1

FIZIOPATOLOGIA HEMOSTAZEI
Hemostaza fiziologica (spontana) reprezinta mecanismul de aparare
locala declansat de producerea unei leziuni vasculare ce impieteaza integritatea
si continuitatea peretelui vasului si are ca scop producerea unui dop fibrinoplachetar ce astupa bresa vasculara. Eficienta sa se manifesta in cazul leziunilor
vasculare ce afecteaza vasele de calibru mic si mijlociu, in cazul lezarii vaselor
de calibru mare fiind necesara sutura chirurgicala.
Hemostazei fiziologice i se opune fibrinoliza fiziologica, mecanism cu rol
in restabilirea permeabilitatii lumenului vasului anterior lezat. Aceasta se
realizeaza prin distrugerea enzimatica a trombului anterior format, dar numai
dupa vindecarea completa a leziunii peretelui vascular.
Hemostaza fiziologica se desfasoara in 3 etape:
A) Hemostaza primara (timpul vasculo-plachetar) in care intervin
factorii vasculari si pachetari;
B)Hemostaza secundara (timpul plasmatic\coagularea);
C)Faza de retractie a cheagului (timpul trombodinamic)
Din punct de vedere al interesului fiziopatologic prezinta interes primele 2
etape.

A)HEMOSTAZA PRIMARA
Aceasta etapa are ca scop formarea nunui dop strict plachetar, in
conditiile unor modificari hemodinamice locale favorabile si care este capabil sa
opreasca pe moment sangerarea. Acest dop nu reprezinta o solutie definitiva
deoarece el esate destul de slab atasat la locul bresei vasculare si poate fi
mentinut atata timp cat persista vasoconstrictia vasului lezat.
Odata cu disparitia vasoconstrictiei, fluxul sanguin devine mai puternic si
poate produce dislocarea dopului plachetar si reluarea sangerarii, dar acest lucru
este prevenit prin interventia celei de a II-a faze a hemostazei ce-l ancoreaza
mai ferm la peretele vasului printr-o retea de fibrina.
In desfasurarea hemostazei primare se deosebesc 4 faze:
1)faza modificarilor hemodinamice locale (rheologice)fluxului
sanguin:
2)aderarea plachetara la locul leziunii vasculare;
3)agregarea plachetara;
4)metamorfoza vascoasa a plachetelor agregate.
1)MODIFICARILE HEMODINAMICE LOCALE
Acestea constau in producerea unei vasoconstrictii a vasului lezat,
realizata prin reflex de axon, declansat local prin actiunea factorului lezional. Ea

este mentinuta un oarecare timp datorita eliberarii din plachetele aderate de Tx

A2 , serotonina sau epinefrina (adrenalina).
Rolul acestora este diminuarea locala a fluxului sanguin, in unele situatii
putandu-se ajunge la sistarea sa (vase de calibru f.mic), ceea ce reprezinta o
conditie esentiala pentru buna desfasurare a urmatoarelor etape.
O alta modificare hemodinamica o reprezinta deschiderea colateralelor
vasculare adiacente vasului lezat ce preiau sangele ce in mod normal strabatea
vasul lezat.
2)ADERAREA PLACHETARA
Reperzinta procesul de atasare al unui nr. de trombocite la peretele
vascular expus in urma denudarii endoteliale. Este un fenomen pasiv ce nu
necesita consum de energie si se realizeaza prin intermediul factorului von
Willebrand, o proteina ce se sintetizeaza in celulele endoteliale si intr-o mai
mica masura in hepatocite si megacariocite. Acesta nu are doar rol in aderare, ea
reprezentand si transportorul factorului VIII al coagularii (f.v.W.= componenta
procoagulanta a f.VIII).(!f.VIII este un complex trimolecular alcatuit din f.v.W.,
componenta procoagulanta=VIIIc si o componenta antigenica.
In momentul in care exista o leziune endoteliala, f.v.W. se fixeaza pe
reeptori specifici aflati in structura colagenului vascular;acestia au un continut
in HO-Lys si HO-Pro.
Fixarea f.v.W. la colagenul vascular produce modificari conformationale
in structura sa ce determina la celalalt capat modificari ce permit f.v.W. sa se
ataseze si cu cel de-al II-lea capat de receptori specifici prezenti pe membrana
trombocitului. Astfel trombocitul adera prin f.v.W. la locul leziunii vasculare.
Receptorul trombocitar pentru f.v.W. este o glicoproteina 1b ce face parte
dintr-un complex glicoproteic membranar alaturi de GP IX, de care este legata
covalent. Acest complex se numeste glicocalicina.
GP 1b este formata din 2 lanturi polipeptidice diferite:
- - care este mai lung;
- - care este mai scurt si care are rol doar structural (nu coagulator).
Lantul are in segmentul extramembranar un domeniu format din 7
secvente aa. repetitive ce reprezinta situsul de legare al f.v.W. Fixarea f.v.W. pe
segm.extramb.al GP.1b ii determina acestuia o serie de modificari
conformationale ce se transmit prin segm. transmb.si prin cel citoplasmatic pana
la diferite sisteme enzimatice ce se activeaza.de la nivelul segm.transmb. se
transite modificarea conformationala si GP.adiacente (GP.XI ),ce astfel devine
capabila sa fixeze din circulatie F XI al coagularii.
3)AGREGAREA PLACHETARA:
Consta in stabilirea unor contacte multiple si punctiforme intre
trombocitele aderate.

Are la baza emiterea de pseudopode,de catre trombocite, conectate intre

ele prin intermediul unor punti de fibrinogen.
Procesul de aderare ,conduce prim segm.intracitoplasmatic al GP1b,la
activareaunor sisteme enzimatice,mai importante fiind:
a)sistemul PLA2PLA2 activata desprinde din PL. membranare ac.
arahidonic, din care pe calea CO=>TxS

TxA2(sintetizat de novo)
---trombocitul si neactivat contine TxA2 in granulele sale dense-----TxA2 de novo este insa liber la niv. Citoplasmatic si are proprietatea de
a mobiliza Ca depozitat tot in granulele dense--b)sistemul PLCPLC activata actioneaza pe PL
memebranare
declansind cascada PI=>IP3+DAG
---IP3 are proprietatea de a produce mobilizarea de Ca din granulele
dense (care au receptori pt.IP3)-----DAG activeaza o alta enzima cheie = proteinkinazaC
CONSECINTELE ACTIVARII METABOLICE A LE TROMBOCITELOR
a)creste conc. citoplasmatica a Ca => activarea unei proteine contractile =
trombostenina ce este parte componenta a citoscheletului trombocitar
in prezenta Ca si ATP , trombostenina se contracta, determinand
emiterea de pseudopode.
b)activarea PLC care activeaza prin fosforilare receptorii mb.implicati in
agregare,respectiv GP IIb /GP IIIa , ce sunt legate covalent sub forma
unui complex mb.(fosforilarea segm. intracitoplasmatic al GP IIb )=>se
produce o modificare conformationala ce se transmite pana la GP IIIa ce
devine astfel capabila sa fixeze fibrinogenul (R. pt. fibrinogen).
Aceste GP. Implicate in agreg se gasesc inclusiv pe mb. pseudopodelor.
Pseudopodele sunt solid. intre ele deoarece fibrinogenul se fixeaza cu
un capat al lantului pe receptorul IIIa ,iar cu alt lant se fixeaza pe
acelasi tip de receptor al unui trmbocit vecin.
Acest proces de agregara este autoamplificat.
Odata cu contractia trombosteninei se produce si eliberarea in exterior a
continutului diferitelor granule trombocitare = reactie de eliberare.
Mediatorii sunt utili atat pt. amplificarea fenomenului de agregare, dar
unii sunt utili (indispensabili) si in coagulare (ex. factorul plachetar III )
Altimediatori eliberati (ex. TXA2,ADP, epinefrina) se fixeaza la
suprafata exterioara a mb. trombocitare pe receptori specifici care prin
segmentele lor intracelulare vor activa suplimentar cele 2 sistame
enzimatice.
Prin consecintele activarii suplimentare=>AMPLIFICAREA.
c)se formeaza un dop plachetar ce nu este inca perfect hemostatic,
deoarece puntile de fibrinogea dintre trombicite sunt friabile, intre
pseudopodele trombocitelor agregate exista spatii prin care sangele nu

poate circula.pentru ca dopul plachetar sa devina hemostatic este

necesara etapa 4
4)METAMORFOZA VASCOASA A PLACHETELOR AGREGATE
In paralel cu hemostaza primara se activeaza si cascada coagularii din care
rezulta trombina, ce actioneaza nu numai in transformarea fibrinogen--->
fibrina,dar si pe suprafata trombocitare si anume se fixeaza de receptorii
trombocitari reprezentati de GP V.
aceasta fixare conduce la o crestere a permeabilitatii mb. pt. ionii de Na.
Pe baza gradientului de concentratie,Na intra din sp.extracel in trombocit;
acesta atrage osmotic cantitati suplimentare de apa=> hiperhidratarea=>
cresterea volumului trombocitului => se inchid ochiurile dintre pseudopode
=>dopul plachetar devine hemostatic.
In plus ,puntile de fibrinogen s-au transformat in fibrina=>dopul a devenit
mult mai puternic aderat deoarece colagenul vascular contine si receptori
pt. fibrina.

PATOLOGIA HEMOSTAZEI PRIMARE

Hemostaza primara poate fi afectata in trei circumstante:
1)vasculopatii
2)trombopatii
3)trombocitopenii
Tulburarea
hemostazei
primare
se
manifesta
prin
sindroame
hemoragipare,manifestate la nivel cutanat prin : purpura
petesii
echimoze
-mucoaselor prin sangarari: gingivoragii
epistaxis
melena
hematemeza
hemoptizie
hematurie
sangerari genitale
etc.
Aceste manifestari hemoragice ce pot avea loc si in mod spontan,fara prezenta
micro si macro traumatismelor,deoarece si in conditii fiziologice apar
microfisuri endoteliale sub actiunea mecanica a fluxului sangvin (in zonele cu
regim presional ridicat). Daca in aceste conditii ni intervin vasoconstrictia si
microagregarea plachetara apar sangerari spontane.
1)VASCULOPATIILE

*NU PERMIT O VASOCONSTRICTIE CORESPUNZATOARE

*NU PERMIT O ADERARE TROMBOCITARA EFICIENTA LA
COLAGENUL VASCULAR
*PERETELE VASCULAR ESTE FOARTE FRIABIL
Vasculopatiile sunt de doua categorii :A)Dobandite
B)Ereditare
A)VASCULOPATIILE DOBANDITE :
a)PURPURA ANAFILACTICA (reumatoida) HENOCH-SCHOLEIN:
Esta o vasculopatie ce afecteaza in special copii si care apare mai frecvent
la copii in cursul unor infectii streptococice (amigdalita streptococica sau
RAA).
Mecanismul este de natura imuna.
In prezenta unui exces de Ag strepto=>complexe imune de talie ce pot
trece prin peretele capilar prinn anumite zone preferentiale (zonele in care
exista un flux capilar turbulent sau in care exista regim presional mare
sau in care capilarele sunt adaptate pt. filtrare ex. la niv. Cutanat , in
peretele intestinal, la niv. Sinovialei articulare , in capilarele glomerulare
renale )
Ajunse pericapilar, complexele imune declanseaza fen. Inflamatorii
=.capilarita: complexele pot activa complementul =>anafilatoxinele C3a
si C5a =>a)degranularea mastocitelor=>eliberarea histaminei =>cresterea
permeabilitatii =>cresterea cantitatii de complexe imune
perivasculare
b) efect chemotactic =>atragerea leucocitelor ce elibereaza
produsii ce vor determina leziuni ale peretele vascular =>microsangerari,
precum si ale celulelor somatice.
In formele grave, leziunile severe
ale capilarelor glomerulare,
declanseaza intraglomerular fenomene f. intense de hemostaza =>
trombusuri ce blocheaza filtrarea =>I.R.A.
Fenomenele inflamatorii de tipul capilaritei, explica durerile articulare
(sinovita )si abdominale.
b)SCORBUTUL(avitaminoza C ):
Vitamina C intervine in sinteza colagenului vascular.
In lipsa ei ,colagenul are o sinteze deficitara (se sintetizeaza putin si
defectuos )=>vase friabile ,ce pot prezenta fisuri spontane.
Colagenul anormal nu permite atasarea factorului vonWILERBRAND
=> alterarea hemostazei.
c)PURPURA SIMPLEX:
Apare la unele femei ce au un nivel estrogenic crescut.
Nu se cunoaste mecanismul, dar se pare ca excesul de estrogeni tulbura
formarea colagenului vascular=>fragilitate vasculara.
d)PURPURA MACANICA:

Apare la nivelul mb. inf., la persoanele ce au o str. vasculara mai fragila

,in conditiile unui ortostatism prelungit, ce determina staza vasculara in
mb. inf. si prin forta hidrostatica se exercita presiune pe peretii vasculari
fragili.
e)PURPURA SENILA:
Apare la persoanele mai in varsta ,la care modificarile degenerative
afecteaza si str. peretilor vasculari,ce devin friabili.
f)PURPURA HORMONALA:
Apare in cazul unui exces de hormoni glococorticoizi si tiroidieni, care
altereaza metabolismul proteic, in sensul incetinirii sintezelor proteice si
accelerarii catabolismului proteic =>este afectata str. proteica
(colagenica) a peretelui vascular.
g)PURPURA HIPERGLOBULINEMICA:
Apare in contextul unor boli autoimune, in care se pot forma autoAc
indreptati impotriva unor Ig normale (ex. poliartrita reumatismatoida ).
Se formeaza complexe imune circulante, care daca sunt de talie mica pot
ajunge perivascular =>inflamatie (vezi a) )
B)VASCULOPATIILE EREDITARE:
a)SIDROMUL EHLERS-DANLOS:
Caracterizat prin tulburare profunda dpdv cantitativ si calitativ a sintazei
de colagen.
Principalele caracteristici sunt:-hipersensibilitatea articulara datorata unei
hiperlaxitati ligamentare
-hiperelasticitate tegumentara cu pliuri
cutanate f. mari
-anomalii ale str. colagenului vascular
Exista 11 variante ale acestui sindrom, dintre care 2 mai importante:
Tipul IV este afectata sintaza colagenului III, ce intra in
compozitia peretelui aortic si intestinal=> sunt f.
subtiri, friabile, fragile si pot prezenta dilatatii
anevrismale ce se pot rupe usor in cazul aortei
=>hemoragii cataclismice (mortale)
in cazul intestinului apar hemoragii +peritonite
hemoragice si septice
Tipul VI-este defect congenital al enzimei lisil-hidroxilaza
datorita caruia nu se mai formeaza in str. colagenului
acele str. bogate in hidroxi-lisina ce reprezinta receptorul
colagenic pt. factorul vonWILERBRAND=>este afectat
procesul de aderare.
b)TELANGIECTAZIA EREDITARA HEMORAGICA:
(boala RANDU-OESLER)
Boala transmisa autosomal dominanat, caracterizata printr-un defect de
angiogeneza a vaselor mici ,in special a venulelor.
Aceste vase mici prezinta din loc in loc anomalii ca :

-lipsa tunicii musculare

de colagen
-uneori peretele este format numai din strat endotelial.
In aceste zone apar mici dilatatii =ectazii ce se pot rupe f. usor la mici
eforturi (tuse )=>hemoragii de suprafata si la nivelul organelor.
Acestea se dot. Si faptului ca lipsa tunicii musculare nu poate
facevasoconstrictie in caz de leziune si neavand str. de colagen nu se produce
aderarea trombocitelor la locul leziunii.
2}TROMBOPATIILE:
Presupune o afectare d.p.d.v. calitativ a trombocitelor, numarul lor fiind
relativ normal.
Trombopatiile sunt de doua categorii: A) ereditare
B) dobandite
A) TROMBOPATIILE EREDITARE :
1)DISTROFIA TROMBOCITARA HEMORAGICA:
( SINDROMUL BERNARD-SOULIER)
Afectiunea este transmisa autosomal recesiv.
Trombocitele rezinta anomalii ca:
-deficit /pana la absenta a GP Ib (receptorul pt. FvW)functia de
aderare este cea mai afectata
-deficit de trombostenina consecinte:-emitere de pseudopode deficitara
-reactia de eliberare/expulzie
a mediatorilor din granulatii
inclusiv a celor cu rol de am
plificare a agrgarii,deficitara
-deficit de GP V (receptor trombocitar pt. trombina)este afectata
metamorfoza vascoasa
-deficit de GP IX 9receptor pt.factorul XI al coagularii)factorul XI
devenit activ, nunai dupa fixarea pa IX.
2)BOALA von WILLEBRAND:
Se asocieaza si cu deficit al componenetei procoagulante a factorului
VIII afectarea hemostazei primare si sacundare.
Deficitul hemostazei primare se datoreaza defectului de adaerare
trombocitara =>nu este o trombopatie propriu-zisa.
3)PSEUDOBOALA von WILLERBRAND:
Se caracterizeaza printr-un nr. f mare de receptori trombocitari pt.FvW
(GP Ib )se porduce o fixare anormala a FvW,intai pe trombocit (el
avand o afinitate mult crescuta pt. FvW)si ii scade afinitatea, la celalalt
capat, pt. colagenul vascular.

4)TROMBASTENIA GLANTZMANN:
Presupune un defect major de agregare plachetara ,defectul trombocitar
constand intr-un nr. foarte mic de receptori implicati in agregarea IIbIIIa,pe care4 seformeaza puntile de glicogen.
Poate exista si o deficienta a glicolizei trombocitare dat. unui deficit a
doua enzime cheie ale glicolizei: piruvatkinaza si gliceraldehid-3P
dehidrogenaza.Deficitul de glicoliza face ca productia de ADP sa fie
scazuta procesele dependente de energie vor avea de suforit
(contractia trombosteninei ).
Se mai poate asocia cu un deficit de GP Vafectarea metamorfozei
vascoase.
5)DEFICITUL EREDITAR AL REACTIEI DE ELIBERARE:
Are doua variante :a) absenta granulelor trombocitare
b) deficit de expulzie a unor mediatori
a) Absenta granulelor trombocitare: are doua variante:
I)absenta granulelor (clare):
Granulele contin in mod normal:-PF III necesar pr. Coagulare
-PF IV cu actiune antiheparini
ca (porcoagulanta)
-mici cantitati de fibrinogen
-mici cantitati de FvW.
Absenta lorun oarecare deficit de aderare , alterarea coagula
rii prin PF III .
Boala este frecvent asociata si cu anomalii ale rec. IIb-IIIa.
II)absenta granulelor (dense):
Granilele contin Ca si amplificatori ai coagilarii: TX, ADP,
epinefrina , serotonina.
Lipsa lor det. Tulburari de agregare
b)Deficit de expulzie a unor mediatori:anomaliile vazeaza diferite
deficite ce apartin fie :I) de calea ac. arahidonic
II)de calea PL-C
I)deficite ce apartin da calea ac. arahidonic:
-deficit de PL-C
-deficit de CO
desi exista granule ,acestea nu au sufici
-deficit de TS
ent TX A2=>afectarea proc. De coagu
lare.
II)deficite ce apartin de calea PL-C:
D.p.d.v. metabolic calea PL-C este normala,insa granulele
nu au receptori pt.IP3IP3 nu poate provoca expulzia de Ca.
B)TROMBOPATIILE DOBANDITE:
1)TROMBOPATIA DIN IRC:
Se datoreaza unor compusi toxici ce nu se mai pot elimina pe cale

renala, ce perturba inclusiv functiile trombocitelor (ex. ac guani

din succinic).
2)TROMBOCITEMIILE:
Sunt proliferari maligne ale serieie megacariocitare,in care nr. de
trombocite in periferie este maimare de 1000000/mm3.Desi crescute
numeric ,au tulburari calitative.
Trombocitemia esentiala= proliferarea seriei megacariocitare asociata
cu leucemie granilocitara cronicasi cu prolifararea seriei rosii
(policitemia vera).
3)TROMBOPATIA DIN UNELE BOLI AUTOIMUNE:
Pot apare autoAc indreptati impotriva unor receptori membranari
trombocitari:GP Ib, GP V, GP IIb-IIIa, GP IX alterarea functiilor
plachetare.
4)TROMBOPATIA INDUSA DE DOZELE CRESCUTE
DE ALCOOL:
Apar datorita efectelor toxuce ale alcoolului asupra trombocitelor.
5)TROMBOPATIA MEDICAMENTOASA:
Aspirina inhiba COdeficit de TX A2