Tema2.

Tipuri de hoteluri si forme de expluatare a lor

1.
2.
3.

Definirea produsului notelier.

Tipologia hotelurilor.
Forme de expluatare.

1.Definirea produsului hotelier.

Hotelul este o intreprindere ce ofera calatorilor, contra plata, posibilitatea
de a se caza, alimenta si a se odihni.( ofera produsul hotelier)
Produs- din punct de vedere a
teoriei economice si al conceptului de marketing.
Produs hotelier

Produs tangibil

Produs
intangibil

Servicii materiale

Servicii nemateriale

Numere , mobil, utilaj, alimente,

buturi, piscin, .a.

Deservire, atmosferic, amabilitate,

coparticipare, iniiativ .a.

Reale, obiective, comparabile,

comesurabile, raportul serviciul-pre
neles de ctre client

Abstracte, subiective, lipsa posibilitii

de evaluare nainte de consum

Au o influien temporar

Au o influien de durat

Condiioneaz decizia de cumprare i sesizarea calitii

Acesta definitie, presupune existenta in mod obligatoriu, ca servicii de baza

- pe cele de cazare si de alimentatie.Totodata, raportul dintre aceste doua
categorii de servicii variaza de la o intreprindere la alta.
Analizand oferta hotelurilor, privind prezenta serviciilor de baza, se poate
observa, ca ea difera mult.Unele propun cazare cu mic dejun(continental sau
englez) in camera de cazare sau in spatii speciale, altele ofera servicii de
alimentatie mult mai variate(restaurant clasic, cu bucatarie europiana sau
nationala, bar de zi si de noapte, room-sercice 24 din 24 ore).Vezi situatia
prezentata in tabelul de mai jos.
Tab: Posibilitati de oferire a serviciilor de baza la intreprinderile
hoteliere.
1

Cazare +
mic dejun
(continental
sau englez) in
camera sau
spatii specil
amenajate.

Cazare +
Cazare +
alimentatie in
alimentatie in salonul
salonul
restaurantului
restaurantului. sau in bar,
cafenea.

4
Cazare +
alimentatie in
salonul
restaurantului
clasic
(bucatarie
europiana sau
nationala), bar
de zi, de
noapte, roomservice 24 din
24 ore.

OMT foloseste notiunea de hotel, cu caracter de recomandare.

Termenul folosit fiind de - unitate de cazare- reprezinta
constructii(stabilimente), ce ofera calatorilor , in mod regulat sau

epizodic ,posibilitatea de a se caza, Hotelul, in cazul dat, fiind unitatea

de baza, traditionala, clasica. (vezi tabelul)

Uniti de cazare a turitilor i a cltorilor

Hoteluri i
uniti similare

Uniti de
cazare
comerciale i
sociale

Uniti de
cazare
specializate

Uniti
particulare de
cazare

Hoteluri

Baze turistice

Hoteluri pentru
tratament

Case private

Moteluri

Hoteluri pentru
tineret

Pansionate

Tabere de
munc i odihn

Camere
nchiriate n
case particulare

Mijloace de
transport

Camere
nchiriate de la
ageni
economici

Camping-uri
Hoteluri de
litoral
Cluburi cu
camere
Case de oaspei
Altele

Sat turistic
Bungalouri
Uniti pentru
turismul social
Alte uniti de
cazare

Rottel
Bottel

Cazare la rude
i prieteni
Altele

Colibe

Ceia ce determina o unitate de cazare ar fi:

existenta unui numar minim de camere de cazare;


set de servicii obligatorii, oferite oaspetilor: serviciul de
etaj(curatenie in camera de cazare, aranjarea paturilor zilnic, serviciul de
alimentatie in camera;

set de servicii suplimentare.

La fel OMT , presupune gruparea unitatilor de cazare in categorii si tipuri ,
in functie de :

echipamentul material si tehnic, folosit in asigurarea produsului

hotelier, si

setul de servicii acordate oaspetilor.

Serviciul de cazare presupune oferirea de spatii de cazare(camere, numere
de cazare), la fel servicii pe care in mod obligatoriu le realizeaza personalul
unitatii:receptionerul, bagajistul, concierj, camerista, s.a.
Numerele de cazare(camerele de cazare) reprezinta elementul de baza al
serviciului. Sunt spatii multifunctionale, destinate somnului, odihnei si
realizarii unor activitati lucrative.Dat fiind faptul, ca camerele de cazare sunt
folosite de catre oaspeti in deosebi in timpul serii si noaptea , functia de baza
este asigurarea somnului.Importanta altor funtii depinde de destinatia
hotelului. De exemplu, in hotelurile de afaceri (clientela de afaceri) functia de
asigurare a activitatilor luctative este deosebit de importanta, camera de
cazare, fiind dotata cu masa de lucru, calculator, fax. telefon s.a.
Hotelul dispune de o variate de numere de cazare( deosebite dupa suprafata,
gradul de echipare cu mobilier,). Indiferent de categoria de confort
numarul(camera) de cazare va fi dotat cu:

pat;

scaun sau fotoliu( corespunzator numarului de paturi);

noptiera (corespunzator numarului de paturi);

dulap pentru haine;

iluminare generala;

cos pentru gunoi.

La fel, in camera de cazare exista informatii generale despre hotel si planul
de evacuare in caz de incendiu.
4

Serviciul de alimentatie reprezinta o combinare a mai multor procese: de

producere( bucatarie), de comert( comercializare preparalelor culinare si a
bauturilor alcoolice si nealcoolice), de deservire(servirea oaspetilor in
saloanele de servire ale restaurantului, barului sau in numerele de cazare ).
Serviciile suplimentare pesupun existenta in incinta hotelului a salilor de
sport, salilor de conferinte, spalatorie,salon de cuafura,cabinet pentru masaj
s.a.
Serviciul de cazare , alimentatie, serviciile suplimentare se completeaza
unele pe altele. In majoritatea cazurilor sunt interdependente si sunt primite de
catre oaspeti in mod obisnuit ca ceva integru.
In functie de modul de prestare si de combinare a acestor servicii apar
diferite tipuri de hoteluri.( vom vorbi mai jos).
Schematic, serviciul hotelier poate fi prezentat ca un model concentric.

Produs ereditar
Produs ateptat
Produs lrgit
Produs potenial

Nucleul reprezinta produsul ereditar(primitiv)(sunt servicii elimentare,

privite separat).

Cercul ce urmeaza dupa nucleu, este numit produs asteptat ( presupune

servicii, ce satisfac cerinte minime ale clientilor(oaspetilor), include ceia ce in
mod obligatoriu insoteste serviciul hotelier-ambianta, echipamentul din
camerele de cazare si holuri, aspectul personalului, s.a. )
Urmatorul cerc desemneaza produsul largit. Este ceia ce departajeaza un
produs hotelier de altul (de concurenta). Sunt prioritatile pe care le propune un
hotel si-l face ca sa fie recunoscut si vizitat de catre clienti (oaspeti), de ex.
amplasamentul, originalitatea cladirii sau tot ceia ce individualizeaza un hotel.
Cu timpul clientii( revenind la acest hotel) nu le mai considera prioritati, ele
trecind in categoria produs asteptat.
Ultimul cerc poarta denumirea de produs potential.Spre deosebire de
produsul largit, care desemneza numai ceia ce sa facut de carte hotel pentru
atragerea clientilor(oaspetilor), produsul potential include ceia ce trebuie de
realizat pentru atragerea de noi clienti, si fidelizare celor existenti.
Putem vorbi despre o serie de trasaturi generale ale produsului hotelier si
anume:

procesul de producere si consum sunt separate in timp;

posibilitate limitata de pastrare ;
urgenta(rapiditate) in realizare;
participare masiva a personaluli in procesul de producere;
cerere sezoniera pronuntata;
dependenta serviciului hotelier de scopul vizitei.
1. Pentru serviciul hotelier (ca un ansamblu de servicii) nu totdeauna
este in vigoare calitatea de concomitenta a producerii si consumului
(ce-i caracteristic activitatii de prestare a serviciilor la modul general).
Unele servicii, ca, de exemplu, realizarea curateniei in camera de
cazare, schimbarea lingeriei sunt separate in timp si spatiu de vanzare
propriu zisa a locului de cazare.Similar , seviciul de alimentatie , se
face separat (total sau partial) de client(prepareare bucatelor ,de
6

regula, se face in spatii speciale, dar poate fi facuta si in ochii

clientului).
Pentru hotelier este important ca oaspetii sa savoreze serviciile , si mai
putin sa observe producerea lor.
De obicei, servirea propriu-zisa impune realizare masurilor de pregatire
a serviciilor, de ex. mise-en-place-ul in restaurantele cu servirea prin
ospatari.
2.
Serviciul hotelier, in ansamblu sau, nu poate fi conservat cu
intentia de a fi vandut ulterior.In cazul cand locul de cazare (camera de
cazare ) nu a fost solicitat in ziua respectiva, el nu poate fi vandut
adaugator in ziua urmatoare. Identic si pentru serviciile de
alimentatie,chiar daca pentru componenta materiala a serviciului de
alimentatie cum ar fi preparatele culinare si bauturile, intr-o masura
oarecare poate fi aplicata conservarea ( in limitele termenului de
valabilitate), atuci cea ce-i legat de servire clientilor ramane nevalorificat.
3.
Specificul activitatii hoteliere presupune ca problemele legate de
deservirea oaspetilor sa fie solutionate intr-un timp pe cat e de posibil mai
scurt, deorece ei (oaspetii) nu doresc sa astepte.Acest factor de influenta, de
rand cu amplasamentul, este mult important in alegera hotelului de catre
clienti.
In multe hoteluri este standardizat timp de executie a unor operatiuni, de
ex. Check-in-ul pentru nou sositi se realizeaza in timp maxim de 10-15
minute.
4.
Ceia ce deosebeste o intreprindere hoteliera de una industriala este
faptul, ca prima are ca baza folosirea mainii de lucru, pe cand a doua
foloseste intr-o masura mare masini si mecanisme.Utilizarea factorului
uman influentiaza mult executarea lucrarilor, duce la imposibilitatea
standardizarii unor operatiuni si prezinta o problema in activitatea
intreprinderilor. De aceia, in ultimul timp,tot mai multe hoteluri merg pe
calea standardizarii serviciilor. Standardul stabileste criterii, in baza carora
se estimeaza nivelul de deservire a clientilor si activitatea de ansamblu a
personalului, implicat in oferirea de servicii.Asa criterii pot fi:


durata convorbirilor telefonice, in cazul rezervarilor la
hotel(15.20.30 secunde)

durata check-in-ului.Indiferent de situatie, clientul nu trebue sa

astepte gazdiurea mai mult decat timpul stabilit de politica
hotelului(5.10.15 minute).

timpul necesar indeplinirii unor servicii concrete. De exemplu,

bagajul este adus in camera de cazare in 3 minute dupa primirea chiei de
catre oaspete; ingrijirea hainelor(spalatul, curatirea chimica)-timp de o zi.

aspectul exterior si prezenta uniformei la personalul de contact.

cunoastera de catre personalul de contact a limbilor straine(de

circulatie internationala).
5.
Piata serviciilor hoteliere este mult influintata de sezonalitatea
cererii: functie de perioada anului(vacantiierii se odihnesc mai mult
vara),zilele saptamanii(oamenii de afaceri se cazeaza in zilele de lucru).
6.
De regula, oamenii i-au decizia de a calatori nu numai in functie de
faptul este sau nu hotel in zona data, la fel punind in calcul si alte
variabile: posibilitatea de a se odihni,a se relaxa,a face sport, a se trata s.a.

1.

Tipologia hotelurilor.

Deosebesc o varitate de tipuri de hoteluri, in functie de traditia tarii, zona

geografica, conditiile climaterice, particularitatile cererii.
Principalele tipuri de hotel, intalnite in practica industriei hoteliere, ar fi
urmatoarele:

Tipul
hotelulu
Hotel de lux

Caracteristicile produsului oferit

Hotel (clasa
medie)

Hotelapartament

Siut-hotel

capacitate- mici sau medii

amplasament-de regula in centrul oraselor
personal de inalta calificare
clientela-oameni de afaceri, participanti la
congrese, conferinte,oameni cu venituri
mari
tarife ridicate
set de servicii suplimentare(mai mult de
200)
capacitate- mai mare ca la cele de lux,(400200 locuri de cazare)
amplasament- centrul oraselor sau in raza
orasului
personal calificat
clientela- bussnesmani, turistiindividuali,participanti la conferinte s.a.
tarifele- mari, se stabilesc in dependeta de
zona de amplasare(avansarea spre centru le
majoriaza)
capacitatea-mici sau medii ( pana 400 loc.
de cazare);
sunt caracteristice oraselor mari cu
populatie migratoare;
cuprind apartamente de diverse
marimi,similar cu locuintele, care au pe
langa camerele de baie si o bucatarie
completa; activiaza dupa principiul de
autoservire;
tarifele pentru cazare depind de durata
sejurului;
clientela-turisti, familiari,bussinismani.
In locul formulei obisnuite de hotelapartament cu servicii complete, apare cu o
gama de servicii partiale:clientului i se ofera
9


Hotel de
clasa
economica

Hotel de cura

Motel

o mica bucatarie echipata cu frigider si

mini-bar, posibilitatea de a comanda
preparate culinare la restaurantul
central.Suprafata spatiilor comune este
limitata.
Clientela- oameni,care frecvent i-si schimba
locul de trai, turistii familiari, bussinismani
s.a.
capacitatea- mica sau medie( pana la150 si
mai mult de locuri de cazare)
amplasament- de-a lungul magistralelor de
transport.
Serviciul este simplificat si rapid
Numar redus de servicii suplimentare
Clientela-bussinesmani, turisti-individuali,
ce nu cer pensiune deplina, tind sa plateasca
numai pentru ce consuma
sunt de diverse capacitati de cazare
se situiaza in locuri linistite,intr-un cadru
atragator
pe langa functiunile obisnuite cuprinde
amenajari pentru tratamente medicale
partiul este determinat de natura
tratamentelor, insa pentru asigurarea
rentabilitatii, pot caza in conditii optime
orice categorie de clienti.
este o constructie in afara zonelor construite
ale oraselor, amplasata in special de-a
lungul magistralelor de circulatie sau la
incrutisari importante.
clientela- cei ce calatoresc cu automobilul
are aceleasi functiuni ca un hotel obisnuit
are preocuparea de garare a masinilor in
directa legatura cu camera de locuit
amplasare in locuri placute, zone de

10

interes turistic
din punct de vedere arhitectural sunt mult
mai placute, mai intime, cu ambiante
interioare mult mai calde si primitoare decat
hotelurile din oras
partiul de arhitectura este cuprins intr-o
singura cladire sau de cele mai multe ori
intr-un ansmblu de pavilioane, care grupiaza
fiecare o functiune
unitatea de cazare, are acces in majoritatea
cazurilor direct din exterior, cuprinde pe
langa camera propriu-zisa, un vestibul, grup
sanitar si o chicineta
Hotelpopas
de noapte+mic
dejun B&B

Hotel
condoniumtaim-ser

este un produs hotelier eftin, propus spre

comercializare de catre detinatorii de case
particulare
lucreaza 24 din 24 ore, fiind ca stapanii, de
regula locuiesc in incinta .
stapanii participa la producerea si realizare
seviciilor
este de capacitate mica, deseori nu pot fi
calificate ca hoteluri din cauza numarului
mic de camere
sunt amplasate in localitati rurale sau la
periferia oraselor
spatiile comune si serviciile suplimentare
sunt reduse sau lipsesc totalmente
tarifele de cazare sunt joase
conceptul are drept baza principiul de
taimser in organizare, care presupune
cumpararea pentru o perioada de timp a
numarului de cazare
sunt amplasate in statiuni balniare
ofera servicii complete mai inalte decat
media stabilita, esta posibil serviciu complet
11

Hotel-cazino

Congreshotel

Pansion
Casa de
oaspeti

cu tarif unic.
sunt de capacitate mare( de la 500 pana la
3000 si mai mult loc. de cazare)
ln structura fondului de numere predomina
numerele cu mai multe camere, cu ambianta
interioara sofisticata(mini-piscina,
jacuzi,cateva sali de baie si cateva
dormitoare)
dispun de cateva sali de restauratie(4 si mai
multe),care lucreaza in regim non-stop
dispune de sali de spectacole, arena,
estrada.scena.
tarifele sunt ridicate, tariful de cazare
variind intre(1000-25000 dol. SUA)
este o varietate busines-hotel-urilor, dar au
o capacitate mai mare( 2000 si mai multe
numere de cazare)
dispun de sali de expozitii,spatii pentru
intruniri, sali de conferinte
propun set complet de servicii : organizare
de tele-conferinte,servicii de secretariat,
dispun de cateva sali de restauratie cu regim
de auto-servire

presteaze servicii limitate, standard

are serviciul simplificat
sunt de capecitate mica, lipsesc spatiile
pentru public

Rotel
Botel
Flotel

12

Hotelurile se grupeza in baza mai multor criterii:

amplasament;
perioada activitatii;
asigurarea serviciului de alimentatie;
durata sejurului;
nivelul preturilor;
nivelul de confort;
capacitatea de cazare;
destinatia functionala;
forma de expluatare;

Unul din criteriile de clasificare de baza este nivelul de confort.

Nivelul de confort este un criteriu complex, compus din parametri dupa
cum urmeaza:

starea fondului de numere de cazare: suprafata camerilor de

cazare(mp.); ponderea camerelor de cazare cu un pat si a celor cu mai
multe paturi; numere de cazare cu mai multe camere; prezenta serviciilor
comunale s.a.

starea mobilierului, inventarului,obiectelor sanitare etc.

prezenta si starea unitatilor de alimentatie

starea cladirilor, cailor de acces, amenajarea exterioara

asigurarea tehnica si informationala, insclusiv prezinta legaturii

telefonice si de satelit, a televizoarelor, frigiderelor, mini-barurilor, minisafeurilor etc.

posibilitatea asigurarii serviciilor suplimentare.

Acesti parametri sunt pusi in evidenta in toate sistemele de clasificare
existente la moment.La fel sunt stipulate cerinte, pentru personalul de serviciu
cum ar fi: nivel de calificare, varsta, starea sanatatii, cunoasterea limbilor
straine, aspetul fizic si tinuta, comportamentul.
13

Exista peste 30 sisteme de clasificare a hotelurilor dupa nivelul de confort,

cele mai raspandite fiind urmatoarele:

sistema europiana sau franceza sau sistema de stele.

14

Are la baza divizarea hotelurilor in 5 categorii de confort, fiecarei

categorii fiindu-i atribuita un numar anume de stele: de la 1 la 5.Acest sistem
este folosit in Franta,Austria,Egipt, Ungaria,China,Rusia, Moldova sl alte tari.

sistema de litere(A, B, C, D.)- se foloseste in Grecia

sisteme de coroane,- se foloseste in Marea Britanie

sistema de niveluri (lux, superior A, superior B, I, II, III., IV.) se

foloseste in unele tari din fosta URSS.(Belorusia)
Fiecare din tarile lumii, datorita traditiilor culturale, nationale si de alta
natura, folosesc sisteme de clasificare particulare, ceia ce impedica aplicarea
unui sistem unic de clasificare la nivel mondial.
Pe piata europiana a serviciilor hoteliere este pusa in aplicare Sistemul Unic
Standardizat al informatiilor hoteliere (SIS- Standardized Infomation System,
aprobata la 23 decembrie 1986, de catre Consiliul de Ministri al UE). Acest
sistem este format dintr-o multitudine de pictograme( desene convetionale,
vezi desenul).

15

16

Scopul sistemului de a facilita sederea turistilor in Europa, prin

posibilitatea de citire a informatiilor despre hoteluri din cataloage, prospecte,.
Sistemul este simplu in aplicare, este obiectiv, usor de dirijat, posibil de
controlat de catre legislatia in vigoare, privind drepturile consumatorilor.
Pentru a intelege esenta sistemelor de clasificare a hotelurilor dupa nivelul
de confort tribue de vazut care este cadrul normativ in practica internationala.
Deosebesc doua moduri de elaborare a actelor normative. Primul
presupune implicarea organelor statale, deci exista sistema de stat de
clasificare a hotelurilor in functie de gradul de confort, la fel si a unitatilor de
restauratie. Asa se procedeaza in Franta si Rusia
(in Franta sistema de clasificare este pusa in aplicare prin Hotararia
ministerului comertului N 66.371 din 13.07.1966, in Rusia,Moldova este in o
Hotarare de Guvern nr.643.)
Al doilea mod, presupune ca activitatea de standardizare sa fie realizata de
uniuni si organizatii profesionale. De exemplu, in Germania acesta activitate
o face Uniunea intreprinzatorilor hotelieri si a restauratorilor, in Elvetia
Sociatatea elvetiana a proprietarilor de hoteluri.
Pe langa sistemele de clasificare , elaborate de catre organele statale si cele
profesionale, exista sistme elaborate de companii de marketing, autoritare in
mediul profesional.
Aceste clasificari poarta un caracer subiectiv si se bazeaza pe categorii
ca:notoritatea hotelului, climatul moral, set standard de servicii, dar este
exlusa prezentarea detaliata a echipamentului necesar in activitatea hotelului.
Scopul acestor clasificari de a facilita lucrul cu materialele publicitare
pentru nespecialistii in domeniul turismului. De exemplu, firma BTI
(Business Travel International) publica anual un indrumator al tarifelor de
cazare in hotelurile business-clasa in diferite tari ale lumii.
Conform respectivei clasificari hotelurile se grupeza in 9 nivele: 5
superioare si 4 inferioare.

17

Cele superioare:
Superior Deluxe- sunt hoteluri exlusiv din clasa celor de lux, ce asigura un
standard ridicat de confort
Deluxe ofera clientilor un nivel ridict de confort, analogic cu cel din
categoria Superior Deluxe, insa se exclud unele maruntisuri.
Moderate Deluxe nu au reputatie ca si precedentele, in rest totul este la fel
ca si la precedentele
Superior Frist Class- sunt hoteluri de o clasa superioara celor de nivel
mediu.
Frist Class- hoteluri confortabile cu numere de cazare standard, destinatii
de agrement si set de servicii standard.
Cele de categorie inferioara:
Moderate Frist Class, Superior Tourist Class, Tourist Class, Moderate
Tourist Class.
Pentru evaluarea hotelurilor BTI invita experti independenti de talie
internationala, deaceia clasa hotelului, mentionata in indrumator primeste o
recunoastere mondiala.
Alte organizatii ce realizeaza clasificarea hotelurilor:

British Travel Authority (BTA)

AA (Automobile Association development Ltd) in Marea

Britanie.

AAA ( American Automobile Association)

Mobile Travel Guide

- in SUA.

Lanturile hoteliere realizeaza clasificare proprie in cadrul lantului.De

regula hotelurilor li se atribue notiunea de marca. Notiunea de marca inclide
18

nu numai categoria de confort, dar specifica amplasamentul, destinatia sau

alte criterii.
De exemplu grupul Accor (Franta) propune pe piata ca oferta cateva
marci(13) si anume:

Sofitel
Novotel
Mercury care la randul sau se divizeaza in grupe:
- Relais Inn
- Hotel Mercury
- Grand Hotel
Ibis
Etap
Formile 1.

Lantul hotelier american Holiday Inn, stabilind marcile hotelurilor sale ara
in vedere

amplasamentul

destinatia

durata sejurului si alti criterii.

Marci oferite pe piata:
Holiday Inn hotels-hoteluri de cura, pe litoral, in munti sau paduri.
Holiday Inn Garden Court hotels hoteluri de clasa economica pantru
oameni de afaceri. Mai des se amplaseaza in apropierea aeropoartelor ,
marilor centre comerciale.
Holiday Inn Expres hotels- hotel- apartament
Holiday Inn Select hotels- pentru oameni de afaceri cu set complet de
servicii
Holiday Inn Hotels Suites- pentru busnirsmani, ce prefera confortul
similar ci cel de la domiciliu.
19

Gruparea hotelurilor dupa capacitatea de cazare.

Prin capacitate de cazare se intelege cantitatea (numarul) de locuri( numere)
de cazare, oferite oaspetilor, pentru cazare in acelas timp.
Nu este o viziune unica in definirea hotelurilor dupa capacitatea de cazare,
corespuzator, definirea notiunii de hotel mic, mediu si mare.In Europa este
caracteristica prezenta hotelurilor de capacitate redusa. De exemplu, in
Germania, hotel mic este acel ce ofera oaspetilor pana la 40 locuri de cazare,
mediu 40-80, mare peste 80 locuri de cazare.
Mai multe tari, la gruparea hotelurilor dupa capacitatea de cazare folosesc
ca limita de locuri

pentru hotelurile mici- pana la 150 locuri

pentru cele medii- 150-400 locuri

pentru cele mari - peste 400 locuri.

Gruparea hotelurilor dupa destinatia functionala.
Reesind din acest criteriu deosebesc doua grupuri de hoteluri

hoteluri de tranzit

hoteluri speciale
Hotelurile de tranzit au destinatia de servire a clientilor aflati in trafic.Au
amplasamentul de-a lungul magistralelor cu trafic intens( pe rute auto, aero,
navale si pe caile ferate). Sunt de regula de capacitate mica sau medie. In
aceasta categorie o raspundire mai ampla o au motelurile.
Hotelurile cu destinatie speciala ( speciale). Din acesta grupa fac parte
hotelurile de afaceri, si hotelurile de vacan (hoteluri de cur i hoteluri
pentru excursioniti).

20

Hotelurile de afaceri au ca clientela persoane sosite cu scop

lucrativ(deplasari de serviciu). Intreprinderile de acest fel sunt cunoscute mai
mult ca Hoteluri pentru congresmani. In categoria respectiva de clientela
intra si asa numitii turisti-intensivi( persoanalul firmelor in scop de recreere
si cunoastere ).
Conceptul de hotel de afaceri a fost pus in aplicare in SUA in 1908, odata
cu deschidera de catre Elsvort Statler a hotelului Buffalo Statler, avand
destinatia de a gazdui comercianti si busnismani.Actualmente acest concept
este mult dezvoltat in lumea hotelariei, dat fiind faptul ca:

40 %.

peste 50% din calatorii sunt cele de afaceri

calatoriile cu scop de loisir si tratamente medicale constituie circa

Calatoriile din alte motive( cautare de lucru,vizitele prietenilor s.a.)

alcatuiesc 10%.
Turismul de afaceri este unul din cele mai dezvoltate sectoare. Dupa datele
expertilor, catre anul 2020 numarul de calatorii de afaceri se va tripla, si vor
constitui circa 1.6 miliarde per an. Capitalul circulant va creste de 5 ori ,
constituind 2.0 trilioane de dolari americani. Sunt date care confirma , ca un
calator de afaceri cheltuie in timpul calatoriei de trei ori mai mult, decat un
calator obisnuit.Aceste fenomene si experiente conditioneaza dezvoltarea
hotelurilor de afaceri.Importanta clientelei de afaceri rezulta din urmatoarele:
1.
Clientela de afaciri reprezinta oameni bogati, dansii cu placere
cheluie bani si pentru serviciile complimentare, oferite de hoteluri.
Frecvent, oamenii de afaceri se cazeaza impreuna cu familia , membrii
carea de regula nu sunt legati de program si consuma activ serviciile de
agrement, oferite de hotel.Ceia ce in final duce la cresterea considerabila a
veniturilor hotelurilor.
2.
Gazduirea oamenilor de afaceri permite cunoastera rezervarilor ,
cu influente benefice asupra posibilitatii de prognozare a bugetului de
cheltuieli.
3.
De regula oaspitii revin la hotel, fiindca categoria respectiva de
clienti face parte din randul celor care comunica mult cu alti oameni, deci
21

este mare probabilitatea, ca dinsii i-si vor impartasi impresiile cu alte

persoane , deci vor recomanda hotelul altor potentiali clienti.
4.
Servirea clientelei de afaceri permite folosirea hotelurilor in
extrasezon.
Ca rezultat, hotelurile de afaceri trebue sa corespunda unui sir de cerinte:

amplasamet in apropierea centrelor administrative, publice ale

localitatilor.

in fondul de cazare predomina camere cu un pat;

prezenta in numerele de cazare a zonei de lucru;

prezenta in fondul de cazare a apartamentelor ,(pentru cazarea in

caz de necesitate a membrilor familiilor oaspetilor);

existenta spatiilor publice pentru intruniri( de dorit de diferite

capacitati);

prezenta utilajului tehnic special: traducere sincronica,

diaproectoare, tele si video aparatura s. a.

servicii financiare: sucursalele bancilor, shimb valutar s.a.

asigurarea posibilitatii de alimentare la cel mai inalt nivel:

saloanele restaurantelor clasice si nationale, cafenele, baruri, room-service.

parcare si garaje pentru auto s.a.

Hotelutile de vacan
1.

Hoteluri de cur

Conceptul acestui tip de hotele i-si are inceputul in vremuri departate, pe

timpurile Romei Antice, cand clasele superioare i-si petreceau timpul in bai,
amenajate pe langa izvoarele termale sau cu ape minerale.

22

Cel mai frecvent, hotelurile de cura se amplasiaza pe litoral sau la

munte.Structura hotelului presupune servicii de tratament medical, activitati
de profilaxie a maladiilor, posibilitati de a face sport s.a.
Problemele, pe care impun acest concept de hotel sunt :

asigurarea permanenta a capacitatilor de cazare, din cauza

sezonalitatii;

recrutarea si mentinerea personalului( majoritatea hotelurilor

lucreaza 90 sau 180 zile pe an)

asigurarea integritatii si conservarea dotarilor din hotel in perioada

de extrasezon.

2.

Hoteluri pentru excursioniti.

Conceptul de hotel pentru turisti resuma la:

hotelul, de regula, este amplasat in calea rutelor turistice, avind
drept clientela persoane(turisti) aflate in trafic.
-

setul de servicii se formeaza in concordanta cu programul turului

si este definit de vaucer sau de foaia turistica.
-

in componenta hotelului activeaza agentii de turism, turoperatori.

(ex. Hotelurile Cosmos ,National. Turist din Chisinau)
-

23

3. Forme de expluatatie a hotelurilor.

Expluatare punere in valoare a unei intreprinderi sau a unui bun,
totalitatea lucrararilor, necesare in acest scop.
In prezent in lume, principiu de baza al expluatarii unui hotel este
considerat a fi disocierea fondului de comert, pe de o parte si a patrimoniului
imobiliar, pe de alta parte, ca alternativa a societatii unice.
Fond de comert cuprinde elemente corporale, si necorporale, aflate in
legatura cu exercitarea activitatii hotelului.
Elemente corporale materiale, utilaje, mobilier, amenajari si instalatii.
Elemente necorporale clientela, vadul comercial, dreptul de inchiriere,
firma, licenta, brevetul s.a.
Persoana juridica care detine proprietatea fondului de comert se numeste
societate de expluatatie.Ea este distincta de cea care detine proprietatea
patrimoniului imobiliar, ce se numeste societate imobiliara.
Relatia dintre cele doua societati se asigura printr-un contract de inchiriere
sau de concesiune imobiliara.
Actualmente, pe plan mondial sau conturat doua forme fundamentale de
expluatare: hoteluri independente si lanturi hoteliere voluntare si integrate.
Independenta consta in autonomie juridica, financiara si patrimoniala a
intreprinderii hoteliere, ca entitate economica de sinestatatoare.
In lume, marea majoritate a hotelurilor care nu fac parte dintr-o structura de
lant hotelier- voluntar sau integrat- se inscriu in categoria hotelurilor tip
expluatare individuala.
1.1. Hotelurilor tip expluatare individuala
Specificul:
1.

Cazul tipic- hotel de 1, 2, sau 3 sele , cu capacitate redusa

2.
Structura organizatorica a hotelului o repeta pe cea din sanul
familiei, majoritatea neutilizand munca angajatilor.
24

3.
Functile de proprietar si de expluatant sunt indeplinite de una si
aceeasi persoana, fie in cadrul unei societai , fie prin intermediul a doua
societati.
4.
Hotelurile sunt amplasate in toate zonele. Rentabilitate lor depinde
de amplasament si priceperea cu care sunt gestionate.
1.2. Lanturile hoteliere voluntare.
Definitieun lant hotelier, in general, este un ansamblu de unitati
operationale(hoteluri), care se adreseaza unui segment de clientela
determinat, sub o aceeasi marca si in cadrul unei logistici comerciale
comune.
Un lant hotelier voluntar este o uniune binevola de hotelieri independenti,
care promoveaza si dezvolta o marca unica.
Specificul:
1.
In general, lanturile voluntare i-si gasesc teren prielnic in
localitatile mici, pe cand cele integrate i-si fac simtita prezenta in deocebi
in marele metropole.
2.
Hotelurile aderente nu sunt proectate de la inceput pentru a
respecta anumite norme, sunt diferentiate din punct de vedere al arhitecturii
si al amenajarii.
3.
Ofera un produs relativ omogen din punct de vedere al confortului
si al serviciului.
4.
Principiul de baza al structurilor de lant este utilizarea in comun a
serviciilor specializate cum ar fi:
Campanii promotionale si editarea de ghiduri incluzand toate
hotelurile aderente, cu difuzare larga in hotelurile lantului, agentii de
voiaj s.a.
Birou de rezervari informatizat;
Preturi preferentiale in relatiile cu furnizorii agreati, stabilirea de
liste cu furnizorii agreati.
25

 Acordarea de asistenta tehnica si consultanta de gestiune de catre

responsabilii alesi si salariatii permanenti la nivelul lantului.
5.

Fiecare aderent i-si pastreza independeta juridica si financiara.

6.
Esenta actiunilor intreprinse vizeaza adoptarea si aplicarea de
strategii promotionale si comerciale comune.
7.
Calitatea de aderent nu este ceva imuabil, hotelierii pot parasi
oricand lantul binevol sau pot fi exclusi pentru ca nu se conformeza
exigentilor.( situatii stabilite in urma controalelor).
Lanturile hoteliere integrate.
Concentrarea orizontala a ofertei in industria hoteliera se realizeaza sub
forma lanturilor hoteliere integrate, al caror suport juridic este reprezentat de
grupurile de societati.
Definitie concentrarea orizontala este gruparea prin fuziune, achizitie
sau acorduri de asociere a unor societati avand acelas gen de activitate sau o
clientela identica, pentru a-si spori beneficiile prin economiile de scara,
reunindu-si directia, finantarea, marketingul si promovarea.
Definitie grupul ( de societati) este un ansamblu de societati aparent
autonome, dar supuse unei directii economice unitare, asigurata prin una sau
mai multe dintre ele.
Specificul:
1.
Ceea ce primeaza este detinerea controlului societatilor
fiice(filiale) de catre societatea mama.
2.
Din structura juridica a unui mare grup de societati hoteliere pot
face parte:

Societatea holding(societate mama, societate de participatie

financiara);

Societatea financiara( societate subholding de finantare);

Societatea de participatie( cea care creaza societati imobiliare si

fondul de comert al hotelului);
26


Societatile de gestiune nationala si internationala( pun la dispozitie
savoir-faire-ul si asistenta tehnica);

Societatea de studii si dezvoltare;

Societatea pentru finantare investitiilor;

Societatea de aprovizionare si alte societati de servicii.

3.
Fiecare grup de societati poate da nastere la unul sau mai multe
lanturi hoteliere, in functie de numarul de marci comerciale pe care le
promoveaza si le dizvolta.(vezi exemplul grupului ACCOR).
4.
Un hotel- indiferent daca grupul inregisteaza ( cazul filialei) sau
nu inregistreaza participatii la capitalul sau social poate beneficia de
gestiune directa din partea grupului, prin intermediul societatii de gestiune,
incheind cu aseasta din urma un contract de management sau locatie a
gestiunii.
5.
Hotelul independent poate semna un contract de fransiza cu
societatea de gestiune a grupului; hotelierul este cel ce expluateaza fondul
de comert, pe riscul sau.
6.
Distincia lant hotelier voluntar lant integrat are la baza notiunea
de strategie: daca strategia comuna se reduce la un sir de actiuni concrete,
este vorba despre un lant voluntar; lanturilor hoteliere integrate le este
caracteristica adoptarea unei strategii comune, impusa cu strictete de catre
centrul unic de decizie de la nivelul grupului.
7.
In principiu sunt prevazute norme si standarde specifice inca din
faza elaborarii proectului tehnic , indeosebi pentru notelurile de clasa
economica, unde se realizeaza o multiplicare la indigo a arhitecturii si a
amenajarii, chiar si a capacitatii si a tarifului.
8.
Pentru lanturile hoteliere de categorie superioara se inregisteaza o
tendinta de eliminare a standardelor rigide, conceptia unica de arhitectura si
amenajare interioara, fiind particularizata pentru fiecare hotel in parte.Tot
mai mult normele de produs sunt inlocuite cu norme de serviciu.

27

9.
Marile grupuri hoteliere sunt tot mai putin interesate de
participatiile financiare directe.Strategiile de extindere puse in aplicare se
bazeaza pe sistemul de fransiza si pe contractul de management.Se tinde
spre atingerea unei structuri echilibrate pe forme de expluatare a
hotelurilor, in cadrul careia capacitatea de cazare a hotelurilor in
proprietate, a hotelurilor gestionate prin contract sa detina ponderi egale, de
cate o treime.

Principalele caracteristici ale formelor de expluatare a hotelurilor

Forma de expluatare
Hotel tip expluatare individuala
Hotel aderent la un lant voluntar
Hotel cuprins intr-un lant
integrat:
-filiala
-contract de management sau de
fransiza
Hotel in administrarea statului

Daca are
autonomie
financiar-juridica
DA
DA

Daca
promoviaza o
marca
NU
DA

NU

DA

DA
NU

DA
NU

28