APROBAT,

Director/Manager/Decan
Nume si prenume
ef/Responsabil laborator: Nume si prenume

INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE

I SNTATE N MUNC
Regulament de ordine intern privind protecia
i securitatea n munc la
Facultatea de tiine Aplicate i Inginerie

Departamentul de .....
Laborator de.....
Elaborat,
Nume si prenume
Responsabil SSM ....

Localitate
An

CUPRINS
PARTEA I
A.Prezentarea Universitatii Ovidius Constanta

B. Prezentarea Facultii de tiine Aplicate i Inginerie

I. 1. Date generale

I. 2. Organizarea activitatii de prevenire si protectie in cadrul Facultatii de

I.3. Reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca la Departamentul de

Chimie/Laboratorul de

12

PARTEA II
Elaborarea unor instructiuni proprii privind aplicarea reglementarilor de securitate si

16

sanatate in munca pentru depozitarea produselor chimice n laborator (HG 1218/2006)

BIBLIOGRAFIE

21

PARTEA I
A. PREZENTAREA GENERAL A UNIVERSITII OVIDIUS CONSTANA
Scurt prezentare a Universitii
Universitatea "Ovidius" Constana este cea mai important instituie de nvmnt superior din euroregiunea Dobrogea, situndu-se ntre primele instituii de nvmnt superior de stat din Romnia. n cei 45 de
ani de existen, ea a cptat un solid prestigiu naional i internaional.
n ultimii ani instituia noastr s-a situat, n mod constant, pe locuri meritorii n competiiile naionale pentru
fonduri de cercetare. Universitatea "Ovidius" Constana este integrat ntr-o puternic reea de colaborare
internaional, programe academice i de cercetare europene.
Activitile Universitii "Ovidius" Constana se conformeaz regulamentelor interne i legilor n vigoare.
Cadrul juridic
Cadrul juridic i organizatoric al funcionrii Universitii "Ovidius" Constana l constituie:

Ordinul al Ministrului nvtmntului nr. X/1961 de nfiinare a Institutului Pedagogic din Constana

H.G. nr. X/1990 de transformare a Institutului de Subingineri n Universitatea "'Ovidius" Constana.

Ordinul Ministrului Educaiei, Cercetrii i Tineretului nr. X/2008 de numire a domnului profesor universitar
doctor ..........n funcia de Rector al Universitii "Ovidius" Constana.
Universitatea "'Ovidius" Constana funcioneaz n temeiul legii, al Cartei Universitii "Ovidius"
Constana aprobat de Senatul universitar i al Regulamentului de ordine interioar, cu respectarea Codului
de Etic Universitar.
Activitatea principal desfurat n Universitatea Ovidius Constana este conform CAEN Rev.2 *
(clasificarea activitilor din economia naional):
Diviziunea Grupa
85
854

Clasa

Seciunea P - nvmnt
Parte din CAEN Rev.1 ISIC Rev.4
nvtmnt superior
8542
nvtmnt superior universitar
8030*
8530*
* n 2007 - actualizarea CAEN si implementarea ncepnd cu 1 ianuarie 2008 a CAEN Rev. 2 (Ordinul

presedintelui Institutului National de Statistic nr. X/2007)

Structura universitii
Structura Universitii "Ovidius" Constana cuprinde 16 faculti care funcioneaz cu domenii de licen i
specializri n baza HG X din 2008, dup cum urmeaz:
1. Facultatea de LITERE
2. Facultatea de TEOLOGIE
3. Facultatea de ISTORIE I STIINE POLITICE
4. Facultatea de DREPT I TIINE ADMINISTRATIVE
5. Facultatea de TIINE ALE NATURII I TIINE AGRICOLE
6. Facultatea de EDUCAIE FIZIC I SPORT
7. Facultatea de TIINE APLICATE I INGINERIE
8. Facultatea de MATEMATIC I INFORMATIC
9. Facultatea de STIINE ECONOMICE
10. Facultatea de MEDICIN
11. Facultatea de MEDICIN DENTAR

12. Facultatea de FARMACIE

13. Facultatea de INGINERIE MECANIC, INDUSTRIAL I MARITIM
14. Facultatea de CONSTRUCII
15. Facultatea de ARTE
16. Facultatea de PSIHOLOGIE I TIINTELE EDUCAIEI
Personalul didactic
Universitatea"Ovidius" Constana are un efectiv de X salariai din care X cadre didactice: X profesori universitari, X
confereniari universitari, X lectori/efi lucrari, X asisteni universitari i X preparatori universitari.
ntreaga comunitate academic din Universitatea "Ovidius" Constana i desfoar activitatea n acord cu Codul
de Etic Universitar aprobat de Senat (inclus n Carta Universitii).
Patrimoniul
Universitatea "Ovidius" Constana dispune de un numr de X sli de predare - dintre care X amfiteatre - i X de
laboratoare didactice, care totalizeaz o suprafa de X

mp. Spaiile de nvmnt sunt n proprietatea

Universitii, fiind dotate cu echipamente tehnice specifice pentru desfurarea activitii didactice la cote de nalt
performan, conform cu normele de calitate europene.
B. PREZENTAREA FACULTII DE FIZIC, CHIMIE, ELECTRONIC I TEHNOLOGIA
PETROLULUI
I.1. DATE GENERALE
A. Adresa facultii: B-dul Mamaia, nr. 124, RO 900527, Constana
B. Activitatea principal: idem pct. I.2.
n anul 1961 in cadrul Institutului Pedagogic de 3 ani din Constanta (Ordinul X din 1961) s-a infiintat
Facultatea de Fizica si Chimie cu doua sectii: fizica-chimie si cunostinte industriale teoretice si practice.
Prin Decretul Consiliului de Stat nr. X / 1977, Institutul Pedagogic din Constana devine Institutul de
nvmnt Superior din Constana, cu o singur facultate Facultatea de nvmnt Tehnic i Pedagogic, n
cadrul creia funcioneaz i specializarea Tehnologia Prelucrrii Petrolului.
Prin Hotrrea Guvernului Romniei nr. X / 1990, Institutul de Subingineri din Constana se transform n
Universitatea Ovidius Constana, cu statut independent, n subordinea Ministerului nvmntului, n cadrul
acesteia funcionnd i Facultatea de Inginerie. Aceast Hotrre a Guvernului Romniei a fost reconfirmat prin
Hotrrea Guvernului Romniei nr. X / 1992, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, nr.X din
1992.Specializarea CHIMIE, 4 ani, a luat fiinta in anul 1997 in cadrul Facultatii de Stiintele Naturii si a fost
autorizata sa functioneze provizoriu conform HG X/1997, aparuta in MOR nr X/1997.
Facultatea de a fost nfiinat in anul universitar 1999-2000 prin reorganizarea Facultatilor de Inginerie si
Stiintele Naturii (HG X publicata in MOR nr.X/1999).
C. Numr lucrtori:
Din anul 2009, numrul total al salariailor din cadrul acestei faculti este de X dup cum urmeaz:
cadre didactice x ; secretare x tehnicieni x; laborani x; subingineri x; fizicieni- x.

I.2. Organizarea activitii de prevenire i protecie n cadrul Facultii de Fizic, Chimie, Electronic i
Tehnologia Petrolului
Scop
Instruirea introductiv-generala este parte componenta din pregatirea si instruirea profesionala in domeniul
securitatii si sanatatii in munca si are scopul de a informa despre activitatile specifice societatii, riscurile pentru
securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul unitatii.
Domeniu de aplicare
Instruirea introductiv-generala este obligatorie si presupune parcurgerea prezentului material. Ea se face la
angajarea lucratorilor, lucratorilor detasati/delegati de la o unitate la alta, lucratorului pus la dispozitie de catre
un agent de munca temporar. Timpul alocat pentru aceasta este de 8 ore si se finalizeaza cu un test de verificare
a cunostiintelor, iar rezultatele instruirii si testarii vor fi consemnate in fisa de instruire individuala.
Documente de referinta
Legea 319/2006
In domeniul securitatii si sanatatii in munca, legea de baza in vigoare, in tara noastra, este Legea nr.319 denumita
Legea securitatii si sanatatii in munca adoptata in data de 14 iulie 2006, publicata in Monitorul Oficial nr.646 din
26 iulie 2006 si intrata in vigoare la data de 01.10.2006.
Procedura
Activitati specifice in cadrul Departamentului de Chimie
Activitatile specifice sunt:
-

didactice, de predare i pregatire profesional a studenilor

cercetare tiinific

manipulare materiale i reactivi chimici, depozitare

procese suport: tehnoredactare

Activitatea din cadrul Catedrei de Chimie presupune printre altele folosirea echipamentelor de munca urmatoare:
calculator personal de tip desktop sau laptop, imprimanta laser de retea, copiator de retea, telefon de birou, fax,
masina de distrus documente etc.
Legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca
Legea securitatii si sanatatii in munca, nr.319/2006, transpune Directiva Consiliului nr.89/391/CEE privind
introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca,
publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr.L 183/1989.
Conveniile internaionale i contractele bilaterale ncheiate de persoane juridice romne cu parteneri strini,
n vederea efecturii de lucrri cu personal romn pe teritoriul altor ri, vor cuprinde clauze privind securitatea
i sntatea n munc.
Legea are 11 capitole care prezinta urmatoarele:
Capitolul I prezinta scopul legii ca fiind instituirea de msuri privind promovarea mbuntirii securitii i
sntii n munc a lucrtorilor. Totodata legea stabilete principii generale referitoare la prevenirea riscurilor
profesionale, protecia sntii i securitatea lucrtorilor, eliminarea factorilor de risc i accidentare, informarea,
consultarea, participarea echilibrat potrivit legii, instruirea lucrtorilor i a reprezentanilor lor, precum i
direciile generale pentru implementarea acestor principii.

Capitolul II prezinta domeniile de aplicarea a acesteia: toate sectoarele de activitate, att publice, ct i private
si se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentatilor lucratorilor. Se definesc aici termenii si expresiile uzitate
in lege ca de exemplu: lucrator, angajator, prevenire, eveniment, accident de munca, boala profesionala,
echipament de munca etc.
Capitolul III incepe cu prezentarea obligatiilor generale ale angajatorilor. Acestea sunt conform art.6 si 7:
a)

s asigure securitatea i sntatea lucrtorilor n toate aspectele legate de munc;

n cazul n care apeleaz la servicii externe, angajatorul nu este exonerat de responsabilitile sale n

domeniu;

obligaiile lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc nu aduc atingere principiului

responsabilitii angajatorului.
b)

n cadrul responsabilitilor sale, angajatorul are obligaia s ia msurile necesare pentru:

asigurarea securitii i protecia sntii lucrtorilor;

prevenirea riscurilor profesionale;
informarea i instruirea lucrtorilor;

asigurarea cadrului organizatoric i a mijloacelor necesare securitii i sntii n munc;

implementarea n programul propriu la toate nivelurile, a msurilor de protecie i prevenire necesare, pe

baza urmtoarelor principii generale:
- evitarea riscurilor;
- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
- combaterea riscurilor la surs;

adaptarea muncii la om (n special la alegerea echipamentului de munc i a mijloacelor de munc);

nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau mai puin periculos;

adoptarea n mod prioritar a msurilor de protecie colectiv fa de msurile de protecie individual;

- furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.
Tot acum sunt prezentate aspecte legate de: servicii de prevenire si protectie ( art. 8, 9), primul ajutor,
stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav si iminent ( art. 10, 11), informarea lucratorilor (art. 16,
17), consultarea si participarea lucratorilor si de instruirea lucratorilor ( art. 20, 21 ).
Capitolul IV prezinta obligatiile lucratorilor. Acestea sunt:
Fiecare lucrtor trebuie s i desfoare activitatea n conformitate cu pregtirea i instruirea sa, precum i
cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol de accidentare sau
mbolnvire profesional att propria persoan, ct i alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile
sale n timpul procesului de munc, drept pentru care i revin urmtoarele obligaii:
- s utilizeze corect mainile, aparatura, substanele periculoase, echipamentele de transport i alte mijloace de
producie;
- s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i dup utilizare, s-1 pun la locul destinat
pentru pstrare;
- s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrar a dispozitivelor
de securitate proprii, n special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i cldirilor i s utilizeze
corect aceste dispozitive;

- s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munc pe care o consider un
pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i orice deficien a sistemelor de protecie;
- s aduc la cunotina conductorului locului de munc i/sau angajatorului accidentele suferite de propria
persoan;
- s coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai pentru a face posibil realizarea oricror msuri sau
cerine dispuse de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari, pentru protecia securitii i sntii
lucrtorilor;
- sa permite angajatorului s se asigure c mediul de munc i condiiile de lucru sunt sigure i fr riscuri pentru
securitatea i sntatea n domeniul su de activitate.
-

nsueasc

respecte

prevederile

legislaiei

domeniul

securitii

sntii

n munc i msurile de aplicare a acestora;

- s dea relaiile solicitate de ctre inspectori de munc i inspectori sanitari.
Obligaiile lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc nu aduc atingere principiului
responsabilitii angajatorului.
Capitolul V prezinta masurile privind supravegherea sanatatii
Capitolul VI si Capitolul VII prezinta modul in care se face comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea
evenimentelor de munca si ce sunt grupurile sensibile la riscuri specifice.
Capitolul VIII si Capitolul IX contin prevederi privind infractiuni si contraventii.
Capitolul X arata care sunt autoritatile competente si institutii cu atributii in domeniul securitatii si sanatatii in
munca.
Capitolul XI - dispozitii finale - cuprinde o serie de masuri necesare pentru aplicarea legii, dupa intrarea sa in
vigoare, precum si actele normative pe care aceasta le abroga.
NORME METODOLOGICE DE APLICARE A PREVEDERILOR LEGII NR. 319/2006
Normele stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca si sunt o
componenta esentiala in sistemul de securitate si sanatate in munca.
HG nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare (extras)
Lucrtorii trebuie s beneficieze de un examen corespunztor al ochilor i al vederii, efectuat de o persoan care
are competena necesar:
a) nainte de nceperea activitii la ecranul de vizualizare, prin examenul medical la angajare;
b) ulterior, la intervale regulate;
c)

ori de cte ori apar tulburri de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare.

Lucrtorii beneficiaz de un examen oftalmologie, dac rezultatele examenului prevzut la art. 12 arat c acesta
este necesar.
Dac rezultatele examenului prevzut la art. 12 sau ale examenului la care face referire art. 13 arat c este
necesar i dac nu se pot utiliza dispozitive normale de corecie, lucrtorilor trebuie s li se furnizeze dispozitive
de corecie speciale, care s corespund activitii respective.
Msurile luate potrivit art. 12-14 nu trebuie s implice n nici un caz costuri financiare pentru lucrtori.
Protecia ochilor i a vederii lucrtorilor poate fi asigurat din punctul de vedere al costurilor n cadrul sistemului
naional de sntate, n conformitate cu legislaia n vigoare.

HG nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca (extras)
n scopul asigurrii securitii i sntii lucrtorilor, angajatorul trebuie s ia toate msurile ca:
a) s fie pstrate n permanen libere cile de acces ce conduc spre ieirile de urgen i ieirile propriu-zise;
b) s fie realizat ntreinerea tehnic a locului de munc i a echipamentelor i dispozitivelor, iar orice
neconformiti constatate i susceptibile de a afecta securitatea i sntatea lucrtorilor s fie corectate ct
mai curnd posibil;
c)

s fie curate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igien corespunztor locului de munc,

echipamentele i dispozitivele
d) s fie cu regularitate ntreinute i verificate echipamentele i dispozitivele de securitate destinate prevenirii
sau eliminrii pericolelor.
Atunci cnd locurile de munc sufer modificri, extinderi i/sau transformri dup data intrrii n vigoare a
prezentei hotrri, angajatorul trebuie s ia toate msurile necesare pentru a se asigura c aceste modificri,
extinderi i/sau transformri sunt n concordan cu cerinele minime corespunztoare prevzute n anexa nr. 1.
HG nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori
a echipamentelor de munca (extras )
Sistemele de comand ale unui echipament de munc, care afecteaz securitatea, trebuie s fie vizibile, uor de
identificat i, dac este necesar, s fie marcate corespunztor.
Sistemele de comand trebuie s fie amplasate n exteriorul zonelor periculoase, cu excepia anumitor sisteme de
comand, dac este necesar, i n aa fel nct manevrarea lor s nu provoace riscuri suplimentare. Acestea nu
trebuie s genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintenionate.
Dac este necesar, de la postul de comand principal operatorul trebuie s aib posibilitatea s se asigure c nu
exist persoane n zonele periculoase. Dac acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie s fie precedat
automat de un sistem de siguran, cum ar fi un semnal de avertizare sonor i/sau vizual. Lucrtorul expus
trebuie s aib timpul i/sau mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de pornirea i/sau
oprirea echipamentului de munc.
Sistemele de comand trebuie s fie sigure i s fie alese inndu-se cont de defeciunile, perturbaiile i
constrngerile previzibile n cadrul utilizrii prevzute.
Pornirea echipamentului de munc nu trebuie s fie posibil s se realizeze dect numai printr-o aciune voluntar
asupra sistemului de comand prevzut n acest scop.
Exceptndu-se cazurile n care repornirea sau modificarea nu prezint niciun risc pentru lucrtorii expui, aceeai
cerin se aplic i pentru:
a)repornirea echipamentului dup o oprire, indiferent de cauza opririi;
b)comanda unei modificri semnificative a condiiilor de funcionare (de exemplu, vitez, presiune etc).
Aceast cerin nu se aplic repornirii sau modificrii condiiilor de funcionare rezultate din derularea unei
secvene normale a unui ciclu automat.
Fiecare echipament de munc trebuie s fie prevzut cu un sistem de comand care s permit oprirea complet a
acestuia n condiii de securitate.
Fiecare post de lucru trebuie s fie prevzut cu un sistem de comand care s permit, n funcie de riscurile
existente, oprirea fie n totalitate a echipamentului de munc, fie numai parial, de aa manier nct
echipamentul de munc s fie n stare de securitate.

Comanda de oprire a echipamentului de munc trebuie s aib prioritate fa de comenzile de pornire. Oprirea
echipamentului de munc sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizat, alimentarea cu energie a
organelor de comand respective trebuie s fie ntrerupt.
Dac acest lucru este necesar i n funcie de pericolele pe care le prezint echipamentul de munc i de timpii
normali de oprire, un echipament de munc trebuie s fie prevzut cu un dispozitiv de oprire de urgen.
Un echipament de munc care prezint pericole datorate cderilor sau proiectrii de obiecte trebuie s fie
prevzut cu dispozitive de securitate corespunztoare. Un echipament de munc care prezint pericole datorate
degajrilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie s fie prevzut cu dispozitive
corespunztoare de reinere i/sau de evacuare amplasate n apropierea surselor corespunztoare de pericol.
Echipamentele de munc i elementele lor componente trebuie, dac este necesar pentru securitatea sau sntatea
lucrtorilor, s fie stabilizate prin fixare ori prin alte mijloace.
n cazul n care exist riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de munc, situaie care ar
putea prezenta pericole semnificative pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, trebuie luate msuri de protecie
adecvate.
Dac elementele mobile ale unui echipament de munc prezint riscuri de producere de accidente prin contactul
mecanic, acestea trebuie s fie prevzute cu protectori i dispozitive de protecie care s mpiedice accesul n
zonele periculoase sau s opreasc micarea elementelor periculoase nainte de ptrunderea n zonele periculoase
HG nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
( extras )
Pentru aplicarea prezentei hotrri expresiile de mai jos semnific dup cum urmeaz:
a)semnalizare de securitate i/sau de sntate - semnalizarea care se refer la un obiect, o activitate sau o situaie
determinat i furnizeaz informaii ori cerine referitoare la securitatea i/sau sntatea la locul de munc,
printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbal sau un gest-semnal, dup caz;
b)semnal de interzicere - semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea atrage sau cauza un
pericol;
c)semnal de avertizare - semnalul prin care se avertizeaz asupra unui risc sau unui pericol;
d)semnal de obligativitate - semnalul prin care se indic adoptarea unui comportament specific;
e)semnal de salvare sau de prim ajutor - semnalul prin care se dau indicaii privind ieirile de urgen ori
mijloacele de prim ajutor sau de salvare;
f)semnal de indicare - semnalul prin care se furnizeaz alte indicaii dect cele prevzute la lit. b)-e);
g)panou - semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori i a unui simbol sau a unei
pictograme, furnizeaz o indicaie specific, a crui vizibilitate este asigurat prin iluminare de intensitate
suficient;
h)panou suplimentar - panoul utilizat mpreun cu un panou descris la lit. g), care furnizeaz informaii
suplimentare;
i)culoare de securitate - culoarea creia i este atribuit o semnificaie specific;
j)simbol sau pictogram - imaginea care descrie o situaie sau indic un comportament specific i care este
utilizat pe un panou ori pe o suprafa luminoas;
k)semnal luminos - semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau translucide, iluminate
din interior ori din spate, astfel nct s se creeze o suprafa luminoas;

l)semnal acustic - semnalul sonor codificat, emis i difuzat de un dispozitiv realizat n acest scop, fr folosirea
vocii umane sau artificiale;
m)comunicare verbal - mesajul verbal predeterminat, comunicat prin voce uman sau artificial;
n)gest-semnal - micarea i/sau poziia braelor i/sau a minilor ntr-o form codificata, avnd ca scop ghidarea
persoanelor care efectueaz manevre ce constituie un risc sau un pericol pentru lucrtori.
Consecinte posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca:
Necunoasterea si nerespectarea legislatiei in domeniul securitatatii si sanatatii in munca poate avea consecinte
atat pentru angajator cat si pentru angajat. In primul rand ar fi suferinta de pe urma unui potential accident ce
poate avea urmari foarte grave (deces, invaliditate). In al doilea rand pierderea unor sume importante din
salariul cuvenit pe perioada de intrerupere a timpului de munca. Nu in ultimul rand, nerespectarea legislatiei in
vigoare poate duce la amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptelor savarsite, inchisoare, inchiderea
unitatii. Toate acestea sunt reglementate de capitolele VIII si IX din Legea nr.319/2006 securitatii si sanatatii
in munca.
Riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala specifice
Principalele riscuri de accidentare la care sunt expusi angajatii sunt accidentele de traseu ( deplasare de la
domiciliu la locul de munca si invers timp maxim 2 ore si la deplasarea pietonala ), accidente in interiorul
societatii (lovirea de parti ale mobilierului, datorita amplasarii neergonomice a mobilierului, impiedicare de fire,
cabluri pozate necorespunzator, prinderea degetelor in sertare, fisete, cadere de pe scaun prin pozitionarea
incorecta a acestuia, zgariere cu obiecte de birou: cuter, foarfeca, ace, agrafe, prindere mana in aparat de distrus
documente etc.) si pericolul de electrocutare ( improvizatii la prize, prelungitoare, folosirea echipamentelor de
munca de tip calculator personal, imprimanta, copiator fara carcasa de protectie ).
Riscul de imbolnavire profesionala este considerat totusi minim, evidentiindu-se doar factorul psihic de tip
stres, rezultat din lucrul cu o mare diversitate de clienti.
Se prelucreaza riscurile specifice conform lucrarii de evaluare a factorilor de risc de accidentare si imbolnavire
profesionala la locurile de munca din societate.
Masuri prevenire si protectie si de prim ajutor
Ca masuri de prevenire si protectie pentru inlaturarea sau diminuarea riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala se realizeaza urmatoarele: explicarea pe larg a legislatiei rutiere angajatilor, organizarea
ergonomica a spatiului de lucru, semnalizarea surselor posibile de electrocutare etc.
Masuri de prim ajutor in caz de:
Electrocutare: se scoate accidentatul de sub actiunea curentului electric prin deconectarea portiunii din
instalatie in contact cu accidentatul (se intrerupe curentul electric, se vor smulge firele conductoare de curent).
ATENTIE!

Se actioneaza cu ajutorul manusilor electroizolante, sau halatului sau salopetei (bine uscat)

care se infasoara pe mana cu care intervine.

Se intinde accidentatul pe un loc uscat, se trage capul victimei si se introduce sub ceafa un

suport de haine (salopeta, halat, etc.).

Se desface camasa, se elibereaza caile respiratorii.

Se deschide gura, se elibereaza limba.

10

Se pune pe gura victimei o batista si se incepe respiratia gura la gura; in cazul in care gura nu

poate fi deschisa operatiunea de reanimare se face pe narile nasului victimei.

Dupa executarea catorva suflari (gura sau nasul) operatiunea de reanimare se executa prin

miscarea bratelor care se duc in cosul pieptului.

Operatiunea de reanimare se executa pana la venirea personalului medical.

Raniri hemoragii :
-

se opreste sangele in zona afectata prin aplicarea unui garou deasupra ranii (tub din cauciuc elastic, in

lipsa acestuia cu cravata, curea, sfoara).

-

se dezinfecteaza rana (cu apa oxigenata si cu tifon steril).

se aplica pe rana cateva comprese sterile incat toata suprafata sa fie acoperita.

se va efectua in asa fel incat sa impiedice circulatia sangelui.

se va transporta la prima unitate spitaliceasca.

Fracturi
-

Fracturile pot fi inchise sau deschise. Primul ajutor va consta din:

Imobilizarea fracturii cu ajutorul atelelor confectionate din lemn sau carton;

Transportul bolnavului la cabinetul medical sau spital. In cazul cand accidentatul are o hemoragie

puternica se procedeaza de urgenta la oprirea acesteia prin mijloace cunoscute;

-

Se panseaza rana;

Se imobilizeaza fracatura;

Se transporta la spital;

In cazul fracturarii coloanei vertebrale, accidentatul se va imobiliza pe un plan dr (usa, scandura lata).

Se va aseza cu fata in sus, incat sa se asigure permeabilitatea cailor de respiratie superioara.

Se va transporta de urgentga la spital.

Luxatii entorse
-

Se imobilizeaza articulatia cu atele.

Se panseaza plaga (atunci cand exista).

Se transporta accidentatul la spital.

Arsuri:

Se scoate accidentatul din zona periculoasa.

Se aplica comprese (fese) cu apa curata pentru a intrerupe activarea caldurii asupra tesuturilor.

Daca hainele ard, se arunca peste victima o patura sau haina.

Daca victima cere de baut se va da apa indulcita, ceai, limonada.

In cazul arsurilor de natura chimica, daca substanta este lichida, se impune spalarea simpla, de

preferinta cu apa calduta.

11

I.3.REGULI PRIVIND PROTECTIA, IGIENA SI SECURITATEA IN MUNCA la Departamentul de

Chimie
Art. 42. In scopul aplicarii si respectarii in cadrul Universitatii Ovidius Constanta Departamentul de
Chimie a regulilor privind protectia, igiena si securitatea in munca corespunzatoare conditiilor in care se
desfasoara activitatea, universitatea asigura instruirea tuturor persoanelor incadrate in munca, prin angajatii
proprii cu atibutii si in domeniul protectiei muncii, care consta in:
- instructajul introductiv general care se face de catre seful compartimentului de protectia si securitatea in munca
urmatoarelor persoane:

noilor angajati in munca, angajati cu contracte de munca indiferent de forma acestora

celor transferati in universitate de la alta unitate;

celor veniti in universitate ca detasati;

studentilor pentru practica profesionala;

persoanelor aflate in universitate in perioada de proba in vederea angajarii;

persoanele delegate in interesul serviciului;

- instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general, de catre conducatorul direct al
locului de munca si are ca scop prezentarea riscurilor si masurilor de prevenire specifice locului de munca pentru
categonile de personal enuntate anterior precum si pentru personalul transferal de la un loc de munca la altul in
cadrul universitatii.
- instructajul periodic se face de catre conducatorul locului de munca respectiv.
Intervalul dintre doua instructaje periodice pentru angajati va fi stabilit pnn instructiuni proprii in functie de
conditiile locului de munca dar nu va fi mai mare de 6 luni. Pentru personalul tehnico-administrativ, intervalul
dintre doua instructaje periodice va fi de cel mult 12 luni.
Acest instructaj se va face suplimentar celui programat in urmatoarele cazuri:

cand un angajat a lipsit peste 30 zile lucratoare;

cand s-a modificat procesul tehnologic, s-au schimbat echipamentele ori s-au adus modificari la

echipamentele existente;

cand au aparut modificari ale normelor de protectia muncii sau ale instructiunilor proprii de securitate a

muncii;

la reluarea activitatii dupa accident de munca;

la executarea unor lucrari speciale.

In vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenirea accidentelor de munca, universitatea
asigura cadrul necesar privind :

adoptarea la elaborarea tehnologiilor de fabricate a solutiilor conforme cu normele de protectie a muncii,

prin a caror aplicare sa fie eliminate riscurile;

stabilirea pentru salariati si pentru ceilalti participanti la procesul de munca, prin inserarea in fisa postului a

atributiilor si raspunderilor ce le revin in domemul protectiei muncii, corespunzator functiilor exercitate;

elaborarea regulilor proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii, corespunzator conditiilor in care

se desfasoara activitatea la locurile de munca;

12

asigurarea si controlarea cunoasterii si aplicarii, de catre toti salariatii si participantii la procesul de munca, a

masurilor tehmce, sanitare si organizatorice din domeniul protectiei muncii;

asigurarea de materiale necesare informarii si educarii salariatilor si participantilor la procesul de munca:

afise, pliante si alte asemenea cu privire la protectia muncii;

informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la

locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire necesare;

angajarea numai a persoanelor, care in urma controlului medical de medicina a muncii si a verificarii

aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute;

intocmirea unei evidente a locurilor de munca cu conditii deosebite: vatamatoare, grele. periculoase,

precum si a accidentelor de munca,bolilor profesionale, accidentelor tehnice si avariilor;

asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de

masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in
desfasurarea proceselor tehnologice;

asigurarea realizarii masurilor stabilite de inspectorii de protectia muncii cu prilejul controalelor sau al

efectuarii cercetarilor accidentelor in munca;

asigurarea accesului la serviciul medical de medicina a muncii si conditiilor de acordare a primului ajutor in

caz de accidente de munca;

asigurarea pe cheltuiala sa a utilizarii de catre personalul angajat a echipamentului individual de protectie;

asigurarea gratuita a materialelor igienico - sanitare persoanelor care desfasoara activitatea in locuri de

munca al caror specific impune o igiena personala deosebita.

Aplicarea normelor de protectie si igiena a munca precum si a masurilor organizatorice intreprinse de
universitate va fi asigurata de fiecare persoana incadrata in munca, pe parcursul ntregii perioade de derulare a
contractului munca prin:

insusirea si respectarea normelor de protectie a muncii si masurilor aplicare a acestora stabilite de

universitate;

desfasurarea activitatii in asa fel incat sa nu expuna la pericole de accidentare sau imbolnavire profesionala

atat persoana propne, cat si celelalte persoane participante la procesul de munca;

aducerea de indata la cunostinta conducatorului locului de munca despre aparitia oricarei defectiuni tehnice

sau alta situatie care constituie un pericol accidentare sau imbolnavire profesionala;

aducerea de indata la cunostinta conducatorului locului de munca a accidentelor de munca suferite de

persoana proprie si de alte personane participante la procesul de munca;

oprirea lucrului la aparitia oncarui eveniment, indiferent de gradul sau pericol, cauzator de producerea unui

accident si informarea imediata conducatorul locului de munca;

utilizarea echipamentului individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care i-a fost

acordat;

acordarea relatiilor solicitate de organele de control si de cercetare domeniul protectiei si securitatii n

munc.

13

REGULI MINIME DE PROTECTIE IN LABORATORUL DE CHIMIE

La diluarea unui acid, se toarn acidul n ap i nu invers!
Spirtiera se stinge punnd clopotul de sticl deasupra ei.
Substanele chimice nu se ating cu mna.
Substanele chimice nu se gust!
Ordine si protecie, nu dezordine i riscuri!
n laboratorul de chimie este obligatorie purtarea echipamentului individiual de protecie (halat alb).
Agitarea soluiilor se realizeaz numai cu bagheta.
Respectarea normelor de protecie i securitate a muncii n laboratoarele de chimie contribuie la asigurarea
condiiilor de munc normale i la nlturarea cauzelor care pot provoca accidente de munc sau mbolnviri
profesionale.
n aceast direcie responsabilitatea pe linie tehnic a securitii muncii i prevenirea i stingerea incendiilor,
revine att celor care organizeaz, controleaz i conduc procesul de munc, ct i celor care lucreaz direct n
laboratoarele de chimie.
Conductorul laboratorului trebuie s ia msuri pentru realizarea urmtoarelor obiective:
S se asigure iluminatul, nclzirea i ventilaia n laborator;
S se asigure expunerea vizual prin afie sugestive, privitoare att la protecia muncii, ct i la prevenirea i
stingerea incendiilor;
Mainile i instalaiile din laborator s fie echipate cu instruciuni de folosire;
S se asigure legarea la pmnt i la nul a tuturor mainilor acionate electric;
In laborator s se gseasc la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilor;
S se efectueze instructaje periodice pe linie de protecie a muncii, de prevenire i stingere a incendiilor;
nainte de nceperea orelor se va verifica dac atmosfera nu este ncrcat cu vapori de benzin sau cu
gaze inflamabile provenite de la substanele din laborator;
Dac s-a utilizat benzin sau alte produse uor inflamabile pentru splarea minilor, acestea trebuie din
nou splate cu ap i spun i terse cu un prosop;
Machetele sau exponatele trebuie s fie bine fixate n suport, iar utilizarea lor se va face numai n prezena
inginerului sau laborantului;
Materialele utilizate se vor manevra cu grij, pentru a nu se produce accidente precum:
>

Rniri ale minilor;

>

Rniri ale ochilor;

>

Insuficiene respiratorii, etc.

Manevrarea instrumentelor, a mijloacelor de lucru, a machetelor mai grele se va face cu atenie pentru

a evita riscul de lovire.

STUDENII:

Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea cadrului didactic, iar n timpul pauzelor vor aerisi sala

de clas pentru a pstra un microclimat corespunztor de lucru;

Nu vor folosi n joac instrumentele puse la dispoziie;
Nu vor introduce obiecte n prizele electrice;
Vor avea grij de mobilierul i mijloacele didactice din dotarea laboratorului;
14

 Vor efectua lucrrile de laborator n prezena cadrului didactic sau laborantului;

Vor pstra o atmosfer de lucru n timpul orelor, n linite i cu seriozitate.
Nerespectarea regulilor mai sus menionate poate conduce la accidente nedorite, care vor fi sancionate
conform prevederilor legale i ale regulamentului de ordine interioar.
SEMNE DE AVERTIZARE

PREVENIREA INCENDIILOR I A EXPLOZIILOR N LABORATOARELE DE CHIMIE

Msuri i mijloace de prevenire a incendiilor i exploziilor
1. nlturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor i exploziilor, prin proiectarea procesului tehnologic.
2. Evitarea formrii n laboaratoare a amestecurilor explozive prin curarea n mod periodic a prafului de pe
toate suprafeele ncrcate cu electricitate static.
3. Mrirea umiditii relative a aerului, acolo unde produsele permit.
4. Prevederea unor aparate de deconectare automat n caz de avarie.
5. Prevederea n depozitele de materiale combustibile a instalaiilor speciale de declanare automat a stropirii cu
ap la ridicarea temperaturii.
6. Amenajarea unor spaii pentru fumat.
7. Asigurarea unei bune evacuri a oamenilor i a bunurilor din cldire n caz de incendiu.
8. Instalarea de scri de incendiu, guri de ap, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe etc.).
9. Ignifugarea materialelor combustibile folosite n construcii.
10. Marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a cilor de evacuare din cldiri i asigurarea unor bune
condiii pentru intervenia rapid la stingerea incendiilor.
11. Organizarea de formaii de pompieri voluntari i special angajai.
12. Interzicerea folosirii flcrii deschise, a fumatului n medii periculoase.
13. Stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea i combaterea incendiilor i asigurarea prelucrrii i afirii
lor.
14. Instruirea salariailor i rspndirea cunotinelor tehnice referitoare la cauzele i prevenirea incendiilor.

15. Dotarea cu utilaje i materiale tehnice de combatere a incendiilor (lopei, pompe de mn,
stingtoare manuale, motopompe, autopompe, instalaii cu reele de ap etc.).
15

Partea II Elaborarea unor instructiuni proprii privind aplicarea reglementarilor de

securitate si sanatate in munca pentru depozitarea produselor chimice n laborator (HG
1218/2006)
HOTRRE nr. 1.218 din 6 septembrie 2006
privind stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate n munca pentru asigurarea proteciei lucrtorilor
impotriva riscurilor legate de prezenta agenilor chimici
ART. 24
(1) Pe baza evalurii globale i a principiilor generale pentru prevenirea riscurilor prevzute la art. 11 alin. (1),
art. 12-18 i la art. 20 alin. (4) angajatorul ia msuri tehnice i/sau organizatorice potrivite cu natura operaiunii,
inclusiv depozitarea, manipularea i separarea agenilor chimici incompatibili, asigurnd protecia lucrtorilor
impotriva riscurilor care decurg din proprietile fizico-chimice ale agenilor chimici
Activitatea dintr-un laborator de chimie se caracterizeaz prin manipularea i depozitarea de produse chimice
foarte diverse, care prezint toate tipurile de pericole (incendiu, explozie, riscuri pentru sntate). Acest
document prezint msurile recomandate pentru ca depozitarea produselor chimice s se fac n cele mai bune
condiii posibile.
GENERALITI PRINCIPALE RISCURI
Situaia cel mai des ntlnit n cazul instituiilor ce dispun de laboratoare poate fi rezumat astfel: un depozit
central, comun mai multor laboratoare, ce asigur depozitarea produselor pe termen mediu i lung; fiecare
laborator dispune de un stoc tampon ntr-unul sau mai multe dulapuri, pe etajere, frigidere, acest stoc
corespunznd nevoilor pe termen scurt sau mediu ale laboratorului. Unele produse, n curs de utilizare, sunt
depozitate pe etajere sau n ni.
Din pcate, se ntlnesc adesea i stocuri nejustificate n nie, mai mult sau mai puin dezafectate, pe sol, chiar i
pe mesele de lucru sau birouri.
PRINCIPALE RISCURI
Riscul de incendiu sau explozie
Prezena unui stoc de produse chimice n laborator face ca incendiul s fie mai periculos i mai greu de stpnit.
Scurgerile de substane chimice pot s favorizeze propagarea incendiului.
Riscul de cdere sau rsturnare a ambalajelor
Acest risc se poate manifesta atunci cnd ambalajele sunt nghesuite, prost aranjate sau sunt situate ntr-o zon
cu deficitar (denivelri, iluminat insuficient). Poate avea loc, de asemenea, ruperea sau cderea suporturilor
(deteriorate, de exemplu, prin coroziune) precum i a stivelor necorespunztor realizate.
Deteriorarea ambalajelor
Materialul din care este executat ambalajul se poate degrada:
- sub efectul frigului (pierderea elasticitii, rezisten mecanic mai mic a materialelor plastice, spargerea
recipientelor de sticl la nghearea unei soluii apoase);
- sub efectul cldurii (nmuierea maselor plastice, sensibilitate crescut fa de capacitatea de dizolvare a
produsului);
- sub efectul luminii (degradarea maselor plastice);
- sub efectul atmosferei din depozit (coroziunea ambalajelor metalice, degradarea unor materiale prin adsorbia
de vapori);
- sub efectul suprapresiuni interne (distrugerea ambalajului).

16

 Creterea nivelului de risc asociat produselor

O depozitare neadecvat caracteristicilor unui produs poate s induc o modificare sau o degradarea a acestuia,
care s il fac mai periculos fie n timpul depozitrii, fie n timpul utilizrii ulterioare.
Unele produse sunt sensibile la:
- umiditate (produsele higroscopice, hidrolizabile, cele care degaj gaze inflamabile n contact cu umiditatea,
metalele alcaline i hidrurile lor, etc);
- cldur (produsele sublimabile, peroxidabile, polimerizabile, etc);
- frig (produsele cristalizabile, emulsiile, etc);
- lumin (produsele peroxidabile, polimerizabile, etc);
- contactul cu oxigenul din aer (produsele oxidabile, peroxidabile, pulberile metalice, etc);
- o durat excesiv de depozitare poate duce la degradarea sau modificarea important a produsului determinnd
o diferen semnificativ ntre coninutul din ambalaj i indicaiile de pe eticheta acestuia.
Este bine s se fac inventarul riscurilor descrise anterior, pentru fiecare produs n parte, nainte de a stabili
msurile de prevenire.
NECESITI I OBIECTIVE DE PREVENIRE
Analiza necesitilor
La organizarea unui depozit trebuie fcut analiza necesitilor din punct de vederea calitativ i cantitativ. Se vor
avea n vedere:
- natura i concentraia produselor;
- calitatea produselor;
- starea de agregare a produselor;
- natura ambalajelor;
- cerinele privind buna conservare a produselor;
- necesitatea de separare a produselor incompatibile;
- posibilitatea de depozitare suprapus;
- numrul de utilizatori;
- tipul de activitate (repetitiv sau nu);
- cantitatea consumat;
- disponibilitatea produselor pe pia i eventualele ntrzieri de livrare;
- facilitile de acces;
- modalitile de control ale accesului.
Obiectivele de prevenire
Depozitarea trebuie s satisfac cel puin urmtoarele obiective:
- stocarea unei cantiti minime de produse care s corespund activitii laboratorului deoarece: riscurile de
incendiu sau accident cresc odat cu durata i volumul de produse depozitate; produsele neutilizate vor deveni n
timp deeuri generatoare de noi riscuri;
- limitarea numrului de persoane expuse la produse chimice periculoase;
- limitarea duratei de expunere la aceste produse prin optimizarea activitilor;
- evitarea crerii de riscuri suplimentare pe lng cele chimice (alunecri, czturi, reacii periculoase, etc).

17

MSURI ORGANIZATORICE
Organizarea unui depozit central, reducerea la minim a stocurilor tampon i a depozitrilor necontrolate din
laboratoare constituie prioriti de prevenire.
Alte msuri de prevenire pot fi:
O gestiune strict, n timp real, a stocurilor i a fluxului de produse n depozitul central care s implice:
- o eviden care s reflecte fidel fluxul produselor;
- un acces controlat rezervat uneia sau unor persoane special desemnate i instruite n acest scop;
- o depozitare a fiecrui produs n conformitate cu fia tehnic de securitate;
- reguli de eliberare a produselor depozitate: primul intrat primul ieit;
- reguli de recepie;
- o procedur de eliminare a produselor inutile sau perimate;
- desemnarea unui responsabil i a unui (unor) nlocuitor (i) care s in evidenele la zi;
- o gestionare informatizat a datelor de depozitare dup modelul celei de asigurare a calitii (n cazul n care
aceasta exist).
Msuri care s ntreasc rolul depozitului central favoriznd returnarea produselorneutilizate:
- limitarea volumului de substane depozitate n laboratoare;
Msuri care s reduc timpul de expunere a personalului n depozit:
- afiarea unui plan al incintei de depozitare;
- clasificarea riguroas a produselor;
- etichetarea riguroas a tuturor produselor, chiar i a celor din ambalajele secundare i a deeurilor;
- poziionarea ambalajelor cu eticheta spre utilizator;
- alegerea ambalajelor corespunztor necesitilor laboratorului;
- asigurarea mijloacelor de acces la produse i de transport n siguran a acestora (stelaje mobile, couri, mese,
etc);
- instruirea periodica a personalului.
Msuri de prevenire care s:
- interzic depozitarea n ambalaje neadecvate i n ambalaje destinate produselor alimentare;
- evite depozitarea n pasajele de trecere;
- evite depozitarea produselor n locuri greu de accesat sau de evacuat n caz de urgen;
- evite depozitarea la nlime a produselor periculoase n recipiente de capaciti mari;
- interzic depozitarea n faa extinctoarelor, duurilor de securitate, evacurilor n caz de urgen.
Respectarea acestor msuri va fi inspectat n mod regulat de un responsabil competent.
PUNERE N PRACTIC
Separarea produselor incompatibile
Unele produse chimice, venite n contact accidental (prin deteriorri ale ambalajelor sau emisii necontrolate) pot
reaciona provocnd explozii, incendii sau emisii de gaze toxice. Aceste produse incompatibile nu trebuie
depozitate mpreun. Separarea produselor incompatibile trebuie s nceap prin colectarea de date, n primul
rnd din fia tehnic de securitate.
Ca recomandare general este bine s se depoziteze mpreun, preponderent produsele aparinnd aceleiai clase
de pericol.

18

 Depozitul central
Pentru acest tip de depozit destinat s gazduiasc pe termen mediu sau lung cantiti mari de produse chimice
diverse se vor lua cele mai exigente msuri de prevenire.
Amplasarea
Depozitul central trebuie s fie izolat de restul cldirilor pentru a limita riscul de propagare a incendiilor i
expunerea personalului. Nu trebuie ns s existe o distan prea mare ntre depozit i laboratoarele pe care le
deservete pentru a limita riscurile de transport i a evita cererea pentru cantiti crescute de reactivi la nivelul
laboratoarelor. n cazul n care nu este posibil amplasarea depozitului dect n interior, acesta va fi situatde
preferin la acelai nivel cu laboratoarele deservite. Se vor evita amplasrile ce pot crea dificulti de acces cum
ar fi scrile, etc. Situarea depozitului la subsol nu este recomandat.
Se va prefera o orientare ctre nord, favorabil meninerii unei temperaturi mai sczute. Depozitul va fi separat
de restul localului printr-un perete care s fie rezistent la foc cel puin dou ore; ua de acces va trebui s fie
rezistent la foc cel puin o jumtate de or i s se deschid ctre exterior. Pentru a rspunde exigenelor
speciale de depozitare a unor categorii de produse (de ex. a incompatibilitilor) se vor putea crea compartimente
din materiale incombustibile asigurnd pentru fiecare dintre acestea ventilaia corespunztoare. Poate fi
prevzut, n depozit, o zon special de stocare provizorie a deeurilor nainte de eliminarea lor n conformitate
cu legislaia n vigoare. Aceast zon se va supune acelorai reguli de siguran ca i restul depozitului.
Clasificarea deeurilor trebuie fcut cu precizie de ctre o persoan competent.
Prevenirea i lupta contra incendiilor
Depozitul va fi dotat cu indicatoare de interzicere a fumatului, extinctoare cu pulbere sau dioxid de carbon (n
interiorul i exteriorul localului), sprinklere cu ap (doar n cazul n care nu exist contraindicaii), cortin
antifoc.
Prevenirea i lupta mpotriva scurgerilor accidentale
Vor fi prevzute cuve de retenie pentru fiecare categorie de produs. Pardoseala depozitului va fi rezistent la
atacul produselor stocate, va fi impermeabil, fr crpturi i mbinri, uor de curat, rmnnd n acelai timp
nealunecoas. Dac este cazul, se va utiliza pardoseal care s evite acumulrile de sarcin electric. Un produs
adsorbant destinat recuperrii scurgerilor va fi disponibil n depozit sau n imediata proximitate a acestuia.
Un aparat respirator autonom va fi disponibil n exterior, lng intrare. Vor exista, deasemenea, un du de
securitate i un sistem de splare a ochilor n imediata vecintate.
Ventilarea i condiionarea aerului
Un sistem de ventilare mecanic, rezistent la coroziune i care s asigure rennoirea aerului de 4 6 ori / or va
deservi localul, debitul putnd fi crescut (n caz de urgen) pn la 20 volume / or, printr-un dispozitiv de
comand situat n exterior. Se vor asigura i guri de introducere a aerului proaspt astfel nct s se evite zonele
moarte.
Instalaii electrice i de iluminat
n interiorul depozitului, instalaiile i aparatele electrice trebuie s fie reduse la numrul minim indispensabil.
Modelul acestora trebuie s poat fi folosit n zone unde poate aprea accidental atmosfer exploziv. Corpurile
de iluminat trebuie s fie etane i cu comand din exterior. Sistemul de iluminat trebuie s realizeze o bun
iluminare a tuturor spaiilor de depozitare.

19

Stelajele sau etajerele

Stelajele sau etajerele trebuie realizate din materiale rezistente mecanic i chimic, i s fie stabilizate eficient
pentru a evita riscul de balansare. Spaiul prevzut ntre dou stelaje trebuie s permit personalului s circule, s
aib acces uor la produse i s le manipuleze fr dificulti. Adncimea etajerelor trebuie limitat astfel nct s
garanteze o bun vizibilitate i o accesibilitate facil. Dac dou stelaje sunt dispuse spate n spate, un perete
despritor va separa fiecare etajer. Se recomand ca bidoanele, recipientele mari de sticl s fie amplasate ct
mai aproape de sol, iar ambalajele de dimensiuni mici vor fi situate deasupra. Produsele periculoase nu vor fi
stocate la o nlime mai mare de 1,60 m de sol. Pentru stelajele situate la nlime se va prevedea un mijloc de
acces adaptat i stabil.
Depozitarea n laboratoare
Dulapurile i etajerele unui laborator nu trebuie s asigure dect stocul tampon pentru necesitile pe termen
scurt de produse uzuale destinate nevoilor particulare ale laboratorului. O serie de precauii, n special cele
referitoare la separarea produselor incompatibile, nu vor putea fi respectate cu aceeai strictee ca n cazul
depozitului central, dar, n principiu, se vor aplica aceleai reguli de prevenire.
CAZURI PARTICULARE
Unele tipuri de depozitare necesit msuri complementare de prevenire.
Frigidere, congelatoare, camere frigorifice
Depozitarea alimentelor, buturilor, mpreun cu produsele chimice, n acelai frigider sau congelator, este strict
interzis.
Depozitarea produselor chimice n frigider, congelator sau camer frigorific prezint trei riscuri principale:
- risc de incendiu i/sau explozie;
- risc de intoxicare prin inhalare;
- risc de anoxie (n cazul camerelor frigorifice).
Aceste riscuri se pot manifesta n urmtoarele moduri:
- iniierea unei reacii periculoase n urma unei nclziri accidentale: unii peroxizi industriali, utilizai, de
exemplu, ca iniiatori de reacii, sunt instabili la temperatur ambiant.
- formarea unei atmosfere periculoase (exploziv sau toxic) n interiorul frigiderului, generat de degajri
accidentale (provocate de deschiderea unui recipient) sau de evaporarea la temperatur sczut a unui produs
volatil situat ntr-un recipent deschis.
Controlul acestor riscuri se poate face prin:
- asigurarea unei bune stabiliti a recipientelor depozitate;
- depozitarea unui produs inflamabil sau susceptibil de degajri de vapori inflamabili numai ntr-un frigider sau
congelator care s nu conin n interior nici un component care s constituie surs de aprindere;
- controlul bunei funcionri a aparatului de rcire, din exterior, prin afiarea temperaturii i prevederea alarmelor
vizuale sau sonore;
- alimentarea cu electricitate s se realizeze printr-o linie independent;
- asigurarea unui sistem intern de ventilare care s permit omogenizarea rapid a temperaturii n cazul n care
frigiderul este destinat uzului frecvent.
Depozitarea ntr-o etuv prezint dou riscuri principale:
- risc de incendiu i/sau explozie;

20

- risc de degradare a ambalajului.

Depozitarea buteliilor de gaz comprimat sau lichefiat
Msuri generale
Se va avea n vedere:
- interzicerea fumatului;
- interzicerea utilizrii focului deschis;
- reducerea instalaiei electrice la strictul necesar;
- plasarea n exterior a tuturor aparatelor susceptibile de a produce scntei;
- aplicarea reglementrilor pentru protecia mediului nconjurtor, dac volumul de gaz depete anumite valori;
- asigurarea stabilitii buteliilor.
Depozitarea n exterior
Se vor avea n vedere urmtoarele:
- utilizarea de materiale de construcie necombustibile;
- acoperirea locului de depozitare a buteliilor cu un acoperi din material uor, care s le protejeze de soare i de
intemperii;
- nchiderea cu cheie a depozitului;
- asigurarea unei ventilaii corespunztoare (prin utilizarea unei ui din grilaj, cu deschidere spre exterior);
- afiarea de panouri pentru identificarea gazelor.
Depozitarea n laborator (n proximitatea punctului de utilizare)
Nu se vor menine n interiorul laboratorului dect buteliile necesare activitilor curente. Buteliile vor fi
imobilizate prin mijloace adecvate. Buteliile vor fi ancorate pentru a le asigura stabilitatea. Se va evita contactul
buteliilor cu compui corozivi.
Msuri complementare
Buteliile de gaz periculos (de ex. HCN, HF, H 2S, Cl2, NH3, CO) vor fi depozitate n incinte separate, ventilate
mecanic n permanen.
BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Legea 319/2006 Legea securitii i sntii n munc

HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006
HG 1048/2006 - Hotrarea de guvern privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de
ctre lucrtori a echipamentului individual de protecie la locul de munc
HG 971/2006 - Hotrarea de guvern privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau
sntate la locul de munc
HG 1146/2006 - Hotrarea de guvern privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n
munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc
HG 1218/2006 - Hotrarea de guvern privind stabilirea cerinele minime de securitate i sntate pentru
asigurarea proteciei lucrtorilor impotriva riscurilor legate de prezena agenilor chimici

21