cd m-ag insum cu tine.
Motilda:
.
$i
eu m-ag mirita cu tine, cu dragd
inime.
Morcoveald:
Eu a!
putea
se me uit la tine de sus, fi-
indci tu e$ti siracd
gi
eu bogat, dar n-ai
grua,
eu te
prelulesc.
Matilda:
E ti bogat tare, Morcoveali?
Morcoveald:
Babacii au pe putin
un milion.
Matilda:
$i
cit face asta, un milion?
Morcoveald:
^
Mult; milionarii n-ajung niciodari la
IUnOUI SaCUlUl-
Motilda:.
Ai mei se pling
ce n-au destul.
Morcoveald:
O!
$i-ai
mei Ia fel. Toli se pling,
ca sA-i
induioqeze
pe
cei.din
jur gi
s5-i imbuneze
pe
invidiogi. Da'noi slntem bogaii,
gtiu
eu. La fiecare intii ale lunii, riticul dmine
singur o clipi la el in odaie.
$i
eu aud cum
scrignegte incuietoarea casei de bani. A9a
cum se aud broticeii seara. Tdticul spune
un cuvint pe care nu-l
ptie
nimeni
-
nici
mama, nici frate-meu, nici sor6-mea
-
nimeni afari de el
gi
de mine,
gi
casa de
bani se deschide, Atunci, el scoate bani
dinduntru
9^i
se duce de-i
pune pe
masa
bucitariei. Ii zorniie in mini, lird vorbd,
pentru ca mimica,
prinsi
de treburi la
cuptor, si bage de seame. Pe urmA
pleaci,
iar mdmica se intoarce qi
inhali banii.
Afa-i in toate lunile
gi
asta
line
de multe
lreme, dovadi ca in casa de bani e mai
mult de un milion.
Matilda:
$i
ca s-o deschidi zici ci trebuie si
spuie un cuvint anume? Ce cuvint?
Morcoveald:
Nu-1i mai bate capul de
pomanS,
Ji-l
spun eu cind o si fim cisitorili, numai
dace-mi fdgiduie$ti ci n-o sil afle ni-
meni niciodatd.
Matilda:
Spune-mi-l acum. Uite, i1i thgiduiesc
cI nimeni n-o sd-l afle.
Morcoveald:
Nu, Ssta-i secretul meu;i-al lui titicu'.
Matilda:
Nici nu-l
itii.
DacA l-ai
iti,
mi l-ai
spune.
Morcoveald:
Ba sa mi ierti, il
$tiu!
Mqtildq:
Sic! Sic! Nul
ttii,
nu.l
stii.
-
Pe ce te
prinzi cAJ
$tiu?
rostette
grav
MorcoveatrA,
-
Pe ce? i-o intoarce cu
govdiali
Ma-
tilda.
-
Lasi-mi si
pun
mina unde
urmeazi Morcoveati,
$i li-l
spun,
Matilda il privggte lung. Nu
prea bine ce vrea. lgi mije;te ochii
acum e de doua ori mai curioasa.
-
Tu spune-l intii, Morcoveala.
vreau,
intelege
$ireli, $i
Morcoveald:
Da' te
juri
ci dupi aia mA la$i se
pun
mina unde vreau?
Matilda:
Mlmica nu-rni di voie sd
jur,
Morcoveald:
Atunci nu
li-l
spun.
Matilda:
Nici nu-mi
pasi
de cuvintul Asta al tiu!
Afl5 ci l-am
ghicit, da, l-am
ghicit.
MorcoveatA, neribddtor, forfeazi lu-
crunle.
-
AscultS, Matilda. n-ai
ghicit nimic.
Dar mie mi-ajunge cuvintul teu de
onoare. Uite, cuvintul
pe care-l spune tata
lnainte sd deschidi casa de bani este
,,Lus-
trucu". Acuma
gata, pot si
pun mina
unde vreau.
-
Lustrucu! Lusttucu! repete Ma-
tilda, dindu-se lnd6rit, cu
plAcerea de a
cunoa$te o taini
Si
cu teama cA taina asta
nu face doui
parale. Adevirat, nu rizi de
mine?
Apoi, cum Morcoveali se apropie de ea
frrd sA dspundA
qi plin de hoterire, cu
mlna intinsi inainte, fata o rupe la fugi.
gi
el o aude chicotind.
Matilda abia s-a ficut nevlzutd
$i
Mor-
coveatA aude deodatl in spate un hohot
batjocoritor.
Se lntoarce. Un argat de la castel scoate
capul
prin geamlicul grajdului
$i
rinjette
cu
gura pinA la urechi.
-
Te-am vizut, MorcovealS! strigd
O sI te spun maici-ti.
Morcoveald:
Mi
jucam,
nene Pierre. Voiam s-o
p!-
cilesc
pe
mititica asta. Lustrucu e un
nume scornit de mine'.
Si
afarl de asta,
habar n-am care o fi cel adevlrat.
Pierre:
Lasi, Morcoveali, mi doare-n cot
pe
mine de Lustrucu Ssta al tiu. Nu de asta o
si-i
povestesc eu maici-ti, ci de ce-a fost
dupi aia.
Morcoveald:
Pii ce-a fost?
Pierre:
Ehei, a fost ce-a fost. Degeaba, te-am
vizut. Morcoveafi! Zi tu ci nu te-am
ve-
r
De fapt. ..Luslrucu' nu-i o nnscocire de-a lui
MorcoveaF. Acesta e numcle lipului
grotesc al pros-
tului dinlr-un cinlec popular, nume niscur, sc pare,
din intrebarea tradilionali a pronului la tcalru:
..L'euiser-tu cru'l
-
"Ai
fi crezut una ca asla'1 .
Tull .{i inc!'put1, f,tnc pcnlru rirsta tal in
\chlmb.
rtiLl
c-ir.it
li
\e
lungeasci
urcchrlc
dc\cara, nu rlrt ral
.
M,,
(^\(rlJ
lrri rr(
(r .i
mil
.lltni
Imbujorat la iati, de-ai zice ca pirul
lui
tLr)(rl J
pilit.
ipr intrrnJr
JnrinJuJi nlir-
niie in buzunare gi
se depirteazi pleo5tir
$i
smiorciind.
OBLETII
Morcoteala .e
iohca
de unul
\irgur
ln
mUlocul curlll. pentnl
cu doanrna Lrpr.
si-l poati
supraveghea
de la fereastri,
9i
cau(il cu lL,r din"rlin.ul .i
nu-yi Jca in pe-
llc: deodati apare priercnul .au
Rem\. t
un baiat de \cama
lul. rJr( :jchtopjt<J/u.
dar
llne
morli).5
alerge. asrrel r.a ptcioru-i
\ling.
b(rcJg. se ltri)re d pa
celilalt. lilr
si-l a1ungi vreodati. Remy duce un co$Lr-
rel ln mrna.
-
Morcoveafi,
vii
fi
ru cu mine? in-
lreabi. el. Tala pune cinepi la lopil in
girla. li dirn o mini d< aluior
1i
maiprin-
dem
ti
ceva cu panerele.
-
Spune-i
tu mamei, rispunde
Mor-
coveala.
Rimy:
Pii de ce si-i spun eu?
MorcoIeald:
Fiindci mie n-o sd-mi dea voie.
_
Tocnrai atunci se ivelle-n fereastri
Si
doamna Lepic.
_
-
Doamni.
vi rog.
\pune
Remr. imi
dalr \ole si-l iau pe Morco!ealii
cu mtne,
sa prindem
ni$te obleli?
Doamna
Lepic lipe$tc
urechea de
8eam.
Kem) o roagi pentnl
a doua oara,
strigind. Doamna Lepic a inleles.
Se vede
cum milci din bLrzc. Cei
doi prieteni
nu
pncep
ntmlc
$l
se pnvesc
nedumerili.
Dar
doamna Lepic da din cap dc.lu$ir in semn
ca nu.
^.-
Nu r.rea.
bolboro.ette
MorcoveafA.
5lglrr. acust o
ve.,,r
ci arc nevoie de mlne.
Rimy:
Cu atit mai riu! Am fi
petrecur
oe ml-
nune. Nu vrea. nu vrea.
Morcoveald:
-
Hai. rimii cu mine! Ne
jucim
aici
amlnoor.
Rintr.
Asta nul Mai bine mi ciuc si prind
obleli. E un timp, o liumusefc! O sa adun
co$uri intregi.
MorcoNeald :
A)teapti-m^i un pir. Ala l-a(c
'nimlcir
intotdeauna. Intji zice nu. dar
pe
urm. \e
rizginde$te.
Rimy :
Stau un sfert de ceas, mai mult nu.
Biielii se prolipesc
acolo amindoi, cu
miinile infundate in buzunare,
Si
trag cu
coada ochiului spre scari. Nu trece mult
$i
Morcoveali ii dA cu cotul lui R6my.
-
Celi spuneam eu ?
Intr-adevir,
uga se deschide
5i
doamna
Lepic coboara o treaprx.
linind
in mini
un paner pentru
Morcoveald. Se opre5te
insi in loc, binuitoare.
-
Ia te uiti, mai eSti pe-aici.
R6my ?
Te credeam plecat. Lasr, ii spun eu lui tai-
ci-tiu ca umblr harhui.
1i-ai
.r
rezi ru
Riuy :
Morcoveala m-a
linur,
il 1l\ se mrl
a$tept.
Doamna Lepic :
Aha, a;a, MorcovealS ?
Morcoveali nu zice nici da, nici ba. Nu
mai
gtie
nici el cum sd o scalde. O cu-
noa$te pe
doamna Lepic cum iti cunoa$te
buzunarul. A ghicit-o
$i
de asrl dari. Dar
nitiriul dsta de R6my 1e incurcd, i-a stri-
cat tot planll,
aga ci lui nu-i mai pasi
ce-o sA fie. Srrireple iarba \ub
talpa. cu
ochii alintigi aiurea.
-
Cu toate astea, mie mi se pare
ci
n-am obiceiul
.a-mi
iau cuvinrul inapoi.
spune malca-sa.
$i
nu mai adaugi nimic.
Urci iar scara;i intri in odaie, cu pane-
rui pe
care trebuia si.l ia Morcovea;i ca
si prinda
oblegi pi pe
care-l
deiertase
anume de nuci.
R6my e departe acum.
Doamna Lepic nu prea
)lre
Je glumA.5i
copll o pnn
\ectnl se apropje
de ea pre_
vizitori.
cdci. ii infrico5eata
aproape la fel
ca lnva[atorul.
R6m1 a- zbughir-o \pre girla.
Alearge
mlnclno pamtntut.
rar plctorul
lul rting
!i
zibavnic
lasi o diri p;in
colb, danguii
9i
sunA ca o cutie de tinichea.
Ziua I.iind. pierduli.
Morco\ea!a
nu
mal are chei cle
Joaci.
Un prilej
minunat de petrecere
s-a dus
pe
apa slmbetet.
Pirerile de rAu nu-s departe.
Le asteapta.
Singuratic
Ai
fhri aparure,
si-l nApadeasca
si
pedeapsa
slne.
Doamna Lepic :
Nu-ti dau voie si pleci, auzi ? Ci altfel...
Mina-i dreaptd se trage inddrdt. ca
si
cum ar vrea sd-li ia avint.
Morcoveald
(incet)
:
Am lnleles.
Scena a II-a
Morcoveald :
Dus pe ginduri,
Iingd ceasornic,
La urma urmei, ce vreau eu ? Si n-o rau
dupi ceafi ! Mama e mai darnici ln pri-
vinF asta decit tata. Mi-am fecut soco-
teala. Cu atit mai r.iu
pentru
el.
Scena a III-g
uomnut Leptc :
Tine
mult la Morcoveald, dar cum e me-
reu
pe
drumuri, chemat de ajfaceri, nu are
niciodatd timp de el.
Hai si mergem.
Morcoveald :
Eu nu merg, taticule,
Domnul Lepic :
Cum nu mergi ? Nu vrei ?
Morcoveald:
O, eu vreau, dar nu pot.
Domnul Lepic :
L6murette-mA, ce s-a intimplat ?
MorcoveaTd:
Nimic, rimin acasi.
Domnul Lepic :
Mda. sigur. iar
!i
s-a ndzarit ceva. Ce
dihanie mai esti
si
tu ? Nu mai
stie
omul
cum sA te ia. Ba vrei, ba nu vrei, Rimii
acasA, baieF!,
ii
biziie cit
poftsti.
Scenr a IV-a
Doamna Lepic:
Ca sd audri ce se vorbette, ea are tntot-
deauna
prevederea
de-a trage cu urechea
pe Ia uii.
SdrdcuJul de ell Prejicindu-se ai-l min-
glie, ti vird mina in
pdr
si-l
trage virtos. la te
uitd cit mai
pitim$te pentru
cd taicd-siu...
(aici
se uitti chioris la domnul Lepic)... vrea
si-l care dupi el. Mama ta nu te-ar chinui
cu atita cruzime.
Domnul Lepic-tatdl
ti
doamna lapic-
mama tsi intorc spatele unul altuiq.
Scen! a v-a
Morcovea1d :
Ghemuit intr-un dulap, cu dowi degete
virtte in
gurd gi
cu unul tn nas.
Nu oricine poate fi orfan,
hse
plictisul
sd vini de la
O LOVITURA DE TEATRU
Scem I
poamna
Lepic :
Incotro ?
Morcoveald:
$i-a
pus cravata ceq noud
ti;i-s
Dantolii cu scuiDqt.
'
Md duc cu tAticu' la
plimbare.
lustruit
LA \
i\{TOARE
z--'7
-t
t
E-.
-u{j
\
Domnul Lepic i:;i ia bnielii, pe
rind, la
!iniroare. Ei merg in urma Iui. cera mai
spre dreapla. din pricina
biriri
pu5rii. pi
duc tolba. Domnul Lepic e un mirpdlui-
tor neobosit. Morcoveata se incepeii-
ncazi si se
lina
de taica-\u, liri {a
se
ril-
cire,r.ca. Ghetele il rod. degetele i.e su-
cesc. cele mari i
.e
umfli Ia capele ca nii;re
ciocinage, dar e) nu zice nici pis.
Daci doboari weun iepure de cum rese
la vinetoare.
domnul Lepic intreaba
:
-
Vrei siJ laqi la prima
fermi din
drum, sau si-l dosegti intr-un tufi$
$i
sil
ludm deseari ?
-
Nu, riticule, rdspunde Morcoveali,
mai bine il iau cu mine.
Uncori
.e
intimpla si poafle
o zi in-
treagi cite doi iepuri
5i
cinci potirnichi.
Atunci viri mina sau batista pe
sub cu-
reaua tolbei, ca si-$i odihneasci umerul
amorlit. Iar daci le iese cineva in cale,
arali sarcina din spinare, fudul,
!i
pentru
o clipi uiti de povari.
Oboseala il ajunge mai ales atunci cind
tolba rimine goali
9i
cind nu are cu ce se
lud uli.
-
A)leapti-mi aici. ii spune
uneori
domnul I epic. Eu ma abat nilel prin
are-
tura asla.
Morcoveale 5e opre)(e locului. inciu-
dat,
9i
intepeneste apa sub dogoarea soa-
relui. Se uita la taic6-sau cum calca ara-
tura in lung
$i-n
lat, brazdi cu brazdS
qi
bulgdre cu bulgire, parci netezindul cu
grapa. cum scolocelte cu
leava
pu5rii prin
toate tufele, scaielii
Si
miriciniqurile, in
timp ce pini
9i
Pyram, dornic de un pic de
umbrd, se intinde la
pimint, gifiind
cu
limba de-un cot.
..Degeaba.
nu-i nimic pe-acolo. gin-
de$te Morcoveali in sinea sa. Aga, dd
iama prin
urzici, croieqte, prdpide5te
! Si
fiu cr.r iepure. la adipo.r. intr-o vizurni
sub frunze, nici dracu' nu m-ar clinti pe-
asa ar$ifi l"
,
$i
bombane. afurisindu-l pe domnul
L e prc.
Donnul Lepic mai sare un pirleaz. \e
carrte
)r
prrn lucerna tle rl,lu'r mlrc r"-
rare si nu dibuie de asti dati vreuu urc-
cheat.
-
Zice sil a$tept, murmuri Morco-
veafi,
gi-acum
trebuie si
gonesc
dupi el.
Daci incepi ziua prost, iti meige prost
pinl seara. Aleargd, tdticule, asudd.
scoate sufletul din ciine, poartA-mA
dupd
tine pin, mi s-or muia oasele, da-i to! de-
geaba. Deseari tot mofluzi ne intoarcem
acasi.
Cdci Morcoveala are nrpte iuperrrilii
copilireSti.
De
fiece
datd cind duce mina la cozoroc,
uiteJ
pe
foram
adulmecind, cu pirul
zbirlit
9i
coada
leapdni.
Domnul Lepic se
apropie incetitor, cit mai mult, cu patul
pu;tii in scobitura umirului. Morcoveali
incremene$te, nibu$il de un prim val dc
emolle.
Isi scoate
5apca.
Atunci, ori i9i iau zborul niqte potir-
nichi, ori
ligneste
vreun iepure.
gi
dupi
cum Morcoveali iti pune
$opca
pe cap sdu
face
un salut pitld-n pdmint,
domnul Lepic
di
gret
sau trage in plin.
Morcoveali recunoagte singur : srste-
mul esta nu se prinde intotdeauna. Daci
repeti mi$carea prea
des, ea rdmine fdri
urmiri, ca
5i
cum norocul ar obosi si tol
rispundi la aceleagi semne. Iar Morco-
veali, cumpitat, le rire$te,9i astfel izbu-
te$te aproape de fiece datd.
-
Ai vizur ce lovituri ? inrreabi dom-
nul Leprc. crnlinnd in miini un iepure
care nrci n-a apucal .a
sc rdceasci qi
ape-
sindul pe
burta bilaie ca sd stoarcl din-
tr-insul cele din urmi necurigenii. Da'de
ce rizi ?
-
Pentru ci multumiti mie I-ai dobo-
rit, rAspunde Morcoveatrd.
$i,
mindru de noua-i izbindi, ii dezvi-
luie increzitor metoda sa.
-
Ce spui ? face domnul Lepic.
Morcoveqld.
. HT
l-N-as putea spune ci nu mi-n$el
nlctooata.
Dounul Lepic :
Haide, lasi fleclreala,
nitifleali I
Daca
lir
la faima ra de baiar de;repr, nu re
sfAruie\c sa indrugi gogorile
aslea de fala
cu allii.
Ti-ar
ride in na.. \umai
daca nu
cumva iii bati
joc
de taicd-tdu.
Morcoyeald:
Zau ci nu. riticule. larri-rri. tu Ji
dreptate: sint un nitiriu.
MUSCA
Vinitoarea continua
li
Morcoveala,
care ridica Docair din umeri. convins ci e
un mare
prost,
merge iarA in urma lui tai-
ce-seu,
plin
de zel, cdznindu-se sA
pune
piciorul sting ln cilcetura piciorului sting
al domnului Lepic
ai
intinzind
pasul
de
parci
l-ar fugdri un capciun. Se odih-
neyte doar cit rupe vreo murd. vreo
pari
pddureali ori nigte
porumbe
din cele care
fac
gura pungd,
albesc buzele
$i
potolesc
setea. Dealtfel, intr-unul din buzunarele
tolbei duce
plosca cu rachiu. Hai o inghi-
titura,
hai alta
-
dd
gata aproape tot ra-
chiul, de unul singur, fiindce domnul Le-
pic. imberat de vinrloare. uite se mai
ceara.
-
Nu tragi o dusci, tAticule ?
Vintul n-aduce decit un mormeit de re-
fuz. Morcoveald golegte plosca Iicindu-i
de
petrecanie
$i
ultimului strop, cu care
abia ll imbiase pe
taici-su
ii,
amelit, in-
tinde iar pasul
dupd el. Pe nea$teptate se
oprste in loc, virA un deget in ureche,
scuturindu-l de zor, il trage afare, apoi
parci asculti gi
strigl domnului Lepic :
-
Stii,
titicule, cred ca mi-a intrat o
muscA
in ureche.
Domnul Lepic :
Scoate-o, bdiete.
Morcoveald:
S-a bigat prea la fund
9i
nu
pot
s-o
ating. Aud doar cum biziie.
Domnul Lepic:
Atunci las-o sA moare,
Morcovecld:
$i
daci
plodeqte,
tSticule, dace-si face
cuib ?
pomnul
Lepic:
Incearci s-o strive$ti cu coltul batistei.
Morcoveald:
^
Ce-ar fi si torn nilel rachiu s-o inec ?
Imi dai voie ?
-
Toarni ce wei, strigi domnul Le-
pic,
dar lasi-mi-n
pace
!
Morcoveaii lipegte buza
plogtii
de ure-
che
gi-o golegte pentru
a doua oari, se fie
la adipost dacd domnului Lepic i-ar trece
prin minte si-$i ceard partea.
$i
indad strigi voios, alergind sA-l
ajungi din urmi :
-
$tii,
t5ticule, nu mai aud musca. Cu
siguranlS cd a dat ofiul
popii. Atita doar
c-a biut rachiul.
PR I}1L L SITAR
-
Stai colea. spune domnul Lepic. E
locul ccl mai bun. Eu umblu cu ciinele
prin pidure pi .tirnim
sitarri
;
cum luri :
pil, pil, ciule$te urechile
$i
casci ochii. Si-
tarii au sd zboare chiar pe
deasupra ta.
Morcoveald
fine
arma in miini. Astizi
vd rrage penrru intiia oarii inrr-un.irar.
Pini acum a doborit cu pusca
domnului
Leprc o prepelili.
a
Jumulir
de penc aripa
unei potirnichi in zbor pi a leiar \a-i scape
un iepure.
Prepelila a impu$cat-o la pemint,
sub
nasul ciinelui. La inceput se uita la ghemo-
tocul acela de culoarea
lirinei,
fird sdJ
vadi.
-
DA-te ni{el indirdt, l-a sfltuit dom-
nul Lepic, etti prea
aproape.
Firi voie. Morcoveaia
a mai fAcut un
pas inainte,
a ochit
$i
a apdsat pe
tragaci,
cu buza
levii
aproape lipita de cocolosul
cenu$iu, pe
care l-a amestecat cu
Frina.
Pe urmi n-a mai gisit
din prepelip
sfirre-
cati decit niste pene qi
un cioc insingerat.
Cu roare aceslea, doar doborirea
unui
sitar sfinle$te faima unui dnar vinAtor,
$i
seara asta se veste$te hotdritoare in viala
lui MorcovealS.
$tie
oricine ci amurgul te amigeste.
Lucrurile igi invilmdSes- liniile nedeslu-
$ite.
Biziitul unui
tintar
spintecd linigtea
ca un tunet. Morcoveale,
tulburat, ar
rrea
.b
treaca odata pe\le
aceasta incer-
cafe.
Sturzii inturnali de prin lirezi
lisnesr
prinrre
srejari. Morcoveali ii ia in catarea
armei. ca sa-5i mai deprindir pulin
ochiul.
gterge
cu mineca abureala de pe
lea!a.
Fr,unze urcate /burda fa rA
1inra.
incoace
$r
lncolo.
Intr-un tirziu, doi sitari, cu zborul in-
greunat
de lungile lor pliscuri,
se inalld
5i
se iugiresc
dragestoqi, rotindu-se peste
pedurea
fremedndA.
Pi!, pi!. pit, aude Morcoveala. intocmai
cum il prevenise
domnul Lepic, dar atit de
incet, incit nu crede ci vin spre el. Ochii ii
tug in toate pirlile, liri astimpir. Zaregte
douS umbre lunecindu-i pe dea.upra
capului
)r.
cu parul puprii proptir in burre,
trage in aer, la nimerealA.
Unul dintre sjrarl se nAruie cu pliscul
inainte, iar ecoul poarta
cumplita detuni-
lura in .'elc p.rtru eo
luri
a.( padu't..
Morco\eali riJrca :.itarul
(
u aripJ
lrinra. il rinrurd
biruitor in aer. rr,ge in
piept
mirosul de
pulbere.
Pyram sose$te in goana,
lisindu.l in
urmi pe
domnul Lepic, care nu zdbo-
veSte, dar nici nu se grdbegte
mai mult ca
de obicei.
,,Aproape
ce n-o s6-$i creadd ochilor",
ginde;te
Morcoveale, pregitit
se culeagA
laude.
Domnul Lepic di insi la o
parre
cren-
gile unui tufit, iese la iveali
9i
zice liniStit
llului
.iu
inca in!aluil de fumul impu)ce-
tunl:
-
Ce dumnezeu nu i-ai doborit pe
amindoi ?
cIRLIGUL DE UNDITA
Murco!eala .e apucd .d curer: pe5ttj pe
care r-a prins : lini. ropioare. ba chiar
;i
bi-
bani. Le rizuie solzii cu cutirul, apoi ii
spintecA
$i
le pocne$te
sub c6lcii bigicile
pereche,
strivezii. Aduna malele pentru
pi5icii. Furar de rreabi. roboteple
de zor,
aplecat pesre gdleata
albil is
.pumd.
bd-
Bind
de seami si nu \e \tropeasca.
Doamna Lepic vine sd arunce o privire.
-
Bravo |
\pune
ea. A.rizi ai prins
pesle de-o minciiricd pe
crnile. Vezi ce
poJi
fi indeminaric
cind vrer'l
Il mingiie pe grumaT
5i
pe
umeri, dar
cum trage mina, izbucne$te in
fipete
de
durere.
.
Un cirlig de undild i s-a infipt in virful
oegetulul.
Erne.rina apare. rn.fuga. dupd ea Feli\.
cuflnu
5t
oomnut Leprc.
-
Ia se vedem ! spun ei.
Doamna lepic srringe
degerul inrre gc-
nunchr. drn care pricini
cirligul se infige pi
mar adinc in carne. Felix
5i
Ernestrna o
suslrn. rar domnul Leprc i-apuci pi-i ri-
dici bralul. asa ca roli por
.a-i
\aLli dege-
tul. Cirligul ia stripuns degerui dintr-o
parte In atta.
Domnul I eprc incearci
.al
\coale.
.
-
Ah, nu, nu a9a !
fipi
asculir
ooamna Leplc.
Inrr-ade\;r. intr-o parte rirIul. rar in
cealalte indoirura ca o bucla nu lasd cirli-
gul sa iase.
Domnul Lepic isi pune
ochelarii.
-
Drace i face el. Ar lrebur rupr.
Cum si-l rupi insd ? Sotul ei n-are cum
'5
apuce cirliBul
5i.
la cea mai micd incer-
care, doamna Lepic sare in sus
9i
urli.
Cum. adi.i. \or \j \mulge inima. riala
din ea I Pdi cirligul ista e olel de soi.
-
Hm. mormirc domnul Lepic. atunci
rreh,,ie .rF\rrt .leocr'rl
Iti potriveste
ochelarii, scoate bricea-
gul
$i
se apuci si plimbe pe deget tdi$ui
tocit al lamei, intii ugor de tot, abra atln-
gind pielea.
Apoi apasd. E numai bro-
boane de sudoare. Di singele.
*
Au ! Au ! Au !
ie
viicireste
doamna Lepic,
$i
toli cei de fat, se cutre-
muri.
-
Mai repede, titicule ! spune Eroes-
trna.
-
Ia nu te mai prosti atita ! se otirigte
Felix la maici-sa.
Domnul Lepic i5i pierde ribdarea. Bri-
ceagul slirteci, feristruie$te la intimplare,
iar doamna Lepic, dupi ce a murmurat :
..Mdcelarule ! Micelarule !", din iericire,
lesinA.
Domnul Lepic nu scapi
prilejul. Alb la
fa$
9i
innebunit, ciopirlette, scormone$te
pfln carne
)r
ialil ci d n de8elul care nu-i
decit o ranA singerindi cade
Si
cirligul.
uf!
in ,remea a5ta. Morcoveald
-
nimrc.
La primul
tipat
al maici-si a
$i
gters-o.
Sti
pe scari, cu capul in miini,
gi cauti si-$i
lxmurea.cd intimplarea. De bund seami
cd rrind .
azrirle undila mai depJrle. cir-
ligL"rl i-a rimas prins in spate.
,,Acum
nu mi mai mir ce nu trigea
pet-
tele", i$i spune el.
Asculti vaietele maici-si
si
la inceput
nu-$i
prea face inimi rea din pricina lor.
Parci ei n-are sA urle cind o si-i vie rindul,
numaidecit, ba incd
ii
mai
9i,
cit l-or
line
puterile, pind o si raguseasca, astfel ca
maica-sa se se creadi rAzbunate cu un
ceas mai devreme
Si
sd-i dea
pace ?
Vecinii, atraqi de larmi, vor se-l des-
coasa.
-
Ce s-a intimplat, Morcoveald ?
tl tace milc.
5i-a"tupa
urcchile.
ri
.cd-
firlia-i rogcovani se face ncvizuti.
Veci-
nii se ingiri in capul scirii
ti
atteapti sA
afl9 pricina.
ln cele din urmi se iveste
si
doamna Le-
pic. E palide ca o lduze
$i,
mindrd ca a tre-
cut
printr-o
mare primejdie,
line
la vedere
degetul legat cu grijd. cu o cirpi. Biruin-
du{i o rimisip de durere, le suride celor
de fala. ii lini)le)le cu citera
rorbe
)j-i
spune blind lui Morcoveali :
-
M-ai ficut si pitimesc, biiela$ul
mamii. Dar te iert, nu-i vina ta.
Niciodati nu;a vorbit a5a. Morco-
veali, uimit, ridicd fruntea. Vede degetul
maici-si iniegurat intr-o cirpi curati
ti
le-
gat cu ale, gros
$r
petrai, ca o pepufe de
copil sirac. Ochii i se umplu de lacnmi.
Doamna Lepic se apleaci spre el. Biia-
tul dA sd se l'ereascd dindirdtul braqului
indoir, La de obicei. ln
.chimb,
marca-sa,
mirnnimoa,;. i
.arula
de lali !u toli.
Morcoveali nu mai pricepe nlmlc.
Plinge pe rupre.
-
Daci-fi spun c-il trecut, ci te lefl 1
Mi crezi oare asa de haini ?
Morcovcali hohotcgtc
qi
mai
gi.
-
Tii. ci prost mai e I Poti si
juri
ci-l
jupo:ric
cineva de viu, spune doamna Le-
pic cdtre vecinii induiosali de atita buni-
IAIE.
Ea Ie di cirligul de undild, pe care ei il
(ercelea/r.
curio)i. cu^tolii. ['nul /ice c6-i
cirlig numirul 8. lncetui cu incetul,
doamna Lepic i5i recapiti ufurinla vor-
bei
9i
incepe si turuie,
povestind
tuturor
intimplarea.
-
Ah I De nu mi-ar fi aqa de drag, l-a5
fi omorit
pe loc. Aiurisifi unealtd
;i
cirli-
gul ista. Credeam c-o sd-mi dau duhul
din pricina lui.
I-rne.tina e de p6rere .i rrebuic ingro-
pat undeva departe, in capetul grddinii
:
.i-l puni intr-o groap.i pi si bituceasci
bine pimintul desaupra.
-
Ba deloc ! sare Felix cu
gura. Am
sd-l pistrez eu. Vreau sd
prind peste cu el.
Asta zic
ai
eu cirlig
-
cAlil in singeLe ma-
mer I Ce mai pcsti o
\a pr nd I O gro/a-
vie ! De-iia barosani, si nu-i
poti
duce irl
brate.
Si-l
zgil!iie pe Morcoveala. care, bui-
mac
li
acum ci a scipat firi chellineali,
\e inlrece cu pocainlir- scoat( ni)(e
gemele
rigugite
9i
varsi lacrimi cu nemiluita,
sciLdindu-qi
pistruii de pe mutra lur cea
sluti, obiqnuiti cu scatoalcele.
I
I
1
I
I
tu.
!
B,{\LTLL DE ARGINT
I
Doamna Lepic :
N-ai
pierdut
nimic, Morcoveali
'l
Motco,'eald:
Nu. mimico.
Doamna Lepic :
De ce te
gribe$ti
si spui nu, firi si te
ginde$ti ? Cauti-te intii prin buzunare.
Morcorcald:
Isi inloarce buzunarele pe dos
Si
le pri-
tt \tc
Lun atirnd ta nisle wechi dc mdgor...
Ah, da. mdmico ! Hai, dd-mii.
Doamna Lepic:
Ce sili dau ? Va sA zicA tot ai
pierdut
ceva ? Eu te-am intrebat aqa, din intim
plare,
5i
uite ci am
ghicit.
Ce-ai
pierdut ?
Morcoteold:
Nu
$tiu.
Doamna Lepic:
BagJ dc scama ! flti gata .i trrgi iar o
minciuni. Ai
qi
inceput si bali cimpii. Nu
te pripi. Ta ti. ce-ai pierdut ? Nu cumra ti-
tirezul
'l
Morcoveald:
Da, sigur. Nici nu mi mai gindeam la
el. Da, mdmico. titirezul.
Doamna Lepic:
,,Da
mamico. Nu-i titirezuL. Doar
fi
l-am lLlat siptimina trecute.
Morcoveald:
Atunci, briceagul.
Doamna Lepic:
Care briceag ? Cine
li-a
dat
lie
briceag ?
Morcoreald:
Nimeni.
Doamna Lepic:
Ei, biiete, ata n-o scoatem noi la capit.
S-ar /ice ca te bag in
'perie1i.
Sintem sin'
guri
9i
uite ci eu te iau cu binigorul. Un
copil care
line
la mama lui n-are nimic de
ascuns. Pun
prinsoare
c-ai
pierdut bdnu-
lul
Ala de argint. De
ttiut
nu
$tiu
nimic,
dar sint siguri. Si nu tigiduie;ti. Se vede
dupi nas.
Morcoveald:
Mimico, era banulul meu. Mi l-a dat
na.Lr' Juminica. Daca l-am picrdut. a5a-mi
trebuie. Nu-mi pare bine deloc, dar o si-mi
treaci. Apoi, ce mare scofali un binut
acolo ? Unul mai muit sau mai
puiin :
Doanlna Lepic:
Ia te uiti ce-i merge gura !
$i
eu sinl
buni, stau si-l ascult. Va s.1 zici pulin iti
pasi ci naSu-tiu, care ili cautA atita in
coarne. d l"udil
.c-l
ci)rige
)i
ci o
\a
.c qu-
pere, aga?
Morcoyeald:
Lasi, mimico, o si zicem ci l-am chel-
tuit ca se-mi fac;i eu un
gust.
Ce, trebuia
s, stau sd-l pizesc
toati viala ?
Doanna Lepic:
Grrrr. pocrtanie i Nrr trebuia
sa pierzi
binulul
Si
nici si-l cheltuieqti aga, de capul
tiu. Nul mai ai, le
prive$te
;
apucA-te
ii
cauti-l, gdse$tel,
scoatel din fabrici,
treaba ta. Hai,
$terge-o,
destul cu vorbiria.
Moraoreald:
Da, mimico.
Doamna Lepic:
Ia isprivegte cu,,da, mdmico" Asta
$i
nu
mai face pe de$teptul : vai de tine de te-aud
cumva llliind,5uierind printre dinli ori fi-
cind-o pe
surugiul liri nici o griji ! Cu
d-astea nu se prinde la mine.
II
Motcoveali se
plimbd
cu pa$i misurali
pe
aleile din
gredine.
ScinceSte. Cauti pu-
tin ti
se smiorciie o grimadi. Cind simte
cil vede maici-sa, se opre$te in loc sau se
apleac.i de scotocette cu degetele
prin mi-
crig, ori
prin
nisipul mdrunt. Cind socoate
ci doamna Lepic s-a dus, nu mai cauti. O
porn()te mai deprrle. numai d( [ormd. cu
nasul in vint.
Unde naiba si fie bdnulul de argint ? Pe
sus,
prin vreun copac,
prin vreun cuib ?
Sint unii niuci \are nu cautii nimi(
ti
gisesc
aur.
Asta-i lucru
$tiut.
ln schimb, Morco-
veali. de s-ar tiri
$i
de-a bu$ilea, n-ar facc
decit s5-$i toceasci
genunchii
5i
unghiile
degeaba, liri si
giseasci
micar un ac.
Obosit si tot umble ata, dupi car verzl
pe percli, Morcoveati se lasi piguba$
$i
hotir:rlte
.5
rnrre in ca:,a.
.J
i'.odea.ca in
ce ape :.e mai
scald:t
maird-.a. Pnrte ca
s-a
potolit
ii.
daci vede ci el nu
gise$te banu-
iul,
se lasi
9i
ea piguba5i.
Doanna Lepic insi
-
niciieri.
-
Mlftico, mimico ! o strigi el sfios.
Ea tace chitic. Abia ce-a ie5it din odaie.
lisind deschis sertarul de la nisuta dc lu-
cru. Iar printre gbemele de lini, andrelele,
mosoarele a)be
9i
rogii din sertar, Morco-
veafi zire$te cifiva bani de argint.
Prrca imbatrincrc acolo. Ai zice cit
dorrrl. lre/lll dln r,,it dLr.tr din an in pa;tr
yi rostogolili dt ., i.'lnte
dinrr un co11 in
a1nr1. lira
.i
l.
lrni
iinc\t \ocotetld.
Por se lie trei
ir
ror alir de bine parrLt
sau opt banLrlr. Greu dc numirat. Penlru
a\ta ar lrLbui
.J
ri.Lorni :crttrul,
.J \cu-
turi ghemclc.
$i-apoi,
cum dorcdegti
'l
Cu accl singc rccc carc nu-l pirise;ite
decit in cine
$tie
ce imprcir.!riri deosebrle,
Morco\crlr inrinde min.r holdril.
)Lerpe-
le$le un binut
9i
o ia din loc.
Frica de a nu fi prins asupra i'aprului ii
alungi
)1,\Lri3h.
r(mu)Lc le. grndul prr-
meldro. Llc a.c into.rrcc L mr.a J< lucru.r
maici-si.
lese glonl pe u$ir, stribate aleilc, alegc
un loc potrivit,.,pierde"
banul, il pocneyre
cu cAlcilul de-l infundn in pjminr.
apor.c
trintette pe
burti
$i,
gidilat
de ierburi pe
la
na.. \c
tiri)l( incuace pi ineolo.
dupj cum
i'r rrizlre. in ucrrlrr rcrrgulare.
inlocmal
ca atunci cind tc rote$ti, cu ochii legali, in
jurul
unui lucru ascllns, iar cel cirrc con-
duce aceasti
loaci
nevinovati se bate in-
gfllora( (u
palmele pe pulpe
)l
ilrigi:
,.Pizcu I Foc !Foc !"
III
Morcoteald:
Mimico. mintico,
I,am gisit.
Doamna Lepic:
Si
eu l-am gesir.
MotcoIeald:
Cum aya ? Uite binulul.
Doamna Lepic :
Uite-l colea.
MorcoveaTd:
Asta-i buni I Arati-I.
Doamna Lepic:
Arati-l tu.
Morcoreald:
Aratd banul. Doamna Lepti | ,r\t
fc
al
ci. Mar(oteald ii
fdic.
ii ,ikttirc)t, it1
palmd
5i
thibzuieste
ce
yi
rci.\rundd.
Ciudat ! Tu unde l-ai gisir.
mimico ?
Eu, aici, pe
alee, la ridicina pirului.
De
douizeci de ori am cilcat peste
el pind
siJ
vid. Lucea. La inceput am crezut cd-i o
bucatir de hirtic, o.i vreo viorea alba. Nici
nu m-am ostenrt si n]-aplcc. Mi-o ii cizut
din buzunar intr-o zi crind m-am tivilit
prin
iarbi. Ia uiti-te, mimico, si vezi unde
se pitise holomanul, in ce birlog. Mi-a dat
de furcd, nu gluml, poate
si Je lauoe cu
asta !
Doamna Lepic:
Nu zic ba.
f.r :,rrr ei'it benr.l in .e.rl,lrJ \J 1i J tr
Dcgcaba
1i
am tot spus siJi gole$rr buzu
narele atunci cind te schimbi. Am !rur sa{i
dau o leclie. Te-am lisat si cauii ca sa
lc-nveli minle. Dar
.c
vede trcrha cJ
(
ine
cauti gisefte, caci acum, uite, ai doi bi-
nuli de argint, nu unul. lati-te bogat. To-
tul . binc cind
\c
sfi!)c)le .u brrrr, insu si
$tii
de la mine ci nu banii adlrc fcricire.
Morcorcald:
Pot sa mi duc la
joaci,
mimico?
Doamna Lepic:
Sigul ci da. Joacd-te acum, pini nuJi
trece vremea. IaJi
$i
binulii.
Morcoveald:
Oh, mimico, unul mi-a.jLrnge
5i
chiar te
rog
\a-l pislrezi
tu pind mi-o lrebui.
Doamna Lepic:
Nu, socoteala cinstita e
prietenie
de ni-
delde. Pistreazd-ti
binutii. Sint ai tij
amindoi,
$i
cel de la na$u-tiu,
$i
cel pe
care l-ai gisit sub pir, daci nu cumva
lil
cere
pigubatul.
Cine si fie? Imi tot fri-
mint mintea, dar degeaba. Tu ce crezi?
Morcowald:
Zi\ dacir
$tiu, fi-apoi
pulin inri pasi:
red cLr miine. Sdrut mina. mrnlr\'o.
)l
nrullumesc.
Doamna Lepic:
Srai nilel!
Si
daci-i gridina,.ul?
Morcoveald:
Sd dau o fugi sa-l intreb'l
Doamna Lepic:
Nu pl(cJ. pri.lcu.
ajutj-mr
;r
ru un pic.
Ia si ne gindim
noi. Pe taici-tu nu-l pu-
tem binri ci umbli fitl b5g.rre de
.eami
cu banii, doar e om in toati firea. Sori-ta
i$i stringe economiile in pu$culifa.
Frate-riu
n-drc cind sa mar piardi
banir: pi.a9a i:,c
duc printrc degete.
Adici, eu sa-l li pierdutl
MorcoNeald:
Aira m-ar mrra. milmico. fiindcd lrr e)ri
ordonati in toate.
Doamna Lepic:
De, o ma! pat
ei
$i
oamenii mari, nu nu-
mai copiii. In sfirtit, vid eu. Oricum, asta
mi prive$te
doar pe mine. S-o lasam
baltl. Tu nuli mai bate capul, hai, fugi la
joaci,
dragul mamei, dar nu te depirta
prea mult de casi. Eu mi duc s-arunc o
privire in sertarul mesei mele de lucru_
Maraovcald. rare o st zbughiv,
se in-
toatce
si fAce
ciliva pa$i dupd maicd-;a. ln
cele din urmd se hottirdtte brusc, o ajunge
din urmd. ii trece inaint?.
'c
inlepc4( e in
laB
ai
;i-i
lntinde in tdcere obrazul.
Doantna Lepic:
Cu ntina dreaptd ridicatd ameninlate
tidpra rntad.
Te
Stiam
mincinos, dar nu in halul dsta.
Acum minli cit
$apte.
Mergi tot
pe
dru-
mul asla! Azi furi un ou. miine un bou!
Si
dupi asta o omori pi pe maici,ta.
Rdsund prima palmd.
IDEI PERSONALE
Seara, domnul Lepic, Felix, Ernestina
$r
Morcoveafi se string in
jurul
ciminrrlui
in carr arde o bll rrugb crr ridacini cu tot.
)r
crle patru \caune
ale lor se leagena pe
picio"rcle di'r ralii. Srau la rai[as
1i,
in
lipsa doamnei Lepic, Morcoveali le im-
pdrti$ette
ideile sale.
-
Pentru mine, spune el, laptul ci etti
neam cu cineva nu inseamni nimic. A$a,
de pildi,
tu
$tii
cit te iubesc, tAticule! Or,
eu nJ lc ilrbe\! fiinqci e.ri tatil meu; te iu-
besc fiindci e$ti prietenul
meu. La drept
rorbind n-ai nici un merit ci e$ti tatil
meu, dar prictcnia ta o privesc
ca
pe
o
inalti favoare c care nu-mi e$ti indatorat
$L
pe care mi-o acorzi cu dirnicie.
-
Haida{e! lace domnul Lepic.
-
T) rr nc mir,. ,1,. n- min-) inrreabi
Felix
gi
Ernestina.
-
E tot aia. rdspunde Morcoveale.
Nun'ai intimplarea r-a facur fralri mei.
De ce v-ag fi recunoscitor pentru asta?
Cine-i vinovat ci tustrei sintem de-alde
Lepic? Nu vd puteti impotrivi in nici un fel
lucrului ista. A'adar, n-are nici un rost sd
vi rimin indatorat pentru o inrudire in-
volllnlari. Eu vi mtrllume.c doar.
tie.
f'ate. pentru
ocrotirea ta. )r
lie.5urioara.
pcntru gri1r plind
de tolo.
p(
care mi-o
-,i
F
s

s
Po.tt
dstea
tina.
Inclntillt \pu
ne reI X.
De unde-o mai fi scolind cugetirile
nizdrivane? se minuneazd Ernes-
-
Toate astea, urmeazA Morcoveali,
le spun in generdl. fera \e dau oume: iar
daci mimica ar fi aici, le-at repeta
$i
de
1at5 cu ea.
-
Nu spui tu povegtile astea de doui
ori, zice Felix.
-
Ce vezi tu rdu in cuvintele mele? i-o
intoarce Morcovea!i. Nu-mi ristAlmicili
gindurile! Departe de a fi fdrd inimd, eu
vA iubesc mai mult decit !i .e pare \oui.
Dar aceasta afectiune, in loc si lle banald,
pornila din in.tinct
>i
depr int!ere. c'te
constienti, rafionali. logici. Logic5, iate
termenul pe
carel cdutam.
-
Oare cind o sd te dezbari tu de nira-
vul de a lblosi cuvintc al ciror inleles nuJ
cuno$ti, mormeie domnul Lepic, ridicin-
du-se sd meargi la culcare,
$i
sd tot cauii,
la virsta ta, si fii mai cu mo! decit ceilalli?
Daci bunicul vostru, reposatul, m-ar fi
auzit indrugind doar un sfert din pala-
vrele tale. mr-ar fi aralal pe loc. cu un pi-
cior in fund
qi
una dupi ceafd, ci nu-s de-
cit fecioru-su.
-
Vorbrm
)r
noi cd
\a
mai treaca vre-
mea,
glisuie$te
Morcoveali, cuprins deo-
dati de neliniSte.
-
t
si
m,i bine.i racr din guri. i-o re-
leazi dor-rnul Lepic. care
line
o luminare
in mina.
$i
pleaci. Felix il urmeazi.
-
Si ne vedem cu bine, bdtrine! i-a-
runci el lui Morcovcali.
Dupd Felix se ridici
;;i
Ernestina
ti
murmura cu un aet grav:
-
Buni seara, dragul mcu prieten!
Mor corelli rimine
.ingrrr.
den'ump6-
nlt.
leri, domnul Lepic il sfituia se se de-
prindi sI gindeasci:
,,Ce-i
aia: zice lumea? Cine-i lumea?
Lumea inseamni nimeni. Prea repeti ca
un
papagal
tot ce-auzi de la al1ii. lncearci
si gindegti tu, cu capul tiu. Folose$te idei
personale in vorbire, chiar dace la inceput
nu ai decit una singuri."
Vizjnd ci la prima incercare de acest
fel toli i1 privesc piezi$, Morcoveati ini-
busi focul, inqiri scaunele la pe.ete, face
o
plecdciune
citre
penduli
)j
.e
duce.5 se
culce in od"ia in care dd scara
pivnilei.
numitir din pricina asta odaiu pirnilei.
Odaia-i rlcoroasi
$i
plicuti vara. Vina-
tul se
pistreazi
lesne acolo o saptemina
incheiatd. Ultimul iepure doborit singe-
reaze cu botul intr-o strachine. Mai sint
acolo niqte coguri
pline cu grAunte pentru
gdini, gi
Morcoveali nu se mai saturi si
tot rescoleasce
grAuntele,
infundindu-fi
miinile pini la cot in ele.
De obicei, toati heineria familiei, atir-
nata in cuier. il inspermint6. Ai zice cd-s
nigte sinucigagi, care abia s-au spinzurat,
!4
-dfl
S!^r
e;
fiv
N
4
fls
4*
,&\
"
lfi
a\ind mai intii grija sa-ii inlire gherele,
in
ordrne. pe polila de deasupra.
In schimb, asti-seari nu se mal teme.
Nu mai scotocette cu privirea pe
sub pat.
Nu-l infricoqeazi
nici luna, nici umbrele,
nici p||1ul
drn gradinir. \jpat
acolo parca
anume pentru
cine ar avea chef si se
arunce intr-insul pe
fereastri.
I-ar fi frici daci s-ar gindi ci-i este
fiici. dar nu se mai gindesre
la asta.
Si-a
pu.
(inra)a
dc noaplc
)i
uita ii
pi)casc,l
numar pe cilciie, ca si nLr-l pitrundi
ri-
coarea lespezilor
de
pe
jos.
Se viri in a|rernur
>i.
cu ochii pironrli
la
tiuhucelc d< ip.or 9mg6. contlnua sa,)r
dezvolte idejle personale,
numite asrfel fi-
indcd trebuie si le pdstreze
doar
pentru
slne_
FURTUNA FRUNZELOR
S-a scurs o buni bucati de vreme de
cind MorcoveaF iscodei;te visitor o
frunzi din virful acestui
plop
uria{i.
Cu
gindurile aiurea, agteaptl si se clin-
teasca.
Ai spune .i-i tlrsprin.d de plop
fr
ca
tri-ieste o viali a ei, singuratici, liberi.
In liecare zi se aure$le sub
prima gi
ul-
trma razi de soare.
A rimas aga de la amiazi, incremeniti,
parci moarti. mai degrabi
pati decit
fiunzi,
Si
Morcoveati iqi pierde ribdarea,
supimt, cind in snr$it ea lace Lln semn.
Dedesubt, o fiunzi apropiate face ace-
lagi semn. Altele il repetd, il impirt5$esc
frunzelor invecinate, carel trec cu graba
mai departe.
E semn de
primejdie.
cici in zare se
ivegte marginea unei tichii cafenii.
$i
plopul
a
si
inceput si se cutremure.
Se caznette
parci
si urneasci din loc, si
impingi in liiuri piturile grele de aer
carel apasi.
Nelinirrea lur cuprinde l'rgul. un.teiar.
castanii,
$i
toti copacii din
gridini prind
.ili
faci
semne.
Llinduli dc
tlirc
ci mrr-
ginea de.lrrlira \i inlunecara d tichiei e im-
pinsi inainte
iii
se laiegte tot mai mult
pe
cet.
La inceput, copacii iqi zbuciuma cren-
gile subliri, amu(ind pisiretul,
amutind
mierla ce zvirlea o noti la intimplare, ca
un bob de mazire crud, turtureaua pe
care Morcu!eali o ztrrse adrneauri rlr-
sindu-5i
in rafale gunguritul
din gupa-i
pestriF,
$i
colofana cea nesuferiti, cu
coada ei co!ofeneasci.
Apoi, pentru
a-gi infrica vrijma$ul,
purced \i-$i
framinte bralele
vinoa.e
)r
lungr.
Tichia vinelie i$i poarti inainte nivala-i
lenevoasd.
Incet, incet, se boltegte
peste
tot cerul.
Alungd azurul
gi
astupi orice locaor pe
unde poate petrunde
aerul, vrind parci
si-i sufoce pe
Morcoveala. Uneori ar zrce
ci, istoviti de propria-i povari,
tichia
asta e
gata
sA se
privale peste sat: dar se
opreite la vreme deasupra clopotnilei, te'-
mindu+e ci \irful
ace\tcia ar purea \d
o
slrsle.
Uire-o. e atir de aproape. ci. fA rA \reo
alti ameninlare, incepe panica,
izbucnesc
lrpere.
Copacii pi-amestecd
minio;i umbrele
nedeslupite. in care lui Morco\eali i se na-
zare ci rede cuiburr pline de ochi rorunzi
;i
ciocuri albe. Vidurile lor se incovoaie qi
.e rndreaptb.
ca ni5te capele treTtte pe
neJ)reprare din piroteali.
Cirduri. cir-
duri, frunzele i5i iau zborul, se abat indd-
ri(
)i.
lemAroarc, imblinzite, incearca
ri
se prinda la loc. Plipindele frunze de sal-
cim.uspini. cere ale mc.reacanului
juprrit
se tinguie, cele ale castanilor
!uiera,
cele
:rlc curcubelicii calariroare.e fugirr\c in-
tr-un freamit pe zid.
Cera mai incolo. merii bondoci ili
.cu-
turi poamele,
care cad bufnind surd la
plmint.
Pulrn mai departe. tufele de coacaza
singereazi picuri
roqii, cele de porumbe
picLlri cerneald.
$i
departe de tot, ca imbitate, verzele
mi5cd din urechile lor de mAgar, iar cepele
miniate se izbesc intre ele, spirgindu-gi
miciuliile doldora de seminJe.
Ce si fie? Ce toani? Ce inseamni asta?
Nu tuna. Grindina nu bate. Nu fulgerd;i
nu cade strop de ploaie. Noaptea asta te-
cuti in miezul zilej, carel innebuneste
$i-l
insplimintA pe
Morcoveale, este intune-
cimea vi.ieliei de sus.
Acum tichia s-a intins peste tot, sub
soarele ascuns.
Totu{li tichia se misci. Morcoveali
ftie
bine asta: alun..i :rir.u. iar norii in
goani
o \or dcfrr-i:i:.r pini la urnta.
$i
cl
ilr. .i \JJ.'
J-r',
..
Jr..c. D<)i rLnp,rj
intres cerul. uchia ii \trin-qa
Ieasta )r-r
apasi fruntea. Inchide ochii
ti
ea i se IasA
du^reros peste pleoape.
I5i infundii
5i
degetele-n urechi, dar fur-
tuna de alari pitrunde
la cl in odaie cu
;ipetele ;i
vijclia ei.
$i-i
culege inirna ca pe
un petic de hirtie
cle pe ulifi.
I-o stringe, i-o mototole$te, o face bol
li-o
duce de-a rostogolul.
ASa ci Morcoveafi a mai rimas doar
cu un bob de inimd.
REVOLTA
I
Doamna Lepic;
Morcoveali, puiule, fii biiar de rreabi
$i
du-te de adu-mi ojumarate de unt de la
moari. Hai, di o fugd. Nu ne a$ezim la
masi pini ce nu te-ntorci.
Morcoveald:
Nu vreau. mimico.
Doamna Lepic:
De ce si nu vrei? Te aiteptim, afa cum
ll-am
spus.
Mot coveald:
Nu vreau, mimico, nu md duc la
moare.
Doamna Lepic:
Cum adici nu vrei si te duci la moari?
Ce vorbi-i asta? Te-a intrebat cineva?...
Visezi?
Morcoyeald:
Nu, mdmico.
Doamna Lepic:
Hm. eu nu nrai
priccp
nrmic. b.rierc.
Du-te numaidctit l.r moaie si
mi rducr o
JumAtate
de unt, ai auzit?
Morcoveayd:
Am au,/it. Dar de du. nu mi duc
Doamna Lepic:
Nu cumva \ise,/
cul Ce-t Jsta.' t penlru
prima
oara in !iala
ra cind nu \rei :a
m-ascul1i.
Morcoyeqld:
Da, mdmico.
Doamna Lepic:
Nu vrei si asculyi de mama ta?
De manra nloa. da, mimico.
Doamna L?pit:
Ei, nu mai spune, s-o vid
gi pe asta! Nu
te cari odatd?
MorcoveaTd:
Nu. mAmico.
Doamna Lepic:
Gura, cari-te, auzi'l
Morcorcald:
De ticul, tac, dar
Doamna Lepic:
Ia farfuria asta
$i
timp, auzi?
II
car niciieri.
cit mai ai
nu ma
cari-te
Morcoveaie tace, fdri si se urneasci
din loc.
-
Id uilJ{i-\ir. curati revolultel .lriga
doamna Lepic pe scari, ridicind bralele.
Intr-adevir, e pentru prima
oari cind
Morcoveafi ii spune nu.
$i
barem daci
l-ar fi supirat cu ceva! Daci micar l-ar fi
luat de la
joaci!
Nici pomeneali!
Stdrea
trintit la pimini
Si
trindivea, cu nasul in
vint
qi
ochii inchifi in soare.
$i
acum, cu
capul sus, o infrunti.
Doamna Lepic nu mai inlelege nimic. ii
cheame pe toli, ca
$i
cum ar striga dupi
aJ ulor.
-
Frneslina. Felir. r enili incoace .a
vedeli minunilie! Si vini
pi
tata,
$i
Agata.
Nimeni sd nu lipseasci.
Pini
5i
rarii trecirori de
pe
ulip se
opresc.
Morcoveali sri in mijlocul curlii, la
distanli, mirat cd-i in stare si faci fali
primejdiei
$i
de-a dreprul uimit ci
doamna Lepic uiti si-l bali. Dar ceea ce
.e
petrecc c atit de grav. incit ea nu se mai
simte in stare de nimic. A renunlat la ges-
turile ei obignuite de intimidare, la privi-
red ei a.culila yi
arzdloare ca un ac inro-
;iit. $i
totu$i, firi voie, buzele i se dezli-
pc.r d( apa\rrca furier liunrrice, care i,/-
bucne$re
$uierind
-
Oameni buni, se viicire$te ea, l-am
rugat pe Morcoveafi, cu frumosul, si-mi
dea o mini de ajutor. si laci o micA plim-
bare pini la moari. Ia ghicigi,
ce mi-a ris-
puns'l lntrebali-l numai. Altfel ali crede
ci niscocesc.
Toli ghicesc,
iar Morcoveafd, prin ati-
tudlnca sa, e scutit si mai repete.
Blinda Ernestina se apropie gr-i gop-
tesle la ureclle:
-
Bagi de seami,
o si,fie vai de cozo-
nacul tiu pina la urmd. Fii ascuititor, ia
aminte la ce-fi spune sora ta, fiindce iti
\ rea binele.
Felix se crede la teatru. N-ar lisa
pe
ni-
meni si-i ia locul. Nu se gindegte ci daci
Morcoveali n-o si le mai facA pe
toate, o
parte .lin reburr \ or
pica
de rniine in
seama lratelui mai mare, cum e
qi
firesc.
Mai degrabi l-ar incuraja. Nu mai de-
parte Llecrl ieri il privea cu disprel. zicrn-
du-i giini plouatd. Astizi insi il soco-
te$te deopotrivi cu sine
9i-l
stimeazd.
To-
piie pe
loc
)i
se veseleste grozav.
-
S-a into$ lumea pe
dos, roste$te
d,,Jmna Lepic. cople)ite, a)a ca eu nu m5
mai amestec. Mi dau batute. Si vie aLtci-
ne\ a \a imblinzea\c5 fiara a.ta fioroasd.
lr la. impreun6 pe fiu
1i
pe talil. Descurcal-\e
cum or
lul
-
Titicule, spune sugrumat Morco-
vea1i. in plin zbucium, cici inci nu s-a de-
prin. cu toat< ace\(ea. daci
vrei lu
si
m6
duc la moari dupa
jumitatea
aia de unt,
pentru tine mi duc, dar numai
pentru
tine. Penrnr mama nu mi duc nici in rup-
tul capului.
Se pare ci domnul Lepic e mai mult in-
curcat decit migulit de aceasti mAfiuD-
.rre. Nu
re
iimte la largul lui s5-si arlte
a.ll(l auloriraler sa Llc pinntc. mai !u
searni pentru o
jumitate
de kilogram de
unt.
Stinjenit, face ciliva
pafi,
apoi ridica
drn umcrr. intoarce spatele pi intra in cr.i.
DeocamdatA lucruriie se opresc alcl.
ULTIMUL CUVINT
Seara. la cjnd, au tdcut cu totii. nu atii
din obitnuinF, cit mai ales din stinje-
neali, iar doamna Lepic, bolnavi la pat,
nici nu s-a aritat. Isprdvind cu masa,
domnul LLpic ifi
.coale
)er\elul.
il aruncA
lingi farfurie pi
spune:
-
Nu merge nimeni la plimbare cu
mine pe drumuL cel vechi?
Morcoveata inlelege cA domnul Lepic a
ales anume acest fel de vorbd, ca se-l pof-
tea.c;l pc el. Se ridicd indati. a)aza
\cau-
nul la perete,
cum face intotdeauna,
!i-l
urmeazi supus pe taicd-siu.
in primele
clipe pigesc in ticere. intre-
barea cea de neinliturat zdbovegte. Mor-
coveald incearci se o
ghiceascd gi
cauti
un rispuns. Acuma-i pregirit. Deyi gru-
zav de ./druncinar
.ufleLe)te.
nu-i pare rell
de nimic. Ziua de azi i-a adus o emolie atit
de puternice,
incit nu se teme cd alta ar
putea sA o intreaci.
Si
vocea domnului
Lcpic. care in .firyir .-a
hol;ril sa ror-
beasce, il liniiteite.
Domnul Lepic:
Ce mai aqtepfi ca sd-mi explici ultima
ispravd cu care ai mihnit-o pe maicd-ta'l
Morcoveald:
faticlrle dragi. am.rat null in r'um-
penA, dar toate au un capat
pe
lumea asta.
Merturisesc: n-o mai iubesc pe mama.
Domnul I-epic;
Ce spui!
$i
de ce? De cind?
Morcoreald:
Pentru toate. De cind o cunosc!
Domnul Lepic:
A\tr-i rau. biiete! Spunr-mi mdcar
(e
fi-a
ficut.
Morcoteald:
Ar fi
prea
multe de spus. Iu nu bagi de
seami nimicl
Domnul Lepic:
Ba da. Bag de seame cA te imbufnezi
cam des.
Morco"eald:
Me scoate din sirite sd-i aud
pe
toti zi-
cind cA mi imbufnez. Sigur. Morcoveali
nu-i in stare si poarte pici niminui. El se
imbufneazd doar. Dali-i
pace! Dupi ce-i
trece, o si iasi din cotlonul lui, impdcat
gi
senin. Mai ales nu-i aritali ciJ luali in
seami. Eh. un fleac acolol
larti-mi, titicuLe, ista nu-i fleac decit
pentrll tata
$i
mama, sau pentru strdini. E
adevirat, uneori mi mai
$i
imbufnez nu-
mai aga, de formi, dar te asigur cA alteori
rnr
.e
intimpls:'iL turbel. nu irltceta.
5i
atunci nu mai uit
jignirea.
Domnul Lepic:
Ba da, ba da, o si uili tu
fii pe pace.
Morcoreald:
Nu, nu. Tu nu
$tii
totul,
pulin acasil
ciciLeliie astea,
tu stai a$a de
Domnul Lepic:
Sint nevoit s, umblu.
Morcoreald (cu siguranld in glas):
Afacerile sint afaceri, tdticule. Pe tine te
furd
grijile,
in timp ce mama, e cazul saJi
spun. n-are alt cal de bitaie in afard de
mine. Nu mi leg de tine. Fire$te, n-ar tre-
bui decit s-o pira::.:-
nt:r ocroti. incetul
cu inceiul. per:ir.:
.i-nti c.ri. am siJi
spun tor c.
i-a
intimplal in lrecut. Ai sa
\e/r
\rngLr
dd.- :\d-ecrc/
)t
Llaca am
lr-
n_ere.de nllnle Dar acum, taticule,
te rog
si-mi dai un sfat.
At vrea si triiesc departe de mama.
Dupd pirerea
ta care ar fi cel mai bun
mijloc?
Domnul Lepic:
Pb-i n-o rezi decil dout luni pc
an. in \a-
canla.
Morcoveald:
.
Ar trebui sd mA lati sA stau la internat
$i
in vacanll.
Mi-ar prinde
mai bine.
Domnul
Lepic:
Asta-i
un privilegiu
de care se bucuri
numai elevii sdraci. Lumea ar zice ci te-am
lasat in voia soartei.
$i-apoi,
nu te gindi
numai
la tine. Eu
unul
ti-a$
simfi lipsa.
Morcowald:
Ai veni s, mi vezi, tdticule?
Domnul Lepic:
-
,Plimbirile
de plicere
costi
scurnp.
Morcoveatrd.
Morcoveald:
Te-ai folosi
de cdlatoriile
tale de afaceri
9i
te-ai abate nitel din drum.
Domnul Lcpic:
,
A\ta nu. Pin; acum m-am purlat
[alJ
oe ttne
_ta
l(t cum m-am purtal
fala de fra_
tete
)l
de 5ora ta. a!ind grija
sd nu nedlep_
lale\c pe
ntct unul. Am \i
fac ala pi
de_a_
cum lnarnte.
Morcoyeald:
,
Atunci sa
mi las de in\dlalura.
Ia-ma
oe ta tnternat pc
moli! cb nu_ml vad
de
carte,9i
eu o si-mi
aleg o meserie.
Domnul Lepic:
,
Ce me'errel V^rei poate
s; le bag ucenic
ta un ctzmar, nu.,
Morcoyeald:
Acolo,.sau in aha parrc.
Mi-ap
cigriga
srngur p
nea
$l
aS Il lrber.
Domnul Lepic:
Prea rirziu,
bietul meu Morcoveata.
Am cheltuit.
o
groazA
de bani ca si inve;i,
5i
tu s-a.lungi
sa batr
pinqele?
Morcoveald:
Si
daca
fr-as
\pune.
relicule!
ci am in_
cercat sd mi omor'l
Domnul
Lepic:
Ei, le cam umfli, Morcoveatd.
Morcoreqld:
Jur ca yi
ieri am vrul
sa md spinzur.
Domnul
Lepic:
5r
ur.rc
_c;
()l
l(JtJr. \'J
.-
/i\J
.r-.rl
p.1,.
avur chei de asta. In schimb re untlii in
pene
cind
li
aduci aminte de sinuciderea
asta a ta neizbutiri.
Ji-nchipui
poate
ci
gindul
morlii le-a ademenil nunrai pe
tine. Ei, Morcoveale,
egoismul ista o sa te
Cuci de ripi.
Prea tragi plapuma
numai pe
tine.
prea
te crezi buricul pAmintului.
Morcoreald:
T;ticule.
frale-meu
< fericil,.ora
mea e
lerrcrlA.
)i daca inrr.ade!ar
mamei nu_i
place
se ma cjcdlearcd.
a5a cum .pui
tu,
atunct
eu nu mal zic nimiL. Eh. ce
)til
lu,
tu e)li.-.repin
in ea:i;i rolr se
lem de lrn(.
tolr. chlar
)l
mama.
ta nu
Ooat(
\a lrca
nimica impolri!a
fericirri
tali.
Si
asla do_
vede$te
ci sint
5i
oameni fericili pe lunte.
Domnul
Lepic.
Mai, g;gauld.
cap p;lrar
ce esri.
judeci
cu crubolele. Veli
tu li.nu l cc are omul
in adincul inrmii?
gi
prrcepi
chia, rorle lu_
crunlel
Morcove0ld;
ln cr mi pri\c)le
pe
mine. da. riricule:
on. cel pulln!
rncerc.
Domnul Lepic:
^
Atulcr.
Morcoreati priclenr.
nu le mirj
grnol
ta tenclrt.
A5culti \orba
mea:
nicio_
datA n-ai si nj mai fericit
decit esrr acum.
Auzi? Niciodati !
MorcoNeald:
Frumoasd
iigiduiah,
Domnul
Lepic:
supune-te,
c;le$te-te,
a$teapti
sA devil
maJor
)i
\tapin
pe \i,la
ta.
>i arunti,
cl.,_
Drnorndu-lr.
ltbcrtateJ. poli .i
nr renegi
)i
si-1i schimbi familra-
dacb nu firea
7r
ioa-
nele. Dar. pini
lrunci.
caule .a
nu_li
ta.i
singe riu. inabu)!l,lr
5rmliminlele
Si
ui(i-te
cu begare de \camj
la uer din
jur,
chrar la
cel
.care
u5ie:c in preajma
ra; irr zimbr de
multe on
.51
Vet avea surprize
consola_
roafe, te-aslgur.
Marcoyeald:
,Au.-5i
ceilalli
necazL.rrile
Ior. l;ra indo_
tata. L)ar pe
er o si_i pling
mirne. Azi
cer
dreptale pentru
mine. Ollce.oarta
e mai
buni decit
a mea. Am o mam,l care nu m5
tube$le
t^l
pe care
nici cr n_u iubc.c.
. .-
rll lnchrpul
cum\a
ci eu o iube.c?
rzbucoe$te
domnul
Lepic, pierzindu-gi
raoqarea...
La aceste cuvinte, Morcoveald
ridica
ochii spre taici-siu.
Privegte indelung
fala lui asprA, barba-i deasi, in care gura
s-a
_ascu-n\
ru)inari parce
de a fi .pus prea
multe. lrunlea
brizdata. creturile
din
Ju-
rul ochilor
$i
pleoapele lui lisate, ce te fac
\a crezi ci umbli dormind.
LIn timp. biiatul nu scoate nici o vorbi.
Se teme ci bucuria lui tainici
si
mina asta
pe care o apuci
Si
o
line
intr-a sa, aproape
cu de-a sila, ar putea si fie doar o inchi-
pu1re.
Apoi stringe pumnul, amenintl satul
alipit in noaple
$i
strigi, umflindu-se ca
un aclor:
-
Afurisitol o ficu5i
gi
pe asta! Te
urisc!
-
Taci, spune domnul Lepic, la urma
urmel e mama ta,
-
Oh! rispunde Morcoveati redeve-
nind simplu
!i
previzitor. Nu spun asta
pentru ca-i mama mea.
ALBUMUL LUI MORCOVEATA
I
Daci un striin risfoielte albumul
de
totografii al f;mrliei lepic. nu
poale s; nu
se mire. Pe Ernestina
ii
pe Felix ii vede
po-
zali in toale chrpurile: in picioare. apezali.
inlbfolili sau pe
jumitate
despuiafi,
veseli
sau posomorili. in mijlocul unor bogate
decoruri.
-
$i
Morcoveali?
-
Aveam ni$te
poze de-ale lui, de cind
era mic, raspunde doamna Lepic, dar era
atit de dregala$, ci cine le vedea mi le
$r
srnultsca J |l mi.1l. arr ca nu ml-a mai ra-
mas nlc! Llna,
Adevdrul e ci
pc Morcoveati nu-l
..trage
in poze" niciodati.
II
Morr. ur eala-n :.u.. Morcoreali-n
jos.
a$a ci aproape nici ai lui nu-i mai
lin
minte adeviratul nume.
-
De ce-i spuneli Morcoveali?
Din
pricind cd are pirul gilbui?
-
Sufletul lui e
qi
mai
iti
decit
perul,
rispunde doamna Lepic.
|lt
AIte semne
particulare:
Mutra lui Morcoveali nu spune prea
multe in folosul lui.
Morco\erli are nasul .a un muturoi
Morcoveati are intotdeauna
farimile
de
piine prin utechi, oricit l-ai. curdla.
Morcoveata
meninci zIPada.
3r!@,#
Morcoveali bilibineite picioarele in
mers
gi
umbli alit de
$ui,
incit pare coco-
$at.
Gitul lui Morcoveali e albistrui de
jeg,
de-parc, ar
purta
zgardi.
In.li15it. Morcovrala ri.pindejte ln
rur
un miros ciudat, carc n-aduce defel a
mosc.
Dimineala se scoali cel dintii, odati cu
servitoarea.
Iarna, sare din
pat inainte si se lumi-
neze de ziui
!i
se uiti la ceas cu miinile, pi-
piind
arititoarele cu virful degetelor.
Cind cafearLa
gi
ciocolata sint gata, el
infuleci la repezeali ceva, orice ii cade
sub mini.
Cind este
prezentat
cuiva. intoarce
capul., inlrnde mina pc rl.tn:rput.
.c
fate
mlC. Indnlndtl-)l
nlili"rrcle.
il
\Cilrplnil
peretele.
$i
daci-i intrebat:
-
Morcoveaji, nu vrei sd mi siruli?
Rispunde:
-
Oh! Nu meriti osteneala.
Doamna Lepic;
Morcoveali, rispunde cind ili vorbeFte
ctneva,
Marcoveaui;
lmnln, l-namlco,
Doamna Lepic:
I
i-am mai
spu.. mi
'e
P,ire.
(
i nu \e
vorbe$te cu gura plini.
Morco\caliL nu
\e p!)ate stipini .a
nulr
vire miinile in buzunare.
Si
oricit de iute le
scoate, cind^ o lede pe doamna Lepic, e
prcr
lir/iu. Intr-o b|lni /r. ca o :'a-i coa.i
buzunarele cu miini cu tot.
-
Oricc
ll
'-ar
rntimpla. l1
.pune
prie-
tenos na$u-siuj nu-i bine si minti. Asta-i
un ubicei pacilu..
(rrc
n :ljLttJ lr nrmrL.
fiindci adevirul iese intotdeauna la
iveale.
-
Da, rd.spunde Morcoveafa, dar asa
mai cigtigi timp.
Cu chiu. cu rai. lene:ul de Felrx a i.pri-
vit cu invildtura-
Se intinde
$i
risulli u$urat.
-
Ce
ti-ar
plicea sd faci? il intreabd
domnul Lepic. Esti la virsta cind te holi-
risti in viath. Ce ai de
gind sI thci'l
-
Cum, iarigi? sare cu
gura Felix.
r,''
\*,
_ ri '
,;''.:r
L'' :-
'
o';.
l]
-**:,i
.;
.,{a
""'
"
j
t
*::;st
";':-4,.'
i,.,,
s
i
,
, _.
.tt--
-
Se ioac5 iocuri
ne!inovate
Pe"banci acuzalilor se afle domnigoara
Berta.
-
O
judecim pentru ci are ochi al-
bagtri, spune MorcovealA.
Toate lumea izbucnegte:
-
Fo,rte driguli Ce
Poel
galanl!
-
Ohl ra.punde Morcoveeti
Nici nu
l-Jm
!i/ul ochii. Am
-pus-o a$a. intr-o
doara. Asta-i o expresie convenlionala,
o
figurd de retoricd.
\t
Cind se incinge vreo bdtaie cu bulgdri
de zipadd, Morcoveali singur face cit o
tabiri
intreagi. E temut
si
is-a dus bu-
hul, fiindcd bagi pietre in bulgiri.
Tinteite
la cap: e mai srgur.
Cit e ger qi
ceilalli se dau pe ghea$, i$i
lace un lunecuq numai
pentru el, departe,
pe iarb5.
La capri ii place sd sari ceiiaifi. El rd-
mine mereu
,,capri".
La baba-oarba se lasd prins cit vrei,
lera si-i pese de libertatea lui.
Iar la de-a v-ali ascunselea
se ascunde
a$a de bine, incit uita toti de el.
]I
Copiii se misoari sd vadi cine-r mar
inall.
iqi dai
.eama cit de colo cii Felix e in
alara
toculuit
el ir inllece cu un cap
pe
cei-
lalti.
'Dar
Morcoveali
qi
Ernestina, cu
toate cd ea e fatA, trebuie sA se aseze ala-
turi. Lrnestina se ttdrci
pe virluri. iar
\,lorco\edta. dornic .i nu iupere
pe ni-
In(ni. ir pacalle)te
>i
se lasd un
pic in
jo'.
ca
sa o ajute cit de cit.
xltl
Mn-co\eale o
.fit.ric>te
pe Agata.
\er-
\'ltoarea lot:
-
Daci vrei si te pui bine cu doamna
Lepic. vorbegte-mi pe mine de rdu.
Dar
gi
asta are o margine.
Doamna I epic nu
.uferil
ca allii
.i se
atingl de Morco! eata.
O vecina l-a ameninlat odata
$i
doamna Lepic a venit intr-un suflet, supe-
rati,
si 9i-a
scApat bdiatul, care se lumi-
neazA la fali de recuno$tintA,
-
$i-acum
si ne rifuim noi amindoi!
ii spune ea.
-
S; te-alinti! Ce va sA zicA asta? il in-
treabd Morcoveate
pe rAzgiiatul Pierre.
Si,
cit de cit lAmurit, exclame:
-
Eu unul mi-a$ dori sA ciugulesc o
datd cu degetele cartofii
prdjili
din farfu-
rie
;i
.3
"Lrg
o
jum6tare
de
prer.r(d.
Juma-
tatea cu simburele.
Si
cugeti:
-
Daci maici-mea ar putea sd mi hi-
pdie cu mingiierile, ar incepe cu nasul.
Uneori, obosili de
joaci,
Ernestina
gi
Felrr ii imprumutb cu dragc inima
jucari-
ile lor. Luind astfel cite o flrimi din ferici-
rea fieciruia. Morcoveagi i)r fiuresre. in
taini, o fericire umild.
Niciodati insa nu
ce
arali
pred incin-
tat, de frici si nu i se cearA
juciriile
ina-
po1.
Morcoveald:
$i
nu gisegti ci am urechile
prea lungi?
Matilda:
Mie mi se par caraghioase. lmprumuti-
mile nilel. Tare mi-ar mai
plicea si le
umpiu cu nisip
$i
si fac plicinte.
Morcowali:
Si
daci, inainte de asta, mimica mr le-ar
incinge, atunci s-ar
ii
coace
plicintele.
-
Isprive$tel DacA te mai aud o data...
Care va si zicA il iube$ti
pe
taici-tau mai
mult decit pe mine? spune din cind in cind
doamna Lepic.
,.Stau $i
tac chitic,
9i
ziu daci-l iubesc
pe
unul mai mult decit
pe celdlalt", ris-
punde Morcoveald cu vocea-i liuntrici.
XVIII
Doamna Lepic:
Ce faci acolo. MorcoveaF?
Morcowald:
Nimic, mdmico.
Doamna Lepic:
Asta inseamna
ci iar faci
vreo boa-
cane.
Va sd zicA
pe toate le faci intr-ad1ns,
a9a-i?
Morcoteald:
Atit ar m3i lipsi.
xIx
Crezind ci maicd-sa ii zjmbeste, Mor-
coveatA, migulit, zimbeste
9i
el.
Dar doamna Lepic, care nu zimbea de-
cit pentnL sine, feti motiv, i5i ia deodati
murra ct iiorLrai
: ::_:-:-::::i.
cu ocnr ca
de agnia.
,lar
Morio!::::.
:::a.jnpenit.
ar vrea
sa lntre lntr-()
Eei.:: da
toarcce.
-
M^r.. r. ,lJ.
L( rog rj
rizi cuviin-
cios, liri zgomot.
auzi? spune
doamna
Leprc.
.--
Cind plingi.
rrebuie
sd
itii
de ce
plrn8l,
spune ca.
Si
mai spune:
-
UnLle vrcll
sa m-aducegi?
A,ra nici
nu mal plinge
cind il plesneiti.
xxl
gi
mai spune:
,.
-
Daci e vreo patd pe
sus, ori vreo
ba_
llga pc drum, astea-s pentru
el.
-
Cind ii intfA ceta in cap, nici tlracu'
nu-l mal scoate.
- E ala de plin
dc
.rn<.
incil s-ar slnu_
clde numal ca s-o facd pe grozavul.
xxtl
Doamna
Lepic spune
despre Morco_
veala:
-
Seinlini
cu mine: nLr-l reu,
mai
mulr prosr
decit riu,
!i-i
prea
tont ca sd fie
DUn
qe
ceva.
AllA dard susline ci, daci n-o sa.l mi_
nince_ p,uricii,
.atunci
are si ajungd un fli_
cau lam pereche.
XXIII
'Dacd
voi primi
;i
eu vreodati
de Anul
nou, ca Felix,
un cal de lemn, viseazi
MorcovealA,
incalec
5i-o
iau din loc...
.
Morco\eala
fluiere prrn
cuite ca sdli
Jovedcir.ca sre>i
cd nrr-i
pa.i
de nrmic.
Dar pririrea
tloamnei
Lcpi", care-l urme-
rea. il amulelre pe
loc.
Si asta il
doare. ca
5r cum Inatca-\a
i-ar fi
.fdrirnat
inlre
din!i
un nuier
miritel, de un binut.
Insd ce-i al ei e-al ei: ori de cite ori il
npuci .uglilarul.
rjlrnge sa ri.ara doamna
Leprc. ca-r trece numatdecit.
MorcoveaiA
sluje$te
drept
trAsAture
de
unirc intre
taicd-sdu qi
maicd-sa_
Domnul
Leplc spune:
, -
Morc.J\ eatii. imi
lrpsepre
un na\lure
ra camafa a\ta I
Si
el duce cdmala
doamnei
Leprc,
care
spune:
-
Crezi ci era nevoie si-mi porunce$ar
tu, neghiobule?
Dar ia cogulelui
de luciu
5r
coase nasturele.
-
Dace n-ar fi fost taici-riu. strigA
doamna Lepic, de mult mi-ai fi ficur de
petrecanie,
m-ai fi injunghiar, m-ai fi lisar
pe
qrumun.
-
SuIlS nasul! il cicileste doamna Le-
prc in fiece clipi.
,^
MorcovealA igi sufli nasul,
neobosit, pe
linga ti!ul batisrei. Dac:r cum\a
urc\c\rp
poirir
epte rar barista.
Fire5re,
atunci cind e rdcit,
doamna Le_
prc il unge cu seu
5i-l
minjeSte atita, ci stir-
neSte gelozia
Ernestinei gi
a lui Felix. Dar
adaugi. an ume pentru
Morco!eala:
*
Nu strice,
dimpotrivd:
iimpezepre
crelenl,
De dimineali,
domnul
I_epic il zAdA-
rAfte, intruna
li
MorcovealA
siapi
aceastd
grozavte:
-
Di-mi
odati
pace,
imbecilule!
Pe loc. acrul paiclr
ingheaga
in
Jurul
lul
tr
doua tzvotre
de foc ir llie ochir.
Se bilbiie, gara
sa inrre i-n pdmint,
Ja un
semn,
,
Domnul
Lepic il prive$te
lung,
lung,
dar nu tace semnul acela
^
Erne'tina
e pe
cale \a
:,e mArite.
t oamna Leprc it ingiduie sa
se plimbe
cu
rogu-onlcut. .ub
5upla\egherea
Iui Morco_
veata.
.
-,Du-te
inalnlc.
\pune
Frnestina. pr
zouroS l
_
MorcovealA
trece in fatrd gi
se cdzne|te
sa zDurcle.
.
Aleargi
ca un ogar. idr cind uiri yi
ince_
trnestc pa\ul.
il
aude. fe re voic..arurin_
ou-se pe
lun$.
TuSe$te.
.
Toati povestea
asta il scoate
dln sdnte
)r.
la o \reme.
i>i scoare
deodarJ
Sapca.
af?
gum
face
cind trece prin
fala cruiifi_
xulul drn sat, o bu$e$te de pemint,
o calci
ln plcroare
sl
stnga:
-
Pe mine n-b
si md rubeasr
d nrmenr
niciodati !
ln
clipa aceea.
doamna
Lepic.
care
auoe
-to^lul.
apare
din spatele
clsei.
cu un
surl\ tnlrlcosator pe
buze.
.$i
Morcoreali.
cu inima.ir
un purice.
aoa uga I
-
Afar6
de mimica.