Germania

Ocupata succesiv de triburile germanice, celtice, slave si apoi de Imperioul Roman transformand-o in
provincia sa. Numele Germaniei apare in sec. XI-XII.
Populatie si asezari
Sporul natural inregistreaza inca valori negative.
Repartitia si densitatea populatiei .
Concentrari ale populatiei in a!a R"in-Ru"r, a!a R"in #Nec$ar, %!a R"in-&ain, a!a 'lbei, zona
(eipzig-)alle, *erlin, +resda, Stuttgart.
+ensitati mari se cunosc in landurile )amburg,*remen, regiunea Ru"r, landul *erlin.
Axa Rhenana de la intrarea R"inului in Germania, incepand cu orasul ,esel. Orase cu functii
importante +ortmund, +-sseldorf, +uiburg,*oc"um,'ssen,,uppertal.
Cele . microa!e Ru"r-R"in, &ain-R"in, Nec$ar-R"in, componente ale macroa!ei R"eanane,
concentreaza importante activitati industriale, comerciale si financiar-bancare.
Se asociaza
- industria de e!plaotare aunor resurse / carbuni- succesiunea de bazine carbonifere incepand cu
bazinul R"ur terminand cu Saar, minereuri, saruri,material de constructie, lemn.
- Industria de prelucrare siderurgie, c"imie si petroc"imie, constuctii de masini
Importante sunt si caile de comunicatii , de transport si legatura ce reprezinta activitatile comerciale
sid e transport de ma!ima importanta pentru economia regiunii.
- 0orturile R"inului sunt +uiburg, &ainz.
Axa Elbei uneste importante regiuni.
Sudul este amrcat de 1 areale urbane si anume +resda si )alle-(eipzig. Celelalte arii apartin
oraselor &agdeburg si )amburg.
- +resda # industria constructiilor de masini, ind. C"imica si ind. 2soara
- )alle-(eipzig regiune industriala tipica, grupeaza ind. '!traactiva / carbuni3 cu ind.
&etalurgica, ind. C"imica si ind. petroc"imica / Sc"$opau, (euna,'ilenburg,*o"len3 , ind.
4e!tila si a lemnului.
- &agdeburg, situat pe 'lba inferioara, activitate ind. Constructoare de masini si ind. C"imica
bazata pe sarurile e!plaotate la N in apropierea orasului 5ielitz. )amburg are cateva centre
satelit in landul cu acelasi nume aici intalnim ind. Siderugica/ feroasa si neferoasa3 , ind.
C"imica si petroc"imica, ind. Constuctiilor de masini / autove"icule, avioane, nave3 ,
alimentara, poligrafica, te!tila. %laturi de )amburg cu activitati industriale specifice sunt
centrele %"rensburg, Reinbe$,,edel,Stade.
6
Regiunea industriala Halle-Leipzig si mai la sud Gera-Zwickau-Chemnitz:
- comple!a din punct de vedere industrial / e!ploatarea carbunilor, c"imie si petroc"imie, ind.
4e!tila la Glauc"an, ind. (emnului, constuctiilor de masini - a mi7loacelor de transport si mai
ales a avioanelor8 ,erdau,Sc"$opau, energetica3 comercial, financiar-bancare.
Regiunea !nchen-"raunschweig-#alzgitter-$%l&sburg o importanta concentrare urbana, prezenta
unor activitati industriale / constuctii de masini, siderurgie3 de transport si comerciale
/&ittelland$anal care uneste 'ms,,eser,'lba3 , financiare , cultural-administrative in Sa!onia.
Regiunea cu o redusa concentrare a populatiei apartin %lpilor Germaniei.
Structura populatiei.
Sectorul secundar detine 9:; iar cel tertiar <:-<=;
% crescut populatia activa ocupata in comert, activitatea bancara si servicii.
'ste dominata de mediul urnam =>; , reprezentand un grad mare de urbanizare, printre cele mai
ridicate din 'uropa.
0rincipalele orase )amburg,&-nc"en,?@ln,Aran$furt am &ain, 'ssen,+uisburg, )annover,
N-rnberg, +-sseldorf,(eipzig, +resda, *oc"um, ,uppertal, *ilefeld, &ann"eim.
+upa functii
- orase cu functii industriale comple!e si activitati tertiare *erlin, )amburg,&-nc"en.
- Orase cu functii bancar-financiare, industriale Aran$furt.
- Aunctii culturale )eidelberg
BERLIN :
- 0uternic centru industrial , commercial si financiar al Germaniei, nod de comunicatii, centru
cultural si administrative.
- Numeroase obiective culturale, stiintifice, ar"itectonice palatele C"arlottenburg, 0oarta
*randenburg,2niversitatea )umbold,Reic"stagul.
- +intre ramurile industriale de varf electronica, optica,informatica,robotica.
HAMBURG :
- oras situat in landul cu acelasi nume.
- 0rincipalul port maritim al Germaniei dar cu functie industriala foarte dezvoltata / metalurgie,
c"imie,ind. %limentara3
- % fost un centru activ al )ansei
- Institutii de prim rang ale tarii, muzee
MNCHEN :
- capitala *avariei , situat pe raul Isar
- importanta metropola comerciala, culturala si industriala a sudului
- monumente ale stilului baroc, muzee
1
Economia:
- printre primele B tarii ale lumii
- industria detine o importanta pondere cu subramuri de consistenta constuctiile de masini ,
siderugia, ind. C"imica si petroc"imica.
- Industria energetica se bazeaza pe resurse proporii dar si importate / petrol, gaze3
- +ispune de mari rezerve de "uila, carbune brun, principalel bazine carbonifere Ru"r, Saar,
%ac"en, 5Cic$au-(ugau-Oelsnitz.
- Carbunele brun si lignitul se e!trag in principal din bazinele (eipzig-)alle-*itterfeld-
&erseburg si (ausitz Inferior.
- '!tractie de carbune langa ?@ln si ?assel.
- 5acaminte de petrol sunt cantonate in Camoia Germaniei de Nord intre 'ms, ,eser, 'lba la
vest de 'ms si intre 'lba si Oder in centrul Rein$en"agen / sud de Stralsund3
- 0etrol importat prin intermediul oleoductelor ce vin dinspre Rotterdam. Se importa din Rusia
care se prelucreaza la Sc"Cedt.
- Industria de prelucrare a petrolului s-a e!tins foarte mult , rafinariile sunt localizate in primul
rand in orasele porturi )amburg,*remen,'mden,Rostoc$.
- 2nitati pentru rafinare mai sunt amplasate in centrele
(euna,(-tz$endorf,5eitz,Gelsen$irc"en,+uisburg,?@ln,,eseling, Neustadt,?arlsru"e.
- Gazele naturale se e!trag tot din Germania de Nord , dar se si importa principalele campuri
gazeifere de unde se aduc sunt asociate insulelor Arisice,&arii Nordului si Olandei.
- Industria energiei electrice este legata de resursele de materie prima / carbune, gaze3 cat si de
marile consumatoare. Se concentreaza in principal in regiunea R"in-Ru"r.
- Centrele "idroelectrice sunt amplasate in bazinul +unarii si R"inului iar cele nuclearo-electrice
in centrele *iblis,Nec$arCest"eim,R"einsberg,GreisfsCald.
- &inereurile de fier de gasesc in &untii 'rszgebirge, 4"-ringer ,ald, *azinul Siegerland din
apropierea Ru"rului la 0eine, Slazgitter, (a"n-+ill. &inereurile de fier sunt importate din Suedia,
Aranta,Spania,Canada,Denezuela,(iberia,Rusia.
- Cele mai mari unitati producatoare de otel si fonta se agsesc in regiunea litorala. Centre
siderugie E +ortmund,
+uissburg,)amburg,*remen,(-bec$,Salzgitter,0eine,Gr@ditz,*randenburg,'ssen,*oc"um.
- &inereurile de cupru si cele de plumb se e!trag din &asivul )arz si &asivul 4uringiei si se
prelucreaza in E 'isleben, )ettstedt,Ilsenburg,*erlin,Areiberg.
- Industria constuctiilor de masini ramura industriala cu o structura comple!a , produce de la
cele mai fine instrumente si utila7e pentru subramurile de varf / electronica in *erlin,
(eipzig,+resda,Stuttgart,N-rnberg,&-nc"en,?@ln , optica in +resda,(eipzig,Areiburg,'rfurt3 pana la
cele destinate industriei grele.
- (oc aparte , industria automobilelor Dol$sCagen /,olfsburg3, Opel/)annovra,'mden3, Aord
/?@ln3, &ercedes /Stuttgart3, *&, /&-nc"en3
- Constuctia navelor *remen, )amburg
- Industria c"imica se bazeaza pe resurse proprii si importate /carbuni,sare,gaze naturale,
pirite,saruri de potasiu, petrol. Se produc ingrasaminte c"imice , produse farmaceutice, coloranti.
Centre )amburg, +insla$en, (euna, )annovra,Aran$furt am &ain.
- Concentrari ale industriei te!tile concentrarea r"enana /,uppertal3 , cea portuar-maritima
)amburg, apoi *remen si (eipzig-0lauen-5ittau . Industria te!tila , o ramura traditionala ,
prelucreaza bumbac si lana importate, fibre sintetice , in , canepa.
.
- Industria alimentara lapte, carne, za"ar/ in zonele de cultura a sfeclei # Niedersac"esen,
&-nsterland,&agdeburg 3 ,peste/)amburg,*remen, Rostoc$,Stralsund3, bere.
Regiuni industiale :
'( Regiunea Rhenania de )%rd-$est&alia *Rhin-Ruhr+
- Cuprinde centrele industriale +uisburg,+ortmund,+-sseldorf,?@ln,)annovra, *raunsc"Ceig,
'ssen.
- Se desfasoara intre +uiburg si )annovra
- Regiune industriala comple!a cu cresteri usoare , cu ramuri e!tractive /carbune, fier3 si
prelucratoare /siderurgie,c"imie si petroc"imie, constuctii de masini si utila7e3 , cai de comunicatie
foarte active /R"inul, &ittelland$anal3
,( Regiunea "erlin - c%ncentrare metr%p%litana
- orase ca 0osdam, *randdemburg,4eltoC,,ildau nascute de o industrie cu cresteri lente, mai
ales constuctiile de amsini si cu prioritate electronica si electrote"nica , ind. C"imica, te!tila si
alimentara. (egata prin canale /Oder-)avel ?anal3 de 'lba si Oder pentru sc"imburi rapide si
lesnicioase.
.( Regiunea /rank&urt -annheim-#tuttgart(
- %!ata pe R"in, &ain, Nec$ar
- Regiune industriala foarte dinamica, ind. Constuctoare de masini, electronica , optica, avioane,
ind. C"imica, te!tila.
0( Regiunea !nchen-Augsburg(
- regiune industiala activa, cu ramuri punctuale de varf, un t"enopolis de prima marime.
1( Regiunea #aar(
- centru important Saarbr-c$en si altele secundare Neun$irc"en,Saarlouis cu industire grea
e!tractiecarbune, siderurgie,constuctii de masini cu un centru de interferenta ?aiserslautern
- impreuna cu (orena si (u!emburg au creat un ansamblu economic Sarlorlu! .
2( Regiunea )!rnberg
- activa pe canalul R"in-&ain-+unare cu industrie de varf electorinica, electrote"nica.
3( Regiunea "remen(
- siderurgie feroasa si neferoasa, electonica
4( Regiunea Hamburg
- o crestere industriala lenta pe baza unor ramuri si subramuri traditionale siderurgie feroasa si
neferoasa 8 constuctii navale.
Agricultura
Caracterul intensiv , mecanizarea si c"imizarea e!trem de avansate de unde si randamentul mare al
productiei
<
Se cultiva graul , secara, si ovazul , cele mai intinse suprafete in Germania de Nord si in subregiuni
ale Germaniei Centrale. 0lante te"nice sfecla de za"ar,tutun, "ameiul # Campia R"inului Superior.
0omicultura si cultura vitei de vie se practica in culoarul R"inului si a afluentilor acestuia
/ Nec$ar,&ain,&osel3
Transporturile
Noduri feroviare ?@ol,)annover, &-nc"en,(eipzig
4ransportul rutier peste 19:.::: $m
Navigatia fluviatila se realizeaza pe amri artere "idrografice fie pe canale
'lba,Saale,Oder,R"in,'ms,,eser,+unare,&ain,Nec$ar,&osel iar principalele canale 'lba # )avel.
0rincipalele porturi fluviatile +uisburg, ?@ln,&ann"eim,(udCigs"afen,Aran$furt am &ain ,
*erlin.,+resdan,Riesa,&agdeburg. 0rincipalul port maritim este )amburg.
%eroportui *erlin, ?ran$furt am &ain, &-nc"en, )amburg.
Turismul
- o vec"e si importanta activitate recreativa social-culturala cu implicatii in economia
Germaniei. Culoarul R"in , al +unarii, %lpii si 0realpii *avarei precum si o serie de centre
precum )amburg, *erlin,?@ln, &-nc"en.
Comertul exterior :
- o latura importanta a de!voltarii economiei tarii.
- '!porta produse finite mi7loace de transport, masini-unelte , produse ale industriei c"imice si
importa materii prime / cocs, petrol, bumbac, lana3,produse ale ind. (emnului, agroalimentare.
Diferentieri regionale :
6. Regiunea Landuril%r din 5est /R"enania de Nord ,estfalia, R"enania 0alatinat, Saarland 3. Se
suprapune in cea mai mare parte %!ei R"enane.
Axa Rhenana / regiune puternic urbanizata si industrializata a Germaniei3
- sectorul R"in al a!ei urban-industriale R"one-R"in continua de fapt a!a R"one de la &area
&editerana pana la &area Nordului.
- %!a incepe de la *asel trece prin Campia %lsaciei separand "ercinicile Dosgi si 0adurea
Neagra , spre N separa muntii si podisuri apartinand regiunii Sistos-R"enane dintre care mai
importante OdenCald, )-nsr-c$, 4aunus,'ifel,,esterCald.
- In treimea inferioara R"inul traverseaza o parte a campiei N europene de teritoriul Olandei,
comple!a din punct de vedere genetic / glaciara, fluviatila,maritima3 cu altitudini sub : m.
- In lungul a!ei sunt nuante ale climatului temperat datorita dezvoltarii altitudinale temeprat
continental cu frecvente invazii de maseboreale in reg. &asivului Sistos-R"enan, temperat continetal
de adaport cu veri calduroase in %lsacia si temperat-oceanic mai umed in campiile nordice.
- Dalorile foarte mari ale popualtiei din regiunea Ru"r sunt legate de antrenarea fortei de munca
din landurile apropiate.
- %ctivitatea industriala a evoluat pe baza unei infrastructuri de transport eficiente, mare
densitate a cailor rutiere si ferate, canale de navigatie continuu modernizate.
- Siderurgia +uisburg, +ortmund
9
- Industria metalurgiei neferoase Areiburg
- Industria constructiilor navale Rotterdam
1. Regiunea Landuril%r de )%rd / Sa!onia Inferioara, *remen, Sc"lesCig, )amburg,
&ec$lemburg3
- activitatile economice se desfasoara pe 1 aliniamente
a. unul portuar / *remen, )amburg, (-bec$, Rostoc$3 cu industrie portuara
b. si un aliniament continental, catre interior cu activitati dispersate / e!tractia gazelor naturale,
ind. &ecanica, agricultura- cartof 3 dar si cu doua orase importante )annover si ,olfsburg cu
activitati industriale, de transport si comerciale.
.. Regiunea Landuril%r Centrale si Estice / )essen, Sa!onia, *randemburg, *erlin, 4uringia3
- cateva concentrari urban-industriale *erlin-0otsdam, )alle-(eipzig, +resda,Cottbus si
&agdeburg pe industria e!tractiva / carbune3 si prelucratoare /c"imica si petroc"imica, constuctii de
masini3 industria energetica, te!tila, optica si o agricultura bazata pe cresterea animalelor si a unor
cereale.
<. Regiunea Landuril%r de #ud / *aden-,-rttemberg, *avaria3
- centre importante &-nc"en,Suttgart , N-rnberg, ?arlsru"e, 2lm, Reutlingen.
- &acroa!a R"enana mai e!act / microa!a R"in-Nec$ar 3 cuprinde si cateva spatii din landul
*aden # ,-rttemberg .
- Orasele mari desfasoara activitati industriale, comerciale, de comunicatie si transport.
- 0rezente activitati turistice si agricole in regiunea %lpilor
ona Central! a Germaniei
- reprezintF o regiune cu comple!itate ridicatF8 suprafeGele plane rFmFHiGe ale vec"ilor structuri
montane "ercinice au fost frgamentate Hi InFlGate In blocuri, Intre acestea aflJndu-se depozitele
sedimentare cantonate In zona 7oasF Hi de platouri8
- In partea sudicF a Germaniei masivele "ercinice au o e!tindere limitatF. &asivul 0Fdurea
NeagrF /Sc"CarzCald3 a fost odatF unit cu Dosgi /AranGa3 fiind In prezent separaGi de o structurF de
tip graben - grabenul R"inului /.:: $m lungime38 sunt formaGi din Histuri cristaline ImbrFcate la
poalele estice de o cuverturF sedimentarF mezozoicF Hi neozoicF /In acestea s-a format un relief
structural38
0Fdurea NeagrF atinge InFlGimea ma!imF de 6<K. m In Df Aeldberg, coborJnd treptat cFtre nord
sub depozitele de cuverturF mezozoice, Inainte de a reapare In masivul OdenCald /care aparGine
Regiunii Aranconiei38
- Regiunea Aranconiei se suprapune bazinului sedimentar mezozoic cu acelaHi nume8 relieful
structurtal este bine dezvoltat8 apar vFi Hi platouri alcFtuite din argile Hi calcare triasice, abrupturi
/abrupturi de falie3 de vJrstF predominant triasicF8 spre nord-est se aflF Colinele Nec$ar8
- In sud Hi est apare abruptul 7urasic al Lurei Suabe /Sc"Cabisc"e %lb3 care se InalGF la peste
6::: m altitudine, continuJndu-se cu un sector mai 7os Lura AranconianF /Aran$isc"e %lb38 mari
suprafeGe ale pltourilor Hi zonelor 7oase din partea esticF sunt acoperite de depozite loessoide8 tot aici
includem &asivul vulcanic R"on Hi regiunea )ardt /pe cuverturF triasicF38
>
- zona 7oasF a Germaniei sudice este delimitatF in nord de un arc /bariera3 format din masive
"ercinice Hi platouri /alcFtuite In mod special din gresii3 foarte bine ImpFdurite8
- In vest &asivul Mistos R"enan /R"einisc"es Sc"ifergebirge3, de o parte Hi alta a R"inului, este
alcFtuit din formaGiuni paleozoice Histoase8 stratele cutate au fost peneplenizate, rezultJnd suprafeGe de
eroziune care conferF masivului un aspect monoton, depFHit pe alocuri de culmi formate din cuarGite,
In special In sud unde culmile )unsruc$ ating =6= m Hi 4aunus =BK m8
acest masiv este fragmentat de culoare de vale /grabene3, depresiuni, prin care se scurg afluenGi ai
Rinului8
- vFile reprezintF un aspect particular, c"eile R"inului fiind cea mai importantF rutF naturalF ce
strFbate bariera8 cea mai spectaculoasF porGiune a c"eilor se desfFHoarF Intre *ingen Hi pJnF In
apropiere de ?oblenz8 la confluenGa rJurilor &oselle Hi (a"n cu R"inul se gFseHte depresiunea
?oblenz8
- peisa7 ul capFtF varietate prin includerea aspectelor legate de activitatea vulcanicF responsabilF
de apariGia nec$-ului - In prezent erodat, Siebengebirge de lJngF *onn, craterele inundate Hi conurile
din regiunea 'ifel, curgerile de bazalte din regiunea ,esterCald
- Regiunea )arz este situatF In nord-estul &asivului Mistos R"enan, cuprinzJnd
&.)arz /66<1 In vf *roc$en3-"orst al cFtuit din roci cristaline, &. ,eseru-lui /aspect deluros3, &
0Fdurea 4uringiei /peste K:: m38 bazine sedimentare /,eserului, 4uringiei38 In ung"iul format de &.
0Fdurea 4uringiei Hi &. &etaliferi de aflF dealurile piemontane ale 4uringiei Hi Sa!oniei.
Alpii i Vorlandul alpin german;
- mici porGiuni din %lpii calcaroHi se e!tind din %ustria cFtre Germania8
dinspre vest cFtre est grupele sunt %lpii %2gau, ,atterstein ce include cel mai Inalt vJrf
5ugspitze /1K>. m3 Hi %lpii *erc"tesgadener8 altitudinea variazF Intre <:: /nord3 6::: m /sud3
- ca Hi CJmpia NordicF regiunea de Dorland a fost o depresiune, umplutF cu pietriHuri Hi nisipuri
terGiare, nisipuri Hi argile care au rezultat In urma orogenezei alpine8 la poalele %lpilor, In special In
grupa %lgau In vest, depozitele terGiare /fliH Hi molasF3 au fost prinse In cutFrile alpine, rezultJnd o
regiune deluroasF prealpinF, alcFtuitF In principal din gresii8 nisipurile terGiare Hi argilele apar Hi In
nord-est formJnd un peisa7 deosebit In cadrul 0odiHului *avariei8
- g"eGarii care au coborJt pe principalele vFi au dat naHtere unor lobi care InainteazF pJnF la .<-
9: $m In interiorul NcJmpieiO8 morenele concentrice marc"eazF locul de stagnare al acestora8 apar de
asemenea terase care se dezvoltF de-a lungul afluenGilor +unFrii.
B