Sunteți pe pagina 1din 342

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Pr. GHEORGHE POPA

INTRODUCERE~NTEOLOGIAMORAL|
- Principii [i concepte generale -

PR. GHEORGHE POPA

ISBN:9738179
939
Editura
mitropolitan\
TRINITASIA{I,
2003

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Pr. GHEORGHE
POPA

INTRODUCERE ~N
TEOLOGIA MORAL|
- Principii [i concepte
generale -

PR. GHEORGHE POPA

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Prolegome
na
~ncontextulactualal`nv\]\m=ntului
teologic universitar, Teologia Moral\
este o disciplin\ sistematic\, `ns\ cu o
finalitate practic\. Al\turi de celelalte
discipline [i `mpreun\ cu ele, Teologia
Moral\arecascopformareaunuianumit
moddeag=ndi[i,maiales,aunuimod
deafi[ideatr\i`naceast\lume.
Pentru a putea sesiza mai clar
specificulTeologieiMorale,consider\m
c\ este necesar s\ preciz\m mai `nt=i
conceptele[iprincipiilegeneralecucare
eaopereaz\.Esteceeaceneampropus
s\facem`nceleceurmeaz\.
1. No]iunea de moral\
Etimologic,no]iuneademoral\vine
dinlimbalatin\delaadjectivulmoralis,
is. Cercet\torii `n domeniuconsider\ c\
celcareafolositprimadat\,`nscrierile
sale, no]iunea demoral\afostMarcus
TulliusCicero(10643`.d.Hr.),filosof,

orator, scriitor [iom politic roman. ~n


capitolulIaltratatuluis\udemoral\,el
scrie: Quia pertinet ad mores, quod
h^2@H illi vocant, nos eam partem
philosophiae de Moribus appelare
solemus;seddecetaugentem
linquamlatinamnominareMoralem1.
A[a cum reiese din acest citat,
adjectivul moralis deriv\ de la
substantivul mos, moris,care,tradus`n
limba rom=n\, `nseamn\ datin\, obicei.
Corespondentul grecesc al no]iunii de
moral\ este etica (hj246Z). Aceast\
no]iune deriv\ de la substantivul
h^2@H, prezent[iel`ncitatuldemai
sus. ~n opera lui Homer el `nsemna
vatra str\mo[ilor, locuin]a unei familii
saupatria.Mait=rziu,sa

Voiutschi,Teologiamoral\ortodox\,p.1.

PR. GHEORGHE POPA

trecutdelaaceast\semnifica]iegeograficospa]ial\laosemnifica]ie
spiritual\,h^2@H`nsemn=ndpatriaspiritului,asineluimoral.
~n limbajul popular, h^2@H avea, totu[i, o semnifica]ie
asem\n\toarecuceaalatinesculuimos, moris,adic\datin\,obicei
sau,`nsensmoral,legeasaunorma`ntemeiat\pedatin\:morem
facetusus(Ovidiu);sau:morempacisimponere(Vergiliu).
Cuacest`n]elesapareno]iuneadeh^2@H[iceademos,moris`n
NoulTestament,`nEpistolaIc\treCorinteni15,33,`ncareSf=ntul
ApostolPavelciteaz\pepoetulMenandru 2 .Nuv\l\sa]i`n[ela]i,
scrie el. Tov\r\[iile rele stric\ obiceiurile bune (:hV B8"<a~F2g
n2giv D@LF4< h# 20 PD0F2a V oJ :48\"4 6"6"\;Noliteseduci:
corrumpuntmoresbonoscolloquiamala).
Celedou\substantivesubliniateau`ntextuldemaisusunsens
moralpropriuzis`ntruc=tserefer\lalegeasaudatinamoral\a
uneicomunit\]i,`ncazulnostrucomunitateacre[tin\.Decino]iunea
demoral\,`ncadruldisciplineinoastre,esteunatributsubstantival
cecaracterizeaz\unc=mpdistinctalreflec]ieiteologice.

2. Teologie [i moral\
Amv\zutmaisusc\no]iuneademoral\estestr=nslegat\de
ideeadedatin\,obiceisau,maiprecis,deideeadetradi]ie.Tradi]ia,
la r=ndul ei, se `ntemeiaz\ pe un anumit mod de a defini [i
interpretaomul[iexisten]asa`nlume.
Tradi]iamoral\cre[tin\nufaceexcep]iedelaaceast\regul\.Ea
define[te[iinterpreteaz\existen]aomului`nlumeplec=ndnudela
omcafiin]\autonom\,cidelaDumnezeuOmulIisusHristos.Cu
altecuvinte,moralacre[tin\esteteonom\sau,maiprecis,hristo
nom\.Criteriuls\uaxiologicnuesteolegemoral\impersonal\,nici
unsistemdevaloribazatpeunacordsauoconven]iesocial\,ci
este o Persoan\, Persoana divinouman\ a Fiului lui Dumnezeu
`ntrupat.Datorit\acestuifapt,no]iuneademoral\,`nvia]acre[tin\,
este str=ns legat\ de no]iunea de teologie. Teologia, ca expresie
obiectiv\a`nv\]\turiidecredin]\,asimilat\de`ntreagaBiseric\prin
consensuleiunanim,`nspa]iu[itimp,reprezint\criteriulnoetical
2

Cf.LaBiblie,traduction
oecumnique,LesditionsduCerf,
Paris,1988.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

vie]ii morale, iar teologia, ca expresie concret\ a comuniunii cu


DumnezeuTat\l,prinFiul,`nDuhulSf=nt,reprezint\criteriulei
existen]ial.
3. Defini]ia Teologiei Morale
TeologiaMoral\esteodisciplin\dincadrulsec]ieisistematicea
`nv\]\m=ntuluiteologicuniversitarcare,petemeiulRevela]ieilui
Dumnezeu, realizat\ deplin `n Iisus Hristos, Logosul `ntrupat [i
actualizat\permanent`nspa]iulsacramental[iliturgicalBisericii,
analizeaz\ critic [i prezint\ [tiin]ific principiile fundamentale ale
vie]iimoralecre[tine.
Pentrua`n]elegemaibineaceast\defini]ievomfacec=teva
preciz\ri:
a)TeologiaMoral\arecatemeiRevela]ialuiDumnezeu
A[a cum reiese din defini]ie, Teologia Moral\ are ca temei
Revela]ia lui Dumnezeu. Precizarea no]iunii de Revela]ie, a
con]inutuluiei[iaetapelordesf\[ur\riisaleconstituiedomeniulde
cercetarealTeologieiDogmatice,deaceeanuvominsistaasupra
acestoraspecte.Preciz\mdoarfaptulc\,dinperspectiv\teologic\,
Revela]ianu`nseamn\at=tdescoperireaunorcuno[tin]eteoretice
despreunDumnezeudistantfa]\delume[i`nchis`ntranscenden]a
Sa, c=t lucrarea tainic\ a lui Dumnezeu prin care a adus de la
nefiin]\spre fiin]\`ntreaga crea]ie [iapoi`ipoart\degrij\, prin
harul s\u, pentru ca aceasta s\ ajung\ la scopul ei final,
`ndumnezeirea. Evident c\ aceast\ lucrare a lui Dumnezeu are o
istorie,adic\sedesf\[oar\treptat,pentruanuviolentacon[tiin]a[i
libertateaomului,cipentruatrezi`neliubireafa]\deDumnezeu.
Dinaceast\perspectiv\,omulnuestedoarobiectalRevela]iei
lui Dumnezeu, ci [i subiect purt\tor al ei pentru c\, `n mod
ontologic,prinra]iunea,con[tiin]a[ilibertateasaesteorientatspre
Dumnezeu.Aceast\orientaredob=nde[teuncon]inutreal,pedeo
parte, prin cunoa[terea logic\ a cosmosului, care are o structur\
logic\,ra]ional\[i,pedealta,princredin]a`nRevela]iabiblic\prin
carecunoa[terealogic\`[idescoper\sensuleideplin,deschiz=ndu

sesprecunoa[tereamistic\sauduhovniceasc\.

PR. GHEORGHE POPA

Din punctul nostru de vedere nu exist\ contradic]ie `ntre


cunoa[terealogic\[icunoa[tereaizvor=t\dincredin]\.Cunoa[terea
logic\neconduceladescoperireasensurilorgeneralealeexisten]ei,
iar cunoa[terea izvor=t\ din credin]\ ne ajut\ s\ integr\m aceste
sensuri `n rela]ia noastr\ personal\ cu Logosul sau Cuv=ntul lui
Dumnezeu`ntrupat. Pentruoameniicredincio[iambele forme de
cunoa[tere sunt necesare pentru c\ ambele `[i au temeiul `n
Revela]ia lui Dumnezeu, care vorbe[te Omului at=t prin
ra]ionalitatea cosmosului, c=t [i prin g=ndurile, dorin]ele [i
aspira]iilecesenasc`ncon[tiin]asa,pedeoparte,dincomuniunea
cuDumnezeu[i,pedealta,dinrela]iasacucosmosul.
P\rintele St\niloae considera c\ [i atunci c=nd omul nu mai
comunic\cuDumnezeuprinrug\ciune[iovia]\curat\,Dumnezeu
`i vorbe[te prin necazuri [i suferin]e3. Acest lucru se poate
constata din cartea dreptului Iov. ~n dialogul s\u cu Iov, Elihu
spune:Vezic\Dumnezeuvorbe[tec=nd`ntrunfel,c=nd`ntralt
fel,daromulnuiaaminte.{ianume,Elvorbe[te`nvis,`nvedeniile
nop]ii,atuncic=ndsomnulselas\pesteoameni[ic=ndeidorm`n
a[ternutullor.Atuncield\`n[tiin]\rioamenilor[iicutremur\cu
ar\t\rileSalecas\`ntoarc\peomdelacelerele[is\lfereasc\de
m=ndrie.Cas\ifereasc\sufletuldepr\pastie[ivia]aluidecalea
morm=ntului.Deaceea,prindurere,omulestemustrat`npatullui
[ioaseleluisuntzguduitedeuncutremurne`ntrerupt.Poftaluieste
dezgustat\dem=ncare[iinimaluinumaipofte[tenicicelemai
bunebucate.Carneadepeelsepr\p\de[te[ipiere[ioaselelui,p=n\
acumnev\zute,`iiesprinpiele.Sufletulluivine`ncet,`ncetspre
pr\pastie[ivia]aluispre`mp\r\]iamor]ilor.Dac\atunciseafl\un
`ngerl=ng\el,unmijlocitor`ntrevii,cares\iarateomuluicalea
datoriei, atunci Dumnezeu Se milostive[te de el () `i arat\
bun\tateaSa[ii`ng\duies\vad\fa]aSacumarebucurie[iastfel`i
d\omuluiiertareaSa(Iov33,1426).
Dinacesttextobserv\mc\Dumnezeuse reveleaz\omului [i
princon[tiin]asamoral\,manifest=ndusecaizvoralbucuriei[ial
Pr.Prof.Dr.DumitruSt\niloae,
TeologiaDogmatic\Ortodox\,
Bucure[ti,1978,pp.140145.
3

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

iert\rii,dar[icaizvoraldrept\]ii,atuncic=ndnedreptateaomului
perverte[tedreptateacrea]ieiluiDumnezeu.
Punctulculminantalrevel\riiiubirii[idrept\]iiluiDumnezeu`n
orizontulneiubirii[ialnedrept\]iiumaneafostjertfadepecruce
aFiuluiluiDumnezeu`ntrupat.Deaceea,IisusHristos,Fiullui
Dumnezeu `ntrupat, reprezint\ ultima etap\ a Revela]iei [i
`mplinirea scopului ei, care este, a[a cum am mai amintit,
m=ntuirea[i`ndumnezeireaomului[i,prinel,a`ntreguluicosmos.
b) Teologia Moral\ este o func]ie slujitoare a Bisericii lui
Hristos
Din defini]ia pe care am dat o reiese [i faptul c\ Revela]ia
`mplinit\`nHristosseactualizeaz\`nspa]iulsacramental[iliturgic
al Bisericii. Datorit\ acestui fapt [i Teologia Moral\, ca [i toate
celelalte discipline teologice, reprezint\ con[tiin]a reflexiv\ a
Bisericii`nlucrareaeidep\strare[itransmitereaRevela]iei.De
aceea,easan\scut`ns=nulBisericii[iestec\l\uzit\decredin]a[i
tr\ireaduhovniceasc\atuturorgenera]iilordecre[tini,caresau
str\duit`ntimpultreceriilorprinlumes\[isfin]easc\via]a,nu`n
modizolat[iegoist,ci`ncomuniunecu`ntreagaBiseric\[i,prin
Biseric\,cuM=ntuitorulIisusHristos,capulBisericii.
~ntreBiseric\[iHristosnuexist\niciunintervalspa]ialsau
temporal,`ntruc=tCerulundesa`n\l]atIisuscoincidecucentrul
intimalBisericii().Loculundeseafl\el[iinimaBisericii
coincid4.Deaceea,TeologiaMoral\cafunc]ieslujitoareaBisericii
`[ijustific\existen]a[iimportan]anumaiatuncic=ndr\m=nefidel\
Revela]iei lui Dumnezeu `n Hristos care, de[i `n esen]a ei r\m=ne
tainic\[imetalogic\,totu[i,pentruaputeafitransmis\dingenera]ie
`ngenera]ie,sap\strat`nBiseric\,saobiectivat[iconceptualizat`n
cuvinteleSfinteiScripturi[ialeSfinteiTradi]ii,princareserealizeaz\
dialogulpermanentalBisericiicuHristos.
c)Demersulcritic[icaracterul[tiin]ificalTeologieiMorale
Princelespusep=n\aiciam`ncercats\preciz\mprimapartea
defini]ieipecareamdatoTeologieiMorale.
Idem, IisusHristossauRestaurareaomului,Edi]iaaIIa,EdituraOmni

scop,Craiova,1993,pp.382[i393.

10

PR. GHEORGHE POPA

Concluziaesteclar\:studiulTeologieiMoralepleac\delaun
dat:Revela]ialuiDumnezeu,[idelaunactexisten]ial:credin]a
liberconsim]it\`naceast\Revela]ie.
Subliniem`nc\odat\aicic\Revela]ia[icredin]a`nRevela]ie
nuseopundemersuluicognitivalra]iuniiumane,reflec]ieisale
critice.Deaceea,`nparteaaIIaadefini]ieinoastre,amafirmatc\
Teologia Moral\ analizeaz\ critic [i prezint\ [tiin]ific principiile
fundamentalealevie]iimoralecre[tine.Aceast\afirma]iearputea
dana[terelaopiniicontradictorii:unelecares\accepte,altelecare
s\negedemersulcritic[icaracterul[tiin]ificalTeologieiMorale.
Deaceeatrebuies\preciz\m[iacesteaspecte.
Cuv=ntulcriticvinedinlimbagreac\delasubstantivul(oJ)
6D4J46`H, @L,[idefine[tepeomulcaresestr\duies\disting\
ceea cearevaloaredeceeacenuarevaloare`nexisten]asa.Tot
dinlimbagreac\vine[ino]iuneadecritic\:6D\F4H,gTH,care
`n epoca modern\ a primit sensuri diferite at=t `n domeniul
teologic,c=t[icelextrateologic.
Asumat`ndomeniulTeologieiMorale,spiritulcritic`nseamn\
reflec]ie asupra con]inutului credin]ei [i a principiilor morale,
mo[tenitedinm\rturia[itr\ireaini]ial\aRevela]iei,cuscopuldea
le face rodnice, ca factori de `nnoire spiritual\, pentru genera]ia
actual\decredincio[i.
Cuacest`n]elespozitiv,spiritulcriticafostpermanentprezent
`nBiseric\.~nacestsensputems\d\munexempludinliteratura
spiritual\ a primelor secole cre[tine, consemnat de Sf=ntul Ioan
Casian:Miaducamintec\odat\,`nvremeatinere]ii,afl=ndum\
`np\r]ileThebaidei,undepetreceafericitulAntonie,sauadunatla
elni[teb\tr=ni,cas\cerceteze`mpreun\cuelcareestedes\v=r[irea
`nvirtute;careadic\dintretoatevirtu]ileesteceamaimare?Deci
fiecare`[ispuneap\rereadup\pricepereamin]iisale().Dup\ce
fiecare[iaspusp\rereasa,princarevirtu]isarputeaomulmai
bine apropia de Dumnezeu, [i trecuse aproape toat\ noaptea cu
aceast\cercetare,laurmatuturorar\spunsSf=ntulAntonie:Toate
acesteacarelea]ispussuntdetrebuin]\[idefoloscelorcecaut\pe
Dumnezeu[idorescs\vin\laEl.Darnuputemdacinstea`nt=iet\]ii

virtu]iloracestoradinurm\toareapricin\:[tiupemul]ic\[iautopit
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

trupulcupostul[iprivegherea[iaupetrecutprinpustiet\]i,iarcu
s\r\ciaat=tasaunevoit,`nc=tnicihranaceadetoatezilelenu[i
mail\saupeseamalor;[ilaat=tamilosteniesaudat,`nc=tnule
auajunstoatec=tesuntpelume,cas\le`mpart\.Dardup\toate
acesteaauc\zutdinvirtute[isaurostogolit`np\cat.Deciceia
f\cutpeace[tias\r\t\ceasc\delacaleaceadreapt\?Nimicaltceva,
dup\`n]elegerea[ip\rereamea,dec=tc\nauavutdaruldeosebirii.
C\ciacesta`nva]\peoms\sep\zeasc\deceeace`ntrecem\sura`n
am=ndou\p\r]ile[is\mearg\pecalea`mp\r\teasc\5.
Relat=ndaceast\`nt=lniredinThebaida,Sf=ntulIoanCasian
introduce mai mul]i termeni duhovnice[ti care descriu etapele
efortuluicre[tinspredes\v=r[iremoral\,etapecareseafl\`nstr=ns\
`nl\n]uire[iinterdependen]\logic\.Elepresupunoanumit\[tiin]\
[iunanumitspiritcritic,spunemnoi,care]in`narmoniefacult\]ile
sufletului pentru a nu c\dea `n extreme. Acest exemplu patristic
consider\mc\estedestuldesugestiv[ineajut\s\`n]elegemmai
clarimportan]apecareoaredemersulcritic`nTeologiaMoral\.
~n ceea ce prive[te caracterul [tiin]ific al Teologiei Morale,
dintru `nceput trebuie s\ preciz\m c\ `n comunitatea [tiin]ific\
actual\seopereaz\cuunsensrestrictivalno]iuniide[tiin]\.Se
consider\c\arevaloare[tiin]ific\doarcunoa[tereaobiectiv\,adic\
aceeacareare`nvederetotdeaunasubiectul[iobiectul,subiectivul
[iobiectivul.~nsenskantianno]iuneadeobiectiv`nseamn\ceea
ceesteprimitdetoatecon[tiin]ele[i`ntoatetimpurile.Easeopune
no]iuniidesubiectiv,carear`nsemnaceeaceistrictindividual.
Deci `n orizontul cunoa[terii obiective, obiectul este opus
subiectului [i ca atare a cunoa[te `nseamn\ a sesiza obiectul de
cercetarea[acumesteel`nsine,f\r\implicareaunorelementede
natur\ subiectiv\. ~n numele acestei cunoa[teri obiective [i
obiectivante,teologiei`ngeneral[iTeologieiMorale`nspecialise
contest\oricevaloare[tiin]ific\.~nsprijinulacesteicontesta]iise
aduc argumente diverse. Dintre acestea amintim doar teoria lui
AugusteCompte(17981857),pozitivistfrancez,despreceletrei

Casian Romanul, Cuv=nt plin de mult folos despre Sfin]ii P\rin]i din
pustia sketic\ [i despre darul deosebirii, `n Filocalia, trad. Pr. Dumitru
St\niloae,vol.I,Sibiu,1947,pp.130131.
5

12

PR. GHEORGHE POPA

etapeprincipaleprincareatrecut`nmodnecesarg=ndireauman\ 6.
Unit\cumaterialismuldialectic[iistoric,aceast\teorieeste`nc\
destuldevie`ncadrul`nv\]\m=ntuluiacademic,maiales`n]\rile
excomuniste, `n care marxismul ateu [i militant a fost declarat
doctrin\oficial\destat.
Analiz=ndcriticteoriapozitivist\,ca[i`ntreagaconcep]iemo
dern\despre[tiin]\,NicolaeBerdiaev,considerac\pozitivismula
fostoetap\necesar\`ndevenireaistoric\aomuluieuropean,dar
aceast\ etap\ trebuie s\ fie ast\zi dep\[it\, mai ales `n domeniul
[tiin]elorumaniste.~nspa]iulunei[tiin]eobiectivante,considera
NicolaeBerdiaev,nuexist\Logos.Acestanusereveleaz\dec=t`n
duh[inu`nobiect,`nbunurisau`nnatur\.Logosul(adic\Ra]iunea
sauSensullumii)nueste`nobiectulcarep\trundeg=ndirea,nici`n
subiectulcareconstruie[telumeasa,ci`ntroatreiasfer\,carenu
esteniciobiectiv\,nicisubiectiv\,`ncaretotulesteactivitate[i
dinamismspiritual7.
~naceast\sfer\acunoa[teriicare,`nlimbajteologic,senume[te
cunoa[tereapofatic\,se`nscriu[iprincipiilemoraleicre[tine.Dar
prinaceastaelenusuntdoarnormeipotetice,opiniisubiective,pe
carefiecarepoates\leacceptesaunudup\bunuls\uplac.Eleauo
valoarenoetic\(adic\decunoa[tere),darnu`nsensulpozitivistal
acestuicuv=nt,pentruc\teologulcre[tin,`nefortuls\unoetic,nuse
orienteaz\spreunobiectdat[ifinit,ca`n[tiin]elepozitive,cispre
Binelemoralsuprem,careesteDumnezeu.
Acestec=tevaconsidera]iisunt,credem,suficientepentruanu
exclude Teologia Moral\ din c=mpul [tiin]elor care se ocup\ de
problemele omului, [i, `n acela[i timp, ele ne ajut\ s\ nu o
identific\m cu o simpl\ [tiin]\ pozitiv\.Teologia Moral\ are un
caracter[tiin]ific,deoareceesteodisciplin\teologic\cucriterii[i
metodespecificedeabordareaobiectuluis\u.Daracestcaracter
6
Celetreietapesunt:etapateologic\saufictiv\,etapametafizic\sauabstrac
t\[ietapapozitiv\sau[tiin]ific\.Cf.AugusteCompte,
Coursdephilosophie
positive(6vol.,Paris,18301842),apudAntonDumitriu,Altheia.~ncercare
asupraideiideAdev\r`nGreciaantic\,Bucure[ti,1984,p.29.

Nicolas Berdiaeff, De la destination de lhomme. Essai dthique

paradoxale,EditionsJesersetEditionLabor,ParisetGenve,1935,p.19.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

[tiin]ific poate s\ varieze: el este propor]ional cu distan]a care


separ\ reflec]ia teologic\ speculativ\ de spontaneitatea afectiv\ a
credin]ei. Ideal ar fi ca `n domeniul Teologiei Morale reflec]ia
speculativ\, explica]iile conceptuale, eforturile de sistematizare a
principiilormorales\nusefac\`ndetrimentulexperien]eiliturgice
[isacramentaleacredin]eipersonale.
Atuncic=ndBisericaneinvit\s\accept\mprincipiilesalemorale,
ea nu ne propune doar formul\ri teoretice, ci ne invit\ la o rela]ie
personal\cuDumnezeu[ilaunmoddevia]\careneconducelao
astfelderela]ie`ntromanier\progresiv\.Acestmoddevia]\neajut\
s\ dep\[im o abordare strict intelectualist\ a moralei cre[tine [i
acceptareaacesteiacaunevenimentalcomuniuniiinterpersonale,`n
orizontulsacramental[iliturgicalTrupuluitainicalluiHristos,extins
`numanitateprinharuld\t\tordevia]\nou\aDuhuluiSf=nt.
4. Metodele Teologiei Morale
No]iunea de metod\ vine din limba greac\ (mevqodo") [i
`nseamn\:mijloc,cale,moddeexpunere.Aplicat\`nv\]\m=ntului
academic,no]iuneademetod\semnific\modul`ncareodisci
plin\trebuies\[iexpun\materiapentruafacilitao`n]elegerec=t
mai clar\ a acesteia. ~n domeniul [tiin]ei contemporane se
recunosc, de obicei, dou\ metode principale: metoda deductiv\,
bazat\pededuc]iesaura]ionament,[imetodainductiv\,bazat\pe
observa]ie[iexperiment.
TeologiaMoral\nupoatefaceabstrac]iedeacestedou\metode
specifice`nv\]\m=ntuluiactual,[icaatarevatrebuis\]in\seamade
ele`nexpunereaprincipiilorsale.Totu[i,av=nd`nvederefaptulc\
fundamentul Teologiei Morale `l constituie Revela]ia
dumnezeiasc\, cele dou\ metode sunt insuficiente. Ele ar reduce
adev\rurilevie]iimoralecre[tinefielaprincipiiabstracte,lascheme
mentale, fie la un cazuism empiric, ambele fiind neroditoare pe
planulefectivalvie]iimorale.
TeologiaMoral\cre[tin\,at=tceaapusean\,c=t[icear\s\ritea
n\,afolosit,maiales,`nsecolultrecut,celedou\metode,`ns\cuo
denumire specific\: metoda deductiv\ a fost numit\ metoda

scolastic\,iarmetodainductiv\afostnumit\metodacazuistic\.

14

PR. GHEORGHE POPA

a)Metodascolastic\
Esteometod\teoreticodeductiv\.Eadeduceadev\rurilemorale
din ideile fundamentale ale teologiei speculative, baz=nduse pe
Sf=nta Scriptur\ [i Sf=nta Tradi]ie. ~n cazul acestei metode
accentulcadepecunoa[tereateoretic\aprincipiilormoralecre[tine
[inupeaplic\rilelorconcrete`nvia]apersonal\saucomunitar\a
cre[tinului. Dac\ amfolosi, `nobordarea TeologieiMorale, doar
metodascolastic\,eaardevenio[tiin]\abstract\carenearajuta,
desigur,s\cunoa[temteoreticcondi]iileidealealevie]iimorale,dar
carearignoracondi]iilereale`ntrucareacesteasepotrealiza.Din
aceast\cauz\,noiconsider\mc\metodascolastic\,de[ilegitim\[i
necesar\,nuestesuficient\`ndomeniulTeologieiMorale.
b)Metodacazuistic\
Este o metod\ practicoinductiv\ ce are ca punct de plecare
dispozi]iilemoralepozitive[idisciplinarealeBisericii,precum[i
diversele cazuri de con[tiin]\, concrete sau presupuse, din via]a
cre[tin\, care trebuie s\ fie rezolvate prin aplicarea acestor
dispozi]ii.TeologiaMoral\romanocatolic\afolositcuprec\dere
aceast\metod\,`ncerc=nduneoris\fac\dineanudoarometod\,ci
odisciplin\desinest\t\toare,princares\sereglementeze`nmod
precisceeacecre[tinultrebuies\fac\`ndiferitele`mprejur\riale
vie]iisale.Aplicat\`nmodunilateral,metodacazuistic\transform\
TeologiaMoral\`ntruncoddelegicare,`nlocs\inspirevoin]a
spre f\ptuirea binelui, conduce, cu timpul, fie la rigorism, fie la
laxismmoral.Rigorismul,lar=nduls\u,poateconduceladisperare
prin neputin]a, mereu constatat\, de a atinge un ideal ce se
`ndep\rteaz\mereu;laxismul,deasemenea,conducelaabandonarea
sau neglijarea normelor morale. Datorit\ acestor considerente
TeologiaMoral\actual\nupoateacceptacazuismulcametod\unic\
destudiu.
c)Metodaascetic\
Este o metod\ specific\ Teologiei Morale r\s\ritene `ntruc=t

puneaccentpecaracterulpracticalvie]iimorale[i`nmoddeosebit
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

peceletreietapealevie]iispirituale:1)purificareadepatimiprin
practicarea virtu]ilor; 2) iluminarea sau intuirea sensurilor
dumnezeie[tit\inuite`ncrea]ie[i`nnaturauman\;3)unireasau
comuniuneacuDumnezeuprinrug\ciunecontinu\.Deacesteetape
sau ocupat, `n mod deosebit, Sf=ntul Dionisie Areopagitul [i
Sf=ntulMaximM\rturisitorul.Ast\zimetodaascetic\estefolosit\
cu prec\dere `n cadrul unei noi discipline intitulat\ Ascetica [i
Misticasau,`ntratateledeTeologiecatolic\,Teologiespiritual\.
d)Metodahermeneutic\
~n[tiin]eleumanistecontemporanesaimpusdince`ncemai
multoalt\metod\[ianumemetodahermeneutic\.
No]iuneadehermeneutic\vinedinlimbagreac\delaverbul
eJrmhneuvw care,tradus`nlimbarom=n\`nseamn\:aexprima,a
traduce,ainterpreta,aajutapecinevas\`n]eleag\.
Plec=nddelaacestemultipleconota]ii,amputeaspunec\`nc\de
la`nceputurilesale[iteologiacre[tin\saangajat`ntroreflec]iedetip
hermeneutic. Prima regul\ hermeneutic\, pe care s a `ntemeiat
reflec]ia teologic\, o g\sim `n Epistola a doua c\tre Corinteni a
Sf=ntuluiApostolPavel.Elscriecorintenilorc\DumnezeuesteCel
cenea`nvrednicits\fimslujitoriaiNouluiTestament,nuailiterei,ci
aiduhului;pentruc\literaucide,iarduhulfaceviu(IICor.3,6).
Transformat `n regul\ hermeneutic\, acest text a condus la
acceptarea,`ncadrulreflec]ieiteologiceaprimilorcre[tini,adou\
sensurifundamentale:
1) unsensliteral,datdelitera`ns\[iatextelor;
2) un sens spiritual, t\inuit `n liter\ [i descoperit printro
`n]elegerespiritual\atextelor.
Acceptarea acestor dou\ sensuri a permis o interpretare
alegoric\atextelorbiblice[iadaptarealorlalumeap\g=n\,maiales
atuncic=nderavorbaderespectareaprescrip]iilormoralelegatede
ritualuriledecur\]ire[ider=nduielileceremonialealeVechiului
Testament.Datorit\acestuifapt,metodahermeneutic\sadezvoltat
rapid,a[acumsepoateobservadinEpistolaluiBarnaba(secolulII)

`ncareinterdic]iadeam=ncadincarneadeporcerainterpretat\
alegoric,cainterdic]iedeaintra`nrela]iecuoameniicese

16

PR. GHEORGHE POPA

aseam\n\porcilor,adic\tr\iesc`np\cate[ipatimif\r\aseg=ndila
rela]ialorcuDumnezeu.
Mai t=rziu, `n secolul al IIIlea, metodei alegorice de
interpretare a textelor biblice, i se va ad\uga [i un fundament
ontologic.SpreexempluOrigen,plec=nddeladistinc]iacelortrei
nivelurialeexisten]eiumane:trup,suflet[ispirit,vorbe[tedeo
interpretare somatic\,cepune`neviden]\sensulliteral,istoric[i
gramatical;ointerpretarepsihic\,cepune`neviden]\sensulmoral
[i,`nsf=r[it,ointerpretarepnevmatic\sauspiritual\cedezv\luie
sensulalegoricsaumistic,numitc=teodat\[isensanagogic.
Metoda hermeneutic\, propus\ de Origen, o vom reg\si [i `n
hermeneutica medieval\, `n teoria celor patru sensuri ale Sfintei
Scripturi,enun]at\astfel:literragestadocet,quicredasallegoria,
moralisquidagas,quotendasanagogia.
Conformacesteiteorii,literanevorbe[tedespregesturi,adic\
despre sensul imediat al textului; sensul alegoric ne dezv\luie
adev\rurile`ncaretrebuies\credem;sensulmoral(sautropologic)
ne arat\ ce trebuie s\ facem, cum trebuie s\ ne comport\m ca [i
cre[tini; sensul anagogic dezv\luie realitatea spre care trebuie s\
tindem.
~nepocamodern\,maiprecisla`nceputulsecoluluialXIXlea,
hermeneutica sa transformat dintro metod\ de interpretare a
textelorsacresauprofane,`ntrohermeneutic\general\careatinge
`ntreagaactivitate deinterpretare [i`n]elegereaomului.Cualte
cuvinte,hermeneuticaadevenitoteorieainterpret\rii[i`n]elegerii
`ntregiiexisten]eumane8[icaatarepoatefifolosit\cametod\[i`n
TeologiaMoral\.
5. Izvoarele Teologiei Morale
a)Sf=ntaScriptur\
Este primul [i cel mai important izvor al Teologiei Morale.
Sf=ntulApostolPavel`nEpistolaaIIac\treTimotei3,16[i17
PierreBhleretClairetteKarakash
(d),Quandinterprtercestchanger.
PragmatiqueetlecturesdelaParole,
8

LaboretFides,Genve,1995,p.83.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

spune:Toat\ScripturaestedeDumnezeuinsuflat\[idefolospen
trua`nv\]a,pentruamustra,pentrua`ndrepta,pentruapov\]uila
dreptate,caomulluiDumnezeus\fiedes\v=r[it[ipreg\titpentru
tot lucrul bun. Sf=nta Scriptur\ cuprinde deci principiile
fundamentalealevie]iicre[tine,pecareTeologiaMoral\trebuies\
leaprofundeze[is\lesistematizeze.~nacestcontexttrebuies\mai
preciz\mfaptulc\`nv\]\turamoral\aVechiuluiTestamentnuare
pentru cre[tini aceea[i valoare cu `nv\]\tura Noului Testament.
Vechiul Testament cuprinde multe prescrip]ii morale care sunt
departe de morala NouluiTestament. Ele exprim\`nclina]iile [i
dispozi]iilepoporuluievreu`ntroanumit\epoc\adezvolt\riisale[i
de aceea trebuie privite `ntotdeauna ca o treapt\ premerg\toare
pentrumoralitateades\v=r[it\aNouluiTestament,sau,cumspune
Sf=ntulApostolPavel,caunpedagogspreHristos.
b)Sf=ntaTradi]ie
Este al doilea izvor fundamental al Teologiei Morale care
`ntrege[te[iclarific\adev\rurilecuprinse`nSf=ntaScriptur\.Din
cadrulSfinteiTradi]iifacparte:Tradi]ia[icanoaneleapostolice,
hot\r=rilesinoadelorecumenice[iparticulare,cultuldivin,vie]ile
sfin]ilor,scrierileSfin]ilorP\rin]ietc.
c)Firea[ira]iuneauman\potficonsideratealtreileaizvoral
TeologieiMorale,recunoscutedemul]iSfin]iP\rin]iaiBisericii.
Spreexemplu,Sf=ntulIrineuspunec\ra]iuneaomeneasc\esteun
izvoralcunoa[teriivirtu]ilormorale,`ntruc=tomulseaseam\n\cu
Dumnezeuprinra]iune[ilibertate[idac\elcuget\[itr\ie[tedup\
ra]iune `mpline[te voia lui Dumnezeu, iar dac\ nu, el devine
du[manaldrept\]iidivine.Desigurc\autoritateara]iunii`nceeace
prive[tevia]amoral\izvor\[tedinconformitateaeicuadev\rurile
Revela]iei.MaialespentruMoralacre[tin\ortodox\ra]iuneaeste
totdeaunasubordonat\Revela]iei,`ntimpcepentruMoralacatolic\
ra]iunea este considerat\ primul izvor al Teologiei Morale, iar
Teologiaprotestant\,`ngeneral,osubestimeaz\.
6. Modul de actualizare al principiilor morale
Dac\adev\ruriledecredin]\[iprincipiilemoralefacpartedin
tradi]iasautheologiaperennis,modul`ncareelesuntactualizate

18

PR. GHEORGHE POPA

pentru fiecare genera]ie se schimb\. ~n acest sens trebuie s\


`n]elegemcuvinteleSf=ntuluiApostolPavelCuiudeiiamfostca
uniudeu,cas\dob=ndescpeiudei,cuceidesublege,caunulde
sublege,de[ieunusuntsublege,cas\dob=ndescpeceidesub
lege;cuceicenauLegea,mamf\cutcaunulf\r\lege,de[inusunt
f\r\legealuiDumnezeu,ciav=ndlegealuiHristos,cas\dob=ndesc
peceicenuauLegea()tuturortoatemamf\cut,ca,`norice
chip,s\m=ntuiescpeunii(ICor.9,2023).
Acestedeclara]iinea[az\`nprezen]aunuiaspectfoarteimportant
alteologieipastorale[i,`nacela[itimp,aluneiresponsabilit\]idecisi
vepentruTeologiaMoral\,caretrebuies\fieactual\[is\]in\contde
situa]iamoral\[ispiritual\atimpuluiprezent.
Pentrua`n]elegemaibinemodul`ncareTeologiaMoral\tre
buies\fieactualizat\,estebines\neamintimc\realitateacredin]ei
determin\oanumit\`n]elegeredesine,adic\ocunoa[teredesine`n
lumina Revela]iei lui Dumnezeu. Dar omul, a[ezat `naintea lui
Dumnezeu,nuesteotabularasa,nuseaseam\n\cuofoaiealb\
pecareDumnezeuarscrie`nmodsimplucuv=ntuls\usaucuun
vasgolcearputeafiumplutdinafar\.~nacestsensactulcredin]ei,
ca[ifaptelemoralesuntintimlegatedecapacitateaaperceptiv\a
omului,demodul`ncareel`[ireprezint\lucrurile,modceimplic\
desigurconceptealecunoa[teriigenerale[ialecunoa[teriidesine.
TeologiaMoral\nupoates\`nl\tureacesteconcepte,citrebuies\le
clarifice [i s\ le transforme `n lumina credin]ei de totdeauna a
Bisericii.~nse[iconceptelefundamentalealemoraleicre[tineca:
persoan\, responsabilitate, libertate, r\u, p\cat, virtute, ascez\,
contempla]ietrebuies\fietradusedinnou`ncontextulcultural[i
spiritualdeast\zi.Acestprincipiualactualiz\riicare]inecontat=t
derealitateacredin]eisubiective,c=t[ideconcepteleprincareea
seexprim\`ndiferiteleepocialeistorieiBisericiiartrebuis\devin\
criteriupentrufiecareteolog.Astfel,elrisc\s\fac\oteologief\r\
via]\,carenupoates\vorbeasc\`nlimbacontemporanilors\isaus\
tr\iasc\ovia]\`nafarasensuluieiteologic.
7. Teologia Moral\ [i celelalte discipline teologice
Teologia Moral\nupoate fi abordat\ `ntrun mod separat de
celelaltedisciplineteologice.Defapt,`ntreagateologieacademic\

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

nu poate fi studiat\ dec=t `ntrun context interdisciplinar. Toate


disciplineleteologiceseinterfereaz\[iseclarific\unelepealtele
pentru c\ toate au ca temei Revela]ia dumnezeiasc\. Astfel,
Teologia biblic\ [i exegetic\ ofer\ Teologiei Morale metodele
corectedeinterpretareatextelorSfinteiScripturi;Teologiaistoric\
`iofer\informa]iivaloroasedespremodul`ncareaufostasumate
principiile vie]ii morale cre[tine `n contexte istorice [i culturale
diferite;Teologiapractic\`iofer\metodelepracticeprincaresepot
creacondi]iilenecesareuneivie]imoraleautentice.Totu[i,dintre
toatedisciplineleteologice,ceamaiapropiat\deTeologiaMoral\
esteTeologiaDogmatic\.
~n perioada clasic\ a teologiei cre[tine nu exista o separa]ie
`ntre`nv\]\turiledogmatice[icelemorale.Separarealorsaf\cut`n
perioadaScolasticiimedievale.Primiiteologicare auf\cutacest
lucru au fost Petru Lombardul [i Alexandru de Halles. Trebuie
totu[i s\ preciz\m c\ summaele teologice medievale prezentau
`nv\]\turile dogmatice [i cele morale `ntro str=ns\ unitate.
Prezentarealorseparat\saimpus`nApuslasf=r[itulsecoluluial
XVIlea,iar`nR\s\ritla`nceputulsecoluluialXVIIIlea(`nRusia)
subinfluen]ateologieiapusene.
Noi credem c\ teologia actual\ trebuie s\ reconsidere rela]ia
dintreTeologiaDogmatic\[iTeologiaMoral\.Teologiascolastic\[i
teologiamodern\sauopritlaorela]iestrictteoretic\dintreele,
afirm=ndc\Dogmaticaarecaobiectdereflec]iepeDumnezeu`n
Sine[iceaf\cutElpentruom,iarMoralaare`nvedereceeace
trebuies\fac\omulpentruaajungelaasem\nareacuDumnezeu.
Dinpunctulnostrudevedere,rela]iadintreDogmatic\[iMoral\
estemultmaiprofund\[ieaarputeafiexprimat\astfel:Dogmatica
cuprinde `n sine Morala, `ntr un mod concentrat, iar Morala
exprim\Dogmatica`ndesf\[urareaeiconcret\,existen]ial\.
8. Teologia Moral\ `n contextul universitar actual
Am afirmat anterior c\ Teologia Moral\, pentru a[i atinge
scopul [i obiectivele sale, trebuie s\ fie abordat\ `ntrun context
interdisciplinar.~nacestsenseatrebuies\fiedeschis\spredialog[i

20

PR. GHEORGHE POPA

cualtedisciplinecare,`nspa]iulacademic,seocup\deproblemele
omului[idemediulsocial`ncaretr\ie[te.~nmoddeosebit,Teologia
Moral\trebuies\fiedeschis\spreundialogcuFilosofia,Pedagogia,
Psihologia[iSociologiacontemporan\.Aceast\deschiderenueste`ns\
unilateral\,`ntruc=t[iceicaresepreocup\deacestedisciplinesunt
dince`ncemaideschi[ispreundialogcuTeologia.
MulttimpTeologiaMoral\sapreocupatdoardedatoriilemo
ralealeomului[ianeglijatcondi]iileexisten]ialeconcrete`ncare
acestedatoriipotfiasumate`nmodcorect.Cercet\rilerecentedin
domeniul [tiin]elor umaniste ne atrag aten]ia asupra faptului c\
via]a moral\ [i spiritual\ nu este doar rezultatul aplic\rii unor
principiiformale,carepleac\delaoviziunegeneral\despreom,ci
depinde [i de condi]iile concrete de via]\, de interac]iunea
motivelor [i scopurilor, de complexitatea rela]iilor `n care ea se
desf\[oar\.Evidentc\toateacesteaspectenusuntprioritarepentru
Teologia Moral\, `ns\ ele ofer\ o perspectiv\ mai realist\ asupra
condi]iilor[istructurilorpsihosocialeactuale,`norizontulc\rora
trebuies\se`ntrupezeprincipiilevie]iimoralecre[tine.Deaceea,
concluziilelacareajunganumitecercet\ridindomeniul[tiin]elor
umaniste,de[ielenusunt[tiin]enormative,trebuies\[ig\seasc\
locul`ndemersulcriticalTeologieiMorale.
Consider\mc\estebines\exemplific\maceast\afirma]ie.

a)TeologiaMoral\[iSociologia
Dinperspectiv\sociologic\,principiile[inormelemoralesunt
inseparabile de societatea care lea creat. Deci societatea `n
ansambluleireprezint\autoritateamoral\prinexcelen]\.Conceptul
desocietateeste`ns\preageneralpentruaseinstituicainstan]\
etic\unic\.~ncadrulsociet\]iiexist\preamultediferen]edeclas\,
dev=rst\,decultur\,deprofesii,dereligie,carepotaveapropriul
lorsistemdenorme[ivalorimorale[ipecarelepromoveaz\pentru
aap\raanumiteinteresedegrup.~nacestcazestegreudesus]inut
ideea unei singure instan]e morale `ntro societate dat\. Totu[i,
sociologiainvit\teologialaoprivirecritic\asupramoraleipentrua
analiza`ncem\sur\opropunerenormativ\nuestedec=treflexul

uneiputericaredore[tes\seimpun\saualunuiconflictdeclas\
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

care vrea s\ se mascheze. O sociologie a moralei va trebui s\


studieze,pedeoparte,modul`ncarevalorilemoralealeunuigrup
saunonvalorile(cumarfiast\ziavortulsauhomosexualitatea)se
impun la un moment dat ca norme sociale [i modul `n care
separareaanumitorgrupuridevaloriledominanted\na[terelaalte
norme morale.Studiulsociologicva eviden]ia aici[iimportan]a
separ\riisauarupturilor[inonconformismuluicare,uneori,joac\
unrollafeldeimportantca[ivalorileintegratoare.Despreizvorul
acestor rupturi, unele foarte semnificative, sociologia nu se va
puteapronun]a[inicinu[ivapropuneacestlucru`ntruc=telenu
potfiexplicatesociologic.Acestlucru`lrecunoa[te[iunsociolog
contemporan care scrie: Modalit\]ile de a explica sociologic
atitudinile morale ca [i abordarea moralit\]ii din perspectiv\
sociologic\nuarenimicdeafacecuafirma]iac\acesteaarfidoar
fic]iuni,proiec]ii,epifenomene().Problemajustific\riiatitudini
lormoraledep\[e[te`n`ntregimecompeten]asociologieivie]ii
morale[iseeviden]iaz\`nfilosofie9.
b)TeologiaMoral\[iPsihanaliza
Psihanalizacareacuceritspiritulmultorcercet\tori`nultimele
dou\secolepleac\delapresupunereac\moralanuestecuadev\rat
ceeacepretindec\este,ciestemaicur=ndomasc\ceascundeo
realitatepecarenu`ndr\znims\oprivim`nfa]\saus\om\rturisim.
Religia,ca[imoralacaredecurgedinea,esteunr\spunsiluzoriula
sentimentuldeculpabilitaten\scutdinucidereap\rinteluiprimitiv.
Psihanalizasubliniaz\faptulc\principiulcaredetermin\scopul
vie]ii este pl\cerea, `ns\ realitatea social\ opune acestui scop
numeroaseobstacole.Pentruaevitasuferin]a,carepoateap\readin
sl\biciunepersonal\saudinsanc]iunileimpusedenormelesociale,
noirenun]\mlasatisfacereadorin]elornoastre.Organizareasocial\
la care contribuie religia [i morala, va c\uta s\ organizeze
sublimarea lor, adic\ orientarea dorin]elorsau ainstinctelor spre
scopurimaipu]inpericuloase[ipentruea[ipentrusubiectulmoral.
Aiciintervinerolulsupraeuluicareinteriorizeaz\interdic]iile

GeorgeGurvitch, Problmesdelasociologiedelaviemorale. Traitde


sociologie,Paris,P.U.F.,T.II,1960,p.145.
9

22

PR. GHEORGHE POPA

sociale(educative,civilizatoare)[ilefacemaieficiente.Con[tiin]a
moral\estedeciacestsupraeutiraniccarenu`nceteaz\s\orienteze
asupraEuluiagresivitateapecareacestaartrebuis\ofoloseasc\
`mpotrivatuturorobstacolelorceseopunsatisfac]ieisalelibidinale.
Supraeulare[iuncorespondentobiectiv,unsupraeucolectivcare
esteMorala[icarefixeaz\idealurile[iexigen]elesale.
DeciMorala,`nviziunealuiFreud,esteini]ialoinstan]\tiranic\
datorit\c\reiaomulsufer\[ic\reiaeltrebuies\idenun]ecaracterul
iluzoriu [i mincinos. Freud ne atrage, prin aceasta, aten]ia asupra
faptuluic\moralismulpoate`ntradev\rs\fied\un\torpentruom[iel
poates\maschezefricadeatr\isauvoin]adeputere.Daracestaport
criticalluiFreudeste,deasemenea,sporit[iprinconceptuldeEu.
Acesta reprezint\ instan]a care se deosebe[te de subcon[tient prin
percep]ialumiiexterioare[iaceleiinterioare,prinputereaactelor
con[tiente[ilimbaj.Constituitprinconstr=ngereaprincipiilorrealit\]ii
prin renun]area la satisfac]ia imediat\ interzis\ de Tat\l, de unde
accesul la realitatea obiectiv\ el ap\r\ [i manifest\ personalitatea
datorit\st\p=niriipulsiunilor,datorit\voin]ei,memoriei,judec\]ii.El
trebuie s\ lupte `mpotriva pulsiunilor subcon[tientului, care ignor\
realitatea[irisc\s\destramesubiectul,[i`mpotrivasupraeului,carel
tiranizeaz\prinexigen]eira]ionale[i,deasemenea,`mpotrivalumii
exterioarecarelamenin]\.
~nacestcaz,Morala,consideraFreud,trebuies\poartepecetea
ra]ionalit\]iiEuluicaretrebuies\arbitrezec=tmaicorectposibil
`ntreinstan]elecarelconstituie[icelecarelamenin]\.
Critica lui Freud are dou\ consecin]e importante pentru
TeologiaMoral\:
1) oriceMoral\idealist\estedenun]at\`npreten]iasasecret\de
adezertadinrealitatepentruorealitateimaginar\carenuexist\.
Omultrebuies\[irecunoasc\pulsiunilesale.Anu]inecontdeele,
`nseamn\ate`nchide`ntrotiraniepericuloas\,ceaaEuluiideala
c\rui exigen]e imposibile ne culpabilizeaz\ la infinit. Aceasta
`nseamn\apl\tifoartescumpfricadenoi`n[ine.
2) realitateaneimpunealegeridificile.Oriceom,pentruase
`ncadra `n aceast\ realitate, trebuie s\ renun]e la o parte din
dorin]ele sale. Aceast\ renun]are poart\ amprenta unui stoicism,

specificMoraleifreudiene.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

c)TeologiaMoral\[i{tiin]elenaturii
Mul]iconsider\c\observarea[tiin]ific\anaturiinepoateoferi
normedecomportament.~ns\termenuldenatur\estemultpreavag
[ipolisemic.Elpoate`nsemnamediul`nconjur\toralomului,ca
fiin]\vie,sau`nse[ilegilevie]ii.
Din momentul `n care dezvoltarea [tiin]elor a transformat
conceptulde natur\, uniiauc\utats\`ntemeieze normelemorale
prin observarea obiectiv\ a omului, fie privilegiind legile
elementarealevie]ii,c\roraomultrebuies\sesupun\cuprioritate,
fierea[ez=ndomul`nmediuls\uambiental,fieexamin=ndulca
unsistem`nrela]iideschimbcualtesisteme.Vomexaminasuccint
acestetrei`ncerc\ri.
1)Biologiaeste[tiin]aviului.Omulesteofiin]\viecare,pentru
asemen]ine`nvia]\,trebuies\respectelegiledefunc]ionareale
vie]ii.Darsepoatespunec\omultrebuies\seinspiredinaceste
legipentruadefininormelecomportamentuluis\u.Caresuntaceste
legi?Via]asecontinu\[isemen]ineprinmi[c\rielementarecare
sunt reproducerea (care asigur\ continuitatea), `nmul]irea (care
asigur\ expansiunea), transformarea (care asigur\ `nmul]irea f\r\
degenerescen]\), conjugarea (prin dualitatea sexual\) [i asocierea
(careasigur\unitatea`ndiversitate).Acestelegistau[ilabaza
societ\]ilor umane, dar ne ofer\ ele norme morale? Teilhard de
Chardin,`nlucrareasaFenomeneleumane(pp.115119),arat\c\
via]a pare s\ se foloseasc\ de o strategie pentru a se men]ine
`mpotrivafor]elorentropiei.Via]acaut\solu]iitaton=nd[i`ncearc\
o mul]ime de ipoteze dintre care pu]ine ajung la rezultate. ~ns\
via]a manifest\ o total\ indiferen]\ fa]\ de indivizi. Ea trebuie s\
continueoricarearfipre]uldepl\tit.
Dac\ am transpune aceast\ realitate `n domeniul moral am
ajunge la o moral\ finalist\, de tip vitalist: doar specia uman\ [i
destinuls\u conteaz\. Individulnuare alt\valoare dec=tslujirea
speciei. Acest scop justific\, deci, toate mijloacele care asigur\,
chiar `n detrimentul drepturilor persoanei, continuitatea speciei
umane. Astfel, s ar putea justifica eugenismul [i manipul\rile

geneticedestinateamelior\riispecieiumane.

24

PR. GHEORGHE POPA

Nutrebuies\uit\mc\[ipersoanelesunt`nslujbavie]ii[inimeni
nupoate,`nnumelevie]ii,s\dispre]uiasc\dreptulpersoanelor.

2)Ethologia
Uniisau`ntrebatdac\nuarfimaibinepentruoms\sesitueze`n
lumeaanimal\c\reia`iapar]ine.Ethologiiaulucrat`nacestsens.Spre
exemplu,K.Lorenz,`nlucrareasaAgresiunea.Oistorienatural\a
r\ului10,arat\c\,laanimale,agresivitateacre[teodat\cudensitatea
uneipopula]ii.Deaiciapareoreglarenatural\areparti]iei`nteritorii
particulare,ap\ratedefiecareindividsaugrup.Agresivitateaconduce
laoselec]ienatural\acelormaibuniap\r\tori,decilaoierarhizare,
dareapermite[ioap\rareacelormici.
Acesteobserva]iisuntpre]ioase`nm\sura`ncareomuleste[i
el determinat de mecanismele comportamentului instinctiv. Dar,
dinnefericire,mecanismeleinhibitoriiprezentelaanimal,nuexist\
la om. Aceasta `nseamn\ c\ un control al agresivit\]ii este mai
urgent la om, care are o putere mult mai periculoas\ dec=t a
animalului, prininventarea armelor, alimbajuluiprincarepoate
`n[elapeaproapeleprinminciun\.Omulatrebuits\inventezealte
forme de control ce nu pot fi `ntemeiate pe analiza
comportamentuluianimalelor.
3)Sistemica
Perspectivasistemic\sesprijin\pecibernetic\[iteoriasistemelor.
Este deci util s\ amintim aici c=teva defini]ii. Cibernetica este
disciplina care studiaz\ organiz\rile [i comunicarea la fiin]ele vii [i
ma[inileconstruitedeom().Ciberneticaare,etimologic,aceea[i
r\d\cin\ca[icuv=ntulguvernare,eafiindartadeast\p=ni[iconduce
sistemedefoarte`nalt\complexitate().Ceamaicomplet\defini]ie
aunuisistemesteurm\toarea:sistemulesteunansambludeelemente
`ninterac]iunedinamic\,organizate`nfunc]ie
deunscop11.
Omul`nsu[iesteunsistemcuprins`naltesisteme(ecosistem,
economie,ora[etc.),cucareeste`ntrorela]ieconstant\deschimb.
10

K.Lorenz,Lagresion.Unehistoirenaturelledumal,Paris,1969.

11

JoldeRosnay,Lemacroscope,Paris,1975,Points80,p.91.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

~naceast\perspectiv\,contrarviziuniianalitice,nusecaut\izolarea
elementelor, ci perceperea rela]iilor lor `n interiorul sistemului
(schimburi,controaleetc.).Omulestedefinitastfelcafiinddepen
dentdesisteme`ncareelesteprins[i,deasemenea,fiindcapabils\
ac]ionezeasupralor.Pentrucaaceast\ac]iunes\fiecorect\,eltre
buies\]in\contdedou\marinecesit\]ialeoric\ruisistem:homeo
stazie [i schimbare. Prin homeostazie un sistem reac]ioneaz\ la
orice schimbare ce vine din afar\, la orice perturbare aleatorie.
Acestuiprincipiudeechilibru,carerezist\schimb\riiceamenin]\
sistemul,seopunealtprincipiucarepermiteadaptareasistemuluila
`mprejur\ri[iacestaesteprincipiulschimb\rii.Aceastanuseface
oricum, ci lu=nd `n considerare constr=ngerile necesare supra
vie]uiriisistemului.Libertatea[iautonomianuseob]indec=tprin
alegerea[idozajulconstr=ngerilor:avoicuoricepre]s\elimini
constr=ngerile,`nseamn\ariscas\trecidelaostareconstr=ng\toa
re,daracceptat\[ist\p=nit\,laostareincontrolabil\cepoatecon
ducerapidladistrugereasistemului12.
Odecizievafi,deci,bun\dac\permitemen]inereaechilibrului
sistemului,favoriz=nd[ischimbarea.Solu]iaacesteiprobleme]ine
dediversitateacresc=nd\asistemului.Cuc=tunsistemestemai
diversificat cu at=t este mai stabil. Astfel, natura a diversificat
produc]iasapentruasupravie]ui.
Toate aceste reflec]ii sunt pre]ioase pentru a ne ajuta s\
`n]elegemrela]iaomuluicumediuls\u(natural,social,personal).
Eleneofer\c=tevanorme,`ns\nutoatenormelenecesarevie]ii.
Exist\ constr=ngeri ale sistemelor, dar [i constr=ngeri ale
drepturilorpersoanelor.
9. Teologia Moral\ [i spiritul moral contemporan
Osimpl\privireasupracontextuluimoralcontemporannea[az\
`nfa]auneirealit\]imarcatedeprofundedilememorale.
~nprimulr=ndconstat\mc\nuexist\ometod\ra]ional\prin
cares\sepoat\ajungelaunacordmoral,de[iimperativemorale
`nt=lnimpretutindeni.Pretutindeniseaudvocicarestrig\:trebuie

s\
Ibidem,p.123.

12

26

PR. GHEORGHE POPA

ap\r\mdrepturileomului,trebuies\fimtoleran]i,trebuies\prac
tic\mcaritateanonviolent\,s\ap\r\minstitu]iiledemocratice,s\
asigur\moprotec]iereal\copiilorlor,s\lupt\m`mpotrivacorup]iei,
a[omajului,as\r\ciei,atraficuluidepersoane,adrogurilor[ia
manipul\rilordetotfelul,caresunttotat=teaamenin]\rilaadresa
demnit\]iiumane.
Toateacesteimperativenearat\c\neafl\m`nfa]aunuiexces
al ini]iativelor morale `n societatea contemporan\ [i, ca orice
exces, el pune sub semnul `ntreb\rii sinceritatea [i onestitatea
celorcarepardosescspa]iulpubliccuinten]iilecelemaibune.
Maimult,`nfa]aunuiexcesdemoralismagresiv,oameniidevin
reticen]i[ine`ncrez\tori,sauseretrag`nindiferen]\.Dup\opinia
unuimoralistcontemporan,aceast\atitudinenupoateficondam
nat\,citrebuie`n]eleas\corect,`ntruc=teaestedeterminat\[ide
faptul c\, `n cultura noastr\ contemporan\, afirmarea aparent\ a
principiilormoralefunc]ioneaz\caomasc\pentruexprimarea
dorin]elor[ipreferin]elorindividuale13.
~n al doilea r=nd, atunci c=nd analiz\m contextul moral
contemporan,observ\mc\, datorit\neputin]eide aajungela un
acord moral, asist\m la un conflict permanent `ntre diferitele
sisteme de moral\ care[i disput\ `nt=ietatea [i competen]a `n
formarea[imodelareacon[tiin]eimoraleaomuluideast\zi.Am
doris\exemplific\maceast\situa]iea[ez=ndfa]\`nfa]\dou\opinii
preluatedintrodezbaterepublic\.
Sus]in\toriiprimeiopiniiconsider\c\oricinearedreptulasupra
propriei sale persoane, inclusiv asupra trupului s\u. O urmare a
recunoa[teriiacestuidreptestefaptulc\fiecarefemeiearedreptul[i
libertatea de a hot\r` singur\ [i nesilit\ de nimeni s\ avorteze un
copil,at=tatimpc=tfacepartedintrupuls\u.Deci,sepoatespune
c\avortulestepermisdinpunctdevederemoral[icaatareartrebui
legiferat.
Sus]in\toriiceleideadouaopiniiconsider\crimaunlucrur\u,
un p\cat, pentru c\ ea curm\ via]a unei fiin]e nevinovate. Un
embrion`np=nteculmameiesteofiin]\identificabil\,carese

AlasdairMacintyre,Tratatde
moral\dup\virtute,EdituraHumanitas,
Bucure[ti,1998,p.12.
13

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

deosebe[tedeunnoun\scutdoarprinfaptulc\seafl\`ntrunstadiu
maitimpuriudedezvoltare.A[adar,dac\ucidereaunuinoun\scut
esteocrim\[iavortulesteocrim\[icaatareelnupoatefipermis
din punct de vedere moral atunci trebuie interzis [i prin lege 14.
Acestedou\opinii,fiecareav=ndu[isus]in\toriis\ifideli[i
purt\toriis\idecuv=nt`nspa]iulpublic,exprim\,defapt,anumite
convingeri morale, `ntemeiate pe anumite concepte [i argumente
normative, dar `ntre care nu se poate realiza un acord ra]ional.
Datorit\acestuifapt,dezbaterilemorale,`nspa]iulpublic,suntine
vitabile [i interminabile, `mbr\c=nd uneori forme destul de
agresive,a[acumsepoateobserva[i`ndezbaterilepublice,din]
aranoastr\,peanumitetemesensibiledemoral\[ibioetic\.~ntruc=t
`ncadrulunorasemeneadezbaterinusepoateajungelaunacord,
recunoa[terea unui pluralism `n domeniul vie]ii morale este,
evident, necesar\. Unii morali[ti consider\ c\ acest pluralism nu
poate fi niciodat\ dep\[it pe calea unei argument\ri ra]ionale
deoarece judec\]ile morale sunt expresia conceptual\ a unor
preferin]e,atitudinisausentimente[inuopereaz\cucriteriilede
adev\ratsaufals(criteriilogice),cicucriteriiledebine[ider\u
(criteriiaxiologicesauevaluative).
Distinc]iaaceasta`ntrejudec\]iledevaloare[ijudec\]ilelogice
nisepareimportant\,`ns\accentuareaeip=n\laseparareesteoca
racteristic\aepociinoastrec=ndAdev\rulesteseparatdeBine[ide
Frumos, primul fiind considerat universal [i unificator al con
[tiin]elor,celelaltedou\fiindrealit\]iparticulare[isubiective.Deci
Binele[iFrumosulnuexist\,`nopiniamultora,`nmodobiectivca
Adev\rul,cieleseidentific\cuceeaceplacesaucuceeacepre
fer\fiecareca[icon[tiin]asubiectiv\.
Exist\morali[ticareconsider\c\,totu[i,[i`ndomeniulprefe
rin]elor subiective exist\ un ra]ionament moral, exist\ anumite
leg\turilogice`ntrediferitelejudec\]imorale,deoarecenimeninu[i
poatejustificaunra]ionamentparticulardec=trecurg=ndlaoregul\
universal\dincareacestapoatefideduslogic.~ns\`nfinalulunui
demersra]ionaljustificativseajungelaoregul\saunorm\univer

Ibidem,p.34.

14

28

PR. GHEORGHE POPA

sal\, care nu maipoate fiargumentat\[i atunci trebuie acceptat\


printrunactdecredin]\saudeintui]ie.
Noi consider\m c\ `n acest context moral contemporan o
dezbatere serioas\ [i responsabil\ a motiva]iei imperativelor [i
atitudinilormoraledeosebitdediverse[icontradictoriiesteabsolut
necesar\pentruaputeafaceodistinc]ieclar\`ntreceeaceunii
morali[tinumescrela]iisocialemanipulative[inonmanipulative 15.
Deosebireadintreoatitudinemanipulativ\[iunanemanipulativ\
const\`nfaptulc\primatrateaz\omulcapeunscop`nsine(cumar
spuneKant)[iadouacapeunmijlocpentruatingereaaltorscopuri.
Evidentc\celcaretrateaz\pesemenuls\ucaunmijloc`ltransform\
peacesta`ntrunobiectdemanipulare`nvedereascopurilorsalesau
alegrupuluidincarefaceparte.Dac\facemoanaliz\a`ntruchip\rilor
socialealeatitudiniimanipulativeconstat\mc\ceicaremanipuleaz\
sunt`ngeneraloameniboga]i,influen]i[iputernici,care`n]eleg
lumeaaceastacaunspa]iualsatisfaceriipropriilordorin]e[i
preferin]e.Ceicaresuntmanipula]ipentruafioferi]iorizontului
dea[teptareamanipulatorilorsunt,`ngeneral,oamenis\raci,dar
care`n]eleglumeaaceasta[ia[teapt\delaeaacelea[isatisfac]iica[i
ceicareimanipuleaz\.Deaceea,SrenKirkegaardconsiderac\`n
acestprocesnusuntimplica]idoarboga]ii[is\raciireali,cito]i
ceicareurmeaz\acestmodel`nimagina]ia[iaspira]iilelor.~nacest
to]inereg\sim,maimultsaumaipu]in,fiecare,indiferentde
domeniul`ncarene
desf\[ur\mactivitatea.
Dinaceast\perspectiv\,Freud,decareamamintitanterior,avea
oarecum dreptate c=nd scria c\: omul nu este deloc o fiin]\
`ng\duitoare,cuinima`nsetat\deiubire,desprecaresespunec\se
ap\r\ c=nd cineva o atac\, ci, dimpotriv\, o fiin]\ care trebuie s\
poarte, pe baza datelor sale instinctive, o bun\ cantitate de
agresivitate.~nconsecin]\,pentruelaproapelenuestenumaiun
auxiliar[iunobiectsexualposibil,ci[iunobiectaltenta]iei.Omul
este, `ntradev\r, tentat s\ [i satisfac\ nevoia sa de agresiune `n
detrimentulaproapeluis\u,s\exploatezemuncasaf\r\regrete,s\l
15

Ibidem,p.

50.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

foloseasc\sexualf\r\consim]\m=ntuls\u,s\[i`nsu[easc\bunurile
sale,s\lumileasc\,s\iproduc\suferin]\,s\lmartirizeze[is\l
ucid\.Homo,hominilupus16.
Deciomulpoart\`nad=nculfiin]eisalecaunatavismalc\
deriioriginareoanumit\agresivitate[iodorin]\demanipularea
celorlal]i la care nu renun]\ u[or [i de bun\voie dec=t atunci
c=nd via]a sa este pus\ `n pericol de agresivitatea altora. Prin
aceast\renun]are,niciodat\total\saudefinitiv\,sec=[tig\unminim
desecuritateprintrunpactsocialcaresestabile[tepebazejuridice
[i,desigur,morale.
~n contextul social contemporan, fiecare dintre noi, de[i nu
accept\ms\fimmanipula]i,adic\transforma]i`nelementedestatis
tic\,devenimuneori,f\r\s\con[tientiz\macestlucru,instrumente
ale manipul\rii. Spun f\r\ s\ con[tientiz\m deoarece dorin]a de
manipulare este de inspira]ie diabolic\ [i poate s\ `mbrace
formelecelemaisubtile[is\seascund\subidealurilemoralecele
mai`nalte.Con[tientizarea[icunoa[tereaacesteisitua]iieste`ns\
posibil\[iabsolutnecesar\pentrusinelenostrumoraldestuldevul
nerabil[i`nc\nepreg\tits\`n]eleag\corect[is\deaunr\spunsper
tinent dilemelor morale contemporane [i provoc\rilor pline de
agresivitatelaadresamoraleicre[tine.Unadinprovoc\rilemajore
la adresa moralei cre[tine este modul total diferit, `n care este
`n]eles[idefinitOmul[ivoca]iasa`nlume.Deacestaspectne
vomocupa`nceleceurmeaz\.

16

S. Freud, Malaise dans la civilisation (1929), `n Revue franaise de

Psychanalise,tomeXXXIV,janvier1970,p.50.

30

PR. GHEORGHE POPA

CAPITOLUL I

Omul [i voca]ia sa moral\


I.1. Viziunea teologic\ despre Om
TeologiaMoral\cre[tin\areundiscursspecificdespreOm,a[a
cumesteel`nexisten]asaconcret\,dar[icumtrebuies\fieel
`naintealuiDumnezeu.Daratuncic=nddiscursulteologicdep\[e[te
spa]iul eclesial [i se manifest\ `n public sau `n comunitatea
universitar\,observ\mc\elnuestereceptat[iinterpretat`nmod
corect.Abiaatunciobserv\mc\`ntrediscursulteologicdespreOm
[idiscursul[tiin]ificexist\odistan]\enorm\.Aceast\distan]\care
separ\celedou\perspectiveantropologiceteologic\[i[tiin]ific\
scoate`neviden]\faptulc\viziuneanoastr\despreOm[ivoca]iasa
`nlumeestedeterminat\demodul`ncaredefinimOmul`ngeneral.
P=n\`nepocamodern\Omuleradefinitcafiin]\religioas\,sau,
`nspa]iuliudeocre[tin,cafiin]\creat\dup\chipul[iasem\narealui
Dumnezeu. Deci temeiul existen]ei umane era de ordin
transcendent [i, ca urmare, voca]ia ultim\ a Omului avea o
dimensiunetranscendent\.Deaceea[istructurarea[iinformarea
min]ii[iainimiiOmuluisef\ceaplec=nddelaunanumitidealde
Om[ianumeOmulsf=nt,Omulcare,prinluminaharului[ia
iubiriiluiHristos,`[iactualizeaz\chipuldumnezeiescdinel.
AcestidealdeOm,constataunfilosofrom=n`ntrunadinc\r]ile
sale17, nu `l mai reg\sim `n cultura modern\ european\, iar dac\
totu[i,`nanumitecontexte,elesteprezent,caleapropus\pentrual
atingeestedestuldeneclar\.AntonDumitriu,pentruc\despreel
estevorba,se`ntrebapebun\dreptatedeceEuropamodern\nua
preluatacestidealdesfin]enie[idac\nucumvaabandonareasaa
conduslaosc\derecalitativ\aculturiimoderne`n`ntregulei18.
17

AntonDumitriu,HomoUniversalis,Ed.Eminescu,Bucure[ti,1990.

18

Ibidem,p.8.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Evident c\ nu neam propus s\ d\m un r\spuns la aceast\


`ntrebare, ci doar am vrut s\ subliniem c\ discursul Teologiei
Moraledesprevoca]iatranscendent\aOmului`nlumeestetotal
diferit de discursul eticii seculare care, influen]at\ profund de
filosofia pozitivist\, consider\ c\ o asemenea problem\ este
irelevant\ pentru mentalitatea [i cultura modern\ sau, dup\ unii
cercet\tori,postmodern\[ipostcre[tin\.
Cutoateacestea,con[tiin]acre[tin\aoric\ruiteologdeast\zi
nui permite s\ renun]e la p\strarea [i promovarea viziunii sale
despreOm[ivoca]iasa`nlume,maialesc\`ntreagacultur\[icivi
liza]ieeuropean\[ieuroatlantic\sa`ntemeiatpeaceast\viziune.
Teologulcre[tindeast\zi,chiardac\facepartedintrominoritate
cesereg\se[te[i[itr\ie[tevoca]ia`norizontulbucuriilorsimple
(darnusimpliste)pecareileofer\spa]iulsacramental[iliturgical
Bisericii,areconvingereac\,`nad=nculs\u,fiecareOmeste `n
c\utareauneivoca]ii[iaunuisenspentruexisten]asa,deoarece
sensul[ivoca]iasuntconstitutiveOmuluicafiin]\purt\toarede
logos,adic\dera]iune[isens.
Experien]aistoric\aBisericiinearat\c\ominoritatecre[tin\,
care[iasum\voca]ia`nmodresponsabil`nBiseric\,maidevreme
saumait=rziu,vafic\utat\demajoritateasecularizat\,consume
rist\[iutilitarist\.~nm\sura`ncareparticiparealavia]aBisericii
este expresia unei atitudini spirituale responsabile [i nu doar
refugiul sau mascarea unor sentimente de frustrare sau
marginalizare (cultural\, economic\, social\) `n acea m\sur\
minoritatea cre[tin\ de ast\zi ar putea deveni un model pentru
majoritateasecular\[isecularizat\[iarputeaoferinoiorizonturi
de`n]elegereavoca]ieiactualeaOmului.
CareestedeciviziuneadespreOm[ivoca]iasa`nlumepecare
Telogia, `n general, [i Teologia Moral\, `n special, o propune
Omuluideast\zi?
I.1.1. Omul icoan\ a lui Dumnezeu-Treime

Atuncic=ndvorbe[tedespreOm[idesprevoca]iasa`nlume,
TeologiaMoral\`[i`ntemeiaz\discursulpeTeologiaDogmatic\[i
pemodul`ncareeainterpreteaz\texteleSfinteiScripturicare

32

PR. GHEORGHE POPA

vorbescdesprecreareaOmului.Geneza(2,7)afirm\c\Omulesteo
icoan\aluiDumnezeupep\m=nt,c\Omulnuesteunfenomen
trec\tor,determinatdoardecondi]iilesalebiologice,psihologice[i
sociale,cum`ldefinescadesea[tiin]eleumanistecontemporane,ci
esteopersoan\unic\[iirepetabil\,fiinduninterlocutoralluiDu
mnezeu`nordineacrea]iei.Acestadev\rlasubliniat`nmoddeose
bitteologiaclasic\aSfin]ilorP\rin]iaiBisericii.
Dac\ am face o analiz\ de ansamblu a modului `n care Sfin]ii
P\rin]iaiBisericiiauinterpretatno]iuneadeicoan\saudechipal
luiDumnezeuamdescopericonota]iifoartediverse,carese`ntregesc
unapealtaf\r\aepuiza,totu[i,tainapersoaneiumane.UniiSfin]i
P\rin]iauv\zutreflectareachipuluiluiDumnezeu`nom`ncapacitatea
sa de a fi st\p=n al crea]iei sensibile [i al trupului s\u; al]ii au
consideratc\mintea(<@u~H)saura]iunea(8@v(@H)reflect\ `n
moddeosebitchipulluiDumnezeu,iaral]iilauasimilatcutoatecele
treifacult\]ispirituale:mintea,voin]a[isim]irea.
Dincolo de toat\ aceast\ diversitate de opinii, ies `n eviden]\
dou\lucruriesen]ialepentruTeologiaMoral\cre[tin\:
1) `nprimulr=ndomulesteofiin]\cenupoatefidefinit\`ntrun
modexhaustivpentruc\poart\chipulCeluicenupoatefidefinit;
2) `naldoilear=nd,Sfin]iiP\rin]iaumanifestatolibertatede
g=ndire [i de interpretare a textelor biblice profund creatoare [i
`nnoitoare.
Ei nu au `ncercat s\ m\rgineasc\ omul `n orizontul unui
determinismnatural,cis\ldezm\rgineasc\`norizontulharului
luiDumnezeu;einuauplecatdelano]iuneadechipalluiDu
mnezeudinompentrua[iformaoideedespreDumnezeu,pecalea
unoranalogiipsihologice,ciauplecatdelaceeaceRevela]iale
spuneadespreDumnezeu,pentruadescoperi`nomceeacecores
pundechipuluiluiDumnezeudinel.
Adopt=ndaceast\metod\teologic\,Sfin]iiP\rin]iaureu[its\
dep\[easc\ dilemele antropologiei antice [i mai ales, dualismul
dintrespirit(<@LH)[imaterie(u{80),dintretrup(Fj:")[iduh
(B<gL~:"sau<@LH~).
Eiauaccentuat`nmoddeosebitcon]inutulpozitivalno]iuniide

chip,[ianumecomuniuneacuDumnezeu,`nvirtuteac\reianatura
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

uman\,trup[iduh`mpreun\,este`nve[m=ntat\`nslavaCuv=n
tuluiluiDumnezeu,aFiuluiprinharul`nDuhulSf=nt.
Trebuies\preciz\maicifaptulc\punctuldeplecarealreflec]iei
teologiceasuprano]iuniidechipsauicoan\laSfin]iiP\rin]ia
fost`nv\]\turaSf=ntuluiApostolPavelexprimat\`nEpistolac\tre
Coloseni, conform c\reia chipul adev\rat al lui Dumnezeu este
M=ntuitorul Iisus Hristos. El este chipul lui Dumnezeu celui
nev\zut,mai`nt=in\scutdec=ttoat\f\ptura.Pentruc\`ntruElau
fostcreatetoate,celedinceruri[iceledepep\m=nt,celev\zute[i
celenev\zute().ToatesaucreatprinEl[ipentruEl().{iEl
estecapultrupului,alBisericii(Col.1,1518).
Sfin]iiP\rin]iaupreluataceast\ideec\Hristosestechipullui
Dumnezeu[iauafirmatc\,defapt, omulestecreatdup\chipul
Chipului,adic\dup\chipulsauicoanaluiHristos.Aceast\ideeeste
fundamental\ pentru Teologia Moral\ `ntruc=t ea subliniaz\ at=t
originea c=t [i voca]ia hristocentric\ a omului [i a cosmosului
`ntreg. Hristos este Logosul ve[nic al lui Dumnezeu care [ia
asumat,prin`ntrupare,naturauman\,devenindprinaceastacentrul
ontologicalumanit\]ii,centrulunificatoral`ntregiicrea]ii,pentru
caaceastas\sepoat\`mp\rt\[ideiubirealuiDumnezeuTat\l.De
aceea, `nt=lnirea omului cu Hristos reprezint\ `nt=lnirea cu
Arhetipuls\u`ntrucare[ipentrucareafostadusdelanefiin]\la
fiin]\. ~n viziunea Sfin]ilor P\rin]i, momentul acestei `nt=lniri
reprezint\momentulna[teriirealeaomuluicafiualluiDumnezeu
`ntruFiul.Cualtecuvinte,na[tereacuadev\rataomuluicoincide
cuhristificarealui,cucon[tientizareafaptuluic\elpoart\chipul
luiHristos,Cel`nt=in\scut(Col.1,15)fiualluiDumnezeu.
Pel=ng\aceast\interpretarehristocentric\ano]iuniidechip
alluiDumnezeu,`nt=lnim`nteologiapatristic\[ialteinterpret\ri,
carenearputeaajutas\definimomul[ivoca]iasa`nlume.
Deexemplu:versetul27dincapitolulIalGenezei:[iaf\cut
Dumnezeupeomdup\chipuls\u;dup\chipulluiDumnezeula
f\cut:af\cutb\rbat[ifemeie;afostinterpretatdeuniiSfin]iP\rin]i
dintroperspectiv\trinitar\.

Ei au precizat c\, `n acest verset, no]iunea de chip sau


icoan\nuserefer\lapolaritateasexual\anaturiiumane,cila

34

PR. GHEORGHE POPA

calitateaomuluideafipersoan\( BD@FTB@<)cecuprinde`n
sine,ca[icon]inutontologicals\u,fiecab\rbat,fiecafemeie,
`ntreaganatur\uman\.Omulcapersoan\nuesteoparteanaturii
umane,adic\nuesteunsimpluindivid,a[acumniciPersoanele
PreaSfinteiTreiminusuntp\r]idindumnezeire.Persoanauman\
poatefi,totu[i,definit\[icaparte,daropartecarepoart\`nea
`ntregul naturii umane. Cu alte cuvinte persoana este ipostasul
naturii[icaatareesteliber\fa]\deoricedeterminismsaunecesitate
natural\.
~nlimbajulobi[nuitdeast\zi,no]iuneadepersoan\esteaproape
identic\cuceadeindivid,deaceease[ifolosesc,demulteori,una
`n locul celeilalte. Mai ales `n domeniul sociologiei [i al
psihologiei, persoana se identific\ cu o individualitate aritmetic\
sau,cualtecuvinte,cuunelementdestatistic\.
Atuncic=ndpsihologiasausociologiadefinescpersoana,defi
ni]ialorse`ntemeiaz\peanumitecaracteristiciindividuale:talie,
fizionomie,caracter,temperamentetc.Acestecaracteristicinusunt,
totu[i, unice, adic\ personale, `ntruc=t ele corespund [i altor
indivizi. Din perspectiva Teologiei Morale, c=nd spunem
persoan\,aceasta`nseamn\ofiin]\careare[i`nsu[iricomunecu
altefiin]e,darare[i`nsu[iriunice[iirepetabile,`nsu[iricarenuse
reveleaz\ [i deci nu pot fi cunoscute dec=t `n evenimentul
existen]ialalcomuniuniicuDumnezeu[icualtepersoaneumane.
A[adar,persoananuseidentific\cuindividul.Eapresupune,
evident,individualitateanatural\,biologic\[ipsihologic\aOmului,
dar,`nacela[itimp,odep\[e[teprincapacitateadeatranscende
individualitatea[iased\ruialtorpersoane`ntrodeplin\libertatea
iubirii. Iubirea este calea prin care se poate cunoa[te persoana,
`ntruc=teanuproiecteaz\asupraaltuiapreferin]ele,exigen]ele
saudorin]elesaleindividuale,ciaccept\pecel\lalta[acumesteel,
`n unicitatea sa personal\. Acesta este motivul pentru care `n
limbajul Sfintei Scripturi, nu ra]iunea ci iubirea, ca dep\[ire [i
d\ruiredesine,estecaleareal\[iintegral\decunoa[tereaomuluica
persoan\. Iubirea, ca realitate constitutiv\ omului, presupune at=t
cunoa[terea unit\]ii ontologice a neamului omenesc, c=t [i

recunoa[tereaidentit\]ii[ialterit\]iipersonale.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Sf=nta Scriptur\ ne ajut\ `n acest demers. Geneza afirm\ c\


b\rbatul(i[ `nlimbaebraic\)[ifemeia(i[a)constituieunsingur
trup(Gen.2,24),adic\osingur\natur\,careseipostaziaz\`n
dou\persoane. Cel care recunoa[te aceast\ identitate de natur\ [i
alteritatepersonal\esteb\rbatul:Iat\osdinoaselemele[icarne
dincarneamea.Easevanumifemeie(i[a `nebraic\)c\ciafost
luat\dinb\rbatuls\u(i[)(Gen.2,23).
~nlimbajulbiblic,b\rbatul[ifemeianureprezint\doardou\
conceptemetafizicemasculinul[ifemininulci[idou\persoane
reale.Faptulc\,`ndialoguls\ucufemeia,b\rbatulareini]iativa,a
fost interpretat de Sfin]ii P\rin]i `ntro perspectiv\ teologic\,
hristologic\[ieclesial\caresarputeaexprimaastfel:Dumnezeu
careesteTreime,adic\Iubiredes\v=r[it\`ntreTat\l,Fiul[iDuhul
Sf=nt,creeaz\lumea,pentruca[iea,s\se`mp\rt\[easc\dinaceast\
iubire, iar lumea este iubirer\spuns; Hristos restaureaz\ lumea
`nstr\inat\deiubire,priniubireasar\stignit\[i`ntemeiaz\Biserica,
iarBisericaesteiubirer\spuns;`nBiseric\,b\rbatularedatorias\[i
iubeasc\ femeia sa, a[a cum Hristos a iubit Biserica, iar femeia
trebuies\fieiubirer\spuns.
Mentalitatea modern\, sus]inut\ permanent de ideea unui
egalitarismpolitic[isocial,accept\cugreuaceast\perspectiv\,sau
atuncic=ndoaccept\ointerpreteaz\`nmoderonat.
Deaceeatrebuies\preciz\mc\textulbiblic,citatmaisus,nu
exprim\orela]iedesubordonareafemeiifa]\deb\rbat,cioordine
a[ezat\ de Dumnezeu `n lume, prin care via]a de comuniune a
Sfintei Treimi se comunic\ umanit\]ii [i, prin umanitate, `ntregii
crea]ii. ~n acest sens, textul spune foarte clar c\ Dumnezeu a
prezentatfemeiab\rbatuluicadaralS\u,a[ez=ndo`nfa]asa
(e]erkeneydo,Gen.2,18).Acestgestestereiterat`ncadrulTainei
Cununiei, c=nd preotul ia m=na dreapt\ a miresei [i o a[az\ `n
dreaptamirelui,afirm=ndc\Dumnezeuestecelcareune[teb\rbatul
cufemeia.
~nlimbaebraic\locu]iuneaprepozi]ional\e]erkeneydo(`nfa]a
sa)nu exprim\ orela]ie de subordonare, a[a cumsa `n]eles de
multeori`nistorie,ciexprim\olucrarespecial\aluiDumnezeu,

prin care el consoleaz\ pe omul `ntristat [i singur, instituind `n


existen]auman\unetosalcomuniuniitrinitare.

36

PR. GHEORGHE POPA

I.1.2. Sufletul [i trupul constitu]ia bipolar\ a omului

Amafirmatanteriorc\no]iuneadepersoan\uman\nuseidenti
fic\ cu cea de individ uman, dar, totu[i, ea presupune indivi
dualitateanatural\aomului.Aceast\individualitateareoconstitu]ie
dual\:sufletul[itrupul.
Nici sufletul f\r\ trup nu constituie omul, dar nici trupul f\r\
suflet.
Evident c\ unirea dintre aceste dou\ elemente care constituie
naturauman\reprezint\otain\pecare,afirm\Sf=ntulGrigoriede
Nazianz,doarDumnezeuocunoa[te.Noioaccept\mprincredin]\,
pecaleaRevela]ieibiblicecare,spredeosebiredeceaelenistic\,nu
faceodistinc]iefundamental\`ntreform\[imaterie,`ntre`ntreg[i
p\r]ilesale,`ntresuflet[itrup.Sufletul[itrupulnusuntpriviteca
dou\realit\]icoeterne[i`ncontinu\lupt\.~nGenez\,omulapareca
trup`nsufle]itsaucasufletviu(nefe[haia),fiindalc\tuitdin
]\r=nap\m=ntului,adic\dinelementelebiochimicealecosmo
sului[ioprezen]\personal\,carelemen]ine`nunitate.Decitru
pulomuluiesteunelementfirescalcosmosului,`nscriinduse`n
legiletimpului[ispa]iului,dar,`nacela[itimp,elnuesteunsimplu
elementnaturalpentruom,`ntruc=tnupoatefiobiectivat`nmod
absolut,cacelelalteelementeexterioarelui.
~n Vechiul Testament, no]iunea de trup19 sau mai precis de
carne(basar)nuexprim\doarnaturafizic\aomului,cimoduls\u
integraldeaexista,ca[icreatur\,`naintealuiDumnezeuCreatorul.
~nNoulTestament,maiales`nepistolelepauline,no]iuneade
trup (Fj:") areacela[isensglobal,exprim=ndunitateapersoanei,
dar,`nacela[itimp,estelegat\[ideno]iuneadeF"D>v(carne).
Dincolo de natura fizic\, no]iunea de F"vD> (carne) define[te
`ntregulorizontalexisten]eiomului.Acestlucru`ipermiteSf=ntului

Un teolog contemporan se exprima destul de sugestiv `n acest sens.


Trupulnuestedoarunobiectalacesteilumi,cilimbajuluneipersoane.Este
suflareacarepoart\g=ndirea,e`naintarea[ipopasulcarestructureaz\timpul[i
19

spa]iul.Estecelprincaresuntmereugatas\ac]ionez.Estecelprincarem\ofer
priviriiceluilalt.Eltrimitela`ntreagaexisten]\aomului.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Apostol Pavel s\i confere no]iunii de carne (F"D>v) un sens


moral,leg=ndoderealitateap\catului.
~nEpistolac\treRomani(7,14)Sf=ntulApostolPavelafirm\c\
Legea este duhovniceasc\, dar eu sunt trupesc (F"D64k@vH),
v=ndut p\catului (BgBD":g<@H). Care este sensul acestei
afirma]ii?Omultrupescestep\c\tospentruc\areuntrup[itrupular
ficauza[isediulp\catului?
Unr\spunspozitivlaaceast\`ntrebareesteexclusdeoarecea[a
cumamv\zut,`nepistolelepaulineceledou\no]iunitrupul(Fj:")[i
carnea (F"vD>) se refer\ la omul `ntreg [i nu la un principiu
metafizic.Deaceea,elesuntfolosite`nrela]iecualtedou\no]iuni
caredefinesc,`naceea[im\sur\,`ntreaganatur\uman\,[ianume
RLPZ (suflet)[i B<gL:"~ (duh).
Pentrua`n]elegesemnifica]iacorect\aacestordou\no]iunitre
buies\facemapelmai`nt=ilaVechiulTestament.Corespondentul
no]iuniidesuflet(RLPZ)`nlimbaebraic\estenefe[,caresemnific\
manifestarea`nplanulrealit\]iisensibileaindividualit\]iiomului
(Gen.35,18). Nefe[ (sufletul)sedeosebe[tede ruah (duhul)care
exprim\duhulcarevinedelaDumnezeu[ise`ntoarcelaEl.
Nefe[sufletulindividualizatsaupsihologicaparec=ndDuhul
luiDumnezeusufl\asupra]\r=niip\m=ntuluipentruaaducela
existen]\Omulcaunitatedual\:suflet[itrup:Atuncilu=ndDomnul
Dumnezeu ]\r=n\ din p\m=nt, a f\cut pe om [i a suflat asupra lui
suflare(ruah)devia]\[isaf\cutomulfiin]\vie(nefe[haia).Omulca
fiin]\vie(biopsihologic\)moareatuncic=ndduhul(ruah)creatoral
luiDumnezeunumaiestelucr\tor`nel:Nuvar\m=neDuhulMeu
pururea`noameniiace[tia,pentruc\suntnumaitrup.Decizilelelors\
maifieosut\dou\zecideani(Gen.6,3).
Deaiciobserv\mclarc\nefe[psihiculsausufletulnueste
principiul sau cauza vie]ii omului, ci doar manifestarea acesteia
(Gen.2,7).
~nfilosofiagreac\,dincareSf=ntulApostolPavelapreluat,prin
for]a `mprejur\rilor, no]iunea de suflet (RLPZ), aceasta avea o
semnifica]iepu]indiferit\.LaPlaton,spreexemplu,sufletul(RLPZ)

`nseamn\,mai`nt=i,ca[inefe[,putereavital\caredetermin\mi[carea
trupului.Aceast\putereestecomun\tuturorfiin]elordin

38

PR. GHEORGHE POPA

natur\. La om, al\turi de acest suflet inferior, exist\ adev\ratul


suflet<@LH(spiritul)careestesediulra]iunii(8@(@Hv).
Deci spiritul (<@LH) este principiul imaterial al ra]iunii (
8@v(@H)careparticip\,princunoa[tere,laceeaceestedivin[i
prinaceast\participareestenemuritor.Spiritulseopunetrupului
(Fj:")care,`ncazulomului,nuestesimpl\materie(L{80)cieste
trup `nsufle]it (FT:"RLP\6@H), fiind muritor [i morm=nt al
spiritului (<@LH ). ~n trupul `nsufle]it, prin sentin]a unei legi
fatale,spiritul(<@LH)esteobligats\intre[is\r\m=n\,untimp,
captiv.Aceast\captivitate`l`ntineaz\[illeag\derealit\]ilelumii
sensibile.Ceicarenuauexperien]aspiritului(<@LH)[iavirtu]ii,
scriePlaton,darauve[nicdeafacecuospe]e[ialteleasemenea,
suntpurta]i,parese,`njos[i`napoi,p=n\lamijloc,[ir\t\cesc
toat\via]a`nacestfel.Einutrecniciodat\deacestmijloccas\
priveasc\spreadev\r,nicinuaufostdu[ivreodat\p=n\acolonici
nu sau s\turat cu ceea ce este cu adev\rat, nici nau gustat din
bucuriastatornic\[icurat\(),iardinpricinapofteideaaveamai
multdinacestea(ospe]edetotfelul)seizbesc[ise`mpunguniipe
al]iicucoarne[icopitedefier[iseuciddinpricinanesa]ului,f\r\s\
saturecucelecesuntnicifiin]a,nici`nveli[ullortrupesc.
A[adar, `n filosofia platonic\ trupul, care este `nsufle]it
(FT:"RLP\6@H) [i spiritul (<@LH) sunt dou\ realit\]i contrare, care
r\m=n`ntrunconflictpermanent[iiremediabil.Ie[ireadinacestconflict
sefaceprinmoarte,c=ndspiritul(<@LH)sedespartedetrup.
Sf=ntul Apostol Pavel a folosit cele dou\ no]iuni RLPZ [i
<@LH, dar nu cu sensul lor platonic, ci cu sensul lor biblic. ~n
viziuneasatrupul[ispiritul(sauduhul,`nlimbaslav\)nusuntdou\
principiicontrare[icoeterne,cieleexprim\unitateadual\aomului,
integralitatea fiin]ei sale. ~ntrun verset din Epistola I c\tre
Tesaloniceni, Sf=ntul Pavel folose[te toate cele trei no]iuni trup
(Fj:"),suflet(RLPZ)[i,pentruspirit(<@LH)folose[tecuv=ntulduh
(B<gL~:").Cu toateacestea,g=ndireapaulin\nu estenicidualist\,
nicitrihotomic\[iacestlucrusepoateargumentaf\c=ndapellaalte
texte. Spre exemplu, `n Epistola I c\tre Corinteni, Sf=ntul Pavel

vorbe[te despre trup firesc sau psihic (Fj:"RLP06@<) [i trup


duhovnicesc(Fj:"B<gL:"J46@<).Acesteexpresiiserefer\,de
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

fapt,laomul`ntreg,a[acumseprecizeaz\`nversetul45:F\cutus
aomulceldint=i,Adam,cusufletviu,iarAdamceldinurm\cu
duhd\t\tordevia]\(g(gj<gJ@v@JBDjJ@H "<2D!wB@H !*":).
Deciomul`ntreg(suflet[itrup)estefieomfiresc(psihologic)
sauomduhovnicesc(omulcare[ideschideamintea <@LH spre
lucrareaDuhuluiluiDumnezeu).
Omul firesc, `n viziunea Sf=ntului Pavel, este omul carnal
(F"vD64<@H)(ICor.3,1),carenuprime[telucrurileduhovnice[ti
pentru c\ nu le `n]elege (I Cor. 2,14). Omul duhovnicesc
(B<gL:"J46@vH) este cel a c\rui via]\ a fost sfin]it\ prin har,
datorit\deschideriisalelibere[icon[tientespreDuhul(B<gL~:")
luiDumnezeu.
Pentruaexprimaaceast\transformareaomuluifiresc(psiho
logic) `n om duhovnicesc (pnevmatic) Sf=ntul Apostol Pavel a
folositexpresiipreluatetotdinfilosofiatimpului,cumarfi:dezbr\
careadeomulcelvechi[i`mbr\carea`nomulcelnou(Efeseni4,
2224).Evidentc\nuestevorbadeodezbr\care,`nsensulplatonic
(g6*LF"F2"4),cideo`nve[m=ntare`nhar(gBg<*LF"F2"4),care
faces\dispar\ceeaceestesimpl\dorin]\carnal\`nom(IICor.5,
4).~mbr\carea`nharesteolucrareaDuhuluiSf=nt,careeste[i
DuhulluiHristos[iprinaceastamintea(<@LH)omuluidevine
duhovniceasc\,`n]eleg=ndlumeaduhovnice[te.~mbr\c=nduse`n
harul Duhului Sf=nt, omul `[i redescoper\ treptat, voca]ia sa cu
adev\ratuman\.Cumdefine[teTeologiaMoral\aceast\voca]ievom
vedea`nceleceurmeaz\.
I.2. Voca]ia moral\ a Omului
I.2.1. No]iunea de voca]ie

Etimologic,no]iuneadevoca]ieprovinedinlimbalatin\dela
substantivul vocatio,onis,care`nlimbarom=n\setraduceprin
invita]ie(laomas\)saucita]ie(`njusti]ie).

Decino]iuneadevoca]ieexprim\ocaracteristic\specificuman\
[i anume: con[tiin]a de a fi invitat sau chemat de cineva, ca [i
r\spunsulpozitivsaunegativlaaceast\invita]ie.

40

PR. GHEORGHE POPA

DinperspectivaTeologieiMorale,voca]iapresupuneinvita]ia
pecareDumnezeuiofaceOmuluipentrua[iasumaexisten]a`n
comuniunecuEl[ir\spunsulconcretpecareacestatrebuies\ldea
acesteiinvita]ii.Acestedou\aspecteesen]ialetrebuies\leavem`n
vederec=ndvorbimdesprevoca]iaOmuluidinpunctdevedere
teologic.
I.2.2. Voca]ia dar al lui Dumnezeu pentru Om

Teologia Moral\ define[te voca]ia Omului nu ca un proiect de


via]\pecareacesta[ilface`ncalitateasadefiin]\autonom\,cicaun
daralluiDumnezeu.~nacestsens,Sf=ntulApostolPetru,`nprimasa
epistol\,seexprim\astfel:A[acumCelcevachematpevoiesf=nt,
fi]i[ivoisfin]i`n`ntreagavoastr\purtare(IPetru1,15).
~n]eleas\cadar[iinvita]iealuiDumnezeu,voca]iaarec=teva
caracteristicispecificepecareamdoris\lesubliniemsuccint.
1) Voca]ia esteunactaliubiriicreatoarealuiDumnezeucarel
cheam\peOmpenume(Isaia43,1)[iid\unnumedecinste
(Isaia 45, 4) `nainte ca el s\ [tie acest lucru. Aceasta `nseamn\ c\
voca]ia nu este exterioar\ Omului, ci este `nscris\ `n structura sa
ontologic\, din primul moment al crea]iei, [i deci din momentul
na[teriifiec\reifiin]eumanecareestechemat\s\tr\iasc\`naceast\
lumedup\chipul[iasem\narealuiDumnezeu(Gen.1,26[i27).
2) Voca]ia este un dar universal prin care fiecare persoan\
uman\poatetr\i`ncomuniunecuDumnezeu[icualtepersoane,cu
care formeaz\ o singur\ familie uman\ capabil\ de dialog [i
solidaritate`ntrupromovarea[irealizareademnit\]iisale.~nacest
sens,unteologcontemporanseexprimaastfel:
EuamfostcreatdeDumnezeupentruaficineva[iafaceceva
pentrucarenimenialtulnuafostcreat.Estepu]inimportantcaeu
s\fiubogatsaus\rac,dispre]uitsaupre]uitdeoameni.Dumnezeu
m\cunoa[te[im\cheam\prinnumelemeu.~ntroanumit\m\sur\,
eusunttotat=tdenecesarpentruloculmeu,c=tun`ngereste
pentruals\u.
3) Voca]iaesteorealitatedinamic\`ntruc=tDumnezeu`lcheam\
peom`nfiecaremomentalvie]iisalepentruafiomanifestareviea

iubiriiSalepentruumanitate.Omuldevinecon[tientdeacestlucru
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

printrundialogintim[ipermanentcuDumnezeu[icusemenii
s\i.
4) Punctulculminantal voca]iei umane`lreprezint\chemarea
la comuniune cu Hristos, Fiul lui Dumnezeu `ntrupat. Aceasta
constituie,`nBisericaluiHristos,ovoca]ieradical\,primit\prin
Botez,Mirungere[iEuharistie.Actualizat\`nmodcon[tientdea
lungul`ntregiisalevie]i,cre[tinulseap\r\prineadep\cat[ide
toate consecin]ele care decurg din el (orgoliu, egoism, eroare,
violen]\,intoleran]\etc.);seap\r\[iseelibereaz\,prinea,deorice
form\desclavie[iopresiuneexterioar\(discriminare,exploatare,
marginalizareetc.).
5) R\spunz=nd voca]iei de a fi [i a r\m=ne permanent `n
comuniunecuHristos,FiulluiDumnezeu,[i,prinEl,cuDumnezeu
Tat\l,`nDuhulSf=nt,cre[tinuldob=nde[te[ielcalitateadefiual
luiDumnezeu.Prinaceast\con[tiin]\filial\ [i, `nacela[itimp,
fratern\,cre[tinulestepreg\tits\serealizezedeplincaomprintro
rela]ie autentic\ cu crea]ia, cu ceilal]i oameni (cre[tini sau
necre[tini)[icuDumnezeu.Evidentc\aceast\realizaresedesf\[oar\
`nBiseric\,adic\`ncomunitateacelorchema]ideDumnezeuTat\l,
prinDuhulSf=nt,lacomuniunecuHristos.
6) ~n Biseric\, fiecare cre[tin `[iasum\ voca]ia fundamental\,
comun\tuturor,`ntrunmodspecific,cadarpersonalalDuhului
Sf=nt, iar diversitatea darurilor ne permite s\ vorbim [i despre
diversitateavoca]iilor.
Rezult\deaicic\fiecarecre[tin,tr\ind`nBiseric\,estechemats\
[idescopere[is\[iurmeze[ivoca]iasaspecific\,personal\,pentrua
putea realiza binele pe carel datoreaz\ fra]ilor s\i [i tuturor
oamenilor.Sf=ntulApostolPavelseexprim\minunat,`nacestsens:
Daravemfeluritedaruri,scrieelromanilor,dup\harulcenisadat
().Dac\avemslujb\s\st\ruim`nslujb\;dac\unul`nva]\s\se
s=rguiasc\`n`nv\]\tur\;dac\`ndeamn\s\fiela`ndem=nare;dac\
`mpartealtoras\`mpart\cufireasc\nevinov\]ie;dac\st\`nfruntes\
fiecutrageredeinim\(Rom.12,58).{iSf=ntulApostolPetru,`n
primasaepistol\,folose[teacela[ilimbajedificator:

Dup\darulpecarelaprimitfiecare,sluji]iuniialtora,cani[te
buniiconomiaiharuluiceluidemultefelurialluiDumnezeu.Dac\

42

PR. GHEORGHE POPA

vorbe[tecineva,cuvinteleluis\fiecaaleluiDumnezeu;dac\slu
je[tecineva,slujbaluis\fiecadinputereapecareod\Dumnezeu,
pentruca`ntrutoateDumnezeus\sesl\veasc\prinIisusHristos(I
Petru4,1011).
Dintextelecitatemaisus,putemconstatac\exist\ocomple
mentaritate a darurilor [i deci o complementaritate a voca]iilor.
Fiecarevoca]iespecific\arenevoiedecelelaltepentruaseputea
realiza.Aceast\dimensiunecomplementar\adarurilor[ivoca]iilor
personale`nvia]acre[tin\esteast\ziinsuficientsubliniat\[ideaici
osolidaritateprecar\`ntrediverselevoca]ii[i,maimult,oslab\par
ticipareacomunit\]iicre[tine`nalegerea,orientarea[isus]inerea
voca]iilormembrilorlor.
I.2.3. Specificul cre[tin al voca]iei originare a Omului

Filosofiaantic\,`nceeaceaavuteamaibun,adefinitvoca]ia
Omuluiplec=nddelaideeac\acestaesteunmicrocosmos,adic\o
lumemic\cerecapituleaz\`nsinelumeamare(macrocosmosul).
Teologiapatristic\apreluataceast\idee,daraprecizatc\nu
calitateademicrocosmosdefine[tevoca]iasaultim\,cicalitatealui
deafiicoan\aluiDumnezeu.
~nvirtuteaacesteicalit\]i,omulnumaiestedoarcunun\a
crea]iei,ciestepoet[ipreotalei,av=ndvoca]iadea`n\l]alao
unirec=tmaideplin\cuDumnezeu.
~n cadrul crea]iei sensibile, `mplinirea acestui dor dup\
Dumnezeu se realizeaz\ prin om. Acest lucru este subliniat de
Sf=ntul Apostol Pavel `n Epistola c\tre Romani 8, 19 [i 20:
Crea]ia a[teapt\ cu ner\bdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu
()c\cieaafostsupus\de[ert\ciuniinudinvoiaei,cidin
cauzaaceluia(aomului)careasupuso.
A[adar, din aceast\ perspectiv\, crea]ia nu este un simplu
cosmos, adic\ un haos organizat de un demiurg, a[a cum
credeauvechiigreci,cioBiseric\`ndevenire,adic\unloc`ncare
Omultrebuies\celebreze,`mpreun\cutoatef\pturile,oLiturghie
cosmic\d\ruit\luiDumnezeuTreime.Deaceea,Genezaafirm\c\
Adamafostinvitats\deanumef\pturilor,adic\s\pun\`nlumin\

logosullor,[iorientarealorliturgic\[idinamic\spreLogosul
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

sauCuv=ntulluiDumnezeu.Prezentareaf\pturilor`naintealui
Adam,pentrualedanume,reprezint\,defapt,investireaacestuia
cuovoca]iesacerdotal\,princaredoxologiaontologic\af\pturilor
trebuies\devin\odoxologiecon[tient\`npersoanaomului.
Aceast\voca]iepoetic\[isacerdotal\aomuluiafostprecizat\
de Sf=ntul Maxim M\rturisitorul `n primele [apte capitole ale
lucr\riisaleintitulat\Mistagogia.
Punctul de plecare al acestei lucr\ri `l constituie faptul c\ `n
cadrul existen]ei create observ\m, pe baza Revela]iei, cinci
polarit\]isaudistinc]iifundamentale[ianume:
1) distinc]ia dintre energiile necreate ale lui Dumnezeu [i
energiilecreatealelumii.
2) distinc]ia, `n cadrul lumii create, dintre lumea inteligibil\
(lumea`ngerilor)[ilumeasensibil\(lumeaoamenilor).
3) distinc]ia,`ncadrullumiisensibile,dintrecer[ip\m=nt.
4) distinc]ia,pep\m=nt,dintreParadis[irestulp\m=ntului.
5) distinc]ia,`nparadis,dintreb\rbat[ifemeie.
Plec=nddelaacestedistinc]ii,Sf=ntulMaximM\rturisitorul,
trageconcluziac\voca]iaoriginar\aomuluiafostaceeadeadep\[i
orice dualism agresiv dintre ele, [i a recapitula `ntregul univers
sensibil `n fiin]a sa `ndumnezeinduse `mpreun\ cu el prin
comuniunecuDumnezeu.
I.2.4. Consecin]ele ignor\rii de c\tre Om a voca]iei sale
originare

Sf=ntaScriptur\nespunec\omulademisionat`nmodliberde
laaceast\voca]ie[iconsecin]eleacesteidemisiisaumanifestat[i
semanifest\[iast\zi`nfragmentareaexisten]eiumane[ipervertirea
rela]iilor interpersonale ca [i a rela]iilor Omului cu mediul s\u
`nconjur\tor. Specificitatea personal\ se epuizeaz\ acum `n limitele
uneinaturiumaneindependente,autonome[iautosuficiente.
Deaceea,fiecarepersoan\caresena[te`ntrocomunitateuman\ce
ignor\ [i demisioneaz\ de la voca]ia sa originar\ perpetueaz\, la
r=nduls\u,fragmentarea[isepararea,revendic=ndu[idreptulabsolut

deaexistaprinea`ns\[i,dreptuldeasupravie]ui,deaseperpetua[ia
seimpune`nfa]aaltorpersoane,care[irevendic\

44

PR. GHEORGHE POPA

acelea[idrepturi.~nlimbajulTeologieiMorale,aceast\situa]ieeste
expresiap\catuluicae[ecallibert\]ii[ineputin]\`nrealizareade
c\trefiecarepersoan\,avoca]ieisaleoriginare.
P\catulnueste,deci,o`nc\lcareauneinormejuridice,ciun
e[ecallibert\]ii[iresponsabilit\]iiOmuluiprincareeldevineinca
pabils\[iating\scopuls\uultim,s\[iconfirmevoca]iasa[is\[i
p\streze, prin comuniune cu Dumnezeu [i cu semenii, unicitatea
persoanei sale. Acest e[ec are consecin]e negative at=t asupra
persoanei c=t [i asupra umanit\]ii `ntregi. Sf=ntul Maxim
M\rturisitorulconsiderac\p\catulcae[ecalvoca]ieioriginarea
Omuluiestecondamnabilpentruc\estes\v=r[itcuinten]ie,`ns\
naturacorupt\prinp\catnupoateficondamnabil\.Inten]iara]iunii
naturalealuiAdam,odat\corupt\,acorupt`nea`ns\[inatura[ia
devenitp\cat.Prima,c\dereainten]iei,caremergedinsprebinespre
r\u,estecondamnabil\.Daradoua,caremergeprinprima,dela
incoruptibilitateanaturiilacoruptibilitateesteoschimbarecarenu
poate fi condamnat\. C\ci str\mo[ul a comis dou\ p\cate
nerespect=nd porunca lui Dumnezeu. Unul este condamnabil,
cel\laltcarearedreptcauz\peprimulnupoateficondamnabil.
Aceast\percep]iearealit\]iip\catuluicae[ecalvoca]ieioriginare
a Omului este foarte important\ pentru Teologia Moral\ `ntruc=t `i
permite s\ nu circumscrie via]a moral\ unui orizont strictjuridic [i
legalist,cis\oinsereze`ncadrulrealit\]iiontologice[iexisten]ialea
Omului.Definireap\catului`ntermenijuridici,a[acumsaf\cut`n
manualeledeTeologieMoral\dintrecut,risc\s\trezeasc\`ncon[tiin]a
cre[tin\ anumite complexe psihologice care cu greu pot fi dep\site.
Dac\p\catulesteosimpl\`nc\lcareauneilegimoraleimpersonale,
atunciefortulpecarelfacecinevapentruaseeliberadep\cat[ide
sentimentuldeculpabilitatecarel`nso]e[te[iconducedecelemai
multeorilarepliereamaladiv\`ntrunsupraeupsihologic,saulao
ruptur\schizofrenic\aeului`ntrerealitatea
vie]ii[iodatorieabstract\20.
~nacestsens,analizapecareofaceteologulgrecChristosYan
naras,pecarelamcitataici,estedeosebitdeprofund\.Elconsider\
Sf=ntulMaximM\rturisitorul,
QuestionesadThalasium,MigneP.G.
20

90,405C;apudChristosYannaras,La libertdelaMorale,p.30.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

c\ toate tendin]ele din domeniul artei, psihologiei, sociologiei,


filosofiei, dar [i cele din domeniul modei sau moravurilor sunt
expresiaunuiefortalomuluioccidentaldeaseeliberadeopresiu
neapsihologic\lacare`lsupuncomplexeledeculpabilitatepecare
leacreatconcep]iajuridic\desprep\cat21.
Acestefortdeeliberare,careuneoriiaformadisper\rii,poate[i
trebuie`n]elescorectdac\,`ncalitatedeteologi,dorims\ivenim
`n`nt=mpinare[is\idezv\luimadev\ratelesalemotiva]ii.Teologia
Moral\ortodox\poates\[iaduc\aicicontribu]iasareal\,`ntruc=t,
a[acumamv\zut,define[tep\catulnu`ntermenijuridici,ci`nter
meniontologici[iexisten]iali.Dinaceast\perspectiv\,p\catulca
e[ecalvoca]ieinoastreoriginare,neajut\s\con[tientiz\mfaptulc\
suntemsepara]ideDumnezeu[icaatare,separa]ideizvorulvie]ii
[ipelerinispremoarte.~n]elegereacorect\ap\catuluineajut\s\
con[tientiz\mc\`nafaracomuniuniicuDumnezeunerat\mvoca]ia
noastr\autenticuman\,iarperspectivadefinitiv\amor]iiarputeas\
trezeasc\`nnoidoruldup\Dumnezeu,adic\dup\izvorulvie]ii[i
nevoiadeaneschimba`ntreagaatitudineexisten]ial\[inudoar
schimbarea comportamentului sau a atitudinii morale. Pentru
asumareaacestuidemersexisten]ial,TeologiaMoral\ortodox\pro
pune o reg=ndire a voca]iei Omului din perspectiva particip\rii
noastrela`ntreitademnitateaM=ntuitoruluinostruIisusHristos:
demnitatea `mp\r\teasc\, sacerdotal\ sau arhiereasc\ [i profetic\.
Pentrucre[tinaceast\`ntreit\demnitatereprezint\o`ntreit\chemare
sauvoca]ie.
Deaceast\`ntreit\voca]ieneamocupat,`ns\,`ndeaproape`ntr
oalt\lucrare22.

21

Ibidem,p.34.

22 Pr.Gh.Popa,Comuniune[i`nnoirespiritual\`ncontextulseculariz\rii
lumiimoderne,EdituraTrinitas,Ia[i,2000,pp.251254.

46

PR. GHEORGHE POPA

CAPITOLUL II

Ordinea moral\
II.1. Conceptul de ordine `n sens general
Etimologic, no]iunea de ordine vine din limba latin\, de la
substanticulordo,inis.Tradus`nlimbarom=n\,el`nseamn\:ordine,
armonie,dar[inorm\saum\sur\alucrurilor23.
Dea lungul timpului conceptul de ordine a avut sensuri [i
semnifica]iidiverse.
Spreexemplu,`nantichitate,laAristotel,conceptuldeordineera
legatdeviziuneasadespreunivers.Acestaeraprivitcaunorganism
viu,`ncarefiecareparteavealoculeipropriu[ifunc]iasaspecific\,
astfel`nc=ttoatelucrau`mpreun\pentruaalc\tuiun`ntreg
unic24.
~nviziuneaaristotelic\,despreordineauniversal\,[iconceptul
denorm\saum\sur\aveaosemnifica]ieprecis\[ianume:m\sura
saunormaintern\afiec\ruilucru;ceeacefacecaunlucrus\fie
ceeaceeste[inualtceva.C=ndcinevasauceva`ncalc\saudep\
[e[tepropriasam\sur\,aceastanu`nseamn\c\nuseconformeaz\
uneinormeobiective,externe,ci,maimult,estelipsit`nad=ncul
s\udearmonie[i,astfel,`[ipune`npericolidentitatea[iintegritatea
sa.
~n viziunea cre[tin\ `nt=lnim acela[i concept despre ordinea
universal\, `ns\ temeiul ei originar nu este un logos impersonal [i
imanent, ci Logosul personal [i transcendent al luiDumnezeu care
este,`nacela[itimp,imanent,prinenergiilenecreatecesus]inordinea
[iarmoniacrea]ieisauauniversului.Deaceea,conceptulde
23

Nouveaudictionnairelatinfranais,Paris,1912,p.1031.

24 David Bohm, Plenitudinea lumii [i ordinea ei, Editura Humanitas,


Bucure[ti,1995,p.34.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

ordine, `n g=ndirea cre[tin\, a fost legat de conceptul de ierarhie,


prezentpentruprimadat\`nopereleSf=ntuluiDionisieAreopagitul.
Etimologic,cuv=ntulierarhievinedinlimbagreac\[i`nseamn\
originesauprincipiusacru.Deciordineaprezent\`nlumeare,
`nviziuneaSf=ntuluiDionisie,oorigine[iunprincipiusacru.Or
dinea[iarmoniaprezente`nlumesau`nuniversul`ntregnuesteun
datontologicimpersonal,ciesteundaralluiDumnezeu,dar[io
voca]iepentruf\pturilera]ionale.Pentru`mplinireaacesteivoca]ii
estenevoiedeoanumit\ierarhiepecareSf=ntulDionisieodefi
ne[teastfel:Ierarhiaeste,dup\mine,or=nduial\,ocunoa[tere[io
lucraresf=nt\careduce,pec=testecuputin]\,laasem\nareacu
modeluldumnezeiesc[ie`n\l]at\spreilumin\riledateeideDumne
zeu,pem\suraimit\riiLui25.
Observ\m deci c\ `n filosofia antic\ [i apoi `n teologia cre[tin\,
conceptuldeordineavea,`nprimulr=nd,osemnifica]ieontologic\
legat\, evident, de viziunea general\ despre univers [i despre om.
Atunci c=nd, sub impulsul dezvolt\rii [tiin]elor naturii, viziunea
despre om [i univers sa schimbat, sa schimbat, desigur, [i
semnifica]iaconceptuluideordine.Acestlucrusa`nt=mplat`nepoca
modern\,c=ndviziuneaaristotelic\despreuniversafostdep\[it\.
~n epoca modern\ universul a `nceput s\ fie privit nu ca un
organism individual viu, ci ca un ansamblu constituit din p\r]i
separate, care pot s\ intre `n interac]iune, a[a cum intr\ `n
interac]iunep\r]ileuneima[inisaualeunuimecanism.Aceast\nou\
viziune mecanic\ despre univers a condus la abandonarea
dimensiuniiontologiceaconceptuluideordine[iaccentuareaunei
dimensiuni mecanice [i deterministe. Oamenii, afirm\ fizicianul
David Bohm, au `nceput, astfel, s\ deprind\ no]iunile unei
m\sur\tori mecanice () . Astfel, m\sura a `nceput, `ncetul cu
`ncetul,s\fiepredat\caunfelderegul\,cetrebuieimpus\dinafar\
asuprafiin]eiumane,care,lar=ndulei,impuneaaceea[im\sur\

oric\ruiadintrecontexteleac]iuniisale(fizic,social,mental)26.

25
AndrewLouth,DionisieAreopagitul.Ointroducere,EdituraDeisis,Sibiu,
1997,p.72.

26

DavidBohm,op.cit.,p.63.

48

PR. GHEORGHE POPA

Pentruadescrieaceast\nou\semnifica]ieaconceptuluideordine
afostnevoie[ideunnoulimbaj,iar`nelaborarealuiunrolesen]ial
au jucat coordonatele filosofiei carteziene. Nu vom analiza aceste
coordonate,cisubliniemdoarfaptulc\`ns\[ino]iuneadecoordonat\
implic\dejaofunc]iedeordonare[i`ntrebuin]areaei`ncontextul
noii viziuni mecanice despre univers avea ca scop ordonarea
percep]iei[iag=ndirii`nacordcuaceast\nou\viziune.
Majoritatea cercet\torilor contemporani, mai ales cei care
lucreaz\ `n domeniul fizicii cuantice, sunt de acord c\ viziunea
mecanic\despreunivers[ilimbajulfolositpentrudescriereasaau
avutconsecin]epozitive`ndomeniul[tiin]elornaturale.Impunerea
sau asumarea ei `n domeniul [tiin]elor spirituale a avut, `ns\,
consecin]enegative.Fiindoviziuneanalitic\[ifragmentar\,atunci
c=ndafostaplicat\`ndomeniul[tiin]elorspirituale,adatna[terela
aceea[ifragmentare`ndomeniulvie]iimorale,religioase,culturale
etc.Maimult,fiecareindividumanafostfragmentat`ntrunmare
num\rdecompartimentedistincte[iconflictuale,`nconcordan]\cu
diferitele sale dorin]e, scopuri, ambi]ii, ata[amente, caracteristici
psihologiceetc.,`ntroasemeneam\sur\`nc=testeacceptat,`n
general,c\unanumitgraddenevroz\esteinevitabil 27.
Concluzia la care ajunge David Bohm, dup\ ce face o analiz\
critic\ a viziunii mecaniciste despre om [i univers, este destul de
pesimist\.Elconsider\c\aceast\viziunefragmentar\,dublat\deovia]\
la fel de fragmentar\, a introdus dezordinea `n ordinea [i armonia
universului.Eaageneratpoluare,distrugereaechilibruluinatural,
suprapopulare,dezordineeconomic\[ipolitic\mondial\,[iacreatun
mediu`nconjur\torcarenuestenicifizic[inicimentalbunpentrucei
maimul]idintreoameniicaretrebuies\locuiasc\`nel.Individual,sa
dezvoltatunsentimentlargr\sp=nditdeneajutorare[idisperare,`n
fa]aaceeacepoatefiomas\cople[itoaredefor]esocialedisperate,
merg=nddincolodecontrolul[ichiar
ne`n]elegereafiin]elorumanecaresuntprizoniere`nea28.
Amdatacestcitat inextenso pentruaar\tamodul`ncareo
anumit\viziunedespreom[ilume[ioanumit\`n]elegerea
27

Ibidem,p.37.

28

Ibide

m,p.38.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

conceptului de ordine pot declan[a, `n timp, o stare profund\ de


dezordine.~ntroasemeneasitua]ie,c\utareauneisolu]iideintrare`n
ordine[idereg\sireaarmonieidintrefiin]e[ilucruriseimpunecao
necesitate.Solu]iapropus\deDavidBohmestec\utareacomun\aunei
noi semnifica]ii a conceptului de ordine [i aceasta am puteao
descoperi`nfilosofia[ireligiaextremuluiOrient,carepunaccentpe
plenitudine[isugereaz\inutilitateaanalizeilumii`np\r]i.Deces\nu
renun]\m,afirm\DavidBohm,lacaleafragmentar\aOccidentului[i
s\ nu adopt\m aceste idei orientale care includ nu doar o viziune
personal\ asupra lumii, ce neag\ diviziunea [i fragmentarea, ci [i
tehnici de medita]ie ce conduc nonverbal `ntregul proces al
opera]iilormentalespreunfeldestarecalm\,decurgereordonat\[i
lin\,necesar\pentruapunecap\tfragment\rii
at=t`nprocesulrealdeg=ndirec=t[i`ncon]inutuls\u?29.
Deci, nici mai mult, nici mai pu]in, David Bohm propune
omuluioccidentals\renun]elaidentitateasa,careestedeorigine
iudeocre[tin\, [i s\[i asume o nou\ identitate de origine extrem
oriental\`ncare,datorit\semnifica]ieipecareoareconceptulde
ordine, fragmentarea dispare `ntro unitate [i uniformitate
impersonal\.
Dup\opinianoastr\,solu]iapropus\deDavidBohmarputea
fascina pe mul]i occidentali, obosi]i de at=ta fragmentare (c=nd
spunemoccidentalnereferimlatotspa]iulstructuratdeg=ndirea
iudeocre[tin\),dareanupoatefiosolu]ievalabil\.Solu]iatrebuie
c\utat\nu`nafar\,cilar\d\cinaproprieitradi]iispiritualecarea
fost,cumremarca,pebun\dreptate,[iDavidBohm,v\duvit\sau
`nstr\inat\delogosullor`ntemeietor[iunificator,adic\dera]iunea
lordeafi.
Cercet\riledinultimultimp,maialesceledindomeniulfizicii
cuantice,nesugereaz\tocmaiaceast\solu]ie,`ns\valabilitatea[i
pertinen]aeinuopotargumenta[tiin]elenaturiisau[tiin]eleexacte
[inicichiar[tiin]elespiritului,pentruc\eanuestedoardeordin
teoretic,cideordinpractic.Ea]inedemodul`ncare`n]elegem[i
asum\mvalorileordiniimorale.

Ibidem,p.61.

29

50

PR. GHEORGHE POPA

II.2. Conceptul de ordine moral\


Conceptuldeordinemoral\nuesteseparatdeceldeordine`n
general, ci `l presupune [i, `n acela[i timp, `i confer\ un sens
profunduman,`ntruc=tpurt\torulordiniimoraleesteomul.
Ordinea moral\ presupune, deci, ca un dat prealabil, ordinea [i
armoniauniversului,decareamvorbitmai`nainte[if\r\decareomul
nuarputeaexista.Existen]auman\nuarfiposibil\[inicinuarputea
fig=ndit\dec=t`nrela]iecu`ntregulunivers.Universulnucon]ine
nimic`nt=mpl\tor,afirm\J.Guitton,cidoardiferitegrade
ale organiz\rii c\rora noi trebuie s\ le descifr\m ierarhia 30. Mai
mult,fizicaactual\revine,a[acumamv\zutmaisus,laimaginea
unuiuniversordonat[istructuratprintrora]ionalitates\dit\`n
profunzimilesale,`ncarefiecaremolecul\[tiecevorcelelalte
molecule `n acela[i timp cu ea [i la distan]e macrocosmice.
Experien]ele au demonstrat cum comunic\ moleculele `ntre ele.
Toat\lumeaaccept\aceast\proprietate`nsistemelevii,dareaeste,
celpu]innea[teptat\,pentrusistemelenevii31.
Aceast\ descoperire nea[teptat\ pentru [tiin]a contemporan\
nu este totu[i surprinz\toare pentru g=ndirea teologic\, `ntruc=t
aceastaafirm\,pebazaRevela]iei,c\`ntreagacomunicaresau,mai
precis,comuniunecareexist\`nordineafizic\[ibiologic\areca
scop comunicarea [i comuniunea interuman\. P\rintele Profesor
DumitruSt\niloaesubliniaz\`ncuvintedeosebitdesugestiveacest
aspect:Numai`nom,scrieel`nTeologiadogmatic\,ra]ionalitatea
deindefiniterealit\]ialenaturiicap\t\unsens,unrost,sauajunge
totmaideplinla`mplinireaei.Numaipentruomeaestefolositoare,
nunumaiexisten]eiluibiologice,ci[icre[teriiluispirituale.Numai
omul,cafiin]\con[tientra]ional\,carecunoa[tedince`ncemai
binera]ionalitateanaturii[isensurileei,devineprinel`nsu[imai
ra]ionalsau`[iactualizeaz\dince`ncemaimultra]iunealui.
30
J. Guitton, G. Bogdanov, I. Bogdanov, Dumnezeu [i [tiin]a, Editura
Harisma,Bucure[ti,1992,p.53.

31

I.Prigogine,Theendofcertainty,CambridgeUniversityPress,1999,p.13.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Descoperind[ipun=nd`nvaloarera]ionalitateasuprapus\alumii,`n
mod liber, `mpreun\ cu semenii s\i, pentru mai bogata folosire a
resurselorei[ipentru`n]elegereasensuriloreiinepuizabile,spore[te
`ncomuniunecuace[tia32.
Deci, `n viziunea p\rintelui St\niloae, `ntemeiat\ desigur pe
Sf=ntaScriptur\[iteologiaclasic\aSfin]ilorP\rin]i,ordineafizic\a
lumii [i ra]ionalitatea pe care o presupune este un dat prealabil
pentruordinealogic\,cesemanifest\`ndomeniulg=ndiriiumane.
Ca [i ordinea fizic\, [i ordinea logic\ poart\, `ntro anumit\
m\sur\,peceteanecesit\]ii.Indiferentdedomeniul`ncareseexer
cit\, g=ndirea uman\ sau, mai precis, ra]ionalitatea subiectului
uman, respect\, dac\ este o ra]ionalitate s\n\toas\, anumite
principiilogice:alidentit\]ii,alcontradic]iei,alter]uluiexclus[ial
ra]iuniisuficiente.Acesteprincipiinusuntinventate`ncon]inutul
lor,ciexist\cadat apriori `nnaturauman\.Deaceea,oamenii
g=ndesclogic`naintedea[ticeestelogica[icaresuntprincipiile
ei.Amputeaspunefoartesimpluc\ordinealogic\premerge[idep\
[e[te[tiin]alogicii,a[acumordineafizic\,amv\zutc\premerge[i
dep\[e[tefizica.
Revolu]ia pe care a declan[ato `n domeniul [tiin]ific teoria
relativit\]iitimpului[ispa]iului,urmat\defizicacuantic\[icalculul
probabilistic, a influen]at profund [i logica actual\, care sa
`mbog\]it cu noi elemente, dep\[ind logica clasic\ `ntemeiat\ pe
categoriilearistotelice.UnelementimportantalLogiciiactualeni
separeaficonceptuldec=mplogic.FilosofulConstantinNoica,
`nlucrareasaScrisoridesprelogicaluiHermes,define[tec=mpul
logicastfel:aceasitua]ie`ncare`ntreguleste`nparte().Atunci
c=nd]inedeunansamblulogic,parteaareo`nc\rc\tur\deosebit\,
fiind ca [i electrizat\. ~n ansamblurile obi[nuite, partea e
indiferent\: de pild\, `ntrun ansamblu de ordinul gr\mezii ori
colectivului simplu, p\r]ile sunt `n `ntreg, [i doar `nsumarea lor
exterioar\face`ntregul.~ntrunansamblumecanizat,s\spunemun
ceasornic,parteaeste`n,dar[isuborganiza]ia`ntregului.~ntrun
ansamblu

Pr. Prof. Dr. Dumitru St\niloae, Teologia dogmatic\ ortodox\, Editura


InstitutuluiBiblic[ideMisiuneaBisericiiOrtodoxeRom=ne,Bucure[ti,1978,
vol.I,p.347.
32

52

PR. GHEORGHE POPA

organic,parteaeste`n[iprinsensul`ntregului.Nic\ieri`ntregulnu
este`nparte:osubsumeaz\,ocomand\sauofinalizeaz\.Dar`n
situa]iilelogice[itocmaideaceeaeleneparlogicelucrurile
ser\stoarn\`ntreguleste`npartesauparteapoart\toat\`nc\rc\tura
`ntregului.Undemersestelogicc=ndare`nel
justific\rile`ntregului33.
Amdatacestcitatdeoarececonceptuldec=mplogicprincare
seafirm\c\parteapoart\`ntregul[inudoar`ntregulpoart\partea[i
osubsumeaz\estefoarteaproapedeprincipiulteologicalantinomiei.
Dinaceast\perspectiv\,elarputeaconstituiunpunctde`nt=lnire[ide
dialog `ntreLogicaactual\[iTeologia Moral\.P\rinteleSt\niloae a
intuitaceast\nou\posibilitatededialog[iascoso`neviden]\astfel:
Ra]iunea s a obi[nuit acum s\ uneasc\ principiul distinc]iei [i al
unit\]ii`n`n]elegerearealit\]ii`na[am\sur\`nc=tnuimaiestedeloc
greus\vad\modulantinomicdeafial`ntregiirealit\]i.Pentrueaeste
azi un fapt general c\ pluralitatea nu sf=[ie unitatea [i unitatea nu
anuleaz\pluralitatea.Esteunfaptc\pluralitateaeste`nmodnecesar
interioar\unit\]ii,sauc\unitateasemanifest\`npluralitate().Acest
mod de a fi al realit\]ii e recunoscut azi ca superior no]iunii de
odinioar\ara]ionalului,iarno]iuneara]ionaluluiadevenit,subfor]a
realit\]ii, complex\ [i antinomic\. Afirma]ii care se considerau
odinioar\ira]ionale,dinpricinacaracteruluiloraparentcontradictoriu,
serecunoscacumca
indic=ndotreapt\fireasc\sprecaretrebuies\se`ntind\ra]iunea 34.
Aceast\deschidereamentalit\]iicontemporanespreg=ndirea
antinomic\afostposibil\datorit\faptuluic\ra]iunea,`nepoca
modern\,afostredus\lara]iuneaanalitic\.Ra]iuneaanalitic\,scrie
p\rinteleSt\niloae,cerceteaz\ra]iuneapar]ial\alucrurilor,c\ut=nds\
aflepropor]iileexactealeelementelorcareintr\`ncompozi]ialor
().Astfel,toatelucrurile[itoatefenomeneledeformare,dedurat\,
dedesfacerealor,suntstrictra]ionale.Trupulomenescare[ielra]io
nalitatealui35.
33
Constantin Noica, Scrisori despre logica lui Hermes, Editura Cartea
Rom=neasc\,Bucure[ti,1986,p.20
34

Pr.Prof.Dr.DumitruSt\niloae,op.cit.,p.288.

35

Ibidem,p.347.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Decira]iuneaanalitic\,pecareapusaccentmentalitateamoder
n\,prive[telumea[iomuloarecumseparat[icaatare,atuncic=nd
estevorbadesensul[isemnifica]iaultim\aomului,eatrebuies\[i
recunoasc\limitele.Deaceeaast\zi,at=t`ndomeniulteologieic=t
[ialfilosofieisefacedistinc]ie`ntrera]iuneaanalitic\,cefragmen
teaz\realitatea[ira]iuneasintetic\ce`ncearc\s\idescoperecentrul
s\uunificator,sensul[isemnifica]iasa.
Filosofia actual\, `n general, [i filosofia analitic\, `n special,
folosindmetodafenomenologic\decercetare,consider\c\sensulunui
lucrupoatefig=nditdesubiectulcunosc\tor[iacestsensestedefinit
ca noema acelui lucru. ~ns\ `n fa]a lucrului sau a obiectului,
fenomenologul se str\duie s\ nu ]in\ cont de propriile sale g=nduri
dec=t`nm\sura`ncareg=ndireasaesteg=ndireaacestuisensnoema.
Actulprincareg=ndireasesizeaz\noemasenume[tenoesis.Deci,din
perspectiv\fenomenologic\,ra]iuneauman\este`nacela[i
timpanalitic\[isintetic\sau,cualtecuvinte,noeticonoematic\ 36.
Trebuies\preciz\mc\[iteologia,maialesteologiapatristic\,
facedistinc]ie`ntresensulunuilucru,pecarelnumesctotnoema,
[ira]iuneastrict\aaceluilucrunumit\logos.Deasemeneaeaface
distinc]ie `ntre `n]elegerea sensului pe care o nume[te noesis [i
ra]iuneapersonal\asubiectuluicaresesizeaz\ra]iuneaobiectiv\a
lucrului,numindulepeam=ndou\logos.
Plec=nddelaacestedistinc]ii,p\rinteleSt\niloaeconsider\c\[i
teologiacontemporan\trebuies\fac\distinc]ie`ntrera]iunilelucru
rilor[i cunoa[tereaacestora prinra]iuneaanalitic\[i,deasemenea,
`ntresensurilelucrurilor(noema)[i`n]elegerealor(noesis)printrun
act cunosc\tor mai sintetic [i mai direct (intui]ie)37. Asemenea
p\rin]ilorbiserice[ti,scriep\rinteleSt\niloae,recunoa[temoleg\tur\
`ntre ra]iunile lucrurilor [i cunoa[terea lor prin ra]iunea strict
analitic\,pedeoparte[i,pedealta,`ntresensuri[i`n]elegerea
lor,printrojudecat\maidirect\[imaiintuitiv\ 38.Decip\rintele
St\niloaefaceodistinc]ieclar\`ntreordineafizic\[iordinealogic\,
36
PierreAndrStucki, Hermneutiqueetdialectique,LaboretFides,Genve,
1970,p.51.

37

Pr.Prof.Dr.DumitruSt\niloae,op.cit.,p.347.

38

Ibidem.

54

PR. GHEORGHE POPA

`ntrera]ionalitatealucrurilor[ira]iuneaanalitic\uman\,daratunci
c=nd este vorba de sensul [i semnifica]ia lucrurilor, el afirm\
necesitateauneialteordini,carelepresupunepeprimele,darle[i
dep\[e[te,prinaccentulpecarelpunenupecunoa[tereaobiectiv\
ara]ionalit\]iilucrurilor,cipesensul[isemnifica]ialoruman\.A
ceast\ordineestedesigurordineamoral\.
Dinperspectivaordiniimorale,lumea,cadatprealabilalexis
ten]eiumane,nuestedoarobiectuluneicunoa[teriteoretice,adic\
unobiectalra]iunii,caredore[tes\cunoasc\adev\rul,ci[iobiectul
unui comportament practic, adic\ un obiect al voin]ei, orientat\
ontologicspre`nf\ptuireabinelui.Omulnupoatefidefinitdoarca
fiin]\ra]ional\care prive[te `nmodabstractlumea, cieltrebuie
definit [i ca fiin]\ moral\ care reac]ioneaz\ `n fa]a lumii [i o
modific\`nfunc]iedemodul`ncareelpercepebinelecascopultim
alfaptelorsale.
II.3. Fiin]a ordinii morale
Dup\ceamdefinitordineamoral\,`nsensuleicelmaigeneral,
consider\mc\estebines\preciz\m[i`nceconst\fiin]asauesen]a
ordiniimorale.~naintedeafaceacestlucru,anticip\mc\pentru
realizarea ordinii morale, adic\ pentru `nf\ptuirea binelui prin
participareanoastr\laceeaceesteBinele`nSine,suntnecesare
anumitecondi]ii[ianume:legeamoral\,con[tiin]amoral\[ivoin]a
liber\aomului.Deci`ncadrulordiniimoraleexist\,pedeoparte,
Binele`nSine,Binelecavaloaremoral\absolut\,care[ig\se[te
expresia`nlegeamoral\[i`ncon[tiin]amoral\[i,pedealt\parte,
voin]aliber\aomuluideaparticipasauarefuzaparticipareala
Binele`nSine.DeciBinele`nSinenuseimpuneomului`nmod
constr=ng\tor,cisepropuneprinlegea[inormelemoraledecare
voin]aliber\aomuluitrebuies\]in\cont`nactivitateasa.Pentrua
vedea`ncem\sur\omulparticip\laBinele`nSine,eltrebuies\[i
raportezemereuactivitateasaliber\[icon[tient\lalegea[inormele
morale.Aceast\raportareaactivit\]iisauafaptelorsalelalegea
moral\constituiefiin]amoralit\]ii,decareseleag\,defapt,[ifiin]a

ordiniimorale.Dac\fiin]amoralit\]iiconst\`nraportareafaptelor
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

libere [i con[tiente la legea [i normele morale, moralitatea am


puteaodefinicafiind`nsu[ireapecareodob=ndescacestefapte
prinraportarealorlalegeamoral\.
Decimoralitateafapteloromene[tirezult\dincalitatealorde
fapte con[tiente [i libere raportate la legea moral\. ~n aceast\
defini]ie,careaccentueaz\necesitatearaportuluidintrefapt\[ilege
`nprecizareano]iuniidemoralitate,secuprindedoarsensulcelmai
generalalmoralit\]ii,nu[ideosebireacalitativ\afaptelormorale.
Conceptul de moralitate este folosit, a[adar, `n sensul larg [i
cuprinz\toraltuturorfaptelorlibere[icon[tienteraportatelalegea
moral\ [i nu `n sensul de opus conceptului de imoralitate. ~n
acest sens general se includ, deci, [i faptele morale (`n sensul
obi[nuitalcuv=ntului)[iceleimorale,`ntruc=t`nambelesitua]ii
avemoraportareliber\[icon[tient\lalegeamoral\.
Deaicirezult\[ibivalen]aconceptuluidemoralitate,carepoate
fi marcat\ pozitiv sau negativ. Bivalen]a este posibil\ datorit\
libert\]iivoin]eicaresepoatedecidefiepentrurespectarealegii
morale,fie`mpotrivaei.Astfel`ntrefaptaliber\avoin]ei[ilegea
moral\poatefiunraportpozitiv[ifaptasenume[teatuncimoral
bun\,fieunraportnegativ[ifaptasenume[temoralrea.
Din defini]ia conceptului general de moralitate rezult\ dou\
consecin]eimportantepentrureflec]iateologic\[imoral\[ianume:
1) numaifaptelevoluntarepropriuzise,adic\fapteles\v=r[ite
`nmodliber[icuunanumitscop(adic\faptelecon[tiente),sunt
faptemorale`nsine;
2) moralitatea este `n mod esen]ial legat\ de persoan\ [i
purt\toruleinemijlociteste,deci,persoanauman\.
II.4. Ordinea moral\ [i binele etic
Aproapetoatesistemeleetice,`ncep=ndcuSocrate,`ntemeietorul
eticiica[tiin]\,[ip=n\`nzilelenoastreaua[ezatvaloareabineluila
temeliaoric\reiactivit\]imorale.Socrateafostceldint=icarea

crezutc\exist\o[tiin]\abinelui39fundamentat\pera]iune,ca
39

Diac.Prof.Dr.NicolaeBalca,Istoriafilosofieiantice,Bucure[ti,1982,p.119.

56

PR. GHEORGHE POPA

instrumentalcunoa[terii40.Dar,pentruSocratetermenulde[tiin]\
nuavea`n]elesulmodern,adic\[tiin]\deductiv\bazat\peaxiome
stabilitedela`nceput,cielsemnifica`nprimulr=ndcunoa[tereade
sine, cunoa[terea a ceea ce este universal [i permanent `n natura
uman\.~ndialogulPhaidros,elfaceurm\toaream\rturisire:Nusunt
`nc\`nstare,a[acumocereporuncadelfic\,s\m\cunoscpemine
`nsumi.Ne[tiutordeci`ncem\prive[te,a[fider=sullumiis\`ncepa
c\uta`n]elesulcelorstr\inedemine.Dreptcare,f\r\s\mibatcapulcu
aceste pove[ti, iau de bun tot ce ne `nva]\ tradi]ia [i, dup\ cum
spuneam,nupeelelecercetezcipemine
`nsumi41.
DecipentruSocrateignoran]adesine`nsu[i`nseamn\ignoran]a
adev\ratuluibine.Ignorantul,adic\celcarenuaajunslacunoa[terea
esen]eisaleumane,ester\u.Bunestenumaicelcaresecunoa[tepe
sine.~nsinelead=ncalfiec\ruiomexist\olegemoral\absolut\care,
odat\descoperit\printrunactdep\trundere`npropriafiin]\,spune
omuluicucertitudineceestebine[iceester\u.Socratenu
me[teaceast\legemoral\ara]iunii*"v4:w<42.DeciDemonulera
cevadenatur\divin\,a[a`nc=tmaximacunoa[tetepetine`nsu]i
avea`n]elesuldeacunoa[tedivinuldintine.
Se poate spune cu siguran]\ c\ Socrate avea convingerea
nestr\mutat\c\`nlumeexist\oRa]iunemai`nalt\[ic\ra]iunea
uman\esteopartedinaceast\Ra]iuneuniversal\,carest\latemelia
ordiniimoralealumii[iaexisten]eiadev\rateaomului43.
Mie,ziceSocrate,numipoatefacer\uniciMeletos[inici
Anytos.Einusunt`nstares\fac\aceasta.C\cieunupots\credc\
seafl\`nsensuluneiordinimoraleuniversalecaomulmaibuns\
suferedinparteaceluimair\u.Omuluibunnuise`nt=mpl\niciun
r\unici`nvia]\[inicidup\moarte[ipersoanasanouit\zeii44.
40

Platon,Phaidon,69b,Opere,vol.IV,trad.PetruCre]ia,Bucure[ti,1983,p.66.

41

Platon,Phaidros,230o,Opere,vol.IV,trad.GabrielLiiceanu,Bucure[ti,
1983,p.420.
42

Lagreciianticidemonul`nsemnainfluen]adivinit\]iiasupraomului.

43

Diac.Prof.Dr.NicolaeBalca,op.cit.,p.125.

44

Ibidem.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Acesteg=nduritr\deaz\convingereaintim\aluiSocratec\totul
`nlumeestecondusdeoputeredivin\,pecareeloidentific\cu
Binele`nsine.Deaceea[iscopulsupremaltuturorfapteloromului
trebuies\fies\v=r[ireabinelui.Aceast\calede`n]elegereabinelui,
simpl\,darconving\toare,pecareamersSocrate,vafidus\mai
departedePlaton.{ipentruelBineleestesensullumii[ira]iunea
care st\p=ne[te aceast\ lume45. Pentru a numi ideea Binelui, el
`ntrebuin]eaz\[iexpresiaDumnezeu,faptceadeterminatpeunii
dintreinterpre]iig=ndiriiplatonices\vorbeasc\deunmonoteism
imaterial46.Totu[itrebuies\subliniemc\laPlatondivinitateaesteo
ideeimpersonal\[ianonim\,separat\delumeasensibil\ 47.Deaceea,
spre deosebire de spiritualitatea cre[tin\ care vorbe[te despre o
cobor=re a lui Dumnezeu spre lume, Platon nu cunoa[te dec=t o
`n\l]areaomuluispredivin.Omulparticip\lalumeaideilor,decila
ideeaBinelui,`mpinsden\zuin]apecareona[tenostalgiadup\ceeste
divin.Bineler\m=neobligatoriudesp\r]itdelumeasensibil\,`ntruc=t
oriceleg\tur\aluicucevaexterioriardistrugeperfec]iunea.Pentru
Platon,ca[imait=rziupentruPlotin,`n\l]areaomuluispreBinese
facedoarprintropurificareamin]ii(Katharsis)pentruao
elibera de atrac]ia materiei 48 . Materia, `n aceast\ viziune, era
considerat\etern\[iprivit\cao`nchisoareasufletului.Neafl\maici
`ntrun impas al g=ndirii antice cu privire la subiectul ce ne
intereseaz\.Dac\materiaesteo`nchisoarepentrusuflet,atunciea
nuarevaloare`nsine,decinuestebun\[itrebuiedispre]uit\.
45
Platon, Republica,508e, Opere,vol.V,trad.AndreiCornea,Bucure[ti,
1986,p.308.
46
W.Windelband,Platon,1922,p.103,laDiac.Prof.Dr.N.Balca,op.cit.,
p.178.
47
Termenuldesepara]ienutrebuialuat`nsensspa]ial,cimetaforic.Ideea
nuestenici`nafar\,nici`n\untrulucrurilorsensibile,ciesteunprincipiu
imaterial,existent`nsine[idistinctdeordinulfiin]\riicelorsensibile.

48 Sufletultrebuies\sedegajezedeoriceform\,dac\vreacanimics\nul
`mpiedicedeafiluminat[iplindenaturaprim\.Astfeldup\cesaeliberatde
toatelucrurileexterioare,sufletulseva`ntoarce`n`ntregimec\treceeaceeste

celmaiintim`nel`nsu[i[inuseval\sadeturnatdeniciunuldinobiectelecel
`nconjoar\,Platon,VI,9,7,laAntonDumitriu, Homouniversalis,Bucure[ti,
1990,p.187.

58

PR. GHEORGHE POPA

Trebuies\maisubliniem`nacestcontext[ifaptulc\,`ng=ndirea
greac\,prinLeucip[iDemocrit,aap\rut[iantipodulacesteiconcep]ii,
care a[az\ pe primul plan materia. Aceast\ separa]ie dintre spirit [i
materie,dintrelumeainteligibil\[ilumeasensibil\,cuaccentulpus
c=nd pe una, c=nd pe cealalt\, a marcat `ntreaga etic\ filosofic\
ulterioar\,p=n\`nzilelenoastre,fiindunadincauzele
principalealecrizeispiritualemoderne49.
Accentulpuspelumeasensibil\conducepeomlaoimanenti
zareaproapetotal\aexisten]eisale,ancor=ndul`ntrundetermi
nism mecanic, `n virtutea c\ruia el ac]ioneaz\ din necesitate sau
interes, f\r\ s\ confere ac]iunii sale o valoare moral\. ~n aceast\
perspectiv\, `n care este tentat s\ se a[eze de multe ori [i omul
contemporan,lumeateluric\este`mbr\]i[at\at=tdemultdec\tre
om`nc=tsesufoc\spiritual,nemaiav=ndputereasotransigureze,
bamaimulteldevinesclavuleipentruc\oabsolutizeaz\.Accentul
puspelumeainteligibil\,a[acumaf\cutPlaton,rimeaz\totcuo
absolutizare,darnuaimanentului,ciatranscendentuluiseparatde
lume. ~nacestcaz se treze[te `n sufletul omuluisentimentulde
dispre]pentrurealitateasensibil\.{i`naceast\perspectiv\binele
moralpentruomesteirelevant,sem\n=ndcuunzborfantasticspre
orealitatedifuz\[iabstract\.
~nultim\instan]\toateacesteformededeschidereaomuluispre
ceea ce el consider\ c\ este bine se lovesc de zidul implacabil al
mor]ii.Pentruuniimoarteaesteoeliberarespreadev\rataexisten]\,
pentrual]iimoarteaesteneantizareaexisten]ei.Deaicisena[te,cao
consecin]\ fireasc\, fie un negativism programatic fa]\ de lumea
sensibil\,alc\ruiepilogestepulverizareatuturorbunurilorcreatede
om,fieunrelativism,carep=n\laurm\conducelapierdereaidentit\]ii
spiritualeaomului[iasimilarealui`nordineasimpl\anaturii.
Acestmodunilateralde`n]elegerecaresepar\valoareabinelui
deexisten]asensibil\,sauoconfund\cuea,nereveleaz\tragismul
`n care se zbate cunoa[terea uman\ `n `ncercarea ei de a dep\[i
dualismulexisten]ialbiner\u,pentruasereg\si`ntroarmoniemai
ad=nc\cusine`ns\[i[icu`ntreagacrea]ie.
49

JeanPaulResweber,Lapensede

MartinHeidegger,Toulouse,1971,p.68.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

II.5. Ordinea moral\ cre[tin\


P=n\acumamabordatordineamoral\[ifiin]aei`nsensulcelmai
generalalacestuiconcept.Aceast\abordareafostfenomenologic\[i
nuteologic\,pentruc\nuneamocupatdespecificulcre[tinalordinii
morale[inicideoriginea[itemeiul(imanentsautranscendent)alei.
Vomfaceacestlucru`nceleceurmeaz\.
Atuncic=ndvorbindeordineamoral\cre[tin\,avem`nvedereo
viziunespecific\desprebine[ir\u,desprelegea[icon[tiin]amoral\
[idesprelibertateavoin]eiumane.
~ntruc=tmoralacre[tin\arecatemeiRevela]ialuiDumnezeu
`mplinit\`nIisusHristos,LogosulsauFiulluiDumnezeu`ntrupat,
conceptuldebineesteinseparabildeHristossau,maiprecis,de
comuniunea omului cu Dumnezeu prin Iisus Hristos, Fiul S\u.
Aceast\ comuniune se realizeaz\ prin harul Duhului Sf=nt `n
orizontul timpului sacramental [i liturgic al Bisericii lui Hristos.
Plec=nddelaacestadev\rteologic,amputeadefiniordineamoral\
cre[tin\cafiind:ordineadedrept(caretrebuies\fie)[idefapt(care
este`nIisusHristos)aexisten]eibinelui,`n]elesca[icomuniunea
omuluicuDumnezeu[i,`nDumnezeu,cu`ntreagacrea]ie.
Despre comuniunea cu Dumnezeu vorbesc [i celelalte religii
monoteiste,iudaismul[iislamul,`ns\,noicredemc\,`nmodreal,
nupoatefivorbadecomuniunedec=tacoloundeDumnezeu~nsu[i
estecomuniune.Adev\rulc\Dumnezeu~nsu[iestecomuniune
des\v=r[it\[istructur\suprem\50 aoric\reicomuniuni`nplanul
crea]iei,nuesteafirmatdec=t`nteologiacre[tin\.Aceastafaceca
binele moral, `n spa]iul existen]ei cre[tine, s\ aib\ c=teva
caracteristicispecificepecarelevomsublinia`ncontinuare.

II.6. Ordinea moral\ cre[tin\ [i binele moral


Pentru cel care tr\ie[te `n orizontul ordinii morale cre[tine,
izvorul[itemeiuloric\ruibinenuesteoideeimpersonal\sauun
50

Ibidem,p.282.F\r\existen]auneiiubirides\v=r[ite[ive[nicenusepoate

explica iubirea din lume [i nici nu se vede scopul lumii, afirm\ P\rintele
St\niloae.

60

PR. GHEORGHE POPA

postulatmetafizic,careseimpunedinafar\caunimperativcate
goric,ciesteDumnezeu,Unul`nfiin]\[i`ntreit`nPersoane,care
seodihne[teprinhar`nad=nculfiin]eiumane.
Pentruc\esteTreime,Dumnezeuesteiubireaeternd\ruitoare[i
jertfitoare,afl=ndu[iodihnadeplin\`nel`nsu[i.Elnucaut\unplus
deexisten]\`nafar\deEl.Acestadev\rfundamental,lacarenuse
poateajungepeocalediscursiv\,ra]ional\,cipecaleasmerit\a
credin]ei,lumineaz\at=tmotivul[iscopulcrea]iei,c=t[imisiunea
responsabil\aomului`nraportcucrea]ia.Crea]ia`ntreag\afost
adus\delanefiin]\sprefiin]\,nudintronecesitateintern\alui
Dumnezeu,cidinpreaplinulbun\t\]ii[ialiubiriiSale,pentruca[i
altefiin]es\se`mp\rt\[easc\debun\tatea[iiubireaSa`ntreit
personal\51.
Sf=ntulMaximM\rturisitorulspune`nacestsens:Dumnezeu
celsupraplinnaaduscelecreatelaexisten]\fiindc\aveanevoiede
ceva, cica acestea s\sebucure, `mp\rt\[indusepe m\sura[ipe
potrivalor,iarEls\seveseleasc\delucrurileSale,v\z=ndulepe
eleveselindusef\r\s\turaredeCeldecarenusepots\tura 52.Dac\
toateaufostcreatedeDumnezeucas\se`mp\rt\[easc\debun\tatea
[iiubireaLui,atunciscopullorultimnuestealtuldec=todihna
des\v=r[it\`ntruEl.Aceastaestecuadev\ratSf=r[itulProviden]ei
[iacelorproviden]iate,c=ndsevorreaduna`nDumnezeucele
f\cute de El, scrie Sf=ntul Maxim M\rturisitorul 53. {i Dionisie
PseudoAreopagitul subliniaz\ `n mod deosebit acest adev\r:
Bun\tatea,spuneel,petoatele`ntoarcespreea.Eaesteprincipiul
adun\tor al celor dispersate, ca dumnezeirea `ncep\toare [i
unificatoare.{itoateodoresccapeoriginealor[ica]int\final\.{i
Bineleesteceldincaretoateauluatsubzisten]a[iexist\,[iaufost
createcadincauzades\v=r[it\,`ncaretoatesunt`mpreun\,p\zite[i
p\strateca`ntruns=natot]iitor[ipecaretoate`ldoresc54.
51
DionisiePseudoAreopagitul,Desprenumeledivine,trad.dePr.Cicerone
Iord\chescu[iTeofilSimensky,Ia[i,1936,p.30.
52

Pr.Prof.DumitruSt\niloae,Filocalia,vol.II,Sibiu,1947,p.56.

53

Idem,Filocalia,vol.III,Sibiu,1948,p.329.

54

Idem,Teologiadogmatic\ortodox\,vol.I,p.339.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Acest dor ad=nc al `ntregii crea]ii dup\ comuniunea cu


Dumnezeunu [i poate g\si`mplinirea dec=t prin om, pentru c\
numaiomulsepoatebucura`nmodcon[tientdebun\tatea[iiubirea
care coboar\ de Sus, peste lumea `n care el tr\ie[te. De aceea,
Sf=ntulGrigoriedeNazianzspunec\Dumnezeuaa[ezatfiin]a
uman\ pe p\m=nt ca o alt\ lume, mare `n micimea sa, regele
`ntreguluip\m=nt,dar`ndumnezeitprinorientarealuispre
Dumnezeu55 .Atuncic=ndomuliube[telumea`nDumnezeu,nu
semaiinstituiecast\p=nalei[inicinudevinesclavulei,citr\ie[te
sentimentulc\lumea`iested\ruit\,pentrucaelsotransfigureze
priniubire[ilucrare,[iprinaceastas\ajung\labinelesupremal
vie]iisale,careestem=ntuirea.M=ntuirea`ns\nuse`ncorporeaz\
unuisistemdereferin]epentruadevenicriteriuaxiologic.Deciea
nu se identific\ cu binele ca valoare etic\ pentru c\ nu valoarea
conteaz\pentruuncre[tin,ciceeaceestedincolodevaloare,[i
anume comuniunea cu Hristos, `n Duhul Sf=nt, `ntro autentic\
libertate a iubirii. De aceea binele ca valoare moral\ `n
spiritualitatea cre[tin\ nu este raportat la o valoare absolut\
impersonal\,cilavia]adecomuniuneaSfinteiTreimi,descoperit\
lumii prin `ntruparea M=ntuitorului. ~n acest sens M=ntuitorul
IisusHristosesteizvorul[itemeiulabsolutaloric\ruibinemoral.
Eladescoperitomuluic\binelesprecareeltrebuies\tind\cu
`ntreaga fiin]\ este cunoa[terea [i iubirea lui Dumnezeu, carel
cheam\lacomuniune,camenirefundamental\aexisten]eisale.
Comuniunea cu Dumnezeu prin Hristos se r\sfr=nge apoi
binef\c\tor [i rodnic asupra `ntregii crea]ii, `ntruc=t ea treze[te `n
sufletulomuluicon[tiin]auneiautenticeresponsabilit\]imoralepentru
modul `n care el `[i s\v=r[e[te lucrarea sa `n mijlocul crea]iei.
Paradigmaacesteilucr\riresponsabileeste`nsu[iHristos,prezent`n
lume`nc\delacreareaeiprinra]iuniletuturorlucrurilor56[iapoi
55
textesCitatdinvolumulPaixetjusticepourlacrationentire.Intgralitdes
documents officiels par la Confrence des glises Europennes et le
ConseildesConferencesEpiscopales,avecunintroductiondeM.JeanFischer
etdeMgr.IvoFrer,Paris,1989,p.68.

56 Pr.Prof.D.Radu,M=ntuireaadouacrea]iealumii,`nOrtodoxia,

XXXVIII(1986),nr.2,p.45.

62

PR. GHEORGHE POPA

dup\restaurarea`nhara`ntregiicrea]ii,lucr=nd`nlume,prinharul
DuhuluiSf=nt.M=ntuitorulIisusHristosestedeciizvorul[itemeiul
absolutaloric\ruibinemoralpecare`ls\v=r[e[teomul,dar`nacela[i
timp [i ]inta final\ a trecerii sale prin lume. Sf=ntul Maxim
M\rturisitorulscrie`nacestsens:Cuv=ntulluiDumnezeu,devenit
om,adezv\luit,dac\e`ng\duits\ospunem,`nsu[iad=nculbun\t\]ii
p\rinte[ti[iaar\tat`nSinesf=r[itulpentrucaref\pturiletoateauprimit
`nceputulexisten]ei.Fiindc\pentruHristossaupentrutainaluiHristos
auprimit`nceputultoateveacurile[iceleafl\toare

`nl\untrulveacurilor,`nceputulexisten]ei[isf=r[itul`nHristos57.
II.7. Temeiul ordinii morale cre[tine
a)Temeiulontologictrinitar
~nprimulr=nd,ordineamoral\cre[tin\areuntemeiontologic
trinitar.Maiprecisesteunetosalcomuniuniitrinitare 58extins`n
umanitate prinumanitatea asumat\deFiulluiDumnezeu[iprin
lucrarea sau harul Duhului Sf=nt. Aceasta `nseamn\ c\ temeiul
ordinii morale nu este o lege moral\ impersonal\, ci iubirea
interpersonal\dintreTat\l,Fiul[iDuhulSf=ntrev\rsat\`nlumenu
doar ca un bine impersonal, ci ca bun\tate, dreptate [i sfin]enie
pentru `ntreaga crea]ie. Prin aceasta, omul nu este constr=ns s\
respecteolegeimpersonal\caexpresieaunuibineimpersonal,fie
el[iabsolut,ciesteinvitats\se`mp\rt\[easc\debun\tatea,dreptatea
[isfin]enialuiDumnezeu.
Aceast\ideedeparticipare,prezent\[i`nSf=ntaScriptur\,a
fostmaipu]insubliniat\`nmanualeledeTeologiemoral\publicate
lanoi59,`ns\eaafostsubliniat\`nmoddeosebitdep\rinteleDu
mitruSt\niloae`nTeologiadogmatic\.Atuncic=ndabordeaz\
57

Pr.Prof.D.St\niloae,Filocalia,vol.III,Sibiu,1948,p.329.

58

ChristosYannaras,LalibertdelaMorale,LaboretFides,Genve,1982,
p.14.

59 P\rinteleProfesorDumitruSt\niloaeaintuitaceast\limitareaTeologiei
moraleladimensiuneasascolastic\[iapublicat,caocompletareacelordou\
volumedeTeologiemoral\(1979),unaltreileavolum,reeditatdup\1989sub

titlul:Ascetica[iMisticaOrtodox\,EdituraDeisis,1993.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

problemaatributelorluiDumnezeu,elsubliniaz\imediat[iideeade
participareacreaturilorra]ionalelaele.
~n viziunea P\rintelui St\niloae, bun\tatea, iubirea, dreptatea [i
sfin]eniasuntatributelegatedespiritualitatealuiDumnezeu,`ns\ele
pot fi numite [i atribute morale la care sunt invitate s\ participe
creaturilera]ionale.Aceast\viziuneaP\rinteluiSt\niloae,`ntemeiat\
peSf=ntaScriptur\[iteologiapatristic\,estedeosebitdeimportant\
pentruTeologiaMoral\.Prinea`n]elegemc\binelemoralnuestedoar
ocategorieag=ndiriifilosoficesauaexperien]eisociale,ciesteo
categorie ontologic\, adic\ ]ine de identitatea fiin]ei umane [i de
voca]iasaultim\.Dac\amdefinibineledoar`nfunc]iedeunsistem
devalorisaudenormesocialedecomportament,atunciamabandona
temeiulontologicalordiniimorale[i,implicit,alvie]iimorale.~n
afaraunuitemeiontologictrinitaralvie]ii[ilibert\]ii,ordinea[ivia]a
moral\ nu ar fi dec=t un epifenomen trec\tor determinat doar de
condi]iilebiologice,psihologice[iistoricealeexisten]eiumane.~n
acestcaz,ordineamoral\nuarfidec=todimensiuneaconvie]uirii
sociale, iar legea [i principiile morale nu ar mai avea un caracter
normativ,cidoarunulrelativ[iipotetic.
b)Temeiulhristologicuman
Temeiul ontologictrinitar al ordinii morale a fost revelat de
M=ntuitorulIisusHristos,Fiulcelve[nicalluiDumnezeu,deofiin]\
cuTat\l[icuDuhul,dar,`nacela[itimp,a[acumnespuneSinodul
delaCalcedon(451),deofiin]\cunoidup\umanitate 60.Plec=ndde
larealitateaacesteiunit\]idefiin]\cunoidup\umanitate,putem
vorbi[ideuntemeihristologicumanalordiniimorale.~nIisus
Hristos,ordineamoral\natural\sedeschidedinnouspreordinea
moral\originar\,spreetosulcomuniuniitrinitare.P\rinteleSt\niloae
argumenteaz\acestlucruplec=nddelacuvinteleSf=ntuluiApostol
Pavelcarespune`nEpistolac\treColoseni,c\toatelucrurileau
fostf\cuteprinEl[ia[ezate`ntruEl(Col.1,16[i17)[ideaceeaEl
estesingurulMijlocitorpecareladatDumnezeu

Episcop Kallistos Ware, Ortodoxia, calea dreptei credin]e, Editura


Trinitas,Ia[i,1993,p.77.
60

64

PR. GHEORGHE POPA

oamenilorcascar\c\treSineElnuestenumaiAcela`ncareTat\l
`[i prive[te str\lucirea proprie, ci [i Acela `n care crea]ia poate
contemplaslavaTat\lui.Av=ndunrosteternrevela]ional,Fiulafost
r=nduit ca, [i `n raport cu lumea, s\ fie revela]ia Treimii61 .
M=ntuitorulIisusHristosnuestedoarrevelatorulTreimii,ci[iCel
care inaugureaz\ o nou\ ordine moral\, care se identific\ cu
iconomia lui Dumnezeu pentru m=ntuirea omului. O dat\ cu
`ntruparea[iunireadintrenaturadumnezeiasc\[inaturauman\`n
uniculipostasalFiuluiluiDumnezeusauschimbat`nmoddecisiv
condi]iilerealiz\riiordiniimoralepentruc\,a[acumremarcaun
teologcontemporan,Elaeliberatnaturauman\deleg\turileprin
careeasalegatpesine`ns\[ideordineaexisten]ial\aindividuali
t\]iimuritoare.~npersoanaluiHristos,naturauman\exist\caipos
taspersonalalcomuniuniicuDumnezeu.Existen]apersonal\alui
Hristos, `n acela[i timp omeneasc\ [i dumnezeiasc\, ipostaziaz\
fiin]amuritoareaomului,`ntemeiaz\onou\umanitatecareexist\`n
comuniunecuTat\l().Aceast\nou\na[tereaomului`nHris
tospresupune`ns\acordullibert\]iisale,()refuzulsuficien]ei
saleindividuale62.
Acordul libert\]ii sau, mai precis, acordul voin]ei libere a
omului, care consimte la noua na[tere `n Hristos, adic\ la
realizareaordiniimoralecre[tine,nuestetotu[iunactpursubiectiv,
deoarecevoin]a,de[ieste[ir\m=neliber\,estesensibilizat\pentru
HristosprinharulDuhuluiSf=nt,transmis,`nBiseric\,prinSfintele
Taine.Deaceea,putemvorbi[ideuntemeipnevmaticeclesialal
ordiniimorale.

c)Temeiulpnevmaticeclesial
~ntemeierea concret\ a ordinii morale cre[tine a avut loc la
Cincizecime.~nacelmoment,lacincizecideziledup\~nvierea
M=ntuitorului[i la zece zile dup\ ~n\l]area Sa, Duhul Sf=nt sa
pogor=tpesteSfin]iiApostoli[ieiaudevenitpurt\torideHristos,
adic\bisericivii,trupalluiHristos[itemplualDuhuluiSf=nt.O
61

DumitruSt\niloae,Ascetica[iMisticaOrtodox\,vol.I,p.46.

62

ChristosYannaras,op.cit.,p.46.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

dat\cuCincizecimea, FiulluiDumnezeu este `ntro apropiere


maxim\denoi()ceeacefaceca`ntotdrumulpecarelsuium
spreDumnezeus\nufimsinguri,cicuEl[i`nEl.Darfaptulacesta
obiectivestecoroboratcufaptulsubiectiv,manifestat`ncon[tiin]a
trezit\ prin Duhul Sf=nt, c\ acest urcu[ nu l facem cu puterile
noastreindividuale(),ciprintroleg\tur\cuIisusHristos,Care
nest\al\turea,sus]in=ndmersulnostru,dar[i`nfa]\camodel,
chem=ndunespreSine[ispreocomuniunemaideplin\cuEl63.
Leg\turaaceastacuHristos,`nordineamoral\cre[tin\,seface
prin Sfintele Taine ale Bisericii, care sunt lucr\ri tainice ale lui
HristosprinharulDuhuluiSf=nt.DuhulSf=ntesteceadeatreia
Persoan\aSfinteiTreimi,careprinprezen]aSanilfacepururea
prezentprintrenoipeDomnulcel~nviat 64.Aceasta`nseamn\c\
ceea ce sa `nt=mplat cu primii cre[tini `n ziua Cincizecimii se
`nt=mpl\cufiecareomcarese`mp\rt\[e[tecuSfinteleTaine.El
esteinvitats\participelaonou\ordinemoral\,careltransform\
dintrunsimpluindividaluneisociet\]ianonime,`ntropersoan\
purt\toare de Hristos [i plin\ de harul Duhului Sf=nt. Ceea ce
prime[teomulini]iat`nordineamoral\cre[tin\nueste,`nprimul
r=nd,o`ndrumaremoral\sauregulidevia]\,cicon[tiin]auniriicu
HristosprinharulDuhuluiSf=nt.Toatenormelemoralecre[tine
poart\amprentaacesteicon[tiin]e[ideaceeafiin]aordiniimorale,
care,a[acumamv\zut,serefer\laraportuldintrefaptelemorale[i
legeamoral\,dob=nde[te,`nvia]acre[tin\,unsenscutotulnou,pe
carelvomsublinia`ncontinuare.
II.8. Fiin]a ordinii morale cre[tine
Amv\zutc\dinmomentul`ncareomulesteini]iat`nordinea
moral\ cre[tin\, prin Sfintele Taine ale Bisericii, Duhul Sf=nt
`mpreun\cuHristoslocuiesc`naltarultainicalfiin]eisale.Atunci
c=nd devine con[tient de acest lucru, legea la care elraporteaz\
faptelesalelibere[icon[tientenuesteolegemoral\impersonal\,ci

63

DumitruSt\niloae,op.cit.,p.47.

64

KallistosWare,op.cit.,p.101.

66

PR. GHEORGHE POPA

este voin]a lui Hristos, manifestat\ prin cuvintele, atitudinile [i


faptele sale consemnate `n Evanghelie. Dac\persoana lui Iisus,
afirm\p\rinteleSt\niloae,camodeldedes\v=r[ire,niseprezint\ca
osintez\aporuncilordumnezeie[ti`mplinite,lucr=nd[inoilaacele
porunciajungemlaasem\narea[ilaunireacuEl 65.P\rinteleSt\ni
loae`[i`ntemeiaz\aceast\afirma]iepeafirma]iaSf=ntuluiMarcu
Ascetul,carevorbinddesprelegeaduhovniceasc\spunec\:Dom
nulesteascuns`nporuncileSale[iceicelcaut\peEl~lg\sescpe
m\sura`mpliniriilor66.
P\rinteleSt\niloaeprecizeaz\apoic\Domnulesteascuns`n
poruncileSalenunumaicanorm\saulege,camodelf\rmi]at`n
principiudecomportament,ci[icaputerepersonal\celucreaz\`n
ele().Deci`nstr\daniainsuluipentru`mplinirealor,seafl\
ajutorullui67,a[a`nc=tputemspunec\fiin]aordiniimoralecre[tine
este`nsu[iHristospentruc\`nporuncilepecareniled\vorbe[teEl
personalcon[tiin]einoastremorale68.

65

DumitruSt\niloae,op.cit.,p.48.

66

Sf=ntulMarcuAscetul,Desprelegeaduhovniceasc\,apudDumitruSt\ni
loae,op.cit.,p.48.
67

DumitruSt\niloae,op.cit.,p.48.

68 Ideeaaceastaesteprezent\laSf=ntulMaximM\rturisitorulcareafirm\
c\:Fiin]avirtu]ii([iimplicitaordiniimoralecre[tine)esteCuv=ntulcelunical

lui Dumnezeu, c\ci fiin]a tuturor virtu]ilor este ~nsu[i Domnul nostru Iisus
Hristos;cf.DumitruSt\niloae,op.cit.,p.49.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

CAPITOLUL III

Legea moral\
Conceptul de ordine, `n general, [i cel de ordine moral\, `n
special, pe care leamanalizat `ncapitolulanterior, presupun `n
modnecesarconceptuldelege,f\r\decareordineanuesteposibil\.
Deaceea,`ncontinuare,reflec]ianoastr\sevaconcentraasupra
acestuiconcept.
III.1. Conceptul de lege `n sens general
Etimologic, conceptul de lege vine din limba latin\ de la
substantivul lex, legis . Dup\ unii cercet\tori r\d\cina acestui
substantivesteverbulligo,are,care`nseamn\alega,dar[ia
obliga69.De[ietimologianuestesigur\,totu[iinterpretareasaeste
corect\,deoareceoricelegeexprim\unanumitraportsaurela]ie
`ntredou\saumaimultelucrurisaufiin]e.Celpu]inacestaeste
sensulgeneralalconceptuluidelege`ndomeniul[tiin]elornaturii.
Legilenaturiisaulegilefizicesuntdescoperitepecaleaunei
experien]einductivesaudeductivedec\trespirituluman,plec=nd
de la un num\r de fapte observate [i, apoi, prin abstractiz\ri [i
generaliz\risuccesive,seajungelaoformul\acceptat\,caexpresie
a acestei serii de fapte determinate. Aceast\ formul\ poate s\ se
schimbe,odat\cuprogresulcunoa[terii[tiin]ifice,atuncic=ndse
constat\oneconcordan]\`ntrelegeanatural\[ifapteleobservate.
~ndomeniul[tiin]elorumanisteconceptuldelegedob=nde[te[i
alteconota]ii.Deexemplu,`ndomeniuljusti]ieisaualdreptului,
legeaeste expresia scopuluisocialalOmului[ideaceeaare `n
vedere, `n primul r=nd, faptele exterioare ale acestuia. Unii

consider\,totu[i,c\dac\legilejuridicesuntbineinspirate[icorect

69

B.Benois,H.Goelzer,Noveaudictionnairelatinfranais,Paris,1912,p.834.

68

PR. GHEORGHE POPA

aplicate,elevoravea`nvedere`ntregulorizontexisten]ialalOmu
lui,deci[ibinelemoralnudoarbinelesocial.Legilejuridice(civile
[ipenale)pentruaseimpune`ntrosocietatefolosesccamijloace
principaleautoritateaputeriiexecutive[i,`ncazdee[ec,puterea
coercitiv\.
Prinaceastalegilejuridiceseapropiedelegile[tiin]elornaturii
saudedeterminismulnatural.Dinaceast\perspectiv\,legeaapare
cauninstrumentnecesarprincaresocietatealupt\`mpotrivadis
trugeriisale,`mpotrivaanarhieisauadrept\]iiceluimaiputernic.
Cualtecuvintelegea,`nsensjuridic,esteuninstrumentprin
caresep\streaz\`ntrosocietatebunaconvie]uireamembrilors\i.
~ntruc=teaimplic\[ifactorullibert\]ii[ialresponsabilit\]iicelui
cared\legea[iceluicareesteobligats\orespecte,legeajuridic\se
apropiedelegeamoral\,dar,spredeosebiredeaceasta,atuncic=nd
demnitatea legii trebuie salvat\, prin pedepsirea celui care nu o
respect\,easefolose[tedeputerearepresiv\,exercitat\`nnumele
scopuluis\u.
Totu[i, societatea uman\, prin sistemele sale juridice, nu are
dreptul s\ reduc\ pe membrii s\i nonconformi[ti la condi]ia de
simple instrumente sau elemente de statistic\, f\c=ndui
inofensiviprinpedeapsapecareleovoraplica.
Represiunea `n cazul nerespect\rii legii nu trebuie s\ fie nici
esen]ial utilitarist\, urm\rind doar interesul social, nici esen]ial
reformatoare,viz=ndrena[tereamoral\aceluivinovat,citrebuies\
fiepenal\,adic\s\respecte[is\restaurezedreptateasocial\.
Dup\cuno[tin]anoastr\,acesteprincipiidedreptnulipsescdin
niciuncodpenalallumiicivilizate.Niciuncodpenalnuestedoar
deterministsaupozitivist,pedeoparte,[inicidoareducativ,pede
alta.
Legislatorul este doar cel care respect\ dreptatea, dreptatea
social\conformc\reiafiec\ruias\isedeaceeaceisecuvine.
Cumdefinim,`ns\,dreptateasocial\saucum[timceeaceise
cuvinefiec\ruia?
Pentruar\spundelaaceast\`ntrebare,uniispeciali[tidinistoria
[i filosofia dreptului fac apella distinc]ia care se f\cea, p=n\ `n

epocamodern\,`ntrelegeamoral\natural\[ilegilepozitive.Con
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

formacesteidistinc]ii,legeamoral\natural\esteuniversal\[ipeease
`ntemeiaz\toatelegilepozitive.~ncadruldemocra]iilormoderne,`n
care accentul cade pe conceptul de istorie [i nu pe cel de natur\,
conceptuldelegemoral\natural\afostabandonat,darexigen]a`ns\[i
aacesteilegi,adic\exigen]auneidrept\]iumaneuniversale,ar\mas
totu[i valabil\. ~n acest sens, Declara]ia Universal\ a Drepturilor
Omuluieste,defapt,oalt\expresie,secularizat\deast\dat\,aceeace
se numea p=n\ atunci legea moral\ natural\. Aceast\ Declara]ie
constituie `n toate societ\]ile democratice de ast\zi principiul
fundamental `n func]ie de care toate celelalte legi trebuie s\ fie
elaborate.Declara]iaini]ial\din1789afostalc\tuit\`nprezen]a[i
sub auspiciile Fiin]ei supreme, adic\ a lui Dumnezeu, chiar dac\
aceast\prezen]\era`n]eleas\`ntrunsensdeist.Declara]iadin1948a
exclusdintextuleiaceast\precizare.Cualtecuvinte,aexclusorice
referirelaorigineasatranscendent\.
Acum la `nceput de mileniu III experien]a ne arat\ c\ de[i
drepturile Omului sunt proclamate formal de orice constitu]ie,
nimicnugaranteaz\aprioric\elevorfi[irespectate`nmodegal
pentrufiecare,deoarece`ns\[ilegilejuridicepots\`mbraceuneori
formenedreptesauchiaraberante.Elesepottransforma`ntrun
destintragiccares\conduc\nudoarlaerorijudiciare,ci,maimult,
laoprimare,discriminare[ilezareademnit\]ii[ilibert\]iiumane.
A[adar, putem spune c\ de[i este principiul structurant al
oric\rei societ\]i drepte, sau al oric\rui Stat de Drept, legea, `n
sensul ei juridic, poate s\ devin\ [i instrument al justific\rii
nedrept\]ii[icorup]iei,a[acumsa`nt=mplat[icumse`nt=mpl\[i
ast\zi,maiales`n]\rilecuguvernetotalitare.
Observ=ndaceast\ambiguitatealegilorjuridice,caredinlegi
ale drept\]ii pot deveni instrumente ale nedrept\]ii, psihologii au
f\cut [i ei o analiz\ a conceptului de lege `ns\ din perspectiv\
psihologic\.
Din aceast\perspectiv\ legeaestecea care structureaz\ nudoar
via]a social\ sau comunitar\ a Omului, ci [i `ntreaga sa dezvoltare
psihic\decaredepindeaccesuls\ulauniversulsimbolicalcuv=ntu

lui.~nacestunivers,legeasepoatedefini[icalegeacuv=ntuluicare
structureaz\cunoa[terea[irela]iaOmuluiculumea[icusemeniis\i.

70

PR. GHEORGHE POPA

Acestaspectnisereveleaz\`nstructurilelingvisticealelimbajului
uman,princaresecreeaz\olume,lumeacelorcevorbescaceea[i
limb\.Limbaesteceacarelrena[tepeom`nlume(primalimb\`n
carevorbe[tecinevaestenumit\,deobicei,limbamatern\)[icarel
ajut\s\[icreeze,`ntimp,oidentitatespecific\.Accesulnostrula
aceast\ identitate depinde, a[adar, de legea cuv=ntului al c\rui
autornusuntemnoi[ic\reiatrebuies\nesupunemsaudecaretre
buies\ascult\m.Legeacuv=ntuluinueste,defapt,olege`nsens
juridic,ciesteexpresiaprezen]eiuneialterit\]ipersonaledecare
seleag\unaspectmoralallegii.Cuv=ntulaltuiapoates\mint\
saupoates\`n[ele,poates\zideasc\saupoates\distrug\.
Deci,ca[i`ncazullegiijuridice,[ilegeacuv=ntuluipoates\
`mbrace forme aberante [i dezumanizante [i acest fapt poate
constituiunpunctdeapropiereacelorcaredefinescOmuldoarca
fiin]\biopsihosocial\desensulmoralalconceptuluidelege.
III.2. Legea moral\
Conceptuldelegemoral\,a[acumammaiafirmat,estelegat,
`n primul r=nd, de conceptul de ordine moral\, fiind criteriul
obiectivalacesteia,dar[idecon[tiin]amoral\,careestecriteriul
subiectiv al ordinii morale. Legea moral\ oblig\ con[tiin]a la
s\v=r[ireabinelui[iopre[tes\v=r[irear\ului.
Evidentc\aobliganu`nseamn\aconstr=ngecon[tiin]a,`n
sensullegiijuridice.Nuputems\for]\mpecinevas\s\v=r[easc\
binelepentruc\r\d\cina[iizvoruls\useafl\`ninim\[iaceasta
scap\ oric\rei constr=ngeri. Legea juridic\ se poate impune prin
for]a constr=ngerii, `ns\ `mplinirea datoriei juridice r\m=ne
imperfect\ dac\ nu este `nsufle]it\ de un sentiment moral
corespunz\tor.
Deexemplu,legeajuridic\poates\constr=ng\pecinevas\[i
ajutematerialp\rin]iisaucopiii,`ns\nulpoateconstr=nges\aib\
oatitudinefilial\saupatern\derespect[ipre]uire.Legea,`nsensul
eijuridic,arecascop,a[acumamv\zut,binelesocial,`ns\pentru
realizarealuiestenevoie[ideap\rareabineluiindividual[imen]i

nereaunuicomportamentmoralexterior,cares\permit\atingerea
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

scopuluis\u.Deaceea,legeajuridic\seinterfereaz\permanentcu
legea moral\, `ns\ aceasta din urm\ o dep\[e[te pentru c\ are `n
vedere[iatitudineainterioar\aOmului.
Maimult,legeamoral\une[te,`ntrunmodparadoxal,autori
tateaculibertatea;eacereoascultaref\r\condi]ii,f\r\rezerve,dar,
`nacela[itimp,cerecaaceast\ascultares\fieliberconsim]it\.
Legeamoral\areundublucaracter:esteimanent\[itranscen
dent\`nacela[itimp.Eaesteimanent\`nsensulc\esteconstitutiv\
fiin]eiOmului,fiecarepurt=ndo`nscris\`nsufletuls\u[icaatare
eanupoatefinegat\sauignorat\.Eaestetranscendent\`nsensulc\
este distinct\ de con[tiin]a noastr\ poruncindui acesteia cu o
autoritateabsolut\.
Este`nnaturalucrurilorcaacestedou\caracteristicialelegii,`n
aparen]\contradictorii,s\fieunite`nlegeamoral\.~ntradev\r,ea
porunce[te omului s\ fie bun. Aceasta `nseamn\ c\ Omul este
creatsauorientatontologicsprebine,iars\v=r[ireabineluieste`n
conformitatecuadev\ratasanatur\.Deaicicaracterulimanental
legiimorale.
Darporuncinds\fiebun,legeamoral\nedescoper\,`nacela[i
timp,c\Omulnuestebun,c\scopulultimalvie]iisaleseafl\`n
afaralui,adic\areodimensiunetranscendent\.Kant,dup\cea
subliniatmaicategoriccanimenialtulcaracterultranscendental
datorieimorale,dinfric\fa]\deceeaceelnumeaheteronomie,a
sus]inutc\voin]auman\sau,maiprecis,ra]iuneapractic\`[id\ea
`ns\[i propria lege. Dar aceasta `nseamn\ dispari]ia principiului
autorit\]ii[iobligativit\]iiuniversalealegiimorale[i`nlocuireasa
cu principiul conven]iei. Acesta transform\ ordinea moral\ `ntro
realitateconven]ional\acceptat\fiedinmotivedeutilitatesocial\,
fiepentruc\esteconsacrat\detradi]ie.
Laprimavedere,caracterulconven]ionalallegiimoralepareafi
maievident,maialesatuncic=ndanaliz\mdatelemoraledoardintro
perspectiv\istoric\.Nuexist\at=tealegimoralec=tepopoare[ici
viliza]iisunt?Facilit=ndusec\l\toriile`noriceparteaglobului,cer
cet\toriiaudescoperittradi]ii[iinstitu]iifoartediverse,ca[ipractici

moraledintrecelemaicontradictorii.Acesteobserva]iiaufostfolosite
caargumentdeceicarenuv\d`nconceptuldelegemoral\

72

PR. GHEORGHE POPA

dec=texpresiatransform\rilorvariabilealeutilului[ipl\cutului.Dar
ocercetaremaiatent\aacestuifenomennearat\prezen]a,chiarsub
oform\falsificat\,auniversalit\]iilegiimorale.Ceeacevariaz\este
moduldeadefini[i`n]elegelegeamoral\[ibinelepecareea`l
porunce[te.~nschimb,con[tiin]a[isentimentulobliga]ieisaual
datorieimoralefa]\deacestbineesteacela[i.
III.2.1. Legea moral\ natural\ [i legea moral\ pozitiv\

Conceptuldelegemoral\natural\esteast\zidestuldeambiguu.
Majoritateacercet\torilor`ndomeniulmoraleiconsider\totu[ic\
legeamoral\natural\esteprezent\latoatepopoarele[i`ntoate
epociledecultur\caorealitateavie]iiumane,sau,maiprecis,cao
exigen]\aei,[inucaunconceptelaboratfilosoficsauteologic.~n
general, legea moral\ natural\ face parte din tradi]ia religioas\ a
umanit\]ii`ntregi,`ns\`nexpresiasafilosofic\eaaap\rut`nGrecia
antic\. De exemplu, Platon [i Aristotel, de[i acordau prioritate
legilorpozitivealestatului,totu[irecuno[teau[iexisten]auneilegi
moralenaturalecareoblig\con[tiin]aomuluichiar[iacoloundenu
exist\olegepozitiv\.Despreaceast\legevorbea[iSf=ntulApostol
Pavel`nEpistolac\treRomani2,14[i15:P\g=niicarenuaulege,
dinfirefacalelegiiCeeacearat\faptalegiiscris\`ninimilelor,
prinm\rturiacon[tiin]eilor[iprinjudec\]ilelor.
~n aceast\ epistol\ Sf=ntul Apostol Pavel vorbe[te de legea
pozitiv\ dat\ poporului evreu prin Moise, dar [i de legea moral\
natural\s\dit\deDumnezeu`nnaturauman\`nmomentulcre\rii
Omului.~nEpistolaIc\treCorinteni(9,2021)Sf=ntulPavelreia
conceptuldelegemoral\[iprecizeaz\treisitua]ii`ncaresepoate
aflaOmul`nraportculegeamoral\:f\r\delege,sublege[i`ntru
lege. Aceste trei situa]ii sunt `n str=ns\ rela]ie cu trei etape
semnificativedinistoriamoral\aumanit\]ii,dar[icucre[terea[i
maturizareacon[tiin]eimoraleafiec\ruiom.
Primaetap\f\r\delege(a!<@:@H)arputeafinumit\etapa
copil\riei umanit\]ii. Despre aceast\ etap\ vorbe[te capitolul I al
Genezei [i ea se identific\, `ntr o anumit\ m\sur\, cu starea de
inocen]\acopil\rieifiec\ruiom,c=ndel,dac\facebinele[ievit\

r\ul,faceacestlucru`nmodinstinctualsau,maiprecis,prinlegea
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

moral\s\dit\`nfiin]asa[inuprintrodistinc]iecon[tient\abinelui
[ir\ului.
A doua etap\ sub lege (uJB@v<o:@H ) `ncepe prin
obiectivarealegiimorale[iinvita]iaOmuluideaseraporta`nmod
con[tientlaea.~nGenez\,aceast\etap\`ncepeodat\cuporuncadat\
deDumnezeuomuluideanum=ncadinpomulcuno[tin]eibinelui
[ir\ului.Dinacelmomentno]iuneadedatorie[ideobliga]iemoral\,
ca[ino]iuneaderesponsabilitate se contureaz\[isedistan]eaz\de
stareastrictnatural\sauinstinctual\.Aceast\porunc\este,defapt,un
momentde`ncercare[ideinterpelareaOmului,aflat`nstareade
inocen]\ originar\, un moment critic, f\r\ `ndoial\, dar indispensabil
pentrutrecereasadelastareapurnatural\lastareamoral\.Scopul
acestei `ncerc\ri nu este c\derea omului din starea originar\, ci
cre[terea [i maturizarea sa moral\ [i spiritual\. Ea are ca punct de
plecarenaturafizic\aomuluisau,maiprecis,sim]ulgustului,prin
care este pus\ la `ncercare fidelitatea [i iubirea Omului fa]\ de
Dumnezeu.Poruncapecareaprimitocuprindea`nsine,dup\Sf=ntul
MaximM\rturisitorul,`ntreagalegemoral\.Respectareaeiarfi`nt\rit
puterilemoralealeOmului[ilarfiajutats\dep\[easc\[ialte`ncerc\ri
p=n\cearfiajunsasem\n\torcuDumnezeu`niubire,dreptate[i
sfin]enie,saucumspuneaSf=ntulApostolPavel,arfiajunsstatornic
`ntrulege(e!<<@:@H).
~naceast\atreiaetap\,Omularfiajunslastareab\rbatului
des\v=r[it,adic\arfiajunslacomuniuneadeplin\[istatornic\cu
Dumnezeu[i,`nDumnezeu,cu`ntreagacrea]ie.
Aceast\ c\l\torie ascensional\ spre Dumnezeu a fost `ns\
`ntrerupt\deispitaoriginar\[idec\derea`np\cat.Dar[i`nstarede
c\dere,Omulsau,maibinespus,umanitatea`nansambluls\u,va
treceprinacelea[ietape,`nso]itedeaceast\dat\demult\suferin]\
[i,`nfinal,deperspectivaimplacabil\amor]ii[ianeantului.
Primaetap\,`nstareadec\dere,oputemobserva`ndou\medii
distincte[iuneoriopuse:`nmediulexisten]ialalprimilorpatriarhi
[i `n mediul p\g=n. ~ns\ `n ambele situa]ii nu putem vorbi de
absen]alegii("<@:@H!)dec=t`ntrunsensrelativ.

~nperioadapremozaic\dinistoriapoporuluiales,legeamoral\
natural\afosttotu[ipus\`neviden]\prinporunciledatede

74

PR. GHEORGHE POPA

Dumnezeu lui Noe sau Avraam. Asist\m, `n aceast\ perioad\, la


apari]iauneilegimoralepozitiverevelat\deDumnezeuprimilor
patriarhi, `ntrun context particular [i `n termeni existen]iali, nu
juridici.
Tradi]ia ebraic\ sintetizeaz\ legea pozitiv\ dat\ lui Noe `n
urm\toarele[apteporunci:
1) S\nutr\ie[tif\r\ascultareadeoautoritate;
2) S\nuhule[tipeDumnezeu;
3) S\nucazi`nidolatrie;
4) S\nus\v=r[e[tiincest;
5) S\nuucizi;
6) S\nufuri;
7) S\num\n=ncis=nge,nicicarneaanimalelorsufocate.
{imediulp\g=nera,deasemenea,`ntrositua]ieanomic\("!
<@:@H )`ns\,totu[i,`nintimitateacon[tiin]eilegeamoral\era
prezent\caoreminescen]\aRevela]ieioriginare.Acestlucrula
scos `n eviden]\, a[a cum am amintit mai sus, Sf=ntul Apostol
Pavel(Rom.2,12).
Aceast\prim\etap\semanifest\[i`nprimiianideexisten]\a
fiec\rei persoane umane, c=nd ea nuposed\ o cunoa[tere clar\ a
binelui[iar\ului.Situa]iaaceasta`ns\difer\desitua]iaprimului
Adam,`ntruc=testemarcat\dec\derea`np\cat.Legeamoral\se
manifest\`nacestcaz,ca[i`nperioadapatriarhal\,subformaunor
porunci date `n mod personal, prin intermediul p\rin]ilor. ~n
aceast\etap\obliga]iamoral\sereducelapietateafilial\.
Adouaetap\uJpovnomo",`nsitua]iaap\rut\dup\c\derea
`np\cat,semanifest\,`nmodevident,`nperioadanumit\mozaic\,
ceurmeaz\epociipatriarhale.
Geneza ne arat\ c\ familia patriarhal\, la sf=r[itul perioadei
marcat\denumeleluiAvraam,Isaac[iIacob,adec\zutdinpunct
devederemoral.Deaceeaafostnecesar\olegepozitiv\clar\,care
s\iarateomuluiexigen]elepecaretrebuies\lerespectepentrua[i
`ndeplini voca]ia sa moral\. Sinteza acestei legi a fost, desigur,
Decalogul. Pe l=ng\ Decalog, care a[a cum bine [tim avea un

caracterprohibitiv[inegativ,legeamoral\samanifestat`n
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

existen]apoporuluialesprintrunmarenum\rderituri[isimboluri,
necesare, desigur, g=ndirii sale concret intuitive, `ntr un spa]iu
existen]ial determinat. Toate aceste aspecte ar\tau pe de o parte
necesitatealegii,pedealt\parterevelauinsuficien]aei,`nanumite
manifest\rialecorup]ieiumane.Deaceea,Sf=ntulApostolPavel`n
epistolele c\tre Romani, Galateni [i Evrei va sublinia caracterul
pedagogicallegii,roluleipreg\titorpentruoalt\etap\ades\v=r[irii
morale.Legeanuputeas\lm=ntuiasc\peOm,darmen]inea`n
mijlocul tenebrelor lumii, marcat\ de p\cat, un spa]iu al luminii
spirituale[ialvie]iimorale`ncomuniunecuDumnezeu.D\ruind
poporului ales Legea, Dumnezeu la invitat s\ devin\ cel mai
religios[icelmaimoraldintrepopoareleantichit\]ii.Prinaceastael
a fost chemat s\ devin\ preotul sau slujitorul celorlalte popoare.
Dac\ am scoate din istorie acest popor [i institu]iile sale, toat\
istoriamodern\nuarputeafi`n]eleas\`ntrunmodcorect.
Perioada de derut\ moral\ post patriarhal\, care a necesitat
interven]iadirect\[iconving\toarealegiipozitive,corespunde`n
planul existen]ei noastre personale cu v=rsta adolescen]ei, c=nd
pasiunile negative, care par adormite, se trezesc una c=te una,
provocatefiind[ideporuncilemorale.
PildeleluiSolomonprecizeaz\astfeltenta]iileacesteiv=rste:
Apafurat\emaipl\cut\[ip=ineam=ncat\pefuri[aregustmai
bun(Pilde9,17).Interven]ialegal\`nvia]aadolescentuluitre
buies\aib\camodelinterven]ialuiDumnezeu`nvia]apoporului
ales,carea`nv\luitpermanentausteritatealegii`nharul[iiubirea
safa]\deom.Demodul`ncarevafi`n]eleas\rela]iadintrelege[i
iubire,dintrenaturauman\[iharulluiDumnezeu,vadepinde[i
`n]elegerea crizei morale, care este inevitabil\ `n via]a
adolescentului,[iposibilitateadep\[iriieipentruaintra`ntronou\
etap\,etapa`ntrulege(e!<<@:@H).
~nistoriamoral\aumanit\]ii,acestlucrusarealizatlasf=r[itul
PrimuluiLeg\m=nt[i`nzoriiNouluiLeg\m=nt,c=nduniidintrefiii
luiIsraeleraudrep]i`naintealuiDumnezeu,umbl=ndf\r\prihan\`n
toate poruncile [i r=nduielile Domnului (Luca 1, 6). Con[tiin]a

acestoroameniafostpreg\tit\,desigur,prinascultareafa]\deLege.
DeaceeaSf=ntulApostolPavelvaspunec\Legeaesf=nt\[i

76

PR. GHEORGHE POPA

poruncaesf=nt\[idreapt\[ibun\(Rom.7,12).Legeaesf=nt\prin
origineasa,dreapt\deoarecenucereomuluidec=ts\[irespecte
voca]ia[idemnitateasa,[ibun\,`ntruc=taduceroadebune`nexis
ten]auman\.
DeciLegeanuafostcauzap\catului,ciocaziaapari]ieisale`n
existen]aOmului,dar[i`nceputulvindec\riicelorcare,asemenea
profe]ilor,au`n]elessensulpedagogic[ipreg\titorals\u`nvederea
uneinoietapeavie]iimorale.
Legeamoral\pozitiv\samanifestat[i`nafaraspa]iuluipoporu
luiales,`ns\nu`nmoddirect,pecaleaRevela]iei,ci`nmodindirect,
pecaleara]iuniiumane,careesteoicoan\aRa]iuniidumnezeie[ti.
Dar [i `ntrun caz [i `n altul, cei care nu au `n]eles caracterul
pedagogic al legii, au absolutizato [i au devenit sclavii ei,
disimul=nd prin respectarea ei formal\ orgoliul sau ambi]iile lor
personale. M=ntuitorul Iisus Hristos a demascat aceast\ sclavie a
legii,careconducelaautojustificare[ilaipocrizie.Acestaspecteste
esen]ialpentru`n]elegereamodului`ncaretrebuies\facemeduca]ia
moral\ [i religioas\ a celor care se afl\ indiferent de v=rst\ `n
aceast\adouaetap\etapadeveniriisublege
(uJpovnomo").
Ceadeatreiaetap\ cea`ntrulege(e!<<@:@H)`ncepe
atuncic=ndvoin]aomuluieste`ncomuniunecuvoin]aluiDumnezeu,
iarLegea,careesteexpresiavoin]eiluiDumnezeu,sainteriorizat[i
identificat,amputeaspune,cunaturaOmului.~naceast\etap\omul
nu face binele doar din obliga]ie, ci `n mod firesc, sau natural,
pentruc\bineleadevenitadouasanatur\.Omulredob=nde[teastfel
stareadecopil\rie,dar[ioasum\acum,castaredespirit,`ntrunmod
con[tient[iresponsabil.C=ndajungepeaceast\treapt\,esteaproape
de~mp\r\]ialuiDumnezeu.M=ntuitorulIisusHristossaexprimat
sugestiv`nacestsens:Denuv\ve]i`ntoarce[ive]ifica[icopiiinu
ve]iputeaintra`n~mp\r\]ialuiDumnezeu.
Deosebireafundamental\dintreomulaflatsublege[icelaflat
`ntrulegeafostprofe]it\,deja,deprofetulIeremia:Iat\leg\m=ntul
pe carel voi `ncheia cu casa lui Israel, dup\ zilele acelea, zice
Domnul:Voipunelegeamea`nl\untrullor[ipeinimilelorvoiscrie[i

levoifiDumnezeu,iarei~mivorfipopor(Ieremia31,33).
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

III.2.2. Respectarea legii morale `n condi]ii


existen]iale concrete

Legeamoral\esteunitar\,`ns\existen]aconcret\aomului`n
careeatrebuies\fieasumat\estedivers\[ischimb\toare.Asumarea
legii`ntrositua]ieexisten]ial\concret\constituieceeacenoinu
mimdatoriemoral\.
Motivulprincipalaldiversit\]iidatoriilor]inedestareamoral\a
persoanelor,careestediferit\,[i,deasemenea,deputereamoral\a
fiec\reipersoane,carepoates\varieze`ntimp.Deaceea,celemai
maridificult\]i`ndomeniulmoralapar`norizontulacestei`nt=lniri
dintrelegeamoral\[isitua]iileexisten]ialeconcrete.
Dindefini]iapecareamdatodatorieimoralesedesprinde
ideea c\ Teologia Moral\ nu ar putea s\ prevad\ [i s\ determine
datoriile concrete `n toate cazurile date, ci numai s\ stabileasc\
principiile care trebuie s\ stea la baza aprecierii datoriei fiec\rui
moment de c\tre fiecare persoan\. Acest lucru este important
deoarece, aprecierea modului `n care cineva `[i face datoria
presupunecunoa[tereatuturorcondi]iilorinterioare[iexterioare`n
care tr\ie[te o persoan\ [i ca atare aceast\ cunoa[tere apar]ine
persoanei`ns\[i[inuuneiautorit\]iexterioare,cumarfiautoritatea
[tiin]ific\aceluicarestudiaz\TeologiaMoral\.Decicunoa[terea[i
aprecierea datoriei morale apar]ine, `n primul r=nd, fiec\rei
persoane umane ca o condi]ie esen]ial\ a demnit\]ii sale. Prima
datorieafiec\ruiaestes\[icunoasc\datoria[is\[ioasumef\r\
interven]iaaltuia,chiarbineinten]ionat\.Aceastanu`nseamn\,`ns\,
c\asumareadatorieiesteorealitatecare]inedoardebunulplacal
fiec\ruia. Dimpotriv\, datoria moral\ concret\ este realitatea prin
carelegeamoral\oblig\con[tiin]a[iangajeaz\existen]aintegral\a
Omului.M=ntuireasapoates\depind\deatitudineasa`ntruncaz
dat.Neasumareadatorieiesteexpresiauneiatitudininegativefa]\
delegeamoral\,carelezeaz\demnitateaomuluicafiin]\moral\,
dup\cum`mplinireadatorieio`nt\re[te.
Atunci c=nd cineva `[i evalueaz\ modul `n care [ia asumat

datoriapoates\sesituezepedou\pozi]iigre[ite.

78

PR. GHEORGHE POPA

Primaconst\`nseparareadatorieidelegeamoral\,decisepa
rareaunuicazparticulardeprincipiuluniversal.Aceast\atitudinea
datna[terelacunoscutuldicton:scopulscuz\mijloacele.
Adouapozi]ieconst\`nneluarea`nconsiderareacondi]iilor
specifice `ncare legea trebuies\fie respectat\.Aceast\atitudine
acord\ o prioritate legii morale [i poate conduce la un rigorism
ap\s\tor.~ntreceledou\extreme,uniimorali[iconsider\c\exist\[i
unspa]iu,carepoart\aceea[iamprent\ambigu\,[ianumespa]iul`n
care datoriile intr\ `n coliziune unele cu altele. Pentru a dep\[i
aceast\ ambiguitate sau propus diverse solu]ii. Unii au `mp\r]it
datoriile`ndatoriigenerale[iparticulare,primeleav=ndprioritate
`nraportcuultimele.Deexempludatoriadeaspuneadev\rular
puteafisubordonat\datorieideasalvavia]apersonal\sauvia]a
semenilor.Datoriademembrudefamiliearputeafisubordonat\
datorieidecet\]eanalpatrieietc.
Dinpunctulnostrudevedereproblemacoliziuniidatoriilornu
esteunareal\.Dac\legeamoral\areuncaracterunitaratuncise
excludedinainteoricecoliziunereal\`ntredatoriilemorale.Dac\
datoriilemoraleintr\`nconflictunelecualtele,atuncilegeamoral\
numaipoatefiunitar\[icaatareneaplicabil\.~nacestcaz,defapt,
nicinusarmaiputeanumilegemoral\.
Cauzelecelemaifrecventedepretinsecoliziuni`ntredatoriile
moralesuntfalsaapreciereadatorieiactuale[ineglijareadatoriei
anterioare. Aprecierea gre[it\ a datoriei actuale se datoreaz\ sau
moduluigre[it`ncareseinterpreteaz\legeamoral\,saumodului
gre[it`ncareseinterpreteaz\cazulconcret[icapacitateamoral\a
subiectului,sau,`nsf=r[it,uneifalseaplic\rialegiimorale`ntro
situa]ie existen]ial\ specific\. Interpretarea gre[it\ a legii morale
conduce fie la agresivitate fa]\ de sine [i de aproapele, fie la
infidelitatemoral\.Amputeadacaexemplucazul`ncareporunca
cinstirii [i ascult\rii fa]\ de p\rin]i ar conduce pe cineva la
nerespectarea poruncii iubirii fa]\ de Dumnezeu, sau cel `n care
porunca cinstirii zilei de odihn\ ar conduce pe cineva la
neajutorareaimediat\aunuisemenaflat`ntrositua]iecritic\.
Interpretareagre[it\acapacit\]iimoraleasubiectuluiapare,spre

exemplu,c=ndcinevarecunoa[tec\arede`ndeplinitodatorie
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

moral\, dar `[i supraapreciaz\ sau `[i subapreciaz\ capacitatea sa


moral\.~nprimulcaz,c=ndsesupraapreciaz\,elgre[e[teprinambi]ie
[i bravad\, nel\s=nd posibilitatea altuia mai capabil de a [i asuma
aceast\ datorie (Rom. 12, 3 [i 16). ~n al doilea r=nd, c=nd se
subapreciaz\,elgre[e[tepentruc\nu[iasum\datoriacu`ncredere[i
acestlucruna[te`nsufletuls\ufrustrare[itimiditate(2Tim.1,7).
~n sf=r[it, aplicarea gre[it\ a legii morale `ntro situa]ie
existen]ial\ concret\ apare atunci c=nd cineva nu se informeaz\
despretimpul[ilocul`ncareodatoriemoral\poatefi`ndeplinit\.
Amar\tatmaisusc\adouacauz\acoliziuniidatoriiloreste
neglijareadatorieianterioare.Atuncic=ndcinevaseangajeaz\peo
calegre[it\suport\`nmodinevitabilconsecin]elegre[eliisale[inu
vamaiputeaarmonizafiin]asacudatoriasamoral\.Ne`mplinirea
datorieimorale,launmomentdat,areconsecin]easupratuturor
celorlaltemomente,iartimpulpierdutnumaipoatefir\scump\rat.
Deci problema coliziunii `ntre datoriile morale se rezolv\ prin
cunoa[terea datoriei morale `n expresia ei unitar\ [i actual\. Exist\,
`ns\, dup\ unii morali[ti, [i cauze actuale ale coliziunii datoriilor
datorate nu unei gre[eli personale, ci unei gre[eli a semenilor. De
exemplu,celcareseafl\`ntrositua]ielimit\[ipentrua[isalvavia]a
sasauasemeniloriaceeaceapar]inealtuia,careeste,`ns\,indiferent
fa]\desitua]iasa.Dac\nuarlua,amadmiradesigureroismuls\u,care
arconducelamoarteasasauasemenilors\i,`ns\nuamputeal\uda
rigiditateasamoral\.~nacestcazseparec\exist\ocoliziune`ntre
dou\ datorii morale: aceea de a nu fura bunul altuia [i aceea de a
respecta via]a proprie [i via]a celorlal]i. Unii morali[ti care ap\r\
unitatea datoriei morale cred c\ nu este vorba de o coliziune `ntre
datorii,ciuna`ntreextremamizerie[idatoriadearespectabinele
altuia. Al]ii consider\ c\, `ntr adev\r, `n planul ideal nu exist\ o
coliziune`ntredatorii,deoareceexigen]elepecareleimpuneBinele,
adic\voin]aluiDumnezeu,nupotintra`nconflictunelecualtele.
~ntroistoriemarcat\dep\cat[idedezordinemoral\sepoatetotu[i
acceptaocoliziune`ntredatorii,daraceastaprive[tenudatoriile`n
sine, ci persoana implicat\ `n circumstan]ele istorice. Din aceast\

perspectiv\, a persoanelor implicate `n ac]iunile morale, evident c\


acestecoliziuniauexistat[ivorexista,`ntruc=tnutoate

80

PR. GHEORGHE POPA

persoaneleauajunslaadev\ratalibertatemoral\.~nmersulobi[nuit
alvie]ii,acestecoliziuni`[iaucauza`ntroinfidelitateanterioar\
fa]\delegeamoral\sau`nfaptulc\via]anuesteasumat\dup\un
principiu teologic, care s\ dep\[easc\ contradic]iile noastre
existen]iale. Acest lucru transpare destul de clar din Evanghelia
dup\ Ioan `n care M=ntuitorul motiveaz\ teologic vindecarea
orbuluidinna[tere:Trebuies\fac,p=n\esteziu\,lucr\rileCelui
careMatrimispeMine;c\vinenoapteac=ndnimeninupoates\
lucreze(Ioan9,4).DeciM=ntuitorularat\aicic\trebuies\d\m
fiec\ruimomentceeaceIsecuvine,f\c=ndefortuldeanul\sapea
douazicetrebuief\cutast\zi.Evidentc\acestlucrunuesteu[or
pentruexisten]auman\marcat\dep\cat[ideconsecin]elesale,dar
dificultateauneic\l\toriispreunidealnutrebuies\neopreasc\din
drum,maialesc\legeamoral\[iidealulpecare`lare`nvedereeste
`nacordcuadev\ratanatur\uman\.
III.2.3. Legea moral\ [i sfatul moral

Datorit\ coliziunii datoriilor morale, `n situa]ii existen]iale


concrete,uniimorali[tiauajunslaconcluziac\,`nvia]amoral\,se
poate face o distinc]ie `ntre poruncile morale, adresate tuturor,
deoarece respectarea lor este condi]ia indispensabil\ pentru
m=ntuire,[isfaturilemoralecareseadreseaz\doarcelorcareaspir\
spreotreapt\dedes\v=r[iresuperioar\.
Aceast\ distinc]ie apare [i `n Evanghelie, `n anumite cazuri
concrete,`ns\accentuareaeipoateconduce,`nvia]amoral\,lao
anumit\schizofrenie,laostaredeculpabilizare[ifrustrarepentru
ceicarer\m=ndoarlanivelulporuncilor,saulaostaredeorgoliu
spiritual,pentruceicare`mbr\]i[eaz\sfaturilemorale.
DindialogulpecareM=ntuitorullapurtatcut=n\rulcarea
`ntrebat ce s\ fac\ pentru a mo[teni via]a ve[nic\ (Mt. 19, 16)
transpareideeac\M=ntuitorulfaceodistinc]ieclar\`ntreporuncile
legii [i sfaturile morale. Aceast\ distinc]ie ]ine `ns\ mai multde
particularit\]iledev=rst\[idematuritateaspiritual\cucaret=n\rul
abordeaz\problemaporuncilorlegiimorale.
Exigen]aultim\lacareestesupuseste,defapt,totoexigen]\a

legiimorale,careporunce[teeliberareadeoricedependen]\afectiv\
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

fa]\debunurileacesteilumi,pentruadob=ndilibertateaadev\rat\
defiualluiDumnezeu.
Dinacestdialogtranspare,`ns\,[iideeac\[icelcarerespect\
toateporuncilelegiipoates\ajung\laorgoliuspiritual,maiales
atunci c=nd respect\ legea `n mod formal [i ostentativ. Orgoliul
acesta era prezent `n con[tiin]a fariseilor cu care M=ntuitorul a
intrat`nconflict[icarevorcere,`nfinal,r\stignireaSa.
A[adar, at=t legea moral\ c=t [i sfatul moral pot deveni
instrumentealeautojustific\rii`naintealuiDumnezeu[iasemenilor
atunci c=ndnu sunt `n]elese [i interpretate corect. Ele pot izola
omul `ntro autosuficien]\ mortal\ din punct de vedere moral [i
spiritual, pentru c\ ele pot s\ mascheze corup]ia fundamental\ a
Omului,c\dereasadinorizontuliubiriijertfitoare,`ncelaliubirii
egoistedesine.Deaceea,Sf=ntulApostolPavelneatrageaten]ia
c\legea[isfatulmoralnusuntrealit\]i`nchise`nsine,ciexpresii
aleiubirii[ifidelit\]iifa]\deDumnezeu[idesemeni(Rom.10,4;
Gal.5,14).Privite`ncon]inutulloresen]ial,sfaturileevanghelice
pot fi reduse la cele trei voturi monahale: s\r\cia de bun\ voie,
ascultareanecondi]ionat\deunp\rinte duhovnic[icastitateasau
fecioria.Eleseafl\`ntrorela]iedeopozi]iecudorin]eleomului,
marcate de p\cat, [i enumerate de Sf=ntul Ioan Evanghelistul `n
primasaepistol\.Acesteasunt:poftatrupului,poftaochilor[itrufia
vie]ii(IIoan2,16).Sf=ntulApostolIacobconsider\c\dinaceste
dorin]esenasctoatep\catele`nlume(Iacob1,1415).
Pentru sfaturile evanghelice avem numeroase argumente `n
Sf=ntaScriptur\.
1) Mt.19,16S\r\cia.~ndialogulcut=n\rulcarel`ntreab\ce
s\fac\s\mo[teneasc\`mp\r\]iacerurilor,M=ntuitorulfacedistinc]ie
clar\ `ntre poruncile [i sfaturile evanghelice, `ntre condi]iile
necesare[isuficientepentrum=ntuire[itreaptauneides\v=r[irimai
`nalte,caanticiparea`mp\r\]ieiluiDumnezeupep\m=nt.
2) Cor.7,2538Fecioria.Sf=ntulPavelfacelafeldistinc]ie
`ntrec\s\torie[ifeciorie.C\s\toria`nsineestebun\(v.26,28,38),

darfecioriaeste[imaibun\(v.38,40)pentruasedevotamaimult
slujiriiluiDumnezeu.Totu[ipentrufeciorieapostolulnud\

82

PR. GHEORGHE POPA

porunc\,cisfat,d=ndusepesineexemplu`ns\facesubliniereac\nu
oricineestechematdeDumnezeula`nfr=nareaceabun\(1,7,8).Pe
l=ng\acestemotive,Sf=ntulApostolmaiaduce`nv.26unul`nplus:
pentrunevoiadeacum.Sensulacestorcuvintesevededinv.2831,`n
caresefacealuzielasf=r[itullumii[ilajudecatadeapoi.
3)Mt.19,1012.M=ntuitorularat\c\pentrua`mbr\]i[aacest
vot al fecioriei este nevoie de un dar special din partea lui
Dumnezeu. Tradi]ia [i disciplina bisericii au f\cut de la `nceput
distinc]ie `ntre porunc\ [i sfat. De exemplu, Metodie din Olimp
scrie:Cuv=ntulluiDumnezeu,introduc=ndfecioria`nlume,na
avutinten]ias\distrug\c\s\toria.PoruncadinGenez\Cre[te]i[iv\
`nmul]i]i,nuafost`nl\turat\.~nc\s\torieDumnezeuasociaz\peom
lucr\riisalecreatoare.
Constitu]iileApostolice precizeaz\c\votulcastit\]iisefacenu
pentru a condamna c\s\toria, ci pentru a se ocupa mai mult cu
rug\ciunea.FericitulAugustinprecizeaz\lar=nduls\u:Altaeste
sfatul,altaporunca.Sfatulsed\pentruap\zifecioria,sprease
`nfr=nadelavin[idelac\rnuri,spreavindetoate[iale`mp\r]i
s\racilor,iarporuncased\spreap\zidreptatea[icatotomuls\se
abat\delar\u[is\fac\bine.
~ntradi]iar\s\ritean\nusaf\cutniciodat\confuzie,darnici
separare `ntre porunc\ [i sfat, respect=ndu se astfel voca]ia [i
libertateafiec\ruia.Deasemenea,respectareaformal\asfaturilora
fostconsiderat\lafeldepericuloas\ca[inerespectareaporuncilor.
~nApus,prinstareadecelibat,sfatulcaexcep]iesatransformat`n
regul\,cuconsecin]edeosebitepentruvia]amoral\.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

CAPITOLUL IV

Legea pozitiv\ dumnezeiasc\

IV.1. Decalogul sintez\ a legii morale pozitive a


Primului Testament
DecalogulsaucelezeceporuncidatedeDumnezeuluiMoise,
pe Muntele Sinai, reprezint\ chintesen]a legii morale pozitive a
Primului Testament, `ns\, `n acela[i timp, el formeaz\ cu legea
moral\ natural\ un `ntreg inseparabil. De aceea, el a avut o
dimensiuneuniversal\[iaconstituitcelmaiimportantcodmoralal
lumii antice. De asemenea, el a avut o dimensiune profetic\,
preg\tindcon[tiin]apoporuluialespentru`ntrupareaM=ntuitorului.
Uniimorali[tineteologi,cumarfiKant[iuniidintrediscipoliis\i,
auconsideratc\Decalogulafostolegemoral\imperfect\deoarece
saocupatnumaideacteleexternealeomului.Obiec]iaestetotu[i
ne`ntemeiat\deoareceporuncaa10a,spreexemplu,nuinterzice
doar s\v=r[irea unor fapte externe, ci [i g=ndurile [i pornirile
internep\tima[e,carepotdana[terelafapteimorale.
Pentrua`n]elege[iinterpretacorectDecalogultrebuies\lprivim
`nluminaNouluiTestamentpentruc\,a[acumspuneSf=ntulApostol
Pavel,elafostpedagogspreHristos(Gal.3,24).Evreiinumeau
Decalogulcuvinteleleg\m=ntului(Ie[irea34,28)pecareDumnezeu
learostitpeMunteleSinai[ileascrispedou\tabledepiatr\(Ie[irea
31,18).~ntruc=tnuexist\onumerotareini]ial\aDecalogului,modul
`n care a fost numerotat dea lungul timpului a fost diferit. ~n
iudaismultardiv,primaporunc\era:EusuntDomnulDumnezeult\u,
Careteascosdinp\m=ntulEgiptului[idincasarobiei(Ie[irea20,
2). Totu[i aceste cuvinte nu constituie o porunc\, ci sunt ca un
preambulalDecalogului.Modulindicativ`ncaresuntrostitenearat\
c\ indicativul m=ntuirii precede imperativul poruncilor. Cu alte
cuvinteimperativulporunciloresteoconsecin]\

84

PR. GHEORGHE POPA

aindicativuluim=ntuirii[inuunimperativmoral`nsine.Deaceea
elsolicit\unr\spuns,oatitudinederecuno[tin]\apoporuluieliberat
dinsclavie.
Biserica RomanoCatolic\ [i bisericile luterane `mpart
Decalogulurm=ndpeFericitulAugustin.Dinaceast\perspectiv\
primatabl\aLegiicuprindetreiporunci[iadoua[apte.Fericitul
Augustin a adoptat aceast\ `mp\r]ire pentru a valoriza simbolic
numerele3,7[i10.Elf\cea,deasemenea,distinc]ie`ntreporuncile
carepriveaudatoriilefa]\deDumnezeu(primeletrei)[idatoriile
fa]\deaproapele(ultimele[apte).~ntruc=tprimapartecuprindea[i
poruncarespect\riizileideodihn\,pentruanudep\[inum\rultrei,
FericitulAugustinaluat`mpreun\poruncaI[iaIIa.Apoi,pentrua
r\m=ne[apteporuncipetablaadoua,a`mp\r]itultimaporunc\`n
dou\p\r]i,primareferinduselaso]iaaproapelui[iadoualacasa[i
bunurilesale.
BisericaOrtodox\[ibisericilereformateauadoptatoalt\`m
p\r]ire,prezent\`nopereleluiFilondinAlexandria [iOrigen,[i
care `mparte Decalogul `n porunci care privesc datoriile fa]\ de
Dumnezeu(primelepatru,incluz=ndporuncadearespectaziuade
odihn\) [i datoriile fa]\ de aproapele (utimile [ase porunci). ~n
teologia protestant\ mai `nt=lnim o `mp\r]ire simetric\ a
Decalogului`ncarecinciporunciau`nvederepietateasauevlavia
[icinciau`nvederepracticadrept\]ii.
Interpret\rilerecentealeDecaloguluiaupusaccentpestructura
satextual\.Conformacestorinterpret\rieticaDecaloguluiconst\`n
mod fundamental `n respectarea alterit\]ii lui Dumnezeu [i a
aproapelui. Dou\ pericole amenin]\ existen]a acestui respect:
idolatria(sclaviafa]\defal[iizei,fa]\dezeiiimaginari)[ipofta
nem\surat\ dup\ bunurile altuia (sclavia fa]\ de propria dorin]\).
Prima[iultimaporunc\serefer\laacestedou\pericole.~nspa]iul
dintreeleseafl\poruncileprincareomul`nva]\s\fierecunosc\tor,
`n virtutea faptului c\ via]a este un dar [i ea trebuie celebrat\
(poruncaaIVa)printrunritualliturgicaltimpului[i`nvirtutea
faptuluic\fiecareomeste`nscris`ntrofilia]iealeg\m=ntuluicare
d\sensdeveniriisale(poruncaaVa).Eliberatastfeldegrijadea

seauto`ntemeiacafiin]\,omulpoateascultachemareacelorlalte
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

porunci(2[i3,6[i9)caredefinesccon]inutulrespectuluifa]\de
Dumnezeu[idesemeni.
Deci putem spune c\ cele dou\ coordonate esen]iale ale
Decaloguluisuntrespectul[irecuno[tin]adatorateluiDumnezeu[i,
`nDumnezeu,tuturorsemenilor.
IV.1.1. Interpretarea Decalogului

PoruncaI:S\nuaial]idumnezeiafar\deMine(Ie[irea20,3).
Poruncaaceastaproclam\unitatea[iunicitateacredin]eipoporului
Israel`ntrunsingurDumnezeu,DumnezeulluiAvraam,allui
Isaac[ialluiIacob.Elesteadev\ratulDumnezeucarelascosdin
sclavie[iiaredatlibertatea[ideaceeaIsraelnusecuvine
s\ aib\ al]i Dumnezeii prin imita]ia celorlalte popoare politeiste.
Unitatea[iunicitateacredin]ei`nIahve(Celcareeste)ap\strat
dealungultimpului[i,`nspecial,p=n\la~ntrupareaM=ntuitorului
unitatea, unicitatea [i identitatea poporului Israel. O dat\ cu
~ntrupareaFiuluiluiDumnezeu,aceast\porunc\nu[iapierdut
valabilitatea,darsaextinsla`ntreagaumanitate[isades\v=r[it
prinRevela]iadeplin\aluiDumnezeuprinFiulS\u.M=ntuitorula
reafirmatunitatea[iunicitateadumnezeirii,dar,`nacela[itimp,ne
adescoperit[ialteritatea[icomuniuneadintreTat\l,Fiul[iDuhul
Sf=nt. De aceea, `mp\rt\[irea credin]ei `n adev\ratul [i unicul
Dumnezeu,care,`nacela[itimp,este[icomuniune,presupuneca
exigen]\ moral\ [i spiritual\ recunoa[terea unit\]ii [i comuniunii
`ntruacela[iidealal`ntregiiumanit\]i.
Porunca a IIa: S\ nu]i faci chip cioplit [i nici un fel de
asem\nareaniciunuilucrudinc=tesunt`ncer,sus,[idinc=tesunt
pep\m=nt,jos,[idinc=tesunt`napeledesubp\m=nt.S\nute
`nchinilor,nicis\lesluje[ti,c\Eu,DomnulDumnezeulT\u,sunt
unDumnezeuzelos,carepedepsescpecopiipentruvinap\rin]ilor
ceM\ur\scpeMine,p=n\laaltreilea[ialpatruleaneam.{iM\
milostivescp=n\laalmiileaneamc\treceiceM\iubesc[ip\zesc
poruncileMele(Ie[irea20,46).

Aceast\porunc\are`nvederemodul`ncarenoitrebuies\lcin
stimpeDumnezeu[is\nilreprezent\m`nrela]iaSacucrea]ia.

86

PR. GHEORGHE POPA

Cu alte cuvinte, porunca interzice orice form\ de idolatrie din


con[tiin]areligioas\.~ncontextulistoricrespectiv,formeidolatrie
ceamair\sp=ndit\erareprezentareamaterialist\aluiDumnezeu
[iidentificareaSacupersoanelesaulucrurileacesteilumi.Ceicare
auavutoatitudinedeosebitdeferm\`mpotrivaacesteiformede
idolatrie au fost profe]ii. Isaia, spre exemplu, `n capitolul 46 al
c\r]ii sale, scria: Idolii cad, se pr\bu[esc laolalt\, nu pot s\
izb\veasc\peceicare`ipoart\;ei`n[i[isuntdu[i`nrobie().Ei
scotauruldinpungilelor[iargintul`nc=ntar`lc=nt\resc;pl\tesc
unargintarcas\lefac\unchipcuDumnezeu,apoise`nchin\lui[i
`l cinstesc (). El nu r\spunde celui care strig\ c\tre el [i din
primejdiinuiscap\(Isaia46,2,68).
~n contextul Noului Testament aceast\ porunc\, asemenea
primei porunci, nu [ia pierdut valabilitatea, `ns\ a dob=ndit noi
semnifica]iiprinfaptulc\LogosulsauFiulluiDumnezeu,carea
dat lui Moise cele 10 porunci, `nainte de `ntrupare, prin actul
`ntrup\riiadevenitFiulOmului[icaatarefa]asauman\poatefi
acum reprezentat\ iconografic, f\r\ ca icoana s\ devin\ un idol.
Icoanadevineunlocalprezen]eiharuluiluiDumnezeu,uncentru
deiradierespiritual\absolutnecesarpentruvia]amoral\[ispiritual\
acre[tinului.Faptulc\icoananuesteunidol,iarcinstireaeinueste
idolatrie sepoateconstata chiardintexteleVechiuluiTestament
carepreg\teauvenireaM=ntuitorului[iacteleSalem=ntuitoare.De
exemplu, `n aceea[i carte Ie[irea, `n capitolul 25, Dumnezeu `i
porunce[teluiMoise:S\facidoiheruvimideaur().S\puiun
heruvimlauncap\t[iunheruvimlacel\laltcap\talcapacului(chi
votuluiLegii)().Acolo,`ntreceidoiheruvimidedeasuprachi
votuluiLegii,M\voidescoperi]ie(Ie[irea25,1822).
Comentatoriispunc\acesttextesteunulprofetic[imesianic
`ntruc=tanticipeaz\morm=ntulgolalM=ntuitoruluidindiminea]a
~nvierii, c=nd Maria Magdalena a v\zut doi `ngeri`nve[minte
albe[ez=nd,unulc\trecap[ialtulc\trepicioare,undez\cusetrupul
luiIisus(Ioan20,12).
Amspusmaisus,c\aceast\porunc\interziceoriceform\de
idolatrie, adic\ orice substituire a prezen]ei lui Dumnezeu cel

adev\ratcufalsaprezen]\aunuiidol.~nepocamodern\exist\
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

formedeidolatriemultmaisubtile,decareuneorinicinusuntem
con[tien]ipentruc\facpartedinvia]anoastr\dezicuzi:pornogra
fia[ipansexualismul,stimulateprinmassmedia,dorin]adeputere,
l\comia, desfr=narea, dorin]a de parvenire etc. Toate acestea iau
loculprezen]eiluiDumnezeu`nsufletelemultoradintrenoi.Dum
nezeuesteexilatastfeldinvia]anoastr\concret\[ic\utatdoar`n
momenteledificile,c=ndtoatecertitudinilenoastreseclatin\sub
povarasuferin]eisauaexperien]elorlimit\,cumarfiperspectiva
implacabil\amor]ii.
Pentru a pre`nt=mpina aceast\ situa]ie disperat\, porunca
precizeaz\c\DumnezeulluiIsraelesteunDumnezeuzelossau
dup\uneletraducerigelos.~nsensullimbiiebraice,afigelos
`nseamn\apretindeoaten]ie[iocinstireexclusiv\dinparteacelui
pecarecineva`liube[te.LuiDumnezeuisecuvine,deci,oiubire
exclusiv\,nupentruc\esteegoist[iposesiv,cipentruc\prin
aceast\ iubire omul devine cu adev\rat om. Pedeapsa de care
vorbe[te`ncontinuareporuncanuestealtcevadec=toalt\form\de
manifestare a iubirii lui Dumnezeufa]\ de om. Ea este expresia
drept\]iicaretrebuies\restaurezeadev\rataslujire[icinstirecese
cuvineluiDumnezeu.Deaceeaareuncarcatertemporar,p=n\la
altreileasaualpatruleaneam.Nelimitat\,`ns\,estemilostivirea
luiDumnezeu,careserevars\p=n\laalmiileaneam.
Trebuies\`n]elegemcorectaceast\pedeaps\colectiv\decare
vorbe[teporunca.Eapresupune[ioresponsabilitatecolectiv\care
nu exclude, `ns\, responsabilitatea personal\. Acest lucru la
subliniat,`nmoddeosebit,profetulIezechiel`ncapitolul18alc\r]ii
sale:Sufletulcarep\c\tuie[tevamuri.Fiulnuvapurtanedreptatea
tat\lui [i tat\l nu va purta nedreptatea fiului. Celui drepti se va
socoti dreptatea sa,iar celuir\u, r\utatea sa. Dar dac\ celr\u se
`ntoarce de la nelegiuirile sale pe care lea f\cut[i p\ze[te toate
legileMele[ifaceceeaceebun[idreptelvatr\i[inuvamuri
(Iez.18,2021).
Acestecuvinteexprim\clarideeac\fiecareester\spunz\torde
p\catelesale,`ns\aceast\r\spundereestedeordinmoral.P\cateleau

`ns\consecin]enudoarpeplanulvie]iimorale,cichiar[ipeplanul
vie]iifizice[idespreacesteconsecin]evorbe[tetotprofetul

88

PR. GHEORGHE POPA

Iezechiel`nacela[icapitol:P\rin]iim\n=nc\agurid\,iarcopiilorli
sesterpezescdin]ii(v.2).Decifiecaregenera]iemo[tene[tedela
genera]ia anterioar\ anumite tare ereditare, `nclina]ii [i tendin]e
spre r\u, ca urm\riale p\catelor. Aceste urm\ripotfi estompate,
conformcuvinteloraceluia[iprofet:dac\celr\use`ntoarcedela
r\utatea lui, adic\ dac\ fiecare genera]ie nu mai repet\ p\catele
genera]iiloranterioare.
PoruncaaIIIa:S\nuieinumeleDomnului,Dumnezeuluit\u
`nde[ert,c\Domnulnuval\sanepedepsitpecelcevalua`nde[ert
NumeleLui(Ie[irea20,7).
Poruncaaceastasubliniaz\faptulc\DumnezeulluiIsraeleste
un Dumnezeu personal [i nu o putere impersonal\. El are un
nume [i acest nume este Sf=nt. ~n contextul ebraic invocarea
numelui `nseamn\ invocarea prezen]eipersoanei ce `l poart\. De
aceea, invocarea numelui lui Dumnezeu trebuie f\cut\ cu toat\
cinstirea cuvenit\. Comentatorii acestei porunci, `n marea lor
majoritate, consider\ c\ ea se refer\ la invocarea numelui lui
Dumnezeu`nsitua]iispeciale,cumarfivotulsaujur\m=ntul.Cu
altecuvinteunvotnerespectatsauunjur\m=ntfalssuntactefoarte
graveprincareseia`nde[ertnumeleluiDumnezeu.Evidentc\
aceast\porunc\sepoateextindelaoriceatitudinesauoricecuv=nt
carefaceabstrac]iedesentimentulprezen]eiluiDumnezeu`nvia]a
noastr\concret\.
PoruncaaIVa:Adu]iamintedeziuaodihneicas\osfin]e[ti.
Lucreaz\[asezile[i]if\`naceleatoatetrebuin]eletale.Iarziuaa7a
este odihna Domnului Dumnezeului t\u; s\nu faci `n acea zi nici un
lucru:nicitu,nicifiult\u,nicifiicata,niciboult\u,niciasinult\u,nici
oricedobitocalt\u,nicistr\inulcarer\m=nelatine.C\`n[asezileaf\cut
Domnulcerul[ip\m=ntul[itoatecelecesunt`ntr`nsele.Deaceeaa
binecuv=ntatDomnulziuaa7a[iasfin]ito(Ie[irea20,811).

Poruncaaceastaare`nvederemodul`ncareomultrebuies\
foloseasc\timpulpentru`mplinireavoca]ieisale.Timpul,`nSf=nta
Scriptur\,nuestedoarocategoriefilosofic\,ciorealitatece]inede

existen]acreat\[idecomuniuneasacuDumnezeu.Deaceeatimpul
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

are [i o dimensiune liturgic\. ~n contextul acestei porunci ea se


exprim\princuvintele:adu]iaminte.
Dintretoatefiin]elesensibile,doaromulestecelcare`[iaduce
aminte [i este invitat s\[i aduc\ aminte de ziua odihnei
Domnului.~naceast\zilucrareasauman\trebuies\`nceteze,dar
nupentruatr=nd\vi,cipentruaseodihni`nDumnezeu,a[a
cumDumnezeu,`nziuaa[apteaagenezei,saodihnit`nsufletul
omului[iabinecuv=ntat [ia sfin]itziuaa 7a, adic\aunit
`ntreagacrea]iecuSine.
Trebuies\preciz\m`nacestcontext[ifaptulc\poruncacinstirii
zileideodihn\,careneaminte[tede`nt=iacrea]iealumii[idefina
litateaei,nuintr\`ncontradic]ie[inuexcludecinstireadec\trenoi
cre[tiniiaduminicii,caziaDomnului,caresaodihnit`nmor
m=nt`na7azi[ia`nviat`nprimazias\pt\m=nii.~nvierea
este,`nviziuneateologieipatristice,adouacrea]iealumii,adic\
restaurareaei`ncomuniunecuDumnezeu.Deaceeacre[tinulnu[i
`ncheie,ci`[i`ncepes\pt\m=naculiturghiaeuharistic\,dinziuade
Duminic\,pentrucatoatecelelaltezilealelucr\riisales\fiebine
cuv=ntate[isfin]ite.
PoruncaaVa:Cinste[tepetat\lt\u[ipemamatacas\]ifie
bine[is\tr\ie[tianimul]ipep\m=ntulpecareDomnul]ilvada]
ie(Ie[irea20,12).
Poruncaaceastaesteprimadincelecaresunta[ezatepeadoua
tabl\aLegii[ieaserefer\laprimadindatoriilenoastrefa]\desemeni.
Primiisemenicucareintr\m`nrela]ii`naceast\lumesunt,desigur,
p\rin]ii [i lor le dator\m cinstire, iubire, ascultare [i recuno[tin]\.
Aceste virtu]i trebuie s\ fie cultivate `n sufletul fiec\ruia `nc\ din
copil\rie pentru ca mai t=rziu ele s\ se r\sfr=ng\ asupra tuturor
rela]iilorinterumane.Poruncaaceastaare`nvederenudoarcinstirea
p\rin]ilorcareneaudatvia]\,ci[iceaap\rin]ilordeordinspiritual,
careneajut\s\devenimcuadev\ratoameni.P\rin]ideordinspiritual
sunt na[ii fa]\ de finii lor, profesorii fa]\ de elevi [i studen]i,
duhovniciifa]\defiiiduhovnice[ti.Lorlisecuvinecinstire,dar[iei

trebuies\fievrednicideaceasta.Acestaspectesteprezent`nmod
`mplinit`ncontextulporuncii[ielpresupuneomare

90

PR. GHEORGHE POPA

responsabilitatedinparteap\rin]ilor,caretrebuies\`n]eleag\corect
paternitatea[imaternitateauman\.Acesteasuntrealit\]iparticipa
tivelapaternitatealuiDumnezeuTat\l,caresemanifest\priniubi
reades\v=r[it\fa]\deDumnezeuFiul`nDuhulSf=nt.Numai`n
m\sura `n care r\m=n realit\]i participative, ele nu se transform\
`ntrunpaternalism[imaternalismasupritor[i,caatare,sebucur\
deocinstireliberconsim]it\.~nmomentul`ncarepaternitatea[i
maternitatea uman\ r\m=n realit\]i autonome, separate de
paternitatealuiDumnezeu,elepotdeviadelaadev\ratalorvoca]ie
[ipottreziatitudiniostile,a[acumse`nt=mpl\demulteori`n
epoca noastr\ modern\. De aceea, aceast\ porunc\ este foarte
actual\, `ntrun context `n care auzim diverse voci care spun c\
societateamodern\esteosocietatef\r\p\rin]i.
PoruncaaVIa:S\nuucizi(Ie[irea20,13).
Via]aestecelmaifrumosdarprimitdelaDumnezeu,izvorul[i
temeiul tuturor celorlalte bunuri existen]iale. De aceea porunca
aceastainterziceuciderea,adic\ridicareavie]iiaproapelui,dar[i
curmarea vie]ii proprii, adic\ sinuciderea. Dac\ via]a uman\ se
circumscrie unei iconomiia darurilor luiDumnezeu, atunci cine
respect\ darul, adic\ via]a, respect\ [i cinste[te pe Dumnezeu,
D\ruitorulvie]ii.DeaceeaSf=ntaScriptur\consider\ucidereap\cat
strig\torlacer(Gen.4,10).
~ntrunsensmailarg, aceast\porunc\are`nvederenudoar
uciderea fizic\, ci [i uciderea spiritual\, de care vorbe[te Sf=ntul
Apostol[iEvanghelistIoan`nprimasaepistol\:celceur\[tepe
frateles\uesteucig\tordeoameni(IIoan3,15).M=ntuitorul
~nsu[ivorbe[tedeacestsensspiritualalporuncii`npredicadepe
munte:Oricinesem=niepefrateles\uvrednicvafideos=nd\;[i
cine va zice fratelui s\u: netrebnicule, vrednic va fi de judecata
sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi de gheena
focului(Mt.5,22).~nacesttextM=ntuitorulneatrageaten]ia
asupracauzeiucideriicareeste`nl\untrul[inu`nafaranoastr\.De
aceea, `n versetul urm\tor El insist\ asupra responsabilit\]ii
personale,`ncazulunuiconflictcusemenii:Dac\`]iaducidarulla

altar,[iacolo`]iaduciamintec\fratelet\uareceva`mpotrivata,
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

las\]idarult\uacolo`nainteaaltarului,[idute`nt=idete`mpac\
cufratelet\u,apoivino[iadu]idarul(Mt.5,2324).
Decicauza`nc\lc\riiacesteiporuncieste,`nprimulr=nd,de
ordinspiritual[iseidentific\cupierderealipseiderespectpentru
via]\cadaralluiDumnezeu[iculipsaderespectfa]\desemeni,
carepoart\chipulluiDumnezeu.
~ncontextulactual,poruncaaceastaseextinde[iasupraunor
forme de ucidere sau sinucidere foarte subtile, care ]in, de
consumul de droguri [i de alcool, de interven]ii genetice asupra
regnuluivegetal[ianimal,careatenteaz\las\n\tateaoamenilor,la
tehniciledeclonare[imodific\rigeneticeaembrionuluiuman,la
mesajelesubliminalemanipulativeetc.Demascareaacestorforme
subtile prin care se ucide via]a fizic\ sau spiritual\ a multor
oameniconstituieunmodcorectdearespectaaceast\porunc\[ide
acontribuilatransfigurareavie]iinoastreprezente`nluminavie]ii
eterne`n~mp\r\]ialuiDumnezeu,careestepace[ibucurie`n
DuhulSf=ntD\t\toruldevia]\.
PoruncaaVIIa:S\nufiidesfr=nat(Ie[irea20,14).
~ngeneral,atuncic=ndsevorbe[tedeaceast\porunc\eaeste
legat\`nprimulr=nddedesfr=nareatrupului[ideadulter.Sf=ntul
Apostol Pavel, `n Epistola I c\tre Corinteni, precizeaz\ faptul c\
oricealtp\cat,pecare`lfaceomul,esteunp\cats\v=r[itafar\de
trup,darcinefacedesfr=narep\c\tuie[te`n`nsu[itrupuls\u(ICor.
6,18).Urm\rileacestuip\catsuntdeosebitdegrave[ideaceeaeste
considerat,`nmoralacre[tin\,unp\catdemoarte.
~npredicadepemunteM=ntuitorulneatrageaten]iac\aceast\
porunc\nutrebuieredus\doarladesfr=nareatrupului.Desfr=narea
min]ii este un p\cat la fel de grav [i aceasta determin\, de fapt,
desfr=nareatrupului.A]iauzitc\saziscelordedemult:S\nu
s\v=r[e[tiadulter.Eu`ns\v\spunvou\:C\oricineseuit\lafemeie,
poftindo,a[is\v=r[itadultercuea,`ninimalui(Mt.5,2728).
Deciporuncaaceasta,dinperspectivaNouluiTestament,are`n
vedere,`nprimulr=nd,disciplinareamin]ii[iainimii,ag=ndurilor

[i dorin]elor, a reprezent\rilornoastre despre trup [ivaloarea lui


spiritual\.Evidentc\`ncontextulactualaceast\disciplin\spiritual\

92

PR. GHEORGHE POPA

este greu de realizat datorit\ bombardamentului informa]ional [i


publicitarcarepromoveaz\totfeluldeimaginipornografice,care
`ncurajeaz\ erotismul exagerat [i nevrozeaz\, mai ales, pe tinerii
nec\s\tori]i. ~n aceste condi]ii se impune o responsabilitate mai
maredinparteap\rin]ilor[ieducatorilorcre[tinipentruaformao
atitudinecorect\[iresponsabil\atinerilorfa]\devia]adefamilie[i
fa]\depropriullortrup.
PoruncaaVIIIa:S\nufuri(Ie[irea20,15).
Poruncaaceastainterzice`nsu[irea`nmodnedreptabunurilor
care apar]in altora. Dumnezeu recunoa[te dreptul la proprietate
fiec\ruiomcareadob=nditbunurimaterialepeocalecinstit\[i
prinmunc\statornic\.Acestdrepttrebuierecunoscut[irespectat[i
de noi oamenii. Educa]ia `n spiritul acestui drept este absolut
necesar\pentruto]imembriiuneicomunit\]i[icuat=tmaimult
pentruoricecomunitatecre[tin\.Deaceea,Sf=ntulApostolPavel
`ndemnapeefeseniastfel:Celcefur\s\numaifure,cimaiv=rtos
s\seosteneasc\lucr=ndcum=inilesalelucrulcelbun,cas\aib\s\
dea[iceluicearenevoie(Ef.4,28).Observ\mc\Sf=ntulPavel
a[az\aici`ncontrastfurtulcumunca.Unomnutrebuies\fure,cis\
munceasc\ [i din munca lui cinstit\ s\ fac\ milostenie. Aceasta
`nseamn\ c\ milostenia f\cut\ din bunurile furate nu are valoare
moral\[icaatarenutrebuieacceptat\.
Furtulpecarelinterziceaceast\porunc\nutrebuie`ns\limitatla
bunurilemateriale,cieltrebuieextins[ilavalorilespiritualecumar
fi: timpul, reputa]ia, libertatea, proprietatea intelectual\ etc. De
asemenea,furtulnuestedoarindividual,ci[icolectiv:ungrupsauo
comunitatedeinteresepoatedeposedapealtgrupsaucomunitate,un
popor poate deposeda uneori, prin furt, alte popoare. ~n contextul
actualalglobaliz\riiinforma]ionale[ieconomice,poruncas\nufuri
[igarantareajuridic\apropriet\]iidevinimperativedince`ncemai
stringente,`ns\respectarealorvafidince`ncemaidificil\datorit\
procesului de secularizare care face ca oamenii s\ tr\iasc\ [i s\

ac]ionezeca[icumDumnezeunuarexista.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Porunca a IXa: S\ nu m\rturise[ti str=mb `mpotriva


aproapeluit\u(Ie[irea20,16).
Minciunasubtoateformeleei,delaminciunacupremeditare[i
p=n\laminciunadiplomatic\,o`nt=lnim`noriceclas\social\.Dac\
primaestecondamnat\,ceadinurm\este,decelemaimulteori,
justificat\[iconsiderat\unmijlocnecesarpentruaaplanasauadep\
[ianumitesitua]iinepl\cute.Ominciun\,`ns\,suboriceform\arfi
ea,esteot\g\duireaadev\rului,oprezentarealucruriloraltfelde
cum sunt ele `n realitate. De aceea, porunca enun]at\ mai sus
interzice minciuna ca act ce se opune adev\rului [i, mai ales,
m\rturiamincinoas\`mpotrivaaproapelui.Numinciuna,ciadev\rul
trebuies\fieizvorul[itemeiuloric\ruiefortumandemnderespect.
Celcareiube[teadev\rulvademasca[ivaevitaoriceminciun\care
lezeaz\demnitateaaproapelui.Aceastatrebuies\fierecunoscut\[i
ap\rat\ca[iproprianoastr\demnitate,maialesatuncic=ndeste
pus\subsemnul`ntreb\rii,datorit\unorm\rturiimincinoase.
PoruncaaXa:S\nudore[ticasaaproapeluit\u,s\nudore[ti
femeiaaproapeluit\u,niciogorullui,nicislugalui,nicislujnica
lui,niciboullui,niciasinullui,[iniciunuldindobitoacelelui[i
nimicdinc=teareaproapelet\u(Ie[irea20,17).
Porunca aceasta, ca [i porunca a 8a, se refer\ la atitudinea
noastr\fa]\deaproapele[itotceeaceconstituiecasa[iuniversul
s\uexisten]ial.~ns\,spredeosebiredetoatecelelaltenou\porunci[i
ca o sintez\ a lor, aceast\ ultim\ porunc\ sanc]ioneaz\ poftele [i
dorin]ele noastre p\c\toase care afecteaz\ profund armonia [i
comuniuneainteruman\.~nEpistolac\treRomani,Sf=ntulApostol
Pavelm\rturise[teunlucrusemnificativ:eunamcunoscutp\catul
dec=tprinLege.C\cina[fi[tiutpofta,dac\legeanarfizis:S\nu
pofte[ti (Rom. 7, 7). Deci Sf=ntul Pavel a[az\ pofta la r\d\cina
p\catului.Poftanuseidentific\cufurtul.Eaesteorealitatel\untric\
cepunest\p=nireasupramin]ii[iainimii[idetermin\,apoi,toate
ac]iunile exterioare. De aceea, porunca aceasta ne descoper\

dimensiunea spiritual\ a `ntregii Legi a Vechiului Testament,


dimensiunepecareauignoratofariseii,auafirmatoprofe]ii[ia
des\v=r[itoM=ntuitorulIisusHristos.

94

PR. GHEORGHE POPA

~nEvangheliadup\Mateicitimurm\toarelecuvinte:Dininim\
ies:g=ndurirele,ucideri,adultere,desfr=n\ri,furti[aguri,m\rturii
mincinoase,hule.Acesteasuntcare`ntineaz\peom(Mt.15,19
20).Deaceea,`nrela]iileinterumaneM=ntuitorulaccentueaz\`n
mod deosebit sinceritatea, onestitatea [i cur\]ia inimii. P\strarea
unei inimi curate este, `ns\, destul de greu de realizat [i ea
presupunediscern\m=ntspiritual[iuneorichiardistan]areadecei
carenusestr\duies\tr\iasc\dup\r=nduialaluiDumnezeu.Acest
lucru`lspuneaSf=ntulApostolPaveluceniculuis\uTimotei:~n
zileledinurm\,vorfioameniiubitoridesine,iubitorideargin]i,
l\ud\ro[i,trufa[i,hulitori,neascult\toridep\rin]i,nemul]umitori,f\r\
cucernicie, lipsi]i de dragoste, ne`ndupleca]i, clevetitori,
ne`nfr=na]i, cruzi, neiubitori de bine, tr\d\tori, necuviincio[i,
`ng=mfa]i, iubitori de desf\t\ri mai mult dec=t iubitori de
Dumnezeu, av=nd `nf\]i[area adev\ratei credin]e, dar t\g\duind
putereaei.Dep\rteaz\tedeace[tia(IITim.25).
IV.2. Fericirile sinteza legii morale pozitive a celui deal doilea Testament
DecalogulsaucelezeceporunciaufostdatepeMunteleSinai
totdeLogosulsauCuv=ntulluiDumnezeu`naintede`ntrupareaSa
[i`nvederea~ntrup\rii.Dup\~ntrupare,Elam\rturisitc\nuavenit
s\striceLegea[iProfe]ii,cis\le`mplineasc\(Mt.5,17).Deaceea,
M=ntuitorul~nsu[iareinterpretatcelezeceporunci`npredicade
peMunteleM\slinilor(Mt.cap.5)`nrug\ciuneasacerdotal\[i`n
cuv=ntulrostitlaCinaceadeTain\(Ioan13[i17).Majoritatea
comentatorilor consider\, totu[i, c\ cele nou\ fericiri rostite `n
predicadepemunteconstituiesintezalegiimoraleaceluideal
doileaTestament,deoareceelecuprind,`nenun]urilelor,virtu]ile
fundamentalealevie]iicre[tine.
Analiz=nd conceptul de lege [i atribuindui mai mult un sens
juridic,uniimorali[ti,maialesprotestan]i,aucontestatcaracterulde
legealceluidealdoileaTestament.Eiconsider\c\`nvia]acre[tin\
suntemelibera]idejugullegiipriniubirea[ijertfaM=ntuitorului[ide

aceeatrebuies\fiminspira]inumaideaceast\iubire.Pentruai
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

aducepeceineconverti]ilacredin]acre[tin\trebuies\lefievestit\
iubirealuiHristos,nulegeadepeMunteleSinai.Aceast\p\rerea
fost`mp\rt\[it\[ieste`mp\rt\[it\deuniiteologideorientarepietist\,
`ns\contextulEvangheliei,ca[icon]inutul`ntregiiSfinteiScripturi,
nuconfirm\ipotezauneiopozi]iitotale`ntreLege[iEvanghelie,ci
doar o distinc]ie clar\, prin care se subliniaz\ etapele necesare
cre[terii [i maturiz\rii spirituale a con[tiin]ei umane, pentru a
`n]elegescopulultimalLegii,careesteEvanghelia.Aceasta`ns\nu
estef\r\delege,ciesteolegenou\,aduhului,aharului[ia
libert\]ii (Ioan 17, 1123; Mt. 28, 1920) . ~n acest sens
M=ntuitorul~nsu[iafostprofe]itdeprofetulIsaiacaunLegiuitor
(38, 20). El a recunoscut [i `nt\rit `n mod expres exigen]ele
esen]iale ale Decalogului, mai ales iubirea [i sfin]enia. De aici
vedemc\M=ntuitorulnuacerutdesfiin]arealegii,ciinteriorizarea
ei.DeaceealegeaceluidealdoileaTestamentnuesteexpus\,din
punctdevedereformal,subformaunorporunciexprese,sauaunui
codsistematicdemoral\,cisubformaunor`ndemnuricarerespect\
`n mod deplin libertatea [i responsabilitatea fiec\ruia. Sinteza
acestor`ndemnuriseafl\,a[acumammaispus,`ncelenou\fericiri
pecareSf=ntulIoanGur\deAurleaseam\n\cuDecalogul.
IV.2.1. Interpretarea Fericirilor

Cele9fericirisuntprezentatedeEvangheliadup\Matei5,1
12. Din perspectiva limbii ebraice, cuv=ntul fericire (Asher) se
identific\cureg\sireadimensiuniiontologiceaexisten]eiumane.
Putereaiubiriiesteprezent\`nacestcuv=ntAsherprinliteraShin,
a[acumesteprezent\[i`ncuv=ntul Basar,carneaontologic\a
Omului.Numaiatuncic=ndiubirealuiDumnezeuesteprezent\`n
Om,elesteajutat[i`ndrumats\mearg\sprefericire.Fericirease
identific\,astfel,cucre[terea[ides\v=r[ireaOmului`ncomuniunea
sacuDumnezeu.Acestsensalno]iuniidefericireesteanticipat
deja `n Psalmi: Fericit b\rbatul, care n a umblat `n sfatul
necredincio[ilor [i `n calea p\c\to[ilor nu a stat [i pe scaunul

hulitorilorna[ezut;ci`nlegeaDomnuluievoiaLui[ilalegeaLui
vacugetaziua[inoaptea.{ivaficaunpomr\s\ditl=ng\izvoarele
apelor,careroduls\uvadalavremeasa(Ps.1,13).

96

PR. GHEORGHE POPA

Omulcarerespect\legeaDomnului,vreas\spun\psalmistul,
este ca un Pom al cunoa[terii binelui [i r\ului, r\s\dit de
Dumnezeul=ng\izvoareleapelororiginarepestecareserevars\
harulDuhuluiSf=nt(Gen.1,2).Pentrucas\tr\iasc\`nmodreal
aceast\condi]ie,Omultrebuies\treac\prinexperien]aspiritual\[i
existen]ial\acelornou\fericiri.Elearputeafidefinitecatrepte
ontologicespre~mp\r\]ialuiDumnezeu,iarpredicadepemuntea
M=ntuitorului ar putea fi numit\, `n ansamblul ei, o c=ntare a
treptelorspreiubirealuiDumnezeu.Fiecarefericirenuesteundat
ontologic,cioetap\spiritual\[iostaredecon[tiin]\lacareOmul
poate s\ ajung\ printrun efort de voin]\, ajutat de harul lui
Dumnezeu.
1)Ferici]iceis\racicuduhulc\aloreste~mp\r\]iacerurilor.
Aceastaesteprimaetap\sauprimatreapt\`nc\l\toriaOmului
spreiubirealuiDumnezeu.Pentruaicunoa[tesemnifica]iasapro
fund\,trebuies\preciz\msemnifica]iacuvintelorcheieceocom
pun:S\r\ciacuduhul[i~mp\r\]iacerurilor.
S\r\cia cu duhul se identific\, `ntro anumit\ m\sur\, cu virtutea
smereniei.Eapresupuneoaten]iespiritual\deosebit\princarecentrul
dereferin]\alexisten]einoastresecircumscriecomuniuniiintimecu
Dumnezeu. Omul cu adev\rat smerit sau s\rac cu duhul tr\ie[te
sentimentulc\totcearesauposed\`naceast\lumeesteundarallui
Dumnezeu.Deaceeaelnuseata[eaz\`nmoddefinitivdeaceast\lume
[idetotcecuprindeea;maimult,elnuseata[eaz\definitivnicide
propriul s\u avut intelectual, spiritual sau moral. Omul s\rac cu
duhulestedisponibils\renun]elatotcearepentruap\straiubirea
Creatorului.Evidentc\disponibilitateadearenun]alabunurileacestei
lumireprezint\ostarespiritual\,a[acumamafirmatmaisus,[ieanu
presupune o renun]are sau separare concret\ de aceast\ lume, at=ta
timpc=t`nc\neestedat\putereadeatr\i[ialucra`nea.M=ntuitorul
`nsu[i,prinatitudineasa,nearat\c\toatebunurileacesteilumipotfi,
[itrebuies\fie,p\strate[imultiplicateprinefortulnostrucreator,
`ns\prezen]alornutrebuies\creezeodependen]\afectiv\absolut\fa]\
deele.Pentruaevitaaceast\dependen]\[iadevenis\raccuduhul
fiecare trebuie s\ ne confrunt\m la un moment dat cu semifica]ia

proprieinoastreavu]ii.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Laprimaimpresieavu]ianoastr\,cefacepartedinaceast\
lume, este destul de consistent\. Bunurile noastre materiale sau
spirituale,prietenii,p\rin]iisaucopiiino[trisuntrealit\]icarene
marcheaz\existen]a`ntrunmodunic.Dartotu[icese`nt=mpl\cu
ansamblultr\irilorcesenascdinrela]iacuele.Launmomentdat
neputemdaseamac\toateacestetr\iriseretrag`namintire,Toate
aspira]iile,toateemo]iileputernice,toatebucuriilesausuferin]ele
noastredevinamintiri,a[ezate`nad=nculcon[tiin]ei.{ipentruca
eles\nufieorientate,`nfinal,spremoarte,M=ntuitorulneinvit\,
prinaceast\prim\fericire,s\neasum\mvirtuteas\r\cieicuduhul,
adic\s\ne`mbog\]im`nDumnezeu.Cinevaarputeafibogatsau
s\racdinpunctdevedereeconomic.Dinpunctdevederespiritual
acest lucru este mai pu]in important. Ceea ce conteaz\ este
atitudineal\untric\fa]\debog\]iesaus\r\cie.Aceast\atitudinenu
poatefidec=tunachenotic\,av=ndu[iizvorul`nkenozaFiuluilui
Dumnezeu, care, din iubire pentru Om, a devenit s\rac.
Asum=ndu[iaceast\condi]ieElaa[ezatca[icriteriuaxiological
fericirii umane ascultarea [i iubirea fa]\ de Tat\l, virtu]i care
exprim\, `n mod profund, s\r\cia cu duhul. S\r\cia cu duhul `l
`mbog\]e[te,defapt,pe Om[ilajut\s\devin\cuadev\ratliber
`ntruc=t`lelibereaz\deceeaceestetrec\tor[ilajut\s\descopere
ceeaceestenetrec\tor`nfiin]ele [ilucrurileacesteilumi.Omul
s\raccuduhul`[idescoper\,deasemenea,adev\ratasaidentitate[i
voca]ie`nmijlocullumii.El`[ir\stigne[teeuls\upsihologic[i,
prinaceasta,elseapropiede~mp\r\]ialuiDumnezeuprezent\`n
El. Deci s\r\cia cu duhul se identific\ cu lep\darea de sine [i
intrarea`ncomuniunecuCelcareas\r\citpentrucanois\ne
`mbog\]im`ntruEl.Lep\dareadesinenuesteolucrareu[oar\.
Easeconsum\`ntrunfocmistuitorall\crim\riinoastrefiin]iale
[i,deaceea,adouafericire rostit\deM=ntuitorulare`nvedere
aceast\realitate.
2)Ferici]iceicepl=ngc\aceiasevorm=ng=ia(Mt.5,4).
Pl=nsuleste,decelemaimulteori,expresiasuferin]ei,`ns\el

poatefi[iexpresiabucuriei.Oameniil\crimeaz\[i`nmomentede
suferin]\,dar[i`nmomentedebucurie.M=ntuitorulIisusHristosnu

98

PR. GHEORGHE POPA

face,`ns\,niciodat\elogiulsuferin]ei,pentruc\aceastanuarestatut
ontologic `n existen]a uman\. Suferin]a este un accident care
trebuieasumat[idep\[it,cusperan]a`nbucuriafinal\.Deaceea,
textelebiblicecarevorbescdesprecreareaomului[idesprevia]asa
ontologic\nufolosesccuv=ntulsuferin]\.Cutoateacestea,pentrua
ajungelaasem\narecuDumnezeu,Omultrebuies\treac\prinetape
succesive,prinmor]i[i`nvieriontologice.Acesteaarfifostoare
dureroase?Sf=ntulMaximM\rturisitorulconsider\c\nuarfifost
dureroase, dar pl=nsul [i lacrimile ontologice lar fi `nso]it
totu[ipeom.~naceast\adouafericireM=ntuitorulvorbe[te,cu
siguran]\, despre aceste lacrimi ontologice, dar credem c\ ele
implic\[ilacrimilenoastrepsihologice[ilacrimilecare]=[nescdin
privireacurat\asfin]ilor,dup\ceautrecutprinexperien]aprofund\
a poc\in]ei. Ei cunosc lacrimile iubirii curate, dar [i lacrimile
suferin]eicareapardincauzap\catului,separ\rii[imor]iifa]\de
Dumnezeu. Cunosc=nd aceast\ situa]ie existen]ial\ a Omului
individualsauaOmuluicolectiv,M=ntuitorulpromitecelorcare
pl=ng, celor cutreiera]i de aceste lacrimi, m=ng=iere. Aceast\
m=ng=iere nu este o simpl\ consolare psihologic\ deoarece o
lacrim\Dema(DaletMemAyin)`nebraic\estes=ngele(Dam)
ochiului litera Aiyn. Lacrimile sunt o hemoragie
purificatoare a privirii [i, ca atare, sunt izvoare ale cunoa[terii
spirituale.Celcareexperiaz\aceast\caledecunoa[teredevineo
fiin]\bl=nd\,ofiin]\ac\reiprezen]\pacific\peceicareseafl\pe
aceea[icalespre~mp\r\]ialuiDumnezeu.Atreiafericireserefer\
tocmai la aceast\ calitate care nu se poate dob=ndi dec=t prin
experien]alacrimilor.
3)Ferici]iceibl=nzic\aceiavormo[tenip\m=ntul(Mt.5,5).
Laprimalectur\suntemtenta]is\credemc\estevorbade
p\m=ntulexteriorpecarenoi`llocuim.~nrealitateestevorbade
p\m=ntull\untriccare,odat\purificatprinlacrimi,devinecapabil
s\participelaluminaharuluiluiDumnezeu.
Bl=nde]eadecarevorbe[teaceast\fericireesteunrodallac
rimilorpurificatoare,dar[ials\r\cieicuduhulsaualsmerenieide

carevorbe[teprimafericire.Omulcareajungelabl=nde]eaonto
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

logic\mo[tene[tep\m=ntuls\ul\untric,deoarecetr\ie[te`nsmere
nie cu duhul [i `n orizontul darurilor lui Dumnezeu. El se afl\,
astfel,pecaleaceastr=mt\a~mp\r\]iei,`ntruc=tadep\[itviolen]a
[i a dob=ndit bl=nde]ea, virtutea fundamental\ a celui s\rac cu
duhul [i a c\rui fiin]\ este cutreierat\ de lacrimile poc\in]ei.
Bl=nde]ea,`nacestcaz,seidentific\defaptcurigoareaspiritual\[i
cuseteadedreptatedumnezeiasc\lacareserefer\fericireaa4a.
4) Ferici]iceicefl\m=nzesc[i`nseteaz\dedreptatec\aceiase
vors\tura(Mt.5,6).
Dreptatea la care se refer\ aceast\ fericire este, desigur,
dreptatealuiDumnezeucereprezint\m\suraoric\ruilucru.Eaa[az\
limitelenecesareoric\reicre[terispirituale.P\trunderea`norizon
tulacesteidrept\]ipresupunedep\[ireaconceptelornoastrelimitate
despredreptate[idob=ndireabl=nde]iiontologice.Ceicare`nse
teaz\dup\aceast\dreptatevorfis\tura]ipentruc\eaesteexpresia
legilorontologicelegatedeLogosul[iCuv=ntulluiDumnezeucare
le`ntemeiaz\.Elam\rturisitc\avenit`nlumes\aduc\Sabiacu
dou\t\i[uri,unulaldrept\]ii[ialtulalbun\t\]ii[imilostivirii.Cei
care`nseteaz\mereudedreptatealuiDumnezeudob=ndesc,prin
aceasta,virtuteamilosteniei.
5) Ferici]iceimilostivic\aceiasevormilui(Mt.5,7).Aceasta

`nseamn\c\dreptatealuiDumnezeunuesteuna
juridic\, ci o alt\ expresie a iubirii Sale [i ea se manifest\ `n mod
esen]ial prin puterea iert\rii. Din momentul c\derii lui Adam,
Dumnezeu`liart\[iipreg\te[tem=ntuirea.Evangheliafiuluirisipitor
estearhetipuliert\rii,adic\almilostiviriiluiDumnezeufa]\deOm.Ea
nearat\c\oriceomcare[irevine`nsine[ise`ntoarceladevenireasa
ontologic\experiaz\milostivirealuiDumnezeu[i,`ntruea,experiaz\
propriasa`nvieredinmoarteap\catului.Atuncieldevinelar=nduls\u
milostiv.Omulcarenuexperiaz\milostivirealuiDumnezeufa]\deel,
r\m=ne prizonierul propriului s\u eu, care `n rela]iile interumane
estedestuldevulnerabil.Omulcuadev\ratmilostivestecelcarenu

reducemilosteniadoarladimensiuneasaafectiv\,psihologic\,cio
circumscrie`norizontuldrept\]ii

100

PR. GHEORGHE POPA

[imilostiviriiluiDumnezeu.Dreptateaf\r\milostivireconducela
`mpietrireainimii,iarmilostivireaf\r\dreptaterisc\s\fienerodnic\
[ic=teodat\la[\,maialesatuncic=ndesteamenin]at\defric\.Afi
milostivfa]\dealtul`nseamn\,a[adar,alajutas\[iduc\singur
cruceaexisten]eisale.Deaceeaarhetipulmilostiviriiumaneeste
SimonCirineanul.
Milostivirea fa]\ de altul este virtutea care purific\ inima de
orice ur\ sau r\utate [i o face transparent\ pentru vederea lui
Dumnezeu . De aceea urm\toarea fericire de care vorbe[te
M=ntuitorulestecur\]iainimii.
6) Ferici]iceicura]icuinimac\aceiavorvedeapeDumnezeu

(Mt.5,8).
~nlimbajulbiblicinimareprezint\centrulontologicalOmului
`n care se s\l\[luie[te harul Duhului Sf=nt. Atunci c=nd este
curat\,nu`nsensbiologic,ci`nsensontologic,inimavede
pentruc\adevenitlumin\.Eavedepentruc\estev\zut\de
Dumnezeu. ~ntrun sens simbolic, inima curat\ se identific\ cu
Sinaiul l\untric al Omului `n care Evreii v\d glasul lui
Dumnezeu, adic\ v\d pe DumnezeuCuv=ntul. Purifica]i prin
experien]a pustiului, hr\ni]i de DumnezeuCuv=ntul cu man\ [i
ad\pa]i cu apa ce a ]=[nit din Piatr\, Evreii nu doar ascult\
Cuv=ntul,ci`lv\dcuinima.Eadevineatunciochiulfiin]ei
Omului, care `l vede pe Dumnezeu. Ajuns pe aceast\ treapt\
spiritual\,Omuldevinef\c\tordepace[ifiualluiDumnezeu,dup\
cumnesugereaz\fericireaa[aptea.
7) Ferici]if\c\toriidepacec\aceiafiiiluiDumnezeusevor
chema(Mt.5,9).
Conformacesteifericiri,Omulf\c\tordepacenuestecelcare
aplaneaz\conflicteleexterioare,cicelcareadob=nditpaceainimii
saleprinvederealuiDumnezeu.AcestOmrenun]\lapropriasa
puterepentruase`mbr\ca`nSlava[iPuterealuiDumnezeu,care
este nonviolent\ [i f\c\toare de pace. Exist\ `ns\ un text `n
Evangheliecarenesurprinde[i`nminteaunoraelcreeaz\confuzii.

EstetextuldinEvangheliadup\Matei,cap.10,v.34,`ncare
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

M=ntuitorul afirm\: Nu socoti]i c\ am venit s\ aduc pace pe


p\m=nt;namvenits\aducpace,ciSabie.Evidentc\M=ntuitorul
faceaiciodistinc]ie clar\`ntre pacea pe care noi`ncerc\ms\o
instituim `n lume, uneori prin metode agresive, [i pacea care
coboar\ de sus prin El, care este Sabie (YHWH). Este Sabia
Duhuluicarer\ne[teinima[iofaces\suspinedup\dreptatealui
Dumnezeu.~ns\ceicarecaut\dreptatealuiDumnezeu`naceast\
lume,evidentc\vorfipersecuta]i.AcestoraDumnezeulepromite
~mp\r\]iaSa,a[acumreiesedinfericireacareurmeaz\.
8) Ferici]i cei prigoni]i pentru dreptate c\ci a lor este
~mp\r\]iacerurilor(Mt.5,10).
Celor prigoni]i pentru dreptate le este permis\ ~mp\r\]ia
cerurilor, promisiune f\cut\ [i celor s\raci cu duhul. De aceea,
dreptatealacareserefer\aceast\fericiresedistingededreptateala
care se refer\ a patra fericire. Unul din personajele cele mai
misterioasealeSfinteiScripturiesteMelchisedecregeleDrept\]ii
careavenitlaAvraam,p\rintele`ntemeietoralluiIsrael,[iia
aduscadarurip=ine[ivin(Gen.14,1820).Melchisedeceste,`n
acela[itimp,regealp\cii(Shalom)[iaduceluiAvraamocunun\
maiimportant\dec=tceaaregalit\]ii[ianumecununasacerdotal\,
prin care Avraam, ca icoan\ a omului drept, redescoper\
dimensiuneaontologic\adrept\]ii,carefacedinfiin]asaocas\a
luiDumnezeu.~ntruc=tDumnezeu`[ig\se[tecas\`nsufletul
Omuluidrept,`ipromiteacestuia~mp\r\]ia,`ns\drumulspreeanu
esteu[or.Pretutindeniaparobstacoleleexisten]iale,identificateaici
cuprigoana,iar`nurm\toareafericirecuocara[ibatjocuracepot
venifiedinl\untru,fiedinafar\.Fericireaaceastaserefer\,
dup\uneleinterpret\ri,maimultlaobstacolelel\untrice,lademonii
interiori,caresepun`nmi[careatuncic=ndOmulestepecalea
~mp\r\]iei.Elsedistan]eaz\atuncidecolectivismulgregar`ncare
domne[teindividualismul[iseapropiedeprofunzimeaontologic\a
persoanei`ncomuniunecuDumnezeu.
Urm\toareafericire,[iultima,nearat\c\obstacolelel\untrice,

ce apar `n calea Omului`mbun\t\]it, suntdublate de obstacolele


exterioare.

102

PR. GHEORGHE POPA

9)Ferici]ive]ific=ndv\voroc\r`[iv\vorprigoni[ivorzicetot
cuv=ntulr\u`mpotrivavoastr\,min]inddinpricinaMea(Mt.5,11).
Observ\mc\`naceast\fericire,M=ntuitorulfacereferirelaSine
[iatrageaten]iac\to]iceicarelvorm\rturisipeEl`naceast\lume
caFiualluiDumnezeuvorfipersecuta]i,ignora]i,marginaliza]i.
Cualtecuvinte,cinem\rturise[tec\HristosesteFiulluiDumnezeu
[iM=ntuitorullumii,nupoates\eviteexperien]aCrucii.~naceast\
experien]\, `ns\, Hristos este `nso]itorul tainic, este Mirele [i
St\p=null\untricac\ruiprezen]\vau[urapoverileexisten]iale[i,`n
final,vatransformasuferin]a`nbucurie:Bucura]iv\[iv\veseli]i
c\platavoastr\mult\este`nceruri(Mt.5,12).
IV.2.2. Rela]ia dintre Decalog [i Fericiri

A[acumammaispus,DecalogulafostunpedagogspreHris
tos(Gal3,24).Elaavutdreptscoppreg\tireamoral\[ispiritual\a
umanit\]iipentruprimirea`ns=nuleiaFiuluiluiDumnezeu.Dar
aceast\ preg\tire nu sa putut face f\r\ consim]\m=ntul activ al
poporuluiales,f\r\r\spunsuls\upozitivlachemarealuiDumnezeu.
Acestr\spunsefectivestedefinit`nLevitic,a3acarteaPentate
uhului,cafidelitatefa]\deLege.Aceast\legedat\deDumnezeu
poporului ales are deci o semnifica]ie mult mai profund\ dec=t
no]iuneadelegeobi[nuit\,carecondi]ioneaz\convie]uireanoastr\
social\[ipolitic\.Legea`nsensbiblic,a[acumammaispus,esteo
manifestareavoin]eiluiDumnezeu,undaralharului[inuole
gisla]iejuridic\cuofinalitatesocial\.Acestlucrusepoateobserva
dincuvinteleM=ntuitoruluirostitedup\celenou\fericiri,`ncare
este pus\ `n rela]ie dialectic\ puterea constr=ng\toare a legii, cu
puterea eliberatoare a harului [i a libert\]ii credin]ei. Evident c\
M=ntuitorulnuavenits\striceLegea,princareElSadescoperit
luiMoise[ipoporuluiIsrael,`ns\prezen]aSaconcret\ofer\onou\
perspectiv\deinterpretareaLegii:A]iauzitc\saziscelorde
demult:S\nuucizi().Eu`ns\v\spunvou\:Oricinesem=nie
pefrateles\uvrednicvafideos=nd\;[icinevazicefrateluis\u:

netrebnicule,vrednicvafidepedeapsasinedriului;iarcinevazice:
nebunule,vrednicvafidegheenafocului(Mt.5,2122).
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Observ\mdinacesttextc\M=ntuitorulnudesfiin]eaz\Legea,
darinstituieunnoucriteriudeinterpretareasa[ianumecriteriul
iubirii.Deaceea,Sf=ntulPavelvaspunec\iubireaeste`mplinirea
Legii(Rom.13,10).Deaceea,Taina`mp\r\]ieiluiDumnezeunu
esteLegea,ciIubirearev\rsat\`nlumedeDumnezeuTat\l,prin
Fiul`nDuhulSf=nt.
Deci Iubirea, care exprim\ Taina ~mp\r\]iei lui Dumnezeu,
numit\[iiubireevanghelic\,nuseidentific\cuunsimplusentiment
uman,cicuiubireakenotic\aluiHristosfa]\deDumnezeuTat\l,
pedeoparte,[ifa]\delume,pedealt\parte.Numai`nacestcaz,
iubirea devine lege universal\, a[a cun transpare din cuvintele
M=ntuitorului:A]iauzitc\sazis:S\iube[tipeaproapelet\u[i
s\ur\[tipevr\jitorult\u.IarEuv\zicvou\:Iubi]ipevr\jma[iivo[tri,
face]ibinecelorcev\ur\sc[iruga]iv\pentruceicev\vat\m\[iv\
prigonesc,cas\fi]ifiiiTat\luivostruCeldinceruri,c\Elfaces\
r\sar\soarelepesteceir\i[ipesteceibuni,[itrimiteploaiepestecei
drep]i[ipesteceinedrep]i(Mt.5,4345).Prinacestecuvinte
M=ntuitorul atrage aten]ia c\ nimeni nu poate ajunge la taina
~mp\r\]ieiluiDumnezeudac\nufaceefortuldeadep\[inaturasa
individualist\,autoap\rareabiologic\[ipsihologic\aeului`nfa]a
alterit\]iiluiDumnezeu[iasemenilor.
Dep\[irea egoismului, a egocentrismului [i autosuficien]ei,
sus]inuteuneorichiarderespectareaLegii,a[acumvedemdinati
tudinea fariseilor, nu se poate realiza dec=t prin asumarea exis
ten]ial\avirtu]ilorprezente`ncelenou\fericiri.Acestea,lar=ndul
lor,nupotfiasumate`nmodindividualist,ci`ncomunitate,fiind
sus]inutepermanentdepracticarug\ciunii[iapostului,dup\cum
reiesedincuvintelecucareM=ntuitorul`[i`ncheiepredicadepe
munte.
A[adar,LegeaPrimuluiTestament,sintetizat\`nDecalog,afosto

chemareadresat\poporuluiIsraelpentrucaels\primeasc\[is\poarte
NumeleluiDumnezeu`nistorie.~ntradi]iasemitic\,a[acumammai
amintit, numele reprezenta manifestarea unei alterit\]i personale.
Revela]ia numelui `nsemna o comuniune [i o rela]ie cu persoana
care[idescoper\numele,oposibilitatedeafacecuno[tin]\cu

104

PR. GHEORGHE POPA

fiin]asa.DeaceeaMoise,accept=ndmisiunea`ncredin]at\luide
Dumnezeu,iacerutAcestuias\idescopereNumele(Exod3,13).
Pentrucelelaltepopoareacestnumer\m=neascuns.Chiar[ipentru
Israel,NumeleluiDumnezeunueraaccesibildec=t`nlimitelele
g\m=ntului, a rela]iei cu Dumnezeu. Acest leg\m=nt a fost
concretizat`nLege.
CeldealdoileaTestamentafirm\`ns\c\Hristosestesf=r[itul
Legii(Rom.10,4;Gal.2,16).DeaceeatotSf=ntulApostolPavel
saopuscelorcarevoiaus\impun\Legeamozaic\p\g=nilorcare
`mbr\]i[aucredin]acre[tin\.Defaptacestlucruafostconsfin]it[i
desinodulapostolicdelaIerusalim(Fapte15,10).Cutoateacestea
noinuputems\tragemconcluziipripite[is\afirm\mc\`ntreaga
Lege a Primului Testament a fost `nl\turat\ din via]a cre[tin\.
Texteleinvocatemaisusserefer\defaptlagreutatea[ijugulLegii
ceremonialecareprefigurajertfaluiHristos,`nPrimulTestament.
Dar aceast\ Lege nu mai este obligatorie `n cel deal doilea
Testamentpentruc\Hristosesteacumjertf\curat\[i`nacela[itimp
jertfitorulcareseducepeSinecajertf\Tat\lui.DeaceeaHristosnu
desfiin]eaz\Legea`ntotalitateaei,ciopline[te(Mt.5,17).Nici
Sf=ntulApostolPavelnurefuz\Legea[icaracteruls\upedagogic:
Desfiin]\m noi Legea prin credin]\? Nicidecum! Dimpotriv\
`nt\rimlegea(Rom.3,31).
PentruSf=ntulApostolPavel,Legeaesteun`nso]itoralomului
c\zut`np\cat.Eapuneolimit\`ntrestareadec\dere[istareade
comuniune cu Dumnezeu. Ea define[te [i manifest\ realitatea
p\catului, e[ecul omului incapabil de a tr\i `n comuniune cu
Dumnezeu.
Existen]a Legii este deci expresia `ndep\rt\rii de Dumnezeu,
dovad\c\`ntreom[iDumnezeuexist\unziddesp\r]itor.Chiardac\
omularrespecta`ntreagaLege,ziduldesp\r]itornusezdrobe[te,c\ci
separarea,adic\p\catul,nuconst\doar`nnerespectareaLegii,ci`n
`ndep\rtarea de Dumnezeu. A[a `nc=t dac\ nerespectarea Legii nu
epuizeaz\ realitatea p\catului, respectarea Legii nu `nseamn\
`nl\turarealui.~nacestsensSf=ntulApostolPavelafirm\c\omulnu

sepoatejustificaprinfapteleLegii.Nuse
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

poate deci `ndrept\]i `naintea lui Dumnezeu printro respectare


formal\aunorprescrip]iilegale.
Hristosestesf=r[itulLegii(Rom.10,4)[i`nacela[itimpelibe
ratorul celor de sub Lege (Rom. 8, 2) pentru c\ el a `nl\turat
condi]iaexisten]eiLegii,adic\p\catul.Eladistrus`ntrupuls\u
divino uman zidul desp\r]itor (Ef. 2, 14), distan]a existen]ial\
care separ\ omul de Dumnezeu. Dar Legea nu este anulat\, ci
`mplinit\`niubire.Legeacontinu\s\descopereomuluistareade
p\cat`ncare se afl\ (Rom. 7, 78). Eu nu am cunoscutp\catul
dec=tprinlegeC\cif\r\legep\catulestemort.Totu[iacum,`n
starea de har, recunoa[terea p\catului nu mai este o dovad\ a
condamn\rii[iamor]ii.Legeanumaiesteunblestem,cim\sura
`ns\[ia`mp\rt\[iriinoastredeiubirealuiDumnezeu;Legeacelui
dealdoileaTestamentdescoper\iubireanebun\aluiDumnezeu
pentru om, care transfigureaz\ `nc\lcarea legii, f\c=nd din ea o
posibilitate de poc\in]\, de `ntoarcere la rela]ia de iubire cu
Dumnezeu,adic\oposibilitateavie]iive[nice.M=ntuireaomului,
participareasalavia]ave[nic\,nuestedeciunfaptjuridic,legalist,
ci o participare la iubirea lui Dumnezeu care d\ruie[te via]\.
ProblemapecareSf=ntulApostolPavelapusoiudaizan]iloresteo
dilem\ `ntre con]inutul ontologic al m=ntuirii [i acceptarea sa
juridic\.~ntrebareafundamental\pentrueleste:Cined\via]\celor
mor]i,cinetransfigureaz\existen]anoastr\trec\toare,f\c=nddinea
unipostasalvie]iive[nice:iubirealuiDumnezeusauLegea?Dac\
esteLegea,atunciHristosamurit`nzadar(Gal.2,21).Dac\este
iubireaSa,atuncivia]a[im=ntuireasuntdarurialelibert\]iiiubirii
luiHristoscareneelibereaz\desubjugulLegii(Ef.2,510).
Hristos,FiulluiDumnezeu,adoveditc\iubireaSaestesuperioar\
Legii. Noi avem Lege [i dup\ legea noastr\ trebuie s\ moar\, au
strigatiudeiiluiPilat.Prinacestecuvinte,f\r\acunoa[tesemnifica]ia
lor real\, iudeii au surprins sensul profund al jertfei lui Hristos.
ConformLegiiomulestesupusmor]ii,separ\riidevia]\:eltrebuies\
moar\.HristossasupusLegii[imor]ii,darprinaceastael`nsereaz\

Legea [i moartea `ntro nou\ ordine a existen]ei: `n iubirea care


ipostaziaz\via]a.CrucealuiHristosesteultimaconsecin]\a

106

PR. GHEORGHE POPA

Legii,ablestemului[iamor]ii,dar`nacela[itimpestesf=r[itul
Legii[idep\[ireaei.Deaceeapentruuncre[tinLegeaesteiubirea
r\stignit\aluiHristos,FiulluiDumnezeu,carea[teapt\`nt\cere
r\spunsulomului.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

CAPITOLUL V

Con[tiin]a moral\ principiul subiectiv al


ordinii morale
Dac\ legea moral\ reprezint\ principiul obiectiv al ordinii
morale,con[tiin]amoral\,decarenevomocupa`nacestcapitol,
esteprincipiuleisubiectiv.Etimologic,no]iuneadecon[tiin]\vine
dinlimbalatin\delaprepozi]iacum#cu[isubstantivulscientia#
[tiin]\.
~nlimbarom=n\no]iuneadecon[tiin]\aredou\sensuri:unul
psihologic[iunulmoral.Deaceeaputemvorbideocon[tiin]\psi
hologic\saufenomenal\[ideocon[tiin]\moral\.
V.1. Con[tiin]a psihologic\
Din perspectiva psihologic\, con[tiin]a reprezint\ suma de
informa]iipecarelecuprindepsihicul,launmomentdat,[ipecare
spiritul(sauEul)leordoneaz\sauselas\ordonatdeacestea 70.Deci
con[tiin]apsihologic\arfisentimentulnemijlocitpecarecineva`lare
despre ceea ce se petrece `n forul s\u l\untric, [i, de asemenea,
sentimentul c\ ceea ce se petrece `n interiorul s\u `i apar]ine [i
constituie via]a sa intim\. Psihanaliza, fidel\ concep]iei freudiene
desprepsihic,facedistinc]ie`ntrecon[tiin]apsihologic\spontan\[i

con[tiin]a reflectat\ a Eului, care percepe fenomenele psihice, le


evalueaz\ [i le organizeaz\. Con[tiin]a spontan\ este un dat primar,
nediferen]iat,otr\irespontan\`ncareseafl\resorturile`ntregiivie]i
psihice. Con[tiin]a reflectat\ apare atunci c=nd Eul se dedubleaz\,
pentruaseanalizapesine`nsu[i,[ieaafostasem\nat\depsihologicu
of\cliecarelumineaz\doaroparteavie]iipsihice[ianume

Cf.En\chescuConstantin, Tratatdepsihanaliz\[ipsihoterapie,Editura
Didactic\[iPedagogic\,Bucure[ti,1998,p.131.
70

108

PR. GHEORGHE POPA

con[tientul,l\s=nd`nobscuritatemi[c\rileprofundealepsihicului,
activitateasaincon[tient\,spontan\[iinstinctiv\.
A[adar, prin con[tiin]a psihologic\, care este prima treapt\ a
con[tiin]eidesine,omulreflecteaz\asupratr\irilorsale,pecarele
raporteaz\laEuls\upersonal.Atuncic=nd`ntretr\irilesauactele
psihice[iEunuexist\oleg\tur\,atunciEulnuarecon[tiin]aacelor
acte[icaatareeler\m=nacteincon[tiente,adic\instinctive,sau
subcon[tiente, adic\ automate. Ceea ce caracterizeaz\ con[tiin]a
psihologic\aomuluiestefaptulc\eanuraporteaz\actelepsihicela
unprincipiuobiectiv,cumarfilegeamoral\,cidoarinformeaz\Eul
desprest\rile[iactelesalepsihice.
Atunci c=nd aceste acte sunt raportate la legea moral\ [i
evaluatecaatareavemdeafacecucon[tiin]amoral\.
V.2. Con[tiin]a moral\
Con[tiin]amoral\nuseidentific\cucon[tiin]apsihologic\,dar
opresupune[ioincludepeaceasta.Deasemenea,con[tiin]amoral\
nu se identific\ cu Eul personal, deoarece `l oblig\ moral pe
acesta[i`ijudec\actelesale.A[acumnesugereaz\termenullatin
conscientia [i termenul grecesc FL<giv*0F4H, con[tiin]a moral\
presupuneocunoa[tererela]ional\sauo`mpreun\cunoa[tere,adic\
ocunoa[tereafaptelorprinraportarealorlaunprincipiuobiectiv.
~nTeologiaMoral\exist\opluralitatededefini]iialecon[tiin]ei
morale,`ns\ideeaprincipal\careunific\toatedefini]iileesteaceeac\
princon[tiin]amoral\omul`[idep\[e[tesineles\uegoist[i[ievalu
eaz\faptele`nfunc]iedeunprincipiusuperiorlegeamoral\care
semanifest\`ncon[tiin]asa,odat\cudob=ndireacon[tiin]eidesine.
~n raport cu modul de desf\[urare a unui act, de la simpla
poten]ialitatep=n\lafaptaconcret\,sepotconstatatreimomente
obligatorii `n care se manifest\ con[tiin]a moral\: con[tiin]a
antecedent\sauanterioar\unuiactsauuneifapte,concomitent\cu
ea [i consecvent\ sau posterioar\ ei. ~n ipostaza antecedent\
con[tiin]ane`ndeamn\s\s\v=r[imofapt\,dac\este`nconformitate
cu legea moral\, sau ne `ndeamn\ s\ nu o s\v=r[im, dac\ ea

contravinelegii.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

~nipostazaconcomitent\,con[tiin]amoral\esteunmartoral
s\v=r[iriiuneifapte,stimul=ndvoin]a,dac\esteofapt\bun\,sau
oprindo dac\ este un act r\u. ~n ipostaza consecvent\ sau
posterioar\faptei,con[tiin]adevinejudec\torulfaptei[i`nfunc]ie
dejudecataeiomultr\ie[teunsentimentdemul]umire,dac\fapta
este bun\ sauunsentiment de ru[ine, de regret[i vinov\]ie dac\
faptaesterea.
V.3. Con[tiin]a moral\ [i con[tiin]a religioas\
Plec=nddelaetimologiacuv=ntuluicon[tiin]\,apareurm\toarea
`ntrebare: aceast\ `mpreun\ cunoa[tere este mai `nt=i moral\ sau
religioas\?Con[tiin]amoral\nupercepevizibilul,pentruc\acestaeste
perceputprinsim]uri,niciadev\rulcaideepur\,cieapercepefaptele
deordinmoral.Problemacaresepuneaiciesteacumdac\,`nstarea
originar\,con[tiin]aesteesen]ialmoral\saureligioas\.Cualtecuvinte,
arecaobiectnemijlocitbinelesaupeDumnezeu?Evidentc\acest
lucru se reconsider\ `n cazul omului din starea originar\, pentru c\
tensiuneadintrebine[ir\uestedejaoconsecin]\ac\derii.Ontologic,
bineleestelegatdeDumnezeu,r\ulestesepararedeel.~ncondi]iile
noastre este greu de spus dac\ o con[tiin]\ moral\ [i religioas\ sar
puteadezvoltaf\r\educa]ie.Prezen]acon[tiin]eimoralesemanifest\
dejalacopilprinru[ine,fric\,mul]umire,`naintecauncopils\fifost
`nv\]at s\ g=ndeasc\ despre Dumnezeu. El cunoa[te deja opozi]ia
dintrebine[ir\u.Decielementuloriginaralcunoa[teriicon[tiin]eieste
moral [i nu religios. Experien]a adult\ confirm\ acest lucru. La un
adult con[tiin]a moral\ poate continua chiar `n absen]a faptului
religios.Exist\unbine[iexist\unr\ucareseopuneunulaltuia:iat\
fondul moral universal al cunoa[terii morale despre care con[tiin]a
uman\d\ m\rturie [icare constituiepunctulde plecarealactivit\]ii
morale indiferent cum este conceput acest bine sau acest r\u.
Con[tiin]a nu descoper\ omului care este binele [i care este r\ul
concretpentruc\eanuesteceacarecreeaz\binele,daratuncic=nd
binele[ir\ulserealizeaz\eaarecapacitateadeadeosebipeunulde

altul. Spre exemplu disimularea, m=nia, revolta, l\comia sunt


consideraterele`nainteacon[tiin]ei,`n

110

PR. GHEORGHE POPA

timpceiubirea,afec]iunea,tandre]ea,ascultarea,recuno[tin]asunt
consideratedemnedeapreciere.
F\r\ `ndoial\ c\ aceast\ facultate critic\ a binelui [i a r\ului
r\m=ne,launmarenum\rdeoameni,foarterudimentar\[ipu]in
sensibil\.Nuan]elemoralescap\celormaimul]i,`ns\estefoarte
importantcafiecares\cunoasc\[imanifest\rileconcretealebinelui
[ialer\ului.Altfelcunoa[terea[iopozi]iaabstract\dintrebine[ir\u
nuaraveanicioconsecin]\practic\.
Cei care nu cunosc manifest\rile concrete ale binelui [i ale
r\ului,identific\deobiceibinelecufrumosul,utilulsaupl\cutul.
V.4. Con[tiin]a moral\ `n Sf=nta Scriptur\
Sf=nta Scriptur\ a Primului Testament vorbe[te de existen]a
con[tiin]eimorale,darf\r\s\aib\uncuv=ntspecialpentrudefinirea
ei.Existen]aei,cadatconstitutivpentrufiin]aomului,sepoate
constataimplicitdinporuncadat\primiloroamenideanum=nca
din pomul cuno[tin]ei binelui [i r\ului. Primii oameni aveau
capacitateadeacunoa[tebinele[idear\m=ne`norizontulbinelui
supremcareestecomuniuneacuDumnezeu.
Textulbiblicexprim\metaforicacestlucru:eraugoi[inuse
ru[inau.Con[tiin]amoral\nuimustrapentruc\nucunoscuser\`nc\
r\ul[inuls\v=r[iser\`nmodconcret.Adic\eraugoidesinele
egoist,darplinideprezen]aharuluiluiDumnezeu.
~n momentul `n care aceast\ prezen]\ nu mai este recunoscut\
`ncepe dezordinea, [i astfel cunoa[terea binelui se amestec\ cu
cunoa[terea r\ului. {i `n acest moment con[tiin]a moral\ `[i arat\
lucrareasamustr=ndulpeAdam.AuzindglasulluiDumnezeu,else
ascunde[inuarecurajulresponsabilit\]iiactelorsale.Acela[ilucruse
poateobserva[ilaCaincarelucidepefrateles\uAbel.Con[tiin]a`l
acuz\`ngrozitor:Pedeapsameaestemaimaredec=ta[puteaopurta.
Dem\izgone[tiacumdinp\m=ntulacesta,m\voiascundedelafa]a
Ta[ivoifizbuciumat[ifugarpep\m=nt(Fac.4,13[i14).Deci
Cainsimte`ncon[tiin]aluic\vinov\]ialuiestemare[inumaisper\s\
fieiertat.Simte[ivede`nsufletuls\ulegeamoral\abineluipecarenu

arespectato.Odat\cutrecereatimpului
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

con[tiin]a moral\ a omului se va `ntuneca, dar nu va disp\rea


niciodat\,civa`nso]ipermanentistoriasa.Dup\potop,Noeaduce
jertf\ de recuno[tin]\ lui Dumnezeu `ndemnat de propria sa
con[tiin]\(Fac.8,20).
Avraamvreas\aduc\jertf\pefiuls\uIsaacpentruaascultade
porunca[ichemarealuiDumnezeu.Iosifestev=ndutdefra]iis\i,
iarRuben,v\z=ndc\frateles\unupoatefig\sit[iarupthainele[i
sa`ntorslafra]iis\izic=nd:B\iatulnueste,dareuundem\voi
duce(Fac.37,30).
Con[tiin]amoral\lasf\tuits\salvezevia]afrateluis\u,con
[tiin]\carelaceilal]ifra]iera`ntunecat\deegoism,gelozie[iur\.
Dus`nEgipt,Iosifrezist\ispiteipuselacaledefemeialuiPentefri,
respect=nddincon[tiin]\legeamoral\.Exempleleacesteasarputea
`nmul]i,pentruc\defapt`ntreagaistorieapoporuluiiudeueste
structurat\ de legea moral\ [i de con[tiin]a care sesizeaz\ mereu
aceast\lege,chiardac\uneorisealtereaz\[ise`ntunec\,marcat\
fiinddevicisitudinileistoriei.
~n Noul Testament exist\, de asemenea, suficiente texte care
vorbesc de realitatea con[tiin]ei morale. M=ntuitorul Iisus Hristos,
de[inufolose[tecuv=ntul con[tiin]\,vorbe[tetotu[ideluminacare
este`ntine(Mt.6,23),carenutrebuies\devin\`ntuneric.Dinpilda
fiuluirisipitorsevedeclarc\Elvalorizeaz\poc\in]aomului,carodal
con[tiin]eimorale.Elos=nde[teprinaceastaformalismuliudeilordin
timpulS\u(Mt.23,2527).C=ndM=ntuitorulestev=ndutdeIuda,
con[tiin]aacestuia`lmustr\[iel,neput=nds\suportemustrarea,se
sp=nzur\.Sf=ntulApostolPetrusalep\datdetreiorideIisusdar,
c=nt=ndcoco[ul,apl=nscuamar.Toateacesteatitudinisuntexpresii
concretealemanifest\riicon[tiin]eimorale.
Sf=ntulApostolPavelsubliniaz\faptulc\ocon[tiin]\moral\
curat\sep\streaz\princredin]\:Toatesuntcuratecelorcura]i,iar
celornecura]i[inecredincio[inimicnuestecurat,cilisa`ntinat
lor[imintea[i cugetul.Eim\rturisescc\LcunoscpeDumnezeu,
darcufaptelelor`lt\g\duiesc(Tit1,1516).
~nEpistolac\treRomani,Sf=ntulPavelafirm\realitateaapri

oric\acon[tiin]eimorale[ifaptulc\eaesteuniversal\,adic\este
prezent\`ninimaomuluiuniversal,nudoaracre[tinului.P\g=nii

112

PR. GHEORGHE POPA

carenuaulege,dinfirefacalelegii().Ceeacearat\faptalegii
scris\`ninimilelor,prinm\rturia con[tiin]ei lor[iprinjudec\]ile
lor,care`i`nvinov\]escsau`iap\r\(Rom.2,1415).
Plec=nddelatexteleSfinteiScripturi,Sfin]iiP\rin]iauvorbit[i
eidecon[tiin]amoral\.SemnificativeniseparcuvinteleSf=ntului
IoanGur\deAur:Dumnezeu,cre=ndpeom,as\dit`nfiecare
judecata dreapt\ a binelui [i a r\ului, adic\ norma con[tiin]ei.
FericitulAugustinseexprim\poeticastfel:Po]ifugidetoate,dac\
vrei,numaidecon[tiin]atanu.Intr\`ncas\,odihne[tetepepat,
retragete`nl\untrult\u,niciunlocnuveiafla,undes\teascunzi,
dac\p\cateletevorroade.
Scriitoriiprecre[tinivorbesc,lar=ndullor,decon[tiin]amoral\.
Platon o descrie admirabil amintind de un b\tr=n Kefalos, care
afirm\c\b\tr=ne]eaesteplin\denelini[tepentrucelnaascultatde
glasulcon[tiin]eisale.Socrateonume[te*"4:vw<[ioconsider\ca
[iglasalluiDumnezeu`nom.Dintrescriitoriimoderni,celmai
reprezentativesteImmanuelKant,pecare`limpresionauprofund
dou\lucruri:cerul`nstelatcustelelelui[icon[tiin]amoral\din
mine(CriticaRa]iuniipractice).
Din textele enumerate p=n\ aici se desprinde clar ideea c\
realitatea con[tiin]ei morale este acceptat\ de toat\ lumea. ~ns\
p\rerile se diversific\ `n momentele `n care se pune problema
originiicon[tiin]eimorale.
V.5. Originea con[tiin]ei morale
V.5.1. Teorii ce privesc originea con[tiin]ei morale

Exist\maimulteteoriicuprivirelaorigineacon[tiin]eimorale
careaufost[isunt[iast\zi`ntrunpermanentconflict,fiecaredin
eleconsider=ndc\de]ineadev\rulultim.Unelepunaccentpeele
menteleaprioricealecon[tiin]ei,altelepeceleaposteriorice.Bunul
sim]nespune,`ns\,c\nuexist\con[tiin]\[inicicon[tiin]\real\`n
care elementele apriorice s\nu se `ntrep\trund\ cucele aposteri
orice.Deaceea,`nafaraspa]iuluiteologic,ImmanuelKantnise
pareafif\cutdemersulcelmaiimportant`nclarificareaoriginii

con[tiin]eimorale.Ela`ncercats\conciliezeceledou\tendin]e
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

extreme: ra]ionalismul [i empirismul, care se pot manifesta `n ori


zontulcunoa[terii.Punctuldeplecare[ipunctuldesosirealsistemu
luikantianse`ntemeiaz\pecertitudineafaptuluic\legilera]iuniinu[i
auizvorul`nexperien]\,cielesuntapriorice,adic\precedexperien]a
[i o coordoneaz\. Prin aceasta el se opunea at=t empirismului
senzualist,careconsiderac\oricedemersalcunoa[teriise`ntemeiaz\
peexperien]asensibil\,c=t[ira]ionalismuluivulgar,careconsiderac\
oricecunoa[tere`[iareizvorul`nideile`nn\scutealera]iunii[ideci
nu ]inea cont de experien]\. Opun=ndu se ra]ionalismului, Kant
consider\c\actulcunoa[teriiestelegatdeexperien]\,c\elseexercit\
asupraobiectuluiexperien]ei,adic\asupraunuifenomenpecare`l
percepem`nspa]iu[itimp,iaracolounde`nceteaz\experien]a(adic\
undenumaiestevorbadefenomen,cidelucrul`nsine)[icunoa[terea
`nceteaz\.Opun=ndusesenzualismuluiempiric,elafirm\c\obiectul
cunoa[terii este desigur sensibil, adic\ de ordin experimental [i
transmis prin sim]uri (senza]ii), dar lumea senza]iei (obiectul
experien]ei sensibile) ar r\m=ne haotic\ [i confuz\ dac\ subiectul
ra]ional nu sar folosi de categoriile reprezentative ale timpului [i
spa]iului pentru a pune `n ordine aceste reprezent\ri cu ajutorul
legilor g=ndirii (categoriile ra]iunii: cauz\, substan]\, contradic]ie,
identitateetc.)
Cutoat\`ncercareapecareaf\cutoKantdeadep\[iceledou\
extreme,elr\m=netotu[ira]ionalist`nsistemuls\udeoarecepune
accentulpeautonomiara]iuniisubiective.~nceledou\ipostazeale
sale,ra]iuneateoretic\sevaaplica`n[tiin]\[ira]iuneapractic\,`n
moral\.Noi,`nviziunealuiKant,nuputems\cunoa[temlumea
extern\ a[a cum apare ea (fenomenologic\) dac\ nam avea `n
ra]iuneanoastr\oform\specific\[iaprioric\[i,totlafel,noinuam
putea evalua faptele noastre dac\ nar exista aprioric `n sufletul
nostru o func]ie specific\ a ra]iunii practice [i anume con[tiin]a
moral\.
Datorit\ ra]ionalismului s\u, Kant va exclude din con[tiin]a
moral\elementeleafective[iovareducedoarlaimperativulcate
goric.Aceast\atitudinereduc]ionist\`nceeaceprive[teoriginea

con[tiin]eimorale,vaficriticat\deHerbertSpencer[i[coalasa
sociologic\.H.Spencerconsiderac\formeleaprioricesuntdeprin

114

PR. GHEORGHE POPA

deridob=nditeprinexperien]\[icristalizate`nputeripsihice.Datorit\
repet\rii lor permanente [i transmiterii prin ereditate, noi le con
sider\m ca fiind apriorice, anterioare experien]ei. Sufletul omului,
dup\Spencer[i[coalasociologic\,era`nperioadaprimitiv\asem\n\tor
animalelor,incapabildeg=ndireabstract\.Via]aluiintelectual\era
constituit\doardinreprezent\risimple,izolate.Dealungultimpului,
atrecutprintreptedeprefacere[iformeleaprioricecucareelsena[te
acum sunt un rezultat al speciei `ntregi [i nu al experien]ei
individuale. Teoria lui Spencer este legat\ de teoria evolu]ionist\.
Ambeleteoriianuleaz\realitateaaprioric\acon[tiin]eimorale[isus]in
apari]ia ei pe o anumit\ treapt\ a evolu]iei omului. Aceast\ ipotez\
evolu]ionist\ nu poate fi confirmat\ de experien]\. Dimpotriv\,
experien]aaduceargumente`nfavoareakantianismului.Dintotdeauna
omulaavutacelea[ifacult\]ispirituale[iexperien]a[iereditateanau
ad\ugat altele `n plus, ci doar lea `mbog\]it. Cum sar putea ca
facult\]ile spiritului [i categoriile apriorice cu care opereaz\ s\ fie
createdeexperien]\,at=tatimpc=tnicioexperien]\nuesteposibil\
f\r\ele?TeorialuiSpencerpleac\delaideeac\spiritulesteotabula
rasa, deci ea presupune pasivitatea ini]ial\ a fiin]ei organice. Ori
aceast\ pasivitate nu este prezent\ nici `n lumea anorganic\, fiindc\
atunci c=nd sunt supuse la influen]e externe, fiecare reac]ioneaz\
diferit.Piatrareac]ioneaz\lac\ldur\altfeldec=tceara.Topireacerii
esteoconsecin]\nunumaiatemperaturiiridicate,ci[ianaturiisale
specifice.Unfaptasem\n\toreste[iprocesulasimil\rii.Toateflorilese
hr\nesccuaceea[ihran\,darfiecaresedezvolt\`nfunc]iedestructura
saspecific\.A[a[isufletulasimileaz\[ievalueaz\realitateaextern\`n
func]ie de anumite coordonate apriorice cu care, spunem noi, la
`nzestratDumnezeu.Noinuputems\neimagin\mc\exist\cunoa[tere
f\r\ un subiect cunosc\tor ce poart\ `n el categoriile apriorice de
receptareaimpresiilor.Dac\spiritulnostrunaraveaacesteforme,
amfidoarsclaviiexcita]iilorexterioarecarearcurgecaun torent
pestenoi,l\s=nddoarefectebiologice,calaanimale.Dec=ndexist\
lumea, na existat om normal care s\ nu poarte `n sine aceast\
capacitate specific\ de asimilare a cuno[tin]elor. Acest lucru este
valabil[ipentrucon[tiin]amoral\.Nucalitateamoral\aac]iunilora

creatsim]ulmoral,
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

ciacesta,preexist=nd,aevaluatfaptele[ileacategorisit`nbune[i
rele.DinacestpunctdevedereI.Kantaavutdreptate.Cuno[tin]ele
morale,caoricecuno[tin]\suntunrezultatalcelordoifactoriire
ductibili:lumeaexterioar\cuac]iuneaei,pedeoparte,[isubiectul
cuformeleluideg=ndireapriorice,pedealt\parte.Datorit\acestor
forme subiectul nu este pasiv `n actul cunoa[terii, el nu este o
simpl\oglind\,cielmodific\[icreeaz\`ntrunfelrealitatea.Idealul
moralsaulegeamoral\esterealitateaprimordial\[ifundamental\
carevalorizeaz\experien]a,dareanu`[iareizvorul`nexperien]\.
Deciorigineacon[tiin]eimoralenuestenici`neduca]ie,nici`n
experien]aindividual\sausocial\,nuiniciodeprinderec=[tigat\,
ciexist\deodat\cusufletul,sena[teodat\cuomul.Con]inutulei`l
ofer\experien]a,dareanuseidentific\cucon]inutuleipentruc\
formaeiesteaprioric\.
V.6. Originea transcendent\ a con[tiin]ei morale
Sistemuletickantian,accept=ndautonomiaabsolut\ara]iunii,
aseparatmoraladereligie,realitateaimanent\acon[tiin]eimorale
de originea sa transcendent\. De aceea Kant a introdus o nou\
categorie[ianumetranscendentalul.Ori,transcendentalulimplic\o
transcenden]\,daraceastaseopereaz\doar`nplanulimanental
existen]ei, un fel de dedublare a realit\]ii `n subiect [i obiect.
Aceast\distinc]ie`ntresubiect[iobiectestespecific\gnoseologiei
germane [i a avut efecte pozitive `n domeniul [tiin]ei, dar `n
domeniulmoraleiaavutefectenegative.
Noiconstat\m,[ibunulsim]constat\,c\oricecon[tiin]\moral\
autentic\ este legat\ de ideea de Dumnezeu, adic\ de con[tiin]a
religioas\.Legeamoral\nupoateobligacon[tiin]adac\eanuareun
caracterreligios,dac\nupresupuneoinstan]\moral\absolut\,care
esteDumnezeu.
Esteadev\ratc\exist\oamenimorali[i`nafaraspa]iuluireligios,
dac\moralitateaseidentific\doarcuovia]\echilibrat\[icalculat\
dup\criteriulutilului[iinteresului.~nsitua]iilimit\noipunemla

`ndoial\m\rturialor.Oricumnereligiozitateaesteoexcep]ie[inuo
regul\`numanitate.~ntoatetimpurile[ipretutindeni,omula

116

PR. GHEORGHE POPA

avutocredin]\,oreligie[iaceastaastructuratcon[tiin]asamoral\.
Dac\idealulreligioseradec\zut,ca`nreligiilep\g=ne,dec\zut\era
[icon[tiin]alormoral\.Bunulsim]almajorit\]iioamenilornuase
paratmoraladereligie,con[tiin]amoral\deceareligioas\,[iaafir
mat`ntotdeaunaorigineasatranscendent\.
Cutoate acestea, empiri[tii obiecteaz\.Dac\originea con[tiin]ei
moraleestetranscendent\,dac\legeamoral\esteuniversal\,cumse
explic\faptulc\idealulmoralvariaz\delaunpoporlaaltul,delao
epoc\laalta?Cumodinioar\sclavialagreci[iromanisauuciderea
b\tr=nilorsaucopiilorerauconsideratecafaptebune?R\spunsuleste
c\nutendin]adeafacebine[ideaevitar\ulvariaz\,cicredin]ele
religioase care leau falsificat con[tiin]a. S\lbaticii considerau
b\tr=ne]eacacelmaimarer\u[ideaceea`ngropareab\tr=nilordevii
lisep\reaafiofapt\bun\.Decitendin]aspreafacebinele[iaevita
r\ul este universal\, dar ideea de bine se poate falsifica pentru c\
manifestareaacesteitendin]edepindedefactoriiexterni,decredin]ele
religioase[idetreaptacultural\aoamenilor.Cualtecuvintecon[tiin]a
moral\are`ncon]inutuls\uelementecognitive[ideaceeaeapoatefi
cultivat\,educat\.Educa]iacon[tiin]eimoraleeste`nstr=ns\leg\tur\
cueducareacon[tiin]eireligioase.
Dinpunctdevedereteologiccon[tiin]amoral\nupoatefisepa
rat\decon[tiin]areligioas\.Se[tiec\,subinfluen]afilosofieipozi
tivistealuiA.Compte,religieiiseatribuieunrolstr\infa]\demoral\,
pentru c\ religia, afirm\ g=ndirea pozitivist\, sa n\scut din nevoia
omuluidea[iexplicalumea.Easatisfacecuriozitateaintelectual\a
popoarelor `n fazaprimitiv\,personific=ndfor]elenaturii [i cre=nd
miturile,carenusunt`nstr=ns\leg\tur\cucomportamentulmoralal
omului.Formareacaracteruluimoralapar]inesociet\]ii,carehot\r\[te,
dup\aspira]iilesale,ceestebine[iceester\u.Moralasena[tedecif\r\
ajutorulreligiei,chiardac\elese`ntrep\trundlaunmomentdat,zeii
fiindconsidera]igaran]iilegilorsociale.Experien]anearat\c\aceast\
teorieestegre[it\.Numoralaestefundamentulreligiei,cireligiaeste
fundamentulmoralei[iam=ndou\suntconstitutivesufletuluiuman.
Educa]ianucreeaz\, cidoarcultiv\acestedou\realit\]i ontologice,

caredinpunctdeve
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

dereteologic`[iauoriginea`nactulcrea]ieiomului,dup\chipullui
DumnezeuTreime.
V.6.1. Diversitatea actelor de con[tiin]\

Distinc]iadintrecon[tiin]amoral\careesteuniversal\[iidentic\
lato]ioamenii[ijudecatamoral\careesteparticular\[iindividual\
oafl\m`nEpistolac\treRomaniaSf=ntuluiApostolPavel2,15:
Ceea ce arat\ fapta legii scris\ `n inimile lor, prin m\rturia
con[tiin]elor[iprinjudec\]ilelorcare`i`nvinov\]escsau`iap\r\.
Expresia Jo e! D(@< JoL~ <ov :@u (faptalegii)dinacest
versetpoatefitradus\`ndou\moduridiferite.Primularfi:faptape
carelegeaoporunce[te.Acestsensnusararmonizacucontextul,
ciarcreaotautologiederanjant\:f\c=ndfaptelelegii(poruncitede
lege)careeste scris\ `ninimilelor.Aldoileasensarfi:faptasau
lucrareapecarelegeaos\v=r[e[te[icareesteaporuncibinele[ia
interzicer\ul.Prinaceastalegead\m\rturie,`ncon[tiin]\,despre
sfin]eniaordiniimorale.Aceast\m\rturiealegiimoraleuniversale,
`nscris\pe tablele inimiiumanit\]ii, se opune, uneori, judec\]ilor
moraleformatepecaleara]ionamentuluisauexperien]ei.Obiectul
m\rturiei este un adev\r moral pe care con[tiin]a `l accept\ f\r\
controlul ra]iunii sau al experien]ei. Acest adev\r este un dat
aprioricaloric\reicon[tiin]edelacarepleac\`ntreagadezvoltare
moral\aomului.
Pe l=ng\ acest dat care este universal, exist\ [i un element su
biectiv al con[tiin]ei morale, marcat, uneori, profund de vicisitudi
nile,incertitudinile[ierorileprincaretrecesubiectulmoral.Ra]io
namentele morale subiective fac, a[adar, parte din domeniul
con[tiin]eimorale,`ns\incertitudinea[icontradic]iilelornutrebuies\
fiepusepeseamaacesteia.Locul`ncarera]ionamentelemorale`[i
disput\argumentelenuestedefaptcon[tiin]a,ciinima.Con[tiin]a
avertizeaz\mai`nt=isubiectulmoralc\esteresponsabildemodul`n
carevaalege`ntreceledou\alternative:`ntrebine[ir\u.Alegerea`ns\
nu este u[or de f\cut [i pentru a fi f\cut\ corect este nevoie de o

judecat\moral\.Prinaceastasubiectulmoraltrebuies\discearn\`ntre
ceea ce trebuie s\ fac\ [i ceea ce nu trebuie s\ fac\. El trebuie s\
apreciezetoateelementeleuneiac]iuni,rela]iiledintreele,

118

PR. GHEORGHE POPA

valoarea[iinfluen]apecareopotaveauneleasupraaltora,pentrua
ajungelaoconcluzieclar\dinpunctdevederemoral.~naceast\
apreciereexist\risculdeate`n[ela,`ntruc=tintervinfactoriide
ordin subiectiv care influen]eaz\ judecata moral\. Acest lucru se
poateobservadinpledoariapecarefiecareom[ioconstruie[te`n
inimasa,fie`nainte,fiedup\oac]iune,pentruaojustificasauao
condamna. C=nd aceast\ pledoarie este `ndreptat\ spre al]ii, ea
poatedevenivinovat\,`ntruc=tnucunoa[temniciodat\motiva]iile
intimealeac]iuniloraltora.DeaceeaSf=ntulApostolPavelatrage
aten]ia`nEpistolac\treRomanic\cel\lalttrebuieprimitf\r\ai
judecag=ndurile(Rom.14,1).
Dac\ eroarea `n domeniul judec\]ii morale este posibil\, care
suntcauzeleacesteierori?Primacauz\arficondi]iileexterioare[i
obiective`ncareeaseformeaz\.Judecatamoral\depindedestarea
lucrurilordinaceast\lume.~ntrolumemarcat\dep\catbinele[i
r\ulnuniseprezint\`ntroform\simpl\[iaccesibil\tuturor.De
aceeaexist\risculdeaconfundabinelecur\ul[iaconsiderar\ulca
bine.
Adouacauz\carearputeadana[terelaeroridejudecat\moral\
este inerent\ subiectului moral [i de aceea este cu at=t mai
periculoas\.
Omul,`nstareasanormal\,nuaredou\voin]econtrare,`ntruc=t
con[tiin]asa,Euls\ueste`narmonieculegeamoral\.~nstarede
p\cat,con[tiin]asasededubleaz\[iapareunEuinferiorcarevreas\
`n[ele,s\[isubordoneze Eulsuperior;voin]asapervertit\atrage
mintea,iarinima`ncearc\s\[ijustificedorin]elerele,elabor=nd
judec\]iconformecu`nclina]iilesale.
V.6.2. Responsabilitatea subiectului uman `n
formarea judec\]ilor morale

Cele spuse p=n\ aici ne `ndrept\]esc s\ analiz\m care este


responsabilitatea omului `n formarea judec\]ilor morale. De la
`nceput am putea spune c\ pu]ini oameni `[i asum\ aceast\
responsabilitate.Majoritatea`[iformeaz\dintrunanumitcontext
judec\]ile morale `n func]ie de educa]ia primit\, de opiniile [i

moravurilesociale.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Totu[i, aceste influen]e exterioare nu sunt niciodat\ absolute


`ntruc=t fiecare persoan\ `[i p\streaz\ o anumit\ spontaneitate
proprie[ioanumit\responsabilitatefa]\deconsecin]eleprincipiilor
moraleacceptatedeeldinmediulsocial.Evidentc\esteposibilca
cinevas\fiedeterminat`ntrutotuldeacesteinfluen]eexterioare.
Elpoates\fiefoartesincer`ninimasa[is\condamnelamoarte
pe cineva crez=nd c\ sluje[te lui Dumnezeu (Ioan 16, 2), `ns\
judecatasamoral\estefals\.Elestesincer,dareste[iresponsabil
pentrufaptasa?M=ntuitorulspune:P\rinteiart\lec\nu[tiucefac,
deoarecejudecatamoral\fals\estedejaopedeaps\auneiinfidelit\]i
moraletrecute.Omulcarenujudec\binedinpunctdevederemoral
suport\defapt,f\r\s\[tie,consecin]eleuneiprimeneascult\rifa]\
delegeamoral\.
Fa]\deaceast\prim\neascultareelr\m=neresponsabil,a[acum
viciosul,`nmijloculsclavieisale,r\m=neresponsabilfa]\deactele
liberes\v=r[iteanterior,darcareprinrepetareaudevenitoadoua
natur\.Asus]inecontrariular`nsemnas\consim]imlaideeac\,de
fapt,nuexist\niciadev\r[inicieroare,nicibine,nicir\u.
Unuldinfenomenelecelemaides`nt=lnite[imaisurprinz\toare
alenaturiiumaneestecelalopiniilorconstruitedesubiect`nintere
suls\upersonal,caredevinapoiconvingerisincere.Unasemeneaom
estedus`neroaredepropriilesalecalcule.Elvam\rturisic\nua
refuzatadev\rulmoral,dar,esteclar,c\nicinulac\utat[idoritcu
toateputerilesale[ipetoatec\ilecare`ieraudeschise.Deaceeanoi
vedem`nSf=ntaScriptur\c\sinceritateaestecondi]iasinequanona
moralit\]iiac]iunii,dareanuseconfund\cuadev\rul`nsu[i.
Erorilecelemaisinceresuntimputabile,totu[i,omuluicarear
fipututs\leevitesaus\leprevin\.~nacestsens,Sf=ntulApostol
Pavelafirm\c\p\g=niinupotficonsidera]iiresponsabili[inupot
fiierta]ipentruc\dup\celaucunoscutpeDumnezeudinnatur\nu
aup\stratacesteelementealeadev\rului(Rom.1,1820).Exist\,de
altfel,`nSf=ntaScriptur\multetextecareafirm\c\uncre[tinnu
trebuie s\ progreseze numai `n cunoa[tere, ci mai ales `n
discern\m=ntuls\udeordinmoral(Fil.1,9;ICor.14,20;Col.1,9;

2,2;Ef.5,17;IITim.1,7).

120

PR. GHEORGHE POPA

Experien]adefiecarezinearat\c\omulpoates\reduc\lat\cere
glasulcon[tiin]eisale[ifunc]iilesalespecifice.Deaceea,cinevaar
puteaspunec\eanueste,defapt,martorulsauglasulluiDumnezeu
din om. ~ns\ acest lucru nu este adev\rat. Con[tiin]a poate fi
`nn\bu[it\untimp,`ns\launmomentdateasetreze[tecumaimult\
putere [i aceast\ trezire se identific\ cu remu[c\rile con[tiin]ei.
Acesteanuapardec=tatuncic=ndamintireauneifapteestedublat\
de descoperirea caracterului absolut imoral [i odios al ei, de
certitudineaconsecin]elorsale[ideconvingerea,`nso]it\dedurere,
c\acesteconsecin]esuntireparabile.Dac\judecatamoral\esteo
concluziemoral\precedat\dedezbateri[iargumente,remu[carea,
`n schimb, este o concluzie imediat\, f\r\ alte dezbateri, care
afecteaz\sentimentul,`nfa]auneivoin]e neputincioase.Eaeste,
astfel,omanifestarenemijlocit\adatuluiprimordialalcon[tiin]ei
morale. Remu[carea este, deci, pedeapsa cea mai mare a celui
vinovat,`naintedejudecata`ns\[i.Remu[careaesteultimaetap\a
consum\riischismeiinterioare`ntrecon[tiin]acareaprob\binele[i
condamn\ r\ul [i voin]a care s\v=r[e[te r\ul. Remu[carea nu este
deci, un act al subiectului, ci o manifestare a legii morale `n
con[tiin]\.
V.6.3. Con[tiin]a moral\ [i autoritatea moral\

a) Rela]ia reciproc\ dintre con[tiin]a moral\ [i autoritatea


moral\obiectiv\
Specificulcon[tiin]eiesteaceladeastimulaacordulvoin]eicu
bineledar[icuadev\rul,[ichiars\stimulezec\utareaadev\rului,
`naintedealuaodecizie.Astfel,con[tiin]a[iadev\rulobiectiv,
con[tiin]a[ilegeamoral\caexpresieaautorit\]iiluiDumnezeuse
sprijin\ reciproc. Con[tiin]a cere ea `ns\[i s\ fie `ndrumat\.
Autoritateaautentic\postuleaz\[ieacon[tiin]a,f\r\decarenuarfi
moral\ [i nici nu s ar exercita moral asupra oamenilor. Pentru
fiecareomcon[tiin]aesteultimanorm\subiectiv\aac]iuniimorale,
dareatrebuies\fieconform\cunormaobiectiv\,culegeamoral\.
Pentruafidreapt\[iautentic\,ea`ns\[itrebuies\cautenormasa`n
lumeaobiectiv\aadev\rului[i`nfinal`ncomuniunecuDumnezeu,

Adev\rulsuprem.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

b)Con[tiin]amoral\[iautoritateaeclesial\
Infailibilitatea Bisericii este orizontul `n interiorul c\ruia
con[tiin]a moral\ prime[te o orientare sigur\. ~n problemele
disciplinare,conflictul`ntreodecizieareprezentan]ilorBisericii[i
con[tiin]aparticular\poates\apar\.Recunoa[terealimitelorcelor
dou\p\r]ivaduceladep\[ireaoric\ruiconflict.
c)Con[tiin]amoral\[iautoritateacivil\
Con[tiin]aestelegat\dedou\orideautoritateacivil\:1)Aceast\
autoritate este legitim\ prin legea moral\ natural\ confirmat\ de
Revela]iasupranatural\;2)~nmultecazuricon[tiin]aarenevoiede
ajutorulsociet\]ii[ialautorit\]iicivilepentruformareajudec\]ilor
sale.
Dinnefericire,`nzilenoastre,autoritateacivil\,contaminat\de
pozitivism,seprive[teadeseacasingurulizvorcreatordedrept.
Adesea ea nu supune legisla]ia sa nici unui drept preexistent.
Con[tiin]afiec\ruiatrebuieatuncis\examinezecon]inutulacestei
legisla]iicugrij\[iaten]ie.Nimeninupoateacordaprezum]iede
drept unei autorit\]i care nu recunoa[te leg\tura sa cu con[tiin]a
moral\.Legile[iordinelenuoblig\dec=tdac\sunt`nconformitate
culegeamoral\.Decinuautoritateacivil\,cicon[tiin]astructurat\
delegeamoral\esteultimainstan]\lacareomultrebuies\fac\apel
pentrualuaodeciziemoral\.
d)Ascultarea[ilibertateacon[tiin]eimorale
Nimeninupoatevorbidelibertateaabsolut\pentrucon[tiin]\.
F\r\`ndoial\,fiecaretrebuies\ascultedecon[tiin]asa,adic\s\fac\
binelepecarecon[tiin]asa,dup\osincer\c\utare,`lporunce[te.
Darexist\principiilemoralepecarefiecaretrebuies\lecunoasc\.
Nimeninupoates\le`ncalceapel=ndlacon[tiin]asa.
Dac\cinevaareocon[tiin]\eronat\,aredatorias\ascultede
con[tiin]asa?~nacestcazcomunitateaareobliga]iadeaseopune
acteloracesteicon[tiin]epentruaevitaconsecin]elelorgrave.
C=ndomulare,pringre[ealasa,ojudecat\decon[tiin]\fals\,elnu

maipoatefaceapeldedreptlalibertateasadecon[tiin]\.Unadin
func]iileautorit\]iiesteaceeadealscoatedineroare[ideaproteja

122

PR. GHEORGHE POPA

comunitateaderavagiilesale(aiciesteroluldreptuluipenal).Unul
dinmarilerelealetimpuluinostruestec\majoritateaoamenilornu
recunoscdec=tunnum\rrestr=nsdeprincipiigeneraledemoral\.
~n consecin]\ se las\ prea mult\ libertate con[tiin]elor eronate [i
con[tient`mboln\vite.~nnumelelibert\]iised\cursuneilibert\]i
pornografice, mijloacelor anticoncep]ionale, avortului etc. Statul
are datoria de a garanta libertatea con[tiin]ei morale s\n\toase [i
bune,darnulibertinismulcon[tiin]eifalsificate[ibolnave.Altfelse
ajungecaceibunis\sf=r[easc\prinafisupu[ideviolen]acelorr\i.
V.7. Formarea con[tiin]ei morale
Con[tiin]amoral\,a[acumamv\zutdincelespusep=n\aici,
esteomanifestareintegral\asufletului,orealitatelacareparticip\
toateputerilespirituale:voin]a,sentimentul[ira]iunea.Deaceea
filosofiascolastic\f\ceadistinc]ie`ntrenucleulmoralalcon[tiin]ei,
numit\`ngreac\ FL<JZD0F4H,[icon[tiin]amoral\propriuzis\,
numit\ FL n g\*0F4H. Nucleul con[tiin]ei morale este un dat
ontologic, dar `n formarea [i structurarea sa intr\ at=t elemente
voluntare,afective[iintelectuale,c=t[ielementedenatur\istoric\
[isocial\.
1) Caelementevoluntarealecon[tiin]eimoralepotficonsiderate
`nclina]iile sau tendin]ele spre cunoa[terea [i s\v=r[irea binelui `n
opozi]iecu`nclina]iileimoralecareneorienteaz\sprer\u.
2) Elementele afective ale con[tiin]ei morale sunt foarte
complexe[isecaracterizeaz\prinabsen]aintereselor[idorin]elor
egoistelacelcareleposed\.Principaleleelementeafectivearfi:
iubirea dezinteresat\ a binelui [i repulsia fa]\ de r\u; respectul
datoriei[ialvalorilormorale`ngeneral;bucuriacesena[tedin
iubirea[irespectulfa]\delegea[ivalorilemoralec=t[iremu[carea
pentrunerespectarealor.
3) Elementeleintelectualealecon[tiin]eimoralepotficonside
rate cunoa[terea legii [ia valorilor morale, precum[i aprecierea
faptelor[iinten]iilor`nluminaacestorvalori.Dinpunctdevedere
psihologic,cunoa[terealegii[iavalorilormorale,precum[iapre

ciereafaptelor[iainten]iilor,serealizeaz\at=tsubformaunor
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

intui]iispontane[ineexprimate,c=t[isubform\deg=nduridiscur
siveformulate`nconcepte,indica]ii[ira]ionamentemorale.Ra]io
namentelemoralesuntteoreticec=ndexprim\adev\rurimorale,[i
practicec=ndexprim\preceptemorale.Primeleseformuleaz\la
modulindicativ[ineajut\s\facemdistinc]iaclar\dintrebine[ir\u.
Ultimeleseformuleaz\lamodulimperativ[iconstituieprincipiile
c\l\uzitoarealeactivit\]iimorale.
d)Amar\tatmaisusc\,`nformarea[istructurareacon[tiin]ei
morale, un rol important `l au [i elementele de natur\ istoric\ [i
social\.Dateleistoriceconfirm\faptulc\nucleulcon[tiin]eimorale
esteconstitutivomului,indiferentdeepocaistoric\`ncaretr\ie[te,
`ns\con]inutuleiestevariabil[iseconcretizeaz\`nceeacenumim,
`ngeneral,moravurilesociale.Dealungultimpuluiacesteasau
transformatmereu,a[acumsautransformat[iinstitu]iilecarele
sus]ineau,influen]=ndmereu,`ntrunsenspozitivsaunegativ,at=t
con]inutulcon[tiin]eimorale,c=t[ifactoriicaredetermin\sau,mai
precis,influen]eaz\[istimuleaz\formareacon[tiin]eimorale.
V.7.1. Factori care influen]eaz\ formarea con[tiin]ei morale

~nprimulr=ndformareacon[tiin]eimoraleeste`nstr=ns\rela]ie
cu etapele psihogenetice ale dezvolt\rii omului, din momentul
concep]ieisale.Noilecercet\ri`nacestdomeniuauscos`neviden]\
faptul c\ `nc\ din perioada prenatal\ putem vorbi de un `nceput de
organizare psihic\ la copilul ce trebuie s\ se nasc\. Acest psihism
prenatalreprezint\temeiuldene[ters`ncaresevorinseratoate
impresiileulterioare71pecarefiecareomlevaprimidinmediuls\u
existen]ial.~ntruc=tprimulmediuexisten]ialalomuluiestep=ntecul
matern,influen]eleprenatalepecareelleprime[teprinintermediul
mamei sunt determinante pentru `ntreaga via]\. Cercet\torii `n
domeniuconsider\c\acesteinfluen]esuntat=tdeordinfizic,c=t[ide
ordinspiritual.Deaceea,peparcursulcelornou\lunidesarcin\,starea
desufletamameitrebuies\fiefoartebun\,iarmomentelesalede
medita]ies\fiep\trunsedeg=ndurilecelemaifrumoase,mai

Pantelimon Golu, M. Zlate, E. Verza, Psihologia copilului, Editura


Didactic\[iPedagogic\,Bucure[ti,1995,p.56.
71

124

PR. GHEORGHE POPA

nobile [i mai `n\l]\toare, pentru a transmite acelea[i g=nduri [i


viitoruluis\ucopil.Deasemenea,mediul`ncareseafl\viitoarea
mam\ nu este indiferent. Dac\ ea este nelini[tit\, surmenat\, r\u
tratat\,acestelucrurivorinfluen]anegativs\n\tateaviitoruluicopil.
Cercet\rile`ndomeniulpsihanalizeiauajunslaconcluziac\st\rile
devom\care`nso]escdeobiceiosarcin\,suntcauzatedeaceste
st\ridenelini[te[itensiuneinterioar\aleviitoareimame.Deaceea,
adev\rataatmosfer\`ncaresecontureaz\nucleulcon[tiin]eimorale,
chiar`naintedena[tere,esteceaaiubirii,aiubiriijertfitoarepentru
altul[inuaiubiriiegoistedesine.Dac\nuexist\aceast\atmosfer\,
sepottransmite,pecaleereditar\,foartemultedispozi]iimorale
regretabile,cumarfi:agresivitatea,insensibilitatea,lipsadevoin]\
etc.Evidentc\acestedispozi]iipotficorectatesaudiminuateprin
educa]ie,`ns\dac\aceastalipse[te,cusiguran]\c\elesevorampli
ficamereu`nvia]acelorcaresenasccuele.{i`nSf=ntaScriptur\
descoperimaceast\rela]iedintrep\catelesaugre[eliles\v=r[itede
p\rin]i [i consecin]ele lor, pe calea transmiterii ereditare, asupra
vie]ii urma[ilor (Ie[irea 20, 5 [i 6). Profetul Iezechiel (cap. 18)
precizeaz\totu[ic\acesteconsecin]enusuntcaundestinetern[i
implacabil,cielepotfidep\[itedecelcaretr\ie[tedup\dreptate,iar
sufletulcarevagre[ivamuri(Iezechiel18,4).
Decifiecarecopilcaresena[te`naceast\lumepoart\anumite
tareereditare,`ns\familia,`nprimulr=nd,[iapoi[coala,Biserica[i
societatea`nansambluls\u,trebuies\lajutes\ledep\[easc\pentru
a[iputeaformacon[tiin]asamoral\,careestedefapt`nstr=ns\
leg\tur\ cu formarea con[tiin]ei religioase. Se [tie c\ influen]ele
primite `n primele luni ale vie]ii se `ntip\resc `ntro manier\
specific\`nmemorie`nc=telepots\seconstituie `ntroadoua
natur\, la fel de puternic\ precum tr\s\turile ereditare. Mul]i
consider\c\pots\vorbeasc\oricum[iorice`nainteaunuicopilmic
subpretextulc\elnu`n]elege.~ntradev\r,elnu`n]elegesensul[i
semnifica]iacuvintelorpentruc\nusaudezvoltat`nelelementele
g=ndiriilogice,`ns\cuvintele[iatitudinilese`ntip\resc`nmemoria
sa[i,chiaruitate`naparen]\,elevorantrenaconsecin]emait=rziu,
c=ndelvaaveaexperien]a[ilimbajulnecesar`n]elegerii.Odat\

`ntip\rit`nmemoriasa,uncuv=ntfixeaz\`nspiritg=ndulsau
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

ac]iuneacare`icorespunda[a`nc=t,`nmomentul`ncarelimbajul
apare,deprinderile dejaformate dob=ndescform\[isepietrific\.
Acestaspectestepu]incunoscutdemareamajoritateaadul]ilor.Ei
cred c\ pot s\ spun\ sau s\ fac\ orice `naintea unui copil,
consider=ndc\elnuvafi`nniciunfelinfluen]at,`ns\impresiile
`ntip\ritepeaceast\cale`nfiin]asavorjucarolulbinef\c\torsau
nefast`nformareacon[tiin]eimorale.
Unuldinaspectele esen]iale`nformarea acesteicon[tiin]e `l
reprezint\,`ncopil\rie,nevoiadeafectivitate.Unmedicastudiat
experimentalaceast\problem\.Aluatdou\grupedecopiisubun
an,primagrup\,`ncredin]=ndounorinfirmierecuexperien]\[i
oferindu le copiilor tot ce le era necesar din punct de vedere
material,`ns\nu[igesturilelordeafec]iune,iaradouagrup\afost
l\sat\mamelornaturale.Elaconstatat,apoi,c\`ntimpulprimelor
s\pt\m=nicopiii`ncredin]a]iinfirmierelorsaudezvoltatmaibine
dinpunctdevederefizic,`ns\imediatdup\aceeacopii`ngriji]ide
mameleloriaudep\[it.Mediculatrasconcluziac\iubireamatern\
estelafeldenecesar\copiluluica[ihranafizic\,iarabsen]aei
`nt=rziedezvoltareafizic\, intelectual\[imoral\aacestuia.Dup\
treilunidepriva]iuniafectiveconsecin]elesemanifest\chiar`n
domeniul vie]ii fizice prin pierderea poftei de m=ncare [i a
somnului,ca[iprintroprivirelipsit\deexpresie.Timpulafectat,
apoi, pentru dep\[irea acestor caren]e afective este destul de
`ndelungat [i, uneori, recuperarea pare a fi imposibil\. De aceea
consider\mc\familia,`ntemeiat\peiubire,esteleag\nul`ncarese
punbazeleviitoareicon[tiin]emorale.Dincolodec\minulfamilial
exist\ mediul social, care, la r=ndul s\u, ar trebui s\ influen]eze
pozitivformareacon[tiin]eimorale.~ns\decelemaimulteorime
diul social ofer\ copilului mai mult exemple de agresivitate, de
egoism, de dezordine moral\. De aceea un lucru important `n
formareacon[tiin]eimoraleeste[ipreg\tireacopiilorpentrumarile
deziluzii ale vie]ii [i, `n acela[i timp, pentru `nt=lnirea lor cu
Dumnezeu.Niciomam\nucredc\[ivaconsideracopiluldoaro
fiin]\ biopsihosocial\ care, la un moment dat, va fi `nghi]it de

moarte. De aceea ea trebuie s\ se `ngrijeasc\ de propria sa via]\


spiritual\pentruaputeadezvolta[ivia]aspiritual\[ireligioas\a

126

PR. GHEORGHE POPA

copilului.Esteimportant,spreexemplu,cagesturileprincarese
exprim\atitudineaderug\ciunes\fie`nv\]ate`nc\dinprimiianiai
vie]ii.Copilulnuva`n]elegenicisensulacestorgesturi,nicisensul
cuvintelor,darvadob=ndianumitedeprinderi[i,mait=rziu,c=nd
va`n]elege`ivafigreus\sea[ezeseara`npat`naintedea[ifi
f\cutrug\ciunea[iaImul]umiluiDumnezeupentruziuacarea
trecut [i aI invoca ocrotirea pentru noaptea ce vine. O dat\ cu
aceste deprinderi se va forma, `n timp, [i con[tiin]a moral\ [i
no]iuniledebine[ider\u[icaracterulmoral.
~nafar\deatmosfera[imediulfamilial`ncaresepunbazele
form\rii con[tiin]ei morale, un rol important `n dezvoltarea [i
maturizarea sa`l au [coala [i Biserica. Evident c\ noi nu neam
propuss\facemoanaliz\exhaustiv\amodului`ncareto]iace[ti
factoriinfluen]eaz\formareacon[tiin]eimorale.Exist\multelucr\ri
despecialitatecaresauocupatdeaceast\problem\[ideaceeanoi
neam restr=ns analiza doar la nivelul principiilor generale.
Subliniem,`nfinal,faptulc\mediulfamilial,[colar[ieclesialar
trebuis\fie`ntrodeplin\armonie[i`ntrocontinuitatefireasc\`n
ceea ce prive[te exigen]ele lor axiologice. Aceste trei medii
existen]ialeartrebuis\seasemenecubisericapecareunvoievoda
hot\r=ts\oconstruiasc\pe`n\l]imeacaredominacapitala]\riisale.
Bisericaar\tacutotuldeosebit,`ns\nimeninuputeas\ajung\laea
dec=tpeocaleabrupt\,dificil\[isinuoas\.Prinaceastasesugera,
tuturorcelorcaremergeausprebiseric\,faptulc\ceeaceestemai
bun,maifrumos[imaiadev\rat`nvia]\nusepoateob]inedec=t
prin efort, prin ascez\ trupeasc\ [i spiritual\. Prin tot ce era `n
biseric\,celcareintra`neaerainvitatlarug\ciune[ireculegere.Un
lucru`ns\atr\geaaten]ia:nuexista`ninteriorulbisericiiniciosurs\
delumin\.Totu[idejur`mprejuraufostt\iate,`nmodinten]ionat,
miideni[epentrucafiecareparticipantlaliturghies\a[ezepropria
salum=nare`ntroni[\care`ieradestinat\numailui.C=ndtoat\
lumea era prezent\, interiorulbisericiistr\lucea `nmoddeosebit,
luminat fiind de lum=n\rile tuturor. Nimeni nu `ndr\znea s\
absentezedelaliturghiesaus\nu[iaduc\lum=nareasa,deoarece
loculabsenteramarcatprintrunpunctnegru`nansamblulplinde

lumin\.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Aceast\atmosfer\eclesial\arputeaconstituimodelulinspirator
pentrumembriifiec\reifamiliisauceiaicomunit\]ii[colare,carear
trebui s\[i aprind\ f\cliile sufletelor lor `n catedrala tainic\ a
con[tiin]eifiec\ruicopilsaut=n\r`nformare.Dinnefericire,acest
lucrunuse`nt=mpl\[ideaceeacon[tiin]amoral\fieseperverte[te
[idevinepatologic\,fier\m=ne`ntrostaredeapatie[iindiferen]\,
careestetotoform\patologic\demanifestareaomuluicafiin]\
moral\.
V.8. Pervertirea con[tiin]ei morale
Ochii,dac\staupreamult`n`ntuneric,pierdacuitatealor.Dac\
apelulcon[tiin]einuesteniciodat\ascultat,con[tiin]a`ns\[is\r\ce[te.
Refuzulcontinuudeaiubina[teo`mpietrireainimii,oneputin]\dea
iubi. Ra]iunea pentru a sesiza legea `n toat\ dimensiunea sa
atr\g\toare,araveanevoiecavoin]as\ostimulezeprindorin]asa.
Lipsit\deacestajutor,eanumaipercepedec=tlegeaabstract\[iseac\.
C\mara`ns\[iasufletuluidac\nusehr\ne[tecuentuziasmulra]iunii[i
alvoin]eise`ntunec\,iarflac\rasasestinge.
Acest r\u poate `mbr\ca diverse forme dup\ componentele
intelectuale,afective,volitivealefiec\ruia.
1) Unitatea personalit\]ii [i, deci, dinamismul con[tiin]ei este
amenin]atlaomulslab,carerecunoa[tecupl\cerebineleideal,dar
`npractic\el`lcompromite.Elsus]ineteoriifrumoase,darnule
`ntrupeaz\.Esteca[icumiarlipsi,`ntrera]iuneacarecontempl\
culorile[ivoin]acareartrebuis\leasume,osc=nteieafectiv\care
s\ le uneasc\. De aceea este important pentru formarea unei
con[tiin]emoraleintegrecanois\nustudiemnumaiporuncile,nici
numaiBinelecavaloare`nsine,cis\r\spundemconcretlaapelul
careniladreseaz\.Ovia]\afectiv\biner=nduit\[i`n]eleptdez
voltat\estedeomareimportan]\.
2) Maialesneascultareaobi[nuit\[ivoluntar\fa]\deexigen]ele
con[tiin]ei,gre[elilemultiplef\r\niciunregret,ruineaz\profund
con[tiin]amoral\.

Laceislabieavaajungelaostructur\divizat\apersonalit\]ii,
comparabil\cucea`ncareseinstaleaz\spiritelepreaspeculative[i

128

PR. GHEORGHE POPA

idealiste.Luminabineluistr\luce[te`nc\`nra]iunedarf\r\c\ldur\.
Ea nu mai p\trunde voin]a, iar sufletul nu mai tr\ie[te dec=t la
suprafa]asa`ns\[i.Ad=nculsufletului`ncaretotu[icomunic\ra]iu
nea[ivoin]a,`ncarecunoa[tereaartrebui`nc\lzit\deiubire[i`n
careiubireaartrebuis\luminezera]iunea,parec\zut`nletargie,
cuprins de un somn al mor]ii. Personalitatea este bolnav\, atins\
p=n\`ninim\deodualitatemorbid\.
Lapersonalit\]ileviguroase[is\n\toase,reac]iafa]\degre[elile
multiple este diferit\. Ele nu tolereaz\ mult timp sciziunea. Dar
pentru c\ voin]a orgolioas\ refuz\ s\ se supun\ normelor binelui,
ra]iuneaesteceacaresevasupunevoin]ei.Astfelserealizeaz\la
nivelul voin]ei rele un nou acord [i energiile con[tiin]ei,
dinamismul unit\]ii sunt cooptate `n avantajul acestei armonii
tenebroase.~naparen]\via]aacestoroamenid\m\rturiedeologic\
perfect\ [i de o logic\ f\r\ fisur\ `ntre atitudinea lor voluntar\ [i
convingerilelorintelectuale.Daraceastaesteocaricatur\aunit\]ii
veritabile.Ra]iunea[ivoin]asuntunite,dar[iuna[ialta,[isufletul
`ntreg, str\ine lumii adev\ratelor valori, separate de izvorul
dumnezeiesc, locuiesc totu[i `n minciun\. Unitatea lor este
tenebroas\,adic\satanic\.Imposturadevine`neleostareorganic\.
V.8.1. Patologia con[tiin]ei morale

Con[tiin]a,cafacultatemoral\,nupoatefifals\.Totu[ira]iunea
noastr\,caretrebuies\seexerciteasupralumiiobiective,poates\se
`n[ele. Nefiind intuitiv\, ea este supus\ informa]iilor din afar\,
presiuniisocialeaopiniilorprefabricate,estesupus\ignoran]ei[i
erorii.Judec\]ilenoastremoralerisc\s\fie[ieleorientatespreacest
orizontalignoran]ei[ierorii.
Oeroarenevinovat\nuconstituieunobstacolpentrumoralitate,
dareanueste,desigur,idealul,[inimeninudore[tes\r\m=n\`n
eroare.Trebuies\dorimluminadeplin\.Altfeleroareaardeveni
vinovat\, [i nu ar mai l\sa loc dec=t unui pseudo verdict al
con[tiin]ei care constituie o adev\rat\ piedic\ pentru moralitate.

Despreerorilecon[tiin]eimoralevafivorba`nceleceurmeaz\[i,
`nmoddeosebit,desprecaracterullorpatologic.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

a)Infantilismulmoral
Acest aspect patologic al con[tiin]ei morale este `n str=ns\
leg\tur\cuinfantilismulpsihologic,adic\cuatitudineaomuluial
c\ruicaracterp\streaz\impulsivitatea[inestatorniciacopilului.~n
acestcaz,tendin]elenegative[iinferioareprevaleaz\asupracelor
superioare,ideilemoralesunt`n]elese`ntrunmodconfuz[iacest
lucru conduce la judec\]i morale eronate [i la atitudini morale
infantile.
b)Labilitateasaunebuniamoral\
Acestaspectpatologicalcon[tiin]eimoraleconst\`nincapaci
tateadeadeosebibineleder\u[ideanusim]imustrareadecon
[tiin]\pentrufaptelerele.
c)Con[tiin]ascrupuloas\
Scrupululesteoincertitudinemaladiv\careafecteaz\judecata
moral\.Celscrupulosestedominatdefricacontinu\fa]\dep\cat.El
vedepretutindenidatorii[ipericolecarelorienteaz\sprep\cat.
Exist\dou\feluridescrupule:
1) Scrupululgeneralcareprive[te,maimultsaumaipu]in,toate
domeniilevie]iimorale[iprovinedintrosupraactivitateacon[tiin]ei
legatedeodiminuareacapacit\]iideatrageconcluziiferme;
2) Scrupululdecompensa]ie.Angoasasemanifest\aiciasupra
unoraspectemoralelegatedelegeapozitiv\.Efortultensionatdea
respecta `n cele mai mici detalii o lege particular\ mascheaz\
relaxareacon[tiin]ei`nfa]aobliga]iilormoralefundamentale,mai
alescelecareprivesciubireafa]\deaproapele[ivia]aderug\ciune.
Acestscrupul,careesteoform\denevroz\,nupoatefitratatdec=t
printro`ntoarcereenergic\ladatoriilecelemaiimportantefa]\de
carescrupulul`[imascheaz\neglijen]a.
Primaform\descrupulcereunp\rintespiritualplindebun\tate
[i ferm [i care cunoa[te natura acestei maladii. Scrupulul se

`nt=lne[te[ilapersoanelecuovia]\spiritual\intens\.Elestetotu[i
legatdediverseafec]iunipsihice[inervoase,obsesii[inevrozege
neratedeangoas\.

130

PR. GHEORGHE POPA

Pericolulmoralalscrupululuist\`ndescurajare.Acestapoate
conducelalaxismmoral.
Este important ca p\rintele spiritual s\ nu fie el `nsu[i un
scrupulos pentru cel care este `ndrum\tor. O educa]ie inspirat\
unilateral, dintr o moral\ legalist\, ce accentueaz\ observarea
penibil\amiideprescrip]ii,esteunizvor`ndep\rtat,darfrecvental
scrupulului. ~n cazurile dificile, duhovnicul trebuie s\ trimit\
bolnavullaunpsihiatru. Oodihn\echilibrat\este un`nceputde
ameliorare.
Pentru scrupulos, principiul capital este cel al unei ascult\ri
necondi]ionatefa]\deduhovniculalesodat\pentrutotdeauna,c\ci
con[tiin]ascrupuloas\esteunabolnav\,carecereun`ndrum\tor[i
unmedic.Ceamaimarepartedintrescrupulo[ipot`nc\distinge
`ntreoobliga]ieadev\rat\[iunscrupul,dardomina]ideangoas\nu
renun]\ la scrupul. Con[tientizarea acestei situa]ii trebuie
accentuat\.Trebuies\convingembolnavulc\estemais\n\tospentru
els\seopun\scrupululuidec=ts\[iimpun\falseobliga]ii.
d)Laxismul
La polul opus al con[tiin]ei scrupuloase st\ con[tiin]a lax\.
Aceastasemanifest\prinnegareaobliga]ieimorale`ns\v=r[irea
unei fapte sau `n diminuarea gravit\]ii unei fapte imorale. Unii
morali[ticonsider\c\laxismulmoraleste,defapt,oparalizie[i
sl\bireextrem\acon[tiin]eimorale,`nc=teanumaiestesensibil\la
ideea de datorie moral\ [i nu mai simte regretul atunci c=nd
persoanas\v=r[e[teunp\cat.
V. 9. Cauzele `mboln\virii con[tiin]ei morale
Cauza cea mai frecvent\ a erorilor con[tiin]ei morale este
ignorarea, mai mult sau mai pu]in, a principiilor morale [i
religioase. Orice p\cat pentru care nu am f\cut peniten]\, orice
orientare rea a voin]ei mic[oreaz\ perspicacitatea [i compromit
siguran]ajudec\]iimorale.
Independentdeoricegre[eal\,erorilecon[tiin]ei`[iauizvorul`n

naturanoastr\[ichiar`nnaturadatorieimorale.Orizontulomului
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

estetotdeaunarestr=ns[iputereadesintez\limitat\.Datoriaeste
legat\nunumaideprincipiileve[nice[iimuabile,ci[idemiilede
situa]ii[i`nt=mpl\rialevie]ii.
Judecatacarevahot\r`bun\tateauneiac]iuninudepindenumai
de principiile morale generale, ci [i de adev\rata semnifica]ie a
cazuluiconcret`ncareintr\numero[ifactorinecunoscu]i.Doaro
cunoa[tereprofund\avie]ii[iomarepruden]\potdiscernecorecti
tudinea faptelor`ndiverse`mprejur\ri. Ojudecat\moral\dreapt\
presupunecunoa[tereavalorilorve[nice,apreciereaimpar]ial\aie
rarhieilor[iurgen]alor,p=n\`ninimadatelorcontingente.
A[adar, cauzele care determin\ con[tiin]a s\ devin\ lax\ sunt
multiple,`ns\celemaiimportanteniseparafiurm\toarele:
1) influen]amediului`ncaretr\ie[teopersoan\;
2) lipsadereflec]ieasupraprincipiilormorale[ilipsadeautore
flec]ieasuprafaptelors\v=r[ite,careaudreptconsecin]\formarea
unorjudec\]imoraleeronate;
3) Repetareaunorfapteimoralecareconducla`nt\rireaunor
patimi[itransformarealor`ntroadouanatur\asubiectuluimoral.
Toateacesteaspecteproducoperturbareprofund\acon[tiin]ei
morale[isuntopiedic\pentruovia]\moral\autentic\.Maladiile
suflete[ti,`ngeneral,alecon[tiin]eimorale,`nspecial,r\nescpro
fundpersonalitateaomului[i,cutimpul,acestanumaipoaterealiza
nimicedificator`nvia]asaintelectual\,moral\[isocial\.Deaceea
estenecesars\cre\mcondi]iilenecesarecultiv\riicon[tiin]eimo
rale,at=t`nspa]iuleclesialc=t[i`nafarasa,iarcazuriledejapato
logices\letrat\mcutoat\aten]ia[irespectulcesecuvinoric\rei
fiin]eumane,chiardac\pentrumomentseafl\`ntrositua]iecritic\.
Sprijinul cel mai important pentru cel care are nevoie de
vindecarea con[tiin]ei morale este, `n primul r=nd, credin]a
luminat\ care spulber\ `ndoiala `n con[tiin]a scrupuloas\ [i
`ndep\rteaz\ignoran]adincon[tiin]alax\.
Pentruaajunge,`ns\,laocredin]\luminat\[ilucr\toare,prin
iubire, este necesar\ rela]ia cu un duhovnic care are datoria s\
propov\duiasc\cuv=ntul,s\st\ruiecutimp[if\r\timp,s\mustre,s\

certe,s\`ndemne,cutoat\`ndelungar\bdare[i`nv\]\tur\(IITim.
4,2).

132

PR. GHEORGHE POPA

Duhovnicultrebuie,a[acumsedesprindedintextulacesta,s\
fie bine preg\tit pentru a putea diagnostica `n mod corect o
con[tiin]\moral\bolnav\.
Con[tiin]a scrupuloas\, spre exemplu, tr\ie[te permanent
sentimentul de fric\ fa]\ de p\cat. C=nd frica devine o obsesie,
scrupulosulnumaiestest\p=npeel`nsu[i[iatunciarenevoienu
doardeduhovnic,ci[ideunpsihiatrupentrualajutas\dep\[easc\
situa]iacritic\`ncareseafl\.Oexplicare[iointerpretaretemeinic\
a`nv\]\turii[idatoriilormorale[ireligioasereprezint\unuldincele
maibunemijloacepentruvindecareacon[tiin]eiscrupuloase.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

CAPITOLUL VI

Libertatea voin]ei
Atuncic=ndvorbimdelibertateamoral\nereferim,`nprimul
r=nd,lalibertateavoin]eiumane,lacapacitateasubiectuluimoral
de a se autodetermina `n ac]iunile sale. De aceea, `nainte de a
precizaconceptuldelibertatemoral\,vomabordaproblemavoin]ei
`nexisten]auman\.
VI.1. Ce este voin]a?
~ntrun sens general, prin voin]\ `n]elegem totalitatea actelor
con[tiente[iincon[tienteprincareurm\rimrealizareaunuiscop.Deci
`ncadrulvoin]ei,`nsensuleigeneral,intr\nudoaractelecon[tiente,
ci[iactelereflexe,instinctele[ideprinderilesauautomatismele.
~ntrunsensmairestr=ns,prinvoin]\`n]elegemfunc]iasufle
teasc\ prin care omul se decide `n mod liber, dup\ o analiz\ a
motivelor[iscopurilor,s\fac\saus\nufac\oac]iune.Dinaceast\
perspectiv\oriceac]iunevoluntar\cuprindetreimomente:analiza

motivelor[iscopurilor,hot\r=realiber\pentrus\v=r[ireaac]iunii[i
realizareaeipeplanobiectivsauextern.
Voin]aesteofunc]iesufleteasc\distinct\[inupoatefiredus\
sau,pur[isimplu,identificat\cura]iuneasauintelectul.Easeafl\,
totu[i, `ntro str=ns\ rela]ie cu ra]iunea, deoarece `n analiza
motivelor[iscopuriloruneiac]iunifaceapellaaceasta.Aceastanu
`nseamn\ c\ procesele de cunoa[tere atrag cu necesitate voin]a.
Sf=ntul Apostol Pavel exprim\ destul de sugestiv acest aspect
atunci c=nd scrie romanilor: nu binele pe carel voiesc `l
s\v=r[esc,cir\ulpecarenulvreau,peacela`lfac(Rom.7,19).
VI.2. Actul voluntar
Actulvoluntaresteoriceactpecarelfaceomul,urm\rindprin
el`nmodcon[tientrealizareaunuiscop.Actulvoluntarnusecon

134

PR. GHEORGHE POPA

fund\ nici cu actul instinctiv, care[i are originea `ntro pornire


fireasc\saunativ\aomului,nicicudeprindereasauobi[nuin]a,care
laorigineafostunactvoluntar,darprinrepetareadevenitunact
automat.
Actul voluntar se deosebe[te de actul spontan, care nu este
dec=toreac]iefa]\deoanumit\excita]ieextern\,[i,deasemenea,
deactulf\cutdinconstr=ngere,f\r\participareavoin]ei.
Deciactulvoluntarpoart\pecetealibert\]iisubiectuluimoral[i
deaceea,`nlimbajulobi[nuit,termeniivoluntar[ilibersunt
considera]isinonimi.
VI.3. Valoarea moral\ a actului voluntar
~nactpersoanaexprim\valoareasaunonvaloareasamoral\.
Elnuesteorealitateseparat\depersoan\,cipersoanaeste`nact.
Totu[ipersoana nuconst\, a[a cumconsider\ uniifenomenologi,
doar`nsimplasuccesiuneaactelorsaleindividuale.Deaceeava
loareaactuluir\m=netotdeaunadistinct\deceaapersoanei`ntota
litateasa.
Valoarea sau nonvaloarea unui act se `nscrie `ntro valoare
global\pecareo`nt\re[tesauosl\be[te.
VI.4. Diferen]a dintre act [i ac]iune
Unii morali[ti fac o distinc]ie clar\ `ntre act [i ac]iune.
Actulesteac]iuneaintern\,iarac]iuneaesteceacaresemanifest\
`nexterior(actusinternus,actusexternus).Nuoriceactinterneste
`nso]itdeoac]iuneextern\,`ns\oriceac]iunecuadev\ratuman\
este`nso]it\deunactinterior.
VI.5. Obstacole reale sau aparente ale actelor [i ac]iunilor
Din defini]ia pe care am dato actului [i ac]iunii voluntare, la
`nceputulacestuicapitol,reiesefaptulc\elesuntrezultatulcunoa[terii
[ialvoin]eisubiectuluimoral.Undenuexist\cunoa[tere[ivoin]\nu
exist\ nici libertate. Exist\ `ns\ situa]ii `n care subiectul moral nu

cunoa[tedestuldeclarscopulunuiactsaualuneiac]iuni
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

sau voin]a este `mpiedicat\ s\ se decid\ `n mod liber pentru


s\v=r[irealor.Actul[iac]iuneas\v=r[ite`nasemeneacondi]iinu
suntlibere`nmoddeplin[icaataresubiectulmoralnuestepe
deplinresponsabildeele.Rezult\deaicic\exist\anumiteobstacole
ce apar `n fa]a actelor [i ac]iunilor voluntare care pot diminua
libertateavoin]ei,diminu=ndastfel[iresponsabilitateamoral\.Cele
mai importante obstacole ale actelor [i ac]iunilor morale ar fi:
constr=ngerea,frica,ignoran]a,pasiunile[ideprinderile.
a)Constr=ngerea
Dinperspectiv\moral\,constr=ngereaesteunactdeviolen]\pe
care`lsufer\cineva`mpotrivavoin]eisale.Eapoatefidenatur\
fizic\saupsihic\.~nambelecazurisubiectulnupoatefipedeplin
liber[i,caatare,nicipedeplinresponsabildinpunctdevedere
moral.
b)Frica
Este un sentiment profund provocat de un pericol real sau
imaginarcareneamenin]\.Dinpunctdevederepsihologic,frica
esteoemo]ieprimar\,ostareemotiv\cucarenena[tem[icare
poateinfluen]a`nmoddecisivactele[iac]iunilenoastrevoluntare.
Dinperspectiv\moral\,numaiatuncic=ndfrica`ntunec\cutotul
con[tiin]a omului, paraliz=ndui voin]a, suprim=ndui deci
libertatea,ea`nl\tur\responsabilitateamoral\.
c)Ignoran]a
Estelipsadecunoa[tereaprincipiilormoralepecare,defapt,
cel `n cauz\ ar trebui s\ le cunoasc\. Ea se poate manifesta ca
ignoran]\ a principiilor sau a legii morale, sau ca ignoran]\ sau
necunoa[tereafaptuluic\actele [iac]iunile s\v=r[itenusunt`n
conformitateculegeamoral\.~nfunc]iedegradulei,decauzele
care au determinato [i de principiile fa]\ de care se manifest\,
subiectulpoateficonsideratmaimultsaumaipu]inresponsabil.
d)Pasiunile
Dinpunctdevederepsihologic,pasiunilesuntsentimentecare

punst\p=nireexclusiv\pesufletulunuiom,influen]=ndprofund
actele[iac]iunilevoin]eisale.

136

PR. GHEORGHE POPA

Dinpunctdevederemoral,pasiunilesuntfaptesaudorin]epu
terniceorientatespreanumitelucruricareproducpl\ceresubiectu
lui,daruneoriseopundesf\[ur\riilibereavoin]ei.~nfunc]iede
motivelecareleaudatna[tere[idescopulurm\rit,pasiunilepot
constituicircumstan]eatenuantepentruresponsabilitateamoral\a
subiectului.
e)Deprinderile
Sunt,laorigine,actevoluntare,darcareprinrepetareauajuns
involuntare,influen]=nd`nmodprofundexercitarealibert\]iivo
in]ei. ~n general, deprinderile se `mpart `n deprinderi bune [i
deprinderirele.Primelenusuntunobstacol`ncalealibert\]ii[i
responsabilit\]iimorale,pentruc\afiliber`nseamn\,defapt,a
s\v=r[ibinele.Ultimelesunt`ns\unobstacol[i`nfunc]iedemodul
`ncaresauformat,degraduldeparticipareliber\asubiectului,se
stabile[te[iresponsabilitateasamoral\.
f)Alteinfluen]easupraactelor[iac]iunilorvoluntare
~nafar\deobstacoleleenumeratemaisuscareinfluen]eaz\mai
multsaumaipu]inlibertateavoin]ei,teologiamoral\maiprecizeaz\
c\`njudecarea[iapreciereaactelor[iac]iunilormoraletrebuies\se
]in\seama[idealteaspectecumarfi:structurapsihofizic\afie
c\ruisubiectmoral,influen]amediuluinatural[isocial,particula
rit\]iledev=rst\,desex,deras\etc.Toateacesteaspectepotin
fluen]aactele[iac]iunilemorale,`ns\nupotdeterminavoin]a`ntr
unmoddeosebit[icaataresubiectulmoralr\m=ne,totu[i,liber[i
responsabil`ns\v=r[ireaactelorsale.
VI.6. Dubla valoare realizat\ prin ac]iune
Ac]iuneanuestedoaroprelungireaunuiactintern`nafar\,ci
esteolucrareasupralumiiexterioare,careomodific\`nbinesau`n
r\u.Ac]iunea,ca[iactul,prime[tedeterminareasamoral\`nrela]ie
cu o valoare obiectiv\. Prin orice ac]iune bun\ lumea se
`mbog\]e[te,dar[ipersoanadevinemaivaloroas\,maivrednic\de
pre]uire. Cea mai `nalt\ dintre valorile morale personale este

d\ruireafa]\deDumnezeu[ifa]\desemeni.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

VI.7. Sensul ac]iunii


Ac]iunea exterioar\ are o valoare moral\ `n sine. Chiar dac\
inimaestepolulesen]ialalmoralit\]ii,aceastaserealizeaz\deplin
printrolucrareobiectiv\.Unsentimentneexprimat`nafar\devine
adesea neautentic [i superficial. La r=ndul ei ac]iunea exterioar\
influen]eaz\interiorul.Dac\nuexist\nicioocaziepentruaverifica
prinfapteotendin]\intim\saua`ndepliniodecizie,actulinterior
poatefiautentic[iprofund,darnuatingedinamismuls\uefectiv.
VI.8. Rezultatul ac]iunii
C=ndunomsearunc\`nap\pentruasalvaunaltul,ac]iuneasa
este la fel de valoroas\ chiar dac\ se `neac\. Noi nu accept\m o
moral\ exclusiv pragmatic\, a c\rui singur\ norm\ este rezultatul.
Darnicinuaccept\momoral\careesteindiferent\fa]\derezultatul
ac]iunii.Aceastadiminueaz\energiilemoralepuse`nslujbaunei
ac]iuni.Dezinteresulfa]\derezultatulexterioraluneiac]iuniesteo
form\depietism.
VI.9. Motiva]ia moral\ a unei ac]iuni
Motivul constituie forma sau sufletul unei ac]iuni. Obiectul
constituiemateriaei,trupulei.Darnutrebuies\uit\mc\[iobiectul
este informat deja de o valoare [i aceasta trebuie s\ prevaleze
asupraunuimotivcarenucorespundeobiectului.Obiectulr\m=ne
primul element decisiv pentru valoarea ac]iunii. Determinarea
ultim\ a acestei valori va ]ine de corectitudinea obiectiv\ a
motivului. ~n cazul motivului, ca [i a sentimentului, subiectul
moralprime[tevalori,nulecreeaz\.Lumeavalorilorpreexist\,dar
primireaefectiv\avalorilor,op]iuneaactiv\`nfavoareabineluise
`nr\d\cineaz\ `n libera alegere a unui motiv, ca baz\ a ac]iunii.
Motive de tot felul se trezesc `n noi, `n raport cu valorile, dar

dorin]elenoastre,instinctelenoastre,exercit\asupraloruncontrol
selectiv. De aceea,motivele carenise propuncuceamaimare
insisten]\,celecareneconducadesea,traducatitudineanoastr\

138

PR. GHEORGHE POPA

profund\[iaspira]iilenoastreintime,con[tientesauincon[tiente.St\
`nputereanoastr\s\trezim`nnoicupre]ulunuiefortmarenoi
motivepentruac]iune,`ns\elevorfitotdeaunamaipu]inedec=t
celecaresenascspontan`ninimanoastr\.Deaceea,at=ttimp
c=tluptar\m=nevie`ntresentimentelebune[irele,omultrebuies\
examinezecumaregrij\motiveleactelorsale.Nuvaputeafacecu
succesacestlucrudac\nuare`nainteaochilors\im\suraetern\a
oric\reivalorimorale.
Doarcelcaresea[az\`naintealuiDumnezeu[iseprive[te`n
luminacredin]ei[ties\identificeclarmotiveleactelorsale[is\le
discearn\adev\ratalorcalitatemoral\.
VI.10. Importan]a unui motiv dominant pentru o
ac]iune moral\
Pentru coeren]a voluntar\ a unei vie]i, alegerea unui motiv do
minantesteesen]ial\.Putereaantrenant\amotivelorparticularepro
vine `n mare parte din circumscrierea lor unei motiva]ii generale.
Aceast\motiva]iepoatefideordinafectivsaudeordinintelectual.
Nu trebuie s\ dispre]uim valorile afective `n materie de mo
tiva]iemoral\maialesatuncic=ndexist\mariobstacolede`nvins.
~nasemeneamomente,doariubirea[ientuziasmulpermiteomului
s\semobilizeze[is\pun\`nlucraretoateputerilesale.Dardac\
motiva]ieiafective`ilipse[te[iunmotivdeordinra]ionalsauinte
lectual,entuziasmul,bazatpesentiment,nuvafidec=tunfocde
paie.Decioricemotivtrebuies\aib\unnucleuinteligibil,prezent
`ng=ndiresubformauneiideiprecise,saucelpu]inauneiimagini
plinedesens.
Pentruc\motivelecelemaiintensepierdcutimpuldinardoarea
lor,sausuntmarginalizatedealtelecontrare,esteimportants\le
re`nnoim permanent [i, `n mod deosebit, motivul dominant.
Psihologiaad=ncuriloraar\tatc\exist\[imotiveincon[tienteale
ac]iunii. Ele trebuie neap\rat con[tientizate pentru a vedea

corectitudinea lor. D\ruirea total\ unui ideal nu este sinonim\ cu


controlulpermanentalacesteid\ruiri.~ns\privireacontinu\spre
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

ideal[ispreDumnezeuvafimairodnic\pentruvia]amoral\,dec=t
oaten]iecontinu\lasinelepropriu,f\r\comuniunecuDumnezeu.
VI.11. Rolul sentimentului `n ac]iunea moral\
~nlimbarom=n\,sentimentulevoc\,`nprimulr=nd,omi[care
aafectivit\]iisensibile,darelp\streaz\[iosemnifica]iecognitiv\
(`nlatin\sentio#g=ndesc,stimez).
~n sensul propriu, sentimentul nu se confund\ cu emo]ia
sentimental\.Aceastaizvor\[tedinresurseleorganicealeeului[inu
estedec=tosensibilizareasubiectuluicuprivirelaunobiect.Din
momentul `n care subiectul moral ia atitudine fa]\ de aceast\
mi[careasensibilit\]ii,fieaccept=ndo,fiereprim=ndo,eadevine
sentiment.A[adar,sentimentulesteunactintern,dararetendin]a
deasemanifesta`nafar\`nanumite`mprejur\rioportune.Aceste
manifest\ri,`ns\,nuapar]in`nmodesen]ialstructuriipsihologicea
sentimentului.Maimult,sentimentulcaatarenuestenicidorin]\,
nicihot\r=redeafaceceva.Elestelegatnaturaldeacestea,dar
`nainte de toate el este cutremurul pe carel treze[te `n noi o
valoaresauononvaloare;esteecoul[ir\spunsulsubiectivpecare
noi`ld\macesteia.Seafl\`nsentimentoprezen]\intim\avalorii,
scrieLouisLavelle.Noinuamaveaniciodat\revela]iavaloriif\r\
aceast\afec]iuneinterioar\,c\reia`id\mnumeledesentiment.{i
cumnuexist\senza]ie,oric=tdesimpl\,cares\numanifesteun
aspectalrealului,nuexist\nicisentiment,oric=tdefamiliar,cares\
nucon]in\afirmarea`mplinit\auneivalori().Elestepecetea
`ns\[iaprezen]eivalorii,a[acumesteearecunoscut\[iconsim]it\.
Esteoatingereavaloriia[acumsenza]iaesteoatingerearealu
lui72.R\spunsulsubiectiv,prezen]aintim\,nuvreas\`nsemnec\
sentimentularaveatendin]as\serepliezeasupralui`nsu[i,asupra
unei valori devenit\ a sa. Dimpotriv\, sentimentul nu[i g\se[te

odihna sa dec=t `n orientarea sa dinamic\ spre obiect. Fiecare


sentiment este polarizat de o valoare obiectiv\ pe care el o simte.
IubireadeDumnezeueste`nmodrealorientat\spreDumnezeu[inu

LouisLavelle,Traitsdesvaleurs,t.i,pp.190191.

72

140

PR. GHEORGHE POPA

spresine`nsu[i.Iubireades\v=r[it\seodihne[tetotal`nDum
nezeu, chiar dac\ nu se exteriorizeaz\ printrun gest sau printro
ac]iune.
Decisentimentuleste`ntotdeauna`nrela]iecuobiectuls\u.
F\c=nd abstrac]ie de sentimentele tipic `nchise, crispate, un
torent spiritual traverseaz\ orice sentiment orient=ndu l spre un
scoppecareel`latinge,chiar`naintedealcunoa[tepedeplin.Se
poatespunec\sentimentele,chiarf\r\intermediulac]iunii(saual
cuv=ntului), ating persoanele c\rora se adreseaz\, `n func]ie de
treaptasensibilit\]iispiritualeaacestora.Curentuldesentimente
pozitive(iubire,bun\tate,compasiune,umilin]\,respect,dreptate,
puritate)esteunulvivificator[ipurificator.
Finalitateaunuisentimentestedeobiceiopersoan\:Dumnezeu,
aproapele,comunit\]ilepersonale,propriuleu.Fiin]ele`nsufle]ite
pot fi obiecte ale sentimentelor, dar nu de aceea[i valoare cu
persoanele.
Motivulcaretreze[tesentimentuleste,deci,ovaloaresauo
nonvaloare.Diferen]aestemaredac\sentimentulnuseadreseaz\
dec=tvaloriisaunonvalorii,`nexclusivitate,saudac\,plec=ndde
lavaloare,elprive[te[isubiectulvalorii,persoanacaatare.Dac\
cinevaiube[teopersoan\,sentimentulareoalt\puteredec=tdac\i
se admir\ numai virtutea ei `n sine. Gre[elile unei persoane
constituieononvaloare[icerdezaprobarea,`ns\nuautorizeaz\ura
aceleipersoane.CineesteiubitordeDumnezeunupoates\nuvad\
`naproapeles\u,chiarp\c\tosfiind,icoanaluiDumnezeu,unfrate
alluiHristos,unsufletchematlam=ntuire.
Unsentimentocup\`nsufletmaimultsaumaipu]inloc.El
poate fi central sau periferic. O mul]ime de emo]ii pre
sentimentale, acceptate sau nu, nu ating centrul g=ndirii sau al
ac]iunii.Alteledimpotriv\,p\trundp=n\`nnucleulcon[tiin]ei,se
instaleaz\acolo[idetermin\marizonealeg=ndirii[iac]iunii.Un
sentiment de ostilitate, spre exemplu, dac\ p\trunde `n inima
preocup\rilorunuiom,vafacemultmaimulteravagiidec=tdac\el
vafiperiferic.Decitrebuies\cultiv\mmaimultsentimentelede

iubirefa]\deDumnezeu[ifa]\deaproapele.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

O alt\ calitate a sentimentelor este profunzimea lor. Iubirea


fratern\, spre exemplu, dac\ este asumat\ `n Dumnezeu este mai
profund\dec=tiubireapuruman\.Darprofunzimeasentimentului
depinde[idesubiect.Estep\trunsintimdeelsausuperficial?Ce
fel de cunoa[tere are subiectul despre valoarea spre care tinde
sentimentul? Are o cunoa[tere intelectual\, rece, distant\ sau
afectiv\,vital\,intim\[iconnatural\?
Cercet\toriiauanalizatmaimulteformedevia]\uman\,valo
rilelor[iorientareadominant\asentimentelor,ajung=ndlaurm\
toarea`mp\r]ire:
Formedevia]\
Economic\
Estetic\
Eroic\
Intelectual\
Social\[iiubitoare
Religioas\

Valoripredominante

Orientareadominant\a
sentimentului
Valoriledegestiune[iutilitate Interespentrumunc\[iprofesie
Frumuse]ea
Interespentruvalorileculturale;
cultivareaarmonieipersonalit\]ii
Puterea
Pl\cereadeadomina;cultivarea
st\p=niriidesine
{tiin]a
Via]aconsacrat\cercet\riiadev\
rului;grijapentruobiectivitate
Bunurilecomunitare
Slujireasemenilor;altruismul
ComuniuneacuDumnezeu,m=nConsacrarealuiDumnezeu
tuireasufletului

~ngeneral,nicioform\devia]\dinceleenumeratemaisusnu
este`nstarepur\.Teoretic,oform\devia]\economic\se`mpac\cu
unaestetic\saureligioas\,dardac\ultimanu[ifaceloccentral`n
inim\, rezultatul va fi c\ `n deciziile practice, c=nd va trebui s\
alegem`ntrevaloareadominant\[iceareligioas\,sepoatestabili
ofals\ierarhie.Celmaimarepericolpecarelprezint\formelede
via]\,ca[iorientareasentimentelorconst\`ntendin]alordeanu
mailua`nconsiderarevalorilemai`nalte.
Spreexemplu,omul`nvia]ac\ruiavaloriledominantesuntcele
economice sau politice, `n anumite situa]ii ar putea fi tentat s\
neglijezesaus\subordonezevalorilereligioase[imoralevalorilor
economicesauputeriipolitice.

142

PR. GHEORGHE POPA

CAPITOLUL VII

Libertatea [i responsabilitatea moral\


~ngeneral,termenuldelibertateesteidentificatcuabsen]acon
str=ngeriiexterioare.Dinaceast\perspectiv\,libertateaestefacul
tateasauputereaomuluideasemi[ca[iaac]iona`ntrunanumit
spa]iuexterior,conformtendin]elornaturiisale.Aceast\form\de
libertateestetotaldiferit\delibertateamoral\,a[a`nc=tomulpoate
filiberdinpunctdevederefizic,exterior,`ns\dinpunctdevedere
morals\fiesclav[i,invers,poatefisclavdinpunctdevederefizic,
darliberdinpunctdevederemoral(Rom.6,19[i20;ICor.7,21
22;Fapte26,29).
~nafar\delibertateafizic\,ceexprim\unanumitraportdintre
voin]asubiectuluimoral[iunspa]iufizic,maiputemvorbi[ide
libertatea social\. Aceasta are ca sfer\ de manifestare societatea
uman\[ieacuprindedou\aspecte:libertateapolitic\[ilibertatea
civil\.Libertateapolitic\serefer\ladreptulpecare`larefiecare
cet\]eandeaparticipalaguvernarea]\rii.Libertateacivil\serefer\
ladreptulfiec\ruicet\]eandeaface`ncadrulsociet\]iitotceeace
nucontravinedreptuluialtuia.
Se`n]elege,dincelespusemaisus,c\celedou\aspecteale
libert\]iisocialenuseconfund\unulcualtul.Libertateacivil\poate
s\ existe pentru to]i cet\]enii f\r\ libertatea politic\ [i, invers,
libertatea politic\ poate s\se exercite separatde libertatea civil\.
Maimult,libertateasocial\nuechivaleaz\[inucorespundelibert\]ii
morale.Confuziadintrelibertateacivil\[ilibertateamoral\aadus
nefericiremultoroameni,carenuauvoitdec=tdrepturi[inusau
`ngrijit[idedatoriilemorale,[icarenuau`n]elesc\drepturilenu

auovaloareintrinsec\dec=t`nvederea`mpliniriidatoriilormorale.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

VII.1. Libertatea moral\


Pentrua`n]elegelibertateamoral\trebuies\plec\mdelaliberul
arbitrusaulibertateadealegere.Pentrucalibertateas\fiereal\,ea
trebuies\fierespectat\`nmoddeplin.Aceasta`nseamn\c\numai
omul,`nvirtuteaacestuirespectdeplinallibert\]ii,poatealeger\ul
`nloculbinelui.Existen]a`ns\[iaordiniimoraleesteposibil\cu
acestpre].Fiin]a,`nzestrat\culiberularbitru,trebuies\fieliber\
pentruaac]ionaf\r\niciunmotivsau`mpotrivaoric\ruimotiv;s\
fieliber\pentruaaleger\ul[ipropriasanefericire.Numai`nacest
cazsubiectulmoralcarealegeesteresponsabildealegereaf\cut\.
Responsabilitatea este cea care separ\ domeniul necesit\]ii [i al
determinismuluidedomeniullibert\]iimorale.
VII.2. M\rturii scripturistice
Termenulgrecej8gL2gD\"pecareltraducemprinlibertate
pares\exclud\alegerea[i,`nNoulTestament,oexclude`nmod
evident. Adev\rata libertate, care este opus\ `n Scriptur\ sclaviei
p\catului,esteidentificat\`ntotdeaunacuascultareaabsolut\fa]\de
bine(Rom.6,1619).Invers,folosirealibert\]iidealegere`ntrun
sens contrar binelui [i lui Dumnezeu este `n]eleas\ ca negare a
adev\rateilibert\]i[iconsiderat\afiunabuzdelibertate(Ioan8,
3236;ICor.8,9;Gal.5,13).
Termenulbiblic ej8gL2gD\" dep\[e[te,deci,no]iuneadeliber
arbitru, `ns\ Sf=nta Scriptur\ recunoa[te libertatea de alegere `n
determin\rileconcretealevoin]ei.OmulparadisiacalGenezei,de
exemplu,estea[ezat`nfa]apomuluicuno[tin]eibinelui[ir\ului[i
este invitat s\ se decid\ liber `n raport cu porunca dat\ lui de
Dumnezeu.Nerespectareaporunciinuesteprezentat\caunprogres
necesar`ncunoa[tere,a[acumpretinduniimorali[ti,cicaunactal
responsabilit\]iiomuluicaresal\satsedusdediavol;unactcarenu

trebuias\fie,careeracontrarbinelui,adic\voin]eiluiDumnezeu[i
voca]ieiomului.

144

PR. GHEORGHE POPA

VechiulTestamentneprezint\,astfel,peomcafiindlibers\se
decid\`ntredou\realit\]icontrare,f\r\opredeterminaresuperioar\.
Verbulaalegeserefer\at=tlaactulumanalalegerii(Ios.24,
15),c=t[ilaalegereadumnezeiasc\(Deut.7,6).Deciomuleste
liber s\ ac]ioneze dup\ buna sa pl\cere. Totu[i facultatea de a
cunoa[tebinele[ir\ul[ideaalegebineleneesteprezentat\cao
caracteristic\av=rsteiadultesauamaturit\]iispirituale(Deut.1,
39; Isaia 7, 15). Dumnezeu a[az\ `naintea poporului s\u via]a [i
moartea, binecuv=ntarea [i blestemul, invit=ndul s\ aleag\ via]a
(Deut.11,26,27;30,1[i19).
~nNoulTestament,M=ntuitorulafirm\c\nuavenits\judece
lumea,ciavenitcaoameniis\judeceei`n[i[i,dup\dispozi]iile
inimii lor, ceea ce este bine. Conform acestor dispozi]ii,
M=ntuitorulafostrecunoscutdedreptulSimeon(Luca2,34),iar
apostoliilauurmat(ICor.2,15,16).Evangheliaeste,deci,un
evenimentaldecizieimorale[ialrecunoa[teriilibert\]iidealegere.
Altfel,nusarputeajustificajudecatafinal\alumii.
VII.3. Limitele libert\]ii
Subiectulmoralesteofiin]\finit\.Elsena[te`nmijloculunui
spa]iu sensibil [i aparent neschimb\tor. El `nsu[i are o dimensiune
fizic\sausensibil\princareestelegatde`ntregulcosmos.Subiectul
moral,`ns\,este[iofiin]\spiritual\`nrela]iecualtefiin]espirituale.
Acestecondi]iiexisten]ialesuntcomunetuturorfiin]elormorale[iele
limiteaz\ capacitatea lordeautodeterminare.Evidentc\elesenasc
liberepentruc\suntcreatedeDumnezeucafiin]elibere,darnuca
fiin]e absolute, ci ca fiin]e relative, asupra c\rora `mprejur\rile
manifest\oanumit\influen]\pentruoperioad\maimaresaumaimic\
de timp. De aceea, istoria nearat\ c\ fiecare perioad\ sa hr\nit cu
prejudec\]ile [i iluziile sale, urm\rind scopurile sale distincte [i
aproapec\esteimposibilpentrucinevas\nufiecopilulsecoluluis\u,
s\nuparticipelavirtu]ile,dar[ilaimperfec]iunilesale.Noiputem
constata, destul de u[or, puterea pe care o exercit\ asupra libert\]ii
noastre mediul geografic, predispozi]iile ereditare, na]ionalitatea,

familia,pecarefiecarelepoart\`nad=nculfiin]ei
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

sale[icareconstituie`ntroanumit\m\sur\,al\turideexperien]a
personal\,individualitateafiec\ruia.
Cutoateacesteinfluen]e,libertateadealegerenuesteredus\la
t\cere.Ear\m=necarealitateconstitutiv\petotparcursulvie]ii[i
`nso]e[tetoateetapeledeemanciparealeomuluifa]\denecesitatea
naturii.
Sf=ntaScriptur\confirm\celespusep=n\aici.Eaarat\limitele
`ncaresedesf\[oar\libertateauman\[ilegilecareocoordoneaz\.
~ntexteleScripturiiobserv\mmodul`ncareunactalvoin]eilibere
se transform\ `ntro a doua natur\ [i noi observ\m aceast\
transformare`ndiferitelestructuricolectivesaualevie]iipersonale.
Sf=ntaScriptur\`ns\,nudoarconstat\acestfapt,ci`lexplic\[il
raporteaz\ la cauza sa. Alegerea ini]ial\ f\cut\ de fiin]a liber\
cuprinde deja `n ea `ns\[i toate dimensiunile naturii morale care
trebuiaus\rezultedinea.F\c=ndalegerea,omulaccept\dinainte,
con[tient [i voluntar, responsabilitatea, nu doar a actului s\u
individual,ci[itoateconsecin]elesale.
Scripturaneatest\aceast\legeatransform\riiactelor`nnatura
moral\, mai `nt=i `n ordinea faptelor colective [i apoi `n cea a
faptelorindividuale.Stareaactual\anaturiiumaneesteraportat\de
Scriptur\ la actul ini]ial [i decisiv, pentru `ntreaga umanitate, al
p\rinteluiei(Rom.5,12).~nacela[itimp`ns\,p\catulcreeaz\`n
fiecaresubiectmoralostaredesclavie(Ioan8,34;Mt.12,3334).
~n acela[i timp, `ns\, actele morale nu sunt accidente `n via]a
noastr\. Ele se nasc dintro natur\ moral\ deja format\, fie prin
ereditate(Ioan3,6),fieprinexerci]iulvoin]eipersonale(Mc.7,
21)[iactelepersonalesuntcaroadeleunuiarbore(Lc.6,4344).
~n epistolele pauline noi observ\m c\ adev\rata libertate
`nseamn\supunerefa]\dedreptate,`ntimpcesupunereafa]\de
p\cat`nseamn\sclavie.Aceastanuestetotu[inevindecabil\dec=t
atuncic=nddevinerevolt\`mpotrivaEvangheliei(Gal.5,13).
VII.4. Coordonatele teologice ale libert\]ii

Libertateauman\esterecunoscut\at=tdecon[tiin]apersonal\
c=t[idesocietate,`ns\naturasaprofund\,misterulei,doarHristos

146

PR. GHEORGHE POPA

nilpoaterevela.Cuprins\prinhar`nlibertateadumnezeiasc\,liber
tateauman\trebuies\fie,`nHristos,libertateafiilorluiDumnezeu.Ea
esteundarpecareascultarealiber\aluiHristos,p=n\lamoarteape
cruce,nilaoferit.Eaneinvit\s\lurm\mpeHristos`nascultareasa
filial\fa]\deTat\l[ieaserealizeaz\prinascultareafiilordeCelcare
nust\p=ne[tedec=tprindarurileiubiriisalepaterne.
LibertateafiilorluiDumnezeunusuprim\liberularbitru,ci`l
presupune. ~n momentele decisive ale vie]ii sale, omul posed\
libertatea de a se decide pentru Dumnezeu sau `mpotriva Lui.
Libertatea `mpotriva lui Dumnezeu ne conduce `ns\ la sclavia
p\catului.Omulc\zut`np\cateste`nacela[itimpsclav[iliber.
Harulnuned\unliberarbitrupecarelamavutdintotdeauna[inu
lampierdut,ci`lelibereaz\peacestadesclaviap\catului[i`ired\
libertateafiilorluiDumnezeu.
Libertatea fiilor lui Dumnezeu nu cunoa[te nici lege nici
limit\ `n afar\ de El. {i totu[i ea nu este uncapriciu. Libertatea
uman\c=ndesteautentic\`ndesf\[urarea sanueste supus\unei
presiuni sau unei constr=ngeri exterioare, ci se des\v=r[e[te din
interioruliubiriibinelui,dup\legeacare[iaretemeiul`nsfin]enia
luiDumnezeu(legeave[nic\)[is\dit\`nnatura`ns\[i(legeamoral\
natural\).Legeaestepentrulibertateexigen]\dar,`nacela[itimp,[i
ceacareconducelibertateaspreadev\rataiubirealuiDumnezeu[i
asemenilor.

VII.5. Diminuarea [i patologia libert\]ii


a)Libertate[iviolen]\
Violen]a fizic\, av=nd o cauz\ exterioar\, poate determina
voin]as\fac\unactexternf\r\adeziuneainterioar\.Violen]a,atunci
c=nd este `nso]it\ de mijloace rafinate de presiune psihologic\,
poateconstituiograv\tenta]ie[iadeseaeaantreneaz\odiminuarea
libert\]ii.
b)Libertate[ifric\
Fricaceprecededecizianudiminueaz\`nsinenicilibertatea,nici

responsabilitatea.Sepoatetotu[icaoangoas\ajuns\lalimitasa
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

s\suprimepentruoclip\libertatea[iresponsabilitatea.Psihologia
modern\facedistinc]ie`ntrefric\[iangoas\.Frica[tieexactcare
esteobiectuldecareseteme.Angoasaesteofric\misterioas\a
c\reicauz\nusecunoa[te.Fricademoartesaudetortur\nupoate
justificaunactr\u`nsine,cumarfiateismulsauapostazia.Dac\
fricasatransformat`ntroangoas\caretulbur\profundsufletul,
atunciresponsabilitatea[ilibertateasuntaproapesuprimate.
c)Libertate,hipnoz\[inarcotice
Celcareaccept\s\fiehipnotizatrenun]\laoaprecierepersonal\
avalorilor[iselipse[teastfeldefolosirealibert\]iisaleat=ttimp
c=tdureaz\stareadedependen]\hipnotic\.Nuestedemnpentruun
oms\sesupun\uneihipnotiz\ricarearputeaabuzadepacien]iis\i.
Folosireanarcoticelor[iastupefiantelordevineu[orotiranie.
Toxicomanul`[ipierdelibertatea[idevineofiin]\extenuat\din
punctdevederemoral.Dac\estecon[tientdestareasa[irefuz\s\
foloseasc\libertateasapentruasedezintoxicaestedinnouvinovat
deruinalibert\]iisale.
d)Libertatea[isugestiamaselor
Sugestiar\uluiesteadeseafoarteputernic\.Uniioameniauo
mareputeredesugestie[idac\sea[az\`nslujbar\ului,ceimaislabi
nusepotsalvadec=tprinfug\saurezerv\absolut\.Rela]iadepri
etenie[imaialesc\s\toriacupersoaneimorale[ilipsitedecredin]\,
darav=ndputeredesugestie,ar`nsemnapentrupartenerulmaislab
unabandonallibert\]iisale.
Unuldinmarilepericolepentrulibertateapersonal\const\azi`n
sugestia maselor. Aceasta poate fi declan[at\, ca o epidemie
violent\,`ntrocolectivitateoarecare:muncitoriiunei`ntreprinderi,
membriiunuiparlament,solda]iiuneiarmatesauchiarunpopor
`ntreg.
Voin]ele slabe sunt `n acest caz manipulate [i devin lipsite de
ap\rare [i de sim]ul responsabilit\]ii. Excesele maladive ale unui
na]ionalism dement, ale xenofobiei, supersti]iei, progroamelor [i

lin[ajelorsuntlegate,`nmareparte,deaceast\psihologieamaselor.
Istoriacunoa[tecazuri`ncareelementededezordine[iauatins

148

PR. GHEORGHE POPA

scopulexploat=ndcinic[isistematicaceast\fragilitateamaselor.
~n schimb, liderii vor fi adesea ei `n[i[i victimele mi[c\rilor
populare,alepsihozeiuriietc.
Lamargineaacestorformerafinatedesugestiecolectiv\exist\o
maladie moral\ cronic\: capitularea `n fa]a opiniei publice. De
aceea,cre[terealibert\]iimoralepoateficonsiderat\caobiruin]\
progresiv\asuprasclavieiimpus\demasaimpersonal\.
Marele pericol al civiliza]iei noastre colective este faptul c\
at=]iaoameniselas\`ndruma]idemiturilenecontrolatealemass
media.Deaceeaestenevoiedeunconstantexamendesine[ideun
profundspiritcriticpentruanep\stralibertateamoral\.
VII.6. Responsabilitatea moral\
Responsabilitateasubiectuluimoralesteoconsecin]\fireasc\a
libert\]iisale.Nimeninuesteresponsabildeactele[iac]iunilesale
dac\nuesteliber.
Plec=nddelaaceast\rela]ieprofund\dintrelibertate[irespon
sabilitate,putemspunec\responsabilitateamoral\esteobliga]ia
cei revine unei persoane de a se recunoa[te ca autor liber al
faptelorsale[idealuaasuprasaconsecin]eleacestora.
Deciresponsabilitateaestestr=nslegat\[idecon[tiin]amoral\,
deoarece `nainte de a fi considera]i responsabili de alte foruri
obiective,con[tiin]anoastr\esteforulceldint=icarenedeclar\
responsabili.Fiindlegatdecon[tiin]\,subiectulresponsabilit\]iinu
poatefidec=topersoan\.Despreresponsabilitatemoral\colectiv\
nupoatefivorbadec=tprinextensialibert\]ii[iresponsabilit\]ii
personale,caresemanifest\`nrela]iilesociale[iinfluen]eaz\mai
multsaumaipu]inacesterela]ii.
Principiulgeneral`nevaluarearesponsabilit\]iimoraleaunei
persoaneesteurm\torul:Fiecareesteresponsabildes\v=r[ireasau
nes\v=r[ireauneifapte,ca[ideurm\rileacesteia,`nm\sura`ncare
afostangajat\libertateavoin]eisale.Decigradulresponsabilit\]ii
depindedegradullibert\]iicucareafosts\v=r[it\fapta.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

CAPITOLUL VIII

Virtutea `mplinire a libert\]ii [i a


responsabilit\]ii morale
VIII.1. No]iunea de virtute `n general
Cuv=ntulvirtute,folositadeseori`nlimbajulobi[nuit,nuexpri
m\totdeaunaono]iunecuun`n]elessaucon]inutmoral.Uneori,
prinvirtutese`n]elegeo`nsu[ireesen]ial\auneipersoane,`ncare
intr\ideeadeputere,t\rie,for]\.Alteori,prinvirtutese`n]elegeo
`nsu[iresauocalitatesuperioar\psihic\,orichiarfizic\auneiper
soane. ~n mod obi[nuit `ns\, prin virtute se `n]elege o anumit\
conduit\aomului,corespunz\toareunorprincipiimorale.
Analiz=nduletimologic,cuv=ntulvirtutevinedelalatinescul
virtus,acestafiindlar=ndulluitermenullatinpentruceeacegre
ciinumeauajDgJhv.Acesttermenderiv\delaa!D0HMarte,zeul
r\zboiului, sau de la r\d\cina "D, a[DJ4@H, ajDXFiT,
a[D4FJ@H, ai!Dg4< [i ajDXFig4< `nsensuldeaaducecevala
`ndeplinire,afacecevapl\cut,a`ncheiaetc.
~nlatin\,acestcuv=ntsatraduscuvirtus,delavirb\rbat,la
`nceput`nsemn=ndcurajulfizic,apoifor]aderezisten]\`mpotriva
patimilor[iispitelor[ipracticareaobi[nuit\abinelui.
VIII.2. Virtu]ile `n societatea homeric\
~nsocietateahomeric\virtu]ileeraudate,predeterminate,tot
a[a cum era [i locul pe carel ocupa omul `n societate sau
privilegiile[idatoriilecaredecurgeaudinstatutuls\u.

~ntroasemeneasocietate,omul[tiecineestepentruc\[tiece
rol`irevine`ncadrulstructurilorsociale`ncareesteintegrat.Eroii
luiHomerseidentific\cuceeacefac.

150

PR. GHEORGHE POPA

Deaceeavirtu]ilehomericesuntacelecalit\]icarelsus]inpe
omulliber`nroluls\usocial[icaresemanifest\`nac]iunilepecare
lecereacestrol.
Este evident c\ `n societatea homeric\, constituirea identit\]ii
individuale,printrunexerci]iualvirtu]ilor,presupuneaostructur\
social\particular\.Delaoasemeneasocietateamputea`nv\]ac\
via]amoral\estelegat\`ntroanumit\m\sur\delocalul[iparticu
larulsocial[ic\aspira]iamoraleimodernespreouniversalitateeli
berat\deoriceparticularitateesteoiluzie.~naldoilear=nd,am
putea`nv\]ac\nimeninupoateaveaanumitevirtu]idec=tcaparte
auneitradi]iimorale,`ncadrulc\reiasemo[tenesc[ivirtu]ile[i
moduldealecunoa[te[ipractica.
Cercet\toriicaresauocupatdevirtu]ilehomerice[istructura
moral\pecareaucreatoauajunslaconcluziac\aceast\structur\
presupunetreielementecentrale:oconcep]iedespreceanumecere
rolulsocialalfiec\ruia;oconcep]iedesprevirtu]isaucalit\]icare
permit individului s\[i `ndeplineasc\ rolul [i o concep]ie despre
condi]iauman\,careestefragil\[ivulnerabil\`nfa]adestinului[ia
mor]ii.Deaceeaafivirtuosnu`nseamn\aevitavulnerabilitatea[i
moartea,cialetratacuaten]iacelisecuvine.
VIII.3. Virtu]ile `n societatea clasic\ greac\
Virtu]ilehomericeausupravie]uit`nAtenasecoluluialVlea,
chiardac\`ntroform\diferit\deceaasecoleloranterioare[i`ntr
un context social diferit. Spre exemplu, la Homer, onoarea este
ceeaceisecuvineunuirege;laSofocle,onoareaesteceeaceise
cuvineunuiom.Pentruomulhomericnuexist\onorm\intern\la
care sar putea referi, `n afar\ de cele `ntruchipate `n structurile
proprieicomunit\]i;pentruomulatenianproblemaemaicomplex\.
Felul`ncare`n]elegeelvirtu]ile`iofer\normecuajutorulc\rora
poatepunesubsemnul`ntreb\riivia]aproprieisalecomunit\]i[i
poate investiga dac\oanumit\ practic\ sau politic\ ecorect\. Cu
toateacestea,elrecunoa[tec\de]ineaceast\`n]elegereavirtu]ilor

numaidatorit\faptuluic\eunmembrualcomunit\]ii.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Spre sf=r[itul secolului al Vlea asist\m la dezvoltarea unei


atitudinicritice care punesubsemnul`ntreb\riiceea ce pretinde
ordineastabilit\c\estedreptsaunu.Aceast\atitudinenucontesta,
`ns\,faptulc\mediul`ncareseexerseaz\virtu]ileestetotu[ipolis
ul sau cetatea greac\. Ea recuno[tea c\ a fi un om virtuos se
identific\,laAtena,cuafiunbuncet\]ean.
Platon care sa ocupat de problema virtu]ilor (a curajului `n
Lahes,apiet\]ii`nEuthyphron,adrept\]ii`nRepublica),lealegat
peacesteadepracticapolitic\astatuluiideal[inudeceaastatului
real.Platona`ncercat,prinaceasta,s\explicedisputele[ilipsade
armoniecaredomnesc`ncet\]i,ca[iarmoniile[idezarmoniiledin
treoameni`nexisten]alorreal\.Platoneraconvinsc\virtuteanu
poatefi`nconflictcuvirtuteanici`ninteriorulcet\]ii,nici`ninteri
orulomului.Prezen]auneivirtu]ireclam\prezen]atuturor.Aceast\
perspectiv\clar\despreunitateavirtu]ilorovomg\si[ilaAristotel
[iapoilateologiicre[tini,de[ilaace[tiadinurm\viziuneadespre
virtutesevaschimbaradical.
DiscipolulluiPlaton,Aristotel,printeoriasadesprevirtu]i,a
transformat`nmoddecisivtradi]iaclasic\greac\`ntrotradi]iea
g=ndirii morale, dep\[ind pesimismul platonician cu privire la
lumeasocial\.~nviziuneasavirtu]ileerauacelecalit\]icuajutorul
c\roraindividulob]ine eudaimonia (cuv=ntgreudetradus,darse
traduce de obicei prin senin\tate, fericire, prosperitate). ~n lipsa
virtu]ilorapropiereadeacestscopesteimposibil\.Aristotelnua
f\cut nic\ieri `n scrierile sale o deosebire clar\ `ntre virtu]ile
consideratecamijloc[iceleconsideratecascop.~nviziuneasa,
virtu]ilenueraudoardispozi]iideaac]iona`ntrunanumitfel,ci[i
deasim]i`ntrunanumitfel.Aac]ionavirtuosnu`nsemnadoara
ac]iona`mpotrivapropriilor`nclina]ii,cumaveas\cread\Kantmai
t=rziu, ci `nseamn\ a ac]iona dintro `nclina]ie format\ prin
cultivareavirtu]ilor.Aceasta`nseamn\c\,`nviziuneaaristotelic\,
practicarea [i cultivarea virtu]ilor presupunea cunoa[terea lor [i

capacitateadeadecide[ideafacelucrulpotrivit`nloculpotrivit,
latimpulpotrivit[i`nmodulpotrivit.Capacitateauneiasemenea
deciziinu`nsemnaoaplicaremecanic\aunorreguli.

152

PR. GHEORGHE POPA

Ceeacenesurprindepenoiceideast\ziestefaptulc\Aristotel
considerac\virtu]ilenusuntaccesibilesclavilor[ibarbarilor.Un
barbarnueradoarcinevacarenueragrec,cicinevacarenuavea
polis[iaceasta`nsemnac\esteincapabildevirtute.
VIII.4. Virtutea `n via]a moral\ cre[tin\
Cuv=ntul virtute (ajDgJhv)ap\truns`nNoulTestamentdin
limbagreac\veche.Elestefolositnumaidepatruori`ntoatec\r]ile
acestuia [i anume `n dou\ locuri (I Petru 2, 9 [i II Petru 1, 3),
`nsemn=ndoperfec]iunesaudes\v=r[iredumnezeiasc\,iar`ndou\
locuri(Filip.4,8[iIPetru1,5)`nsemn=ndoputeresau`nsu[ire
omeneasc\. ~n Vechiul Testament, acest termen nu se g\se[te,
deoareceevreii,fiindpu]in`nclina]ispreg=ndireaabstract\,nau
avut o no]iune corespunz\toare pentru ceea ce grecii numeau
ajDgJhv,iarromaniivirtus.
Darfaptulc\acestcuv=ntseg\se[tea[aderar`nNoulTesta
mentnutrebuies\neinduc\`neroare`nceeaceprive[teimportan]a
acordat\virtu]iidec\treSf=ntaScriptur\.
Datorit\diferiteloraspectesubcareesteprivit\,virtuteaestenu
mit\`nNoulTestament`n]elepciuneaspiritual\,via]\`nduh,nu
dup\trup(Rom.8,616;Gal.5,516);sfin]enie[isfin]ire(I
Petru1,15[.u.;IICor.7,11;Evr.13,14;ITes.4,3;Rom.6,22);
dreptate,`ndreptare,`ndrept\]ire(Mt.5,6;6,33;Efes.4,24;
Iacob 1, 25); credin]\, iubire, ascultarea poruncilor lui
Dumnezeu(Gal.5,6;ICor.6,19),n\zuin]\sprefaptebune
(Rom.2,7;Tit3,8;2,8;3,14;Iacob2,14;Mt.5,16).
Dinacestetextereiesefaptulc\virtuteapresupuneo`nnoirea
vie]ii(Efes.3,16),on\zuin]\dup\modelulluiIisusHristos(Filip.
3, 12), o lupt\ sus]inut\ `mpotriva tuturor piedicilor din calea
des\v=r[irii(ICor.9,25;Efes.6,13;IITim.4,5).~nm\sura`n
caresemen]ineaceast\lupt\,cre[tinuldevinep\rta[laiubirealui
IisusHristos[iprinaceasta,lafericireadeplin\.
Plec=nddelatexteleSfinteiScripturi,uniiSfin]iP\rin]i[iscrii
toribiserice[ti,arat\`nmodclarcese`n]elegeprinvirtute.Astfel,

ClementAlexandrinulconsider\c\:virtuteanuestealtcevadec=to
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

dispozi]ieasufletului`nconcordan]\cura]iuneareferitoarelavia]a
`ntreag\73.Sf=ntulGrigoriedeNyssa,subinfluen]aluiAristotel,
define[tevirtuteadreptcaleademijlocdintredou\excese 74,iar
Sf=ntulGrigorieTeologulodefine[tecaodispozi]iespres\v=r[irea
lucrurilorbune75.FericitulAugustinseocup\devirtute`nnumeroase
locuri din scrierile sale, definindo ca o dispozi]ie a sufletului,
potrivit\naturii[ira]iunii,saucaocalitateasufletuluicelui`n]elept,
saucaiubireabineluimoralsubtoateformelesale 76.Eloconsider\
ca o for]\ ce vindec\ sufletul de diformit\]ile lui native a[a po
trivniceiubiriibinelui,saucaputereacarecur\]\ochiulinimii,che
mat\ s\ vad\ pe Dumnezeu, deci ca o propedeutic\ a vie]ii celei
pa[nice.
M\rturisireaOrtodox\,`nparteaaIIIa,seocup\cuvirtutea.La
`ntrebarea a 3 a: Ce socotin]\ trebuie s\ avem despre virtu]ile
cre[tine, adic\ despre faptele bune?, r\spunsul este urm\torul:
Faptelebunesauvirtuteacre[tin\suntroduricer\sardincredin]\,
cadintrunpombun,dup\cumestescris:Dinroadelelui`ive]i
cunoa[te(Mt.7,16).
Deci`nvia]amoral\cre[tin\izvorul,m\sura[iscopulvirtu]ii
esteiubirealuiDumnezeupentrunoi.Virtutea`ns\[iested\ruirea
acesteiiubiricarea[teapt\delanoiunr\spuns.Caritateasau
"("jB0vesteanel\sacuprin[i`niubirealuiDumnezeupriniubirea
luiHristos,arenun]aeroiclapropriuleupentruaslujilui
Dumnezeu[iaproapeluipriniubire.Aceastaestepentrucre[tin
adev\rata`n]elepciune.Rolulprioritaral`n]elepciunii`nvia]a
cre[tin\esteaceladeadiscerne,`nluminacredin]ei[icuajutorul
darurilorDuhuluiSf=nt,caleapecaretrebuies\seangajezeiubirea.
Virtuteaesteceacarepune`nordineiubirea,ceacareinstau
reaz\ ordinea veritabil\ a iubirii. Doar iubirea lui Dumnezeu, cu
virtu]ileceo`nso]escpoatea[eza`nnoiaceast\ordine.Doarcel

73

Paedag.,I.13;P.G.,VIII,372.

74

InCant.Cantic.,4;P.G.,XLIV,972.

75

Poematamoralia,XXXIV,50;P.G.,XXXVII,949.

76

Demor.eccl.,I,6;P.L.,XXXII,1314.

154

PR. GHEORGHE POPA

careiube[tepeDumnezeu(Binelesuprem)cunoa[teierarhiaauten
tic\abunurilordetotfelulcaresolicit\iubireanoastr\[ipoates\le
deaunr\spunscorect.Toat\virtuteaculmineaz\astfel`norientarea
omuluispreDumnezeuprinIisusHristos[iharulDuhuluiSf=nt.
Adev\ratano]iunedevirtutecre[tin\sesepar\astfelcategoricde
concep]iile negative [i orgolioase, care nu v\d `n virtute dec=t
st\p=nirear\ului.Acelaposed\ovirtuteautentic\(adev\rat\)care
estepreg\titinteriors\umplemareaporunc\aiubirii.
Acelaestevirtuoscaresimtec\esteiubitdeDumnezeu[inu[i
atribuielui,`nmodorgolios,binelecareeste`nel.
VIII.5. Natura virtu]ii cre[tine
~nv\]\tura cre[tin\ despre virtute mai accentueaz\ `ndeosebi
lucrareaharuluidivin`nvia]acre[tinului,harcare`ncepeodat\cu
botezul.Sf=ntulIustinMartirulzicec\Hristosnea`nnoit`nharprin
botez,sprea`mplinivoin]aluiDumnezeuprinliberanoastr\voin]\.
Necesitateaharuluipentrusporireaenergieisuflete[tiesteaccentuat\
`ndeosebidec\treChiril,arhiepisopulIerusalimului`ncatehe

zele sale77.De asemenea, [iSf=ntulIoanGur\ de Aur consider\


haruldivinnecesarpentruvirtute[isfin]ireaceluicecrede,pentru
c\voin]aceabun\anoastr\nuestedeajuns,dac\eanuprime[te
puteredesus[iaceast\putereeanuomaiprime[tedac\nuse
`ndreapt\ cu vremea [i nu se face vrednic\ de aceast\ primire 78.
Haruldivinesteorealitatedeexisten]ac\reianutrebuies\ne
`ndoimnicioclip\,dareste[ir\m=neorealitatesupranatural\,carese
coboar\asupranoastr\[icarenepoateinfluen]aprinmaimultec\isau
mijloace. Modul `n care el `[i exercit\ ac]iunea asupra noastr\ ne
r\m=ne totu[i necunoscut. Harul este o putere dumnezeiasc\ ce
treze[te,lumineaz\,`nt\re[te[iconsolideaz\puterilenaturale()`n
procesulm=ntuirii,darrespect=ndlibertateaomeneasc\care

77
Cateh.XII,C.7;P.G.,XXXIII,733;vezi[iPr.M.Bulacu, Con[tiin]a
cre[tin\dup\Sf=ntulChirilalIerusalimului,Bucure[ti,1941,p.154.

78

Omil.~nMath.,VII,24.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

estebazaexisten]eilumiimorale79.Harulfolose[tenumaicelor
care`lvoiesc[icareconsimtlaporuncileluinecesarem=ntuirii80.
Dinaceast\perspectiv\,`ntregprocesuleduca]ieicre[tinecap\t\
deciosemnifica]iecutotulnou\:educa]iamin]iisaueduca]iainte
lectual\,`nnobilareasim]irii[i`nt\rireavoin]eisprecelebunese
faceprinajutorul[isubinfluen]aharuluidivin,singur`nstarea
aducecre[tinullades\v=r[ire.Via]acre[tinuluisedesf\[oar\astfel
`ntredou\limite:unaimpus\deputerile[idispozi]iileeinaturale,
iaraltacarelridic\[il`nnobileaz\impus\deharuldivin.~n
m\sura`ncarecre[tinulsestr\duie[tesprebine,`naceea[im\sur\`i
dovede[teenergia[ilucrareasa.Astfel,latemeliavirtu]iicre[tine
st\str\duin]acre[tinului,ajutat\deharuldivin.
~nfa]asitua]iilor[ia`mprejur\rilordevia]\caresepotschimba
delaozilaalta,cre[tinul`[ipoatedovedivirtuteasaac]ion=nd
totdeaunapotrivitcerin]elorlegilormorale.Aac]ionadup\aceste
legi`ndiferitele`mprejur\ri`ncareteafli,`nseamn\aaveaper
manentvie`ntinevoin]a luiDumnezeu[iporuncileLui, c\rora
trebuies\tesupui[ipentrucarecon[tiin]amoral\deplinformat\
esteun`ndreptarsubiectiv.Numaiatuncisepoatespunec\ofapt\
moral\estevirtuoas\,c=ndprovinedintroad=nc\sim]irel\untric\
fa]\ de Dumnezeu. Aceast\ sim]ire [i tr\ire interioar\, expresie a
iubiriifa]\deDumnezeu,trebuies\fielegat\`ns\`nmodnecesarde
ideeadatoriei:cinenusimte`nelchemareadatoriei,nupoatesim]i
nici chemarea virtu]ii. ~n acest `n]eles `ns\, datoria nu este
conceput\`nmodformalfaptcarefaceimposibil\urmareaei,ca
`n formalismul kantian ci se prezint\ ca un con]inut bine
determinat.Pentrucre[tindatoria,`nsensgeneral,`nseamn\doara
`ndeplinivoialuiDumnezeu.
}in=nd cont de aceasta putem spune c\ virtutea cre[tin\ este
activitateacontinu\[istatornic\,izvor=t\dinharuldivin[iputerile
omuluicredincios,princarecre[tinul`mpline[tetotdeaunavoialui
Dumnezeu.
~n]eleas\astfel,virtuteanueidentic\numaicudispozi]iaspre
binesaucuinten]ia,nicicudexteritatea[iu[urin]a`ns\v=r[irea

79

H.Andrutsos,DogmaticaBisericiiOrtodoxer\s\ritene,p.245.

80

M\rturisirealuiDosoftei,laKimmel,vol.I,p.428.

156

PR. GHEORGHE POPA

binelui,[inicinumaicuactulrealizat(faptabun\).Eanuenumai
tr\ireinterioar\,numaiinten]ie,nicinumaidexteritate,[inicinumai
actrealizat;ciesteac]iuneaderealizareatr\irilor[iainten]iilor
noastrebune.Considerat\dinpunctdevederesubiectiv,virtutea
esteoatitudineconstant\fa]\debine,on\zuin]\activ\,puternic\[i
statornic\ de a ne conforma toate sim]irile [i faptele noastre cu
legeamoral\,[iprinaceastacuvoin]aluiDumnezeu,iarobiectiv,o
ac]iunecerezult\dinaceast\tr\ireinterioar\.Eaconst\deci`ntro
unitateinseparabil\asim]irii[iac]iunii,`nsim]ireanevoiibinelui[i
`n deprinderea de al realiza, cu alte cuvinte, `n siguran]a [i
promptitudineavoin]eisprefaptebune.Easecaracterizeaz\,deci,
printromaimarestatornicie`nfaptelecelebune(dinpunctde
vederemoral),printroatitudinemaipl\cut\[iprintroparticipare
mai vie a persoanei la actele morale (din punct de vedere
psihologic).Eanuedeciatitudineavoin]ei,niciapatiestoic\,dar
nici deprindere mecanic\, ci o adev\rat\ for]\ spiritual\ ce ne
`ndeamn\s\s\v=r[imcupl\cerebinele.Deaceea,caleavirtu]iieste
at=tdelung\[idespinoas\.Virtuteanuajungeniciodat\`naceast\
via]\laultimaeilimit\[inicinuesteunbuncare,odat\dob=ndit,
s\constituieoproprietatepermanent\[iimprescriptibil\,a[acumo
constituieposedareaaltorbunuri.Virtuteatrebuies\durezeat=tc=t
dureaz\via]anoastr\p\m=nteasc\;p=n\`npragulmor]iitrebuies\
nestr\duims\fim[is\r\m=nemvirtuo[i,pentruc\oric=ndpoate
sc\dea[isl\bi.Celuiceiseparec\st\s\iaamintes\nucad\,zice
Sf=ntulApostolPavel(ICor.10,12).Bamaimult,virtuteacre[tin\
prinexcelen]\[ianumeiubireane`nso]e[te`nve[nicie[i`nvia]a
de dincolo. Esen]a virtu]ii const\ tocmai `ntrun fel de `nfiorare
divin\caresus]inezelulsaur=vnacredinciosuluideaface`nmod
permanentvoiaDomnului.
Esteiar\[iadev\ratc\,de[ivorbimdesprevirtutecadespreceva
unic, ea se prezint\ totu[i `n via]a cre[tinilor `ndiferite feluri [i
grade,dup\cumcre[tinul[iasubordonatmaimultsaumaipu]in
tendin]elesalenaturalecerin]elorlegilormorale.Pentrucre[tinul`n
careIisusHristostr\ie[teaievea(Gal.2,20),via]anumaiesteo

lupt\continu\deoarecepaceadesussapogor=t`ninimasa.Via]a
sainterioar\adob=nditoastfeldearmonie,`nc=tactelevirtuoase
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

creeaz\ounitatecupropria luifiin]\.Pentruacestfapt,virtu]ile
sfin]ilorcre[tininuneaparcaurmareaunordeliber\rioridecizii
princaresauanihilatcuomaimaresaucuomaimic\greutate
tendin]elepotrivnice,ciseprezint\cafiindizvor=tedinad=ncurile
fiin]eilor,deoareceduhulluiDumnezeu`ist\p=ne[te`na[am\sur\
`nc=tnumaiestevorbadeolupt\continu\`nei.Luptaaceastape
caredealtfeloimplic\termenulvirtute(ajDgJhv)estemai
multolupt\ini]ial\,lupt\caresed\cuat=tmairarcuc=tconflictul
dintre tendin]ele contrare devine mai rar, dar care nu dispare
definitivniciodat\`nvia]ap\m=nteasc\.
Idealul des\v=r[irii `n virtute este OmulDumnezeu, Iisus
Hristos.IisusHristoscaDumnezeu,prinnaturafiin]eiSale,este[i
r\m=ne modelul des\v=r[it al virtu]ii cre[tine. Sfin]ii Apostoli,
martirii [i mucenicii, precum [i ceilal]i sfin]i sau str\duit s\
realizeze`nproprialorvia]\modelulvirtu]iisupremeides\v=r[iria
luiIisusHristos.Eiaufost`ns\numaioameni,a[ac\nauputut
ajunge la plenitudinea des\v=r[irii dup\ care au `nsetat. Dar noi
cre[tinii,pel=ng\idealuldes\v=r[iriiIisusHristos,trebuies\i
lu\m[ipesfin]icaexemple`ncaleavirtu]ii,exemplecarenearat\
p=n\ unde poate ajunge cineva ajutat de harul divin pe calea
des\v=r[irii.Iarpentruaajungepeaceast\cale,Sf=ntulIoanGur\
deAurnespunec\esteabsolut\nevoiedeo`nv\]\tur\[ipractic\
statornic\[icontinu\avirtu]ii.Eatrebuies\sec=[tigeprogresiv,
`ncep=ndcuceeaceestemaiu[or,p=n\lascaraceducelacer.
VIII.6. Unitatea virtu]ii cre[tine
Precumsav\zutmai`nainte,naturavirtu]iicre[tinest\`npre
zen]a lui Dumnezeu `n noi, prezen]\ manifestat\ `n sim]ire [i
ac]iune,carenumai`mpreun\potgeneravirtuteacre[tin\.Izvor=nd
deci din aceea[i sim]ire [i tr\ire interioar\, virtutea trebuie s\ fie
pentruto]iaceea[i;eaeovirtuteunitar\.
Unitateavirtu]iicre[tineesteounitateontologic\cederiv\din

unitatea[iuniversalitateaiubiriiluiDumnezeufa]\denoi.Princi
piulvirtu]iicre[tineesteiubireanoastr\fa]\deDumnezeu,iubire
carerealizeaz\ceamaideplin\transformareintern\aomuluicre

158

PR. GHEORGHE POPA

dincios.Aceast\iubirefacecavirtuteas\fieuna,caeas\nulase
niciodezbinare`ntrevia]aintern\[iextern\,`ntreg=nd[ifapt\.
Virtuteacre[tin\este,deci,unadup\fiin]aei,darinclude`neao
varietate[imultiplicitatedevirtu]i.
Unitateavirtu]iicre[tinenurezult\caunfaptulterior,cao`ncu
nunareavirtu]ilor,ciestecevaprimordial[iprincipial.Ea`[iare
temelia`n`nnoireaintern\acredinciosuluiprinrena[terealuicao
creatur\nou\`ntoat\g=ndirea,sim]irea,voin]a[ifaptelesale(cf.II
Cor.5,17).
Aceast\unitateavirtu]iirezult\[idinalteconsidera]ii.Astfel,
dup\ cumlegea moral\ formeaz\ untot organic, `nc=t celce nu
respect\oporunc\aeisefacevinovatdetoate(cf.Iacob2,10),tot
astfelvirtuteaesteuna;scopulunicsprecaresunt`ndreptatetoate
ac]iunile cre[tinului demonstreaz\ unitatea virtu]ii, dup\ cum
unitateaharuluisauvoin]aneschimbat\aluiDumnezeusunttot
at=teatemeiuripentruunitateavirtu]iicre[tine.
Dar indiferent de motiv\rile [i fundament\rile ei, unitatea virtu]ii
cre[tine o putem `n]elege mai bine dac\ lu\m `n considerare via]a [i
fapteleM=ntuitoruluinostruIisusHristos`ncaredomne[telegeaiubirii.

Sprea`n]elege[imaibineunitatea[i`nacela[itimpvarietatea
virtu]ilor,amputeaocomparacuculorile.Culoareacageneste
una,de[icuprindemaimultespecii.Virtuteacano]iunegeneral\
are caractere proprii genului s\u, dup\ cum culoarea ca no]iune
general\arecaractereleeiproprii.Darfiindc\oricegencuprinde`n
sinespeciidiverse,deasemenea,[ivirtu]ileca[iculorilevorfi
deosebiteunadealta,`ns\voraveacomunecaracterelegenului.
Acest caracter principial [i comun pentru toate virtu]ile ar fi
participareatuturorlarealizareabineluiceluimai`nalt.
Unitatea virtu]ii cre[tine ce reiese din `nv\]\tura cre[tin\ este
afirmat\nunumaidec\treSf=ntaScriptur\,ci[idec\treSfin]ii
P\rin]i.Astfel,Sf=ntulIoanGur\deAur,asem\n=ndvirtuteacu
corpulomenesc(deciconsider=ndounitar\),zicec\sufletuleieste
dragosteac\treDumnezeu,iarinimaeiestedragosteac\tre
aproapele81.Sf=ntulChirilalIerusalimuluispunec\DuhulSf=nt

81

Omilia,3[i47laEv.luiMatei.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

lucreaz\`nfiecare,`mp\r]inddaruri`nchippotrivit,dup\sex,v=rst\
etc.82 ~nacela[i`n]elesvorbescdespreunitateavirtu]ii[iIeronim,
Ambrozie[iGrigoriecelMare.M\rturisireaOrtodox\arat\acela[i
lucruc=ndspune:Acestefaptebune(faptelebunevirtu]ile)sunt
a[a legate `ntre d=nsele c\ cel ce voie[te s\ aib\ des\v=r[it [i cu
adev\ratofapt\bun\,trebuies\aib\[itoatecelelalte,iarcelc\ruia`i
lipse[tecutotulunadintreacestefaptebuneestelipsit[idetoate
celelalte83.
Dar dac\ virtutea are o unitate principial\ [i ontologic\, prin
aceasta,totu[i,nuisecontest\diversitatea[inicideosebirilegraduale.
~ntruc=tactivitateanoastr\semanifest\`ndiferitedirec]ii[ifa]\de
diferite persoane [i situa]ii, [i virtutea va fi diferit\ potrivit
`mprejur\rilorrespective.A[adar,]in=ndseam\dediferiteleraporturi
saureferin]ealeomuluicredincios,virtuteavalua`nf\]i[\rifelurite,
care`ns\toatevorfiroadealeuniculuiprincipiualvirtu]ii.~nacest
sens,putemvorbi[idediversitateavirtu]ilorcre[tine.
VIII.7. Diversitatea virtu]ilor
Dup\cumsav\zutdincelemaidinainte,cutoatec\virtuteaca
manifestareacre[tinului`nraportcus\v=r[ireabineluiesteunitar\,din
cauzaraporturilormultiple[ivariatealevie]ii,eapoateluadiferite
forme [i, deci, se `mparte `n diferite virtu]i speciale. ~mp\r]irile
acesteaalevirtu]iisunt`ns\`nfunc]iedediferitelecriteriiutilizate.
Astfel,o`mp\r]ireavirtu]iiog\sim`nc\delaSocrate,care,sus]i
n=ndc\virtu]ilesuntidei,stabile[teunsistemdevirtu]i`ncarevir
tu]ile particulare decurg din cele generale. Dup\ el, virtutea prin
excelen]\ este `n]elepciunea (F@n\") care este [tiin]a general\ a
binelui[icarecuprinde petoatecelelaltevirtu]i,precum genulcu
prindespeciile.Dineadecurgaltepatruvirtu]i[ianume:1)pietatea
sau evlavia fa]\ de zei (gujFgv$gi"); 2) dreptatea fa]\ de oameni
(*4i"4@Fb<0);3)curajulfa]\deprimejdie(aj<*Dg\");[i4)cump\
tareasaust\p=nireadesinefa]\depl\cerilesenzuale(ej(iD"Jg\").
82

Cateh.16,2,22.

83

M\rturisireaOrtodox\,ed.1899,P.II,R\sp.la`ntrebarea63.

160

PR. GHEORGHE POPA

Platonconsider\c\prinvirtuteomulseaseam\n\cuDumnezeu.
Potrivitconcep]ieisaletrihotomicedespresuflet,elatribuiefiec\rei
puterisuflete[tic=teovirtute[ianume:`n]elepciunea(F@n\")este
virtutea care corespunde ra]iunii; curajul sau b\rb\]ia (aj<*Dg\")
corespunde puterii irascibile sau pasiunilor `nalte ale sufletului;
temperan]a (FwnD@Fb<h) corespunde dorin]ei sau poftei
sensibile.Apatravirtute,careedreptatea(*4i"4@Fb<0)p\streaz\
armoniacelorlaltevirtu]i[iestecoroanatuturorcelorlalte;deaceea
fiecare virtute `n sine poate fi definit\ `n func]ie de dreptate:
`n]elepciunea const\ `njuste]ea spiritului, temperan]a `n juste]ea
sim]urilor,curajul`njuste]eainimii.
Aristotel,de[inuaccept\`mp\r]ireavirtu]ilordup\Platon,recu
noa[tetotu[ic\virtuteaestepracticareareal\[icontinu\abinelui;
dup\ el, virtu]ile se `mpart `n dou\ categorii [i anume `n virtu]i
intelectuale,dianoeticesaualera]iunii(*4V<@4"#ra]iune),care
sunt: `n]elepciunea, `n]elegerea [i cumin]enia sau pruden]a [i
virtu]ieticesaumorale(hj2i6"\).Celedint=ip\streaz\raportuljust
alra]iuniifa]\deea`ns\[i[ifa]\depornirilesuflete[tiinferioare,iar
celedinurm\(morale)p\streaz\caleademijloc`ntredou\excese;
aceast\`mp\r]irealuiAristotelvafiacceptat\[idec\treTomade
Aquino.
~ntruc=tprinvirtutecre[tinultindelaasem\nareacuDumnezeu,
iaraceast\asem\narenuestedat\`nfireanoastr\caunfaptoriginar,ci
trebuierealizat\deaceastaprinvirtute,fiecareetap\dinaceast\cale
corespundeuneianumitetreptedevia]\virtuoas\,adic\devirtuozitate
lacarecre[tinulajunge.Deaceea,Sf=ntulGrigoriecelMareconsider\
c\:fiecarevirtute`ndeosebicre[tea[azic=ndprinoarecarigrade[i
astfel,princre[tereameritelorseaducelaperfec]iune.Altcevaanume
sunt`nceputurilevirtu]ii,altceva`nain
tarea[ialtcevaperfec]ionarea84.
Criteriile dup\care se potstabilitreptele saugradele virtu]ii
sunturm\toarele:
a)Inten]iacre[tinului,caresepoateextindeasupra`ntregiilegi
moralesaunumaiasuprauneip\r]iaei(cf.Mt.5,19;Iacob2,10);
84

OmilielaEzech.,II,3,4,

P.L.,LXXVI,p.960.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

2) Motivele care stau la temelia virtu]ii. Cu c=t la temelia

virtu]iiseg\sescmotivemai`nalte,cuat=tgradulacesteiaestemai
mare(cf.Luca6,3235;Mt.5,46).~naceastaconst\deosebirea
esen]ial\dintrevirtuteanatural\[ivirtuteacre[tin\;
3) Raportuldintrevirtute[iscopulultimalcre[tinului.Cuc=t
cre[tinul`[i`nfr=neaz\maimultpornirilesalesprebunurile tre
c\toare[isesupuneunoradev\ratepriva]iunipecaleavirtu]ii,cu
at=tmaimareestevirtuteasa(cf.Luca21,15).Dinacestpunctde
vedere,putemvorbidevirtu]iordinare[iextraordinaresaudespre
virtu]iobi[nuite[ivirtu]ieroice;
d)Statornicia voin]ei`n`mplinirealegiimorale[iiubireafa]\
de Dumnezeu (cf. II Cor. 9, 7). Din aceasta rezult\ `mp\r]irea
gradual\avirtu]ilor`nvirtu]idepline[ivirtu]inedepline.
Desigur,uneori,deladeosebireagradual\sepoatetrecelao
deosebiredenatur\avirtu]ilor,dac\seiau`nconsiderare[ialte
`mprejur\ricepotsurveni.~ngeneral`ns\,deosebireagradual\a
virtu]ilorsemen]inecuat=tmaimultcuc=tapreciereaacesteianu
revine numai omului credincios, ci mai ales judec\torului celui
drept,Dumnezeu(Mt.25,31;Iuda14,15;Rom.2,16etc.).
VIII.8. ~mp\r]irea virtu]ilor
Dup\ obiectul [i scopul lor, virtu]ile se `mpart `n virtu]i
teologice[ivirtu]imorale.
Virtu]ileteologiceaucaobiect[icascopultimpeDumnezeu,
pec=ndvirtu]ilemoralereglementeaz\raporturilenoastrefa]\de
lumea creat\ [i `n special fa]\ de semenii no[tri. La r=ndul lor,
virtu]ile morale se `mpart `n virtu]i cardinale [i virtu]i derivate,
dup\cumsuntsocotitecaizvoarealealtorvirtu]i,saucavirtu]i
dedusesauderivatedinceledint=i.Dar`ntruc=tvirtu]ileteologice
suntdaruricareserevars\`nsufletulomuluicredinciosodat\cu
harulsfin]itoralBotezului, ele, `n general, sunt numite de c\tre
teologiiromanocatolici[ivirtu]iinsuflate,de[iaceast\numirenu
exprim\delocspecificullor.
Teologiiromanocatolici,`nconformitatecuconcep]iaantro
pologetic\tomist\,cedomin\`ncatolicism,prefer\`mp\r]irea

162

PR. GHEORGHE POPA

virtu]ilor`nvirtu]inaturale[ivirtu]isupranaturale,spreaar\ta
astfeloriginealor.Virtu]ilenaturalearfivirtu]ilepecareomulle
c=[tig\numaidatorit\puterilorluinaturale,`ntimpcevirtu]ile
supranaturalearfidarurinemijlocitedinpartealuiDumnezeu,sau
virtu]iceizvor\scdintemeliasupranatural\acredin]ei,fiind,pede
oparte,rezultatulharuluidivin,iarpedealt\parte,rezultatulliberei
noastre conlucr\ri cu acest har. ~n acest sens vor fi numite
supranaturale[ianumitevirtu]imorale.Aceast\`mp\r]irenueste
admis\`nmoralaortodox\pentruconsidera]iilear\tatemai`nainte.
~n afar\ de aceste `mp\r]iri, unii teologi `n special romano
catolicicarestausubinfluen]alui TomadeAquino,mai`mpart
virtu]ile`nvirtu]iintelectuale[ivirtu]imorale.Aceast\`mp\r]ire
identic\cualuiAristotel,aintrat[i`nuneletratatedemoral\scrisede
autoriortodoc[i(cadeexemplulaVoiutschisauMironescu).
Tot`nleg\tur\cuaceast\`mp\r]ireseafl\[i`mp\r]irea`nvirtu]i
insuflate [i virtu]i c=[tigate, cele dint=i ca daruri ce deriv\
nemijlocit de la Dumnezeu, iar cele din urm\ ca rezultat al
exerci]iului[ialdeprinderii.Virtu]ileinsuflatesemainumesc[i
virtu]idumnezeie[tisaucre[tine[ti,deoareceeleprovindirect
delaDumnezeu[isuntspecificecre[tinismului.
VIII.9. Virtu]ile cardinale
Virtu]ile cardinale sunt cunoscute `n cre[tinism destul de
timpuriu, dar `n mod am\nun]it vorbesc despre ele abia P\rin]ii [i
scriitoriibiserice[tidinsecolulalIIIlea[ialIVlea[ianume:Clement
Alexandrinul,Origen,GrigorieTaumaturgul,VasilecelMare,Ioan
Gur\ de Aur etc. ~n Apus, de ele se ocup\ Ieronim, Ambrozie,
Augustin[ial]ii.LaFericitulAugustinelenustaunumaial\turide
virtu]ile teologice, ci se g\sesc `ntro str=ns\ leg\tur\ [i dependen]\
intim\fa]\deacestea,fiindsocotitecaexterioriz\riale

lor85. Potrivit p\rerii Fericitului Augustin, ele constituie sinteza


tuturor virtu]ilor morale, fapt pentru care el le aseam\n\ cu cele
patrufluviialeraiului.

Retr.I,7;XXXII,592594;De
mor.eccl.,15,21,22,35;P.L.,XXXIII,
85

1322[.u.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

a)~n]elepciunea
Dup\ filosofii antici, `n]elepciunea este [tiin]a [tiin]ei [i a ne
[tiin]ei.Spreaajungelaea,Socratenespunec\trebuies\pornimdela
dictonul Cunoa[tete pe tine `nsu]i. ~n]elepciunea antic\ trebuie
`n]eleas\cafiindcunoa[tereaadev\rului`nceeaceareelmai`nalt[i
aceastapresupunec\numaicelcesapreg\tit`nmod`ndelungatprin
medita]ie[i[tiin]\poateajungelaea.A[adar,mai`nt=i,omultrebuie
s\secunoasc\pesine`nsu[ispreavedeace[tie[icenu[tie,apois\se
preg\teasc\ `n mod minu]ios pentru a dob=ndi [tiin]a, numai astfel
put=ndajunge`n]elept[i`nstares\judece[is\aprecieze[ipeceilal]i
oameni. Dar, deoarece [tiin]a cea mai `nalt\ este [tiin]a binelui,
`n]elepciuneapoatefiidentificat\numaicu[tiin]aaceeaceestebine
[i a ceea ce este r\u. De aceea zice Socrate nici din partea
`n]elepciunii nu te po]i a[tepta la mai mult, `ntruc=t, dac\ ea se
`ntemeiaz\numaipeputerileomene[ti,nuvaputeaajungeniciodat\la
cunoa[tereades\v=r[it\aadev\rului[iabinelui.
~n]elepciunea cre[tin\ se `ntemeiaz\ pe voia cea sf=nt\ a lui
Dumnezeu.Cre[tinismulpre]uie[te`n]elepciuneaduhovniceasc\pe
carenumaidarulluiDumnezeuopoatedacredinciosului.Deaceea
cre[tinul`n]elept[tiecums\umblepec\ileLui,fiindc\elseadap\
din`n]elepciuneadivin\(Proverbe3,46).Adev\rata`n]elepciune
const\`ncunoa[tereavoiiceleisfintealuiDumnezeu[i`nurmarea
acesteiadec\trecre[tin(Rom.12,2).
b)Dreptatea
Virtuteadrept\]iidob=nde[te,deasemenea,un`n]elesnou`n
cre[tinism. Dreptatea antic\ era considerat\ [i la cei vechi drept
fundamentuloric\reior=nduirisocialestatornice.
Astfel,legeatalionului,carelaanticieraoexpresieadrept\]ii,
este `nl\turat\ prin dragostea cre[tin\, care completeaz\ [i
des\v=r[e[tedreptatea.Dreptateaantic\,`nfond,perpetuaoaspr\
nedreptatesocial\:inegalitateaoamenilorcastaresocial\(sclavi[i
oameniliberi),inegalitateaoamenilorcasex(b\rbatul[ifemeia),
inegalitatea`nfa]alegiloretc.Cre[tinismulschimb\sensulno]iunii

dedreptate[iextensiuneaacesteia:dreptateacre[tin\vreabinele,ea

164

PR. GHEORGHE POPA

aducebun\`n]elegere[iarmonie`ntreoameni;deasemenea,eanu
caut\s\r\spund\r\uluicur\u,civreas\`nving\r\ulprinbine(Rom.
12, 21). Deci `n via]a cre[tin\ ea este a[ezat\ `n slujirea virtu]ii
teologiceaiubirii.Unadincelemaigravedeficien]eaeticiip\g=ne
anticeesteaceeadeasefi`n[elat`nconcep]iasadespredreptate[i
despreloculei`nvia]amoral\.Elenismul[iculturaroman\nuau
`n]elesc\virtuteanatural\[ifundamental\avoin]eiesteiubirea.
Pruden]a era considerat\ ca virtute intelectual\, dreptatea ca o
virtutemoral\,iariubireacaosimpl\pasiune.Aceastaimplic\o
concep]ie obiectivist\ despre moral\, c\ci dreptatea `n sensul
obi[nuit al termenului are `n vedere rela]ia cu obiectele, cu
lucrurile, folosirea bunurilor materiale, raportul cu aproapele `n
func]iedeordineamaterial\[inu`nvedereaordiniiinterioarea
iubirii.
Totu[i, `n `ns\[i inima tradi]iei grecoromane despre virtutea
drept\]ii,aparanumiteperspectivecearputeafiinterpretate`nsen
suluneiiubiripersonale.Dreptateapoateficonceput\`ntradev\rca
ovirtutegeneral\avoin]eicarevreas\deafiec\ruiaceisecuvine
(individsaucomunitate).Estevorbadeodreptateobiectiv\,dar`n
sensul cel mai larg al cuv=ntului, adic\ de o dreptate ce are `n
vedereadev\ratavaloareaobiectului[iaspira]iilesubiectuluispre
aceast\ valoare. ~n]eleas\ astfel, dreptatea este o virtute deschis\
spre valoare [i cea mai `nalt\ dintre virtu]ile morale. Ea are ca
nucleuiubireamoral\avalorii[iapersoanei.
1.Formealedrept\]iiast\zi
1) Dreptateacomutativ\.~ncazulei,subiectelededreptsunt
persoanele particulare (sau o colectivitate `n]eleas\ ca persoan\
moral\). Scopul s\u este ap\rarea bun\st\rii individului. Ea cere
schimbuldevaloriegale.Eainterziceuzurpareadrepturiloraltuia
saufurtul,frauda,pagubanedreapt\.
2) Dreptatealegal\selimiteaz\laoactivitatelegislativ\[iexe
cutiv\[ilaobservarealegilorcomunit\]ii.Aici,subiectuldedrept
estecomunitatea,iarscopuldreptuluiestebinelecomun.Respon
sabiliidedreptsuntto]iceicaretrebuies\slujeasc\comunitatea,

guvernan]i[iguverna]i.Ceicarede]inputereaexercit\aceast\drep
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

tatef\c=ndlegifavorabilebineluicomun.Subiectelepractic\aceas
t\dreptatec=ndrespect\fidel[icon[tientlegiledate`nvedereabi
neluicomun.
3) Dreptateadistributiv\.~ncazuleisubiectuldedreptesteindi
vidul `n raportul s\u cu comunitatea, iar scopul dreptului `n cazul
drept\]ii distributive este bun\starea indivizilor unei comunit\]i.
Responsabil\dedreptestecomunitateaceac]ioneaz\prinreprezen
tan]iis\ioficiali.Individularevisvisdecomunitatedrepturifun
damentale [i aceasta trebuie s\ i le garanteze. Individul exercit\
dreptatea distributiv\ ca virtute, `ntro manier\ pasiv\, `n m\sura `n
care se mul]ume[te cu o `mp\r]ire corect\ a responsabilit\]ilor [i a
privilegiilor[inuarerevendic\riexageratefa]\decomunitate.~ntro
constitu]iedemocratic\,`ncarefiecarepoates\[isus]in\drepturile[i
s\[i fixeze datoriile, dreptatea distributiv\ este o virtute extrem de
necesar\ cet\]eanului. Ea trebuie s\ st\p=neasc\ propaganda politic\
prin dreptul de a vota. Aceast\ dreptate este r\nit\ atunci c=nd se
`ncurajeaz\egoismulunuigrupsaualuneiclase.
Dreptatealegal\[iceadistributiv\trebuies\fiecomplementare.~n
m\sura `n care individul `[i consacr\ eforturile sale binelui comun,
comunitateatrebuies\aib\`nvederebineles\uparticular.Celcare
facemaimultpentrucomunitatetrebuies\fiemaionorat[imaiajutat.
Atribuireadeprivilegiioblig\individuls\fac\maimulteeforturi[is\
[iasumemaimariresponsabilit\]i`nslujbacomunit\]ii.
~naplicareaacestuiprincipiutrebuietotu[ipruden]\.Celcarea
dob=ndit`ntromanier\dreapt\saunedreapt\omaimarepartedin
resurselena]ionale[ipl\te[te,`nconsecin]\,maimulteimpozitenu
areundreptlamaimarionoruri[iprivilegii.Elnufacealtceva`n
plus dec=t ceea ce trebuie s\ fac\. Cel care posed\ o prea mare
bog\]ie `mpiedic\ prin aceasta pe al]i membri ai grupului s\
foloseasc\puterilelorpentrupropriullorbine[icelalcomunit\]ii[i
trebuieconsideratcad\un\torcomunit\]ii,dac\nuosluje[te`ntro
m\sur\ mai mare dec=t cel obi[nuit. Un act de dreptate de toat\
admira]ia ar fi ca el s\ renun]e `n mod liber la privilegii [i la
posesiuneaexcesiv\d\un\toaresociet\]ii.

4) Dreptatea social\. Obiectul ei este constituit mai pu]in din


drepturi`ntemeiatepelegi,c=tpedrepturilenaturalealecomunit\]ii

166

PR. GHEORGHE POPA

[i membrilor s\i. Dreptatea social\ are ca [i condi]ie prealabil\


dreptateacomutativ\,darproblemelepecareealeridic\dep\[esc
acestcadru.Dreptateasocial\consider\totdeaunaantreprenorul[i
muncitorulcafiindmembriadou\grupuridiferite:muncitoruleste
remunerat ca membru [i sus]in\tor al familiei. De cealalt\ parte,
salariile[ibeneficiiletrebuiecalculate]in=ndcontdebun\starea
`ntreprinderii[iaeconomieigenerale.
Dreptatea social\ nu vede solu]ia ultim\ a problemei pus\ de
rela]iiledintrecapital[imunc\`ndreptateacomutativ\,bazat\pe
egalitateamaterial\,[inicinumai`ndreptatealegal\saudistributiv\
care, pe calea autorit\]ii, corecteaz\ practica drept\]ii comutative.
Merg=nddincolo,`ninteresul`nsu[ialcomunit\]iieaacord\aten]ie
celorslabidinpunctdevederepolitic,economic[isocial.Copilul,
spre exemplu, are un drept inalienabil la via]\, `ntre]inere [i
educa]ie.Toatecomunit\]ile,delafamiliep=n\laStat,trebuies\
participe[is\respecteacestdrept.P\rin]iidatoreaz\copiluluiceea
ce este necesar dezvolt\rii sale fizice [i spirituale, `n virtutea
drept\]iisociale,adic\`nvirtuteacalit\]iinaturaleap\rin]ilorcarele
confer\ un loc special `n comunitate. Pe de alt\ parte, [i copilul
trebuies\[iasumeanumiteresponsabilit\]ialefamiliei,s\isprijine
pep\rin]ic=ndvorfib\tr=ni.Estedatoriaunuifiucafiu.Lafeleste
dedatoriaStatului([iaoric\reicelulesociale)s\garantezefiec\rui
membrualcomunit\]iiumanevia]a,`ntre]inerea[iposibilitateadea
lucra,at=ttimpc=tdingre[ealasanuapierdutacestedrepturi.
Dreptateasocial\aredatoriadeaajutapeceicesunt`nnevoie,
pentrucaeis\poat\tr\i`ntromanier\uman\.Dreptullaacestajutor
rezult\ din dreptul natural al necesit\]ilor vie]ii. Durata acestui
ajutorestelimitat\deduratanecesit\]ii.Dinmomentcecinevase
poate ajuta singur, obliga]ia de a l ajuta `nceteaz\. ~n multe
privin]e,dreptateasocial\coincidecudreptatealegal\[idistributiv\.
Totu[i,ealedep\[e[teprinideeadeordinesocial\.
Dreptatea social\ accentueaz\, mai mult dec=t alte forme de
dreptate,obliga]iilecarerezult\imediatdinnaturasocial\aomului[i
dinfinalitateasocial\abunurilormateriale.Rezult\deaicic\bogatul
areobliga]iadearenun]aladrepturile[ibunurilesalelegitimeatunci

c=ndnevoia`ntregiicomunit\]isauaunuimembrual
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

eiocere.Dreptateasocial\confer\victimelorsor]iiundreptstrictla
sprijinulnecesar,ceprovinedinsurplusulaproapelui,`nm\sura`n
care ei sunt lega]i unul de altul prin leg\turile comunit\]ii. Prin
aceastadoctrinasocial\seapropiededoctrinacre[tin\apropriet\]ii.
Dreptateasocial\dep\[e[tejusti]ialegal\[istabile[teregulipentru
coexisten]a popoarelor. Poporul care are un excedent de bunuri
trebuies\cedezevecinilors\idezmo[teni]idenatur\pentruaputea
tr\imaiuman[imaimoral.Ideeadedreptatesocial\estedeordin
juridic [i nu decurge doar din Revela]ie. Dar ea nu sar putea
dezvoltadec=tpebazauneiviziunidespreompecareneoofer\
Revela]ia. Ea este, de fapt, dreptatea familial\ a fiilor lui
Dumnezeu.Doariubirea`ivaconvingepeceiboga]is\renun]ela
privilegiilelor[ilaoordineeconomic\nedreapt\[inumaiiubirea
conduce la dep\[irea propriei situa]ii [i deschiderea spre mari
categoriisociale.Iubirea,deci,estetemeiuldrept\]iisociale.
e) Dreptatea vindicativ\. Este voin]a de a restabili dreptatea
nerespectat\,printropedeaps\propor]ional\cuvina.Estevirtutea
celuicareconduce,careatuncic=ndpedepse[tenutrebuies\aib\ca
scop dec=t binele comun (ordinea public\, siguran]a, `ncrederea
general\`ndreptate).
2.Curajulsaub\rb\]ia
Curajulestevirtuteacarenefacecapabilis\`nfrunt\msuferin]a
sauchiarmoarteadac\ocauz\dreapt\ocere.Aceast\virtute`nl\tur\
sentimenteledespaim\[imi[c\riledefric\sauderepulsiepecarele
treze[teperspectivamor]ii[iasuferin]ei.Evidentc\aceast\virtute
nusuprim\totalfrica,`ns\aceastanumaiparalizeaz\voin]adea
lupta pentru bine. Omul apatic, cel insensibil la suferin]\ [i
persecu]iinupoatefinumitcurajos,ca[idisperatulcarenumai
puneniciunpre]pevia]aaceasta.~nprincipiu,celcurajosnuva
ap\ra Binele cu mijloace violente, doar dac\ du[manul va folosi
violen]a. Deci curajul trebuie s\ slujeasc\ iubirii de Dumnezeu
pentruafiovirtutedes\v=r[it\.Curajulf\r\iubire[idreptateesteun
instrumentalr\ului.Iubirea[idreptateasuntvirtu]iprinele`nsele.

Curajulnuestevirtutedec=tslujindlor.Curajulnutrebuies\fie
imprudent.Nutrebuiepus\via]a`npericolat=tatimpc=tsepoate

168

PR. GHEORGHE POPA

luptapentrudreptate[icualtemijloace.Temeritateaorgolioas\care
seasum\`ntrunpericolesteopus\adev\ratuluicuraj.Adev\ratul
curaj`[iareizvorul`nrug\ciune.Deaceea,`nvia]acre[tin\aceast\
virtute devine o t\rie [i o statornicie sufleteasc\ `n fa]a tuturor
primejdiilorvie]ii,`nvederea`nf\ptuiriiidealuluimoral,c\ruiaise
opunputeriler\ului(cf.Efes.6,19[.u.).Deaceea,b\rb\]iacre[tin\
se manifest\ deopotriv\ [i `n `nvingerea poftelor [i a dorin]elor
propriicarel`ndep\rteaz\pecre[tindelarealizareabinelui,precum
[i`n`nfruntareapericolelorexternecareseopunrealiz\riibinelui`n
lume.Curajulcre[tinsearat\`nsuferin]\[i`nr\bdare,deoarececel
cevar\bdap=n\lasf=r[itacelasevam=ntui(Mt.24,13).
3.Cump\tarea
Cump\tareaestevirtuteaprincareomulseocup\desine`nsu[i.
Exist\`ns\dou\formedepreocuparedesine:unadezinteresat\,alta
egoist\. Prima este binef\c\toare, a doua este nociv\. Cump\tarea
estedeciop\strareasinelui,prinuitareadesine.
Pentrup\strarea[iocrotireavie]iifiziceindividualeexist\in
stinctul de nutri]ie (m=ncare [i b\utur\); pentru p\strarea speciei
exist\ instinctul sexual. Am=ndou\ sunt subordonate unui scop.
C=ndseneglijeaz\aceast\subordonare,c=ndsetransform\ele`n
mijlocpentruunscop,capl\cereabiologic\,acesteinstinctedevin
puteri distructive, ruin=nd via]a fizic\ individual\ [i amenin]=nd
specia,r\v\[indvia]aspiritual\,compromi]=ndm=ntuirea.
Prin virtutea cump\t\rii se men]in `n ordine aceste afecte
profunde, slujitoare ale vie]ii trupe[ti [i ale speciei, ca [i ale
scopuluiultimalomului.
~ntrunsensmailarg,cump\tareaarecascopa[ezarea`nordine
atuturormanifest\rilorsensibilit\]ii[ifacult\]ilordorin]ei,nunumai
impun=ndfiec\ruiactoconformarecuierarhiaobiectiv\avalorilor,
dar[imodific=nduleputereaprintrunefortdeeduca]iepersonal\.
Cump\tareaesteovirtuteindispensabil\pentruomulmarcatdep\
catulstr\mo[esc.Datorit\p\catuluistr\mo[escomuleste`nclinats\
seiubeasc\maimultpesinedec=tpeDumnezeu.~nm\sura`ncare
el se iube[te mai mult pe sine dec=t pe Dumnezeu, cade `n

dezordine,c\ciseintereseaz\desine`nmodegoist[iseiube[te`n
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

mod dezordonat. Condi]ia prealabil\ a cump\t\rii este orientarea


sineluispreDumnezeu.
Cump\tareaesteultimadintrevirtu]ilecardinale,daraceastanu
`nseamn\c\eaestemaipu]inimportant\dec=taltele.Eaestelegat\
de instinctele cele mai puternice: de m=ncare, de b\utur\, de
instinctulsexual.C=ndacesteadegenereaz\,omul`[ipierdeechili
brulfizic[ispiritual[idevineorbfa]\decelelaltevirtu]i.Iubirea
esteceacareconfer\virtu]iicump\t\riiadev\ratastr\lucire.M\sura
`nm=ncare[ib\utur\,modera]iadorin]eideacunoa[te,dominarea
pasiunilor nu devin virtu]i str\lucitoare dec=t atunci c=nd sunt
p\trunsedeiubire.Virtuteacump\t\riieste`nstr=ns\rela]iecuvir
tutea`nfr=n\rii.Postulesteunuldinactelesemnificativealecump\
t\rii`nm=ncare[ib\utur\.Dezordineainterioar\aomuluip\c\tos
cereoascez\general\,odisciplin\metodic\,dar[iod\ruiredesine
[iorenun]arepentruuntimpchiarlapl\cerilecaresuntcompatibile
cu virtutea cump\t\rii. Cre[tinul [tie c\ dezordinea se situeaz\ nu
doarlanivelulsensibil,ci[ilacelspiritual.Deaceeavoin]atrebuie
s\ renun]e la propria sa autonomie pentru a intra sub ascultare.
Ra]iunea[imemoriatrebuies\renun]elapreocupareaexclusiv\de
ceeaceifacepl\cere[is\seorientezespreadev\rurilecredin]ei.
Renun]area `n sine este refuzul voluntar a tot ceea ce se opune
iubiriideDumnezeu[ideaproapele.Deaceeaascezatrebuies\fie
`nacela[itimpinterioar\[iexterioar\.Ascezapoatefipericuloas\
dac\ nu combate du[manul principal al omului religios: orgoliul
spiritului.~ns\orgoliulspirituluinupoatefi`nvinsf\r\supunerea
sim]urilorlegiimorale.Deaceeavirtuteacump\t\riiestelegat\[ide
virtuteasmereniei.
~nlatina[igreacaclasic\,termenuldesmerenie,deumilin]\nu
exist\.IdealulsmerenieinisarevelatprinIisusHristos[iesteo
virtute fundamental\, temei al celorlalte virtu]i. Noutatea acestei
virtu]iestec\eanuizvor\[tedintrolips\,dintrosl\biciune,cidin
bog\]ia dumnezeiasc\. Smerinduse din iubire p=n\ la creaturi,
Dumnezeunusetemec\pierdeceva.Doarorgoliulfaceeforturi

pentruamen]ineograndoarepreten]ioas\c\reia`isim]ifragilitatea.
Celcareestecuadev\ratmare`ninimasaseangajeaz\pecalea

170

PR. GHEORGHE POPA

`ndr\znea]\ainimii,aiubiriifa]\deceimici[iumili.Dinmomentul
na[terii,M=ntuitorulatr\itsmerit:exil,persecu]ie,via]\retras\la
Nazaret,ascultarefa]\deoameni,respectpentrup\c\to[i[ivame[i
(Lc.22,27).
Primacaracteristic\asmerenieiesteraportareaeilaM=ntuitorul.
Smerenia singur\ este capabil\ de o dreapt\ apreciere a valorii [i a
bunelor calit\]i ale aproapelui. Cel orgolios apreciaz\ propriile sale
valoriamintindu[idegrandoareasa.Celsmerita[az\toatelucrurile
`nDumnezeu.~nafar\denecesit\]ilesociale,celsmeritseab]ines\
priveasc\gre[elilealtuia[ievit\s\g=ndeasc\preamultlapropriilesale
avantaje.Dac\g=nde[telaeleofacepentruamul]umiluiDumnezeu
pentru ele. A recunoa[te cu gratitudine demnitatea conferit\ de
Dumnezeufacepartedinatitudineacre[tin\smerit\.
Cre[tinultrebuies\[icunoasc\propriiledaruri.Daracestea`i
apar mai cur=nd ca datorii dec=t ca valori peste care el ar fi
proprietar.Celsmeritnust\ruies\analizezecaleapecaredejaa
parcurso. El prive[te mereu spre `n\l]imi, spre sfin]enia lui
Dumnezeu. Smerenia este o condi]ie prealabil\ a adev\ratei
cunoa[teri de sine [i a poc\in]ei. Ea este indispensabil\ s\n\t\]ii
con[tiin]eimorale.
VIII.10. Virtu]ile teologice
Poruncades\v=r[iriinoastremoraleFi]ides\v=r[i]iprecum[i
Tat\lvostruceldincerurides\v=r[iteste(Mt.5,48)nuestenumai
oporunc\impus\nou\dinafar\,porunc\cecuprindeunidealde
via]\recomandatdeM=ntuitorul,deac\reivaloarenuneputem
convinge`nmodra]ional,cieaeste[ilegeaproprieinoastrenaturi,
`ncalitatedefiin]ecreatedup\chipul[iasem\narealuiDumnezeu.
Dar fiindc\ des\v=r[irea implic\ o tr\ire ce dep\[e[te limitele
cuno[tin]elor[iputeriloromene[ti,eapresupun=ndpentrucre[tino
via]\`nleg\tur\cuHristos,enecesarcaels\fie`nposesiaunor
mijloaceprincares\[iasumeaceast\via]\.
Virtu]ileteologicenise`nf\]i[eaz\tocmaicamijloacedeleg\
tur\[icomuniunecuDumnezeu,mijloacecaredep\[escnunumai

puterilenoastre,dar[ilumea`ncaretr\im.Des\v=r[ireasprecare
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

tindempresupuneon\zuin]\puternic\[icontinu\dinparteanoastr\
`ndreptat\ mereu spre acela[i scop. Iar dac\ prin des\v=r[ire
`n]elegem asem\narea noastr\ cu Dumnezeu, atunci drumul cre[
tinuluispreeatrebuies\fieireversibil:sensunic,f\r\oprire,f\r\
ocoli[uri[imaialesf\r\`ntoarceri,c\cinumaiastfelputemajunge
`ncomuniunedevia]\cuEl.
Cum`ns\puterilenoastrenusunt`nstares\p\[easc\singurepe
acestdrum,`nsu[iDumnezeune`ntindem=naSa,ajut=nduneprin
harulS\urev\rsatasupranoastr\,spreaneputeapune`nleg\tur\[ia
intra`ncomuniunecuEl.~nacestfeltrebuiepriviteceletreivirtu]i
teologice:credin]a,n\dejdea[iiubireasaudragostea,pedeoparte,
ca mijloace divine date cre[tinului spre a putea cunoa[te pe
Dumnezeu[iaputeasta`nleg\tur\cuEl,iarpedealt\parte,ca
principalelemoduriderealizare[itr\irecuajutorulharului,avie]ii
celeinoi`nHristos.Caharuri,elenesuntdatedeodat\cuharul
sfin]itorprinbotez,de[isuntdeosebitedeacesta;deasemenea,ele
suntfor]einternecarefacposibil\manifestareacontinu\[iintegral\
avie]iicuadev\ratcre[tine.
Numireadevirtu]iteologiceesteveche.Oafl\mat=tlaSfin]ii
P\rin]i[iscriitoribiserice[ti,c=t[ilaaproapeto]imorali[tiicre[tini.
La teologii romanocatolici ea alterneaz\ cu numirea de virtu]i
supranaturale[iinsuflate.Spreaar\taat=trolul,c=t[iizvorullor,
eleaufostnumite[ivirtu]idivinesaudumnezeie[ti.Deoareceele
sunt specifice cre[tinismului, au mai fost numite [i virtu]i
cre[tine[ti. M\rturisireaortodox\,referinduselaimportan]alor,le
nume[tevirtu]icuprinz\toare[ialese,adic\generale[iprincipale.
Dardintretoatenumirilecelisaudat,ceamaipotrivit\este
numirea de virtu]i teologice, c\ci aceast\ numire red\ mai exact
caracterulacestora,`ntruc=teleaucaobiect,motiv[iscoppe`nsu[i
Dumnezeu,precum[ifaptulc\eleapar]inteologiei[ipentruprima
oar\neaufostdescoperitedeDumnezeu,prinRevela]iasupranatu
ral\,dreptcelemaiimportantevirtu]i.
Realitatea [i importan]a acestor virtu]i reies din numeroase

locuri din Sf=nta Scriptur\ (despre necesitatea fiec\reia dintre


acesteasevavorbi`nparteaspecial\amoralei).Aicimen]ion\m

172

PR. GHEORGHE POPA

numaidou\locuri:Fiinddeci`ndrepta]i`ncredin]\,avempacecu
Dumnezeu,prinDomnulnostruIisusHristos [...],iarn\dejdeanu
ru[ineaz\,pentruc\dragosteasarev\rsat`ninimilenoastreprin
DuhulSf=ntceldatnou\(Rom.5,1[.u.);deasemenea:{iacum
r\m=n acestea trei: credin]a, n\dejdea [i dragostea, iar mai mare
dintretoateacesteaestedragostea(ICor.13,13).
Sfin]iiP\rin]i[iscriitoribiserice[tivorbescadeseoridespreele,
ar\t=ndimportan]a,num\rul[iordinealor.Astfel,Sf=ntulIgna]iu
de Antiohia nume[te credin]a ajDPhv, iar iubirea JX8@H.
ClementRomanul[iPolicarpdeSmirnanumesccredin]amama[i
principiulvie]ii,iarClementAlexandrinulafirm\c\temeliareal\a
oric\reignoze[iascopuluieispreperfec]iuneestesf=ntatriad\:
credin]a,n\dejdea[idragostea.FericitulAugustinprezint\virtu]ile
teologicecasemnealecet\]iicere[ti[idivine,fa]\devirtu]ilecivice
[icet\]ene[ti(morale).
Virtu]ileteologice,caharuridivine,suntdatecre[tinului,a[a
cumammaispus,deodat\cuharulsfin]itorsau`nnoitor`ntaina
Sf=ntuluiBotez,darestedelasine`n]elesc\acesteharuri`[ifac
vizibil\prezen]a[iajungvirtu]inumaiprinlucrareapersonal\a
acestuia.Deci,numaiprinstr\duin]a[ilucrareasacre[tinulfaceca
acesteharuris\fieactive`nel[is\devin\virtu]i.Drepturmare,cu
totrangullorsuperiorfa]\decelelaltevirtu]i,dac\elenarfirezul
tatulconlucr\riicre[tinuluicuharul,elenicinusarputeanumi
virtu]i, precum spune [i Sf=ntul Ioan Damaschin: Nu este nici
ra]ional,nicivirtuteceeacesefacecufor]a.Deci,dac\aceste
virtu]i sunt definite adeseori ca haruri supranaturale v\rsate `n
sufletul credinciosului prin taina Sf=ntului Botez, aceasta nu
trebuies\se`n]eleag\`nsensulc\eler\m=n`ncre[tin`nforma`n
caresauprimitdeacesta,deoarececre[tinulprinpropriasalucrare
lefaces\sporeasc\,s\rodeasc\oris\dispar\.
Dac\sespuneadeseoric\omulcredinciosnuareniciunmerit
ladob=ndireaacestorvirtu]i,aceasta`nseamn\c\haruldivinallor
estedatluimai`naintes\poat\facecevabinepentruameritaacest
har,elefiinduidate (ca haruri)dreptcondi]ieabsolutnecesar\
re`nnoiriisalespirituale.Prin`mpreun\lucrareacuacesteharuri,
cre[tinulpoateaduceacestevirtu]ilades\v=r[ire,f\c=nddinele

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

cununa`ntregiisalevie]iduhovnice[ti.Caharurideci,elesuntdate
[icopiluluinoubotezat,darprezen]alornusedovede[te`nacesta
dec=t`nm\sura`ncareelcre[te[isedezvolt\subaspecttrupesc[i
sufletesc,ajung=ndlacon[tiin]adesine[ilavoin]aliber\,fiind
astfelcapabils\fac\faptebuneorirele.
Sprea`n]elegeraportuldintreharulacestorvirtu]i[ilucrarea
cre[tinului,neputemfolosideocompara]ie.Precumos\m=n]\nu
poate`ncol]ispreadana[terelaplant\dec=tatuncic=ndexist\
condi]iiexternefavorabile:umezeal\,c\ldur\,lumin\etc.,totastfel
[iharulvirtu]ilorteologicenupoatedana[tereacestorvirtu]idec=t
dac\laelseadaug\voin]a[ilucrareacre[tinului.Astfelst=ndlucru
rile,neputemdaseamadeceacestevirtu]i,caharuriinsuflate,dau
sufletuluicre[tinuluinumaiodispozi]ie,otendin]\sauo`nclinare
sprevia]amoral\cre[tin\,darnu[io`ndem=naresauou[urin]\`n
s\v=r[irea actelor corespunz\toare, deoarece acestea se c=[tig\
printroexercitarecontinu\prinfapte.
Virtu]ileteologicesuntmijloacecareridic\mai`nt=iomulcre
dincioslastareapropriedefiualluiDumnezeu,pun=ndul`nleg\
tur\nemijlocit\cuEl[icuoperam=ntuiriiluiIisusHristos.De
aceea,datoriacre[tinuluiestedeasporisaudeafaces\creasc\
acestevirtu]iprinfaptecorespunz\toare.
Subinfluen]ascolasticii[iara]ionalismuluitomist,mul]iteologi
apuseniauc\utats\fundamentezetreimeaacestorvirtu]ipefunc]iile
suflete[tialeomului(ofundamentareasem\n\toareavirtu]ilorcardi
naleog\simlaPlaton).~nacestsens,intelectuluiiarcorespundecre
din]a, afectivit\]ii n\dejdea, iar voin]ei iubirea. Spre deosebire de
aceast\fundamentarepsihologic\,al]iteologimorali[tilefundamen
teaz\dinpunctdevederealobiectuluisprecareeletind,deoarece
Dumnezeu este motivul, obiectul [i scopul lor. Astfel, caobiect al
cunoa[terii,Dumnezeuestecunoscutdenoiprincredin]\;prinn\dejde
nise`nf\]i[eaz\cabunulcelmaivrednicdedorit,iarpriniubireputem
ajunge`nc\deaicidepep\m=ntlaocomuniunedevia]\suprafireasc\
cu El, ceea ce ne asigur\ `mplinirea scopului nostru ultim. Spre
deosebiredecelelaltevirtu]i,virtu]ileteologiceaupeDumnezeudrept
scopullordirect,imediat[iultim.
}in=ndcontdeaceasta,putems\ned\mseamadepozi]ia[i

importan]apecareoauvirtu]ileteologicefa]\decelelaltevirtu]i

174

PR. GHEORGHE POPA

cre[tine.Drumuldes\v=r[iriicre[tinenuporne[tedelavirtu]ilemorale
sprevirtu]ileteologice,ci`ncepeinvers:delavirtu]ileteologicespre
celelaltevirtu]i.{icelelaltevirtu]isuntnecesare`nscopuldes\v=r[irii
morale,darnumaicamijloace`nslujbavirtu]ilorteologice.
Virtu]ile teologice proiecteaz\ astfel o lumin\ deplin\ asupra
virtu]ilor morale cre[tine. Dac\ acestea din urm\ au ca obiect
raporturilenoastrefa]\denoi`n[ine[ifa]\desemeniino[tri`nvia]a
detoatezilele[idac\aceast\via]\esteprivit\prinprismascopului
nostruultim,eadob=nde[teastfelovaloaremai`nalt\,f\r\afinevoie
s\ias\dincadreleei.~nfelulacesta,con]inutuldatoriilorcre[tinului
se `mbog\]e[te, tinz=nd spre via]a suprafireasc\. {i dac\ principalul
motivalfapteloreste`mplinireavoiiluiDumnezeu,atunci[ivirtu]ile
teologice[icelemoralecre[tinese`ndreapt\spreacela[iscopunic.
Izvor=nddinharuriledivinev\rsate`nsufletulcre[tinuluideodat\cu
harulsfin]itor,virtu]ileteologicesuntstr=nslegate`ntreolalt\chiar[i
prinoriginealor.Deaceea,cineareunadintreacestevirtu]i,acelale
arepetoate(`ntroanumit\m\sur\),fiindc\toatesuntlegate`ntreolalt\,
constituind un tot organic, [i unde lipse[te o singur\ virtute, acolo
`ntregulorganismestebolnav.DinacestmotivSf=ntulApostolPavel
vorbe[te despre fructul sau roada Duhului la singular, [i nu despre
roadeleDuhului(Gal.5,2223).
~nstr=ns\leg\tur\cuvirtu]ileteologicestau[idarurileDuhului
Sf=nt,caresuntdatecre[tinuluial\turideharulvirtu]ilorteologice,
f\c=ndul capabil pe acesta s\ foloseasc\ harul `ndrept\rii c=t mai
deplinspreaajunge`nposesiacelormai`naltevirtu]i.Elesunt`n
num\rde[apte:darul`n]elepciunii,al`n]elegerii,alsfatului,alputerii,
alcuno[tin]ei,alevlaviei[ialtemeriideDumnezeu(cf.Isaia11,23).
~nprivin]aordiniivirtu]ilorteologice,`ngeneral,credin]aocup\
primulloc,n\dejdeaaldoilea,iariubireaaltreilea(cf.Rom.5,1[.u.;I
Cor. 13, 13). Teologii apuseni justific\ prioritatea credin]ei
`ndeosebi cei protestan]i pe baza necesit\]ii ei pentru m=ntuire
(Rom.5,1;Evr.11,6;Gal.5,5etc.).Dar`ntrecredin]\[iiubirenu
poatefivorbadeunraportdeprioritate`nfavoareacredin]ei,c\cinu
credin]a precede iubirea, ci iubirea precede credin]a, precum tot
iubireaprecede[icunoa[terealuiDumnezeu(IIoan4,8).Deaceea
Sf=ntul Apostol Pavel vorbe[te despre credin]a care lucreaz\ prin

dragoste(Gal.5,6),iarSf=ntulApostolIacobafirm\c\f\r\defapte
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

(camanifest\rialeiubirii),credin]aestemoart\(Iacob2,26).Iubi
reasus]inecredin]a[iid\acesteiafor]anecesar\demen]inere[ide
afirmare. E adev\rat c\ `n procesul m=ntuirii credin]a face
`nceputul,dareanupoateajungelades\v=r[iredec=tpriniubire;
decicredin]af\r\iubirenupoateexistacavirtute(Iacob2,19).
N\dejdea urmeaz\ credin]ei, ]in=nd locul de mijloc `ntre
credin]\[iiubire.
Cea mai deplin\ dintre toate virtu]ile teologice este iubirea,
deoareceearealizeaz\,dinpunctdevederepsihologic[imoral,cea
maiputernic\[iceamaiintim\leg\tur\cuDumnezeu(cf.Colos.3,
14).At=tcredin]a,c=t[in\dejdeadevinvirtu]ides\v=r[itenumai
c=ndsuntp\trunse[i`nsufle]itedeiubire.
Dinpunctdevedereontologic[imistic,iubireaestevirtuteacea
mai apropiat\ [i cea mai intim legat\ de har, fiind `nso]itoarea
nedesp\r]it\aacestuia.Deaceea,eadispareprinp\catedemoarte,
`ntimpcecredin]a[in\dejdeapotr\m=necavirtu]inedepline.Din
punctdevedereteologic,iubireaeste]inta[ifinalulstr\duin]elor
cre[tinului,precum[iultimulscopalvie]iimorale.~nc\,aicidepe
p\m=nt, ea anticipeaz\ ve[nicia, `ntruc=t are pe Dumnezeu ca
fundament [i scop ultim. ~n privin]a aceasta, Fericitul Augustin
remarc\faptulc\`nlumeave[nicieicredin]a[in\dejdea`nceteaz\de
amaifi,`ntruc=t[iauajunsscopul`nvia]aaceasta,`ntimpce
iubirear\m=ne,cre[te[isedes\v=r[e[te 86.C=tprive[terela]iaintim\
a acestor virtu]i `ntreolalt\, ea rezult\ din izvorul lor comun
Dumnezeu,ca[idinesen]a[iscopulacestora.
Morala cre[tin\ consider\ iubirea cea mai `nalt\ dintre toate
virtu]ile,potrivitesen]eisale(IIoan4,8).Superioritateaiubiriifa]\
decelelaltevirtu]iodovede[teat=tSf=ntaScriptur\(Mt.22,37;
Rom.13,910;Ioan3,16;IIoan4,89etc.),c=t[iSf=ntaTradi]ie
(Igna]iu de Antiohia, Clement Romanul, Clement Alexandrinul,
FericitulAugustinetc.).Chiardac\princredin]\devenimcre[tini,
numai prin iubire ne manifest\m cu adev\rat cre[tini. De aceea,
Sf=ntul Apostol Pavel vorbe[te despre credin]a lucr\toare prin
iubire(Gal.5,6).

Dedoctrinachristiana,Ic.33,n.48;P.L.,XXXIV,33,35.

86

176

PR. GHEORGHE POPA

CAPITOLUL IX

P\catul e[ec al libert\]ii [i al


responsabilit\]ii morale
IX.1. No]iunea de p\cat
~nSf=ntaScriptur\,p\catulesteconsemnatprindenumirifelu
rite. Astfel, `n ebraic\, este redat prin cuvintele: hattat
`ndep\rtarea de la scop, awom nedreptate, pesah rebeliune,
ra[ahrevolt\.Etimologic,hattatcorespundegrecesculuiaJ:"DJ\"
[i `nseamn\ pervertirea unei voin]e, care ne `ndep\rteaz\ de la
scopul suprem [i ne face vr\jma[i ai lui Dumnezeu. Hattat
corespunde lui aj*4i\", pesah lui aj<@:\" [i ajFg$g\", iar ra[ah
corespundeluii"i@B@ivgi<afacer\u.
Dintreto]iace[titermenidinebraic\,hattat,cutoatederivatele
lui,exprim\celmaiadecvatcon]inutulp\catului.
~n grece[te avem expresiile: aJ:"DJ4av (Rom. 5, 12; 7, 7;
Evrei2,2)cusensulde`ndep\rtaredelascop;aJ:VDJ0:"actul
p\c\tos; aj<@:\" sau B"D"<@:\" violarea[inesocotin]alegii(I
Ioan 2, 4; II Petru 2, 6); B"DV$"F4H `nfr=ngerea unei legi
pozitive(Gal.3,19;ITim.2,14);B"D"6@Zneascultarea(Rom.
5,19;Evr.2,3); B"DVBJT:" c\derea,delictulsaufalsulmoral
(Marcu11,2526); aj(<`0:" , a!(<@4" ignoran]\(Evr.2,7;Fapte
17,30); h!JJ0:" mic[orare(Rom.11,12),`nfine,ajFX$e4"care
serefer\maimultlalezarealuiDumnezeucaautorallegii.
Expresia latin\ peccatum are un sens foarte larg, `nsemn=nd
oricegre[eal\.Deaceea`nt=lnimexpresiile:peccatumnaturae,pe
ccatumartis.
~nliteraturacre[tin\,latinescul peccatum adob=nditunsens
moral[ireligios,dareste`ntrebuin]atspreadesemna,deasemenea,

concupiscen]a[i,prinextensiune,pedeapsa[ijertfapentrup\cat,
obiectulp\catului.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

~nrom=ne[te,termenul p\cat are,desigur,maimultesensuri.


Dintreelepredomin\sensulmoralreligiosaluneifaptepotrivnice
voin]eiluiDumnezeu.
1.Conceptuldep\cat`nSf=ntaScriptur\
At=t`nVechiulc=t[i`nNoulTestamentp\catulesteconceput
cacevanegativ,adic\opusvoin]ei[ior=nduiriidivine.
~n VechiulTestament,`ncarteaFacerii,p\catulesteconceput
caneascultare(Fac.2,16;3,11),caresepedepse[te`nchipdiferit
(Fac.4,916;6,57,1113).
Dup\ alegerea poporului israelit [i promulgarea legii mozaice,
preceptele pozitive sporesc o dat\ cu p\catele. P\catele se prezint\
acumcaacteder\zvr\tire,maicuseam\c=ndsunt[iactedeidolatrie.
~nvremeaprofe]ilor,p\catulaparemaiv\ditcaofens\adus\lui
Dumnezeu[iaproapelui,caunfeldenebunie,cainfidelitatefa]\de
f\g\duin]af\cut\luiDumnezeudec\trepoporulales;deci,caunfel
deadulter(Isaia1,2;Ieremia3,12).
~n Noul Testament, M=ntuitorul nu vorbe[te at=t de natura
p\catului,c=tdedistrugerealui.Totu[i,`lpresupunecafiind:un
act `ngrozitor, o c\lcare a legii, o ofens\ adus\ lui Dumnezeu [i
aproapelui (Luca 15,18), o dezordine a voin]ei omene[ti, care
ajunge s\ se prosl\veasc\ pe sine `n locul lui Dumnezeu (Ioan
12,43). M=ntuitorul Hristos a os=ndit multe fapte p\c\toase, pe
care`nv\]a]iilegiimozaicelemen]ionauprintreceleoneste,cum
sunt: m=nia, ura vr\jma[ilor, slava de[art\. {i ceea ce este mai
importantestec\M=ntuitorulcalific\dreptp\cate[ipeaceleacare
seconsum\numai`ninim\(Mt.15,1920).Izvoarelep\catuluisunt
`ninimarea(Mt.18,7)[iispitaceluir\u(Mt.13,39).
~nscrierileSf=ntuluiApostolPavel,p\catulaparecaunfelde
robire,decareneeliber\mprinhar(Rom.6,18),ca`mpotrivirela
legealuiDumnezeu(Rom.3,20;7,7)[icaneascultare(Evr.2,2).
P\c\tosul va primi o pedeaps\ `ngrozitoare, pentru c\ el calc\ `n
picioarepeFiulluiDumnezeu[i`ntristeaz\peDuhulSf=nt(Evr.
10,2631;Efes.4,30).Sf=ntulApostolPavelsubliniaz\leg\tura
p\catuluicuputeriledemonice(IICor.4,4).

Dup\ Sf=ntul Ioan Evanghelistul, p\catul este c\lcarea legii,


nedreptate,lucrareadiavolului(IIoan3,4;1,810).

178

PR. GHEORGHE POPA

Prinurmare,`nSf=ntaScriptur\,p\catulapareca:neascultare[i
nerecuno[tin]\ fa]\ de Dumnezeu, nelegiuire, nebunie, minciun\,
m=ndrie,nesocotire[iofens\adus\luiDumnezeu,absurditate,vin\,
violarealegii,abateredelaordineamoral\.~nordineaharic\,la
aceasta se adaug\: p\r\sirea iubirii [i a prieteniei lui Dumnezeu,
necinstirea lui Hristos [i a harului S\u, p=ng\rirea templului lui
Dumnezeu.
2.P\catuldup\Sfin]iiP\rin]i[iScriitoriBiserice[ti
PentruTeofildeAntiohia87[iSf=ntulIoanGur\deAur,p\catul
esteneascultare(hJB"D"i@Z);Sf=ntulVasile`lconcepeca
separaredeDumnezeu(hJJ@L~2g@L~ aj88@JD\TF4H)88.Sf=ntul
IoanDamaschin`lconsider\ca`ndep\rtareavoluntar\delaceeaceeste

potrivitcunaturalaceeaceeste`mpotrivanaturii89.
Defini]iaFericituluiAugustinar\masclasic\.Dup\el,p\catul
esteofapt\,ovorb\sauodorin]\contralegiive[nice(peccatum
estvelfactum,veldictum,velconcupitumaliquidcontraaeternam
legem)90.Elarat\,maideparte,c\legeave[nic\estera]iuneadivin\
sau voin]a lui Dumnezeu, care porunce[te conservarea ordinii
naturale [i opre[te perturbarea ei. Ordinea natural\, care este
con]inutul concret al ordinii morale, este tulburat\ c=nd voin]a
uman\prefer\bunurileinferioarecelorsuperioare,maiprecis,c=nd
p\r\se[tebinelesuprem,plenitudineafiin]ei[iaperfec]iuniipentru
unbinem\rginit[izadarnic.~ntoarcereadelaDumnezeuspresine
esteprimagre[eal\,delacarederiv\toaterelelep\catului.Motivul
celmaigeneral[imaiad=ncalp\catuluiesteegoismul,aceaiubire
trupeasc\desine(n48"LJ\")decarevorbe[te[iSf=ntulMaxim
M\rturisitorul91. Dar, precum cel ce [i `ntoarce fa]a de la soare
r\m=ne`ntru`ntuneric[ifrig,tota[aoricine`ntoarcespatelelui
87

C\treAutolic,II,27;P.G.,VI,1095.

88

Omiliac\Dumnezeunuestecauzar\ului,8;P.G.,XXXI,348.

89

Expunereaexact\acredin]eiortodoxe,IV,20;P.G.,XCIV,1194.

90

ContraFaustumManich.,22,27;P.L.,XLII,418.

91 Capetedespredragoste,III,56;Filocalia,vol.II,trad.Pr.D.St\niloae,
Sibiu,1947,p.88.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Dumnezeu[ise`ndep\rteaz\deElseva`ntuneca,va`nghe]a[ise
vadescompune92.
3.Noteledistinctivealep\catului,dinpunctdevedereteologic
1) Pentrudeterminareanaturiip\catului,estenevoiemai`nt=is\
vedem prin ce se deosebe[te no]iunea p\catului de alte no]iuni,
apropiate ca sens [i cu care adesea se confund\. P\catul se
deosebe[tedepatim\[iviciu,pentruc\p\catulesteunact,pec=nd
patima[iviciulesteodirec]ionareavoin]ei[ioactivitatestatornic\
`ndirec]iacontrar\legiimorale.
P\catulsemaideosebe[tededelict,careesteviolareaextern\a
legii.Deaceea,oricedelicteste[ip\cat,darnuoricep\cateste[i
delict,pentruc\p\catulpoatefinumaioviolarel\untric\alegii.
De asemenea, no]iunea p\catului este mai restr=ns\ dec=t
no]iunea r\ului.P\catulester\ulmoral,r\ulcelmaigrav[icauza
tuturor celorlalte rele, dar nu se poate identifica cu ceea ce se
`n]elegeprinr\ulfizic,careesteopedeaps\pentrup\cat[inicicu
r\ulmetafizic,careesteexplicabilprinsitua]ianoastr\decreatur\.
P\catulare,`nfine,osfer\mailarg\dec=tegoismul[isenzuali
tatea. Este adev\rat c\ `ndep\rtarea de Dumnezeu apare `n via]a
moral\subformaegoismului[iasenzualit\]ii.Totu[i,nuicorects\
definimp\catulprinacestedou\no]iuni,pentruc\,mai`nt=i,aces
teanucuprindtoatep\catele[i,`naldoilear=nd,`ntruc=t,pentru
cre[tin,elementulreligios,raportulcuDumnezeuesteesen]ial.
Adefinip\catulprinsenzualitateeste[imaiinexact.Mai`nt=i
nuoriceactsenzualestep\cat,bun\oar\,m=ncarea,somnul;`nal
doilear=nd,senzualitateanucuprindetoatep\cateleposibile.Exist\
unelep\cate,chiardincelemaigrave,ca:ura,cruzimea,minciuna
etc.carenuaunicioleg\tur\cusim]urile.~naldoilear=nd,aceast\
p\rerenarputeaputeadefinip\catul`ngerilorr\i,caresuntlipsi]i
desenzualitate.~nsf=r[it,princonsiderareasenzualit\]iicaesen]\a
p\catului,sardiminuar\utatea[igravitateap\catului`ntruc=tarfi
dedusdincondi]iilenaturalealevie]iiumane.

2) Pentrucaunacts\fier\udinpunctdevederemoral,trebuie

s\constituieoabateredelaunscopmoralbun[is\fievoluntar.

VeziFer.Augustin,ContraSecund.Manich.,11,15;P.L.,XLII,587,590.

92

180

PR. GHEORGHE POPA

R\utateaactuluist\`npozi]iadezordonat\fa]\descopulmoralbun,
iarvinast\`ncaracterulluivoluntar.
Totu[i,dezordineanuiaceea[i`np\catuldemoarte[i`ncelce
seiart\,precumnicicaracterulvoluntarnuiacela[i`noricep\cat.
Dardac\selas\laopartep\catuloriginar[ip\catulc\ruia`i
lipse[tecaracterulvoluntar[icon[tient,p\catulactual,oricumarfi,
sepoatedefinidestuldecorect,conformcup\rereacomun\ate
ologilor,drept:`nc\lcareacon[tient\[iliber\alegiimoralesau`m
potrivireacon[tient\[iliber\fa]\devoialuiDumnezeu,exprimat\
`nlegeamoral\.
~n M\rturisirea ortodox\ se afirm\ toate elementele necesare
unei defini]ii a p\catului propriu: P\catul este c\lcarea legii lui
Dumnezeu [i aceast\ c\lcare este `ns\[i `mpotrivirea la voia lui
Dumnezeuf\cut\cumintea[icuvoiac\lc\toruluidelege.
Aceast\ c\lcare a legii divine se s\v=r[e[te prin omitere sau
comitere[iconst\dintrolucrarecug=ndul,cuvorbasaucufapta.
Pentru a primi numele de p\cat propriuzis p\cat formal
aceast\ ne`mplinire a legii trebuie s\ fie liber\ [i con[tient\. F\r\
con[tiin]\[iconsim]\m=ntulvoin]ei,nupoatefivorbadep\cat`n
sensulformalalacestuitermen.
4.~mp\r]ireap\catului
Ca[ivirtutea,p\catuleste`nfond,unul.Privit`ns\dinpunctul
de vedere al obiectului la care se refer\, al felului `n care se
s\v=r[e[te,alimportan]eilegilorpecarelecalc\etc.,elestedemai
multefeluri.
Astfel,dup\persoanacare`ls\v=r[e[te,p\catulestededou\feluri
[ianume:p\catuloriginarsaustr\mo[esc,careestep\catuls\v=r[itde
Adam[itransmistuturorurma[ilorluiprinna[tere[ip\catulpersonal,
pecare`ls\v=r[e[tefiecareomprinvoin]\proprie.
P\catulpersonalesteactual,c=ndc\lcareasauomiterealegiise
s\v=r[e[te`ntrunsingurmoment[i habitual,c=ndevorbadeo
starep\c\toas\caredureaz\.
Dep\catuloriginarseocup\TeologiaDogmatic\.ObiectulTe
ologieiMoraleestep\catulpersonal,careestedemaimultefeluri,

dup\cumurmeaz\:

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

1) Dinpunctuldevederealcalit\]iilegiisauporuncii,p\catele

se`mpart`n p\catedecomitere,c=ndsefaceceeaceporuncile
opresc[ip\catedeomiteresaune`mplinire,ceconstau`nc\lcarea
poruncilorpozitivafirmative.
2) Dinpunctuldevederealobiectuluilor,exist\p\catecontra
luiDumnezeu,contranoastr\`n[ine[icontraaproapeluinostru.
3) Dup\felulcumses\v=r[esc,avemp\catecaresefacnumai
cug=ndulsau`ninim\[icaresenumesc p\cateinterne [i p\cate
externe,careses\v=r[esccucuv=ntulsaucufapta.Totaiciintr\[i
p\cateletrupe[ti,laac\rors\v=r[ireiaparte[itrupulsausim]urile,
ca: `mbuibarea, be]ia, desfr=narea etc., [i p\catele spirituale, pe
carelefacenumaisufletul,ca:m=ndria,invidia,ura,r\zbunarea
etc.Totaicisenum\r\[ip\cateleproprii[istr\ine.P\catulpropriu
estep\catulf\ptuitsingur,pec=ndp\catulstr\ines\v=r[itdealt\
persoan\,darcuajutorul[iconlucrareacuiva.
4) ~nprivin]aizvoruluip\catului,avemp\catealer\ut\]ii,care
ses\v=r[esccudeplin\cuno[tin]\[ilibertate;p\catealesl\biciunii,
carenuses\v=r[esccudeplin\cump\nire,cidintropreamarepa
tim\saudintroispit\preaaprig\etc.;`nfine,p\catealene[tiin]ei
[ineglijen]ei,careses\v=r[escdinne[tiin]\,dinneb\garedeseam\
[idingrab\.
5) Dup\gravitatea[iefectelep\catului,exist\ p\categrele sau
demoarte[ip\cateu[oare.
6) ~nceprive[teimputabilitatea,avem p\catemateriale,c=nd
se consider\ numai actul `n sine, independent de determinarea
voin]eilibere[ip\cateformale,c=ndseconsider\p\catul`n`ns\[i
r\utatea[icaracteruldestructivalviol\riideliberatealegii.Deci,
oricec\lcareinvoluntar\[ineimputabil\alegiiestep\catmaterial,
iarc\lcareavoluntar\[iimputabil\estep\catformal.
P\catelegrelesaudemoartese`mpart`ntreicategorii:a)P\ca
tecapitale,caresuntr\d\cinaaltorp\cate;b)P\cate`mpotrivaDu
huluiSf=nt[ic)P\catestrig\toarelacer,carenesocotescdreptatea

[ivictimelecerdelaDumnezeupedepsireacelorceiaunedrept\]it
`nc\`naceast\via]\.
I

182

PR. GHEORGHE POPA

IX.2. Natura, originea [i posibilitatea p\catului


Dificultatea esen]ial\ `n solu]ionarea importantei [i dificilei
probleme a originii p\catului const\ `n concilierea bun\t\]ii [i
atotputernicieidivinecuexisten]ap\catului[iar\ului,iaraceasta
este`nstr=ns\leg\tur\cuconcep]iadespreDumnezeu[iom.
Pentrudezlegareaei,estenevoies\cercet\m`nprealabiloalt\
chestiunedecareestestrictcondi]ionat\.Estevorbaanumedepro
blemanaturiip\catului[iar\ului.
Ceamaisimplist\teorieprivindnaturar\uluiesteaceeadenu
mit\substan]ialist\.~ntruc=t,dup\aceast\concep]ie,r\ulesteceva
substan]ial,existent`nsine,urmeaz\c\r\ul,deci[ip\catul,deriv\
de la un principiu r\u, coetern cu Dumnezeu. Este teoria
fatalismuluidualistprofesatdeparsism,gnosticism[idualism.Dar
admitereaadou\principiicoeterne,logic,estecontradictorie.
Lafeldegre[it\este[iteoriafatalismuluimonist.Ca[ipentru
prima teorie, pentru fatalismul monist, tot ce e r\u vine de la
materie[i,caurmare,p\catulrezid\`ntrup[i`nmaterie.
Sfin]iiP\rin]iaucomb\tutambeleteoriicafiindcutotulne`ntemeiate.
PentrumajoritateadintreP\rin]ii[iscriitoriibiserice[ti,teorianumit\
priva]ionist\pares\expliceadev\ratanatur\ar\ului.Dup\aceast\
teorie,r\ulnuareorealitateontologic\,nuesteosubstan]\,nueste
cevaprincipial,firesc[inecesar,cicevaaccidental,olips\abinelui.
Totu[i,r\ulnuiunneantpur@ujk o!<,ciolips\:hV o!<,aunui
binecuvenit.R\ulnuinatur\(nbF4H),cistare(g@>4H).R\ul
moral,p\catulnuareexisten]\dec=tprinvoin]\.
Sf=ntulVasilecelMare93 consider\c\:r\ulnuesteocreatur\
vie[i`nsufle]it\,ciodispozi]ieasufletuluiopus\virtu]ii,r\ule
lipsabinelui.
Sf=ntulGrigoriedeNisa94 concepep\catulcapeomaladiea
voin]eicarese`n[al\lu=nddreptbineofantom\abinelui.
93

Omiliac\Dumnezeunuiautorulr\ului,5;P.G.,XXXI,341.

94 La Vladimir Lossky, Essai sur la Thologie mystique de lglise


OrthodoxeOrientale,p.123.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

PseudoDionisie Areopagitul95 `l consider\ ca o lips\


(FJXDhF4H)deperfec]iuneapropriilornoastrevirtu]i.
FericitulAugustinestecelcareap\r\celmaist\ruitoraceast\
idee.Nihilestmalumnisiprivatioboniafirm\el`nchiprepetat96.
Aplic=ndacummaidirectaceast\concep]ielano]iuneadep\cat,
careester\ulmoralr\ulprinexcelen]\vomobservac\acestanu
icevaexistent,primordialsaunecesardinnatur\,care[iaravea
cauza`nDumnezeusau`ntrunprincipiur\uprimordial,asem\n\tor
cuDumnezeu,ciesteorealitateie[it\dinvoin]aliber\acreaturilor
ra]ionale.
Caactivitateacreaturii,p\catulnu]inedefiin]aomului,cieste
cevaaccidental,o`mpotrivirelaceeaceenecesarpentrufiin]area
sauexisten]abinelui,elestecorup]iasaualterareafiin]ei;eabsen]a
binelui,darnuoabsen]\negativ\,cioabsen]\privativ\,adic\
cevacenartrebuis\fie.P\catuleundefect`nactivitatealiber\a
credinciosului,oboal\avoin]ei,odeformare,ocaricatur\a
fiin]ei,darnuotulburaretotal\.P\catulcaacteste,desigur,ceva
existent,darprivit`nraportcunormamoralit\]iieoabateredela
aceasta.
~nconcluzie,p\catularedreptautorresponsabilvoin]aliber\a
creaturilorra]ionalea`ngerilor[iaoamenilor.
IX.3. Cauzele p\catului
1.Ispita
IspitaBg4D"F:`H,`ngreac\, temptatio,`nlatin\,`nseamn\
`ncercare,experien]\,cercetare.
~nSf=ntaScriptur\,g\simacesttermen`ntextul`ncareevorba
decopiiiluiIsraelcare`ncearc\peDumnezeu(Exod17,2)[icel`n
careAvraameste`ncercatdeDumnezeu(Facere22,1).Probabilc\
prin extensiune s a aplicat [i pentru a desemna prigoanele
`mpotriva primilor cre[tini. Acesta poate s\ fie [i sensul `n care
cuv=ntuleste`ntrebuin]at`nRug\ciuneadomneasc\.

95

Desprenumeledivine,IV;P.G.,III,732.

96 ContraJul.pelag.,I,IX;P.L.,XLII,670; Deciv.Dei,XI,XXII;CSEL,
XL,V,1,p.543etc.

184

PR. GHEORGHE POPA

~n alte p\r]i ale Noului Testament cuv=ntul este folosit cu


`n]elesul deademenire la p\cat. FericitulAugustindistinge tentatio
deceptionis seu seductionis, care const\ `n ademenirea la p\cat [i
tentatioprobationis,care`nseamn\o`ncercare.~mpreun\cuSf=ntul
GrigoriecelMare,FericitulAugustin`mparteprocesultenta]ieica
ademenirelap\cat`ntreistadii:suggestio,delectatio,consensus97.
Ispitaceadint=iafost`ncercat\deprotop\rin]iino[tri`naintede
ac\dea`np\cat.Deremarcatc\exist\faptenevinovate`nsine,dar
carepotfioispit\pentrual]ii,cumarat\Sf=ntulApostolPavel.
Deci,ispita`nseamn\,`nsensgeneral,`ncercare,experien]\,iar
`nsensspecial,`ndemn,solicitudinelap\cat:maiprecis,`ncercarea
de a atrage voin]a la p\cat. Aceast\ `ncercare se exercit\ prin
pl\cere [idurere.Primaatragevoin]alap\catprincaracterulei
atractiv,iaradouaprincaracteruleiresping\tor.
2.Izvoareleispitei
Izvoareleispiteisunt:fireanoastr\deteriorat\dep\cat(concu
piscen]a),diavolul[ilumea.Ispitelecarepornescdinfireaceastri
cat\aomuluisenumescispiteinterne,iarcelecarevindeladiavol
[ilumesenumescispiteexterne.
a)Fireanoastr\deteriorat\dep\cat,dincarepornescispitele
interne,`[iareoriginea`np\catulstr\mo[esc.Estenumit\gB42L:\"j
concupiscen]apoftarea.Eaconst\dintrodispozi]iedezordonat\,
asem\n\toare cu boala, din pornirile egoiste [i dezordonate ale
sensibilit\]ii,dinrevoltatrupuluicontraduhului.Deconcupiscen]\nu
suntscuti]inicichiardrep]ii,c\cieaar\maslato]ioameniicamijloc
deprobareavirtu]ii.Eanuip\cat,daresteizvorulpofteirele(Iacob
1,12;Rom.6,12).Easemanifest\cudeosebirecaopoft\atrupului,a
ochilor [i trufie a vie]ii (I Ioan 2, 6) . Aceast\ poft\ rea nu exista
`nainte de c\derea `n p\cat [i, de aceea, at=t la Adam c=t [i la
M=ntuitorulIisusHristos,ispitasprep\catnuputeavenidinl\untru,ci
numaidinafar\.~nurmac\derii`np\cat,fireanoastr\sastricat,ispita
dinafar\sapref\cut`ntroispit\l\untric\,care,acum,conlucreaz\la
oricep\cat.Cutoateacestea,poftareanudevinep\cat
LaOxfordDictionaryofthe
ChristianChurch,edit.byF.L.Cross,
London,1961,19291930.
97

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

dec=tatuncic=ndconsim]imlaea[imaialesc=ndoa]=]\mcu
dinadinsul.Fiecareseispite[tedeasapoft\fiindtras[iam\git,
ziceSf=ntulApostolIacob(1,14).
b)Diavolul.C\diavolulispite[telap\catesteunfaptbinecu
noscutdinSf=ntaScriptur\(veziIIoan3,8;Luca12,37;Fapte5,
3;Petru5,8).Diavolulestenumitispititorul(ITes.3,5).Ela
ispititpeEva,peIov,peAnania[ipeSafira,peSfin]iiApostoli,pe
Iuda[ipeM=ntuitorul.Elesteautorulcelormaimulteispite.~nce
prive[temodalitateaispiteisatanice,trebuieremarcatc\satananu
influen]eaz\directvoin]anoastr\,a[acumofaceDumnezeu`nve
derea faptelor bune, ci numai `n chip indirect, prin `ntunecarea
min]ii,am\gindunefanteziacuchipuri`n[el\toare[ipropun=ndu
neunbineaparent`nloculbineluiadev\rat.
Diavolul atrage voin]a la p\cat `n urm\toarele chipuri 98: a)
a]=]=ndpoftaceareaprinprezentareachipurilorce`ndeamn\la
bunuri oprite; b) `mpuind mintea cu iluzii prin care cei pu[i `n
slujba diavolului `ncearc\ s\ conving\ lumea c\ moartea este
departe,c\virtuteaestepreaanevoioas\,c\p\cateleseiart\u[or,c\
Dumnezeu,fiindbun\tateanem\rginit\,nupoatesanc]ionap\catele
cu pedepse ve[nice, c\ nui necesar\ credin]a etc.; c) tulbur=nd
sufletelecuscrupule,cug=ndurideur\,desfr=nare,dezn\dejde[.a.
c)Lumea.Prinlume,trebuies\`n]elegemaici99: oameniir\i,
care,prin`nv\]\turile[ifaptelelor,smintescsauprigonescpecei
buni;pl\cerile,pecarelea]=]\`nsim]uriobiecteledinafar\.Lumea
material\neispite[te,prezent=ndpoftei,prinmijlocireasim]urilor,
bunurisensibile[i`ncerc=ndsoatrag\spreaceastacutoat\opre
li[tealegii;toaterelelefizice,careaducchinuri,griji[isup\r\ri[ine
`ncearc\at=tdedes[idegreur\bdarea.
3.Rostulispitelor
Dumnezeupermiteispitelepentru`naltulrolpedagogicpecare
l`ndeplinesc.~ntradev\r,ispiteleneajut\s\necunoa[temmaibine
puterile[isc\derile;elenearat\intensitateapatimilor[ifaza`ncare
98
Seraphinus a Loiano, Institutiones theologiae moralis ad norman juris
canonici,vol.I,Taurini,1934,pp.394395.

99

Ibidem,p.394;Schilling,op.cit.,p.291.

186

PR. GHEORGHE POPA

neg\sim`nluptacontralor.~nispitenesmerim,necur\]im[ine
`nv\]\m,ne`nt\rimcurajul[ir\bdarea;ne`ndrum\msprerug\ciune
[inecultiv\m`ncrederea`nDumnezeu.
Ispitaestenunumaiutil\pentru`nt\rirea`nvirtute,darchiar
necesar\.Cinesevaluptaseva`ncorona(IITim.2,5).Dar
oric=tdegrea,ispitanu`nl\tur\libertatea.Motivulestec\ispitaeste
exterioar\voin]ei[iniciocauz\dinafar\nupoatefor]avoin]ac=nd
aceastaesteesen]ialliber\.Ispitasolicit\lap\catdarnumaivoin]a
consimte.
4.Lupta`mpotrivaispitelor
Oric=tdeputernicearfiispitele,omulcredincioslepoatebirui.
Sf=nta Scriptur\ ne `nva]\ c\ niciodat\ nu vom fi ispiti]i peste
puterilenoastre[ine`ndeamn\s\ne`mpotrivimdiavolului(ICor.
10,13;cf.Efes.6,1316).Nimeninuiscutitdeispite`naceast\
via]\,careesteolupt\necurmat\cuispitele.A[acumamar\tat,
ispitelenusunt`nsinep\c\toase[idac\lerezist\mcub\rb\]ie,ele
devinchiarfolositoare:neprilejuiescocunoa[teremaiad=nc\de
noi`n[ine,ne`ndeamn\lamaimult\vigilen]\[irug\ciune,`nt\resc
virtu]ile.
Camijloacegenerale`mpotrivaispitelor,TeologiaMoral\pro
pune:a)rug\ciuneast\ruitoare[ifierbinte;b)postul[iprivegherea;
c)smerenia[ievlavia;d)disciplinareasim]urilor;e)evitareaoca
ziilor;f)meditareadeas\laPatimileDomnului[ilasf=r[itulvie]ii
noastre;g)deasarepetareaf\g\duin]eideanup\c\tui;h)evocarea,
`nclipaispitei,aaspectuluinepl\cut[igravalp\catului[irapida
`ntoarcereamin]iisprealtele;i)pedeoparte,anutebizuiprea
multpefor]eleproprii,c\ut=ndcutotdinadinsulispita,[ipedealt\
parte,anunesperiapreamultdeispit\,c\citeamapreamarene
sl\be[te curajul [i puterile, precum [i `ncrederea `n Dumnezeu,
expun=nduneastfelmaimultprimejdiei.Con[tien]idesl\biciunile
noastre,nutrebuies\nepierdemcurajul,c\cipetoateleputem`n
Hristoscarene`nt\re[te(Filip.4,13).
C=tdespreremediilespecialecontraispitelor,acesteadifer\dup\
felul ispitei. Spre pild\, remediile contra desfr=n\rii sunt `n acela[i
timp [i remedii contra lenei, `mbuib\rii, be]iei: fuga de pericol,

spovedaniadeas\.C=ndispitaiesedin`nchipuire,trebuie`nfr=
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

nat\`nchipuirea;c=ndpleac\dinpornirilefire[ti,trebuiedomesticite
acestea.Despreacesteremediivorbesc`nam\nuntc\r]ileascetice.
Asce]ii propun dou\ remedii principale contra ispitelor, [i
anume:
1. apreveniispitelealung=ndsaumic[or=ndcauzeleispitelor,
`nt\rindvirtu]ile,primindmaidesSf=ntaEuharistie,potrivitcuvin
telorM=ntuitorului:Veni]ilaMineto]iceiosteni]i[i`mpov\ra]i[i
Euv\voiodihnipeto]i(Mt.11,28)[iresping=ndispitachiarde
la`nceput,spreanuil\sar\gazs\se`nt\reasc\;
2. adezv\luiduhovniculuitoateispitele,`nchipsmerit[isincer,
pentruc\nimeninupoatefijudec\tordrept`ncauzasaproprie.
Deasemeneapatruochiv\dmaibinedec=tdoi;apoi,duhovnicul
aremaimult\experien]\pentruaadministramijloacelecelemai
eficace[imaipotrivite,iarumilin]aar\tat\`nfa]aduhovniculuise
opunediavoluluicumult\eficacitate.
Principial,omulcredinciosesteobligat`ncon[tiin]\ase`nde
p\rta,c=ndpoate,deoriceocazieapropiat\deap\c\tui(Mt.5,23,
30).Sf=ntulApostolPavelspunec\pentruasc\padeocaziile`nde
p\rtateartrebuis\ie[imdinlumeaaceasta(ICor.5,10).~ntoate
trebuies\neferimdedou\extreme:detulburareaexagerat\acon
[tiin]ei,careparalizeaz\for]ele[idemic[orareagravit\]iip\catului
u[orp=n\lanesocotirealuicap\cat.

IX.4. Procesul psihologic al na[terii [i dezvolt\rii


p\catului
Aceast\ problem\ at=t de delicat\ a format preocuparea de
predilec]ieaasce]ilor.Deaceea,pentrul\murireaei,vomrecurgela
experien]alor100.
Astfel, Isihie monahul num\r\, `n procesul st=rnirii p\catului,
patrumomente[ianume: atacul,`nrobirea, consim]irea [i fapta
sensibil\. Sf=ntul Ioan Damaschinul num\r\ [apte trepte: atacul,
`nso]irea,patima,lupta,robia,consim]irea[if\ptuirea.

S\`ncerc\macumanalizaacestuiprocescomplex.Ceeacetre
buiespusdela`nceputestec\germenulfapteirelest\`nreprezen
Pr.D.St\niloae,op.cit.,pp.6367.

100

188

PR. GHEORGHE POPA

tarea[ig=ndulr\usauprimejdios.Astfel,prinmijlocireasim]urilor,a
imagina]iei sau a intelectului, se prezint\ voin]ei un obiect, a c\rui
`mbr\]i[areproducep\catul.Satanaecelcearunc\`nminteanoastr\un
g=ndalp\catului,a[anumitulatac(BD@F $@8hv#momeal\),care
seprezint\caosimpl\posibilitate.E,parc\,`nafar\denoi[iareun
caracter depur\ eventualitatef\r\ `nsemn\tate.Sfin]iiP\rin]i `latri
buiesatanei,pentruc\poart\peceteaunuig=ndaruncatdeunstr\in.
Dar momeala nui `nc\ un p\cat. Simpla cunoa[tere a r\ului,
chiaraceluimaimarer\u[iacorup]iei,nuesterea`nsine.Dar
g=ndulevoc\con]inutulr\ului[i`nclinareafireasc\apersoanei;mai
alesc=ndoviefantezieseasociaz\,`nclinareasprer\usetreze[te[i
iat\ispitareal\.Ispitafacecaimaginealucruluis\fiedelectabil\,
lucruceproduce`nsensibilitateomi[care,cenuip\cat;produceo
`nclinarespreobiectulrespectiv,`nso]it\deooarecaredesf\tare.
Aceste `nclin\ri spontane sunt inerente firii umane. Numai
intensitatealorvariaz\dup\individ[i`mprejur\ri.
Acumviner=ndulintelectului.Elavertizeaz\mai`nt=ic\lucrule
delectabil[iapoi,c\ester\u.Momentulhor\r=toresteacela`ncareia
atitudinecugetareanoastr\.Dac\amrespinsdinprimaclip\momeala,
amsc\patdemrejeleispitei.Dac\`ns\`ncepemameditaasupraei,
desf\t=ndune `n g=nd cu perspectivele p\catului, sa produs
`nso]irea, adic\ amestecarea g=ndurilor noastre cu g=ndurile dia
volilorvicleni.G=ndulr\ualp\catuluinumaieacumstr\in.Urmeaz\
consim]irea,adic\planulcomunalg=ndurilornoastre[ialesatanei
pentrurealizareafaptei.Deaceea,serecomand\`nchidereasim]urilor
[i`nt\rireamin]ii`npozi]iaei,cas\numaihoin\reasc\.Lucrareade
`ndreptare `ncepe cu credin]a. De aici datoria dea veghea asupra
g=ndurilor,spreaeliminadela`nceputg=ndulcelr\u.
Pl\cerea involuntar\, ie[it\ din reprezentarea r\ului, nu se
`nso]e[tedeobiceicug=ndurilep\c\toase;nuerea`nsine.Trebuie
`ns\tratat\caispit\.C=ndvoin]aliber\`[i`nsu[e[tepl\cerea,ede
acordcuea,iana[terea[anumitadesf\tare`ndelungat\princare
seaccept\caracterulp\c\tosalr\uluireprezentat.
Dezvoltarea mai departe a desf\t\rii simple `ntro poft\ rea
este foarte u[oar\. Desf\tarea g=ndit\ din momentul al doilea se

prefaceacum`ntrodorin]\practic\.Deaceea,`nvechiulTestament
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

poftaesteunp\catopritprinporuncaa[asea[ia[aptea[iexpres
prinporuncaanoua[iazeceadinDecalog.M=ntuitorulos=nde[te
poftareaprincuvintele:Oricineprive[teofemeiecug=nduldes
f\t\rii,a[icurvitcuea`ninimalui(Mt.5,28).Deaiciurmeaz\c\
opoft\voluntar\auneifaptereleprime[te,dup\specie[iobiect,
aceea[ios=nd\ca[iofapt\rea`mplinit\.Ceeacevrei[inupo]i
Dumnezeuconsider\caf\cut(quidquidvisetnonpotes,factum
Deusreputat),spune`naceast\privin]\FericitulAugustin 101.Bucu
ria sau aprobarea pentruun p\cat`nceput este, de asemenea, un
p\cat.
Fa]\ de aceasta, voin]a poate avea trei atitudini: a) consim]ind
pozitivlas\v=r[ireaei,saunumailadesf\[urare;b)rezist=ndpozitiv;
c) neconsim]ind, dar nici rezist=nd, ci av=nd o simpl\ atitudine
negativ\. Consim]\m=ntul voin]ei (consensus) este deci al treilea
momentpsihologicalgenezeip\catului[icelmai`nsemnat,`ntruc=t
elpunepefapt\peceteap\catului.Hot\r=realiber\dea`ndeplinifapta
`mpline[te[i`ncheiedesf\[urareaprocesuluil\untricalp\catului102.
IX.5. Gravitatea p\catului
P\catul apare ca o destr\mare a chipului [i asem\n\rii cu
Dumnezeu`nnoi,caomonstruozitate.P\catulesteo`mpotrivirea
noastr\fa]\devoin]aluiDumnezeu,exprimat\prinlegeamoral\,
`mpotrivireizvor=t\dinne`ncrederea`nDumnezeu[idinm=ndrie;
e o separa]ie de Dumnezeu, izvorul fiin]ei noastre a tuturor, o
renun]arelaEl[ilaharulS\u.Estepreten]iadeatr\iindependent
de Dumnezeu, dorin]a [i inten]ia de a c=[tiga des\v=r[irea [i
fericireasingur,rup=ndleg\turacuDumnezeu.P\c\tosulpune`n
loculluiDumnezeupealtcineva,fiepesine`nsu[i,fieunasaumai
multecreaturi.
Oricep\cataparecao`ndep\rtaredeDumnezeu[io`ntoarcere
neor=nduit\sprecreaturi,iaraceasta`nseamn\p\r\sireaizvorului
adev\ratalfericiriipentruf=nt=nilesecatealecreaturilor.

101

Ennar.inPsalm,4,VII,2.

102

Vezi[iI.Mausbach,op.cit.,vol.I,pp.254255.

190

PR. GHEORGHE POPA

Orice p\cat constituie o ofens\ grav\ adus\ lui Dumnezeu, o


necinstireamajest\]iiSalenem\rginite,onesocotireaputeriiSale
supreme,unatentatcontrapronieiSale.Toateacestea`l`ncarc\pe
autorullordevin\[iiatragopedeaps\dreapt\delaDumnezeu.
Caofens\adus\luiDumnezeu,p\catuleste,`nacela[itimp,o
nerecuno[tin]\sfruntat\fa]\deCelce[iaar\tatiubireaSa`nmod
des\v=r[it `nlucrarea crea]iei, a proniei[i `ndeosebia m=ntuirii
(Rom.2,4).
P\catulmaieste[ioc\dereanoastr\dindemnitateaproprie,o
nesocotireameniriinoastreve[nice[iavalorilorpecarelepurt\m
cunoi.P\c\tosulabuzeaz\deacestebunurispresatisfacereaego
ismuluis\uf\r\Dumnezeu,carelorbe[te`na[am\sur\c\nu[imai
d\seamac\purtareasacontrazicemenireasamoral\.Devine,ast
fel,unslujitorrobalcreaturii,cadesubst\p=nireapl\cerilor,liber
tatea`ieste`nl\n]uit\depatimi[i`[icaut\satisfacereaacolounde
nui`ns\dec=tnecaz,robie,dezam\gire.
~nacestsens,FericitulAugustinvorbe[tedep\catcadespreo
iubiredesinep=n\ladispre]ulluiDumnezeu,opun=ndulvirtu]ii,
careesteiubirealuiDumnezeup=n\ladispre]uldesine.
Gravitateap\catuluireiese[idinurm\riledezastruoasepecare
leproduce.ChipulluiDumnezeu`nnoisealtereaz\:ra]iunease
`ntunec\,inimaseperverte[te[ivoin]asl\be[tepentruc\nusemai
orienteaz\spreDumnezeu,Binelesuprem.Decinaturaspiritual\a
noastr\estealterat\,de[inutotaldistrus\.
Dargravitateap\catuluinust\numai`nurm\riledezastruoase
pecareleareasupraceluicep\c\tuie[te,cimaiales`ncelepecare
lecauzeaz\semenilors\i.C\cinuexist\p\catprincares\nufielezat
`n vreun fel aproapele nostru. Majoritatea suferin]elor sunt
pricinuitedeceist\p=ni]idep\catelem=ndriei,l\comiei,invidiei,
urii,m=niei,desfr=n\rii,leneietc.
IX.6. Despre deosebirea p\catelor
1.Deosebireateologic\ap\catelor
Deosebireateologic\ap\catelorvinedelanaturaesen]ialde
osebit\ap\catelor.Deaceea,teologic,deosebimp\categrelesaude

moarte[iu[oare.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Aceast\deosebiresenume[teteologic\dinpricinaefectelorce
leproducp\catele`nraportulcredinciosuluicuDumnezeu.P\catul
de moarte `ndep\rteaz\ cu totul pe credincios de Dumnezeu, pe
c=ndp\catulu[ornul`ntoarcedelaElcutotul.
2.Deosebireadintrep\cateledemoarte[ip\cateleu[oare
Prinp\cat,ordineamoral\poatefilezat\maigravsaumaipu]in
grav.M\suraacesteigravit\]idepindedevoin]anoastr\.~nconse
cin]\,totceizvor\[tedinr\utateaexpres\avoin]eiesteunp\catgreu
saudemoarte,iarceiesedintrosl\biciuneavoin]eicare,de[ise
`ndreapt\ [i ea spre scopul ultim, dar nu cu o `ncordare moral\
suficient\,estep\catu[or.
Aceast\deosebirenuinumaidegrad,cideesen]\.~mp\r]irea
aceastase`ntemeiaz\[ipediferen]avirtu]ilor[iporuncilor,lacare
se opun p\catele. ~ntr adev\r, virtu]ile nu stau toate pe aceea[i
treapt\ a demnit\]ii. La fel [i poruncile nu au toate aceea[i
`nsemn\tate.Or,paralelcuaceasta,[icontrastullor,adic\p\catele
vor fi mai mult sau mai pu]in grave. Astfel, precum virtu]ile
comport\ograda]ie, tota[a,voin]a pervertit\ap\c\tosuluipoate
producediferitegradealep\c\to[eniei(cf.Mt.5,21,22;10,15;12,
3132; Luca 12, 4748). Bine`n]eles c\ aceast\ apreciere are o
valoarerelativ\,catoatejudec\]ileomene[ti.
Aceast\grada]ie`nceprive[tegravitateap\catuluirezult\din
cuvintele[imaiprecisealeM=ntuitorului:IarEuv\zicvou\c\tot
celcesem=nie`nde[ertpefrateles\uvrednicvafideos=nd\[i
cinevazicefrateluis\u:raka,vrednicvafidejudecatasinedriului,
iarcineivazice:nebune,vrednicvafidegheenafocului(Mt.5,
22;cf.Mt.23,23).
Dintoateacestearezult\c\exist\p\categrele[ip\cateu[oare.
Bisericaaf\cuttotdeaunadeosebire`ntrep\catelegrele[i
p\catele u[oare. Aceast\ deosebire a f\cuto [i Origen, Tertulian,
FericitulAugustinetc.FericitulAugustinnume[tep\cateleu[oare
p\catezilnice,iarp\catelegrelecrimemari.
~n M\rturisireaortodox\ (III,18),aceast\deosebireseface`n
urm\toriitermeni:P\catdemoartefaceomulatuncic=nd,mi[cat

fiinddeaplec\rilecelerele,facevreunlucruceestelimpedeoprit

192

PR. GHEORGHE POPA

prinporunc\dumnezeiasc\,sauc=ndnuse`mplinescdevoieporun
ciledumnezeie[ti,dincarepricin\dragosteac\treDumnezeu[ic\tre
aproapeleser\ce[te.Oasemeneafapt\`nstr\ineaz\peomdeharullui
Dumnezeu[iomoar\peacelaprincareseaducela`ndeplinire.
3. P\catele fa]\ de Dumnezeu, fa]\ de noi `n[ine [i fa]\ de

aproapele
~nultim\analiz\[i`nmodindirect,oricep\cateste`nacela[i
timp[iunp\catcontraluiDumnezeu,dup\cumeste[iunp\catfa]\
denoi`n[ine,pentruc\prinfiecarep\catnoiavemdepierdut[ieste
p\cat[ifa]\desemeni.~mp\r]ireadefa]\aredecinumaiovaloare
metodologic\[iesteanaloag\`mp\r]iriivirtu]ilor`nvirtu]iteologice
[imorale.
P\catele fa]\ de Dumnezeu sunt opuse virtu]ilor teologice,
`ntruc=tprineleselezeaz\directDumnezeu[iporunciledevinpri
vitoarelaor=nduireavie]iifa]\deDumnezeu.P\catelefa]\denoi
`n[ine[ifa]\deaproapeleseopunvirtu]ilormoralepentruc\prin
ele se calc\ poruncile privind atitudinea moral\ a noastr\ fa]\ de
lumeacreat\.
~nanalogiecu`nt=ietateaacordat\virtu]ilorteologicefa]\de
celemorale,p\cateleopusevirtu]ilorteologicesuntsocotite,evi
dent,maigreledec=tceleopusevirtu]ilormoraledac\,bine`n]eles,
avemdeafacecuocredin]\cutotulr\t\cit\[icuovoin]\total
imoral\.
P\catele`mpotrivaluiDumnezeuatingculmea`np\catelecon
traDuhuluiSf=nt,iarcelefa]\denoi`n[ine[ifa]\deaproapelecul
mineaz\`ncele[aptep\catecapitale[i`ncelecincip\catestrig\
toarelacer.
4. P\cateles\v=r[ite`ninim\,princuvinte[i`nfapte

P\cateles\v=r[ite`ninim\semainumescp\catealecuget\riisau
p\cateinterne;iarceles\v=r[itecucuv=ntulsaucufaptasenumesc
p\cate externe. Totdeauna `ns\, p\catul actual este fructul poftei

p\c\toasedinfireaceastricat\,prinp\catulmo[tenit;iarpofta,dac\a
conceput,na[tep\catul(Iacob1,15).
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

~ntreconcepere[ina[terearelocprocesulgeneticalp\catului
intern,caresemanifest\`nafar\princuv=ntsaufapt\.Deaicivine
`mp\r]irea p\catelor `n p\cate ale cuget\rii sau ale g=ndirii [i `n
p\catealecuv=ntului[ifaptei.Despreaceast\`mp\r]ire,carenui
dec=tformal\,vorbesc[iLactan]iu[iFericitulAugustin.
a.P\cateleinternesaualeinimii[icugetuluisuntp\catelepecare
les\v=r[imcuinteligen]a,voin]a[isim]irea[icareseconsum\`n\un
trulnostru.Morali[tiicatolici103 le`mpart`ntreiclase: desf\tarea
consim]it\(delectatiomorosa),careserefer\laofapt\prezent\,f\r\
inten]iadeaos\v=r[i;bucuriap\c\toas\(gaudiummalum),carese
refer\ la o ac]iune din trecut, s\v=r[it\ de sine sau de al]ii cu
aprobareanoastr\[i dorin]ap\c\toas\,careserefer\laoac]iune
viitoare[iecomplacerea`ntrunactr\ucuinten]iadeals\v=r[i.
b.Delap\catulinternlacelexternnuestemaredistan]\.P\catul
cuget\riisemanifest\adeseamai`nt=iprincuv=nt. Cuv=ntul nu
numaic\descoper\ur=ciuneal\untric\ap\catului,darprobeaz\[i
fixeaz\ p\catul. C\ci cuv=ntul nu are numai o semnifica]ie sim
bolic\,ci[iunaorganizatoare.DeaceeaM=ntuitorulzice:Iarcele
ceiesdingur\iesdininim\[iaceleaspurc\peom.C\cidininim\
iescuget\rirele,ucideri,curvii,preacurvii,furturi,m\rturii,min
ciuni[iblesteme(Mt.15,18)[iapoi:Puideviper\!Cumpute]i
vorbicelebune,fiind`n[iv\r\i?C\cidinprisosin]ainimiivorbe[te
gura.Omulbunscoatecelebunedincomoaraceabun\ainimii,iar
omulcelr\udincomoaraceareascoatecelerele(Mt.12,3435;
Luca6,45;Rom.3,1314).
Guraesteacela[iorgancareoribinecuv=nteaz\peDumnezeu,
oriblestem\peoameniicesuntf\cu]idup\chipul[iasem\narealui
Dumnezeu. De aceea Sirah ne sf\tuie[te: Asculta]i, fiilor,
`nv\]\turadesprest\p=nireagurii:cineovap\zinusevaprindecu
buzelesale.Cunebuniasa,`ns\,sevaprindep\c\tosul,suduitorul[i
trufa[ulsevorsminti`ntruacelea(Sirah23,67).
Acoloundeinima[ilimbasunt`ntinate,sedeschidecaleapentru

toat\corup]ia,precumspuneSf=ntulApostolIacob(3,56):Iat\,

103

VeziA.Mironescu, op.cit.,pp.290293;S.aLoiano, op.cit.,vol.I,pp.438451;A.

Voiutschi,op.cit.,vol.II,pp.202203;Tanquerey,op.cit.,vol.I,pp.373380.

194

PR. GHEORGHE POPA

pu]intelfoc[ic=t\p\dureaprinde!Foceste[ilimba,lumeaf\r\
delegii!Limba`[iareloculei`ntrem\dularelenoastre,darspurc\
tottrupul[iarunc\`nfocdrumulvie]ii,dup\ceaprins\afostde
fl\c\rilegheenei.
c.Exist\anumitep\cate,care,prinnaturalor,excludoriceac]iune
extern\[icareconstaunumaidintrunactinterndarsuntaltele,care[i
afl\`mplinirealorabiaprinfapteleexterne(Iacob1,15;Rom.3,15).
Deasemenea,suntp\catecare,pentruasetraduce`nafar\,aunevoie
deocaziesaudealtecondi]ii,carenustau`nputereanoastr\.Aceste
fapteseconsider\,`nceprive[temoralitatealor,deopotriv\cufaptele
realizate`nafar\,pentruc\ne`ndeplinirealor,`ncazulacesta,nui
liber\; iar ceea ce nu i liber nici nu m\re[te nici nu mic[oreaz\
responsabilitateamoral\.Cutoateacestea,p\catulexternpoatem\ri
imoralitateap\catelorinterne,pedeoparte,pentruc\p\catulintern
ajungela`mplinireprinp\catulextern;pedealt\parte,pentruc\fapta
extern\esteadeseacauzapentrucarep\catulinternse`nmul]e[tesau
dureaz\ mai mult din cauza timpului `ndelungat care este necesar
pentrutraducerealui`nfapt\extern\.
5.P\cateletrupe[ti[ip\catelesuflete[ti
PotrivitcuvintelorSf=ntuluiApostolPavel:Deciav=ndaceste
f\g\duin]e,s\necur\]imdetoat\spurc\ciuneatrupului[iaspiritului
f\c=ndsfin]enie`ntrufricaluiDumnezeu(IICor.7,1;cf.IIoan2,
16;Mt.4,11;IPetru2,11),p\catelesepot`mp\r]i`np\cateale
trupului[ip\catealesufletului.
Aceast\ `mp\r]ire este `ndrept\]it\ [i din punct de vedere
antropologic,`ntruc=tnaturanoastr\estedubl\:spiritual\[ifizic\.
Iar,pedealt\parte,tocmaiaceast\dualitateafiriiumane,`mbinat\
`ntrounic\fiin]\,facecaat=ttrupulc=t[isufletuls\participela
toateac]iunilenoastre,av=ndaceea[imenire[itrebuinds\lucreze
pentruatingereaaceluia[iscop.
Totu[i,deosebirea`ntrep\catetrupe[ti[ip\catesuflete[tieste
`ntemeiat\.Lap\cateletrupe[tisenum\r\,`ngeneral,acelep\cate
princaresesatisfacevreopl\ceredezordonat\afiriisim]ualesauo
poft\p\c\toas\atrupului[iaochilor,dincaresenasc,apoi,multe

altereleprecum:desfr=narea,`mbuibarea,zg=rceniaetc.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Lap\catelespiritualesenum\r\aceleaprincaresesatisfacecu
deosebire o poft\ nelegiuit\ a spiritului, ce produce apoi numai
lucruri potrivnice roadelor Duhului, precum [i vr\jbi, certuri,
zavistii,m=nii,dezbin\rietc.(Gal.5,1926;cf.Mt.4,19).
6.P\cateleproprii[ip\catelestr\ine
R\spunderea pentru p\catele aproapelui vine de la faptul c\ nu
suntemsinguri[iizola]inici`nbine,nici`nr\u,cist\m`ntrostr=ns\
[i permanent\ leg\tur\ unii cu al]ii. Aceast\ solidaritate, ca oricare
realitate, poate avea asupra moralit\]ii at=t efecte pozitive, c=t [i
efectenegative,poate`nlesnisaupoate`mpiedicaprogresulmoral.
Lumeaconstituieunizvordeispite[ideaceeaavemdatoriade
aluptacontrainfluen]eloreinefaste.P\r\sindaceast\lupt\,primej
duim lesne moralitatea [i m=ntuirea at=t a noastr\ c=t [i a
aproapeluinostru.
~nSf=ntaScriptur\,afl\mexprimat\os=ndaademenitorului[i
produc\toruluidescandal(Mt.18,6).
Deosebirea`ntrep\cateleproprii[ip\catelestr\inerezult\din
urm\toarelecuvintealeSfinteiScripturi:S\numoar\p\rin]iipen
trufiinicifiiis\numoar\pentrup\rin]i,cifiecarepentrup\catuls\u
s\moar\(Deut.24,16),apoi:m=iniledegrabnim\nuis\nulepui
pov\]uie[teSf=ntulApostolPavelpeTimotei,nicinuteface
p\rta[ la p\cate str\ine (I Tim. 5, 22). Despre aceast\ deosebire
`nv\]\m[idin M\rturisireaortodox\,prinr\spunsulla`ntrebarea:
Suntoare`nt=mpl\riprincarecinevapoates\sefac\p\rta[lap\cate
str\ine?.
P\catelepropriisuntaceleapecarecredinciosulles\v=r[e[tesin
gur,iarp\catelestr\inesuntacelep\catecomisedeal]iidarcucola
borareanoastr\,[iprinaceastasuntimputabile[icolaboratorului.
Dup\`nv\]\turaBisericii104,p\catelestr\inesunturm\toarelenou\:
1) c=ndporuncimaltoras\p\c\tuiasc\(Mt.2,16;Ie[ire1,1516;
2) c=nd sf\tuim pe al]ii s\ p\c\tuiasc\ (Ioan 11, 4950); c) c=nd
invit\m[i`ndemn\mlap\cat(Facere3,16);d)c=ndne`nvoimla

M\rturisireaortodox\,III,~ntreb.44[i45,p.163;~nv\]\turadecredin]\
cre[tin\ortodox\,p.389.
104

196

PR. GHEORGHE POPA

p\catulaltuia(Fapte7,57;22,20;Efes.5,67);e)c=ndt\cem[inu
`nfrunt\m peacelacarep\c\tuie[te(Num.5,1;Isaia56,10;Prov.
19,24);f)c=nd trecemcuvederea [i nupedepsimpep\c\tos (I
Sam. 3, 13; 1, 23 25); g) dac\ ascundem [i ap\r\m pe cel ce
p\c\tuie[te,sc\p=nduldelapedeaps\(cf.Luca11,4748);h)dac\
l\ud\mp\catelealtora(Iez.13,18;Rom.1,32);i)dac\prinpurtarea
noastr\corupemcinsteaaltorasaunel\s\mnoicorup]ideal]ii(cf.
Mt.28,1213;Luca22,36).
P\catelestr\ineniseimput\cavin\dup\regulilecunoscuteale
responsabilit\]ii morale [i dup\ m\sura cooper\rii noastre la ele.
Aceast\cooperarepoatefi mijlocit\,dup\cumcinevaiapartesin
gurlaexecutarealorsaunumaiprocur\mijloacelenecesarepentru
aceasta; ea mai poate fi pozitiv\ sau negativ\, dup\ cum cineva
influen]eaz\asupraacestorp\cate.{i`ntreinfluen]elepozitivenise
imput\poruncamaimultdec=tsfatul[isfatulmaimultdec=tcon
sim]\m=ntul.
7.P\cateler\ut\]ii,alesl\biciunii[ialeignoran]ei[ineglijen]ei
P\catulr\ut\]iiesteacelacareses\v=r[e[tecudeplin\cuno[tin]\[i
voin]\deliberat\,adic\atuncic=nd,de[inoicunoa[temadev\rul[i
cerin]alegii[isuntemliberisorespect\m,prefer\mtotu[iso
c\lc\m.Totcap\catalr\ut\]iiseconsider\[iignorareavoit\alegilor
cuscopuldeanesatisfacepoftele.Privitorlaaceast\`mprejurare,
Sf=ntulApostolPavelzice:C\cip\c\tuindnoidebun\voie,dup\
ceamluatcuno[tin]aadev\rului,numair\m=nejertf\pentrup\cate,
cioarecarea[teptare`nfrico[at\ajudec\]ii[iiu]imeafocului,care
vas\m\n=ncepeceipotrivnici(Evr.10,2627;cf.
Luca10,20[.u.).
C=nd cunoa[terea r\ut\]ii este `ntunecat\ de anumite impresii
`ngrozitoare[idefectepremerg\toare,cerezid\`ndispozi]iap\c\
toas\[iprincarelibertateanoastr\estest=njenit\,abateriledela
legesenumescp\catealesl\biciunii(saucelef\r\devoie).Aceste
p\cateseiart\mailesne,potrivitcuvintelorpsalmistului:Precum
se`ndur\unp\rinteasuprafiilor,a[ase`ndur\[iDomnulasupra
celorcesetemdeD=nsul;c\ciElcunoa[tezidireanoastr\,`[iaduce

amintec\]\r=n\suntem(Psalm102,1314;cf.Rom.7,1820).
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

~nsf=r[it,dac\cre[tinullucreaz\contralegiidinne[tiin]\,pe
care ar puteao `nl\tura, precum [i din u[ur\tatea min]ii, aceste
gre[elisenumescp\catedinneglijen]\(Gal.6,1).
Estelesnede`n]elesc\p\cateler\ut\]iisuntmaimari[imaigrele
dec=tp\catelesl\biciunii[ineglijen]ei,pentruc\,pec=ndceledint=i
pornescdintro`nclinare[ihot\r=rerea[idesfiin]eaz\cutotulvirtutea,
celedinurm\nuexcludcutotulpre]uirea[iiubireavirtu]ii.
IX.7. Cele mai `nsemnate feluri ale p\catelor de moarte
~nM\rturisireaortodox\senum\r\treifeluridep\catedemoar
te [i anume: p\catele capitale, din care se nasc altele, p\catele
`mpotrivaDuhuluiSf=nt[i,`nfine,p\catelestrig\toarelacercare
cerpedepsire`naceast\lume.
1.P\catelecapitale
P\catelecapitalesuntoseriedefapteceseopunvirtu]ilorcardi
nale, a[a cum p\catele `mpotriva Duhului Sf=nt se opun virtu]ilor
teologice.Denumireadecapitalenuexprim\aicigravitatealor,c\ci,`n
cazuriconcrete,elepotfip\cateu[oare,cifaptulc\acestep\catesunt
izvorulsaucapeteledincareiesaltemulte[ifeluritep\cate.Elesunt
maicur=nd`nclin\ristabile,vicii,patimi,dec=tactep\c\toase.
Sf=ntulIoanDamaschinnum\r\`nlucrareasaDespreceleopt
duhurialer\ut\]iioptp\catecapitale.Sf=ntulGrigoriecelMare
num\r\numai[apte,num\rcesaadoptatat=tdeBisericaOrtodox\
c\t[ideBisericaRomanoCatolic\.Ele`[iauizvorullorimediat`n
stric\ciuneafiriiomene[ti,sau`npoftaceaf\r\or=nduial\(concu
piscen]a), `n egoismul nedisciplinat. ~nclinarea rea nui numai
`nn\scut\,ci[i`nt\rit\prinpracticareap\catuluipersonal.
A[acumammaiar\tat,acestep\catesenumesccapitalepentruc\
eleconstaudindeprinderirele,caredauna[terelaaltep\cate,a[acum
virtu]ile cardinale nasc alte virtu]i, [i pentru c\ reprezint\ direc]iile
principalealevie]iip\c\toase.Elesunturm\toarele:m=ndria,avari]ia,
desfr=narea,invidia,l\comia,m=nia[itr=nd\via(lenea).

a.M=ndria.M=ndriasautrufia(uJBgD0n"<\"superbia)este
pre]uireaexagerat\a`nsu[irilor[imeritelorproprii[iatitudineade

198

PR. GHEORGHE POPA

superioritatesaudedispre]fa]\deceilal]ioameni.Eamergechiar
p=n\lanesocotirealuiDumnezeusaup=n\la`njosireafiin]ei[i
demnit\]iiLui.
M=ndriaspuneSf=ntulMaximM\rturisitorulproduceo
cugetareconfuz\,const=nddindou\ne[tiin]e:aajutoruluidumne
zeiesc[ianeputin]eiproprii105.Eaestep\catulluisatan,primul
puialdiavoluluicumspuneEvagriePonticul`nceputultuturor
p\catelor[iadev\ratulp\catspiritual.Cutoateacestea,`ntrep\catul
m=ndrieiomene[ti[i al celeisatanice este oesen]ial\deosebire,
pentru c\ omul este ispitit de obicei la m=ndrie numai de c\tre
lumeamaterial\[isocietateaomeneasc\.
M=ndria se manifest\ prin urm\toarele atitudini: a) c=nd
socotimcaalenoastrecelepecareleavemdelaDumnezeu.Dar`n
realitatetotceavemvinedelaDumnezeu(ICor.4,7)[itrebuies\
recunoa[tem ca Sf=ntul Apostol Pavel: Nu eu, ci harul lui
Dumnezeu,caree`nmine(ICor.15,10);b)c=ndpetoatepecare
le avem, le socotim primite de la Dumnezeu, dar prin meritele
noastreproprii.{iaceast\atitudineegre[it\pentruc\primimmulte
daruricutotulgratuit(Efes.2,810).Nutrebuies\supraestim\m,
apoi,meritelenoastre,c\cif\r\deMinenupute]ifacenimic(Ioan
15,5);c)c=ndcredemc\avemceeacenuavem`nrealitate,sauun
bun mai mare dec=t avem `ntradev\r (Apoc. 3, 17) [i d) c=nd,
con[tien]idesuperioritateanoastr\,dispre]uimpeal]ii[inel\ud\m
singuri,cafariseultrufa[dinEvanghelie[i`nfine,e)c=ndvedem
paiul din ochiul aproapelui, dar nu ne d\m seama de b=rna din
ochiulnostrupropriu.
Pentruc\`ngeriir\isaudemoniiauc\zut`nacestp\catpentru
primaoar\,p\catulm=ndrieisemainume[tep\catul diabolic sau
satanic.Deaceeam=ndriaestemamaaproapeatuturorp\catelor.
Cele mai grave p\cate izvor=te din m=ndrie sunt: prezum]ia,
ambi]ia[islavade[art\.
Prezum]iaestedorin]aneor=nduit\deaneapucadetreburice
dep\[escputerile[ipreg\tireanoastr\.~ngenere,eunp\catu[or,
Quaest.adThales,p.55[.u.4;
Filocalia,vol.III,trad.Pr.Prof.D.
St\niloae,p.295.
105

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

dardevinegreuc=ndpricinuimaproapeluimaripagube,deexem
plu,c=ndlu\masupranoastr\,f\r\preg\tire,func]iademedic,du
hovnicetc.
Ambi]ia estedorin]af\r\r=nduial\aonorurilor[idemnit\]ilor,
caresuntmaipresusdepreg\tirea[ivrednicianoastr\[idob=ndirea
lorprinoricefeldemijloace,indiferentdecalitatealormoral\.
Slavade[art\ estedorin]adezordonat\deafistimat[il\udatde
oameni,fiepentrucalit\]iadev\rate,fiepentrucalit\]ifictive.Slava
de[art\senume[te vanitate,c=ndcinevaa[teapt\s\fiel\udatpentru
`nsu[iridemic\importan]\:frumuse]e,`mbr\c\minteetc.[i orgoliu,
c=nd cineva se laud\ peste m\sur\ cu calit\]ile lui. Slava de[art\ se
poate manifesta `n trei feluri: prin seme]ie, c=nd ne l\ud\m cu
propriilenoastrefapte[i`nsu[iri;prin ostenta]ie,c=ndnetr=mbi]\m
calit\]ileprinfaptesausemneextravagante;prinf\]\rnicie,careconst\
dinmanifestareaperfec]iunilorprintrovirtutefals\.
Indirect,slavade[art\semanifest\oridec=teorinuvrems\fim
maimicidec=tal]ii[ianume`npatrufeluri:prin `nc\p\]=nare,
c=nd nu ne supunem mintea argumentelor ra]ionale; prin
ne`n]elegere(discordie),c=ndnunesupunemvoin]aunuibine,pe
caredragosteanearceres\lvoim;prin ceart\,adic\nesupunere
prin cuvinte. P\c\tuim greu prin ceart\ c=nd, din spirit de
contrazicere, contest\m vreun adev\r de credin]\, sau combatem
seriosunadev\rceprive[tedeaproapebinelenostrusufletesc[i
trupesc;prinneascultare,adic\nesupunereprinfapte.
P\catulopusacestorp\cate,izvor=tdinm=ndrie,estetimiditatea
exagerat\, prin care, fiind ne`ncrez\tori `n sine [i puterile proprii,
refuz\monorurile,m\rirea,slujbeledecaresuntemvrednici.
Urm\rile.Fiinddeunegoismferoce,m=ndriafacedinnoitirani
ne`ndupleca]i.Estedecifirescs\stricebuneleraporturicusemenii
[is\atrag\pedeapsaluiDumnezeu.
M=ndrianefaces\pierdemmultedaruri[imerite;c\ciDum
nezeust\`mpotrivacelorm=ndri,iarcelorsmeri]iled\dar(Iacob
4,6).Ceicecaut\laudasemenilornuvoraveaplat\delaTat\l
ceresc(Mt.6,12).
b. Avari]ia esteiubireadezordonat\abunurilorp\m=nte[ti,o
setenepotolit\dup\acestea,setecesearat\prinn\zuin]a[i

200

PR. GHEORGHE POPA

preocupareacontinu\deasporiaverea(l\comia)[iprinr=vnadea
p\stracutenacitateceleadunatenumai`nscopuriegoiste.
Avaruliube[tedezordonatbunurile,`ntruc=tnuledore[te`ntrun
scop ra]ional [i onest, pentru sus]inerea proprie [i a familiei, aju
torareacelorlipsi]ietc.ci,saupentrulux,`mbuibare[ipetreceri,sau
numaipentrusimpladorin]\deaposeda[iadomina.Avari]ia,fiesub
formal\comieideastr=ngemereuaveri,fiesubaceeadeanud\rui
nimiccuiva,saupreapu]in`nraportcuposibilit\]ile,ducelap\cate
grave[i,`nsine,esteunp\catgreu.Totceposed\mdeprisos,adic\
maimultdec=tneestestrictnecesar,constituiebunul[inecesarul
s\racilor.C=ndposed\mdeprisos,posed\mbunulaltuia[iprisosul
boga]ilorestenecesaruls\racilor,spune,cubun\drep
tate,FericitulAugustin106.
Avarulp\c\tuie[te,deci, at=tcontra milosteniei,c=t[icontra
drept\]ii. Contra milosteniei, `ntruc=t avarul p\streaz\ bunuri de
prisos,carearputeafidemarefoloscelorlipsi]i;contradrept\]ii,
`ntruc=toriceaveremaimaresestr=nge`ndaunaaproapelui,prin
asuprirealui,prinfurt,`n[el\ciune,violen]\,spoliere,minciun\etc.
Despreavar,Sf=ntulVasilecelMarespunec\s\v=r[e[tetot
at=teanedrept\]ic=]ioameniarputeaajuta[inuajut\107.
Civiliza]iamodern\cunoa[teoform\monstruoas\aiubiriide
avu]ie`na[anumitaplutocra]iesaucapitalism,careconst\din
seteadeadevenidince`ncemaibogatprinexploatareaceluine
avut,spreadominapeal]ii.
Inima avarului este nes\]ioas\, asemenea unui butoi f\r\ fund,
asemeneaunuifoccaremistuiecuat=tmaimultcuc=testemaimult
alimentat.Avarulcuc=tprime[temaimult,cuat=tdevinemais\rac,
pentruc\,cuc=tprime[temaimultcuat=tdore[temaimult,
spuneSf=ntulIoanGur\deAur108.Avarulcuc=tse`ndoap\mai
multcuat=tpofte[temaimult,spuneSf=ntulVasilecelMare 109.
Avaruleunidolatru(Efes.5),nuse`ncrede`nproviden]adivin\
106

InPsalmCXLVII,12;P.L.,XXXVII,1922.

107

Omilia,VI,7;P.G.,XXXI,276277.

108

OmiliaXIVlaEpist.c\treCorinteni;P.G.,LXI,120.

109

OmiliaVIlacuv.Stricavoi[idesprel\comie;P.G.,XXXI,269C.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

(Mt.6,23,34).Laorigineaavari]ieiSf=ntulMaximM\rturisitorul
pune iubirea de pl\cere, slava de[art\ [i necredin]a 110. De aceea,
M=ntuitorulos=nde[teacestp\catc=ndzice:Mairepedevatrece
c\mila prin urechile acului, dec=t s\ intre bogatul `n `mp\r\]ia
cerurilor(Luca18,25).
Avari]iad\na[terelamultep\cateca:`mpietrireainimiifa]\de
s\raci;nelini[teainimii,adic\`ngrijorareadecelep\m=nte[tipentru
dob=ndirea[ip\strarealor;frauda;`n[el\ciunea,viclenia,minciuna;
tr\dareafa]\depersoaneetc.
~ndeosebi sub forma l\comiei de avere, avari]ia este pricina
multorp\cate[idezastresociale.Sf=ntulVasilespunecudreptate
c\l\comiadeavereumplep\dureadet=lhari,casadeho]i,pie]ele
defraude,tribunaleledejur\mintefalse,ochiis\racilordelacrimi,
`nchisoriledecriminali[iiaduldeos=ndi]i.Lajudecatadeapoise
vadezv\luic=tedezastre[icrimeacomisl\comiadeavere,c=te
r\zboaieaaprins[icaut\s\aprind\mereu.
Din cele de mai sus rezult\ ne`ntrecuta gravitate a avari]iei.
Fiindexpresiaceluimaicrasegoism,eaareunbrutalcaracteranti
social.Og\simlabazatuturorformelordeasuprireaoamenilor[i
ester\d\cinamultorp\catecuurm\risocialeca:furtul,`n[el\ciunea,
be]ia,desfr=narea,exploatarea[icudeosebirer\zboaiele,pecarele
uneltesc[ist=rnescceilacomi,pentrua[isporiprofiturile[isfera
deexploatare,nep\s=nduledesuferin]ele[idezastrelepecarele
pricinuiescomenirii.
c. Desfr=narea. Desfr=narea este, `n general, poftirea sau
satisfacerea f\r\ r=nduial\ [i nepermis\ de legea moral\ a pl\cerilor
sexuale.Desfr=nareasepoates\v=r[i:`ncuget,adic\prin`nchipuire[i
pofte(Mt.5,28);apoiprincuvinte[iprinfapte(ICor.6,1517).
Desfr=nareaeste,prinfireasa,unp\catdemoarte.Easeopune
scopuluilegatdeDumnezeudeacestepl\ceri,careesteconservarea
neamuluiomenesc.Oricedesf\taresexual\`nafar\dec\s\torieeste
unp\catgreu.El`lfacepeomsclavulpl\cerilor[ilcoboar\`n
r=ndulanimalelor.
Urm\rile acestui p\cat sunt foarte grave. Cel st\p=nit de el
pierdepudoarea[idevineuncinic,`[iistove[teputerilefizice[i

110

Capetedespredragoste,sutaatreia,c.17[i18,Filocalia,vol.II,pp.7980.

202

PR. GHEORGHE POPA

intelectuale; poate fi atins de boli grele [i contagioase; produce


divor]uri,d\na[terelacopiidegenera]ietc.,constituieoadev\rat\
plag\social\.
Pel=ng\risculpenal(atentatlabunelemoravuri,viol,adulter
etc.) desfr=narea duce la: istovirea for]elor fizice [i intelectuale,
anorexie,insomnie,palpita]ie,pierdereamemoriei[iaaptitudinilor
demunc\fizic\[iintelectual\111.
d. Invidia.Invidiasaupizmaesteop\rereder\udebinele[i
fericireaaproapelui[ip\reredebinedenenorocirea[isuferin]alui,
ca[ic=ndbinelealtuiaarconstituir\ulnostru,iarnenorocirealui
fericireanoastr\.
Invidiaesteostaredesufletfoartejosnic\[idegradant\,care
chinuiemultpecelst\p=nitdeea,a[ac\invidiosul`[ipoart\pe
deapsacusine.~ntruc=t]inte[teladistrugereabunuriloraproapelui,
invidia este egoismul cel mai cras. Prin invidie, nu se produce
nimic,nimeninufolose[tenimic;dimpotriv\,at=tinvidiosul,c=t[i
invidiatulp\gubesc.Invidiosulestepropriuls\uc\l\u,cumspune
Sf=ntulGrigoriedeNazianz.
Nicinuprinde`nsufleteleoameniloropatim\mainenorocit\
dec=t invidia, spune Sf=ntul Vasile cel Mare112, care prea pu]in
`ntrist=ndpeceilal]i,primulr\u[iunr\upropriuestepentrucineo
are.Ciosingur\u[urarea[teapt\pentrur\ullui:s\vad\c\z=ndpe
carevadinceiinvidia]i:nusebucur\cucelvoios,darl\cr\meaz\
`mpreun\cucelcarepl=nge,desigurspreaiface[imaimare
nenorocirea113.Esingurulp\catcerezist\labinefaceri.Ur=ciunea
acesteipatimiconst\`naceeac\sedezvolt\`ntreprieteni[iapro
pia]i.~ngeneral,a[acumm\luraesteboalagr=ului,tota[a[iinvi
diaesteboalaprieteniei,spuneSf=ntulVasile114.
Cea mai grav\ form\ a invidiei este a privi cu nepl\cere
`naintareaaproapelui`nvirtute[ihardivin,atitudinecareconstituie
unuldinp\catelecontraDuhuluiSf=nt.Esteinvidiaar\tat\de
111

Laumonier,Lathrapeutiquedespchscapitaux,Paris,1922,p.111.

112

OmiliaXI,Despreinvidie;P.G.,XXXI,p.372[.u.

113

Ibidem.

114

Ibidem.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

preo]ii [i fariseii evrei fa]\ de Iisus, pentru c\ f\cea minuni.


M=ntuitorulos=nde[teinvidialucr\torilorveni]idediminea]\,fa]\
deceiveni]imait=rziu(Mt.20,1415).
C=nd obiectul invidiei este harul Sf=ntului Duh, de care se
`mp\rt\[e[te aproapele, invidia atinge gradul suprem de r\utate [i
atunciecalificat\dreptp\cat`mpotrivaSf=ntuluiDuh.
R\d\cina invidiei este m=ndria. Din invidie izvor\sc: ura
aproapelui,vorbireader\u,def\imarea,ocara,`n[el\ciunea,uciderea
etc.
Patimainvidieiarecelmaibrutalcaracterantisocial,`ntruc=teste
expresiauriinejustificatechiar[iafratelui[iabinef\c\torului.Fiind
du[manul oric\rui bine, invidiosul nu numai c\ se consum\ singur,
intoxicat de veninul cel poart\ `n inim\, ci `mpiedic\ realizarea
binelui[isap\peascuns,darprimejdios,latemeliavie]iisociale.
e. L\comia.L\comiasau`mbuibarea(("FJD4:"D(\" gula sau
ventrisingluvies)esteopoft\nem\surat\deam=nca[ideabea[i
satisfacereaeimaimultdec=tenecesar,numaipentrudesf\tare,
ceeaceeste`mpotrivabuneir=nduieli.Neor=nduialal\comieist\`n
faptulc\,`nfolosiream=nc\rii[ib\uturii,nuse]inem\suraprescris\
deminteas\n\toas\[idebunulsim].
R\utateal\comieiconst\`naceeac\m=ncarea[ib\utura,care
suntmijloacedeane`ntre]inevia]a,devin`nsu[iscopulvie]ii.~n
sine[iprinnaturaei,l\comia,fiindunexces`nlucruriindiferente,
esteunp\catu[or,darpoatedevenip\catgreu`nurm\toarelecazuri:
a)c=nd]inemat=tdemultlam=ncare[ib\utur\`nc=t,dedragul
lor,suntemgatas\c\lc\mporunciceoblig\subp\catdemoarte.
Despreceice[ifacdinm=ncaresupremulscop`nvia]\,Sf=ntul
ApostolPavelzice:alc\rorDumnezeuep=ntecelelor(Filip.3,
19); b) c=nd din pricina l\comiei nu mai suntem `n stare s\
`ndeplinimodatorieceoblig\subp\catgreu;c)c=nddincauza
l\comieineruin\ms\n\tatea.
Principiulc\l\uzitorestedeanudatrupuluispresatisfacerea
pl\cerii,cispresatisfacereasl\biciunii,cumspuneSf=ntulIoan
Casian115.

Despreceleoptg=ndurialer\ut\]ii,Filocalia,vol.I,p.99.

115

204

PR. GHEORGHE POPA

Ceicese`mp\rt\[escdinm=nc\ruridinaltepricinidec=thrana
[it\m\duireasevoros=ndicaceicesaudedatdesf\t\rii,pre
cizeaz\Sf=ntulMaximM\rturisitorul116.
L\comiaconducela:a)sl\bireaputerilorintelectuale,carene
`mpiedic\deaneruga[ideafacealteactedeevlavie;laaceastase
refer\ M=ntuitorul, care zice: Lua]i seama la voi `n[iv\, ca nu
cumva s\ vi se `ngreuieze inimile cu `mbuibare de m=ncare [i
b\utur\[if\r\devestes\vin\asupravoastr\ziuaaceea(Luca
21,34);b)pl\cereadesfr=nat\saupoftadezordonat\;c)limbu]ia;d)
trivialitatea;e)desfr=narea;f)leneaetc.
Scriitorii ascetici r\s\riteni117 consider\ l\comia p=ntecelui ca
izvor al tuturor celorlalte patimi. ~ntradev\r, `mbuibarea [i
`ndeosebibe]iapun`nmi[caredesfr=narea;ambeleaunevoiede
bani,deunde:avari]ia,furtul,`n[el\ciuneaetc.;cinenuarebanise
`ntristeaz\[isem=nie.
Sf=ntul Ioan Sc\rarul spune: Diavolul st\ `n stomac [i te
`mpiedic\deatesocotis\tul,chiardac\aifi`nghi]ittotEgiptul[iai
fib\uttotNilul118.G=ndullacomuluiestenumailam=ncaremult\
[i bun\. Ca [i bogatul din Evanghelie c\ruia `i rodise ]arina
`mbel[ugat,el`[izice:Suflete,aimultebun\t\]im\n=nc\,bea,
vesele[tete!,saurepet\`ndemnul:M=nca]i[ibe]i,dup\moarte
nuiniciopl\cere.Isepoate`nt=mpla`ns\,ca[ibogatuluidin
Evanghelie, s\ moar\ pe nea[teptate, dup\ o mas\ copioas\, c\ci
`mbuibareaducecuvremealaboligrele.
Be]ia.Be]iaesteabuzulvoluntardeb\utur\alcoolic\,numaidin
pl\cere, p=n\ la sl\birea sau pierderea violent\ a uzului ra]iunii.
Be]iaestep\catdemoarte,precumspuneSf=ntulApostolPavel:
Nicifurii,nicilacomii,nicibe]iviinuvormo[teni`mp\r\]ialui
Dumnezeu(ICor.6,10).
Sf=ntulVasilecelMarearat\caracterulinstabilalbe]iei:Vinul
ardepebe]iv[ilprovoac\s\beatotmaimult.Acela[iSf=nt,dup\
116

117

CapetedespredragosteIII,86;Filocalia,vol.II,p.95.

Vezi {tefan Schiwietz, Das morgenlndische Mnchtum, zweiter Band,


Mainz,1913,pp.7273.

118

ScaraParadisului,treaptaXIV;P.G.,LXXXVIII,868.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

ce face portretul be]ivului, arat\ urm\rile dezastruoase ale be]iei:


curajosuldevinela[;omulcastneru[inat;omuldrept\]ii[icubun
sim],cert\re],schimb\tordeimpresii,mincinos,strig\,facescandal
etc.Niciorganismulfizicnuseresimtemaipu]in.Be]ivulemaide
pl=nsdec=tnaufragiatul.Deaceea,Sf=ntulVasilenume[tebe]iao
b\utur\anebuniei,concurs`ncareprezideaz\diavolul[ialc\rui
premiuestep\catul119.
Be]ianunumaic\sl\be[tefor]elefizice[ipsihice,daraduce
boligrele,ca:paralizia,tuberculoza,afec]iunicardiace,stomacale,
pneumonie,deliriumtremens,ciroz\hepatic\etc.;mul]ibe]ivimor
`n casa de aliena]i. Alcoolismul atac\ `ndeosebi puterile
intelectuale, `ntunec=nd mintea, sl\bind memoria, ating=nd
afec]iunilenobile[igeneroase[i`nt\rind`nclin\rilerele.Be]iviinu
vorintra`n`mp\r\]iacerurilor(ICor.6,10).
Alcoolismul. Alcoolicul este omul dedat cu totul be]iei.
Alcoolismulproduce rele nespus de mari at=tindividului, c=t [i
societ\]ii.Astfel,individului`ia]=]\poftasexual\,`isl\be[tesim]ul
moral, `i risipe[te bunurile, `i vat\m\ s\n\tatea trupeasc\ [i
sufleteasc\.~nsocietate,tulbur\pacea[ilini[teafamiliei,ducela
nenum\ratefapteantisociale[ip\cate;dinalcoolicisenasccopii
slabi,degenera]i,expu[ilatoatebolile.Alcoolismulesteunp\cat
greu prin urm\rile lui dezastruoase pentru individ [i societate.
Folosireab\uturiloralcoolice`nmodcump\tatestepermis\,darnu
[iabuzul.
Despre folosirea narcoticelor. Pe l=ng\ be]ia produs\ de
b\uturilealcoolice,uniipractic\be]iaprodus\dediferitenarcotice
cumsunt:morfina,cocaina,opiul,ha[i[ul,heroinaetc.ceeacese
cuprinde `n denumirea actual\ de drog. Tutunul este [i el un
narcoticcare,dac\estefolosit`ndozemari,produceostaredebe]ie
asem\n\toarecuaceeaacelorlaltenarcotice;darchiar`ncantit\]i
maireduse,cumseobi[nuie[te,elproducetulbur\rimailente,dar
destul de grave prin consecin]ele sale mai apropiate sau mai
`ndep\rtate.~ntruc=tconstituieopatim\persistent\[ifoarte

OmiliaXIV,Contrabe]ivilor,2,4,6;P.G.,XXXI,457A,448A,452A,
452C.
119

206

PR. GHEORGHE POPA

r\sp=ndit\, fumatul trebuie comb\tut ca foarte primejdios pentru


s\n\tate.
Dintrenarcotice`ns\,celmaidesfolosit[imaiprimejdioseste
morfina, utilizat\[idemedicica tratamentsubform\de injec]ii
pentru anestezierea sim]urilor [i potolirea durerilor. Efectele
produsedemorfin\suntdiferite,dup\cantitateacareseia;depild\,
luat\`ncantitatemare,morfinaproducemoartea.
Folosireamorfineica[iacelorlaltenarcotice`nm\sura`ncare
producebe]iasim]urilor[isuspendareauzuluira]iunii,f\r\motive
deextrem\necesitate,estepericuloas\pentrus\n\tate[isocietate[i
estep\catgreu.
Celespusedespremorfin\suntvalabile[ipentrucelelaltenarcotice.

f. M=nia.M=niaestepofta[ipornireadezordonat\dup\r\z
bunare:odorin]\aprins\,princarecelm=niatcaut\s\ser\zbune
asupraceluicela`ntristat`nadev\r,saunumaiiseparea[a 120.
M=nia se opune bl=nde]ii prin exces. ~n ea, distingem dou\
elemente dezordonate: prea marea tulburare a p\r]ii irascibile [i
prea marea r\zbunare care, sau nu e `ntemeiat\, sau e
dispropor]ionat\ fa]\ de cauza care o produce. Caracterul
dezordonatdeosebe[tem=niane`ng\duit\dem=nialegitim\,cum
estem=niap\rin]ilorpentrugre[elilevinovatealecopiilor.
Caporniredezordonat\,m=niaestedetreifeluri:a) indignarea,
care cauzeaz\ aversiune sau nepl\cere pentru un lucru; b) m=nia
nebun\,carefaces\sepiard\uzulra]iunii[ic)furia,adic\m=niacare
semanifest\`ntulburaremare[imi[c\rivehemente.Dac\,privit\ca
porniredezordonat\ap\r]iiirascibile,m=niaestep\catu[or,cuunele
excep]ii,cadorin]\der\zbunareestetotdeaunap\catgrav,pentruc\
este`mpotrivaiubiriiaproapelui[ic=teodat\[icontradrept\]ii.Prin
m=nieputemp\c\tuiatuncic=nddorimr\zbunareasupracuivacaren
o merit\, c=nd dorim s\ ne r\zbun\m mai mult dec=t merit\, c=nd
dorims\ner\zbun\mdinmotivene`ng\duite.
Dinm=niesenascurm\toarelep\cate:a)indignarea,careeste
pornireanes\buit\asufletului,ie[it\dinp\rereac\nusuntemtrata]i
cumtrebuie.Deobicei,ep\catu[or;c=ndse`ntemeiaz\pemotive
120

M\rturisireaortodox\,partea

III,~ntreb.34,p.156.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

juste,nuep\cat.P\catgreuestec=ndevolueaz\`nur\[idispre]fa]\
de aproapele; b) surescitarea min]ii, adic\ meditarea continu\
asupradiferitelormijloaceder\zbunare.Gravitateaacestuip\catse
m\soar\ dup\ gravitatea r\zbun\rii inten]ionate; c) blasfemia; d)
ocara,princarese`ncearc\asearunca`nfa]aaproapeluicevacare
s\l`njoseasc\;e)blestemul,princareur\mcuivar\u[inenorocire.
Estep\catgreuc=nddorimaievear\ulcelrostimcugura,c=nd
dorimunr\umare[icudeplinconsim]\m=nt;f)b\t\ilesuntp\cate
maric=ndduclaomor,r\niregrav\etc.Deobicei,p\c\tuie[tecelce
porne[te b\taia; cel\lalt poate s\ nu p\c\tuiasc\ (dac\ se ap\r\)
men]in=nduse`ntrostaredeap\rare.
M=nia`ntunec\mintea,a[ac\celst\p=nitdeeanu[imaid\
seamadeceeaceface.Unproverbzice:M=niaeunr\usfetnic.
Deaceea,Sf=ntulApostolPavelne`ndeamn\s\nu]inemm=nie,
c=ndzice:S\nuapun\soarelepestem=niavoastr\(Efes.4,26).
M=ntuitorulneceres\nuducemdarullaaltar,p=n\cenuneam
`mp\catcufratelenostrusup\ratpenoi(Mt.5,24).
Exist\[iom=niesf=nt\sau`ndrept\]it\.Estem=niap\rin]ilor[i
a altor educatori care urm\resc `ndreptarea copiilor [i a
subalternilor,`ndrumarea[ir=vnalorsprebine.
Omulm=niosestetotdeaunaamenin]ats\[ipiard\sufletul.De
altfel, chiar din aceast\ via]\ el poart\ iadul `n inima lui prin
nelini[tea continu\ care l chinuie. M=nia vat\m\ s\n\tatea [i
scurteaz\via]a:Invidia[im=niascurteaz\zilele(Sirah30,25).
M=niaesteostareanormal\,ostaredenebunie;eatulbur\cel
mai mult bunele [i pa[nicele rela]ii dintre indivizi [i popoare [i
astfel,st\labazacerturilor,crimelor[ir\zboaielor.Eafacemulte
ravagii`ncelst\p=nitdeea[ipoateproduceadev\ratedezastre`n
via]a semenilor no[tri. De aceea, Nil Ascetul, Evagrie Ponticul,
IoanCasiannesf\tuiescs\neferimdeanem=niapentrupricini
`ntemeiate, pentru c\ [i `n cazul acesta m=nia `ntunec\ puterea
v\z\toare[ipentruc\odat\dezl\n]uit\,egreudest\p=nit.
Dup\ Sf=ntul Maxim M\rturisitorul, patima iu]imii este mai
greudebiruitdec=tpatimapoftei.Deaceeaa[idatDomnul,cao
doctoriemaitare`mpotrivaei,poruncadragostei121.

Capetedespredragoste,I,c.66;Filocalia,vol.II,p.47.

121

208

PR. GHEORGHE POPA

Trebuie s\ lucr\m mai `nt=i `mpotriva cauzelor care o pot


st=rni.Astfel,dac\avemofireirascibil\,s\`n\bu[imprimeleporniri
alem=niei,oprindunedeavorbisauac]ionasubpresiuneaacestei
emo]iiprimejdioase.C=ndsuntemprovoca]i,niserecomand\fuga.
Dac\m=niaareocauz\patologic\,s\ne`ngrijims\n\tatea.Apoi,s\
fimpreg\ti]iatolerainjuriile,anualimenta[iextindem=nia,cas\
nudevin\greude`nl\turat.
Atitudineanoastr\trebuies\se`ntemeiezepevirtuteaiubirii,a
smereniei[iar\bd\riicre[tine.
Caremediusuveran`mpotrivam=niei,red\msfaturilepecare
led\Sf=ntulVasilecelMare:Nuvindeca]ir\ulprinr\u,nuc\uta]i
s\v\`ntrece]iunulpealtul`npagub\.~nacesteluptegrelecelmai
nenorocit este `nving\torul, pentru c\ se retrage cu un p\cat mai
mareDac\teainsultatunomm=nios,opre[ter\ulprint\cereata!
Nuluacadasc\lpeinamicult\u[inuimitaceeacedete[ti!S\
oprim r\ul de la `nceput, alung=nd m=nia din inimile noastre.
Faptul c\ a `nceput el nui o scuz\ suficient\, c\ci trebuia s\i
furnizeziexemplulcarelarficalmat.Aifostvorbitder\u?Bine
cuv=nteaz\!Tealovit?Suport\!Tedispre]uie[te[itesocote[tede
nimic?Aminte[te]ic\e[tidinp\m=nt[ic\tevei`ntoarce`np\
m=nt!Inamicult\uvafi`nimposibilitateadea[iaplicag=ndul
der\zbunare,lovindusedeinvulnerabilitateatalainjurii[i]ivei
procuraomarecoroan\der\bdare,transform=ndnebuniaaltuia`n
prilejdeexercitarepentrupropriatafilozofie122.
g. Lenea.Leneasautr=nd\via(aji0*\" acedia)este`ngenere
undefectalvoin]ei,olips\deenergiefizic\[imoral\,caresearat\
prin dezgustul [i nep\sarea pe care o simte cineva fa]\ de orice
ac]iune,fiefizic\,fieintelectual\.Leneaeste fireasc\,atuncic=nd
dezgustul[inep\sareaaudreptobiectmuncatrupeasc\,dinpricina
oboselii[iatrudeilegatedeea.Leneaesteogre[eal\moral\c=nd
dezgustul[inep\sareaaucascop[iobiectbunurilespirituale,din
cauz\c\trebuies\ledob=ndimcutrud\[iosteneal\.~nacest`n]eles
general,leneanuesteunviciudeosebit,cinefacemvinova]ideea
122

Omilia`mpotrivacelorm=nio[i,

1;P.G.,XXXI,353[.u.,372.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

oridec=teorineglij\mdiferiteporunci[ivirtu]i.Esteviciucapital
numai c=nd dezgustul [i nep\sarea sunt voluntare [i se refer\ la
bunulsufletescsuprem,sprecaretindtoatebunurile,adic\prietenia
cu Dumnezeu [i harul dumnezeiesc. Astfel `n]eleas\, lenea este
p\catdemoarte.
~n M\rturisireaortodox\123 leneaestedefinit\foartecorectca
o r\t\cire [i nep\sare pentru m=ntuirea ve[nic\ a sufletului, prin
careomulse`ntristeaz\[isedezgusteaz\debinelecetrebuies\fac\;
pentruaceasta,elfugedeostenealacucaresefacebinele.
Lenea se opune muncii, adic\ activit\]ii f\cute cu efort [i cu
metod\pentruacreabunurimateriale[ispiritualespresatisfacerea
nevoilor[iaspira]iilornoastretrupe[ti[isuflete[ti.Muncareprezint\
parteanoastr\decontribu]ielam=ntuire,faptelebunefiindcondi]ie
neap\rat\pentrudob=ndiream=ntuirii.
Muncaesteolegefundamental\avie]ii.F\r\munc\nuiposibil\
existen]afizic\,nicides\v=r[irea omului[itransformareanaturii.
De aici rezult\ gravitatea tr=nd\viei, care `mpiedic\ realizarea
meniriiprincipaleaomului`nsocietate.
Printrenumeroaselep\catecaresenascdinlene,sunt:r\utatea
inimii,careducelaurafa]\decelespirituale;teama[idezn\dejdea
privinddob=ndiream=ntuirii;repulsiafa]\deceicene`ndeamn\la
activitatespiritual\;l=ncezeala`nactivitate;`ntoarcereamin]iidela
celespiritualeetc.
Leneaducelalips\[imizerie[ifacecuneputin]\oricefelde
progres.Maimultchiar:ruinamaterial\este`nso]it\[ideunamora
l\.C\ci,nevr=nds\munceasc\,lene[ulcaut\s\[isatisfac\nevoile
salematerialepec\imaiu[oaredarnecinstite,prinfurt,`n[el\torie,
cer[etorieetc.
Leneaeste,apoi,mamadesfr=n\rii.Lipsadeocupa]ielas\loc
instinctelordeasedezl\n]uif\r\fr=u.
Tr=nd\viana[teparazitismulsocial,caree,`nfond,unfurtca
muflatsauoexploatareasentimentelorfamiliale,amileisemenilor
etc.Eaesteundelictantisocial,`ntruc=tlene[ulconsum\delaso
cietatebunurif\r\adanimic`nschimb,c=ndaredatoria[iputin]as\

ParteaaIIIa,~ntrebarea36,p.157.

123

210

PR. GHEORGHE POPA

`ntre]in\dinmunc\proprie[ipeal]iicarenupotmunci:pecopii,
bolnavi[ib\tr=ni.
~n consecin]\, `n morala Bisericii Ortodoxe, munca fiind,
pentru omul apt de munc\, singurul lui criteriu de valorificare,
singurulmijloccinstitde`ntre]inereavie]iiproprii,afamilieisale
[ideajutorareacelorlipsi]i,instrumentdeperfec]ionareanaturii,
mijloc de des\v=r[ire proprie, pe scurt, condi]ia indispensabil\
pentrum=ntuire,tr=nd\viaestecalificat\caunp\catfoartegrav.
Gravitateatr=nd\vieist\`naceeac\produceodec\deredelatreapta
deom,constituieoratareavie]ii[iamisiuniipecarefiecareoare
`nlume,oeschivaredeladatoriadeaajutapeal]ii,o`n[elarea
semenilor,pespatelec\roralene[ultr\ie[te,unfurt,unparazitism,
deciofapt\antisocial\.
De aceea, lenea atrage dup\ sine sanc]iunea binemeritat\ a
societ\]ii, care ia lene[ului dreptul la hran\, c=t [i sanc]iunea
suprem\aluiDumnezeu,`nac\rui`mp\r\]ie,lene[ulnuipreg\tits\
intre(Mt.7,11).
Pentru a ne m=ntui, nu i suficient\ o atitudine negativ\ [i
defensiv\`nfa]ar\ului,adic\deaneferis\facemp\catul,ceeace
cereefort,cienevoie[ideoactivitatepozitiv\[iconstructiv\[i
anumedeafacebine,c=tmaimultposibil[icudragoste 124,iar
aceastanusefacef\r\munc\.
2.P\catele`mpotrivaDuhuluiSf=nt
P\catele `mpotriva Duhului Sf=nt sunt acelea care se opun
virtu]ilorteologice.Ele`[iautemeiul`nurm\toareletextedinSf=nta
Scriptur\: Orice p\cat [i orice hul\ se va ierta oamenilor, spune
M=ntuitorul,darhulacareeste`mpotrivaDuhuluiSf=ntnusevaierta
niciodat\;celuicarevazicecuv=nt`mpotrivaFiuluiOmuluiiseva
iertalui;darceluicarevazice`mpotrivaDuhuluiSf=ntnuiseva
iertaluinici`nveaculacesta[inici`ncelcevas\fie(Mt.12,31,32;
Marcu3,2829;Luca12,10;Fapte6,11),c\cinuestecuputin]\
celorcesauluminatodat\[iaugustatdarulcelceresc[isau
Sf=ntulIoanGur\deAur,
Comentariilaepistolac\treEfeseni,
OmiliaXVI;P.G.,LXII,112.
124

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

f\cutp\rta[iDuhuluiSf=nts\fie`nnoi]iiar\[i[iadu[ilapoc\in]\,
fiindc\eir\stignescdinnoupentrueipeFiulluiDumnezeu,[iL
daus\fiebatjocorit(Evr.6,46).C\cidac\p\c\tuimcuvoia,dup\
ceamprimitcunoa[tereaadev\rului,numair\m=neniciojertf\
pentrup\cate,cidoaroa[teptare`nfrico[at\ajudec\]ii[iiu]imea
focului(Evr.10,26,27).
Din aceste texte rezult\ c\ p\catele contra Duhului Sf=nt se
caracterizeaz\printro`mpotrivire`nd\r\tnic\ac]iuniisfin]itoarea
Duhului Sf=nt, fiind `mpreunat\ [i cu nesocotin]a sau lep\darea
darurilordumnezeie[ti.
Acestep\cate,numitehul\`mpotrivaDuhuluiSf=nt,constituie
culmeaurii`mpotrivaluiHristos.Deelesefacvinova]iceiceau
avut`ninimalorpeHristos[iauprimitharulDuhuluiSf=nt[i,
totu[i, din ur\ fa]\ de Hristos, precum a f\cut Iuda v=nz\torul,
dispre]uiescdarulDuhuluiSf=nt[iseleap\d\deHristos.
P\catul`mpotrivaDuhuluiSf=nt,`nmanifest\rilesale,`mbrac\
[aseforme.Astfel,laFericitulAugustin[i`nM\rturisireaortodo
x\125 senum\r\[asep\catecontraDuhuluiSf=nt;c=tedou\contra
virtu]ilorteologice.
1. Contra credin]ei: a) `mpotrivirea la adev\rul `nvederat [i
doveditalcredin]eicre[tine;b)lep\dareadeHristos[ideBiserica
Lui(apostasia)[iprigonireaei.
2. Contran\dejdii:a)`ncredereasemea]\[inem\surat\`nharul
[i`ndurarealuiDumnezeu;b)pierderean\dejdii`nmila[ibun\tatea
luiDumnezeu.
3. Contradragostei:a)nepoc\in]ap=n\lamoarte[inesocotirea
darurilor lui Dumnezeu; b) pismuirea aproapelui pentru harul
dumnezeiescprimit[ifaptelebunes\v=r[ite.
Se`mpotrivescadev\rului`nvederatalcredin]eito]iceicari,
de[isuntconvin[idetemeiniciaacestuiadev\r,nuvoiesctotu[is\l
`mbr\]i[eze,pentruc\leplaces\p\c\tuiasc\,iaradev\rurilecre[tine
lestau`mpotriv\.
Se`ncrednem\surat[iseme]`nharul[i`ndurarealuiDumnezeu
ceiceaucon[tiin]alax\[isocotescc\oric=tdemulte[igrelep\cate

ParteaIII,~ntreb\rile38,39,40,41,pp.158160.

125

212

PR. GHEORGHE POPA

arface,Dumnezeu,`nbun\tateaSanem\rginit\,`ivaierta,f\r\caei
s\deavreunsemnde`ndreptare.Socotin]\gre[it\,c\ciDumnezeu
iart\oricep\cat,darcucondi]iacas\tepoc\ie[ti,s\telepezide
p\cat[is\te`ndrep]i.
Disper\ de `ndurarea [i bun\tatea lui Dumnezeu cei care au
con[tiin]ascrupuloas\,adic\`[i`nchipuiec\p\catelelorsuntat=tde
mari,`nc=tDumnezeu,careestenunumaibun\tateadar[idreptatea
[isfin]eniaabsolut\,nuivaiertaniciodat\,chiardearfacefapte
bune.
F\r\ `ndoial\ c\ p\catele `mpotriva Duhului Sf=nt constituie
gradul cel mai mare al st\rii p\c\toase [i `mpiedic\ foarte mult
convertirea.Elepotfitotu[iiertateprintropoc\in]\adev\rat\.C\ci
noi[timc\nuexist\niciunp\catcares\cov=r[easc\`ndurarealui
Dumnezeu, ci, dup\ spusa Fericitului Augustin, pentru medicul
atotputernic, nu exist\ nici o boal\ care s\ nu se poat\ vindeca.
Acela[ispunec\,`nsensstrict,unsingurp\catnupoatefiiertat[i
anumenepoc\in]afinal\.Sf=ntulIoanGur\deAurspune:Mul]i
dinceiceauhulit`mpotrivaDuhuluiSf=ntaucrezutmaipeurm\[i
lisauiertattoate126.EstecazulSf=ntuluiApostolPetru.
Graveste`ns\c\voin]acelorcecad`nacestep\cateesteca
paralizat\[inumaisuntcapabilideniciunefortspre`ndreptare,nu
semaipotpoc\i`nafar\derareexcep]ii,iaruniinuvoiescnicide
cums\sepoc\iasc\.
Acesta este motivul pentru care M=ntuitorul spune despre
acestep\cate,c\nusevoriertanici`nveaculdeacum,nici`ncel
cevas\vie(Mt.12,32).
3.P\catelestrig\toarelacer
P\catelestrig\toarelacersuntaceleacarecersinguresanc]iunea
`nc\dinlumeaaceasta,pentrucar\utateas\fie`nfr=nt\,iarrelelece
decurg din ele s\ se st\vileasc\. Ele sunt p\cate grave `mpotriva
aproapelui[iasociet\]ii[isuntpedepsitecuasprime[idec\trelegile
societ\]ii.Suntp\catecese`mpotrivescordiniinaturale[isociale,iar
prinaceasta,seaducprejudiciidemnit\]iiomene[ti[isociet\]ii.
126

Omilia41laEv.Matei;

P.G.,LVII,449.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Dup\ Sf=nta Scriptur\, p\catele strig\toare la cer sunt:


omuciderea,asuprireav\duvelor,orfanilor[is\racilor,oprireapl\]ii
lucr\torilor `ndreptate contra instinctului social; homosexua
litatea`ndreptat\`mpotrivainstinctuluisexual[ilipsadecinstirea
p\rin]ilor.
1. Omucidereasauucidereavoit\sauinten]ionat\(Fac.4,810)
cepoatefimijlocit\saunemijlocit\,comis\fa]\devia]aproprie
(sinucidere)saustr\in\,n\scut\sau`nc\nen\scut\(avort),estecel
mai mare r\u pe carel putem face omului, pentru c\ dup\
`nv\]\turaBisericiivia]aestecelmaimaredaralluiDumnezeu,
decarenoinavemdreptuls\lipsimpecelceareacestdar.~n
aceea[icategorieintr\toateac]iunile`nruditecuucidereaomului[i
anume:cruzimile,r\pirealibert\]iiprincaptivitate[irobie,atentatul
labunulnumealaproapelui.
Pe l=ng\ aceast\ ucidere fizic\, tot p\cat mare este uciderea
sufleteasc\saumoral\,pecareoputempricinuiaproapeluinostru
prin `nv\]\tura, `ndemnul, sfatul, exemplulnostrur\u, prin carel
facems\cad\`np\categrele,careaducmoarteasufletului.
Deacestfeldeuciderevorbe[teM=ntuitorulc=ndzicec\este
maibines\[ilegecinevaopiatr\deg=t[is\searunce`nmare,
dec=ts\scandalizeze pe un copil[ic=nd ne `ndeamn\s\nune
tememdeceiceucidtrupul,iarsufletulnulpotucide,cis\ne
tememnumaideDumnezeu,carepoateucidepeveci[itrupul[i
sufletul`ngheen\.
2. Asuprireav\duvelor,orfanilor[is\racilor (Ie[ire3,7[.u.; 22,
2224; Sirah 35, 1419). Aceste trei categorii de fiin]e omene[ti
trebuies\fieobiectulprincipalaldragostei[iajutoruluinostru,pentru
c\[iaupierdutpeceiceiiubeau[ilepurtaudegrij\saunuaucelece
letrebuiepentrutrai,dinpricinav=rsteisauabolii.Ocrotirealoreste
[iodatoriedecaritatesocial\.Se`n]elegec=tdeur=t[icriminal
lucruesteasuprirealorprintronedreapt\administraretutelar\,prin
`n[el\ciune,prinabuzdeputereetc.,pecareopiniapublic\`nsocietate
lepedepse[teprinmustrarepublic\[icurigoarealegilor.Asuprirea
s\racilor,av\duvelor[iaorfanilorlezeaz\nunumaidreptatea,legede
baz\asociet\]iiomene[ti,darare[ior\utatedeosebit\,sporit\prin

faptulc\olezeaz\fa]\deceice,dinpricina

214

PR. GHEORGHE POPA

sl\biciunilorlordeosebite,nusepotap\ra[icareaucelmaimare
dreptlasprijinul[iajutoruloamenilor,fiindn\p\stui]iisor]ii.
3. Oprirea pl\]ii lucr\torilor. Gravitatea acestui p\cat st\ `n
faptulc\nuinumaionedreptate,ci,indirect,[iunatentatlavia]a
semenilorno[tri,care[imerit\pentrumunc\platadreapt\.
DespreaceastaScripturazice:S\nuopre[tiplataceluis\rac,
sauceluilipsitdintrefra]iit\i,sauasimbria[ului,cis\idaiplata
`n aceea[i zi, `nainte de a apune soarele ca s\ nu strige c\tre
Domnulasuprata(Deut.24,1415).Iat\,platalucr\torilorzice
Sf=ntul Iacob celor ce au secerat ]arinile voastre, pe care a]i
oprito, strig\, [i strig\tele secer\torilor au intrat `n urechile
DomnuluiSabaot(Iacob5,4).
M=ntuitorulproclam\acestdreptelementaralmuncitoruluilaplata
saprincuvintele:Vrednicestelucr\toruldeplatasa(Luca10,7).
4. Nelegiuirea sodomi]ilor, sub care se `n]elege orice

desfr=nare `mpotriva firii, precum [i `mpiedicarea cu inten]ie a


z\misliriideprunci.Aupracticatolocuitoriidincet\]ileSodoma[i
Gomora,blestemate[inimicitedeDumnezeu(Fac.18,20[i19,
13).Ca[iomuciderea,sodomiavat\m\legeaconserv\riispeciei[ia
individului
5. Neascultarea fa]\ de p\rin]i. A[a cum am v\zut `ntro alt\
parte,copiiisuntdatoris\iubeasc\,s\cinsteasc\,s\asculte[is\i
ajutepep\rin]iilor.Cinstirea[irecuno[tin]aesteminimulcesecere
delacopii.P\c\tuiescgreufiiiprincuvintec=ndblestem\,`njur\[i
batjocorescpep\rin]iilor[ic=ndle`nt\r=t\m=nia;p\c\tuiescgreu
prinsemnec=nd`idispre]uiesc,`ibatjocoresc[iiridiculizeaz\;`n
fine, p\c\tuiesc prin fapte fa]\ de p\rin]i dac\i bat, ridic\ m=na
asupralor`nsemndelovire,dac\[iac]ioneaz\p\rin]ii`njudecat\.
Laevrei,asemeneap\cateeraupedepsitecumoartea.Celce
batepetat\lsaupemamasa,cumoartes\seomoare!Celcevagr\i
der\upetat\ls\usaupemamasa,cumoartes\seomoare!(Ie[irea
21,1517).
Lipsa de iubire [i de respect fa]\ de p\rin]i [i `ndeosebi
neascultareasunt,deasemenea,p\categrele.
Deaceea,acestep\catesuntpuseprintrep\catelestrig\toarela

cer.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

CAPITOLUL X

Poc\in]a cale de vindecare a p\catului


Adev\ratapoc\in]\difer\dela`nceputdeunsentimentmorbid
algre[elii,c\ciaceastanuestedec=toform\patologic\aremu[c\rii.
~ntradev\r,poc\in]acarevreas\vindecep\catulpares\se`nru
deasc\cupsihoterapiacaredore[tes\redeas\n\tateapsihic\celor
destr\ma]i interior datorit\ unei impresii morbide a culpabilit\]ii.
Maimult,[ideoparte[idealta,procesulpareacela[ipentruc\se
dore[teafacelumin\p=n\`nad=ncurilesufletului,pentruadesco
perimotiva]iilesecrete.
Totu[ipoc\in]acaut\s\vindecesufletul`nprofunzimeasaacolo
undeelatingepeDumnezeu[iaceastapecaleadureroas\aunei
remu[c\ri smerite a propriei culpabilit\]i. O anumit\ psihanaliz\
refuz\aceast\cale.Unpsihiatrumaterialist,dac\nupoatecontesta
fenomenul apari]iei simultane `ntrun suflet, a sentimentului
gre[elii [i a unei rupturi de echilibru, consider\ p\catul ca o
reminiscen]\ arhaic\ sau o fic]iune nevrotic\. El nu crede `n
posibilitatea unei gre[eli libere care ar crea `n con[tiin]\ un
dezechilibru profund prin abandonarea valorilor eterne, prin
negareaDumnezeuluiiubirii[i,deci,prinneacceptareapoc\in]ei,ca
[icaledem=ntuire[ide`ns\n\to[ire.Sentimentuldeculpabilitate
pecarel`nt=lne[te`nexperien]aclinic\`iaparecaunobstacol`n
echilibrulafectiv[i`nadaptareasocial\.Noinucontrazicemaceast\
observa]ie,darnuoreducemdoarlaaceast\explica]ie.
Psihologiaad=ncurilorarat\c\exist\falseculpabilit\]i[icom
plexerezultatedinexperien]enest\p=nitesauerorideeduca]ie.A
invita`nacestcazlapoc\in]\nu`nseamn\altcevadec=toagravare
ar\ului.Maimult,lasufletelecuadev\ratvinovate[icareaunevoie

deconvertirepoateap\reaosupra`nc\rcareasentimentelornevro
tice,datorit\reful\rilormorbidedela[itate.

216

PR. GHEORGHE POPA

Pentru a fi salvatoare, culpabilizarea presupune o distinc]ie


riguroas\ `ntre o gre[eal\ real\ [i con[tiin]a acestei gre[eli, ca [i
oricefalssentimentdeculpabilitate.Pentruavindecaunasemenea
sentiment, `ndemnurile unui duhovnic nu sunt suficiente.
Dimpotriv\,opsihiatries\n\toas\,eliberat\deprejudec\]ifreudiene
chiardac\folose[temetodeleluiFreud,AdlersauJungvaputea
ob]ineoamelioraresauchiarvindecarea.
~n ceea cel prive[te, psihiatrul ar trebui s\ nu extind\ spre
universulspiritualnormalconceptevalabilenumaipentrudomeniul
patologic.Astfel,c=ndel`nl\tur\conceptuldelegemoral\[ipre
tindes\lsubstituiecusimpleregulideigien\,elconfund\legea
moral\cutabuul,voin]aunuiDumnezeupersonalcuinterdic]iile
mitice.Trebuie`nl\turatdoarfalsulconceptdelege.Adev\ratalege
moral\, expresie a iubirii lui Dumnezeu, nu provoac\ o angoas\
morbid\, ci `ntemeiaz\ s\n\tatea [i optimismul sufletului. Eroarea
fundamental\apsihanalizeifreudieneesteaceeadeacunoa[teero
natfactoriispiritualiaipersonalit\]ii.Eaesteincapabil\s\discearn\
`ntreunimpulsinstinctiv[iunfenomenspiritualpropriuzis.
Lafelestedep\gubitors\reducemtotsensulgre[elii[ialp\ca
tului la un sentiment morbid de culpabilitate. Un psihiatru f\r\
prejudec\]i va constata, totu[i, c\ a psihanaliza pe cineva nu `n
seamn\aldisculpabilizacuoricepre],ciaa[ezaculpabilitateasape
unterenalresponsabilit\]iiadev\rate[inumitice127.
Psihanaliza nu ar trebui s\ `ntre]in\ confuzii simpliste. Dup\
cumnevrozaesteadeseao`ncercareangoasant\deag\si`ntrozon\
`n[el\toare [i superficial\ solu]ia unei responsabilit\]i mult mai
gravesauauneiproblememultmaiprofunde,lafeloanumit\psi
hanaliz\`ncearc\s\g\seasc\s\n\tateasufletuluilaunnivelsuper
ficial[icaremascheaz\adev\rateleprofunzimialepersoanei.Re
mediuliluzoriuestemaigravdec=tr\ul.
Deasemenea,duhovniculnuvaa[ezaorbe[tepecaleapoc\in]ei
unbolnavpsihic,citrebuies\iasigure,mai`nt=i,unbuntratament
medical.Dar[ipsihiatrultrebuies\laseliber\caleaspreDumnezeu.
MarcelEck,Lepointdevuedun
psychiatre,`nMoralesanspech,
Paris,1951,p.40.
127

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

C=ndp\catuls\uesteadev\rat[imizeriamoral\autentic\,nuexist\
pentruomdec=tcaleapoc\in]ei.
Peaceast\cale,`ns\,nuestesuficients\dep\[imdoarconcep
telepsihanaliticematerialiste.Trebuies\dep\[im[ioconcep]iepur
moralist\desprep\cat.Cinenuvede`np\catdec=tpericlitareapro
prieides\v=r[irisauconflictulcuunprincipiujuridic,saunerespec
tareauneivaloriimpersonale,poc\in]asar\m=neunmonolog.
Chiardac\dincolodeaceast\lege`nt=lnim[iimagineaLegislatoru
lui,poc\in]anuatingeadev\ratasaprofunzime.Eldevineu[oran
goasat[isentimentuldeneputin]\pecareltr\ie[tepoates\lcon
duc\lamaridepresii.
Poc\in]a autentic\ are o dimensiune religioas\. Ea presupune
credin]a `ntrun Dumnezeu care ne cheam\ pe nume. De aceea nu
putem reduce p\catul la o simpl\ neascultare fa]\ de legea moral\.
Poc\in]aeste,deci,unveritabilr\spunsalp\c\tosuluilachemarealui
Dumnezeu,careur\[tefoartemultp\catul,dar`liube[tepep\c\tos.
Aceast\ iubire este cea carel r\ne[te cel mai mult pe p\c\tos [i nu
`nc\lcarea unei legi. Iubirea P\rintelui `l r\ne[te, dar `l [i vindec\,
pentru c\ el nu cere iertare unei legi inflexibile, ci milostivirii lui
Dumnezeu care sa revelat ca iubire. ~n lumina credin]ei cre[tine,
poc\in]aiaforma`nt=lniriicuHristos[iaceastaconstituieoputerede
transformaremoral\.Eapresupuneunregretalsufletului,odetestarea
p\catelorcomise,ohot\r=redeanumaip\c\tui.
Ni se recomand\ uneori s\ ne eliber\m de poc\in]\ printro
indiferen]\[iuitareatrecutului[iluareaunorbunedeciziipentru
viitor.Darceeacenunespunceiceg=ndesca[aestedeundelu\m
puterea pentru realizarea acestor bune dorin]e dac\ nu neam
eliberat prin poc\in]\ de determinismul trecutului. Psihologic [i
teologicesteevidentc\nimeninupoate,`ncep=nddelap\cat,s\
ajung\launre`nceputveritabil,f\r\afiars`nfoculpoc\in]eitoat\
reminescen]ap\catului.C\ci,`ntradev\r,gre[elile[ip\catele,dup\
propria lortendin]\persist\`nsuflet[i[iexercit\`nmulte feluri
influen]a malefic\. Fiecare p\cat se `nscrie, deci, `n structura
sufletuluiuman[iexercit\`neloinfluen]\orbitoare.Eltindes\
diminuezelibertateamoral\autentic\.Doarpoc\in]aucidenervul

vitalalp\catului.Darpoc\in]anuucidedec=tpentruarecreao

218

PR. GHEORGHE POPA

inim\nou\.Pentruaceastaestenecesarnudoaracorectaunaspect
alconduitei,cideaorienta`ntreagavia]\spreHristos[i`nmod
deosebit zonele vulnerabile care au `nt=rziat convertirea [i au
ocazionatp\catele.
Acestlucruestedificil[ideaceea`nTainapoc\in]eiestenevoie
detactpastoral.Duhovnicultrebuies\foloseasc\toateposibilit\]ile
actuale ale unui suflet pentru al conduce la Dumnezeu. Legea
cre[teriiesteolegefundamental\[iavie]iispirituale.Eatrebuie
decis\fie[iolegefundamental\aefortuluipastoral.Eltrebuies\
aib\`nvederenuopoc\in]\izvor=t\dinfric\,ciunaizvor=t\din
iubireafa]\deDumnezeucaredore[tecato]ioameniis\sem=n
tuiasc\[ilacuno[tin]aadev\ruluis\vin\.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Bibliografie selectiv\
I. Dic]ionare
Bria,Ioan, Dic]ionardeTeologieortodox\,EdituraInstitutului
Biblic[ideMisiunealB.O.R.,Bucure[ti,1994.
Dic]ionardeFilozofie,EdituraPolitic\,Bucure[ti,1978.
Dictionnairedelaviespirituelle,Cerf,Paris,1987.
Nouveau dictionnaire biblique, rvis et augument, Editions
Emmas,SaintLgier,1992.
II. Manuale de Teologie Moral\
HristuAndrutsos,Sistemdemoral\,trad.IoanL=ncr\njan[iErmis
Mundopoulos,Sibiu,1947.

Teologiamoral\ortodox\,EdituraInstitutuluiBiblic[ideMisiune
alB.O.R.,Bucure[ti,1979,vol.I[iII(volumecolective).
III. Studii [i lucr\ri
***,Familiacre[tin\azi(volumcolectiv),Ed.Trinitas,Ia[i,1995.
***, Sportul `n lumina moralei cre[tine, `n Mitropolia
Ardealului,XI(1966),nr.910.
Balca,Nicolae, Aspectulpatologicalpersoaneiumane,`nStudii
Teologice,1955,nr.78.
Idem,CrizaSpiritual\modern\[icauzelesale,Sibiu,1934.
Idem,Istoriafilosofieiantice,EdituraInstitutuluiBiblic[ideMisi
unealB.O.R.,Bucure[ti,1982.
Belu,D., Numaiesteiudeu,nicielin,`nMitropoliaMoldovei,
XXXIX(1963),nr.12.
Idem, Ortodoxia [i discrimin\rile etnicorasiale, `n Ortodoxia,
XV(1963).

220

PR. GHEORGHE POPA

Idem,Sensulcre[tinaliubiriifa]\desine,`nStudiiTeologice,
IX(1957),nr.78.
Idem,Sfin]iiP\rin]idespretrup,`nStudiiTeologice,IX(1957),
nr.34.
Idem,Unaspectmaipu]inluat`nseam\aliubiriifa]\desemeni,
`nStudiiTeologice,(1958),nr.56.
Berdiaeff,N.,spritetlibert,traduitdurusse,EditionsJesers,
Paris,1993.
Berdiaeff,Nicolas,Deladestinationdelhomme.Essaidtique
paradoxal,EditionJesers,Paris,1935.
Berdiaev,N.,Destinulomului`nlumeaactual\,trad.VictorDurnea,
Ed.A.B.C.Dava,Chi[in\u,1993.
Berdiaev,Nicolai,Sensulcrea]iei,trad.AncaOroveanu,Editura
Humanitas,Bucure[ti,1992.
Bergson,Henri,Celedou\sursealemoralei[ireligiei,trad.Diana
Mor\ra[u,InstitutulEuropean,Ia[i,1992.
Borrela,J.,Crizasimbolismuluireligios,trad.DianaMor\ra[u,In
stitutulEuropean,Ia[i,1995.
Bria,Ioan,Sensulactivalsperan]eicre[tine,`nGlasulBisericii,
XXVIII(1969),nr.56.
Bucevski,Orest,Legeaetern\,legeanatural\,Cluj,1937.
Idem,Pacea,bunulcelmaidepre]altuturoroamenilor[ipopoa
relor,`nStudiiTeologice,V(1953),nr.12.
Bulacu,Mihai,Con[tiin]acre[tin\,Bucure[ti,1941.
Bunea,Ioan,Desprerug\ciune,`nMitropoliaOlteniei,IX
(1957),nr.78.
C\ciul\,Olimp,Uraderas\,p\catstrig\torlacer,`nOrtodoxia,
IV(1952),nr.3.
C\lug\r,Dumitru,Caracterulreligiosmoralcre[tin,Sibiu,1955.
Chipor,Ioan,Binele[ir\ul`nviziuneacre[tin\,EdituraUniversal
Dalsi,1986.
Chi[c\,Gh.,Ideeadecomuniune`nOrtodoxie,`nOrtodoxia,
XXI(1959),nr.78.
Clemnt,Olivier,~ntreb\riasupraomului,trad.IosifPop[iCiprian
{erban,AlbaIulia,1997.
Coman,IoanG.,Frumuse]ileprieteniei`nconcep]ialumiivechi[i
aSfin]ilorP\rin]i,`nGlasulBisericii,XIII(1954),nr.56.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Cozma, Sorin, Pacea [i dezarmarea dup\ `nv\]\tura cre[tin\, `n


B.O.R.,LXXXI(1968),nr.56.
Idem, Sensul lep\d\rii de sine `n cre[tinism, `n Mitropolia
Banatului,XVII(1967),nr.13.
Cr\ciuna[,Irineu, Responsabilitateamoral\,`nStudiiTeologice,
1955,nr.34.
Crainic, Nichifor, Sfin]enia `mplinirea umanului, Ed. Trinitas,
Ia[i,1993.
Despland, Michel, Le choc des Morales. LAge dhomme,
Lausanne,1973,Ed.Deisis,1973.
Dumitriu,Anton, Homouniversalis,EdituraEminescu,Bucure[ti,
1990.
Evdokimov, Paul, V=rstele vie]ii spirituale, Editura Christiana,
Bucure[ti,1993.
Galeriu,P\rintele, Jertf\[iR\scump\rare,Ed.Harisma,Bucure[ti,
1991.
Gauchet, Marcel, Dezvr\jirea lumii. O istorie politic\ a religiei,
Editura{tiin]ific\,Bucure[ti1995.
Georgescu,Mihai,Virtuteaiubirii`nTeologiaSf.MaximM\rturisi
torul,`nStudiiTeologice,X(1958),nr.910.
Ionescu,{erban,Moralaantic\[imoralacre[tin\.Considera]iige
nerale,TipografiaC\r]ilorBiserice[ti,Bucure[ti,1923.
Idem,Odisput\cre[tinfilosofic\:Problemacon[tiin]ei,Bucure[ti,
1934.
Idem,Problemamoral\[icriteriulmoralobiectiv,Bucure[ti,
1922.Idem,Temeiurileuneiordinimorale,Bucure[ti,1943.
Manolache,Anca,Despreiertareaaproapelui,`nMitropolia
Moldovei,XXXII(1956),nr.67.
Nicolae,MitropolitulArdealului,StudiideTeologiemoral\,Sibiu,
1969.
Nicolescu,N.N.,Adev\ratapietatedup\NoulTestament,`nStudii
Teologice,I(1949),nr.12.
Idem,Minciunamalthusian\[icon[tiin]acre[tin\,`nStudiiTeolo
gice,V(1953),nr.34.
Noica,Constantin,{asemaladiialespirituluicontemporan,Ed.
Univers,Bucure[ti,1978.

222

PR. GHEORGHE POPA

Nolainen,A.,Natura[iomulcre[tin,`nMitropoliaMoldovei[i
Sucevei,`nXLIX(1973),nr.56.
Palade,V.,Postulactdecult,`nMitropoliaMoldovei,XLVIII
(1972),nr.12.
Panayotis,Nellas,Omulanimal`ndumnezeit,trad.IoanI.Ic\jr.,
EdituraDeisis,Sibiu,1994.
Paulescu,N.,Instincte,patimi,[iconflicte,EdituraAnastasia,
Bucure[ti,1955.
Pavel,ConstantinI.,Origineacon[tiin]eimorale,Bucure[ti,1928.
Pavel,Constantin,Condi]iilecolabor\riira]iuniicucredin]a`n
operaFericituluiAugustin,`nStudiiTeologice,VII(1955),
nr.910.
Idem,Eroismul`nluminamoraleicre[tine,`nStudiiTeologice,
seriaaIIa,XLIX(1992),nr.34.
Idem,Esen]a`nv\]\turiimoralealegiivechi(Decalogul),`n
GlasulBisericii,XXIII(1964),nr.34.
Idem,Eticafilosofic\[imoralacre[tin\,`nG=ndirea,anulX
(1944).
Idem,Familiapreotului,`nGlasulBisericii,XIX(1960),nr.12.
Idem,Iubireaaproapeluitemeliamoraleicre[tine,`nGlasul
Bisericii,XXXI(1972),nr.910.
Idem,Paradoxulsublimaliubiriicre[tine,`nGlasulBisericii,
XXX(1972),nr.910.
Idem,Patimid\un\toarevie]iiomene[ti(Desf\tarea,invidia[im\
rirea),`nMitropoliaMoldovei,XXXIII(1957),nr.57.
Idem,Problemar\uluilaFericitulAugustin,EdituraInstitutuluiBi
blic[ideMisiunealB.O.R.,Bucure[ti,1995.
Idem,Problemedemoral\cre[tin\`npreocup\rileteologilorro
m=ni,`nStudiiTeologice,XXIII(1971),nr.78.
Petreanu,Victoria,Virtute[ip\cat`nconcep]iaSf=ntuluiApostol
Pavel,`nStudiiTeologice,seriaaIIa,IX(1957),nr.910.
Popa,Gheorghe,Comuniune[i`nnoirespiritual\`ncontextul
seculariz\riilumiimoderne,Ed.Trinitas,Ia[i,2000.
Idem,Libertate[iresponsabilitate`nspa]iuliubiriicre[tine,`n

Teologie[iVia]\,LXVIII(1992),nr.13.

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Idem, Patimileomene[ti[iimplica]iilelormoralsociale,`nTe
ologie[iVia]\,XLII(1995),nr.13.
Popescu,T.M.,Biserica`nactualitateasocial\,`nOrtodoxia,V
(1953),nr.1.
Prelipceanu,Vl., Decalogul,legemoral\universal\[ipermanent\,
`nMitropoliaMoldovei[iSucevei,XXXII(1956),nr.5.
R\duc\,Vasile,AntropologiaSf=ntuluiGrigoriedeNyssa,Editura
InstitutuluiBiblic[ideMisiunealB.O.R.,Bucure[ti,1996.
Idem,GrijaBisericiifa]\demediulambiant,`nStudiiTeologice,
LXII(1990)nr.3,Bucure[ti.
Sieger, Thomas Derr, cologie et liberation humain, Labor et
Fides,Genve,1974.
Soloviov, Vladimir, ~ndrept\]irea binelui, trad. Nina Nicolaeva,
EdituraHumanitas,Bucure[ti,1944.
Stan,Liviu, Institu]iiledeasisten]\social\`nBisericaveche,`n
Ortodoxia,IX(1957),nr.1.
St\niloae, Dumitru, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Editura
MitropolieiOlteniei,Craiova,1987.
Idem,Crea]iacadar[iTaineleBisericii,`nOrtodoxia,XXVIII
(1976),nr.1.
Idem,Dumnezeuesteiubire,`nOrtodoxia,XXIII(1971),nr.
3.Idem,IisusHristossauRestaurareaomului,Sibiu,1943.
Idem,Responsabilitateacre[tin\,`nOrtodoxia,1970,nr.2.
Idem,Sf=ntaTreime,structurasupremeiiubiri,`nStudii
Teologice,XXII(1970),nr.56.
Idem,Spiritualitate[icomuniune`nliturghiaortodox\,Editura
MitropolieiOlteniei,Craiova,1986.
Stere,Ernest,Dinistoriadoctrinelormorale,vol.IIII,Editura
{tiin]ific\[iEnciclopedic\,Bucure[ti,1979.
Stoina,Liviu,Moralacre[tin\[ieticafilosofic\,`nStudii
Teologice,seriaaIIa,XXXVIII(1986),nr.1.
Stoleru,Nicolae,Via]amoral\aso]ilor`ncadruluniriiconjugale
cre[tine,`nStudiiTeologice,XXVI(1974),nr.78.
Todoran,Isidor,Bazeleaxiologicealebinelui,Sibiu,

1942.Valery,P.,Crizaspiritului,Ed.Polirom,Ia[i,1996.

224

PR. GHEORGHE POPA

Vasilescu,Cotiso,Facereadebineprincipiumoralalvie]ii
cre[tine,`nB.O.R.,LXXVIII(1960),nr.56.
Vasilescu,E.,BisericaOrtodox\[ipatriotismul,`nStudii
Teologice,VII(1958),nr.56.
Idem,Problemedepsihologiereligioas\[ifilosofiemoral\,
Bucure[ti,1981.
Verzan,Sabin,Familia`nlumina`nv\]\turiiNouluiTestament,`n
MitropoliaOlteniei,VI(1954),nr.910.
Vlad,Eugenia,Trupulmor]ii[ialslavei,traducere,Editura
Asocia]iamedical\cre[tin\Christiana,Bucure[ti,1996.
Yannaras,Christos,Lafoivivantedelglise.Introductionla
thologieortodoxe,Cerf,Paris,1985.
Idem,Lalibertdelamorale,LaboretFides,Genve,1982.Z\grean,
Ioan,Biserica[iumanismulvremurilornoastre,`nMitro
poliaArdealului,XVII(1972),nr.910.
Idem,Principiidemoral\cre[tin\`nPredicadepeMunte,`nMi
tropoliaArdealului,VIII(1963),nr.13.
Zizioulas,Ioannis,Fiin]aeclesial\,EdituraBizantin\,trad.Aurel
Nae,Bucure[ti,1996.
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Cuprins
Prolegomena 5
1. No]iunea de moral\
5
2. Teologie [i moral\
6
3. Defini]ia Teologiei Morale
4. Metodele Teologiei Morale
5. Izvoarele Teologiei Morale

7
13
16

6. Modul de actualizare al principiilor morale


17
7. Teologia Moral\ [i celelalte discipline teologice
8. Teologia Moral\ `n contextul universitar actual
9. Teologia Moral\ [i spiritul moral contemporan 25

18
19

Capitolul I
Omul [i voca]ia sa moral\ 30
I.1. Viziunea teologic\ despre Om
30
I.1.1. Omul icoan\ a lui Dumnezeu-Treime 31
I.1.2. Sufletul [i trupul constitu]ia bipolar\ a omului 36
I.2. Voca]ia moral\ a Omului
39
I.2.1. No]iunea de voca]ie 39
I.2.2. Voca]ia dar al lui Dumnezeu pentru Om
40
I.2.3. Specificul cre[tin al voca]iei originare a Omului
I.2.4. Consecin]ele ignor\rii de c\tre Om a voca]iei
sale originare 43
Capitolul II
Ordinea moral\
46
II.1. Conceptul de ordine `n sens general
II.2. Conceptul de ordine moral\ 50
II.3. Fiin]a ordinii morale 54
II.4. Ordinea moral\ [i binele etic 55
II.5. Ordinea moral\ cre[tin\
59
II.6. Ordinea moral\ cre[tin\ [i binele moral
II.7. Temeiul ordinii morale cre[tine
62
II.8. Fiin]a ordinii morale cre[tine 65
Capitolul III
Legea moral\ 67
III.1. Conceptul de lege `n sens general 67

46

59

42

226

PR. GHEORGHE POPA

III.2. Legea moral\


70
III.2.1. Legea moral\ natural\ [i legea moral\ pozitiv\ 72
III.2.2. Respectarea legii morale `n condi]ii existen]iale
concrete
77
III.2.3. Legea moral\ [i sfatul moral 80
Capitolul IV
Legea pozitiv\ dumnezeiasc\
83
IV.1. Decalogul sintez\ a legii morale pozitive a
Primului Testament
IV.1.1. Interpretarea Decalogului
85
IV.2. Fericirile sinteza legii morale pozitive a celui de-al
doilea Testament
IV.2.1. Interpretarea Fericirilor
95
IV.2.2. Rela]ia dintre Decalog [i Fericiri
102
Capitolul V
Con[tiin]a moral\ principiul subiectiv al ordinii morale
107
V.1. Con[tiin]a psihologic\ 107
V.2. Con[tiin]a moral\
108
V.3. Con[tiin]a moral\ [i con[tiin]a religioas\
109
V.4. Con[tiin]a moral\ `n Sf=nta Scriptur\ 110
V.5. Originea con[tiin]ei morale 112
V.5.1. Teorii ce privesc originea con[tiin]ei morale 112
V.6. Originea transcendent\ a con[tiin]ei morale 115
V.6.1. Diversitatea actelor de con[tiin]\
117
V.6.2. Responsabilitatea subiectului uman `n formarea
judec\]ilor morale
118
V.6.3. Con[tiin]a moral\ [i autoritatea moral\ 120
V.7. Formarea con[tiin]ei morale 122
V.7.1. Factori care influen]eaz\ formarea con[tiin]ei morale 123
V.8. Pervertirea con[tiin]ei morale
127
V.8.1. Patologia con[tiin]ei morale 128
V. 9. Cauzele `mboln\virii con[tiin]ei morale
130
Capitolul VI

83

94

Libertatea voin]ei
133
VI.1. Ce este voin]a?
133
VI.2. Actul voluntar
133
VI.3. Valoarea moral\ a actului voluntar 134
VI.4. Diferen]a dintre act [i ac]iune
134
VI.5. Obstacole reale sau aparente ale actelor [i ac]iunilor
VI.6. Dubla valoare realizat\ prin ac]iune 136
VI.7. Sensul ac]iunii
137
VI.8. Rezultatul ac]iunii 137

134

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

227

VI.9. Motiva]ia moral\ a unei ac]iuni


137
VI.10. Importan]a unui motiv dominant pentru o ac]iune moral\ 138
VI.11. Rolul sentimentului `n ac]iunea moral\ 139
Capitolul VII
Libertatea [i responsabilitatea moral\
142
VII.1. Libertatea moral\ 143
VII.2. M\rturii scripturistice
143
VII.3. Limitele libert\]ii
144
VII.4. Coordonatele teologice ale libert\]ii
VII.5. Diminuarea [i patologia libert\]ii
146
VII.6. Responsabilitatea moral\ 148

145

Capitolul VIII
Virtutea `mplinire a libert\]ii [i a responsabilit\]ii morale
VIII.1. No]iunea de virtute `n general 149
VIII.2. Virtu]ile `n societatea homeric\ 149
VIII.3. Virtu]ile `n societatea clasic\ greac\
150
VIII.4. Virtutea `n via]a moral\ cre[tin\
152
VIII.5. Natura virtu]ii cre[tine
154
VIII.6. Unitatea virtu]ii cre[tine 157
VIII.7. Diversitatea virtu]ilor
159
VIII.8. ~mp\r]irea virtu]ilor 161
VIII.9. Virtu]ile cardinale 162
VIII.10. Virtu]ile teologice 170
Capitolul IX
P\catul e[ec al libert\]ii [i al responsabilit\]ii morale
176
IX.1. No]iunea de p\cat 176
IX.2. Natura, originea [i posibilitatea p\catului 182
IX.3. Cauzele p\catului 183
IX.4. Procesul psihologic al na[terii [i dezvolt\rii p\catului
IX.5. Gravitatea p\catului 189
IX.6. Despre deosebirea p\catelor
190
IX.7. Cele mai `nsemnate feluri ale p\catelor de moarte 197

149

187

Capitolul X
Poc\in]a cale de vindecare a p\catului
Bibliografie selectiv\ 219

215

228

PR. GHEORGHE POPA

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

La Editura TRINITAS au
mai ap\rut:

I.P.S.DANIEL
SfintelePa[ti,icoanavie]iive[nice.
~n]elesulSlujbei~nvierii
I.P.S.DANIEL
AttdemultaiubitDumnezeulumea
I.P.S.DANIEL
C\l\torindcuDumnezeu`n]elesul[i
folosulpelerinajului
P.S.Dr.Lauren]iuSTREZA
Taineledeini]ierecre[tin\`n
BisericileR\s\ritene
Pr.NicolaeCHIF|R
Istoriacre[tinismului(vol.I,II,III)
Pr.NicolaeCHIF|R
Teologie[ispiritualitatepatristic\
Pr.IonVICOVAN
Da]ilevois\m\nnce!
Filantropiacre[tin\istorie[i
spiritualitate
1
Protos.PetroniuT|NASE
U[ilepoc\in]ei
2
Arhim.TimoteiAIOANEI
SchitulVovidenia
P\rinteleCLEOPA
DesprefricadeDumnezeu[idespre
dreaptasocoteal\
P\rinteleCLEOPA
Desprecunoa[tereadesine[idespre
spovedanie
P\rinteleCLEOPA
Despre pricinile pentru care
Dumnezeu`ng\duies\fimispiti]i[idespre

ispitireadincele8p\r]iacre[tinului
P\rinteleCLEOPA
Despre ispitele celor smeri]i [i ale
celormndri,desprecon[tiin]\,plngere
[ilacrimi
P\rinteleCLEOPA
Desprecele7pricini[idesprecele
12treptealep\catului
P\rinteleCLEOPA
Despre citirea Sfintelor Scripturi [i
cheia`n]elegeriilor.DespreProoroci[i
proorocii mincino[i, despre minuni [i
falseminuni,desprevise[ivedenii

230

PR. GHEORGHE POPA

P\rinteleCLEOPA
Despremoarte,despreJudecatadeApoi[idespreIad
P\rinteleCLEOPA
DespreRai[idespredes\vr[ireaomului
P\rinteleCLEOPA
Dou\zecidepricinipentrucaretr\iescoameniipep\m=nt
P\rinteleCLEOPA
Desprerug\ciune[itrepteleei
P\rinteleCLEOPA
Desprepomenireamor]ilor[idesprefolosulcelor40deLiturghii
P\rinteleCLEOPA
Rolulfemeii`nfamilie,Biseric\[isocietate
Sf=ntulIoanCASIAN
Virtutea`nfr=n\riit\m\duitoareal\comieip=ntecelui
Sf=ntulIoanCASIAN
Virtuteacur\]ieibiruitoareapatimiidesfr=n\rii
Sf=ntulIoanCASIAN
Patimaiubiriideargin]i[ivindecareaeiprinmilostenie
Sf=ntulIoanCASIAN
T\m\duireasufletuluidepatimam=niei
1
Arhim.IoanichieB|LAN
PatericulM\n\stirilornem]ene
2
Psaltirea
3
Anastasimatar
4
Slujba~nvierii
5
Catavasier
6
Credin]aOrtodox\
7
Concordan]\biblic\tematic\
8
Panihida
9
DeniiledinPostulMare
10
Pierdutafost[isaaflat...
SfntaSpovedanie[iSfnta~mp\rt\[anie
1
CanonulcelMarealSfntuluiAndreiCriteanul
2
RomnSfnt`n}ar\Sfnt\:SfntulIoandelaNeam]
3
Pr.NicolaeDASC|LU
Comunicarepentrucomuniune
Pr.GheorghePOPA
Comuniune[i`nnoirespiritual\`ncontextulseculariz\riilumii
moderne
Pr.GheorghePOPA

Lege[iiubire.Coordonatebiblice[ihermeneuticepentruTeolo
giaMoral\(vol.I)
INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

1
Pr.GheorghePETRARU
Ortodoxie[iprozelitism
2
Pr.GheorghePETRARU
Lumea,crea]ialuiDumnezeu
Pr.I.C.TE{U
Virtu]ilecre[tine,c\r\risprefericireave[nic\
1
Pr.CostachiGRIGORA{
Mergnd`nv\]a]itoateneamurile!
2
Pr.ViorelSAVA
Tainam\rturisirii`nriturileliturgiceactuale
1
Pr.Prof.MirceaP|CURARIU
Sfin]idacoromani[iromni
2
Pr.MihaiVIZITIU
Filantropiadivin\[ifilantropiaBisericiidup\NoulTestament
1
ElisaFLORESCU
Floriledelaicoan\
2
LidiaST|NILOAE
~nt=lnirecuDumnezeu
3
AlexandruELIAN
Bizan]ul,Biserica[iculturarom=neasc\
1
Sf=ntulIoanCasian.Via]a[i`nv\]\turalui
2
SinoduldelaIa[i[iSf.PetruMovil\16422002

232

PR. GHEORGHE POPA

Redactor:C\t\linJeckel
Tehnoredactor:AlinaMocanu
Corector:MadalenaTenchiu
Designer:LucianS\crieru
Prepress:MarianaEnache
EdituraTRINITAS,CuzaVod\51,6600,IA{I
Tel:(0232)216693;(0232)218324;Fax:(0232)216694
http://www.trinitas.ro;Email:editura@trinitas.ro
TiparulexecutatlaTipografiaTRINITAS
Email:tipografia@trinitas.ro
Nr.colidetipar:14,5
Formatnet:16x23,5cm