Credinfa cre~tinli stli la baza

civilizafiei medievale europe-

ne. Dar pe parcurs ce biserica
devenea tot mai puternicli si
privilegiatli, au aplirut tot mai
multe revolte cauzate de
disensiuni, intensificate de o
serie de dispute interne,
scandaluri ~i separliri.

A
I n sec. al X-lea, Europa cre~tin~ a Inceput
s~-~i anihileze inamicii ~i s~ se extind~.
.Pentru o perioad~ de timp acest lucru era
valabil, In mod egal, pentru ambele Europe, ~i O Sf. Vasile (329-
cea de vest, dominat~ de cre~tinismul catolic 79), care a stabilit
~i pentru cea de est, unde biserica ortodox~ li cea mai populars ~i
convertea pe slavi Intr-un ritm constant. Cele rsspindits re9uls
dou~ biserici sunt deja separate, l~i creez~ monastics in biserica
traditii diferite, de~i Incerc~ri de reunificare au cre~tins de est.
continuat s~ fie f~cute.
Cele dou~ biserici aveau In fat~ viitor cu O Sf. Benedict cu
totul diferit. Asupra bisericii ortodoxe se exe- regula lui monastica,
cuta o presiune tot mai mare din cauza extin- ce cuprindea o sche.
derii islamismului. jn vest Ins~ urm~toarele ma pentru rutina zil-
cateva secole vor deveni "epoca religiei", In nica, facand clare
care biserica ~i religia influentez~ toate do- responsabilita~ile
meniile vietii. fiecarei persoane din
comunitate. Includea
Atrac~ia imediata juramantul de stabil-
Au existat multe motive pentru aceasta. itate, care lega pana
Atractia religiei a avut un impact imediat ~i evi- : la moarte fiecare
d~nt 1ntr-o lume bruta~ ~i nesigurn. Majoritatea calugar de casa
oamenilor din epoca medieval~ duceau o viata careia i s-a alaturat.

grea cu multe neajunsuri. Acest ' lucru a fi1cut

O Manastirea franceza din Cluny a pornit
reforma monastica ~i a devenit centrul din promisiunea cre~tirul a unei etemiti1ti pline
primului ordin religios adevarat. de bucurie, un lucru, 1n particular, foarte
atragi1tor, iar biserica detinea cheile unei vieti
eteme. Preotimea efectiv a monopolizat sis-
temul educational -doar cativa dintre profani
erau chiar 1nvi1tati -~i nurnai ei puteau citi ~i
1ntelege versiunile latine, grece~ti ~i ebraice In
care era scrisi1 Scriptura. Pomind de la fie~are
aspect -~i mai presus de toate cand liturghia a
fost celebrati1 de ci1tre un preot -biserica a curme abuzurile ~i s~ impun~ o disciplin~ uni-
devenit un factor indispensabil 1n a realiza
contactul dintre Durnnezeu ~i omenire. Ca
rezultat, religia a devenit centrul vietii oame-
nilor si treptat, preotimea a ajuns si1fie consid-
erati1 ca persoane superioare -In cel mai bun
caz o eliti1 spirituala, iar 1n cel rnai r;lu caz o
casti1 privilegiati1.
~ Elita spirituala
:3 La Inceputul evului mediu majoritatea oame-
~ nilor au adoptat viziunea "elitei spirituale".
~ Acest lucrt:i era, In special, adevarat In ceea
$, ce-i prive~te pe calugari ~i pe maici. Acest fapt
~ a fost vazut ca cel mai dorit fel de viati1
] cre~tina, ~i astfel monastismul a luat amploa-
~ re, a Inflorit la Inceputul secolului al V-lea,
cand Sf. Benedict ~i-a conceput regulile
monastice.
Secolul X ~i XI sunt martore ale unei mai
profunde reinvieri, incepand in 910 cu inte-
meierea in Franta a m:ln~stirii Cluny. Cur~nd
aceast~ mare m~n~stire a devenit un model
pentru altii, ~i in cateva decenii au ajuns s~ fie
1500 de m~n~stiri care i-au urmat exemplul.
Influenta cluniana: a fost resimti~ in comuni-
tatea cre~tin~ din vest, inspir3.nd biserica s~
forrrul asqpra membrilor s~i.
, Puterea Papalita~ii
In secolul XI, multe ordine monastice noi au
fost fondate, inclusiv cel al cistemienilor foarte
disciplinati. Papalitateaa "detronat" dominatia
sfmtilor imp~ratiromani ~i a continuat s~ lupte
pentru dreptul s~u de a controla evenimentele
din cadrul bisericii. Frntia Viermilor a adus
aceas~ dispu~, Investitura controversa~, la o
concluzie cu succes.Intre timp, prima cruciada
(1096-99) condus~ de Papa Urban al lI-lea a
ridicat prestigiul papal la noi irulltimi. In sec.
urrrultor, papalitateadeja functiona mai mult ca
un juc~tor in politica europeana:decat ca o
forta spiritual~. SecoleleXII ~i XIII sunt v~zute

65
 EPOCA RELIGIEI

00 Calugari medie-
vali atingand un copac
(stanga) ~i o biserica in
localitatea St. Albans.
construita sub ochii
regelui Offa (dreapta).
Activitatea fizica era o
parte esen~iala a regu-
lei monastice stabilite
de Sf. Benedict.

~
£,
::;

~
~ .~
>

ca punctul cer mai inalt al civilizatiei medie-
vale, iar istoricii Evului Mediu sunt inclinati sa
spun:l ca Ren~terea din secolul XII a fost mult
mai importaI;ttadecat ultima ~i mai renumita
Rena~tereitaliana. O cre~tere a populatiei, o
imbunata1;irea metodelor din agricultura, dez-
voltarea ora~elorprecum ~i comertul au dat un
nou imbold societatii europene.
intemeierea universita~ii
Un prim rezultat al acestei expansiuni gen-
erale, a fost o cre~tere mare de oameni edu-
cati (de ex., ca ~i administratori, secretari, ~i
avocati), iar acest lucru a dus la o dezvoltare
a unei noi institutii de invatamant superior -
universitatea. Universitatea din Bologna, fon-
data in 1158, a fost prima, urmata de cea de
la Paris, Oxford, Cambridge ~i Heidelberg.
Prin secolul XIV universitatile erau de gasit
peste tot in Europa.
In acela~i timp au fost traduse texte ale
autorilor greci care pana atunci nu au fost
cunoscute. Aceste texte au fost conservate ~i
transmise de catre lumea islamica. Limba in
care au fost traduse este limba latina, limba
invatatilor din vest. Ei au deschis noi drumuri
catre materii cum ar fi: logica, geometria, medi-
cina, ~i astronomia. Deasemenea,ei au creat
problemele de intelect, deoarece adesea apa-
reau contradictii Intre 1nvataturileantice ~i cele
ale biseficii. O sefie de mafi ganditofi medie-
vali cunoscuti ca filozofi 1nvatati au abordat
aceste probleme. Cea mai remarcabi1afigura,
cea a Sf. Thomas Aquinas (c. 1225-74)a scfis
lucrarea Summa 1beologia intentionand sa
aduca credinta ~i ratiunea la acela~inivel, fapt
care ~i astazi reprezinta baza filozofiei catolice.
Saracia sfanta
Una dintre cele rnai atractive figufi medievale
a fost un italian, Sf. Francisc de Assisi (1182-
1216) care ~i-Slabandonat viata plina de bel-
~ug pentru a trai "sfanta saracie". Caldura lui
umana ~i dra:gosteapentru 1ntreagacreatie -
vazuta In scene ca predica lui catre pasafi -
au introdus o noua viziune 1n cre~tinatatecare
1nainte lua 1n ras lumea rnatefiala. De aseme-
nea, Sf. Francisc a Intemeiat Ordinul Francis-
can al calugafilor, dedicati saraciei, castitatii ~i
supunefii, dar traind 1n lume ca ~i cer~etofi,
predicand ~i efectuand lucrafi bune. Printr-o
stransa legatura cu Sf. Francis, Sf. Clare a fon-
dat ~i el un ordin similar pentru femei, numit
Ordinul celor Saraci. Un alt ordin al ce~eto-
filor, cel al Dominicanilor a fost de asemenea
fondat la 1nceputul secolului XII.
in ochii unora silrncia si u~ilinta Sfantului
Francisc, atat de supus Evangheliilor, au pus
o luminil nefavorabilil asupra splendoni ~i
bunastilni lume~ti de care beneficia Papali-
tatea ~i Biserica. Pe la mijlocul secolul al XIII-
lea Papa a devenit un stilpan tentorial In
Italia, ~i de asemeneacapul unei largi organi-
zatii intemationale cu propni ei administratori
instruiti ~i cu propriile instrumente de colectat
taxele. Peste tot biserica avea o pozitie privi-
legiatil, fiind sustinutil de 1naltele tribunale
speciale, singurele institutii cilrora li d:ldeau
socotealil, unde pedepsele erau considerabil
mai u~oare decat cele imputate profanilor
pentru ofense comparabile.
Acestea ~i multe alte resentimente au de-
venit tot mai man cand ora~ele au 1nceputsil
Infloreascil ~i sil se Imbogilteascl, iar nurrulrul
laicilor bogati cu ~tiintil de carte ~i bine infor-
mati cre~tea.Profanii erau extrem de pio~i ~i
nernbdiltori sil participe tot mai mult la viata
religioasil.
Printre altele, entuziasmul lor s-a arntat 1n
clildirea marilor catedralecatolice de la jurrulta-
tea sec. 12, fapt care ar fi fost imposibil de rea-
lizat filrn fonduri furnizate de orn~enide-~ lun-
gul multor generatii. Era implicatil evlavia, pre-
cum ~i mandria civicil, iar o parte din impulsul
de a construi catedralecum nu s-au mai vilzut

O Papa !nocen1iu a! benedict clunic canonic al ordinului

Sf. Augustin
11-lea intr-o picturii
de Giotto, visand la
ajutorul din partea
Sfantului Francisc de
a sus,ine biserica de
la ciidere. Sf. Francis
a fondat ordinul
franciscanilor.

O Ve~mintele pur-
tate de o parte din
membrii ordinului
medieval. Regula
benedictina era flexi-
bila, putand fi adap-
tata fara o ruptura
totala de tradi~ia din
trecut. Casele
Clunice erau bazate
pe regula benedicta,
dar erau parte dintr-
o ierarhie vasta
avand modelul Cluny
in frunte.

66
era fara lndoiala o dorint:l de a lntrece alte
comunitati. Ca ~i rezultat al acestui amestecde
motive, turlele bisericii ~i catedraleierau domi-
nate de linia cerului din aproape toate orasele
pana In secolul XX -lucru elocvent ~i durabil
ce aduceaaminte de Epoca Religiei.
La cea rnai lndepartata extrema a sa, disen-
siunea cu biserica s-a aratatIn sine in procesul
de deZvoltare a ereziei -forme ale credintei
cre~tine In contradictie cu doctrina catolica
expusa de papi. La lnceputul secolului 12 o
puternica erezie a luat na~tere In Provence
(sudul Frantei),unde Catharii sau Albigenzii au
devenit atat de puternici lncat Papa Inocentiu
al III a proclarnat o cruciada impotriva lor; au
fost exterminati de catre regele Louis al VIII-lea
~i de catre nobilii din nordul Frantei carora
ac~astadatorie pioasa le-a adus recompense
rnaterialeprecum ~i politice.

Credin,e diferite
Catharii detineau ni~te doctrine -de notat era
credinta In natura rea a lumii -care cu sigu-
rant:l nu putea sa fie de acord cu catolicismul.
intr-un numar de alte secte, de ex. walden-
sianismul, accentul era pe intoarcerea la o
viat:l caracterizatade o simplitate biblica, ca
cea pe care Isus ~i discipolii $ai au trait-o -~i
cu sigurant:l nu condusa de papa ~i principi ai
,bisericii.
De fapt se sugerauacelea~iidei din viata Sf.
Francisc,care a ramas In cadrul bisericii ~i a
devenit unul din sfmtii ei. Dar dupa moartea
sa, franciscanii s-au reorganizat in linii rnai
putin comunitare ~i au fost luate masuri ferme
impotriva adeptilor sfantului Francis care do-
reau ca ordinul sa ramana fara avere. Prin
secolul al XIII-lea atitudinea bisericii fat:l de
eretici s-a inasprit, iar in 1232 a fost infiintata
celebraInchizitie pentru a-i investiga ~i eradica
pe cei care aduceauofense la adreasabisericii.
in timpul acestei perioade papalitatea a
atins culmea puterii sale politice, In cele din
unna innabu~ind lncercarile Sfintilor imparati
Rornani de a controla Germania ~i ltalia.
O~ricum,au aparut noi adversitati aproape
imediat. Pe la lnceputul sec. al14-lea Monarhii
au format natiuni-state cum ar fi Franta ~i
Anglia. De~i loiali bisericii Monarhii au hotarat

carthusian cistercian templar franciscan O lIustra~ie dintr-un manuscris din secolul

al Xlll-lea care prezinta manastirea carthu-
siana La Grande Charteuse. Regulile stricte
ale cartusienilor pretindeau un regim greu de
munca ~i ra~ii mici de mancare.

O Tradi~ia monastica s-a dezvoltat in contin-

uare in secolele XII ~i XIII, cu apari~ia
calugarilor franciscani, cistercieni ~i
cartusieni, ~i ordinul militar al Templilor.

s~ nu mai penni~ amestecul Papali~tii 1n

viata bisericilor nationale; iar clerul lor, care
lncepea s~ formeze imaginea unei biserici
nationale, a avut tendinta s~ li sustin~. in
momentul cand PapaBonifaciu (1294-1303)~i
exprima marea sa pretentie asupra dreptului la
papalitate -de fapt, dominatia peste toti con-
duc~torii -puterea papali~tii o luase pe dru-
mul declinului care cuclnd deveni catastrofal.
Acest lucru s-a 1nt.1mplat1ntimp ~ntificat-
ului (domnia papei) lui Clemental V-lea (1355-
14), care a devenit un prizonier virtual al
regelui Frantei, Philip al N-lea. in 1307 papa
Clement a fost obligat s~ colaboreze la distru-

l'i7
 EPOCA RELIGIEI
gerea Cavalerilor Ordinului Templului (Templi-
erilor), un vechi ordin cruciadic care devenise
extrem de bogat. Arestarile In masa, tortura ~i
confesiunile foI1ate au facut ca Templierii sa fie
acuzati de o varietate de lucruri rele, de practi-
ci ciudate ~i conspirative, care, de fapt, au putut
avea sau nu un temei adevarat. Multi au fost
executati, iar averea lor data regelui.
Papalitatea discreditata
In 1309, Clement s-a stabilit la Avignon, la
granita cu Franta, ~i aceasta a continuat sa fie
rezidenta papala pana In 1377. In timpul aces-
tei "Captivitati Babiloniene", papii au fost,
inevitabil, vazuti ca ~i marionete ale. Frantei,
iai intrigile politice ~i pretentiile financiare ale
unui papa de mai demult, loan al XXII-lea
(1316-34) aproape ca au servit la discreditarea
papalitatii.
Dar,.totp~i urma sa vina ceva ~i mai mu:
doar la un an de la ihtoarcerea lui Grigore al
XI-lea la Roma, existau 2 papi. Alegerea papei
Urban al VI-lea (1378-97) nu a fost pe ptacul
Frantei, ~i In consecinta un grup format In
mare parte din cardinali francezi ~i-au ales pro-
priullor papa contracandidat, papa Clement al
VI-lea (1378-97). Acest lucru a determinat
Inceperea Marii Schisme care a durat 40 de ani.
Franta ~i aliatii sai l-au sustinut pe Clement, pe
cihd Anglia, Sffintul Imperiu Rol)1an ~i aliatii
lor l-au sus:tinut pe Urban.
Rivalitatea lor a fost continuata de catre
succesorii lor pana In 1409, cand un consiliu
at bisericii a hotarat sa ii Inlature pe ambii
papi ~i sa numeasca unul nou. Oricum, din
..
~
68
moment ce papii care existau au refuzat sa
renunte la cererile lor, acest lucru a lnrautatit
situatia ~i mal mult: pentru o perioada de 8
ani au existat nu mai putin de 3 papi rivali. jn
cele din urma, Marea Schisma a luat sfar~it
dupa Conciliul de la Constanz 1n 1417, cand
toti cei 3 papi au fost lnlaturati ~i Martin al v-
lea a devenit ocupantul necontestat al tronu-
lui papal. jn mod remarcabil, acest scandal
lung ~i fara precedent nu a lmpiedicat papali-
tatea sa-~i recupereze autoritatea.
Separarea a fost lncheiata de o 1ntrun:ire a
conciliilor generale reprezentante ale lntregii
biserici, ~i la un moment dat se parea ca ase-
menea concilii, In viitor, vor fi autoritatea
suprema. Dar dupa o lunga lupta, Conciliul de
la Basel (1413-49) a fost manevrat de catre
papa Eugeniu al IV-lea, ~i din acest moment
Conciliile erau lntotdeauna subordonate papei.
Provocarea bisericii
De-a lungul timpului, cele mai semnificative
evenimente au fost dezacordurile totale din
diferitele parti ale Europei. jn Anglia, ]ohn
Wycliffe (c. 1330-84) a atacat bogatia 1n care
traia biserica ~i a pus accent pe biblie (ma! mult
decat pe legea bisericii) ca sursa de autoritate.
Mai tarziu, ]an Huss (c. 1369-1415) a 'inaintat
ni~te idei derivate de la Wycliff 1n 1ndepartata
Bohemie (In prezent vestul Republicii Cehe).
Semnificativ, cei doi au fost implicati In tra-
ducerea Scripturii 1n limba nationala (engleza
~i ceha). Ideea de ada voie tututor oamenilor
sa citeasca Scriptura -~i, In mod implicit, sa o
judece pentru ei ~i~i- a fost revolutionara,
O O imagine din
sec. al XI-Iea ara-
tandu-1 pe Sf. Martin
taindu-~i haina in
doua ca sa o imparta
cu un cer~etor tre-
murand. Martin este
un mare exemplu amenint3-hd s~ sirbmineze pozitia special~ a
pentru calugarii din clerului $i absoluta autoritate a bisericii asupra
vestul Europei. doctrinei. Majoritatea adeptilor ideologiei ,lui
Wycliffe au fost v3-nati $i exectuati. Huss a fost
O Calugar medieval prins In curs~ la Conciliul de la Constanz $i
lucrind la un manu- ars: dar In loc s~ fie intimidat, Bohemianismul
scris. Intre 1050 ~i s-a rnsculat. Nea$teptat, au Invins cruciada
11 50 manastirile lansat:! Impotriva lor, dar au fost 1mp~cati prin
erau centre impor- concesiunile obtinute la Conciliul de la Basel.
tante de invata~i. pe Pe la )urrultatea secolului al XV-lea se pare c~
cand Europa ie~ea In final biserica supravietuise tutoror crizelor
din Epoca Intunecata. precedentilor 150 de ani.