CORNELIU ZELEA CODREANU

Pentru Legionari
n acest volum este scris povestea tineretii mele, de la 19 la 34 ani, cu
simtirile, credinta, gndurile, faptele si greselile ei.
CORNELIU ZELEA CODREANU
6 Decembrie 1935,
Carmen Sylva
LEGIONARI,
Scriu pentru familia noastr legionar. Pentru toti legionarii: din sat, din fabric si din
universitate.
Nu tin seam de nici un fel de regul impus autorilor de crti. N-am timp. Scriu n
fuga condeiului, de pe cmpul de lupt, din mijlocul atacurilor. La ora aceasta suntem
nconjurati din toate prtile. Dusmanii ne izbesc miseleste si trdarea musc din noi.
De doi ani de zile stm legati cu lanturile infamei cenzuri.
De doi ani de zile numele nostru si acela de legionar nu sunt tolerate n ziare dect
pentru a fi insultate. Curge asupra noastr ploaie de miselii n aplauzele dusmanilor si
n sperantele lor c vom pieri. Dar acesti cavaleri ai lasittii, ca si stpnii lor, se vor
convinge, de altfel, n curnd, c toate atacurile n care si-au acumulat ndejdile de
nimicire a miscrii legionare, toate frmntrile si toate sfortrile disperate, rmn
ncercri zadarnice. Legionarii nu mor. Drepti, nemiscati, nenvinsi si nemuritori,
privesc pururea biruitori la toate zvrcolirile urii neputincioase.
mi este indiferent prerea pe care ar putea s-o aib lumea nelegionar si nu m
intereseaz efectele pe care ele l-ar avea n acea lume.
Eu vreau ca voi, soldati ai unor alte orizonturi romnesti, citind aceste amintiri s
recunoasteti n ele propriul vostru trecut si s v aduceti aminte de luptele voastre. S

retriti suferintele ndurate si loviturile primite pentru neam. S v umpleti inimile de

foc si de hotrre n lupta grea si dreapt, n care v-ati nclestat si din care avem cu
totii porunc de a iesi: biruitori sau morti. La voi m gndesc cnd scriu. La voi, acei
care veti trebui s muriti, primind cu senintatea strmosilor Thraci, botezul mortii. Si
la voi, acei ce veti trebui s psiti peste morti si mormintele lor, ducnd n minile
voastre steagurile triumftoare ale
Romnilor.
PSIND N VIAT
MARTIE 1919 N PDUREA DOBRINA
n primvara anului 1919, iat-ne adunati ntr-o dup-amiaz n pdurea Dobrina care
st de straj pe nltimile din jurul Husului. Cine? Un grup de vreo 20 elevi de liceu
din cursul superior. A 6-a, a 7-a, a 8-a.
Convocasem pe acesti tineri camarazi, pentru a discuta cu ei o problem grav, desi
viata noastr abia nmugurea. Ce facem dac vin bolsevicii peste noi? Prerea mea,
asupra creia au czut si ceilalti de acord, era aceasta: dac armata bolsevic va trece
Nistrul si apoi Prutul ajungnd s ncalce si locurile noastre, noi s nu ne supunem, ci
s ne retragem cu totii n pdure narmati. Aici s organizm un centru de actiune si
de rezistent romneasc, si prin lovituri date cu miestrie s zdruncinm inamicul, s
mentinem o stare de spirit de neaplecare, si s ntretinem o scnteie de ndejde n
mijlocul masei romnesti din sate si orase. Am depus cu totii jurmnt n mijlocul
pdurii seculare. Era aceast pdure un colt al acelui vestit codru al Tigheciului, pe
crrile cruia, n decursul istoriei Moldovei, multi dusmani si gsiser moartea. Am
hotrt s ne procurm arme si munitii, s pstrm un secret desvrsit, s facem
recunoasteri si exercitii de lupt n pdure si s gsim o form care s mascheze
intentia noastr.
Forma am gsit-o usor si n scurt timp am pus-o n practic: o societate culturalnational a elevilor liceului din Husi, creia i-am dat numele: "Mihail Koglniceanu".
Ea a fost aprobat de directiunea liceului. Au nceput seztori si conferinte n oras. n
public tratam obisnuitele subiecte, dar n pdure fceam exercitii de lupt. Arme pe
vremea aceea erau pe toate drumurile nct n vreo dou sptmni ne adunasem tot ce
ne trebuia.
***
Era n timpul acela o stare de haos n tar, pe care noi desi copii, abia trecuti de 18
ani, o ntelegeam prea bine. Lumea se afla sub impresia revolutiei bolsevice care se
desfsura n toiul ei la ctiva pasi de noi. trnimea din instinct se opunea acestui val
distrugtor, dar complect dezorganizat, nu prezenta o posibilitate serioas de
rezistent. Muncitorimea ns aluneca vertiginos spre comunism, ntretinut sistematic
n cultul acestor idei, de presa jidneasc, si n general de toat jidnimea oraselor.
Fiecare jidan, comerciant, intelectual sau bancher-capitalist, n raza sa de actiune, era
un agent al acestor idei revolutionare anti-romnesti. Romnii intelectuali erau
indecisi, aparatul de stat dezorganizat. Din moment n moment, te puteai astepta, fie la
o izbucnire intern a unor elemente organizate si decise, fie la o nvlire de peste
Nistru. Aceast actiune extern coordonat cu aceea a bandelor iudeo-comuniste din
interior, care, npustindu-se asupra noastr, distrugnd podurile si aruncnd n aer
depozitele de munitii, ar f i hotrt de soarta noastr ca neam.

n atari mprejurri, frmntati de gnduri si tremurnd de grija vietii si liberttii trii

noastre abia unit, n urma unui greu rzboi, a ncoltit n mintea noastr de tineri ideea
unei actiuni care ne-a adus la jurmntul din pdurea Dobrinei.
Fcusem cinci ani de liceu militar la Mnstirea Dealului, la umbra capului lui Mihai
Viteazul si sub ochiul cercettor al lui Nicolae Filipescu. Acolo sub comanda
Maiorului si apoi Colonelului Marcel Olteanu, Comandantul scolii, a Cpitanului
Virgil Bdulescu, a Locotenentului Emil Plngeanu si sub ndrumarea profesorilor,
mi-am fcut o sever educatie ostseasc si mi-am cptat o sntoas ncredere n
puterile mele.
De altfel, educatia militar de la Mnstirea m va urmri toat viata. Ordinea,
disciplina si ierarhia turnate la o vrst fraged n sngele meu, alturi de sentimentul
demnittii ostsesti, vor forma un fir rosu de-a lungul ntregii mele activitti viitoare.
Tot aici am fost nvtat s vorbesc putin, fapt care mai trziu m va duce la ura contra
vorbriei si a spiritului retoric. Aici am nvtat s-mi plac transeea si s dispretuiesc
salonul.
Notiunile de stiint militar cptate acum m vor face s judec mai trziu totul prin
prisma acestei stiinte.
Iar cultul sentimentului demnittii de om si de ostas, n care m-au crescut ofiterii, mi
va crea greutti si m va expune la suferinte, ntr-o lume lipsit adesea si de onoare si
de simtul demnittii.
Vara lui 1916 am petrecut-o acas la Husi.
Tatl meu era concentrat de doi ani si plecat cu regimentul n Carpati.
ntr-o noapte m-a trezit din somn mama mea care, plngnd si nchinndu-se, mi-a
spus: "Scoal, c trag clopotele la toate bisericile". Era 15 August 1916, Sfnta Maria.
Am nteles c s-a decretat mobilizarea si c n acel moment armata romn a trecut
muntii.
Cuprins de emotie, mi tremura trupul. Peste trei zile am plecat de acas dup tatl
meu, mpins de dorul de a fi si eu printre lupttorii de pe front. n sfrsit, dup multe
peripetii, am ajuns la acelasi regiment n care era si tatl meu comandant de
companie, Regimentul 25 Infanterie de sub comanda colonelului V. Piperescu, pe
cnd nainta n Ardeal pe valea Oituzului.
Nenorocul meu a fost mare, deoarece, neavnd dect 17 ani, comandantul regiment
ului a refuzat s m primeasc voluntar. Totusi am luat parte la naintarea si retragerea
din Ardeal, iar la 20 septembrie cnd tatl meu a czut rnit deasupra Sovatei pe
muntele Ceres-Domu, i-am fost de folos, ajutndu-l n fata inamicului care nainta.
Desi rnit, a refuzat s se lase evacuat conducndu-si compania tot timpul retragerii si
apoi n grelele lupte cari au urmat la Oituz.
ntr-o noapte pe la ora dou, regimentul a primit ordin de naintare. Ofiterii si
inspectau n tcere de mormnt trupele masate pe sosea.
Tatl meu fusese chemat de colonel. Revenind dup putin timp mi spune: "N-ar fi
bine s te ntorci tu acas? Noi o s intrm n lupte si nu e bine s murim amndoi
aici, cci mama rmne acas cu sase copii mici, fr nici un sprijin. Si Colonelul m-a
chemat si mi-a spus c nu vrea s-si ia rspunderea rmnerii tale pe front".
Simteam c e cu sufletul ndoit: ezita s m lase n miezul noptii singur, n cmp, pe
drumuri necunoscute, la 40 km de linia ferat.
Observnd insistenta lui, am predat carabina si cele dou cartusiere si n timp ce
coloanele regimentului pseau nainte, pierzndu-se n linistea si ntunericul noptii, eu
am rmas singur pe marginea unui sant, lundu-mi apoi drumul ctre vechea frontier.
Mai trziu, peste un an, la 1 Septembrie, am intrat n Scoala Militar de Infanterie, de
la Botosani, cu acelasi gnd de a putea ajunge pe front. Aici mi-am completat educatia

si cunostintele militare, de la 1 Septembrie 1917 la 17 Iulie 1918, n compania activ

a Scolii Militare. Cei patru ofiteri distinsi: Colonelul Slvescu, Cpitanul Ciurea,
Locotenentul Florin Rdulescu si Maiorul Steflea, mi-au ndrumat pasii pe cile
luptelor si al sacrificiilor pentru tar.
Si acum, dup un an - 1919 - era pace. Iar noi, copiii cei gata de moarte, eram
rspnditi pe la casele noastre.
Tatl meu, profesor de liceu, a fost o viat ntreag lupttor nationalist. Bunicul meu a
fost pdurar, strbunicul tot pdurar. Neamul a fost din nceputuri, n vremuri de
restriste, neamul codrilor si al muntilor. De aceea educatia ostseasc si sngele din
vine imprimau actiunii de la Dobrina - naiv ca manifestare - o not de seriozitate pe
care vrsta noastr fraged n-ar fi presupus-o.
n acele momente, noi simteam n inimi, sfatul si experienta lor, prezenta sirurilor de
strmosi, care au luptat pentru Moldova pe aceleasi crri neptrunse de dusmani.
LA UNIVERSITATEA DIN IASI
SEPTEMBRIE 1919
Vara a trecut. n toamn mi-am dat bacalaureatul si grupul nostru s-a desprtit
ndreptndu-se fiecare spre universitti.
De la Dobrina nu ne-au rmas dect amintirile de a ne apra tara n contra valurilor de
vrjmsie care se ridicau ameninttoare si dinluntru si din afara hotarelor.
***
Plecam din Husi n momentul acestei rspntii pentru fiecare tnr, nscrierea la
universitate, mult asteptata nscriere la universitate! Ca pregtire aveam bagajul de
cunostinte pe care mi-l dduse liceul. Literatura de senzatie, de pervertire sufleteasc
ce astzi ocup un loc important n procesul de formatie al elevului de liceu - spre
nenorocirea lui - eu n-am gustat-o. Pe lng literatura fireasc a clasicilor romni
citisem toate articolele din "Semntorul" si "Neamul Romnesc" ale lui N. Iorga si
A. C. Cuza. Tatl meu le avea n niste lzi, n podul casei. n ceasurile li b ere, m
suiam acolo si m ocupam cu acest soi de literatur. Esenta acestor articole cuprindea
manifestarea ntr-o form nalt, a celor trei idealuri de viat ale poporului romn:
1) Unirea tuturor Romnilor.
2) Ridicarea trnimii prin mproprietrire si drepturi politice.
3) Rezolvarea problemei jidnesti.
Dou maxime nsoteau manseta tuturor publicatiilor nationaliste din acea vreme:
"Romnia Romnilor, numai a Romnilor si a tuturor Romnilor." N.Iorga
"Nationalitatea este puterea creatoare a culturii umane, cultura e puterea creatoare a
nationalittii." A. C. Cuza
Cu mare evlavie m apropiam de Iasiul pe care nu era romn s nu-l iubeasc, s nu-l
nteleag sau mcar s nu doreasc a-l vedea.
Multe orase din Moldova au cte o frm de glorie. Nu putem pronunta numele:
Hotin, Brlad, Vaslui, Tighina, Cetatea Alb, Soroca, fr ca s nu ne simtim sufletul
rscolit.
Deasupra tuturor ns se ridic Suceava si Iasiul.
Suceava cetatea lui Stefan cel Mare, Iasiul orasul lui Cuza Vod.
Orasul unirii de la 1859, care prin nfiintarea Universittii, devine orasul tineretii si a
celor mai curate aspiratii ale ei.
n Iasi au trit: Miron Costin, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Mihail Eminescu, Ion
Creang, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Iacob Negruzzi, Mihail Koglniceanu,
Simion Brnutiu, Vasile Conta, N. Iorga, Ion Gvnescul. Aici lumineaz ca un far, la

catedra de Economie Politic, marea personalitate a profesorului Cuza. Universitatea

devine o scoal a nationalismului; Iasiul, orasul marilor avnturi romnesti, al
nltimilor, al idealurilor, al aspiratiunilor noastre nationale. Mare prin durerile de la
1917, cnd aici si-a gsit refugiul n ceasurile grele mult chinuitul suflet al Regelui
Ferdinand, mare prin destinul de a fi la 1918 orasul unirii tuturor Romnilor; mare
prin trecutul su si mare prin tragedia lui prezent -- cci orasul celor patruzeci de
biserici-- moare uitat n fiecare zi sub nemiloasa cotropire jidneasc. Iasiul zidit pe
sapte dealuri, ca Roma, este si rmne cetatea etern a romnismului.
Cte amintiri glorioase!
Aici s-au auzit pentru prima dat rsunnd acele armonioase versiuni ale lui
Alecsandri:
"Hai s dm mn cu mn,
Cei cu inima romn"
........................
Aici, ca nicieri n alt parte, studentul simte plutind prin vzduh pe deasupra Iasului
tcut, cu chemri neptrunse si cu ndemnurile lor sfinte, duhurile marilor naintasi.
Studentul iesean, n linistea noptii trzii, aude alergnd nnebunit de durere pe strzile
ntortocheate si strine ale Iasiului, sufletul lui Mihail Eminescu care cnt ca o
nluc:
"Cine-a ndrgit strinii,
Mnca-i-ar inima cinii,
Mnca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia..."
De acest oras m apropriam, cu adnc evlavie, n toamna lui 1919 atras de marea lui
aureol, dar si miscat pentru c m nscusem aici, cu douzeci de ani n urm. Si ca
orice copil veneam emotionat s revd si s srut pmntul natal.
***
M-am nscris la Facultatea de Drept.
*
Universitatea iesean, ntrerupt n timpul rzboiului, se redeschisese de un an.
Studentii vechi, ntorsi acum de pe front, pstrau linia traditiei nationaliste a vietii
studentesti dinainte de rzboi. Erau mprtiti n dou tabere: una sub conducerea lui
Lbusc de la Litere si alta sub aceea a lui Nelu Ionescu, de la Drept. Grupul acestora,
redus c a numr, era coplesit de masa imens a studentilor jidani veniti din Basarabia,
toti agenti si propagatori ai comunismului.
Profesorii Universittii, afar de un grup foarte restrns n frunte cu A. C. Cuza, Ion
Gvnescul si Corneliu Sumuleanu, erau prtasii aceleasi idei de stnga. Profesorul
Paul Bujor, unul din exponentii majorittii, rostise chiar lapidar n plin senat al
Romniei: " Lumina vine de la Rsrit", adic de peste Nistru.
Aceast atitudine a profesorilor care considerau ca "barbarie" orice idee si not
nationalist, a avut ca efect dezorientarea total a studentilor. Unii sustineau
bolsevismul pe fat, altii - cei mai multi - spuneau: " Orice s-ar zice, a trecut timpul
nationalismului, omenirea merge spre stnga". Grupul Lbusc a alunecat d e-a
binelea n directia aceasta. Grupul Nelu Ionescu, creia m afiliasem si eu, s-a risipit
cu timpul n urma unor alegeri din care iesisem nfrnti.
naintarea acestor idei antiromnesti, sustinut de o mas compact de profesori si
studenti si ncurajat de toti dusmanii Romniei ntregite, nu mai gsea n lumea
studenteasc nici o rezistent romneasc. Ctiva care mai ncercam s rmnem pe
pozitie eram nvluiti ntr-o atmosfer de dispret si dusmnie. Colegii de alte preri,
cei cu " libertatea de c o nstiint" si cu principiul tuturor liberttilor, scuipau n urma

noastr, cnd treceam pe strad sau pe slile faculttilor si deveniser agresivi, din ce
n ce mai agresivi. ntruniri peste ntruniri cu mii de studenti, n care se propaga
bolsevismul, se ataca Armata, Justitia, Biserica, Coroana. O singur societate si mai
pstra un caracter romnesc: " Avram Iancu " a Bucovinenilor si Ardelenilor de sub
conducerea studentului Vasile Iasinschi.
Universitatea cu traditie de nationalism de la 1860, devenise un focar de
antiromnism.
SE PREGTEA REVOLUTIA
Dar nu numai n universitate era aceast situatie. Masa muncitoreasc iesean,
cuprins aproape n ntregimea ei de comunism, sttea gata s izbucneasc n
revolutie. n fabrici se lucra foarte putin. Se tineau ceasuri ntregi comitete, consilii,
adunri. Se fcea mai mult politic. Ne gseam n plin sabotare sistematic, fcut cu
plan si cu ordin: "sfrmati, distrugeti masini, creati starea de mizerie material
general care duce la izbucnirea revolutiei". Si ntr-adevr, cu ct ordinul se executa
mai bine, cu att mizeria se ntindea, foamea se proiecta mai ameninttoare si revolta
crestea n sufletul multimilor.
La fiecare 3-4 zile, pe strzile Iasiului, mari demonstratii comuniste. Cele 10-15.000
de lucrtori, nflmnziti si manevrati de mna criminal de la Moscova, parcurgeau
strzile n cntecul Internationalei, n strigte de: "Jos Armata!", "Jos Regele!",
purtnd placarde pe care se putea citi: "Triasc revolutia comunist!", "Triasc
Rusia Sovietic!".
Dac ar fi nvins acestia? Am fi avut cel putin o Romnie condus de un regim
muncitoresc romnesc? Ar fi devenit muncitorii romni stpnii trii? Nu! Ar fi
devenit de a doua zi robii celei mai murdare tiranii: tirania talmudic, jidneasc.
Romnia Mare, dup mai putin de o secund de viat, s-ar fi prbusit.
Noi, poporul romn, am fi fost exterminati fr mil, ucisi sau deportati pe drumurile
Siberiei: trani, muncitori, intelectuali, cu totii de-a valma.
Pmntul din Maramures pn la Marea Neagr, rupt din mna romnilor, ar fi fost
colonizat de mase jidnesti. Aici s-ar fi ridicat adevrata Palestin.
Aveam constiinta clar, c n acele ceasuri juca balanta vietii si a mortii poporului
romn.
Aceeasi constiint o aveau toti jidanii, care mpingeau de la spate pe muncitorii
romni la revolutie. N-aveau nimic comun cu ngrijorarea, care n acele clipe, tsnea
din ochii si din inimile noastre. Erau constienti. NUMAI INTELECTUALI ROMNI
ERAU INCONSTIENtI. Intelectualii care au nvtat carte si care aveau chemarea de a
lumina calea poporului n clipe grele - cci pentru aceasta erau intelectuali - lipseau de
la datoria lor. Acesti nevrednici n ceasurile ACELEA HOTRTOARE sustineau cu
o inconstient criminal, c "lumina vine de la Rsrit". Coloanelor revolutionare,
care strbteau ameninttoare
strzile tuturor oraselor, cine s li se opun? Studentimea? Nu! Politia? Siguranta?
Acestia, cnd auzeau c se aproprie coloanele, intrau n panic si dispreau. Nici
armata nu le putea sta n cale. C ci nu era vorba de 1.000 de oameni, ci de 15.000, de
20.000, organizati si nflmnziti.
GARDA CONSTIINTEI NATIONALE
ntr-o sear ploioas din toamna lui 1919, n sala de mese a Scolii de Arte si Meserii,
unde eram pedagog, un prieten mi arat o notit dintr-un ziar.

" Garda Constiintei Nationale tine sedint ast sear, Joi, ora 9 n Str. Alecsandri Nr. 3
".
Am plecat imediat n goan cu o mare nerbdare de-a cunoaste si a m nrola n
rndurile acestei organizatii ale crei manifeste de lupt anticomunist le citisem cu
cteva luni nainte.
n camera din Str. Alecsandri Nr. 3, amenajat cu bnci de lemn de curnd fcute, am
gsit un singur om de vreo 40 de ani. Sttea la o mas, posomort si aspru, asteptnd
s se adune lumea pentru consftuire. Un cap mare, niste brate puternice, pumni grei,
statur mijlocie. Era Constantin Pancu, presedintele Grzii Constiintei Nationale.
M-am prezentat, spunndu-i c sunt student si c doresc s fiu primit ca soldat n
Gard. M-a primit. Am asistat la consftuire. Veniser vreo 20 de persoane: un
tipograf culegtor, Voinescu, un student, vreo 4 mecanici de la R. M. S., vreo doi de
la calea ferat, ctiva meseriasi si muncitori, avocatul Victor Climescu, un preot. S-au
discutat cteva chestiuni n legtur cu dezvolta r ea si avntul luat de miscarea
comunist n diverse fabrici si cartiere si apoi probleme de organizare a Grzii.
Din seara aceea drumul meu se bifurca: jumtate n lupta de la universitate si jumtate
cu Constantin Pancu, n rndurile muncitorimii. Eu m-am legat sufleteste de acest om
si am rmas cu el, sub conducerea lui, tot timpul pn la desfiintarea organizatiei.
CONSTANTIN PANCU
Constantin Pancu, numele acesta flutura pe acea vreme pe buzele tuturor Iesenilor din
ambele tabere, rostit cu ndejde de Romni si cu groaz de ceilalti, nu era un
intelectual.
Era meserias. Instalator de ap si electricitate. Nu avea mai mult dect patru clase
primare. Avea o minte clar, asezat, pe care si-o mbogtise singur cu suficiente
cunostinte. Douzeci de ani se ocupase cu probleme muncitoresti. De mai multi ani
era presedintele corporatiei metalurgice. Vorbitor de mna ntia. La tribun, n fata
multimii, impunea. Un suflet si o constiint clar romneasc. si iubea tara, armata,
Regele. Un bun crestin. O musculatur de lupttor de circ si o fort n adevr
herculean. Iesenii l cunosteau nc demult.
nainte de rzboiu venise la Iasi un circ cu atleti. Luptau toate natiile: Unguri, Turci,
Romni, Rusi etc. ntr-una din seri, cnd unul singur btuse pe toti ceilalti lupttori,
din mijlocul multimii spectatorilor se ridic in cettean, care cere s lupte si el cu
nvingtorul. I se admite. Se dezbrac si lupta ncepe. n dou minute Ungurul a fost
trntit la pmnt, nvins. Romnul care biruise n mijlocul sentimentelor de admiratie
de admiratie ale multimii, era Constantin Pancu.
De aceea cnd a aprut pentru prima dat pe strzile Iasiului chemarea la lupt a lui
Pancu, lumea, care are cultul fortei, a primit-o cu ncredere.
Actiunea lui a durat un an. S-a mrit n msura primejdiei bolsevice si apoi s-a
micsorat n msura scderii ei.
La nceput consftuiri, apoi ntruniri care ajungeau pn la 5-6 si chiar 10000 de
oameni. Acestea erau, n perioada critic, sptmnale. Aveau loc n sala Principele
Mircea si uneori chiar n Piata Unirii. Printre cei care luau cuvntul regulat eram si eu.
Atunci am nvtat s vorbesc n fata multimii. Este incontestabil c Garda Constiintei
Nationale a nltat ntr-un moment critic constiinta national a Romnilor ntr-un
punct de important ca acela al Iasiului si a asezat-o ca o barier n fata valului
comunist.

Activitatea aceasta nu s-a mrginit numai la Iasi. Ne-am deplasat si n alte orase. Apoi
foaia "Constiinta", care aprea regulat, ptrunsese cu strigtul ei de alarm aproape n
toate orasele din Moldova si Basarabia.
n domeniul actiunii, ciocnirile ntre cele dou tabere, ciocniri inerente, sngeroase,
erau aproape zilnice.
Din ele noi ieseam cu mai multi rniti. Situatia aceasta de ncordare a durat pn n
primvar. Dup dou mari victorii ale noastre, puterea ofensiv a adversarilor a fost
cu mult redus.
OCUPAREA REGIEI MONOPOLURILOR STATULUI DE CTRE
GARDA CONSTIINTEI NATIONALE
Era pe la 10 sau 11 Februarie 1920. De dou sptmni se vorbea de greva general n
toat tara. Se apropia btlia decisiv. Pe la ora 12, se zvoneste n oras c la Regie,
unde erau circa 1.000 de lucrtori, s-a declarat greva, a fost arborat drapelul rosu,
tablourile Regelui au fost date jos si sfrmate n picioare, iar n locul lor asezate
fotografiile lui Karl Marx, Trotzki si Racowski.
Oamenii nostri au fost btuti, mecanicii de la masini, care erau din Gard, rniti. La
ora 1, suntem la sediu adunati cam o sut. Ce facem ? Pancu prezideaz discutia.
Dou preri. Unii sustineau s trimitem telegrame guvernului, cernd interventia
armatei. Eu eram de prere s mergem toti cei prezenti la Regie si cu orice risc s dm
steagul jos. Se admite punctul meu de vedere. Am luat steagul nostru si la ora 1 am
pornit cu Pancu n frunte pe Lpusneanu si Pcurari, n mars fortat, cntnd
"Desteapt-te Romne". n apropierea fabricii, n strad, cteva grupuri de comunisti
sunt date peste cap.
Intrm n curtea fabricii. Ptrundem n cldire. M urc cu steagul pn la acoperis si l
nfig sus. De acolo ncep s vorbesc. Apare armata si ocup fabrica. Noi ne retragem
cntnd. Ne rentoarcem la sediu. Ne gndim: Incursiunea noastr rapid a fost bun.
n oras vestea atitudinii pe care am avut-o se rspndeste ca fulgerul. Totusi greva
continu. Armata nu poate dect s pzeasc steagul, ea nu poate pune fabrica n
miscare. Ce facem ? n mintea noastr ncolteste o idee. S cutm n tot Iasiul mn
de lucru si s deschidem fabrica. n trei zile, 400 de lucrtori noi, adunati din toate
colturile Iasiului, sunt introdusi n fabric. Aceasta ncepe s functioneze. Greva a
esuat. Peste dou sptmni, jumtate din grevisti cer s fie reprimiti la lucru. Victoria
noastr e mare.
Cel dinti pas ctre greva general este respins. Planurile consortiului iudeo-comunist
ncep s fie dejucate. Actiunea aceasta a avut un rsunet puternic n rndurile
romnesti, ridicndu-le moralul.
STEAGUL TRICOLOR DEASUPRA ATELIERELOR DE LA
NICOLINA
Cel mai puternic centru comunist l formau Atelierele C.F.R. de la Nicolina. Aici erau
peste 4.000 de lucrtori, aproape toti bolsevizati. Cartierele din jurul acestor ateliere,
Podul Ros, Socola si Nicolina erau cotropite de un numr considerabil de jidani. De
aceea conductorul din Iasi al miscrii comuniste, Doctorul Ghelerter si aghiotantul
su, Gheler, si fixaser aici punctul de rezistent.
Nu trecuse o lun de la nfrngerea suferit la Regie si ca un semnal de ncepere a
grevei generale si a luptei decisive, apare steagul rosu fluturnd pe ateliere. Greva este
declarat. Miile de lucrtori prsesc atelierele. Autorittile sunt neputincioase.

Noi convocm pentru a doua zi, prin manifeste, pe toti Romnii la o ntrunire n sala
Principele Mircea. Dup discursuri, iesim deoarece sunt peste 5.000 de comunisti
narmati care ne asteapt si vor fi mari vrsri de snge.
Noi apucm atunci din Piata Unirii spre gar.
Aici arborm drapele pe depou si pe cldirea grii. Apoi ocupm un tren care se afla
la peron si pornim cu el spre Nicolina. n gara Nicolina cineva schimb macazul si
ptrundem cu tren cu tot n ateliere. Coborm. n ateliere, nimeni. Pe una din cldiri,
steagul rosu. Eu ncep s m catr pe niste trepte de fier prinse n perete lund n gur
un steag tricolor. Cu oarecare greutate, pentru c era o nltime mare, ajung pn la
acoperis. M ridic deasupra si m trsc pn la vrf. Smulg steagul rosu si n
mijlocul uralelor n adevr de nedescris, c are se prelungesc cteva minute, ridic si leg
steagul tricolor. De acolo am vorbit. Dincolo de ziduri, comunistii se adun mereu n
mas compact si manifesteaz ameninttor. O muzic infernal. nuntru urale, afar
huiduieli si njurturi. Cobor ncet pn jos. Pancu d ordin de plecare. La poart ns
comunistii masati bareaz iesirea si strig: "S vin Pancu si Codreanu !". Trecem 30
de metri naintea multimii si pornim spre poart. La mijloc, Pancu, n dreapta un
meserias, Mrgrint si n stnga eu. T oti trei cu minile n buzunare pe revolvere
naintm fr s vorbim nimic. Cei din poart ne privesc tcuti si nemiscati. Iat-ne la
ctiva pasi. M astept la un tiuit de glont pe la ureche. Psim nainte drepti si hotrti.
Totusi un moment sufletesc neobisnuit. Suntem la doi pasi. Comunistii se dau ntr-o
parte si alta lsndu-ne loc liber. Pe o distant de aproape zece metri, trecem ntr-o
tcere mormntal, prin mijlocul lor. Nu ne uitm nici la dreapta nici la stnga. Nu se
aude nimic, nici mcar rsuflarea omeneasc.
Din urm vin ai nostri. Trec si ei, dar nu se mai pstreaz tcerea. ncep njurturi,
amenintri de ambele prti. Nici o ncierare. Ne ndreptm compacti pe linia ferat
spre gara Iasi. Pe deasupra atelierelor bate vntul n pnza tricolorului biruitor.
Efectul moral al acestei actiuni este incomparabil. Iasiul huieste. Pe strad nu se
vorbeste dect de Garda Constiintei Nationale. Un curent de redesteptare romneasc
pluteste prin aer. Trenurile duc mai departe, spre cele patru prti ale trii, renvierea.
Ne dm seama, c bolsevismul va fi nvins, pentru c n fata lui, la dreapta, la stnga
s-a ridicat o barier de constiint care nu-i va mai permite s se extind.
Toate drumurile de naintare i sunt nchise. De acum va trebui s dea napoi.
Nu mult dup aceasta a intervenit si actiunea ntreprins de guvernul Generalului
Averescu care a tiat orice perspectiv acestei miscri.
SOCIALISMUL NATIONAL-CRESTIN. SINDICATELE NATIONALE
Garda Constiintei Nationale a fost o organizatie de lupt, de drmare a adversarului.
De multe ori vorbeam cu Pancu n serile lui 1919, cci necontenit eram mpreun si
aproape regulat la masa sa. Si-i spuneam:
Nu-i de-ajuns s nvingem comunismul. Trebuie s si luptm pentru dreptatea
muncitorilor. Au dreptul la pine si dreptul la onoare. Trebuie s luptm n contra
partidelor oligarhice, crend organizatii muncitoresti nationale care s-si poat cstiga
dreptatea n cadrul statului, nu n contra statului.
Nu admitem nimnui ca s caute si s ridice pe pmntul romnesc alt steag dect
acela al istoriei noastre nationale. Orict dreptate ar putea avea clasa muncitoare, nui admitem ca s se ridice peste si mpotriva hotarelor trii. Nu va admite nimeni ca
pentru pinea ta s pustiesti si s dai pe mna u n ei natii strine de bancheri si
cmtari, tot ce a agonisit truda de dou ori milenar a unui neam de muncitori si de

viteji. Dreptatea ta, n cadrul drepttii neamului. Nu se admite ca pentru dreptatea ta

s sfarmi n bucti dreptatea istoric a natiei creia aparitii.
Dar nici nu vom admite ca la adpostul formulelor tricolore, sa se instaleze o clas
oligarhic si tiranic, pe spatele muncitorilor de toate categoriile si s-i jupoaie
literalmente de piele, fluturnd prin vzduh necontenit: Patrie - pe care n-o iubesc Dumnezeu - n care nu cred, - Biseric - n care nu intr niciodat, - si Armat - pe
care o trimit la rzboi cu bratele goale.
Acestea sunt realitti, care nu pot fi embleme pentru escrocherie politic n mna unor
scamatori imorali.
Am nceput apoi organizarea muncitorilor n sindicate nationale si chiar a unui partid
politic: "Socialismul national-crestin" (1. Nu auzisem pe acea vreme de Adolf Hitler
si de National-Socialismul german.). Pancu a scris atunci:
CREZUL SOCIALISMULUI NATIONAL-CRESTIN
"Cred ntr-unul si nedesprtit Stat Romn de la Nistru la Tisa, cuprinztorul tuturor
Romnilor si numai al Romnilor, iubitor de munc, cinste si n frica lui Dumnezeu
cu durere de tar si neam. Dttorul de drepturi egale, civile si politice la brbati si
femei. Protector al familiei, salariind functionarii si muncitorii pe baza numrului de
copii si pe baza muncii depuse, ntelegnd cantitatea si calitatea, si ntr-unul Stat
sprijinitor al armoniei sociale prin restrngerea numrului de grade; iar pe deasupra
salariului socializnd fabricile, proprietatea tuturor muncitorilor, si pmntul distribuit
tuturor plugarilor.
Repartizarea beneficiilor ntre patron (stat sau particular) si muncitori. Patronul
(particular) pe lng salarierea muncii sale va primi un procent descrescnd
proportional cu mrimea capitalului. Si ntr-unul Stat asigurtor al muncitorilor prin
"fondul riscurilor". ntemeietor de depozite de hran si mbrcminte pentru muncitori
si functionari care organizati n sindicate nationale vor avea reprezentanti n
comitetele administrative de pe lng diferite institutii industriale, agricole si
comerciale.
Si ntr-unul mare si puternic "printe al muncitorilor" si Rege al tranilor, "Ferdinand
I-iu", care pentru fericirea Romniei totul a jertfit si care pentru mntuirea noastr una
cu poporul s-a fcut. Care n fruntea ostilor de la Mrsti si Mrsesti a biruit, si care
din nou cu dragoste si ncredere se uit ctre ostasii ce-i datoreaz credint, si care vor
gsi n cazrmi o adevrat scoal a natiunii, pe care s o treac n termenul de un an.
ntr-un tricolor nconjurat cu razele Socialismului National-Crestin, simbol de
armonie ntre fratii si surorile Romniei Mari.
ntr-una Sfnt Biseric Crestin cu Preoti trind din Evanghelie si care s se
jertfeasc apostoleste pentru luminarea celor multi.
Mrturisesc alegerea ministrilor de ctre Camer, suprimarea Senatului, organizarea
politiei rurale, impozitul progresiv pe venit, scoli de agricultur si meserii la sate,
"cercusoare" pentru gospodine si adulti, aziluri pentru invalizi si btrni, case
nationale, cercetarea paternittii, aducerea legilor efectiv la cunostinta tuturor,
ncurajarea initiativei particulare n interesul Neamului si dezvoltarea industriei
casnice trnesti.
Astept nvierea constiintei nationale la cel din urm pstor si coborrea celor luminati
n mijlocul celor truditi spre a-i ntri si ajuta n adevrata frtie, temelia Romniei de
mine. Amin!
"Garda Constiintei Nationale"
Ziarul "Constiinta", Luni 9 Februarie 1920.
Ne-am apucat apoi de organizarea sindicatelor nationale.

Iat un proces-verbal de constituire a unui sindicat. l public pentru a scoate n relief

constiinta muncitorimii iesene n acele ceasuri:
"Proces-verbal
Subsemnatii meseriasi, muncitori si functionari ai Fabricii de tutun R.M.S., ntruniti
asear, Luni 2 Februarie 1920 n localul "Grzii Constiintei Nationale" Str. V.
Alecsandri No. 3, sub presedintia D-lui C. Pancu, presedinte activ al Grzii, fat cu
tendintele criminale ale unor indivizi care servesc alte interese dect acelea ale
Neamului lor si fat cu propaganda pe care o fac, pentru a lovi si n bunul mers al
acestei institutii ti n existenta noastr a acelor care muncim de o viat ntreag pentru
buctica de pine, care e si singura hran a noastr si a copiilor nostri, noi muncitori
romni cinstiti si legali care ntelegem s mergem sub steagul trii noastre, si care
ntelegem s mergem pe drumul pe care l dicteaz interesele supreme ale neamului
acestuia, pentru bunul mers al acestei institutii, pentru a face s se nceteze odat
propaganda dusmanului printre rndurile noastre, am hotrt s ne constituim ntr-un
sindicat national profesional, pentru care am ales urmtorul comitet si un delegat al
"Grzii Constiintei Nationale".
Urmeaz 183 de semnturi.
"Constiinta"9 Februarie 1920. Nr.17 si 18.
UN TABLOU FIDEL AL SITUATIEI LA 1919
ncerc s redau momentul de la 1919-20, lund din ziare si manifeste ceea ce cred a fi
semnificativ.
Primul manifest lansat de Constantin Pancu n Iasi n August 1919, lipit pe toate
zidurile Iasiului, ntr-un moment de dezorientare general, este semnalul de lupt al
Iasiului muncitoresc romnesc:
"APEL CTRE MESERIASI, MUNCITORI, SOLDATI SI TRANI
ROMNI
Fratilor,
Dup ani de groaznice lupte lumea srbtoreste pacea ntre oameni, conductorii
luminati din toate trile civilizate se silesc s nlture rzboiul prin ntemeierea unei
legi pentru unei vietuiri pasnice n viitor.
Dar iat c din rsrit se aud glasuri de ur care vdesc nzuinta dusmanilor nostri de
a ne sfsia, prin nvrjbire si nentelegerile dintre noi. Din Rusia, stpnit de
ntunericul nvtturilor gresite, pornesc ndemnuri de lupt la foc si la uciderea
fratilor de acelasi snge.
Din Ungaria, care-si plnge mrirea de altdat, se aud aceleasi ndemnuri. Dusmanii
din rsrit s-au unit cu cei din apus ca s tulbure linistea noastr pentru ca apoi s ne
poat cotropi.
Strinii de peste hotare ncearc s mpart paharul cu otrav ntre noi, prin nstrinatii
care triesc la snul trii noastre. Ei au cutezanta s spun c ndemnurile lor le fac n
numele pcii, n numele drepttii si al liberttii, n numele muncitorilor. Cuvntul lor
e minciun, ndemnul lor e venin omortor, cci:
Ei zic c voiesc pacea, dar ei singuri o nimicesc omornd pe cei mai vrednici.
Cer libertatea, dar cu amenintri de moarte, silesc lumea s li se supun.
Doresc nfrtirea, dar ei seamn ura, nedreptatea si desfrul n mijlocul popoarelor.
Mai mult nc: ei zic c voiesc desfiintarea capitalului cstigat prin sudoarea fruntii.
Ne spun c nu voiesc rzboiul dar ei se rzboiesc.
Cer desfiintarea armatei, dar ei se narmeaz. Ne ndeamn s aruncm steagul
tricolor, dar voiesc s ridice n locul lui steagul rosu al urii. S nu dati crezare

manifestelor si ndemnurilor lor precum n-ati dat crezare manifestelor dusmane cnd
luptati la Oituz, Mrsti si Mrsesti.
Datoria oricrui bun Romn este de a se ngriji ca si pe viitor smnta nentelegerii, pe
care o ncearc s o arunce ntre noi, s nu prind rdcini.
Desvrsiti lucrul nceput prin munca si cinstea voastr. Dusmanii vostri sunt: lenea,
ura si necinstea care domnesc peste hotare si care ne amenint si pe noi.
Fiti cu luare aminte! Pstrati-v sufletul curat, nu uitati c mntuirea noastr este
munca, unirea si cinstea.
Frati soldati,
Cu credint n Dumnezeu ati nfrnt puterea vrjmasului. Cu armele voastre ati tras
pentru vesnicie hotarele trii.
Cu sngele vostru ati desvrsit si pecetluit jertfele voastre.
De aceea nu ngduiti ca mini strine si nelegiuite s strice ceea ce voi ati svrsit.
Pstrati mai departe iubirea de tar si credinta ctre Rege. Ati jurat c veti apra cu
ultima pictur de snge hotarele Patriei. Pziti-le n luare aminte, contra relelor
porniri ale vrjmasilor, cci asa au fcut printii si strbunii nostri.
Frati trani,
Dumnezeul printilor nostri s-a nduiosat de suferintele noastre si ne-a dat un an
mbelsugat cum rar s-a vzut. Fiti recunosctori fat de bunul Dumnezeu prin munca
si credinta voastr. nnoiti-v puterile de munc, strngeti cu srguint roadele
pmntului. Fiti linistiti cci pmntul din Tisa, Dunre si Marea Neagr, l-ati cstigat
n ntregime.
Pstrati-l cu sfintenie, aprati bogtia lui prin munca si iubirea voastr.
Frati romni,
n voi st ndejdea si puterea acestei tri. Voi sunteti si fericirea zilei de mine. Iar voi
s nu v agonisiti blesteme, ci binecuvntri.
Dusmanii ne atac la Nistru si la Tisa. Ei ncearc s tulbure si pacea nuntru trii.
Mntuirea noastr e munca, cinstea, iubirea de neam si credinta n Dumnezeu.
Fiti cu luare aminte, chemati la calea adevrat si pe cei care s-au rtcit si au trecut n
rndurile celor fr neam si credint. Strnsi n jurul tronului si uniti sub umbra
steagului tricolor vegheati la linistea trii.
Spuneti strinilor si nstrinatilor care ncearc s ne tulbure, c n jurul nostru s-a
format o gard national care vegheaz si va lupta contra celor ce voiesc s semene
nentelegeri ntre noi.
Romni de pretutindeni, muncitori, meseriasi, soldati si trani, fiti vrednici de
strmosii nostri si de nltimea vremurilor pe care le trim.
(ss) Cercul romn al meseriasilor, Sindicatul tractiunii C.F.R., Sindicatul profesional
C.F.R., Societatea invalizilor de rzboi, Breasla fierarilor etc."
"Constiinta" Anul I. Nr. 1, 30 August 1919.
CONDUCTORII MUNCITORILOR ROMNI
Conductorii muncitorilor romni comunisti, nu erau nici romni si nici muncitori.
La Iasi: Dr. Ghelerter, jidan; Gheler, jidan; Spiegler, jidan; Schreiber, jidan etc.
La Bucuresti: Ilie Moscovici, jidan; Pauker, jidan etc.
n jurul lor o serie de muncitori romni rtciti.
n caz de reusit a revolutiei, presedinte de republic, ce ar fi uzurpat locul mritului
Rege Ferdinand, trebuia s fie Ilie Moscovici.
n parlamentul Romniei Mari la 1919, n timp ce toti deputatii si senatorii tuturor
tinuturilor romnesti unite, nfiorati de marele act al Unirii, se ridicaser n picioare si

aplaudau pe Marele Rege ntregitor, acest domn Ilie Moscovici a refuzat s se ridice,
stnd jos ostentativ.
ATITUDINEA PRESEI JIDNESTI
Este necesar de subliniat atitudinea presei jidnesti n acele momente de mare
primejdie pentru neamul romnesc. Ori de cte ori natia romneasc a fost amenintat
n existenta ei, aceast pres a sustinut tezele care conveneau mai bine dusmanilor
nostri. Dup cum, urmrind evenimentele, usor se poate vedea c aceleasi teze au fost
combtute cu nversunare ori de cte ori ele erau n favoarea unei miscri de renastere
romneasc.
ngrijorrile noastre au fost pentru ei zile de bucurie, iar bucuriile noastre au fost
pentru ei zile de doliu.
LIBERTATEA
Libertatea asa de mult contestat azi miscrii nationale, era atunci ridicat la rangul de
dogm, ntruct ea trebuia s serveasc cauza nimicirii noastre. Iat de pild ce scria
"Adevrul" din 28 Decembrie 1919 sub semntura lui Emil D. Fagure (Honigmann):
"...Acordndu-se dreptul de liber manifestare partidului socialist, nu se poate sustine
c se acord un privilegiu acestui partid. Oricare ar fi partidul care ar voi s
manifesteze, va trebui s se respecte acest drept...".
URA
n aceeasi foaie putem citi:
"Ura trebuie s fie vesnic cluza contra partidului de ucigasi care a domnit n cap cu
Ion Brtianu".
Ura iudaic mpotriva Romnilor e binecuvntat. E sustinut; se face apel la ea. Nu e
o crim. Nu e o rusine medieval.
Cnd e vorba ns ca Romnii s-si apere drepturile lor nclcate, actiunea lor este
etichetat drept ur si ura devine un semn al barbariei, un sentiment njositor pe care
nimic nu se poate cldi.
ORDINEA LEGAL
( "ADEVRUL" 5 OCT. 1919)
"S-a isprvit! Prin <<naltul>> decret lege, pe timpul perioadei electorale se instituie
un nou regim mult mai aspru ca nainte, al strii de asediu si al cenzurii, opozitia si
tara ntreag este scoas n afar de lege.
Este pur si simplu regimul dictaturii militare n care singur coroana este atotputernic. Coroana si partidul liberal, iar ca executor al acestor dou vointe este
guvernul de generali........ astfel decretul lege ne interzice atacurile contra coroanei.
Dac va filuat ca un atac spunerea adevrului c coroana si-a asumat greaua sarcin
de a conduce singur si cu partidul liberal tara, acest atac va trebui totusi s-l dm.
Decretul ne interzice atacul contra formei actuale de guvernmnt, dac prin aceasta
se ntelege c nu avem dreptul s protestm cu toat vehementa contra guvernului
actual care este rezultatul vointei neconstitutionale a dou persoane, noi vom
protesta...
Dac alt cale nu este deschis mpotriva acestei stri de lucruri, dac am sti c
incitarea la revolt sau contra ordinii asa zise legale, ar avea un efect, ceea ce din

nenorocire nu este n-am ezita un singur moment s o facem, cci contra unui regim
dictatorial si de teroare nu exist alt mijloc de lupt.
...Ne socotim n fata unei bande narmate care se pune n afar de legi si uzeaz de
forte brutale...
Cu toate acestea vom flutura acest steag si cznd vom striga totusi: jos tirania;
triasc libertatea".
Iat presa jidneasc de la 1919.
Deci: incitarea la revolt contra Coroanei, contra formei de guvernmnt si ordinii
legale.
INCITAREA LA REVOLT
("ADEVRUL" din 11 OCT. 1919)
"Nebunii! Unde sunt nebunii?"
"Cum am zis, avem prea multi oameni cuminti si nici un nebun. Ori nebuni ne trebuie.
Cei de la 1848 erau nebuni si au dezrdcinat regimul boieresc de atunci...
Ne trebuie si nou nebuni. Cu oameni cuminti care despic un pr n 14 si tot nu se
hotrsc, nu este nimic de fcut. Ne trebuie cel putin un nebun, dac nu mai multi
nebuni. Ce va face nebunul sta, de unde vreti s stiu eu?...
.. .Se cere dar un nebun. S vin dar nebunii.
Pn si socialistii s-au cumintit. Ei au realmente un partid n dosul lor si oameni care
n-ar trebui s aib fric de nimeni. Fric vd c n-au. Dar sunt si cuminti. Ca si
altdat, I. Ndejde, se tin grpis de starea legal. Cei de la putere civili si militari vor
s-i scoat. Inutil ncercare. Tactica lor e starea legal. Chiar cnd sunt mpuscati ca
la 13 Decembrie 1918, cnd sunt snopiti n bti, cnd Frimu este cobort n mormnt
de zbirii si, socialistii protesteaz, ce-i drept, cu mult demnitate, dar nu se abat de la
calea legilor.
n orice caz, ne trebuie nebuni.
S ias nebunii care s nceap actiunea ilegal sau n contra legii, mpotriva strii de
lucruri de astzi.
COROANA
Coroana a constituit n totdeauna pentru Romni un patrimoniu scump. Ea fiind
garantia unittii si a rezistentei noastre n fata oricror primejdii, jidanii n-au pregetat
de a o ataca, de a o insulta si de a o compromite prin orice mijloace.
Iat, de pild, cum trateaz Dimineata din 16 Noiembrie 1919, pe Regele
Ferdinand:
Din cauza unei greseli
Un animal are nevoie de preocupri mrginite, ns mintea lui ajunge ca s le
satisfac. Rareori, foarte rareori, animalul se nseal. Si astfel, tot inteligenta lui,
orict de mic, l mpiedic de a cdea n greseli grosolane.
Nu tot astfel se ntmpl cu Regele.
Voiesc s vorbesc de regele creatiunii.
Regele creatiunii este mult mai inteligent dect un cne, un cal, un mgar. E cert. Dar
pe cnd nici unul din aceste trei animale n-ar clca pe marginea unei prpastii, nu s-ar
arunca pe valurile apei spre a se neca ori n-ar ncerca o miscare vtmtoare, regele
creatiunii svrseste n fiecare zi greseli de neiertat.
..

ntelepciunea cere ca Regele s nu se lase prizonier n mna unui singur om si a unui

singur partid.
Cu tot respectul sunt dator s spun Majesttii Sale c a gresit. Situatia att de neclar
este opera Majesttii Sale. Fiindc Majestatea Sa cednd unor obsesiuni vinovate si
interesate, a fugit de solutiunile firesti pe care le poruncea situatia intern.
Dac nici astzi coroana nu se va hotr s intre pe cile firesti care sunt desprtite de
interesele viitoare, natura si va lua drepturile ei cu nc si mai mare hotrre.
Regele creatiunii este avizat.
BISERICA CRESTIN
(OPINIA DIN 10 AUGUST 1919)
Nationalistii din Iasi ncep s se agite: sunt ns prea putini si prea bicisnici, de aceea
agitatia lor care altdat revolta, astzi este pur si simplu ridicol.
Nationalistii au format o Gard a Constiintei Nationale . S-au lansat manifeste. Se tin
ntruniri Au fost chemati si studentii sovini. Au venit si preoti de rigoare Cnd
pretutindeni, din legiuirile cele mai despotice se sterg deosebirile ntre nationalitti, la
noi nationalistii vor s accentueze aceste deosebiri si mai ales n momentul cnd
conferinta pcii vrea s ne impun n tratat controlul minoritarilor
Cnd pretutindeni Biserica se desparte de stat, rmnnd o afacere particular a
fiecruia, la noi nationalistii fac apel la cler pentru propaganda religioas organizat si
cu caracter de principii
Atunci intervine preotul: cu duhul blndetii, el si mplnt mna n chica poporului
pe care l bate cu fruntea de lespezile Bisericii pn cnd l ameteste. Poporul n
Biseric nvat umilinta si resemnarea. Asa a dat Dumnezeu.
Minciunile acum nu mai amgesc pe nimeni. n zadar nationalistii si anin benzi
tricolore la mnec, n zadar asmut vulgul intelectual mpotriva evreilor, n zadar pun
preotii n biserici s ne afuriseasc. Nu se mai teme nimeni astzi de afuriseala
Dumnealor.
propovduim dragostea ntre oameni. Si dm cu piciorul n usa templelor care
adpostesc ura si rzbunarea.
Isclit: M. Sevastos
PROCESIUNEA
(OPINIA DIN 26 OCTOMBRIE 1919)
La apelul Grzii Constiintei Nationale, onoratul cler si-a pus la dispozitia
manifestantilor brbile, odjdiile si praporii
Luxul ns de avea la dispozitie un Dumnezeu cu un ntreg stat major ar trebui pltit.
Noi preferm ca n birul nostru s se tocmeasc un profesor, nu un preot. Dorim deci
separatia Bisericii de stat. Cci nu admitem s se ncurajeze - prin contributia noastr
fortat - obscurantismul, renuntarea si spiritul de resemnare care mentin regimurile
politiste
ndrt spre Evul mediu? Spre inchizitie? Suntem exasperati de teroarea n sacou si n
tunic, nu mai putem suporta si teroarea n ras Cu durere privim manifestatiile de
pe strzi cu sfori si cu epolete - si nu vrem s mai asistm la defilarea mitrelor si a
basmalelor rosii
De ajuns.
Boltile Bisericilor apas pe umeri neamul omenesc - metaniile l atrag la pmnt.
Va fi o procesiune fad. Vor trece pe strzi odjdii de muzeu, sceptre cu briliante,
mitre Vor trece cruci si patrafire.

Vor trece brbi. Oratori cu gesturi crncene si vor desface pieptul artnd multimii
coasta lor nsngerat - vor suge ntre dinti bureti cu otet
Isclit: M. Sevastos
***
Este clar. De aici si pn la atacarea ofiterilor pentru ruperea epoletilor nu mai este
dect un pas. Si tot numai un pas pn la drmarea bisericilor cu trncoapele sau
pn la transformarea lor n grajduri sau localuri de petrecere sadic pentru jidnasii
de la Opinia, Adevrul, Dimineata si neamul lor.
Am vzut n coloanele acestor ziare, ntr-un ceas de grea cumpn romneasc, toat
ura si vicleana uneltire a unei natii vrjmase, asezat si tolerat aici din mila si numai
din mila Romnilor. Lips de respect pentru gloria armatei romne si pentru sutele de
mii de morti n uniforma ei sfintit; lips de respect pentru credinta crestin a unui
popor ntreg.
Nuera zi s nu se arunce pe fiecare pagin venin n inimile noastre.
Din lectura acelor ziare care mi-au crispat sufletul, am cunoscut adevratele
sentimente ale acestor venetici pe care s le-au dezvluit, fr nici un fel de retinere, n
momente n care ne-au crezut doborti la pmnt.
ntr-un an de zile am nvtat atta antisemitism ca s-mi ajung pe trei vieti de om.
Cci nu poti s izbesti n credintele sfinte ale unui popor, n ceea ce inima lui iubeste
si respect, fr ca s nu rnesti n adncuri si fr ca din rana fcut s nu picure
snge. Sunt 17 ani de atunci si rana sngereaz mereu.
***
S-mi fie ngduit nc odat a-mi ndeplini o datorie sacr, amintind aici de acest
erou, atlet al muncitorimii crestine, meseriasul Constantin Pancu, sub a crui comand
am fost si alturi de care am stat pn cnd Bestia rosie, asa cum i spunea el, a fost
nfrnt.
Acestui om - curajului si pieptului lui - se datoreaz salvarea Iasiului de la nimicire.
Sapte ani mai trziu, acest urias slbit de suferint si de srcie, umbla ca o umbr pe
strzile Iasiului, cernd ajutor pentru a merge s se caute de o boal de inim.
A murit bolnav si srac, uitat si neajutat, n mijlocul unei tri nepstoare si a unui
oras pe care l-a aprat cu pieptul su, n ceasurile cele mai grele.
PRIMUL CONGRES STUDENtESC DUP RZBOI
CLUJ, 4, 5, 6 SEPTEMBRIE 1920
Congresul acesta a avut loc n sala Teatrului National din Cluj, ntr-o atmosfer de
mare entuziasm, datorit unirii neamului romnesc prin forta armelor si jertfelor lui.
Era cea dinti ntlnire a tinerilor intelectuali ai unui popor rzletit n cele patru
vnturi de soart si de nenoroc. Dou mii de ani si de nedreptti si suferinte se
ncheiau acum.
Ct entuziasm, cte emotii sfinte, cte lacrimi n-am vrsat cu totii!
Dar pe ct era de mare entuziasmul care ne coplesea inimile prim mretia lui, pe att
era de mare dezorientarea fat de linia viitorului. De aceast dezorientare a cutat s
profite puterea iudaic. Ea a sugerat si pn la sfrsit a fcut presiuni la minister, prin
masonerie si oameni politici, ca la ordinea de zi a congresului s se pun intrarea
studentilor evrei n centrele studentesti.
Cu alte cuvinte se ncerca transformarea unor centre romnesti n centre mixte
romno-jidnesti.. Primejdia era mare: cu bolsevismul btnd la us si cu perspectiva
de a fi coplesiti ca numr de elemente iudeo-comuniste n propriile noastre centre. Cel
putin n dou dintre ele, Iasi si Cernuti, situatia era tragic.
Cu toate acestea, conductorii congresului, Lbusc, presedintele Iasiului, cu ntreg
comitetul, Nazarie, presedintele Bucurestiului, cu ntreg comitetul si cu toate

societtile, Puscasu, presedintele Clujului, erau cstigati de aceste idei. Tinerii

studenti sunt foarte influentabili, mai ales cnd le lipseste o credint. Ei se las
amgiti nu att prin avantajele materiale imediate care li s-ar oferi, ct mai ales prin
mgulirile ce li se aduc si prin perspectivele de mare viitor ce li se ofer.
Tnrul ns va trebui s stie c n orice post va fi, este o santinel n slujba neamului
si c a se lsa cumprat, flatat, ademenit, nseamn o prsire de post, poate nsemna
o dezertare sau chiar o trdare.
Micul nostru grup de la Iasi, invincibil prin hotrrea sa, unit cu grupul bucovinenilor,
s-a luptat cu ndrjire timp de dou zile. Pn la sfrsit a nvins. Congresul a admis
motiunea propus de mine, prin vot nominal, mpotriva motiunii sustinut de ntreaga
conducere studenteasc. Votul acesta cred c nu l-a dat congresul din convingere, ci
mai mult impresionat de hotrrea si disperarea cu care a fost dus lupta.
Studentimea cernutean, care nu trecea de 60 la numr, s-a purtat admirabil. Micul
nostru grup al iesenilor, nu trecea de 20, de asemenea. Dac mai adugm nc 20,
grupul Ciochin, tot de la Iasi, lupta de 2 zile a fost de 100 contra 5.000.
Victoria noastr de atunci a fost hotrtoare. Centrele studentesti, dac punctul nostru
de vedere ar fi czut, si-ar fi pierdut caracterul lor romnesc si, n contact cu jidanii, ar
fi apucat pe calea bolsevismului. Studentimea romn a fost la o mare rspntie.
Iar cel mai trziu, la 1922, n-am mai fi avut o izbucnire a unei miscri studentesti
romnesti, ci poate o izbucnire a revolutiei comuniste.
DESCHIDEREA UNIVERSITTII DIN IASI N TOAMNA ANULUI
1920
La celelalte centre universitare, liniste. Noi eram ns condamnati la rzboire.
Pentru prima oar n istoria Universittii iesene, senatul universitar anunt
deschiderea cursurilor fr preoti si fr serviciul religios. Pentru a ntelege cineva
durerea noastr, trebuie s stie c aceast solemnitate era, nentrerupt, de o jumtate
de veac, cea mai frumoas srbtoare a
universittii. Veneau: tot senatul universitar,
toti profesorii, toti studentii si cei nou
nscrisi; era prezent elita intelectual a Iasiul
ui. Mitropolitul Moldovei sau Vicarul oficia
slujba n aul, binecuvntnd nceputul
muncii pentru cultura poporului romn. Dar
acum universitatea noastr se dezbrca,
printr-un gest al senatului universitar, de
podoaba traditiei ei semiseculare.
Mai grav: universitatea Iasiului crestin, cea
mai nalt scoal romneasc, proclama n
ceasurile grele de atunci, lupta contra lui
Dumnezeu, alungarea lui Dumnezeu din
scoal, din institutii, din tar.
Profesorii Universittii din Iasi, afar de cei
4-5 cunoscuti, au primit cu mare satisfactie
hotrrea pgn a senatului, acest pas
nainte, care va scoate stiinta romneasc
din barbarie si din prejudectile medievale. Studentii comunisti jubilau, jidnimea
triumfa, iar noi, ctiva, ne ntrebam cu durere: oar e ct mai este pn cnd vor fi
drmate bisericile iar preotii n odjdii rstigniti n altare?

Un numr de vreo opt studenti nationalisti, care ne aflam n Iasi, am umblat zadarnic
pe la usile multor profesori, ncercnd s-i convingem a reveni asupra msurilor luate.
Repetatele noastre interventii n-au dus la nici un rezultat.
Si atunci, n ajun, am hotrt un lucru grav: s ne opunem cu forta la deschiderea
universittii.
Ne-am culcat cu totii n str. Suhupan nr.4, sediul actiunii noastre, pentru a rmne
grupati. La 6 dimineata eu am plecat nainte cu Vladimir Frimu, urmnd ca ceilalti s
vin dup noi. Am nchis si baricadat usa din dos a universittii, lsndu-l pe Frimu
acolo.
Eu am fcut un afis scris cu creionul rosu, pe care l-am lipit pe usa cea mare de la
intrare: Aduc la cunostinta domnilor studenti precum si a domnilor profesori, c
aceast universitate nu se deschide dect n urma slujbei religioase traditionale.
Restul camarazilor n-a venit dect trziu, prea trziu.
De la ora 8 au nceputs vin studentii. Eu am rezistat singur la us pn la ora 9 si
jumtate, cnd n fata universittii se adunaser peste 300 de studenti.
n momentul cnd profesorul Mller de la matematici voia s intre cu forta, i-am spus:
Cnd ati intrat profesor la universitate ati jurat pe cruce. Pentru ce v ridicati cum
mpotriva crucii? Sunteti un sperjur, pentru c ati jurat ntr-un lucru n care nu ati
crezut, iar acum v clcati jurmntul.
Atunci studentii, peste 300, n frunte cu Marin, seful comunistilor, cu Hritcu, cu
Ionescu de la Botosani, s-au repezit asupra mea, m-au ridicat pe sus, au deschis usa de
la universitate, m-au introdus n sala pasilor pierduti, unde m-au purtat ca ntr-un
vrtej de la un capt la cellalt al slii timp de aproape o jumtate deor, dndu-mi cu
bastoanele si cu pumnii n cap. Nici o aprare si nici o ripost nu mai era posibil,
deoarece eram prins la mijloc si mpins din toate prtile primind lovituri de
pretutindeni.
n sfrsit am fost lsat.Pe cnd stteam ntr-un colt si m gndeam la nenorocul
nfrngerii mele, au sosit si cei sase. Biruinta adversarilor n-a durat ns mult pentru
c peste putin timp secretarul universittii s-a cobort de la rectorat si a afisat
urmtoarele: Se aduce la cunostinta tuturora c rectoratula hotrt ca universitatea s
rmn nchis pn Miercuri, cnd se va deschide cu serviciul religios. Era un mare
triumf pe care l-am primit cu o bucurie nespus.
Miercuri dimineata, peste dou zile, n sala arhiplin de lume din ntreg orasul s-a
oficiat serviciul religios. Pe mine m-au felicitat toti. A vorbit nentrecut de frumos
profesorul A. C. Cuza.
De atunci mi s-a nrdcinat credinta care nu m va prsi, c cel care lupt, chiar
singur, pentru Dumnezeu si neamul su, nu va fi nvins niciodat.
***
n opinia public a Iasiului, aceste lupte, n special cele de la Regie si Ateliere si acum
n urm cea de la Universitate au avut un puternic rsunet. Adversarii au nceput s-si
dea seama c bolsevismul nu poate nainta fr obstacole serioase, chiar atunci cnd
de partea lui sunt aproape toti profesorii universittii, toat presa, toat jidnimea,
marea majoritate a muncitorilor, iar de cealalt parte numai un minim grup de
tinericare nu opun altceva acestor valuri uriase dect uriasa lor credint n viitorul
trii. Tinerii acestia prezentau rezistenta unor vointe nfipte n pmnt ca niste stnci
peste care lumea usor putea vedea, nu numai c nu se poate psi fr pericol, dar c
nu se poate psi niciodat.
Adversarilor le era team, nu de noi, ci de hotrrea noastr.
Lumea cealalt, Iasiul crestin si romnesc, ne ncuraja si ne urmrea cu simpatie.

ANUL UNIVERSITAR 1920-1921

nceput n conditiunile artate mai sus, anul acesta a fost un sir nentrerupt de lupte si
ciocniri. Noi, studentii lupttori, ne-am organizat n jurul cercului studentesc Stefan
Vod al crui presedinte eram. De aici ne-am atacat adversarii, biruindu-i rnd pe
rnd.
Dispretuitori fat de cultura romneasc, acestia ne priveau de sus universitatea si tot
ce aveam noi n tara aceasta, cu pretentii de savanti si ndrumtori, ca niste oameni
sositi dintr-o mare tar pe un pctos si napoiat pmnt romnesc.
Or fi avut ei dreptate n unele privinte, dar n curnd aveau s se izbeasc n mica
noastr tar de un mare bun simt romnesc secular, pe care acolo, n marea lor
mprtie de peste Nistru, s-a dovedit a nu-l fi avut de loc.
La universitate ntrunirile deveniser imposibile. Nici o hotrre nu se mai putea lua.
Marea majoritate a studentilor era format din comunisti si simpatizanti de-ai lor. Dar
nu putea face nici un pas nainte deoarece grupul nostru, care nu trecea de 40, era
totdeauna prezent. El atac si nu mai permite vnturarea ideilor si practicilor
comuniste.
Greva general ncercat n Universitatea iesean, cu ocazia arestrii studentului
comunist Spiegler, esueaz dup o zi, deoarece grupul nostru ocup cantina si
interzice intrarea la mas a grevistilor, bazndu-se pe principiul: Cine nu munceste,
nu mnnc. Toate interventiile rectorului si ale profesorilorde a ne convinge ca
acesti studenti s fie lsati la mas, rmn zadarnice.
***
Peste putin timp, grupul nostru va cstiga o alt victorie: schimbarea uniformei.
Studentii comunisti purtau sepci rusesti. Nu pentru c nu aveau altceva, ci ostentativ,
ca s afirme bolsevismul. Cu ocazia unei ncierri la universitate, aceste sepci au fost
luate si arse n Piata Unirii. Apoi, n fiecare zi, la universitate, pe strzi, prin localuri,
ncepe vntoarea. Toate sepcile sunt arse. Dup o sptmn au disprut com plet si
pentru totdeauna.
***
Grupul nostru trece mai departe. Se ia la lupt cu presa iudeo-comunist. El ns n-are
pres ca s se lupte pe calea scrisului. n urma unor articole necuviincioase la adresa
Regelui, Armatei si Bisericii, grupul nostru scos din rbdri ptrunde la redactiile si
tipografiile ziarului Lumea, condus de jidanul Hefter, si Opinia si sfarm
tiparnitele care mprstiau otrav si insult.
Provocam dezordini, fr ndoial, dar acele dezordini vor opri marea dezordine,
ireparabila dezordine pe care o pregteau n tara aceasta simbriasii revolutiei
comuniste.
***
Toate acestea ns m vor fixa n obiectivul rzbunrilor.
Presa jidneasc ne atac. Eu voi riposta violent.
ntlnind pe strad redactorii Opiniei, n urma unui schimb de cuvinte, dup ce le
cer socoteal pentru ofensele aduse, ne ncierm. Adversarii mei sunt btuti bine.
A doua zi ns toate ziarele din Iasi fac front contra mea: Opinia, Lumea,
Miscarea.
ELIMINAT PENTRU TOTDEAUNA DIN UNIVERSITATEA
IESEAN
Lucrurile nu se opresc aici. Imediat intervine senatul universitar, se ntruneste si, fr
a m audia, m elimin pentru totdeauna din Universitatea iesean.

n sfrsit Universitatea si Iasiul vor scpa de tulburtorul ordinii publice, care timp de
doi ani a stricat pacea iudeo-comunistilor si s-a opus la toate ncercrile acestora de a
dezlntui revolutia pentru detronarea regelui, arderea bisericilor, mpuscarea ofiterilor
si masacrarea a sute de mii de romni.
Oamenii ordinii si legalittii sunt, pentru senatul universitar, comunistii. Eu, sunt
tulburtorul acestei ordini.
CONSILIUL FACULTTII DE DREPT
Dar planul lor se sfarm. Pentru c intervine un fapt ntr-adevr unic, n manifestrile
obisnuite ale vietii noastre universitare. Consiliul Faculttii de Drept se sesizeaz de
eliminarea pronuntat de senat si, avnd n frunte pe profesorii Cuza, decan, Matei
Cantacuzino si Dimitrie Alexandrescu se opune acestei eliminri.
ncercrile consiliului de a tempera furia senatului universitar dau gres. Senatul nu
renunt la pedeapsa dat.
Atunci Facultatea de Drept si retrage reprezentantul din senat, nu se supune hotrrii
acesteia si se declar independent.
Pe mine facultatea m anunt c m pot prezenta la cursuri, deoarece consiliul
profesoral refuz s recunoasc hotrrea senatului universitar.
A rmas astfel pe mai departe, student al Universittii din Iasi.
n urma acestui fapt, timp de trei ani, consiliul Faculttii de Drept nu si-a mai trimis
reprezentant n senat. Conflictul a durat ani de zile, chiar dup plecare mea din
universitate.
Mai trziu, cnd mi-am luat licenta, rectoratul a refuzat s-mi elibereze diploma. Nu
mi-a eliberat-o nici pn n ziua de azi. Pentru nscrierea n barou si pentru
continuarea cursurilor n strintate m-am servit numai de certificatul eliberat de
facultate.
ANUL UNIVERSITAR 1921-1922
Noul an universitar s-a deschis n conditii normale. Cu serviciu religios. Din nou
universitatea si Iasiul sunt n srbtoare.
n Bucuresti, acest mare eveniment trece aproape neobservat.
Acolo, multimea studentilor, masa studenteasc se pierde n multimea sutelor de mii
de oameni, azgomotului, a luminilor, a intereselor care se ciocnesc brutal. La Iasi,
cnd pleac studentii, e melancolie general, ca la plecare cocorilor si a
psrilor,toamna; cnd vin studentii, vine tineretea, vine viata. E zi de srbtoare. La
Bucuresti studentul se simte singur n mijloculunei lumi imense care nu-l vede, nu-l
apreciaz, nu-l mustr, nu se intereseaz de el, nu-l iubeste.
Educatia studentului la Iasieste incomparabil, pentru c el se dezvolt ca si un copil
sub iubirea mamei sale, la adpostul dragostei romnilor. Aici neamul si creste
studentii. Eu nsumi datorez acestui Iasi o parte nsemnat de recunostint pentru tot
ce am putut s fac. Am si mtit totdeauna grija pe care mi-a purtat-o acest suflet al
Iasiului, am simtit raza iubirii lui, i-am simtit mustrarea, ncurajarea, ndemnul,
chemarea la lupt.
Pe noi, studentii de la Iasi, ne urmresc acestea si acum si ne vor urmri pn la
sfrsitul vietii, ca amintirea ndemnurilor si dragostei mereu prezent a mamei.
Din toate generatiile studentesti care s-au perindat prin Iasi, pe cti nu i-a urmrit
toat viata ndemnul, chemarea la lupt a Iasiului! Pe cti nu i-a urmrit, pn n
mormnt, pe cti nu-i urmreste si astzi, mustrarea lui!
***

De la nceputul anului se observ c iudeo-comunismul ddea napoi dezorientat si cu

moralul aproape pierdut. Nici o ncercare de rezistent.
Noul val de studenti, acum nscrisi, auziser cu totii de luptele noastre si de mult
asteptau s vin alturi de noi. Ajunsi aici, au intrat n rnduri.
PRESEDINTE LA SOCIETATEA STUDENTILOR N DREPT
n toamna aceea am fost ales presedinte as Societtii Studentilor n Drept. Senatul
universitar n-a voit s m valideze sub pretext c sunt eliminat din universitate. M-am
validat singur.
Societatea Studentilor n Drept, ca si toate celelalte societti pe facultti, avea ca scop
activitatea stiintific de completare si aprofundare a studiilor n domeniul respectiv.
Asa bunoar, sub presedintia lui Nelu Ionescu, cu doi ani nainte de mine, Societatea
Studentilor n Drept tinea sedinte aproape sptmnal. Un student citea o carte de
drept sau n legtur cu dreptul, o rezuma n sedint, o critica si apoi urmau discutii
contradictorii.
Eu am pstrat norma general, dar am venit cu ceva nou. Toate aceste lucrri si
referate nu se puteau face dect avnd ca obiect problema jidneasc n lumina
stiintei.
Se citeau lucrri asupra acestei probleme n Romnia si n strintate, asupra puterii
iudaice internationale, asupra istoricului acestei probleme la noi si aiurea. Studiam
mijloacele de lupt ntrebuintate n contra noastr, spiritul si mentalitatea iudaic si
preconizam mijloace de lupt si de aprare.
Urmau, dup fiecare expunere, discutii, completri si la urm formularea adevrului
stabilit pentru ca fiecare s poat pleca lmurit. Apoi, n continuare, cutam n
aceleasi sedinte, s realizm:
a.identificarea la fiecare pas a acestui spirit si mentalitti iudaice infiltrate pe
nesimtite n felul de a cugeta si a simti al unei nsemnate prti dintre romni;
b.dezintoxicarea noastr, eliminarea iudaismului introdus n cugetarea noastr, prin
crti de scoal, de literatur, prin profesori, prin conferinte, prin teatru, prin
cinematografie;
c.ntelegerea si demascarea planurilor jidnesti mascate sub attea forme. Cci avem
partide politice, conduse de romni, prin care vorbeste iudaismul; ziare romnesti,
scrise de romni, prin care vorbeste jidanul cu interesele lui; conferentiari romni,
autori romni, gndind, scriind si vorbind jidneste n limba romn.
Am nceput s ne dm seama, studiind toate acestea, c pentru prima dat n istorie,
poporul romn a venit n contact cu un neam care ntrebuinteaz ca arme de lupt si
distrugere, ca arm national, viclenia si perfidia.
Romnul n-a cunoscut dect lupta dreapt. n fata noilor mijloace jidnesti, el s-a
gsit dezarmat. Ne-am dat seama c totul se reduce la cunoasterea inamicilor si c n
momentul n care noi, romnii, i vom cunoaste, i vom nvinge.
***
Sedintele noastre au urmat regulat timp de un an de zile.
Ele atrgeau studenti de la toate faculttile n numr din ce n ce mai mare, nct
centrul studentesc si pierduse aproape fiinta. ntreaga studentime gravita n jurul
activittii Societtii Studentilor n Drept.
Amfiteatrul devenise nencptor pentru multimea de studenti care venise s ia parte
la aceste sedinte.

n numr din ce n ce mai mare participau studentii basarabeni. O jumtate de an de

activitate ne aduce un adevrat miracol: trei sferturi dintre studentii basarabeni
crestini se trezesc, se simt chemati la o viat nou, se lumineaz la fat.
n scurt timp, ei vor deveni cei mai credinciosi soldati ai luptei noastre, ajungnd prin
credint, devotament, curtenie sufleteasc si spirit de jertf n fruntea miscrii care
ncepuse a se nfiripa. Momentul acesta de nfrtire ntre noi, n aceeasi lumin si de
legmnt de lupt pentru tara crestin n contra hoardelor iudaice nseltoare, nu-l
vom uita niciodat. Cei ce ne rzboisem pn ieri, acum ne mbrtisam.
***
ndreptarele de orientare la aceste sedinte erau scrierile geniilor noastre nationale,
Bogdan Petriceicu Hasdeu, Vasile Conta, Mihail Eminescu, Vasile Alecsandri etc., si
mai cu seam, scrierile si prelegerile profesorului Cuza, scrierile profesorului
Paulescu, lectiile de educatie national ale profesorului Gvnescul.
Toate scrierile profesorului Cuza erau, nu o dat citite, ci de trei-patru ori citite si
studiate. n special cursurile sale de economie-politic ce tratau, de la nltimea
catedrei, n chip strlucit, chestiunea jidneasc, chemnd pe romni la ntelegerea
celei mai grave probleme prezente a lor, ne-au fost cluz n fiecare moment n
sfortrile pentru cunoasterea ei. Cel mai mare noroc al nostru sideci al romnilor a
fost profesorul Cuza, unul dintre cei mai strluciti cunosctori ai problemei jidnesti
din lume, cruia i datorm puterea noastr de a ne orienta fat de toate manoperele
jidnesti.
Cursurile lui, de o mare nltime academic, erau urmrite de toti studentii cu o
nemaintlnit atentie. Amfiteatrul Faculttii de Drept era totdeauna nencptor. nc
mult vreme de acum ncolo, Universitatea iesean nu va mai avea un profesor ale
crui predici de nationalism s trezeasc un interesasemntor.
***
n acest timp, viata multora dintre noi ncepe s-si gseasc un rost unic pe deasupra
tuturor intereselor: acela de a lupta pentru neamul nostru primejduit n existenta sa.
VIZITA LA UNIVERSITATEA DIN CERNUTI
La celelalte universitti, liniste. La Cernuti, nc din primvara anului 1921, au
nceput miscri pe tema romnizrii teatrului. O lupt aprig de cteva zile s-a sfrsit
cu victoria studentilor. Acum, n primvara anului 1922, am organizat cu Societatea
Studentilor n Drept o vi zit a iesenilor la Cernuti. Am fost bine primiti de profesori
si studenti. Cei peste 100 de vizitatori, n timpul celor trei zile ct am stat acolo, n-am
fcut alta, dect s mprtsim si colegilor cernuteni credinta cea nou care se
nfiripase n sufletul nostru.
N-a fost greu. Pentru c Cernutii, ca si Iasiul si mai mult nc gemea, cu strzile lui
ntregi, cu comertul lui, cu bisericile lui prginite, cu pmntul si cu romnii lui, sub
cotropirea jidneasc. n scurt, s-a furit ntre noi o strns legtur sufleteasc,
bazat pe dorul si visul comun de a ne vedea odat neamul trezit la constiinta
demnittii, puterii si drepturilor lui de stpn pe soarta si pe tara sa. Aceast legtur
s-a ntrit apoi prin vizita pe care ne-au ntors-o cernuteniio lun mai trziu. Acum lam cunoscut pe Tudose Popescu, acea figur frumoas de tnr lupttor, cu chip de
pandur, care a fost mai trziu unul dintre conductorii miscrii studentesti si care
astzi doarme ntr-un cimitir srac, sub o biat cruce uitat.
REVISTA APRAREA NATIONAL
La 1 Aprilie 1922 apare revista bilunar Aprarea National, sub conducerea
profesorilor Cuza si N. C. Paulescu. Oricine si poate da seama ce a nsemnat pentru
noi, n mijlocul gndurilor si frmntrilor noastre, aparitia acestei reviste.

n ea gseam tot ce ne trebuia pentru o perfect lmurire si narmare a noastr.

Articolele profesorilor Cuza si Paulescu erau citite cu religiozitate de tot tineretul si
aveau pretutindeni n rndurile studentilor, si la Bucuresti si la Cluj, un mare rsunet.
La 1 si 15 ale lunii, pentru noi era un triumf. Numerele revistei erau adevrate
transporturi demunitii prin care noi nvingeam argumentrile presei jidnesti.
Cred nimerit s dau aici cteva articole ale profesorilor Cuza si Paulescu aprute n
acea vreme.
Spiritul divin al adevrului va apra n veci omenirea
n rezumat, Talmudul - legislatia politico-religioas a ovreilor - n loc s combat, ca
Evangheliile, patimile de proprietate si de dominatie, el mpinge din contr aceste
vicii la o culme nemaipomenit, pentru ca s realizeze visul lui Iuda de a fi, n acelasi
timp, si proprietarul ntregului pmnt si stpnul ntregii omeniri.
Dar, - pe cnd apostolii crestini predicar idealul lor n fata cerului, - Talmudul se
ascunde: iat cele dou apendice ale sale, Cahalul si Francmasoneria, sunt nc si mai
vizibile ca dnsul.
Tus-trei ntrebuinteaz, pentru a rmne n ntuneric, un mijloc scrbos si blestemat,
adic minciuna.
Minciuna este deci baza sistemului jidovesc, cruia i se poate zice: vorbesti, deci
minti.
Dar minciuna are un dusman pe care-l urste de moarte, anume adevrul.
Or, adevrul este trstura distinctiv a Crestinismului. Hristos a zis: Eu sunt
adevrul si de aceea doctrina lui este n execratie naintea lui Israel.
Minciuna, din contr, caracterizeaz ceea ce se numeste Spiritul rului sau
Diavolului. Astfel Iisus, adresndu-se ovreilor, le zise:
Voi din tatl vostru Diavolul sunteti si poftele tatlui vostru voiti s faceti. Acela
ucigtor de oameni a fost dintru nceput si ntru adevr n-a sttut, cci nu este adevr
ntru dnsul.
Cnd grieste minciuna, dintre ale sale grieste, cci mincinos este si tatl ei.
Prsind lumea, Hristos a trimis ucenicilor si o arm invincibil, adic Duhul Su.
Spiritul divin al Adevrului, care va apra n veci omenirea, n contra spiritului
diavolesc al minciunii.
naintea acestui Spirit al Adevrului m nchin, strignd din adncul sufletului: CRED
N DUHUL SFNT!
(Prof. Dr. N. C. Paulescu, din Fiziologia Filozofic. Talmudul, Cahalul, FrancMasoneria, vol.II, Buc. 1913, pag. 300-301)
Stiinta antisemitismului
nc o mperechere de vorbe, oribil: stiinta antisemitismului. Cum poate fi
antisemitismul, stiint? Se vor ntreba indignati savantii cu rocele, savantii cu
focele, savantii cu ixele, savantii cu sufixele, savantii cu fixele lor pretinse
idei de cultur?
Antisemitismul? Pentru savantii acestia e doar numai o slbticie: manifestatie oarb
de instincte brutale, rmsite ale unor timpuri preistorice. O rusine n mijlocul
civilizatiei noastre, pe care o condamn deopotriv stiinta si constiinta luminat a
omului liber de prejudecti si patimi.
Aceasta este atmosfera pe care au creat-o, mai cu deosebire jidanii - si pe care o
ntretin jidnitii - n jurul antisemitismului, prostind pe naivi sau exploatnd naivitatea
celor prosti, cu pretentii: de a fi si ei la nltimea civilizatiei moderne. Si cine nu
voieste s fie?

De pild, e un caz interesant al unui jidnit, de origine el nsusi jumtate jidan,

vorbind cu ctiva ani mai nainte, cu aere de strasnic savant despre antisemitismul
nostru, care era si pe vremea aceea ceea ce este acum, neschimbat.
Si iat ce ne spune acest autor, nomen-odiosum - trdtor atunci al gndirii nationale,
precum a fost mai pe urm, trdtor al actiunii nationale, n timpul rzboiului - n
revista Viata Romneasc, anul II, nr.11, din Noiembrie 1907 (pag. 186, 204-207).
Vreau s vorbesc despre chestiunea evreiasc cu desvrsire denaturat de
iudofagia vulgar si feroce a antisemitilor nostri, care astfel ne compromit n fata
lumii civilizate
Cu armele ruginite, scoase din arsenalul prigonirilor medievale cu propaganda de ur,
cu ptimasa attare la excese, cu rscolirea n masele populare a instinctelor
bestiale se poate numai compromite o cauz dreapt, - care nu este numai cauza
antisemitismului
A da, ns acestui conflict un aer fals de prigonire a unei rase, de prigonire
religioas, de antisemitism ntr-un cuvnt, poate servi numai cauza adversarilor,
bucurosi s exploateze divagrile ctorva maniaci scandalagii antisemiti, provoac
punerea la ordinea zilei a ntregii chestiuni prematur
Nici un popor, cu att mai putin al nostru, nu se poate ngrdi pn la infinit, fr
pedeaps, mpotriva ideilor moderne si nici mpotriva actiunii politice din
afar(Puncte. Punctele de la urm sunt ale autorului). Asadar nu suspensive, ci
ameninttoare, prnd a cuprinde o strasnic prevedere politic, n.r.)
A pune, deci, chestiunea noastr pe terenul antisemitismului, pe al urii de ras,
nseamn a ne duc e la o nfrngere rusinoas si fatal pentru noi Porniri asiatice
demagogie violent, agitatiune nesntoas ncercare de a specula asupra patimilor
ntunecate (Puncte. Punctele de la urm sunt iar ale autorului, cuprinznd aceeasi
amenintare: pentru asemenea oribile crime, ale antisemitismului nostru, n.r.)
Am reprodus aceast conceptie tipic a tuturor jidnitilor. i se vede la ce se reduce:
clisee (lumea civilizat, ideile moderne), dar mai cu deosebire injurii (iudofagia
vulgar si feroce, arme ruginite, instincte bestiale, divagrile ctorva maniaci,
scandalagii antisemiti, porniri asiatice, patimi ntunecate).
Asemenea aprecieri, le gsim nu numai la jidnitii vulgari, ci uneori chiar la unii
reprezentanti de altfel distinsi ai culturii, n alte domenii. Astfel, de pild, eminentul
jurisconsult, profesor universitar, orator, om politic, fost ministrual instructiei publice,
d. C. Arion, mi-a servit din cauza antisemitismului meu, n plin adunare a
deputatilor, apostrofa - putem zice celebr, venind de la un brbat ca acesta numindu-m: omul cavernelor.
Ct pentru jidani - explicatia pe care o dau ei antisemitismului este nc si mai
caracteristic. Pe lng obisnuitul cliseu, cu slbticie si ur - fireste, fr motiv, cci
nu le convine s discute motivele - antisemitismul este dup dnsii: o nebunie, o
degenerare intelectual, o boal a spiritului. n modul acesta consider unul dintre
intelectualii moderni cei mai distinsi ai jidanilor, Dr. K. Lippe, de ilustrorigine, ca
strnepot al vestitului comentator al Talmudului, Rasi, din veacul de mijloc - cel cu
tob sebegoim harog, pe cel mai bun dintre goimi, omoar-l.
Med. Dr. K. Lippe, pripsit la noi din Galitia si stabilit la Iasi - unde a fost nchis,
omornd prin avort o crestin - a publicat chiar o scriere special cu titlul: Simptome
ale boalei mintale antisemite (Simptome der Antisemitischen Geistes Krankheit,
Iassy 1887).
Si ca o dovad c argumentele de care se servesc jidanii paraziti, mpotriva
antisemitismului, sunt de o extrem srcie - ca si ale jidnitilor si pururea aceleasi iat ce spune, chiar acum n urm, Curierul Israelit, oficialul organ el Uniunii Evreilor

pmnteni, n articolul de fond al numrului su de Vineri, 15 Septembrie 1922,sub

titlul injurios pentru noi, care scriem la APRAREA NAtIONAL, numindu-ne o
band de misei:
Este la antisemiti o stare de degenerare intelectual ajuns la perversitatea simturilor,
un fel de sadism mental, de care cei loviti sunt mpinsi la minciun si calomnie.
Cum vedeti, este o explicatie foarte simpl dar si extrem de naiv: tot ce se spune
contra jidanilor este minciun si calomnie, datorit unor degenerri intelectuale
specifice.
Definitia antisemitismului - de ctre jidniti si jidani - se rezum, dar, n aceste dou
cuvinte: slbticie si nebunie: se ntelege: ale antisemitilor. Ct pentru jidani - ca
fenomen social - ei nici nu intr n explicatia aceasta. Ca si cum nu ar fi.
Slbticia si nebunia au fcut ca toate popoarele, n toate timpurile, egiptenii,
persii, grecii, romanii, arabii precum si natiile moderne pn n ultimul timp, s
considere pe jidani ca un pericol national si s ia msuri mpotriva lor.
Slbticia si nebunia au ntunecat ntelegerea celor mai strluciti reprezentanti ai
culturii tuturor natiilor, ca Cicero, Seneca, Tacit, Mohamed, Martin Luther, Giordano
Bruno, Friederich cel Mare, Voltaire, Napoleon I, Goethe, Herder, Immanuel Kant,
Fichte, Schopenhauer, Cherles Fournier, Ludwig Feuerbach, Richard Wagner, Bisma
rck, Rudolf Virchow, Theodor Billroth, Eugen Duhring, si altii nenumrati, n toate
domeniile, ca s se pronunte contra jidanilor.
Slbticia si nebunia, n sfrsit, explic antisemitismul celor mai alesi
reprezentanti ai culturii noastre, ca Simeon Brnut, B. P. Hasdeu, Vasile Alecsandri,
Vasile Conta, Mihail Eminescu.
Slbatici si nebuni: toti acestia. Civilizati si cuminti: jidnitii. Iar jidanii: inexistenti.
Asemenea aberatii se sfarm de la sine. Cu toate acestea, pentru a confuziona spiritul
maselor, ele se produc necontenit. De aceea tocmai si pentru c asemenea teorie vrednic de capul jidanilor si de imbecilitatea si venalitatea jidnitilor - nu este
capabil s nteleag antisemitismul, ca fenomen social, noi i vom spune teoria
antisemit.
Dup aceast teorie, a noastr, n alctuirea antisemitismului trebuie s deosebim trei
momente: instinctul, constiinta, stiinta.
Instinctul a fcut ca ntotdeauna multimea, care se preocup n primul rnd de
interesele sale materiale imediate, s se mpotriveasc parazitismului jidanilor, prin
miscri populare, adeseori sngeroase, si generale, precum a fost ntre altele multe,
pretutindeni, teribila miscare a cazacilor, din Ucraina, condus de Bogdan
Hmelnischy si n care au pierit peste 250.000 de jidani n 1649.
Constiinta pericolului jidovesc se trezeste treptat, mai nti n clasele culte, si apoi se
ntinde la tot mai multi, care se unesc cu multimea, sprijinind revendicrile ei, ele
nsele devenind constiente.
Stiinta ncepe cu cercetri partiale, pn cnd ajunge - abia n zilele noastre - la
determinarea obiectului ei, cercetnd iudaismul ca fenomen social, desprtit de mediul
n care caut s se confunde si constatnd c el este o problem uman, si cea mai
mare, a crei solutie trebuie gsit.
Cercetrile partiale, prin rezultatele la care ajung, am putut zice c formeaz
antisemitismul stiintei. Aceasta este baza, care nu se confund ns, cu stiinta
antisemitismului. Ceea ce le deosebeste este obiectul lor diferit. Si iat definitia - prin
determinarea obiectului - a acestei stiinte, care se vede c este o adevrat stiint cu
domeniul ei propriu: Stiinta antisemitismului are ca obiect iudaismul ca problem
social, fiind astfel, n mod necesar, sinteza tuturor stiintelor care pot contribui l a
solutia ei.

Care sunt aceste stiinte, care prin cercetrile lor partiale contribuie la cunoasterea
iudaismului, am vzut. Si iat n ce fel stiinta antisemitismului se foloseste de
rezultatele lor, pentru a ndruma solutia ei.
Istoria: constat c de la nceput jidanii sunt un popor rtcitor printre celelalte
popoare, nomad, fr patrie. Stiinta antisemitismului stabileste c acest nomadism
este contrar existentei popoarelor sedentare agricole si nu poate fi tolerat.
Antropologia: constat c jidanii sunt un amestec de rase diferite ntre dnsele,
nenrudite, ca semitii, arianii. negrii, mongolii. tiinta antisemitismului explic
sterilitatea natiei jidnesti n domeniul culturii, ca un efect al acestei corciri si arat c
aceast corcitur nu poate ser vi cu nimic cultura celorlalte natii, pe care numai o
falsific, denaturnd caracterele ei.
Teologia: constat c religia jidneasc este o religie particularist, bazat pe
legmntul special ncheiat de Dumnezeul lor, Iahve, cu jidanii, considerati ca popor
ales, ca popor sfnt (am codes), desprtit de celelalte popoare.
Stiinta antisemitismului deduce cu rigurozitate c o asemenea conceptie exclude
posibilitatea oricrei conlucrri pasnice si a oricrei asimilri cu jidanii.
Politica: constat c pretutindeni, n mijlocul celorlalte natii, jidanii au organizatia lor
social deosebit, constituind stat n stat. Stiinta antisemitismului conchide c jidanii
sunt un element anarhic, periculos existentei tuturor statelor.
Economia politic: constat c jidanii au trit n toate timpurile, chiar n Palestina, ca
popor suprapus celorlalte natii, exploatnd munca lor, fr ca ei s fie direct
productori. Stiinta antisemitismului zice c orice natie are dreptul s-si apere munca
sa productiv de exploatarea jidani lor, care nu pot fi tolerati a tri ca paraziti,
compromitnd existenta popoarelor.
Filosofia: constat c conceptia iudaismului despre viat este un anacronism contrar
propsirii umane. Stiinta antisemitismului impune , ca o datorie ctre civilizatie, ca
aceast monstruozitate cultural s fie nlturat prin silintele unite ale tuturor natiilor.
Pe constatrile obiective ale diferitelor stiinte speciale - deosebite de dnsa, stiinta
antisemitismului - si bazeaz concluziile ei, care toate duc, cu necesitate, la aceeasi
solutie: eliminare jidanilor din mijlocul celorlalte popoare, punnd capt existentei lor
nefiresti, parazitare, datorate unor conceptii anacronice, contrar civilizatiei si linistii
tuturor natiilor si pe care ele nu o mai pot tolera.
Acea st teorie antisemit difer, cum se vede, de teoria jidneasc si a jidnitilor,
care reduce explicatia antisemitismului la cele dou manifestatii sufletesti,
individuale, si care de ndat ce se manifest n mas, sunt ele nssi o problem
social: slb ticie si ur. Si o explic numai pe aceasta.
Instinctul antisemitismului: poate fi nsotit uneori de slbticie si ur. Pentru c
instinctul e orb - cum se zice - desi e asa de sigur n aprarea vietii.
Constiinta antisemitismului se adaug, ns, instinctului, ntrind pornirile lui, orict
ar fi de slbatice. Cci pentru a fi civilizat, trebuie mai nti s existi.
Stiinta antisemitismului: vine, n sfrsit, si explic fenomenul, luminnd tot mai multe
constiinta multimii si dnd satisfactie deplin instinctului ei, cu izbucnirile lui
violente, pe care le legitimeaz, dezvluind cauza lor, n parazitismul jidanilor. Astfel,
ea ne d formula solutiei stiintifice, a problemei iudaismului - pe care nu ne mai
rmne dect s-o punem n functie, pentru a o realiza.
Antisemitismul modern ntruneste dar toate energiile: energia instinctului, energia
constiintei, energia stiintei, a adevrului deplin dovedit, formnd o formidabil putere
social, capabil desigur s rezolve cea mai mare problem a civilizatiei timpului
nostru care este problema jidneasc. Si cu ce se apr jidanii si jidnitii mpotriva

acestei puteri uriase, cutnd s prelungeasc existenta condamnat a parazitismului

lor? Am vzut: clisee, injurii si mofturi.
Iudeofagia vulgar si feroce a antisemitilor nostri ne compromit n fata lumii
civilizate arme ruginite scoase din arsenalul prigonirilor medievale Rscolirea n
masele populare a instinctelor bestiale porniri asiatice Nebunie Sadism
mental
Acestea sunt toate argumentele - cci altele nu au - pe care le opun antisemitismului
nostru, creznd a-l nltura cu prostii.
Pe cnd n snul tuturor natiilor, revoltate mpotriva parazitismului Iudei nomade,
clocotesc energiile rzbuntoare
A.C. Cuza, Aprarea National, nr.16, 15 Nov. 1922, an I)
NFIINTAREA ASOCIATIEI STUDENTILOR CRESTINI
La 20 Mai 1922, ntr-o adunare restrns am declarat desfiintat Centrul Studentesc
Iasi, care se afla nc n minile unei rmsite de adversari sustinuti de rectorat si am
nfiintat Asociatia Studentilor Crestini, care trieste si astzi. Pornisem un grup
restrns, nfiintasem un cerc studentesc, trecusem la Societatea Studentilor n Drept,
iar spre sfrsit, se nstea din truda noastr adevratul Centru Studentesc sub
denumirea de ASOCIATIA STUDENTILOR CRESTINI, ctre care bteau acum
toate inimile studentimii iesene. Alta ns, dect cea de la 1919.
***
De acum m apropiam, cu putin melancolie n suflet, dup trei ani de lupte si de
scumpe legturi clite n focul attor ncercri, de ziua desprtirii mele de universitate,
de viata de student, de camarazii mei de lupt. Mai aveam o lun pn la examenul de
licent si nu m puteam de prinde cu ideea c va trebui s plec, c noi, seria de la
1919, asa strns nchegati sufleteste, vom pleca si ne vom rspn di fiecare, cine stie
n ce colt de tar.
De aceea, dup ce am aranjat succesori n locul meu la Drept pe Sava Mrgineanu, iar
la Asociatia Studentilor Crestini pe Ilie Grneat, am fcut un jurmnt cu 26 de
camarazi, care ne simteam mai legati, n scopul de a lupta pe oriunde vom fi pentru
crezul ce ne-a legat pe bncile universittii. Legmntul acesta l-am isclit cu totii, lam pus ntr-o sticl si l-am ngropat n pmnt.
Dup ce mi-am trecut examenele de licent, am fcut un alt legmnt cu un al doilea
grup mai nou n lupt, n numr de 46.
Acestia au fost invitatii mei la Husi, unde timp de patru zile am tinut sedinte,
lmurindu-ne n cele mai mici amnunte asupra activittii noastre viitoare. Aici, tatl
meu a vorbit camarazilor n mai multe rnduri, ndemnndu-i la lupt.
Dup aceasta ne-am desprtit purtnd fiecare n suflet dorul unor zile mai bune si mai
drepte pentru neamul nostru.
ANGAJAMENT DE ONOARE
Subsemnatii studenti ai Universittii din Iasi, vznd situatia grea n care se gseste
poporul romn, amenintat n existenta sa de ctre un neam strin, care ne-a acaparat
mosia si tinde s pun mna pe conducerea trii; pentru ca urmasii nostri s nu
pribegeasc prin tri strine, alungati de srcie si mizerie din tara lor si pentru ca
neamul nostru s nu sngereze sub tirania unui neam strin, ne ridicm hotrti
mprejurul unui nou si sfnt ideal, acela al aprrii patriei noastre n contra cotropirii
jidovesti.
n jurul acestui ideal am format Asociatia Studentilor Romni Crestini de la
Universitatea din Iasi.

Cu acest ideal plecm n suflet cei care prsim astzi bncile scolii.
A lupta, pe oriunde vom fi, pentru dreptatea noastr, pentru viata amenintat a
neamului, socotim a fi cea dinti a noastr datorie de onoare.
De aceea, ntruniti astzi Smbt 27 Mai 1922, ne lum un angajament comun ca,
mprstiindu-ne n toate colturile trii, s ducem cu noi pretutindeni din focul care nea nsufletit n vremurile tineretii si s aprindem n sufletele necjite fclia adevrului,
a dreptului deviat liber a neamului nostru pe aceste meleaguri.
Vom pstra cea mai strns legtur cu asociati pe care azi o prsim si n care
rmnem ca membrii sprijinitori, ea fiind punctul central care ne va uni mereu n lupta
noastr. Ne vom ntlni peste 8 ani, adic n anul 1930, 1/14 Mai la Universitatea din
Iasi. Comitetul asociatiei va avea grij s anunte pe toti membrii cu dou luni nainte
de aceast zi si s pregteasc primirea lor.
Lsm cuvntul nostru tuturor generatiilor de studenti care vor trece prin aceast
asociatie si care vor ntelege s-si nchine munca lor pe altarul patriei s se
ntruneasc n acelasi an si n aceeasi zi cu noi la Universitatea din Iasi.
27 Mai 1922
Corneliu Zelea Codreanu - Husi
N. Ndejde, str. Universittii 21 - Iasi
Gr ig. Ghica, str. Carol 23 - Iasi
I..Srbu, Oficiul Attachi, com. Rudi, jud. Soroca
Grigoriev Eusevie, Oficiul Ivanovca-Rus, jud. Cetatea Alb, com. Caragiani
Ilie Grneat, str. Muzelor 40 - Iasi
Alexandru P. Hagiu, Chetresti - Vaslui
Ioan Blnaru, str. Tbcari 35 - Husi
Constantin C. Zotta, Maior Teleman 13 - Husi
A..Ibrileanu, str. Ghica Vod 3 - Galati
M. Berthet, com. Purcari, jud. Cetatea Alb
Iacob I. Filipescu, Tg, Flciu, jud. Flciu
Leonid Bondac, Soroca - str. I. Heliade Rdulescu 5
C. Mdrjac, str. Apostol 71 - Galati
I.. Miclescu, Portului 165 - Galati
Ionel I. Teodorescu, Muzelor - Galati
Lascu Nicolae, Chisinu - str. Sinadino 22
Bobov Mihail, Chisinu, str. Podolskaia 85
Mihail V. Srbul, com, Mscuti, jud, Orhei
Nicolae B. Ionescu - R. Srat, str. Costantin Brncoveanu 59
Pavel Epure - Cetatea Alb, Catedral
Gh. Boca, Blceanca, jud. Suceava - Bucovina
Vasile Nicolau, str. Lascr Catargiu 61 - Husi
Andronic Zaharia, Partestii de Sus p.u. Cacica - Bucovina
Vasile N. Popa, com. Punesti, Putna
Vasile Corniciuc, Putruti, Suceava - Bucovina
Nicolae N. Aurite, Tereblecea, Sirete - Bucovina
Gr. Mihut, Scheia, Suceava - Bucovina
Ciobanu tefan - Suceava,str. Sturza 9, Bucovina
Eugen Crdeiu, com. Blca, jud. Rduti, Bucovina
Eug. N. Manoilesc u, Epureni, Flciu
Vladimir Frimu, com, Clmtui, jud. Cahul
Gh. Zarojeanu - Iasi, str. Muzelor 40
Prelipceanu Tit. Vasile, Horodnicul de Jos, jud. Rduti

Prelipceanu Gr. Vasile, Horodnicul de Jos, jud. Rduti

Constantin Darie, Horodnicul de Sus, jud. Rduti
Pascaru Ioan a tefan. Tereblecea, jud. Siret
Mihail I. Babor, Blceana, Suceava - Bucovina
Sava Mrgineanu, Stroesti, Suceava - Bucovina
tranu Traian, Stroesti, Suceava - Bucovina
Al. Pistuga, com. Trnauca, jud, Dorohoi
Dragomir Lzrescu, Trnauca, jud. Dorohoi
Constantin C. Cmpeanu, Scheia, jud. Suceava - Bucovina
D. Porosnicu, Gurmezoaia, Flciu
N. Gh. Ursu, Mlusteni, Covurlui
C. Ghica, str. Carol 23 - Iasi
LA SFRSITUL STUDIILOR UNIVERSITARE
Rmas acas, mi treceau pe dinaintea ochilor cei trei ani petrecuti n universitate si
m ntrebam: cum am putut noi rzbi peste attea obstacole, cum am putut nfrnge
mentalitatea, vointa a mii de oameni, cum am nvins senate universitare si cum am
muiat cutezanta unei ntregi prese vrjmase? Am avutnoi bani s pltim mercenari, s
ne scoat foi, s facem deplasri, s ntretinem acest adevrat rzboi? N-am avut
nimic.
Cnd m-am aruncat n cea dinti lupt, n-am fcut-o n urma vreunui ndemn din
partea cuiva. Nici n urma vreunei consftuiri, a vreunei hotrri prealabile cu
executarea creia as fi fost eu nsrcinat. Nici mcar sub impulsul unei mari si
ndelungi frmntri interioare sau cugetri adnci, n care s-mi fi pus aceast
problem.
Nimic din toate acestea. N-as putea s definesc cum am intrat n lupt. Poate ca un om
care, mergnd pe strad cu grijile, nevoile si gndurile lui, surprins de focul care
mistuieste o cas, si arunc haina si sare n ajutorul celor cuprinsi de flcri.
Eu, cu mintea unui tnr de 19-20 de ani, am nteles numai att din toate cele ce
vedeam: c ne pierdem tara, c n-o s mai avem tar; c prin concursul inconstient al
bietilor muncitori romni srciti si exploatati, va veni peste noi stpnitoare si
pustiitoare hoard jidneasc.
Am pornit din porunca inimii,dintr-un instinct de aprare pe care l are cel din urm
vierme trtor, nu din instinctul de conservare personal, ci din acela de aprare a
neamului din care fceam parte.
De aceea, tot timpul, aveam senzatia c n spatele nostru st neamul tot, cu viii, cu
alaiul de morti pentru tar, cu tot viitorul lui. C neamul lupt si vorbeste prin noi, c
multimea vrjmas, orict de mare, n fata acestei entitti istorice, nu-i dect un pumn
de frmituri omenesti pe care le vom mprstia si le vom nvinge.
Pent ru aceasta au czut cu totii, n frunte cu necugetatele senate universitare, care
creznd c lupt cu noi, o mn de tineri nebuni, luptau n realitate cu propriul lor
neam.
Exist o lege a firii, care aseaz pe fiecare la locul su; rzvrtitii n contra firii, de la
Lucifer si pn azi, toti rzvrtitii acestia, de multe ori foarte inteligenti, dar totdeauna
lipsiti de ntelepciune, au czut strfulgerati.
n cadrul acestei legi a firii, acestei ntelepte asezri, oricine poate lupta, are dreptul,
are datoria s lupte pentru mai bine. n afar, n contra, peste aceast asezare nimeni
nu poate activa nepedepsit si nenfrnt.
Globula de snge trebuie s rmn n cadrul si n slujba organismului omenesc.

O rzvrtire ar fi cnd nu s-ar ridica n contra organismului, ci mai putin: cnd ar sta
n propria ei slujb, cnd nu s-ar satisface dect pe ea nssi, cnd n-ar avea alt
menire si alt ideal n afar de ea, cnd ar deveni propriul ei Dumnezeu.
Individul n cadrul si n slujba neamului su.
Neamul n cadrulsi n slujba lui Dumnezeu si a legilor Dumnezeirii.
Cine va ntelege aceste lucruri va nvinge, chiar de va fi si singur. Cine nu va ntelege,
va cdea nvins. Sub imperiul acestor gnduri mi terminam cel de-al treilea an
universitar.
***
Din punctul devedere al organizrii ne statornicisem pe ideea de sef si de disciplin.
Democratia era nlturat, nu din calcule si nici din convingerea nscut pe cale de
teorie.
Antidemocratia noi o trisem din primul moment. Eu am condus mereu. O singur
dat n trei ani am fost ales: presedinte la Societatea Studentilor n Drept. Tot restul
timpului nu ma-u ales pe mine sef lupttorii, ci eu mi i-am ales.
Niciodat n-am avut comitete si n-am pus la vot propuneri. Totdeauna ns, cnd am
simtit nevoia, m-am sftuit cu toti, dar pe a mea rspundere, am luat singur hotrrea.
De aceea, grupul nostru mic era ntotdeauna o unitate nezdruncinat. Tabere cu preri
mprtite, majoritti si minoritti, ciocnindu-se ntre ele pe chestiuni de actiune sau de
teorie, n-au existat.
Le toti ceilalti era exact contrariu. De aceea au si czut nvinsi.
O mare credint, ca o flacr care ardea necontenit n inimile noastre, luminndu-ne
calea, o mare si neuitat iubire ntre noi, o mare disciplin, o deciziune n timpul
luptei si o cumpnit pregtire a plenului de lupt; acestea, binecuvntarea Patriei si a
lui Dumnezeu, ne-au asigurat biruintele n cei trei ani.
VARA ANULUI 1922
Vara anului 1922 n-a trecut n liniste. Pe scena teatrelor nationale romnesti sau
comunale din orasele moldovene ncep s se joace n idis piese jidnesti de ctre trupa
Kanapof . Tineretul nostru a considerat aceasta ca o primejdie, pentru c a vzut un
nceput de nstrinare a acestei institutii menite s fac educatie national si moral
poporului romn. Expropriati n comert, expropriati n industrie, expropriati n
bogtiile solului si subsolului romnesc, expropriati n pres, ne vom vedea ntr-o
bun zi expropriati si de pe scena teatrelor nationale. Teatrul, alturi si scoal si de
biseric, poate nltao natie deczut, la constiinta drepturilor si misiunii ei istorice. El
poate pregti si nlta la lupt dezrobitoare o natie. De acum ni se va lua si aceast
redut. Teatrele noastre ridicate din truda si banul romnului vor sluji jidnimii pentru
pregt irea si ntrirea fortelor ei n lupta contra noastr. Iar, pe de alt parte, de pe
aceste scene romnesti, ne vor servi ca hran sufleteasc nou, romnilor, tot ce va
contribui la demoralizarea, la decderea si la nimicirea noastr national si moral.
Era de datoria altora, a guvernului, a oricrei autoritti, a profesorilor, s ia atitudine
n fata acestui nou atac antiromnesc. Absent total. Numai tineretul, riscnd
lovituri, acoperindu-se de nenumrate insulte si negsind nicieri nici un sprijin,
areactionat asa cum a putut.
Aceast lupt a fost continuat n toate orasele: la Husi, Vaslui, Brlad, Botosani,
Pascani etc., de grupul studentilor ieseni ajutati pretutindeni de elevii de liceu. Ei
ptrundeau n slile pline de jidani, aruncnd peste artistii satanei cu tot ce le cdea n
mn si alungndu-i astfel de pe scena romneasc.
Poate necivilizat, vor zice unii. Poate, zic si eu. Da ntruct este civilizat ca o natie
strin s m deposedeze rnd pe rnd de toate bunurile trii mele? ntruct este

civilizat ca aceeasi natie s-mi otrveasc cultura si s mi-o serveasc apoi pe scen
pentru a m ucide?
ntruct au fost civilizate mijloacele ntrebuintate n Rusia de jidnime? ntruct e
civilizat s cspesti milioane de oameni fr judecat? ntruct e civilizat s dai foc
bisericilor sau s le transformi n cabarete?
Eu, n srcia si dup slabele mele puteri, m apr n contra atacului cum pot. Cu
presa, dac am. Cu autorittile, dac mai sunt romnesti. Cu cuvntul, dac m ascult
cineva. Cu forta, dac nu mai am cu ce si dac toti tac. E las si nedemn acela care din
vnzare sau din lasitate nu-si apr tara. Si nu reactioneaz n nici un fel.
Oricum, era un protest aceast lupt, era singurul protest n mijlocul unei lase si
ngrozitoare tceri. A doua zi se ntorceau camarazii, plini de lovituri si de rni, cci
nu era putin lucru ca un grup de 15 tineri s intre ntr-un teatru cu 3-4000 de jidani. Si
mai ales se ntorceau plini de ocar si de batjocur din partea romnilor nostri.
De multe ori m ntreb: ce ne-a mentinut pe noi, un grup asa de mic, n fata attor
lovituri, a attor ocri venite de pretutindeni n jurul nostru? N-am gsit nici un sprijin
nicieri. n aceast lupt cu toat lumea, singurul sprijin l-am gsit n noi. n credin ta
noastr c suntem pe marea linie a istoriei noastre nationale, alturi de toti cei care au
luptat, suferit si murit, ca martiri, pentru pmntul si neamul nostru.
N GERMANIA
n toamna anului 1922, m-am ntors la Iasi. Acolo am mprtsit camarazilor un vechi
gnd al meu, de a m duce n Germania, pentru a-mi continua studiile de Economie
Politic si n acelasi timp a ncerca s realizez ct de putin gndul de a duce ideile si
credintele noastre peste hotare. Noi ne ddeam bine seama, din studiile pe c are le
fcusem, c problema jidoveasc are un caracter international si c reactiunea nu
poate fi dect tot pe plan international; c o rezolvare total a acestei probleme nu se
poate obtine dect printr-o actiune a tuturor neamurilor crestine trezite la c onstiinte
primejdiei jidnesti.
Nu aveam ns nici bani, nici haine. Camarazii mi-au procurat haine si au mprumutat
suma de 8.000 lei de la inginerul Grigore Beian, pe care urmau s-o plteasc lunar,
contribuind fiecare dup puteri. Cu aceast sum am plecat la Berlin, condus la gar
de toti acei de care m desprteam si care rmneau s lupte mai departe acas.
Ajuns la Berlin, mi-au fost de mare ajutor doi prieteni, studenti si ei, Blan si C.
Zotta. M-am nscris la Universitate.
n ziua nscrierii m-ammbrcat n costum national si m-am prezentat la acea
frumoas solemnitate, cnd rectorul dup un strvechi obicei, strnge mna fiecrui
nou nscris. Pe slile Universittii am fost obiectul curiozittii generale din cauza
costumului meu romnesc.
***
Pe cititorul acestor rnduri l-ar interesa cu deosebire dou chestiuni din Germania de
la 1922. O privire asupra situatiei generale si stadiul miscrilor antisemite.
Rnile lsate de rzboiul care se terminase de curnd si de nfrngere, sngerau.
Mizeria material se ntindea peste Berlin si peste restul trii, deopotriv. n ultimul
timp fusese ocupat si Valea Ruhrului, un nsemnat centru de bogtie. Asistam la
prbusirea vertiginoas si catastrofal a mrcii. Lips de pine, lips de alimente, lips
de luc ru prin cartierele muncitoresti. Sute de copii acostau lumea pe strad, cernd
ajutor. Cderea mrcii arunc n aceeasi mizerie si aristocratia german. Oameni care
avuseser bani, n cteva zile nu mai aveau nimic. Cei cu pmnturi si imobile care si
le v nduser atrasi de mirajul unui mare pret, numai n cteva sptmni rmneau
sraci. Capitalurile jidnesti din tar si strintate fceau afaceri colosale. Cu cteva

sute de dolari, detintorii de valut forte deveneau proprietari ai unor imobile uriasede
cte 50 de apartamente.Samsarii misunau pe toate strzile, dnd lovituri formidabile.
Prtasi ai acestei mari mizerii erau si ctiva strini, printre care m numram si eu:
fiindc n-aveam nici un ban. Cei 8.000 de lei ai mei cu care venisem i terminasem.
Atunci a nceput foamea. Dar n mijlocul unei suferinte generale, viata ta e mai
usoar. Fiind o fire care nu m ncovoi n fata greuttilor, nu m-am supus mizeriei, ci
am ncercat s lupt cu ea. Am studiat toate posibilittile si m-am hotrt s mapuc de
comert. mi trebuia un capital foarte mic, pentru ca s procur produse alimentare din
provincie, pe care apoi s le aduc si s le revnd la Berlin la restaurante. Acest fapt ma determinat s m mut n ajunul srbtorilor la Jena, unde viata era ma i ieftin. M-a
impresionat acolo, n mijlocul acestei mizerii n care se zbtea poporul german,
spiritul de disciplin, puterea lui de munc, simtul datoriei, corectitudinea, puterea de
rezistent si credinta n zile mai bune. Era un popor sntos si vedea m c nu se va
lsa dobort la pmnt si c va nvia cu puteri nebnuite de sub piatra tuturor
greuttilor care-l apsau.
Miscarea antisemit. Existau n Germania mai multe organizatii politice si doctrinare
antisemite, cu multe foi, cu manifeste, cu insigne, toate ns subrede. Studentimea de
la Berlin si cea de le Jena era mprtit n societti si numra foarte putini antisemiti.
Masa studenteasc cunostea vag problema. De o actiune studenteasc antisemit sau
mcar de o orientare doctrinar similar cele i de la Iasi nu putea fi vorba. Am avut
multe discutii cu studentii de la Berlin, n 1922, care desigur astzi sunt hitleristi si m
mndresc s le fi fost eu profesorul n antisemitism, ducndu-le acolo din adevrurile
nvtate la Iasi.
De Adolf Hitler amauzit pentru prima dat pe la mijlocul lunii octombrie 1922. M
dusesem n Nord-Berlin, la un muncitor care fabrica zvastici si cu care legasem
bune relatiuni. Numele su era Strumpf si locuia n Salzwedeler Strasse 3. Acesta mia spus: se aude de o mi scare antisemit pornit la Mnchen de un tnr pictor de 36
de ani, Hitler. Mi se pare c acesta este acela pe care l asteptm noi, germanii.
Viziunea acestui muncitor s-a mplinit. Eu am rmas cu admiratie pentru puterea lui
de intuitie datorit creiael a putut desprinde cu antenele sufletului lui din zeci de
oameni si fr s-l cunoasc, cu zece ani nainte, pe acela care va birui n 1932, unind
sub o singur mare comand ntreg poporul german.
***
Tot acolo la Berlin si cam n acelasi timp, am auzit vestea uriasei izbucniri fasciste:
marsul asupra Romei si victoria lui Mussolini. M-am bucurat ca de victoria trii mele.
Exist o legtur de simpatie ntre toti aceia care, n diferite prti ale pmntului, si
servesc neamul, dup cum exist o legtur de simpatie ntre toti aceia care lucreaz
la nimicirea neamurilor.
Mussolini, viteazul care clca balaurul n picioare, era din lumea noastr, de aceea
toate capetele de balaur se npusteau asupra lui jurndu-i moarte. Pentru noi ceilalti,
el va fi un luceafr luminos care ne va da sperante; ne va fi dovada vie c hdra poate
fi nvins. O dovad a posibilittilor noastre de biruint.
Dar Mussolini nu e antisemit. Degeaba v bucurati, soptea presa jidoveasc la
urechile noastre.
Nu e vorba de ce ne bucu rm noi; e vorba de ce v suprati D-voastr de victoria lui,
dac nu e antisemit. Care e ratiunea atacurilor mondiale ale presei jidnesti n contra
lui?
n Italia sunt atti jidani cti ceangi n Romnia pe Valea Siretului. O miscare
antisemit n Italiaar fi, ca si cum noi romnii, am porni o miscare contra ceangilor.
Dar dac Mussolini ar fi trit n Romnia, n-ar fi putut fi dect antisemit, pentru c

fascism nseamn, n primul rnd, aprarea natiei tale mpotriva primejdiilor care o
pndesc. nse amn desfiintarea acelor primejdii si deschidere de drum liber ctre
viat si mrire pentru natiunea ta.
n Romnia, fascismul nu putea s nsemne dect nlturarea primejdiilor care
amenint poporul romn, adic nlturarea primejdiei jidnesti si deschidere de drum
liber ctre viata si mrirea la care au dreptul s aspire romnii.
Iudaismul a ajuns la stpnire n lume prin masonerie si n Rusia prin comunism.
Mussolini a distrus la el acas aceste dou capete iudaice, care amenintau Italia cu
moartea: comunismul si masoneria. Acolo, iudaismul a fost desfiintat prin ce a avut
el. La noi, va trebui desfiintat prin ce are: jidanii, comunistii si masonii. Aceste
gnduri le opuneam noi, tinerii romni, n general, ncercrilor iudaice de a ne
desprti de bucu ria biruintei lui Mussolini.
MISCAREA STUDENTEASC
10 DECEMBRIE 1922
Eram nc la Jena cnd, ntr-o bun zi, am fost surprins de vestea c ntreaga
studentime romn, de la toate universittile, s-a ridicat la lupt. Aceast nebnuit de
nimeni manifestare colectiv a tineretii romnesti a fost o izbucnire vulcanic pornit
din adncurile natiei. Ea s-a manifestat mai nti la Cluj, n inima acelui Ardeal care a
luat pozitie ori de cte ori neamul s-a gsit n impas, pentru ca aproape concomitent s
irump violent n toate celelalte centre universitare.
ntr-adevr, la 3-4 decembrie, la Bucuresti, Iasi, Cernuti, sunt mari manifestatii de
strad. ntreaga studentime romn este n picioare, ca ntr-un ceas de mare rspntie.
Pentru a mia oar, rasa aceasta, a pmntului, amenintat de attea ori n decursul
veacurilor, si arunca tineretul n fata primejdiei pentru a-si salva fiinta. Un mare
moment de electrizare colectiv, fr pregtire prealabil, fr discutii pro si contra,
fr decizii luate n comitete, fr ca cel putin cei din Cluj s se cunoasc cu cei din
Iasi, Cernuti, Bucuresti. Un mare moment de iluminatie colectiv ca lumina unui
fulger n mijlocul unei nopti ntunecoase, n care o tinerime ntreag si vede linia de
viat a ei si a neamului.
Aceast linie trece luminoas de-a lungul ntregii noastre istorii nationale si continu
virtual de-a lungul ntregului nostru viitor romnesc, indicnd calea de viat si de
onoare pe care va trebui s mergem si noi si strnepotii nostri, dac voim viat si
onoare pentru neamul nostru.
Generatiile se pot aseza pe aceast linie, se pot apropia sau ndeprta de ea. Avnd
putinta deci, de a da pentru neam de la maximum de viat si onoare, pn la
maximum de dezonoare si rusine.
Cteodat pe aceast linie se ridic numai indivizi izolati prsiti de generatiile lor. n
momentul acela, ei sunt neamul. Ei vorbesc n numele lui. Cu ei sunt toate milioanele
de morti si de martiri ai trecutului si viata de mine a neamului.
Aici nu intereseaz majoritatea, fie ea de 99%, cu prerile ei.
Nu prerile majorittii determin aceast linie de viat a neamului. Ele, majorittile,
se pot numai apropia sau ndeprta de ea, dup starea lor de constiint si virtute sau de
inconstient si decdere.
Neamul nostru n-a trit prin milioanele de robi care si-au pus gtul n jugul strinilor,
ci prin Horia, prin Avram Iancu, prin Tudor, prin Iancu Jianu, prin toti haiducii, car n
fata jugului strin nu s-au supus, ci si-au pus flinta n spate si s-au ridicat pe potecile
muntilor, du cnd cu ei onoarea si scnteia liberttii. Prin ei a vorbit atunci neamul

nostru, iar nu prin majorittile" lase si cuminti". Ei nving sau mor: indiferent.
Pentru c atunci cnd mor, neamul trieste ntreg din moartea lor si se onoreaz din
onoarea lor.Ei strlucesc n istorie ca niste chipuri de aur care, fiind pe nltimi, sunt
btute n amurg de lumina soarelui, n timp ce peste ntinderile cele de jos, fie ele ct
de mari si ct de numeroase, se asterne ntunericul uitrii si al mortii. Apartine istoriei
nationale nu acela care va tri sau va nvinge - cu sacrificarea liniei vietii neamului ci acela care, indiferent dac va nvinge sau nu, se va mentine pe aceast linie.
Ea este predeterminat n ntelepciunea lui Dumnezeu; ea a fost vzut n ziua de 10
decembrie, de studentii romni. Si n aceasta st valoarea zilei: o ntreag tinerime
romneasc a vzut lumina.
La 10 decembrie, delegati din toate centrele se adun la Bucuresti, si fixeaz n zece
puncte ceea ce au crezut c formeaz esenta miscrii lor si se declar greva general
pentru toate universittile, cerndu-se realizarea acestor puncte. Nu este 10 decembrie
mare prin valoarea formulrii care s-a fcut atunci, dup ct au putut delegatii formula
din esenta adevrului care frmnta sufle tul ntreg al studentimii romne. Este mare
prin miracolul trezirii acestei tinerimi la lumina pe care a vzut-o sufletul ei. Este
nsemnat ca zi a hotrrii. A hotrrii la actiune, a declarrii rzboiului sfnt, care va
cere acestei tinerimi romne att a trie de suflet, atta eroism, atta maturitate, attea
jertfe cunoscute si necunoscute, attea morminte! 10 decembrie 1922 cheam tineretul
pmntului acesta la un mare examen.
Nici cei din Bucuresti si nici eu care eram departe si nici altii, care poate erau copii
prin liceu, dar care astzi lncezesc adnc n nchisori sau dorm sub pmnt, n-am
crezut c ziua aceasta ne va purta prin attea primejdii si ne va aduce attea lovituri si
attea rni n lupte pentru aprarea trii noastre.
La Bucuresti, Cluj, Iasi si Cernuti, izbucniri formidabile ale maselor studentesti,
care, conduse de puterea lor de intuitie, - accentuez: nu de conductori - se ndreapt
spre dusman. Ele vizeaz n primul rnd presa jidneasc: Adevrul", Dimineata",
Mntuirea", Opi nia", Lumea", focare de infectie moral, de otrvire si zpcire a
romnilor.
Se ndreapt pentru a le distruge, dar si pentru a arta poporului romn primejdia
primei linii inamice, fat de care el va trebui s fie n gard. Manifestatia contra presei
nseamn: declararea ei de dusman a intereselor nationale si prin aceasta atragerea
lurii aminte a romnilor de a nu se lsa indusi n eroare., orbiti sau condusi de presa
scris de jidani sau de romnii jidniti.
Presa aceasta atacideea religioas la romni, slbindu-le astfel rezistenta moral si
rupndu-le contactul cu Dumnezeu.
Presa aceasta mprstie teorii antinationale, slbindu-le credinta n natiune si rupndui de pmntul trii, de dragostea pentru el, pmnt care n toate timpurile a fost
ndemn la lupt si sacrificiu.
Presa aceasta prezint fals interesele noastre romnesti, dezorientnd si ndreptnd pe
romni pe linii opuse intereselor nationale.
Presa aceasta nalt mediocrittile si oamenii capabili de coruptie pentru ca strinul
s-si poat satisface interesele lui si coboar valorile morale care nu se vor preta a
face servicii iudaismului si intereselor acestuia.
Presa aceasta otrveste sufletul neamului, dnd zilnic si sistematic publicitate crimelor
senzationale, legturilor imorale, avorturilor, aventurilor.
Presa aceasta omoar adevrul si slujeste minciuna cu perseverent diabolic,
ntrebuinteaz calomnia ca arm de distrugere a lupttorilor romni.
De aceea un romn trebuie s fie atent cnd citeste o foaie jidneasc, stnd n gard
fat de fiecare cuvnt care nu e la ntmplare aruncat si cutnd a descifra planul

iudaic cu care el a fost scris. Asupra acestor chestiuni voieste miscarea studenteasc
s atrag luarea aminte a tuturor romnilor, atunci cnd ea se ndreapt ctre red
actiile jidnesti, declarndu-le vrjmase ale poporului romn.
Am accentuat c izbucnirile formidabile ale maselor studentesti erau conduse de
puterea lor de intuitie si nu de conductori. Pentru c e usor ca cineva s ndrepte
ctiva indivizi ctre casa cuiva, pentru a-i face manifestatie ostil. Cnd ns marile
multimi se ndreapt cu ostilitate, din porunca instinctului lor, ctre cineva, acela este
condamnat fr apel ca vrjmas national.
NUMERUS CLAUSUS
n timpul luptelor studentesti trece din gur n gur formula numerus clausus". Dar
nu ca o formul salvatoare, cci masele nu dau formule, ci indic primejdii.
Numerus clausus" nsemneaz c marea primejdie jidneasc st n numr, mai cu
seam n numr, pe care nu-l mai putem suporta nici n scoli, nici n comert, nici n
industrie, nici n profesiunile libere. Atentie la numr", voieste s spun numerus
clausus", cci el trece peste puterile noastre de rezistent national si dac nu lum
msuri, murim ca neam.
Atta valoare are aceast formul. Sau, dac voiti, ca msur salvatoare, are valoarea
unei formule de urgent, de prim ngrijire necesar, dar cu totul insuficient pentru
vindecarea boalei. Numerus clausus", n sine, nsemneaz: limitarea numrului
jidanilor n scoli, profesiuni libereetc. Pn la ce numr limitare? Pn la proportia
dintre numrul tuturor jidanilor fat de acela al romnilor n cuprinsul Romniei.
Adic, dac n Romnia sunt 15 milioane de romni si 3 milioane de jidani, proportia
este de 20%. Dup formula numerus cl ausus" jidanii urmeaz s fie admisi n scoli,
medicin, barou etc., n proportie de20%.
Numerus clausus" nsemneaz limitarea numrului jidanilor pn la proportia dintre
numrul lor si numrul total al romnilor.
Numerus clausus" este numai o formul de repartitie a jidanilor n snul natiilor, dar
nu o formul de rezolvare a problemei.
Aceast formul nu rezolv aproape nimic, cci ea se ocup de respectarea
proportiilor, dar nu atac proportia n sine. Dac jidanii sunt 3 milioane, i las 3
milioane. Mai ales nu se ocup din cauza acestei proportii si nu arat mijloacele prin
care s-ar putea micsora aceast proportie, adic nu cuprinde n sine mijloacele de
rezolvare a problemei jidnesti.
PROBLEMA JIDNEASC
NUMRUL JIDANILOR
Numrul mare al jidanilor ridic o serie de probleme:
1.Problema pmntului romnesc;
2.Problema oraselor;
3.Problema scolii romnesti si a clasei conductoare;
4.Problema culturii nationale.
Toate acestea sunt tratate impecabil de profesorul A. C. Cuza n scrierile sale:
Poporatia", Nationalitatea n art", Articole", Discursuri parlamentare", Curs de
economie politic". Cele ce sustin mai jos apartin n esent gndirii profesorului
Cuza.
Numrul jidanilor din Romnia nu se cunoaste exact. Pentru c statisticile ncercate
au fost fcute cu cea mai mar lips de interes de ctre politicienii romni, pentru a-si
ascunde opera de trdare national si pentru c jidanii de pretutindeni fug de adevrul

statisticii. Un proverb spune: Jidanul trieste din minciun si moare n contact

cuadevrul". De altfel, mult vreme, Directorul Statisticii Statului din Ministerul de
Finanta era Leon Colescu = Leon Coler.
Si au dreptate din punctul lor de vedere, pentru c romnii pusi n fata numrului
exact al populatiei jidnesti, si-ar da seama c se afl n fata unei adevrate primejdii
nationale si s-ar ridica pentru a-si apra patria. Deci, n fata adevrului statisticii,
puterea iudaic se stinge, moare. Ea nu poate tri dect din ascunderea adevrului, din
falsificarea lui, din minciun.
Noi credem c sunt n Romnia ntre 2-2 1/2milioane de jidani. Dar chiar dac ar fi
numai un milion - asa cum sustin ei - poporul romn s-ar gsi n fata unui pericol de
moarte. Pentru c nu intereseaz numai numrul n sine, cantitatea, ci si calitatea celor
care l reprezint si mai ales intereseaz pozitiile pe care le ocup jidanii n structura
functional a unui stat n viat, sub toate formele, a unei natiuni.
Pmntul nostru a fost pmntul nvlitorilor. El ns n-a cunoscut niciodat n
decursul istoriei ca vreo armat s fi ajuns la formidabilul numr al jidanilor de azi.
Nvlirile treceau peste noi mai departe: nvlitorii de azi nu mai pleac. Se stabilesc
aici, pe pmntul nostru, ntr-un numr nentlnit pn astzi si se prind ca ria de
trupul p mntului si al natiei.
Cnd ncepe nvlirea jidanilor? n jurul anului 1800 gsimun numr de abia cteva
mii n toat Moldova. La 1821, n Bucuresti, se aflau 120 de familii.
Aceast trzie asezare pe pmntul nostru de datoreste faptului c jidanii s-au ocupat
totdeauna cu comertul. Ori comertul, pentru a se putea dezvolta, cere: libertate si
sigurant la exercitarea lui.
Pe pmntul romnesc aceste dou conditii lipseau, lipsea libertatea de exploatare a
solului romnesc, deci perspectivele unui comert mai mare, si lipsea mai cu seam
siguranta. Pmntul romnesc a fost cel mai nesigur pmnt din lume. N-avea tranul
romn siguranta casei lui, a vitelor, a muncii, a recoltei sale de un an. Loc de nvlire
si de lupte, teatru de rzboi de secole nesfr site, iar dup ele de multe ori dominatie
strin cu biruri sngeroase.
Ce s caute jidnimea pe acest pmnt? S se bat cu hunii, cu ttarii, cu turcii?
Nvlirea jidneasc ncepe abia acum 100 de ani. n urma pcii de la Adrianopol
1829, se capt libertatea de comert si n acelasi timp ncep s se arate zrile unei vieti
mai linistite.
De acum ncepe nvala care va creste an cu an peste capul nostru, al romnilor si n
special al moldovenilor, sectuindu-ne de averi, nimicindu-ne moraliceste si
amenintndu-ne cu pieirea.
La 1848 comerciantii si industriasii moldoveni ncep s se plng domnului Mihail
Sturza, cernd msuri mpotriva comerciantilor jidani si a concurentei neloiale
practicat de ei.
De atunci nvala creste mereu. Poate nu e bine zis nval, cci aceasta presupune
ideea de violent, de curaj moral si fizic. Infiltratia iudaic este termenul cel mai
potrivit, pentru c cuprinde mai mult ideea de strecurare pe nesimtite. strecurare las
si perfid. Cci nu e putin lucru ca s rpesti pm ntul si avutiile unui neam, fr ca
mcar s-ti justifici prin lupt, prin nfruntarea riscului, printr-o mare jertf, cucerirea
fcut.
Ei au acaparat ncetul cu ncetul comertul mic si industria mic romneasc, apoi au
atacat prin aceleasi manopere frauduloase comertul si industria mare si astfel au pus
stpnire pe orasele din jumtatea de nord a trii.

Atacul asupra clasei de mijloc romnesti a fost dat cu precizia pe care o ntlnim
numai la unele insecte de prad care, pentru a-si paraliza adversarul, l mpung cu acul
n sira spinrii.
Nu se putea un loc mai bine ales.
Clasa de mijloc atacat cu succes, nsemneaz spargerea n dou a neamului
romnesc.
E singura clas care are un dublu contact: n jos cu cea trneasc pe care st
suprapus, exercitnd asupra ei o putere de autoritate si prin starea economic mai
bun si prin aceea de cultur; n sus, cu ce conductoare, pe care o sustine pe umerii
ei.
Atacul reusit asupra clasei de mijloc, adic nimicirea ei, atrage dup sine, ca o
consecint fatal, fr efort din partea atacatorului:
a.nruirea clasei conductoare (aceast clas conductoare va termina prin a
se prbusi);
b.imposibilitatea refacerii ei;
c.zpcirea si ndobitocirea, nfrngerea si robirea clasei trnesti.
n ultim analiz, atacul iudaic asupra clasei de mijloc romnesti aici tinde: moartea,
pieirea poporului romn nu nsemneaz moartea celui din urm romn, dup cum si
imagineaz unii. Moartea aceasta nsemneaz viat n sclavie. Reducerea la stare de
viat de rob a ctorva milioane detrani romni, care s munceasc pentru jidnime.
Iat constatrile prof. Nicolae Iorga cu privire la numrul jidanilor si la data asezrii
lor la noi. Profesorul Iorga n Istoria Evreilor n trile noastre", comunicare fcut la
Academia Romn n sedinta de la 13 septembrie 1913, expunnd aceast chestiune,
printre altele precizeaz:
La Neamt, ctiva evrei se aseaz unul lng altul pe pmnturile Mnstirii ntre
1764-1766" (pag. 18).
La Botosani vreun act domnesc ca acel din 1757 nici nu pomeneste pe evrei ntre
ceilalti locuitori ai orasului" (pag. 17).
Cte un evreu apare la Suceava ca orndar pe locul Mitropoliei si altii ca mici
negustori, la Ocna, la Hrlu, la Siretiu, la Galati, la Brlad (era vreme cnd despre
brldenii crestini se putea scrie c se ndeletnicesc cu negotul mai mult dect cu alt
munc) (pag.10), apoi la Roman unde la 1741 nu se stia dect de moldoveni si armeni,
la Trgul Frumos unde n 1755 se pomenesc dou crciumi si ornda jidoveasc ce
sunt acolo n trg" (pag. 17-18).
n Bucovina n jurul anexrii de la 1775:
n aceste tinuturi ale Cernutiului si Cmpulungului la care se aduseser prti ale
Hotinului si Sucevei (n toate aceste tinuturi) nu erau dect 206 familii jidovesti
naintea stpnirii mprtesti.
La 17 75 ajunseser a fi prin scurgere din Galitia 780-800 familii.
Cel dinti guvernator al trii, generalul Enzenberg, constat c ei se ndeletnicesc n
rndul nti cu crciumritul, cu vin, holerc (rachiu) si bere
Sunt, spune generalul, neamul cel mai de- a dreptul stricat, dedat trndviei, se
hrneste fr a fi prea mult suprat, dinsudoarea crestinilor muncitori.
O comisiune care functiona la 1781 arat c:
Aici n tar, evreii obisnuiesc a cumpra tranului dinainte puiul n ou, mierea n
floare si mielul n pntecele mamei la un pret mic si prin aceast camt, a-i suge cu
totul pe locuitori si a-i aduce la srcie, asa nct tranii mpovrati astfel de datorii si
pentru viitor nu afl alt mijloc de mntuire dect s fug din tar.
Vedem pe divanul ac estei tri (Moldova) apoi pe domni, mai ales pe Constantin
Moruzi aprndu-se cu disperare mpotriva lor.

cum i se ofer lui Enzenberg de cahaluri, n scris, 5.000 de galbeni pe an pentru a

tolera vechea stare de lucruri, se ncearc si coruperea Domnului, dar acesta respinse
BANII mai bine dect s expuie tara pieirii totale" (pag. 20).
Si mai trziu, pe la 1840-48, iat ce constat profesorul Iorga:
Cu zecile se numr aceste asezri de exploatare si depravatie, crcium lng
crcium, cu sticle de rachiu de cartofi si alte otrvuri, n tot cuprinsul Moldovei,
istovind o ras pentru hrnirea viciilor civilizate ale clasei dominante" (pag. 34).
Si scrie mai departe profesorul Iorga:
Totusi interventiile strine hrnite de elementele evreiesti din tar, nu se oprir. n
1878 ele puser conditii recunoasterii independentei, cstigate cu jertfe de snge a
trii si grmdir umilinteasupra Romniei independente, care nu se putea sinucide
dnd politiceste jumtate din ea n puterea evreilor moldoveni Si pr ecum
Koglniceanu aprase satele de alcoolul si camta evreiasc, dl. Maiorescu apr
demnitatea Romniei de insulta primirii strinilor, prin vointa strinilor" (pag. 39).
**
Am dat acestea aici pentru ca s stabilesc dup o mare, recunoscut si necontestat
autoritate stiintific, nceputurile asezrii jidanilor pe pmntul romnesc.
PROBLEMA PMNTULUI ROMNESC
Nu se poate ca un neam din lume, fie el chiar numai un trib de slbatici, s nu-si pun
cu durere sfsietoare problema pmntului su, n fata unei nvliri strine. Toate
neamurile din lume, de la nceputul istoriei pn astzi, si-au aprat pmntul patriei.
Istoria tuturor popoarelor, ca si istoria noastr romneasc, e plin de lupte pentru
aprarea pmntului. S fie oare o anomalie, o starebolnvicioas a noastr, a
tineretului romnesc, faptul de a ne ridica s ne aprm pmntul amenintat? Sau
anomalie, a nu ni-l apra atunci cnd ni-l vedem primejduit? Anomalie este a nu ne
apra, adic a nu face ce toate neamurile au fcut si fac. Anoma lie si stare
bolnvicioas este a ne pune n contradictie cu toat lumea si cu ntreaga noastr
istorie.
De ce oare toate neamurile s-au luptat, se lupt si se vor lupta necontenit pentru
aprarea pmntului lor?
Pmntul este baza de existent a natiei. Natiunea st, ca un pom, cu rdcinile ei
nfipte n pmntul trii, de unde si trage hrana si viata. Nu exist neam care s poat
tri fr pmnt, dup cum nu exist pom care s triasc atrnat n aer. O natie care
nu are pmntul su nu poate tri, dec t dac se aseaz sau pe pmntul unei alte
natii, sau pe trupul acesteia, sugndu-i viata.
Sunt legi fcute de Dumnezeu, care ornduiesc viata popoarelor. Una din aceste legi
este legea teritoriului . Dumnezeu a lsat un teritoriu determinat fiecrui popor ca s
triasc, s creasc, s se dezvolte si s-si creeze pe el cultura sa proprie.
Problema jidneasc n Romnia ca si aiurea const n nclcare de ctre jidani a
acestei legi naturale a teritoriului. Ei ne-au nclcat teritoriul nostru. Ei sunt
infractorii, si nu eu, popor romn, sunt chemat s suport consecintele infractiunii lor.
Logica elementar ne spune: infractorul trebuie s suporte consecintele infractiunii
svrsite. Va suferi? Nare dect s sufere. Toti infractorii sufer. Nici o logic
dinlume nu-mi va spune s mor eu pentru infractiunea svrsit de altii.
Deci problema jidneasc nu naste din ur de ras". Ea naste dintr-un delict svrsit
de jidani fat de legile si ordinea natural n care triesc toate popoarele lumii.
Rezolvarea problemei jidnesti?
Iat-o: rentoarcerea delincventilor n aceast ordine natural universal si respectarea
legalittii naturale.

Dar si legile trii opresc invazia jidneasc. Art. 3 din constitutie spune: Teritoriul
Romniei nu se poate coloniza cu populatie de gint strin".
Ce nsemneaz, dac nu colonizare, faptul instalrii a dou milioane de jidani pe
teritoriul romnesc?
Dar acest teritoriu este proprietatea inalienabil si imprescriptibil a poporului romn.
Si dup cum scria cineva, poporul romn, nu dup 50 de ani, nu dup 100 de ani, ci
chiar si dup mii de ani, ne vom revendica dreptul asupra acestui pmnt, dup cum
ne-am recucerit pmntul Ardealului, dup 100 de ani de stpnire maghiar.
NOI SI PMNTUL NOSTRU
Toate popoarele din jurul nos tru au venit de undeva si s-au asezat pe pmntul pe
care triesc. Istoria ne d date precise despre venirea bulgarilor, turcilor, maghiarilor
etc. Un singur neam n-a venit de nicieri. Acela suntem noi. Ne-am nscut din negura
vremii pe acest pmnt odat cu stejarii si cu brazii. De el suntem legati nu numai prin
pinea si existenta care ne-o d muncindu-l din greu, dar si prin toate oasele
strmosilor care dorm n trna lui. Toti printii nostri sunt aici. Toate amintirile
noastre, toat gloria noastrrzboinic, ntreaga noastr istorie aici, n acest pmnt st
ngropat.
Aici e Sarmisegetuza cu trna regelui Decebal, cel nemuritor, pentru c cine stie s
moar ca Decebal, nu moare niciodat.
Aici odihnesc Musatinii si Basarabii, aici la Podul nalt, la Rzboieni, la Suceava, la
Baia, la Hotin., la Soroca, la Tighina, la Cetatea Alb, la Chilia, dorm romnii czuti
n lupte, boieri si trani, multi ca frunza si ca iarba.
La Posada, la Clugreni, pe Olt, pe Jiu, pe Cerna, la Turda, n muntii nefericitilor si
uitatilor moti din Vidra, pn n Huedin si pn la Alba Iulia, locul de tortur al lui
Horia si fratilor lui de arme, sunt numai urme de lupte si morminte de viteji.
n Carpatii toti, din muntii oltenesti la Dragoslave si la Predeal, de la Oituz la Vatra
Dornei, pe vrfuri si n fund de vi, pretutindeni a curs sngele romnesc n valuri.
n miezuri de noapte, n ceasurile grele ale neamului, noi auzim glasul pmntului
romnesc, care ne ndeamn la lupte.
ntreb si astept rspuns: pe ce drept voiesc jidanii s ne ia acest pmnt?
Pe ce urm istoric si ntemeiaz pretentiile si mai ales ndrzneala cu care ne
nfrunt pe noi, romnii, aici, acas la noi? Suntem legati de acest pmnt prin
milioane de morminte si prin milioane de fire nevzute pe care numai sufletul nostru
le simte si ru de aceia ce vor ncerca s ne smulg de pe el.
PROBLEMA ORASELOR
n cadrul acestui pmnt romnesc jidanii ns, nu s-au asezat oriunde, la ntmplare.
Ei s-au plasat n orase, formnd n ele adevrate insule de populatie jidneasc
compact.
La nceput au fost invadate si cucerite orasele si trgurile din nordul Moldovei:
Cernuti, Hotin, Suceava, Dorohoi, Botosani, Soroca, Burdujeni, Iscani, Briceni,
Secureni etc.
n fata lor au disprut negustorul si meseriasul romn. Azi o strad, mine alta,
poimine un cartier, n mai putin de 100 de ani centrele romnesti de un vechi renume
si-au pierdut cu totul caracterul lor romnesc, lund nftisare de adevrate cetti
jidnesti. Repede au czut si celelalte orase mold ovenesti: Roman, Piatra, Flticeni,
Bacu, Vaslui, Brlad, Husi, Tecuci, Galati si Iasi, a doua capital a Moldovei, dup
ce prima si strvechea noastr Suceav a fost transformat pur si simplu ntr-un

murdar cuib jidnesc, care nconjoar bietele ruine g lorioase ale cettii lui Stefan cel
Mare.
La Iasi, parcurgnd strzi si cartiere ntregi nu mai ntlnesti nici un romn, nici o
cas romneasc, nici un magazin romnesc. Trece lume pe lng mari biserici n
ruin si srcie: biserica Talpalari, fcut de breasla talpalarilor romni, biserica
Curelari, fcut de aceea a curelarilor romni. Tot se drm. Nu mai este n Iasiul
acela mare nici un talpalar romn, nici un curelar romn. Biserica Sfntul Nicolae cel
Srac, a vechii boierimi moldovenesti s-a dr mat pn la temelie, iar peste
mormintele din jurul ei, bodegile jidnesti arunc si astzi lturile, gunoaiele si
murdriile.
Biserica din Piata Mare, unde este cea mai mare aglomeratie de oameni, nchis din
lips de enoriasi. Aglomeratia de oameni o constituieste numai populatia jidneasc.
Pe strada Lpusneanu geme de durere palatul domnesc al lui Cuza-Vod, transformat
n banc jidneasc. n fosta lui grdin se ridic teatru jidnesc n stil palestinian.
Strinul ne calc n picioare tot ce avem mai sfnt.
Geme inima n noi de durere. Ne ntrebm, noi copii, sfsiati sufleteste, cum de s-au
gsit romni care s se poarte cu atta vrjmsie fat de neamul lor? Cum de s-au
gsit asa de multi trdtori? Cum de n-au fost pusi la zid cu totii sau arsi de vii n
clipa trdrii lor? Cum de st toat lumea? Cum de stm noi? Sunt probleme de
constiint care ne apas, care nelinistesc sufletul nostru, care ne tulbur viata. tim c
n nici un fel nu ne vom putea gsi linistea, dect n lupte, n suferint sau n
morminte. Tcerea noastr ne acoper de lasitate si orice minut de ntrziere pare c
ne omoar.
Nu mai vorbim de orasele si trgurile Basarabiei, care stau ca niste plgi deschise pe
trupul istovit si stors al trii.
Nu mai vorbim de Maramures, unde romnii, ajunsi n stare de robie, mor n fiecare
zi. Nu sunt cuvinte care s poat descrie marea tragedie a Maramuresului.
Dar boala s-a ntins ca un cancer; ea a atins Rmnicul-Srat, a atins Buzul, a atins
Ploiestii si a ptruns n capitala trii.
n 15ani de zile au czut Vcrestii, vechi cartier romnesc, au czut n ntregime
Dudestii, au czut negustorii romni de pe Calea Grivitei. Mor nlocuiti de jidani
vestitii comercianti din Obor, a czut Calea Victoriei. Ea nu mai este astzi dect o
adevra t cale a nfrngerii" romnesti; cci 3/4 din propriettile de pe Calea
Victoriei sunt proprietti jidnesti. De 10 ani au ptruns n Oltenia si au intrat n
Craiova lui Mihai Viteazul, au intrat n Rmnicu Vlcea, au intrat n Severin, sub
protectia pol iticienilor romni, care, bine pltiti, pretind c nu exist problem
jidneasc. Acestor politicieni, a cror trdare fat de neam este asa de ngrozitoare,
dac sunt vii, neamul va trebui s le scoat ochii; dac sunt morti, va trebui s-i scoat
din mor minte si s le dea foc ciolanelor, n pietele publice. Pe copiii si nepotii lor,
neamul va trebui s-i urmreasc n averi, confiscndu-le si s-i stigmatizeze cu
epitetul de copii de trdtori".
Pierderea oraselor noastre romnesti are consecinte nimicitoare pentru noi, cci
orasele sunt centrele economiceale unei natiuni. n ele se acumuleaz toat bogtia
natiei. nct cine este stpn pe orase, acela este stpn pe mijloacele de subzistent,
pe bogtia natiunii.
S ne fie nou, romnilor, oare indiferent cine sunt stpnii bogtiei nationale? Noi
sau jidanii? Nici unui neam din lume nu-i poate fi indiferent acest lucru. Pentru c o
poporatie se nmulteste si se dezvolt n limita mijloacelor de subzistent de care
dispune. Cu ct aceste mijloace sunt m ai putine, cu att mai putine vor fi posibilittile
de crestere si de dezvoltare ale populatiei respective si invers (aceste adevruri asupra

legii poporatiei au fost cercetate de toti economistii si formulate inegalabil de

profesorul Cuza).
Trecerea bogtiilor din minile romnilor n minile jidanilor nu nsemneaz numai
aservirea economic a romnilor si nu numai aservirea politic, - pentru c cine nu are
libertate economic nu are libertate politic - ci nsemneaz mult mai mult: o
primejdie national care macin nssi puterea noastr ca numr. n msura n care ne
dispar mijloacele de subzistent, n aceeasi msur, noi, romnii, ne vom stinge de pe
pmntul nostru, lsnd locurile noastre n minile populatiei jidnesti, al crei numr
creste pe zi ce merge si din cauza nvlirii din afar si din aceea a acaparrii
mijloacelor noastre de subzistent, a bogtiilor noastre.
Orasele sunt, n al doilea rnd, centrele culturale ale unei natiuni (Vezi A. C. Cuza,
Aprarea National", no.3, 1 Mai 1922). Aici n orase sunt plasate scolile,
bibliotecile, teatrele, slile de conferinte, toate la ndemna orsenilor. O familie
jidneasc si poate usor ntretine toti cei 5-6 copii la carte. O familie a unui tran
romn, din cine stie ce fundtur de sat, departe de oras, rar si poate ntretine un
singur copil la scoli pn la sfrsit. Si n acest caz este complet sleit de puteri si
avere, nct pericliteaz existenta celorlalti 4 sau 5 copii rmasi acas. Deci cine
stpneste orasele, stpneste posibilittil e de a se adpa la cultur.
Dar nu numai att, n orase si n scoli, o natie si mplineste misiunea ei cultural n
lume. Cum este posibil ca romnii s-si poat mplini misiunea lor cultural prin
glasuri, prin condeie, prin inimi, prin minti jidnesti?
n sfrsit, orasele sunt centrele politice ale unei natii. Din orase se conduc natiile. Cine
stpneste orasele, are direct sau indirect conducerea politic a trii.
Ce mai rmne din tar - n afar de orase? O gloat de cteva milioane de trani, fr
mijloace de existent omeneasc, supti si srciti; fr cultur, otrviti de butur si
condusi de jidanii mbogtiti, deveniti stpnii oraselor romnesti, sau de romnii
(prefecti, primari, politai, jandarmi, ministri) care numai de form conduc, pentruc
nu sunt altceva dect executorii umili ai planurilor jidnesti. Pe acestia, puterea
economic iudaic i sustine, i linguseste, le face cadouri, i coopteaz n consilii de
administratie, i plteste cu luna (lui Iuda i s-a pltit o singur dat; aici se plteste
lunar), le excit poftele de bani ndemnndu-i spre lux si viciu, iar cnd nu se supun
directivelor si vederilor jidnesti, sunt dati pur si simplu afar, chiar dac sunt
ministri, li se taie subventiile si pltile, li se dau pe fat hotiile siafacerile necorecte
fcute cu ei mpreun, pentru a-i compromite. Iat ce a mai rmas din aceast patrie
romneasc n momentul n care ne-am pierdut orasele; o clas
conductoare, fr onoare, un popor de trani, fr libertate si toti copiii de romni,
fr tar si fr viitor.
PROBLEMA SCOLII ROMNESTI
Cine stpneste orasele, stpneste scolile si cine stpneste scolile, mine stpneste
tara. Iat cteva statistici din anul 1920:
SITUATIA LA UNIVERSITATEA DIN
CERNUTI
Facultatea de Filosofie: Semestrul de var
Romni
Evrei
174
574
La Drept n acelas oras: Semestrul de var
Dup religie:

Ortodocsi
Alte
(Romni si Catolici Luterani
Mozaici
religii
Ruteni)
98
26
506
31
237
(Din "Situatia demografic a Romniei" de
Em. Vasiliu-Cluj, pag. 84)
IN BASARABIA
Invtmntul primar rural:
Beti: 72.889 Romni, 1974 streini crestini, 1281
Evrei
Fete:
27.555.................1302...............................2147........
Invtmntul primar urban:
Beti: 6.385 Romni, 2435 streini crestini, 1351
Evrei
Fete:
5.501.................2435...............................2492........
Scoli secundare si profesionale:
1535 ortodocsi, 6302 mozaici
Scoli secundare mixte:
690 ortodocsi, 1341 mozaici
(Op. cit. pag. 84-85)
IN VECHIUL REGAT
Romni Evrei
363
198

Liceul din Bacu

Liceul din Botosani

229

127

.... de fete Botosani

155

173

Liceul din Dorohoi

177

167

Liceul din Flticeni

152

100

Liceul National, Iasi

292

201

Gimn. Alexandru cel Bun din

Iasi

93

215

Gimn. Stefan cel Mare, Iasi

94

120

Liceul din Roman

256

157

Liceul din Piatra- Neamt

347

179

SCOLI PARTICULARE
Bucuresti

Romni
441

Evrei
781

Iasi

37

108

Galati

190

199

SITUATIA LA UNIVERSITATEA DIN

IASI
Facultatea de Medicin
Romni 546
Evrei 831
........................Farmacie
Romni 97
Evrei 299
........................Litere
Romni 351
Evrei 100
........................Stiinte
Romni 722
Evrei 321
........................Drept
Romni 1743
Evrei 370
(Op. cit. pag. 87-88)
Scoala romneasc, distrus n modul acesta prin numrul mare al jidanilor, naste
dou probleme grave:
I.- Problema pturii conductoare romnesti, pentru c scoala creaz pe
conductorii de mine a neamului, nu numai pe conductorii politici, ci si pe toti
conductorii din toate domeniile de activitate.
II.- Problema culturii nationale, pentru c scoala este laboratorul n care se
pregteste cultura unui popor.
Pentru a sublinia tragedia acestei scoli romnesti coplesit de jidani, gsesc c e
deosebit de important s citez mai jos dureroasele constatri fcute de unul dintre cei
mai strluciti pedagogi ai natiei noastre, prof. Ion Gvnescul de la Universitatea din
Iasi:
Nu vrem s mai vedem spectacolul ce-l ofer Liceul National din Iasi, unde
majoritatea zdrobitoare a elevilor o alctuieste elementul evreiesc. Putinii elevi
romni se simt strini: n pauzele dintre ore stau retrasi, stingheriti si jenati prin
colturi. Sunt minoritatea tolerat.
Majoritarii triesc aparte, vorbesc ntre ei de preocuprile lor, de jocurile lor, de
societtile lor, Macaby, Hacoah, Macoah etc., de seztorile si conferintele lor, de
sporturile lor, de planurile lor de lucru si petrecere. Si cnd vor s se fereasc de
indiscretia romnilor, minoritarii-majoritari soptesc ntre ei ori o dau de-a dr eptul
prin idis
Bietii profesori romni, n fata unor astfel de suflete de elevi! Te gndesti involuntar
la gina care a clocit ou de rat. Uite-o cum st ciocnind, speriat pe marginea
lacului, cum si cheam cu disperare bobocii, puii ei de alt spet, care au srit n ap
si alunec zburdnd s treac pe trmul cellalt, unde ea nu-i poate urmri.
Ce scoal de nationalism s faci cu astfel de auditori? Poti s vorbesti, dac simti n
tine flacra patriotismului, de aspiratiile si idealul romnesc? Poti mcar s deschizi
gura? ti se nclesteaz flcile, ti ngheat cuvintele pe buze.
Marele Koglniceanu, n fata unor astfel de bnci cu scolari strini ar fi putut
pronunta el celebrul discurs de introducere n istoria Romnilor pe care l-a rostit
tocmai pe acele locuri unde azi liceul National" romnesc a devenit un liceul
National" evreiesc?
I-ar fi pierit inspiratia care-si trage puterea din simpatia ochilor sclipitori de nselegere
si credint."
Ion Gvnescul, Imperativul momentului istoric", pag.
67
Si mai departe:

Unde s-a vzut vreodat n Anglia, n Franta, n Italia, vreo scoal de orice grad, ca
s ne mrginim la o singur latur a vietii nationale, n care numrul preponderental
scolarilor s apartin altui neam dect neamului ce alctuieste populatia de bastin a
trii si care a ntemeiat Statul National respectiv?
Se poate nchipui bunoar, c la o Facultate de Drept a vreunei Universitti din
Anglia s fie 547 evrei si 234 de englezi, proportia dintre evrei si romni de la
Facultatea de Drept din Cernuti, n anul 1920?
Sau la o Facultate de Filosofie din Italia, s fie 574 evrei si 174 italieni, proportia
dintre evrei si romni la aceeasi Universitate din Cernuti?
Sunt aceste raporturi normale? Nu sunt monstruozitti de biologie etnic,
inadmisibile, inconceptibile? Nu sunt un semn de inconstient criminal pentru ptura
conductoare responsabil a neamului romnesc?"
Ion Gvnescul, op. cit.
PROBELMA PTURII CONDUCTOARE ROMNESTI
Dar cine sunt elevii si studentii de astzi? Elevii si studentii de azi sunt profesorii de
mine, medicii de mine, inginerii de mine, magistratii de mine, avocatii de mine,
prefectii de mine, deputatii de mine, ministrii de mine, cu un cuvnt, conductorii
de mine ai neamului n toate domeniile de activitate.
Dac elevii de astzi sunt 50%, 60%, 70% jidani, mine n mod logic vom avea 50%,
60%, 70% conductori jidani ai acestui neam romnesc.
Se mai poate pune problema dac un neam are dreptul s-si limiteze numrul
strinilor la universittile sale?
Iat ce rspunde acestei ntrebri, n Buletinul Universittii din Harvard, citat de
profesorul Cuza n Numerus clausus", pag.11, Morris Gray, fost student al acestei
universitti (promotia 1906), studiind problema jidneasc de acolo.
Morris Gray ncepe prin a formula problema n principiu, ntrebndu-se:
Mai nti, care este functia unei universitti? Care sunt datoriile ei?
Dac datoria ei este o datorie ctre individ, admiterea trebuie s fie bazat n mod
franc si manifest, pe principiul democratic : orice candidat trebuie s fie admis cu
conditia s-si treac examenele de intrare si de a plti primul termen al redeventelor
scolare. Si aceasta fr anchet serioas asupra personalittii candidatului, nici asupra
posibilittilor latente de progres, deeminent, de folos pentru el nsusi sau pentru
ceilalti.
Dac ns, datoria Universittii e datorie ctre o natie, atitudinea ei n ce priveste
admiterea studentilor trebuie s fie bazat n chip firesc pe un principiu deosebit.
Dup prerea mea, datoria unei universitti este de a forma oameni n diferite domenii
ale gndirii, n asa fel, nct o parte din ei cel putin, s poat deveni sefi n domeniile
lor respective si s fac servicii natiunii."
Va s zic, iat un principiu bine stabilit, adaug profesorul Cuza.
Datoria universittilor este ctre natia lor, pentru care trebuie s pregteasc
conductori n toate domeniile si care nu pot fi dect nationali.
Cci doar nu se va admite ca o natie s-si formeze conductori strini n universittile
sale."
Din cele expuse mai sus se poate desprinde grava problem a clasei conductoare
romnesti de mine.
Rmne un adevr stabilit: Romnia trebuie s fie condus de romni.
Este cineva care sustine c Romnia trebuie condus de jidani?
Dac nu, atunci trebuie s admit c studentimea romn are dreptate si c toate
campaniile, toate injuriile, toate infamiile, toate attrile, toate uneltirile, toate

nedrepttile care se arunc si se vor arunca asupra acestui tineret romnesc, si gsesc
justificarean rzbo iul pe care jidnimea l duce pentru exterminare romnilor si a
celor mai buni lupttori ai lor.
PROBLEMA CULTURII NATIONALE
Un neam, punndu-si aceast problem, cea mai grav dintre toate, este ca si cu un
pom si-ar pune problema fructelor sale.
Cnd s -ar vedea, c din cauza coplesirii omizilor, el nu-si mai poate mplini rostul
su pe lume, nu mai poate rodi, atunci si-ar pune cea mai trist problem, mai mare
dect problema nssi a vietii, pentru c, vzndu-si desfiintat scopul vietii, ar fi mai
dureros pentru el dect dac i s-ar desfiinta viata nssi. Cele mai mari dureri sunt ale
sfortrilor inutile, fiindc sunt durerile care rezult din constiinta ngrozitoare a
inutilittii vietii.
***
E ngrozitor! Noi, poporul romn, s nu mai putem da roadele noastre? S nu avem o
cultur romneasc, a noastr, a neamului, a sngelui nostru, care s strluceasc n
lume alturi de roadele altor neamuri? S fim noi condamnati astzi de a ne prezenta
n fata lumii ntregi cu produse de esent jidneasc?
Astzi, n ultimul moment, cnd lumea asteapt ca poporul romn s apar cu rodul
sngelui si geniului su national, noi s ne prezentm cu o infectie de caricatur
cultural iudaic?
Cu inima strns de durere, privim aceast problem si nu va fi romn, care vzndusi periclitat o ntreag istorie, s nu pun mna pe armele sale, pentru a se apra.
Extrag din Imperativul momentului istoric", al profesorului Gvnescul, aceste
nemuritoare rnduri:
Grija de cpetenie a neamului romnesc tot asa de hotrtoare pentru fiinta lui ca si
conservarea fizic este afirmarea lui n sfera vietii ideale a omenirii. Crearea unei
culturi cu caracter propriu romnesc. Nu se poate ca o cultur romneasc s creasc
dintr-o scoal, organizatie politic sau economic de caracter strin. O institutie ca
functiune a vietii nationale poart caracter romnesc atunci cnd factorul uman ce-i d
fiint este romnesc."
n fata situatiei nenorocite, n fata numrului invadatorilor care ne coplesesc,
profesorul Gvnescul se ntreab plin de ngrijorare, punnd problema scolii si a
culturii nationale:
Unde s se refugieze sufletele romnesti? Unde s scape de penibila impresie
obsedant a strii de exil n propria lor patrie? Afar de biseric, unde intr s se
reculeag n tihn, sub ocrotirea crucii mntuitoare, singurul lor azil rmne scoala.
Scoala este cuibul ideal n care geniul national si adun progenitura, ca s o
hrneasc, s o creasc, s o nvete a zbura, s-i arate drumul nltimilor, pe care
numai el le cunoaste, ca s ajung acolo unde numai lui i este dat s ajung. Scoala
este locul de refugiu unde se acordeaz, se pregtesc strunele si organele sufletesti ale
neamului, ca s intoneze o nou simfonie, nemaiauzit n lume, prima simfonie a
darurilor lui naturale, prescrise fiintei lui si numai fiintei lui. Scoala este sanctuarul
unde se svrseste marea tain a vietii unui popor, unde sufletul etnic si distileaz, n
picturi de lumin, esenta lui nemuritoare, ca s fie turnat n forma ideal
predestinat lui si numai lui, de gndul creator al lumilor Nu pot instrumentele
melodice ale altor suflete etnice ca s participe armonic la simfonia culturii noastre.
Ele nu cunosc din felul constructiei lor, si nu stiu s sune dect nota neamului lor. Ce
simfonie romneasc vei scoate din ele? Nu poate esenta geniului national al altor
suflete etnice s cristalizeze n alt form, dect cea hotrtoare lor de zmislirea

popoarelor. S scoateti chip de neam romnesc de esenta national ebraic, maghiar,

german?"
Ion Gvnescul, Imperativul momentului istoric", pag.
64-68
Dar nu numai c nu vor putea s creeze cultur romneasc, ci jidanii vor falsifica-o si
pe aceea pe care o avem, pentru a ne-o servi otrvit.
Scoala romneasc fiind masacrat n modul acesta, noi suntem pusi n situatia de a
renunta la misiunea noastr de neam, de a renunta la crearea unui culturi romnesti si
de pieri otrviti.
RENTOARCEREA N TAR
Acestea toate, noi, studentii ieseni, spre deosebire de colegii nostri de la celelalte
universitti, le cunosteam nainte de nceperea miscrii studentesti, de la catedra
profesorului Cuza, din scrierile prof. Paulescu si Gvnescul, din studiile si cercetrile
fcute de noi la Societatea Studentilor n Drept si din ceea ce vzusem cu proprii
nostri ochi si simtiserm n sufletul nostru.
Era o problem de mare constiint care nu se punea. Fiecare zi ne aducea cte o
dovad n plus: vedeam perfidia presei jidnesti, vedeam reaua ei credint n toate
mprejurrile, vedeam attrile ei n tot ce era antiromnesc, vedeam opera de
lingusire si de ridicare a oamenilor politici, a functionarilor, a autorittilor, a
scriitorilor, a preotilor crestini care se pretau a face jocul intereselor jidnesti; vedeam
batjocura de care se nvredniceau toti cei ce aveau o atitudine r omneasc, corect,
demn sau care ndrzneau s demaste primejdia jidneasc; vedeam necuviinta cu
care eram tratati, noi, n propria noastr cas, ca si cum ei ar fi fost aici stpni de mii
de ani; vedeam cu indignare crescnd amestecul ndrznet al ac estor musafiri
nepoftiti n cele mai intime probleme de viat romneasc: religie, cultur, art,
politic, cutnd ei a trasa liniile pe care s se miste destinul neamului nostru.
Pe mine, cu mintea mea de tnr, aproape copil, mult vreme m-au chinuit aceste
gnduri, n cutarea unor solutii.
Elementele care mau impresionat mai mult, care m-au determinat apoi la lupt si care
m-au mngiat si ntrit n ceasuri de suferint au fost:
1.Constiinta primejdiei de moarte n care se afl neamul nostru si viitorul lui.
2.Dragostea pentru pmnt si mila pentru orice loc glorios si sfnt, batjocorit
si pngrit astzi de jidani.
3.Mila de oasele celor care au murit pentru tar.
4.Sentimentul de revolt fat de ofensele, de batjocura si de clcarea n
picioare de ctre strinul dusman, a demnittii noastre de oameni si de romni.
De aceea, cnd n decembrie 1922 am auzit vestea cea mare, vulcanica izbucnire a
miscrii studentesti, m-am hotrt s m ntorc n tar, pentru ca s lupt si eu alturi
de camarazii mei.
Peste putin timp trenul m ducea spre cas. De la Cracovia am dat o telegram
studentilor din Cernuti, care m-au asteptat la gar. Aici am stat dou zile.
Universitatea era nchis. Studentii care o strjuiau preau niste soldati n slujba trii
lor, cu sufletul lu minat de Dumnezeu, Nici un pic de interes personal nu adumbrea
frumoasa si sfnta lor actiune. Cauza pentru care se nfrtiser si luptau ntru singur
suflet era cu mult deasupra lor, cu mult deasupra nesfrsitelor lor lipsuri si nevoi.
Fruntasii lupttori de la Cernuti erau: Tudose Popescu, fiul btrnului preot din
Mircesti, Dmbovita, student n al treilea an la Teologie, apoi Dnileanu, Pavelescu,
Crsteanu etc.

M-am informat asupra planului lor de lupt. Era grev general pn la victorie, adic
pn la rezolvarea de ctre guvern a punctelor din motiunea de la 10 decembrie n
frunte cu numerus clausus".
Nu mi s-a prut bun.
n capul meu a ncoltit planul urmtor:
a. Miscarea studenteasc trebuie s se extind asupra ntregului popor romn.
Miscarea studenteasc mrginit n cadrul Universittii s se transforme n miscare national
a romnilor, pentru c, pe de o parte, problema jidneasc nu este o problem numai a
Universittii, ci a natiei romnesti, si, pe de alt parte, Universitatea singur nu o poate
rezolva.
b. Aceast miscare national trebuie ncadrat ntr-o organizatie sub o singur
comand.
c. Scopul acestei organizatii trebuie s fie lupta pentru aducerea la guvernare a
miscrii nationale, care va rezolva si numerus clausus" si toate celelalte probleme, deoarece
nici un guvern al partidelor politice din afara acestei miscri nu va rezolva problema national.
d. n vederea acestora, studentimea s pregteasc o mare adunare national a
romnilor din toate straturile sociale, care s nsemneze si nceputul noii organizatii.
e. Pentru executarea adunrii, fiecare universitate s fac attea steaguri cte judete
are provincia respectiv. Pnza acestor steaguri s fie dus si predat de ctre o delegatie
de studenti, unui cunoscut nationalist pe care delegatia l va socoti ca cel mai apt pentru
acest lucru. Acesta si va aduna n jurul lui un grup de fruntasi din oras si ntreg judetul si la
primirea telegramei, care urma s anunte cu o sptmn nainte data si locul adunrii, s
porneasc cu pnza steaguluisi cu toti oamenii si spre locul indicat.
f. Pentru ca adunarea s nu fie mpiedicat de guvern, toate pregtirile se vor face
n tcere, pstrndu-se discretia asupra datei.

ntr-o sal a cminului, am expus acest plan n fata unui numr de 50 de lupttori.
Ei l-au gsit bun. Atunci s-au strns bani de la toti, s-a cumprat pnza necesar si pe
loc, n acea sal, studentele au fcut steaguri pentru judetele Bucovinei.
LA IASI
La Iasi m-am ntlnit cu toti fostii mei camarazi.
Le-am expus si lor planul. S-au fcut si aici steagurile, n prima zi, de ctre studente,
pentru toate orasele din Moldova si Basarabia.
Pe profesorul Cuza nu l-am gsit. Era plecat la Bucuresti cu profesorul Sumuleanu si
cu tatl meu, n vederea unei adunri n capital.
LA BUCURESTI
A doua zi am plecat la Bucuresti. Aici m-am prezentat profesorului Cuza, prof.
Sumuleanu si tatlui meu, care de peste un sfert de veac luptau mpreun n contra
primejdiei jidnesti, fiind coplesiti de batjocuri, de lovituri si chiar de rni, si care
astzi triau marea satisfactie de a vedea tot tineretul cult al trii, n numr de peste
30.000, nltnd steaguri de lupt pentru credinta pe care ei o viat ntreag o
slujiser.
La Bucuresti ns, gndurile mele n-au fost primite cu acelasi entuziasm. nti, pentru
c am gsit oarece rezistent la profesorul Cuza. Expunndu-i planul, dup care urma
s crem o miscare national si s-l proclamm sef al acestei miscri, n adunarea ce
urma s se tin, profesorul Cuza a gsit c planul nu era bun, deoarece, spunea el:
Noi n-avem nevoie de organizare, miscarea noastr se bazeaz pe un formidabil
curent de mase.
Eu am insistat, comparnd o miscare de mase cu un put de petrol, care, nefiind captat
ntr-un sistem organizat, chiar dac izbucneste, nu e de nici un folos, deoarece petrolul
se va mprstia n toate prtile. Am plecat ns fr rezultat. A doua zi, profesorul
Sumuleanu si cu tatl meu l-au convins.

Dar m izbeam de o greutate la care nu m asteptam. Era pe la nceputul lunii

februarie. Masa mare a studentilor s gsea n plin vigoare sufleteasc. Desi i se
nchisese toate cantinele, desi i se nchisese portile tuturor cminelor, studentimea
rmnnd pe drumuri fr mas si cas n miezul iernii, totusi se afla n plin avnt sub
protectia admirabil a romnilor din capital, care, de a doua zi, si-au deschis larg
portile caselor, gzduind si dnd mas la peste 8.000 de studenti lupttori. Era n
aceasta o aprobare, un ndemn la lupt, o solidarizare, o mngiere pentru cei ce
primeau rni.
Eu ns, nu aveam nici o legtur cu aceast mas. Nu cunosteam pe nimeni. Prin
studentul Fnic Anastasescu, care era administratorul revistei Aprarea National",
am nceput a cunoaste pe cte cineva. Conductorii miscrii studentesti din Bucuresti,
aveam impres ia c nu erau suficient de orientati, pentru c, desi elemente de elit, cu
distinse calitti intelectuale, fapt verificat prin locurile pe care le-au ocupat mai trziu
n societate, s-au gsit pe neasteptate n fruntea unei miscri, la care nu se gndiser
pn atunci. De altfel, fiind multi, fiecare avea cte o prere deosebit. Printre
elementele valoroase de la conducere figurau n prima linie: Cretu, Dnulescu,
Simionescu, Rpeanu, Roventa si altii. Masa era rzboinic, o parte din conductori
ns, cr edeau c-i mai cuminte s potoleasc spiritele.
Pe de alt parte si lipsa lor de pregtire n aceast directie, si contactul nepotrivit cu
oamenii politici i fcuser s ncerce ntr-o oarecare msur, cel putin pe unii dintre
ei, transpunerea miscrii pe plan material, lucru neadmisibil, dup prerea mea. Cci
aceasta ar fi fost ca si cum cineva ar spune:
1. Luptm pentru a cuceri tara din minile jidanilor;
2. Luptm pentru ca s ni se dea o pine alb la mas;
3. Luptm pentru dou feluri de mncare;
4.Luptm pentru un pat bun;
5. Lucrm pentru aparate de laboratorii, pentru instrumente de disectii etc.;
6. Luptm pentru cmine;
pentru ca la urm s se spun, cu voce tare, de ctre autoritti:
Cererile studentilor au fost satisfcute, guvernul a recunoscut starea de plns a
studentimii si marea ei mizerie etc. Din cele sase puncte cerute de studenti, cinci au
fost admise si anume: aparate pentru disectii, aparate pentru laboratorii, cte dou
pini albe pe fiecare zi, cte dou feluri de mncare, treicmine studentesti cu paturi
bune etc.
Iar despre punctul nti: salvarea trii din minile jidnimii, s nu se spun numic,
motivndu-se, c au fost admise de guvern cinci puncte din sase.
De la nceputul miscrii studentesti, ntreaga pres jidneasc a cutat s transpun
miscarea pe acest pan material.
Obiectivul miscrii s fie o pine".
Pentru ca adevratul obiectiv - jidanul- s scape neobservat. De altfel, cine va reciti
foile, va putea observa c si politicienii romni puneau problema la fel: - trebuie s li
se dea studentilor cmine, hran etc.
Dup cum am mai spus, o parte din conducerea de la Bucuresti, nclina pe aceast
pant, pe care dac ar fi apucat studentimea, s-ar fi abtut de la adevrata ei misiune.
Prerea mea a fost totdeauna contrar acestui punct de vedere. Contrar oricrui
amestec de ordin material n doleantele formulate de studentime.
Pentru c, ziceam eu, si zic si astzi, nu nevoile, nu lipsurile i mpinseser la marea
miscare pe studenti, ci dimpotriv, prsirea grijii oricror nevoi si oricror lipsuri,
oricror interese, oricror suferinte personale sau chiar familiale, uitarea acestora de

ctre studentii romni si integrarea lor cu toat fiinta n grijile, nevoile si aspiratiunile
neamului lor. Aceasta si numai aceasta le ddea lumina sfnt din ochi.
Miscarea studenteasc n-a fost o miscare de revendicri materiale. Ea se ridica
dincolo de nevoile unei generatii, mpletindu-se cu liniile mari ale neamului.
Pe de alt parte, aici, la Bucuresti, predomina ideea: miscarea studenteasc trebuie s
se mentin n cadrul universittii, s rmn o miscare academic, s nu se transforme
ntr-o miscare cu caracter politic. Aceast opiniune ns era complet gresit, cci
coincidea cu interesele jidanilor si ale partidelor, care ave au tot interesul s localizeze
chestiunea numai la universitate, si acolo, printr-un mijloc oarecare, s-o sting.
Prerea noastr era c noi nu facem miscare pentru miscare, ci miscare pentru
victorie. Or fortele studentesti nu sunt suficiente pentru victorie. Ne trebuie fortele
studentilor, unite cu ale celorlalti romni.
Conductorii bucuresteni mai erau mpotriva proclamrii profesorului Cuza ca
presedinte al unei eventuale organizatii. Ei sustineau c nu e profesorul Cuza bun
pentru asemenea actiune. Eu sustineam c trebuie s-l ajutm, asa cum este.
n sfrsit, cei de la Bucuresti aveau o foarte mare rezerv fat de mine. M durea, cci
eu veneam cu tot ce poate avea un om mai curat si mai sfnt n inima lui, cu dorinta
vie de a conlucra pe calea dea mai bun pentru tar. Poate c necunoscndu-m, erau
ndrepttiti s fie rezervati.
Pentru aceste motive, la Bucuresti, am ntmpinat rezistent. De aceea, am nceput s
lucrez n afara comitetului si nu am fcut dect trei-patru steaguri.
LA CLUJ
La Cluj am plecat cu Alexandru Ghica, unul dintre cei trei copii ai doamnei Constanta
Ghica din Iasi, strnepoti de domnitor si care, n tot timpul miscrii studentesti, s-au
purtat impecabil.
La presedintia centrului studentesc era Alexa, un element cumptat si bun. M-a
ntmpinat cu aceleasi argumentri si n privinta orientrii studentimii si cu privire la
proclamare profesorului Cuza ca presedinte al noii miscri. Masa studenteasc era
drz si plin de avnt. Atunci am cunoscut pe Mota: un tnr ager si detalent. Avea
aceleasi preri ca Alexa. Am ncercat s-l conving pe el, dar fr rezultat. mi era tare
greu. Nu cunosteam pe nimeni. Totusi, am gsit ctiva studenti: Corneliu Georgescu,
student n Farmacie, Isac Mocanu de la Litere, Crsmaru de la Medici n, Iustin Iliesu
etc. Am fcut un steag si n cas la cpitanul Siancu, care din primul moment s-a
alturat cu dragoste actiunii noastre; am jurat cu totii pe acest steag.
ADUNAREA DE LA IASI DIN 4 MARTIE 1923
NFIINTAREA LIGII APRRII NATIONALE CRESTINE
Rentors de la Iasi, aveam n fat dou drumuri pe care trebuia s activez paralel:
I.Pregtirea adunrii pentru care se fcuser steagurile n toate universittile.
II.Continuarea miscrii studentesti, mentinerea grevei generale.
La primul punct, cea mai ma re dificultate nu era nici lipsa de oameni, nici lipsa de
organizare, nici msurile guvernului. Cea mai mare dificultate o aveam de data
aceasta, nu n dezaprobarea acestui plan, ci n lipsa de entuziasm pentru el a
profesorului Cuza.
Profesorul Cuza nu er a suficient convins de necesitatea organizrii, iar pe de alt
parte nu credea n posibilitatea reusitei adunrii care urma s aib loc.
La punctul II aveam dificultti serioase n conducerea centrelor studentesti din
Bucuresti si Cluj, care dificultti mpiedicau existenta unui punct de vedere unitar, ca

plan de lupt n jurul cruia s se poat realiza o unitate perfect a acestei lumi noi,
ridicat cu toate puterile ei ca s nfrunte si vrjmasul si toate pcatele noastre trecute.
Nici conductorii si nici masa acestor centre:
a.nu cunosteau problema jidneasc si mai ales nu cunosteau pe jidani. Nu
cunosteau puterea iudaic, modul ei de a gndi si de actiona. Pornisem la rzboi si nu
ne cunosteam adversarul;
b.credeau c guvernul de atunci, liberal sau eventual un altul, care ar veni
dup el si cruia noi i-am promite sprijinul nostru ne-ar satisface doleantele cerute.
De aceea, ei se asezau mai mult pe terenul diplomatiei. Credeau c pn la sfrsit vor
putea convinge pe oamenii politici de dreptatea cauzei studentesti. Cred c nimic nu e
mai penibil dect s discuti o problem cu oameni care nu cunosc nici cele mai
elementare linii ale ei. Fat de aceast situatie de la punctul II am luat urmtoarele
msuri:
1.Ctiva delegati buni ai centrului Iasi s ia parte regulat la sedintele
comitetului central de la Bucuresti (sedintele acestui comitet se tineau regulat de dou
si de trei ori pe sptmn. ncepeau pe la nou seara si continuau pn la trei
noaptea, patru, cinci si chiar sapte dimineata, discutndu-se ncontradictoriu. Pentru
multi dintre participantii de atunci, singurele amintiri despre miscarea studenteasc au
rmas aceste sedinte si luptele retorice din snul comitetului).
2.Crearea la Bucuresti si Cluj a cte unui grup din cei mai buni lupttori din
masa studenteasc, care s lucreze n afar de directivele centrului respectiv.
La Cluj si la Bucuresti, aceste grupuri s-au constituit foarte repede. La Bucuresti
existau chiar n comitet, unde conducerea se izbea la fiecare sedint de o ferm
opozitie. LA Bucuresti, Ibrileanu, delegatul Iasiului, a fost de un real folos. De
asemeni, atitudinea drz a lui Simionescu, conductorul medicinistilor, a mentinut
studentimea n spiritul cel adevrat.
n chestiunea pregtirii adunrii, situatia era aceasta, dup vestile primite de la Iasi:
In dou sptmni se mprtiser peste 40 de steaguri n 40 de judete, la oameni de
ncredere. Era si natural ca dup dou luni de miscare studenteasc, de grev general
la toate universittile, sufletul romnilor s clocoteasc si ei s se ridice de
pretutindeni, asteptnd un cuvnt de ordine. Steagurile si vestea adunrii sosier la
timp.
Profesorul Cuza vroia s fixeze data adunrii prin luna mai, ca fiind primvar s vin
mai mult lume. Prerea mea ns era ca adunarea s se fac ct mai repede pentru
urmtoarele ratiuni:
1.Toat lumea, ridicat n jurul miscrii studentesti astepta un semnal de
comand, pentru a se putea nchega, a se lmuri si pentru a putea actiona dup un plan
stabilit.
2.mi era team c jidnimea si masoneria, dndu-si seama de situatie, s nu
porneasc initiativa unei organizatii pseudo-nationaliste, pentru a capta elementele si
a ndruma astfel miscarea pe o linie moart. n orice caz, aceasta ar fi nscut o
confuzie n mintile romnilor, fapt care nu era deloc dorit.
3.Era necesar nssi mentinerea frontului miscrii studentesti, pentru c
rzboiul nu era usor de purtat: lovituri din partea guvernului, lovituri din partea
autorittilor, lovituri din partea printilor, lovituri din partea profesorilor, srcie,
foame, frig. O ridicare de mase romnesti, care s ia aprarea cauzei lor, care s le
trimit un cuvnt de bine, de ndemn, de mbrbtare, ar fi nviorat ntreg frontul
acestei miscri.
4.n sfrsit, pentru c mii de studenti stteau si nu stiau ce s fac; fcuser o
manifestatie, dou, trei; o ntrunire, dou, trei Dar sunt dou luni. Lumea aceasta

trebuie s aib ceva de fcut. Odat nscut noua organizatie, pentru toat aceast
multime, ajuns la epuizarea mijloacelor ei de actiune, se va deschide larg cmp de
activitate.
Ea va avea de a doua zi de lucru, ndreptndu-se asupra satelor, spre a le organiza si
spre a le insufla credinta cea nou.
4 MARTIE 1923
Profesorul Cuza fixeaz ziua de duminic, 4 martie. Locul adunrii, la Iasi.
Fuseseminvitat la mas de profesor. Acolo s-a pus problema numelui organizatiei care
trebuia s ia fiint. Cpitanul Lefter spune: Partidul Aprrii Nationale, ca n Franta.
Mie mi s-a prut frumos. Profesorul Cuza adugat:
Nu partid, lig: Liga Aprrii Nationale Crestine".
Asa a rmas.
Eu am dat atunci telegrame la Cernuti si Cluj, cu urmtorul continut: Nunta la Iasi,
4 martie".
Apoi m-am ocupat pn n cele mai mici amnunte cu pregtirea adunrii. Planul a
fost fixat de profesorul Cuza, de acord cu profesorul Sumuleanu si tatl meu: la
Mitropolie, rugciune; la Universitate, omagiu pentru Simion Brnutiu si Gh.
Mrzescu; n sala Bejan, ntrunire public.
S-au fcut afise, anuntndu-se marea adunare national. Vestea unei mari adunri
romnesti la Iasi, n scopul nfiintrii unei organizati de lupt a mers ca fulgerul
printre studentii celor patru universitti si de acolo n mijlocul romnilor.
nc din seara de 3 martie au nceput s soseasc vagoane ntregi cu grupuri, avnd n
frunte pe conductori care aduceau pnza steagurilor.
Pn dimineata, sosiser 42 de grupuri, cu 42 de stegari. Pnza acestor steaguri era
neagr n semn de doliu; la mijloc o pat alb rotund semnificnd ndejdile noastre
ncercuite de ntunericul pe care ele vor trebui s-l nving; n mijlocul albului o
zvastic, semnul luiptei antisemite din ntreaga lume, iar de jur-mprejurul steagului,
tricolorul romnesc. Profesorul Cuza aprobase la Bucuresti si forma acestor steaguri.
Acum le-am prins de prjini, le-am nvelit n jurnalesi am plecat cu totii la Mitropolie,
unde s-a oficiat serviciu religios n fata a peste 10.000 de oameni.
n momentul n care urma s fie sfintite, s-au desfsurat cele 42 de steaguri negre n
fata altarului. Odat sfintite, ele vor pleca pe tot ntinsul trii, n jurul fiecrui steag
ridicndu-se o adevrat cetate de suflete romnesti. Aceste steaguri aruncate n
fiecare judet vor fi cheaguri care vor aduna laolalt pe toti cei de un gnd si de o
simtire. Cu sfintenia lor srbtoreasc, nftisarea lor im presionant si cu fixarea lor
n fiecare judet, o mare problem de organizare si de orientare popular se rezolva.
De la Mitropolie, mii de oameni n cortegii cu steaguri desfsurate s-au ndreptat prin
Piata Unirii, Lpusneanu si Carol, spre Universitate. Aici s-au pus coroane de omagiu
si de veneratie pentru Mihail Koglniceanu, Simion Brnutiu si Gh. Mrzescu, acesta
din urm aprtor al art. 7 din Constitutie din 1979, tatl ministrului liberal, George
Mrzescu, aprtor al jidanilor.
Aici, n Aula Uni versittii s-a isclit actul de nfiintare al Ligii Aprrii Nationale
Crestine".
Dup mas, a avut loc ntrunirea n sala Bejan, prezidat de Generalul de Ion
Tarnoschi. Mult lume care nu avusese loc n sal astepta n strad. Cu mare
nsufletire, profesorul Cuza a fost proclamat presedinte al Ligii Aprrii Nationale
Crestine". Au vorbit: profesorul Cuza, profesorul Sumuleanu, General Tarnoschi, tatl
meu, reprezentantii tuturor judetelor, ai centrelor studentesti: Tudose Popescu,
Prelipceanu, Alex. Ventonic, Donca Manea, Novitchi, Sofron Robot. Printre acestia

si eu. La urm, dup citirea motiunii, profesorul Cuza, drept ncheiere mi-a ncredintat
o misiune, spunnd:
nsrcinez cu organizarea L.A.N.C. pe ntreaga tar, sub directa mea conducere, pe
tnrul avocat C.Z. Codreanu.
Apoi a fixat pe sefii de judete. Adunarea s-a terminat ntr-o ordine desvrsit si ntrun mare entuziasm.
ALTE ORGANIZATII ANTISEMITE SAU NATIONALISTE
Mici organizatii antisemite cu caracter politic si economic au mai fost si nainte de
1900 si dup. Erau slabe ncercri de-ale oamenilor cu prevedere si iubire de tar, de a
se opune nvlirii iudaice, mereu crescnde. Cea mai serioas organizatie antisemit a
fost ns Partidul nationalist-democrat", nfiintat la 23 aprilie 1910, sub conducerea
profesorilor: N. Iorga si A. C. Cuza. Acest partid avea un ntreg program de
guvernmnt. n art. 45 se ddea solutia problemei jidnesti:
Solutia problemei jidnesti prin eliminare jidanilor, dezvoltnd puterile productive
ale romnilor si proteguind ntreprinderile lor".
La urma acestor puncte de program era urmtoarea declaratie solemn:
Acest program l vom pstra, rspndi si apra cu toat puterea si statornicia noastr,
privind aceasta ca ntia noastr datorie de cinste".
A. C. Cuza N. Iorga
Aceast organizatie adunase n ea pe toti lupttorii care se formaser n decursul
timpului de la 1900 si apoi pe cei care i-a creat de la 1910 ncoace. Printre fruntasi se
numrau: prof. universitar umuleanu, prof. Ion Zelea Codreanu, Butureanu la
Dorohoi, toni la Galati, C. N. Ifrim si apoi mai trziu Stefan Petrovici, C. C. Coroiu
s.a.
Acestia toti, la 1914, se aflau n fruntea miscrii care cerea intrare romnilor n
rzboiul pentru cucerirea si dezrobirea Ardealului; iar la 1916 majoritatea au fost pe
linia ntia a frontului, fcndu-si datoria n chip strlucit.
nc de la 1910-1911 Dorohoiul sub conducerea avocatului Butureanu, Iasii sub aceea
a prof. Cuza si Suceava sub conducerea tatlui meu, deveniser cetti de renastere
romneasc.
La 1912, curentul era asa de puternic n aceste judete, nct n alegeri, regimul nu s-a
putut feri de o mare nfrngere, dect ntrebuintnd teroarea. Cu aceast mprejurare,
tatl meu a fost grav rnit.
**
Imediat dup rzboi, cnd trnimea se ntorcea de pe front cu dor si hotrre de viat
nou, n primele alegeri a intrat n Parlament prof. Cuza la Iasi si tatl meu la
Suceava. Aici au dat o aprig lupt parlamentar, n aplauzele trii ntregi. Lupta se
ddea n special mpotrivapcii care ncerca s ni se impun de ctre germani, ale
cror armate dusmane ne nclcaser tara.
Rsunetul acestor lupte, n adevr frumoase, au strns n jurul Partidului Nationalist
Democrat ndejdile trii, nct la alegerile care au urmat s-au putut vedea biruinti n
adevr formidabile. La Suceava, biruinta a fost fr seamn. Din sapte deputati,
guvernul a luat unul, celelalte grupri nimic, iar lista tatlui meu sase. La Dorohoi, la
Iasi, aproape n aceeasi msur. Trenurile duceau spre Bucuresti u n numr de 34
deputati nationalisti.
Dar spre nenorocul neamului romnesc, ntreag aceast oaste, care se ridica din toate
prtile trii sfrseste printr-o mare nfrngere. Aceasta cade ca un trsnet peste
capetele romnilor. Fortele iudeo-masonice reusesc s despart pe cei doi sefi ai
partidului, pe profesorul Nicolae Iorga de A. C. Cuza. Nicolae Iorga nu combate
tratatul care ne impunea clauza minorittilor" si se declar pentru isclirea lui.

Profesorul Cuza, pe baricada cealalt, arat c aceast cla uz a minorittilor este o

sfidare pentru tot sngele vrsat de romni, un amestec nepermis n treburile noastre
interne si un nceput de nenorocire pentru noi. Ni se impunea acordarea drepturilor
politice n mas jidanilor.
De ctva timp N. Iorga nu mai este antisemit.
Se ntelege, ruptura s-a fcut ireparabil.
Si amrtul acesta de neam si-a frnt din nou n inimi ndejdile lui de mntuire.
Majoritatea membrilor si parlamentarilor au plecat cu profesorul Nicolae Iorga,
creznd c atitudinea prof. Cuza i deprteaz de perspectivele puterii. Cu prof. Cuza
n-a mai rmas dect prof. Sumuleanu si tatl meu.
FASCIA NATIONAL ROMN SI ACTIUNEA ROMNEASC
La 1923, n timpul miscrii studentesti, sub impulsul curentului nationalist, apar la
Bucuresti FasciaNational Romn" , sub conducerea d-lor Vifor, Lungulescu,
Bgulescu iar la Cluj Actiunea Romneasc"cu profesorii universitari: Ctuneanu,
Ciortea, Iuliu Hatiegan, avocatul M. Vasiliu-Cluj si un grup de studenti n frunte cu
Ion Mota.
Cei dinti scot foaia sptmnal Fascismul", bine scris, cu suflet. Sunt ns
necunosctori ai problemei jidnesti. Cei din rndul al doilea scot revista bilunar
Actiunea Romneasc"si apoi nfrtirea Romneasc" , de asemeni foarte bine
scris, dar se mrginesc numai la att. Nu pot determina o actiune si nu pot crea o
organizatie temeinic.
n acest timp, studentul Ion Mota traduce din limba francez Protocoalele", care sunt
comentate de profesorul Ctuneanu si M- Vasiliu-Cluj si publicate n volum. Tot n
acea vreme, M- Vasiliu-Cluj si public lucrarea sa Situatia Demografic a
Romniei", n care arat cu date statistice starea ngrozitoare a oraselor romnesti.
Aceste dou organizatii n-au nici puterea de actiune, nici cea de organizare si nici cea
de doctrin a Ligii Aprrii Nationale", si vor sfrsi la 1925 n a se contopi cu
aceasta.
***
Dup nfiintarea Ligii Aprrii Nationale Crestine", activitatea mea avea s mearg
pe dou linii: pe aceea a miscrii studentesti, care rmnea o unitate aparte, cu
organizarea ei pe centre, cu obiectivele imediate, problemele si luptele proprii, n care
era angajat de trei luni; si pe aceea a L.A.N.C. n care, cptasem functiunea de
organizator sub conducerea prof. Cuza.
Pe latura studenteasc, aveam a lupta pentru:
a.Mentinerea pozitiei pe linia grevei generale, n care studentimea romn era
angajat cu onoarea ei, lucru destul de greu n fata atacurilor, loviturilor, presiunilor,
ademenirilor, care curgeau peste capul studentilor de pretutindeni. Pe deasupra mai
erau sigrupuri de studenti defetisti, partizani ai credintei n nfrngere, care trebuiau
tinuti n respect.
b.ntrebuintarea sistematic a elementelor studentesti disponibile pentru
lrgirea miscrii n toate masele romnesti si organizarea ei ntr-o singur armat:
L.A.N.C.
Pe latura L.A.N.C. aveam sefi si steaguri n circa 40 judete. Ne trebuia:
1.Completarea lor n restul judetelor.
2.O ct mai strns legtur cu sefii respectivi.
3.Crearea nentrziat a unor norme precise de orientare n materie de
organizare, care nu existau si pe care toti sefii judeteni le cereau, nestiind cum s
lucreze.
n rezumat: defensiv pe linia studenteasc, ofensiv pe linia L.A.N.C.

Marea mas studenteasc mergea cluzit de instinctul sntos al rasei si de umbrele

mortilor. Mergea pe linia ei glorioas, nfrngnd nenumrate greutti.
Cu Liga", problemele se puneau ceva mai greu.
Sefii de judete creau lmuriri si norme de organizare. Oamenii ridicati de curent
trebuiau ntriti n credinta lor, ndoctrinati, lmuriti deplin asupra organizrii si
obiectivelor pe care aveau s le ating n lupta lor. Trebuia s li se fac scoala
disciplinei si a ncrederii n sef.
Noi nu ddeam nastere acum unei miscri, ci aveam gata o miscare pe care trebuia s
o ncadrm, s o disciplinm, s-o ndoctrinm si s-o conducem n lupt.
Cnd m duceam la profesorul Cuza cu scrisorile si cererile sosite, el se gsea
dezarmat n fata acestor cereri, care-l introduceau ntr-o lume strin lui. Strlucitor ca
un soare si de necombtut pe nltimile din lumea teoriei, cobort pe teren, pe cmpul
de lupt, devenea neputincios:
N-avem nevoie de nici un regulament. S se organizeze singuri.
Sau:
N-avem nevoie de disciplin, cci nu suntem la cazarm - ne spunea adeseori.
Atunci m-am apucat si am fcut singur un regulament pn n cele mai mici
amnuntimi. Dndu-mi seama ns, c pentru vrsta mea era o problem grea, m-am
dus cu el la tatl meu si n cteva zile de lucru i-am adus modificrile de form si fond
necesare.
Sistemul de organizare era simplu, dar deo sebit de al partidelor politice de pn
acum. Deosebirea consta n aceea, c n afar de organizarea politic propriu-zis,
bazat pe comitete judetene, comunale si membri, formasem un corp al tineretului,
aparte organizat n decurii si centurii. Aceasta n u existase pn acum n organizatiile
noastre politice. Mai trziu si l-au nsusit si ele sub forma de tineret liberal, trnist
etc.
Cnd l-am prezentat profesorului Cuza, chestiunea a luat un caracter de adevrat
rzboi. El nici n-a vrut s aud de asa ceva. Atunci s-a ncins o discutie de cteva ore,
penibil, ntre prof. Cuza si tatl meu, discutie care m-a nlemnit si, bnuind c va
duce iar la cine stie ce nenorocit de conflict, regretam c am provocat aceast discutie.
Tatl meu, un om violent si aspru, a luat regulamentul si a plecat la tipografie s-l
tipreasc, fr aprobarea profesorului Cuza.
Acesta ns, cu mai mult tact, mai calm i pe ct de ndrtnic n unele privinte, pe att
de maleabil n cazuri de acestea, a stiut s mpace lucrurile. L-a chemat napoi,
spunndu-i:
Ei, s-l tiprim, dar s-l cercetez si eu.
L-a corectat, i-a refcut forma, i-a adugat partea doctrinar, chemri, manifeste si l-a
dat la tipar. Acesta a constituit Cluza Bunului Romn" si apoi a L.A.N.C., cartea
de baz a Ligii", tot timpul pn la 1935.
Eu am rmas multumit c s-a putut face ntr-adevr ceva bun si absolut necesar pentru
organizatie, dar n sufletul meu mi spuneam: Greu vor merge lucrurile dac pentru
asemenea chestiuni elementare trebuie atta discutie. ntr-o organizatie nu sunt bune
nici nelmuririle sefului, nici discutiile".
MODIFICAREA ART. 7 DIN CONSTITUTIE
MARTIE 1923
ACORDAREA DREPTURILOR POLITICE JIDANILOR
De mult vreme se zvonea c Parlamentul liberal, care era Adunare Constituant,
avnd deci misiunea de a modifica Constitutia, are intentia s modifice art. 7 din

Constitutie, n sensul de a acorda cettenia si drepturi politice tuturor jidanilor

afltori n Romnia".
Pn acum, acest articol din vechea Constitutie oprea ncettenirea strinilor si
constituia astfel o adevrat pavz de ocrotire a trii mpotriva nvlirii si
amestecului jidanilor n conducerea propriilor noastre destine romnesti. Acordarea
acestui drept de amestec n treburile publice ale Romniei a unui numr de dou m
ilioane de jidani, acordarea unui drept de egalitate a jidanului pripsit la noi de
curnd, cu romnul nfipt de milenii n acest pmnt, era totodat o nedreptate
strigtoare la cer si o mare primejdie national, care nu putea s nu ngrijoreze si s nu
c utremure pe orice romn cu iubire pentru tara lui.
Profesorul Cuza, n fata acestei situatii, a scris o serie de articole nemuritoare, artnd
primejdia care amenint viitorul acestei natii, iar Liga" a rspndit n tar liste pentru
a fi isclite de romni, prin care se cerea mentinerea art. 7 din Constitutie. Listele au
fost acoperite de sute de mii de isclituri si au fost naintate Adunrii Constituante.
Eu am cugetat c noi, studentii, n timpul dezbaterii acestei grave chestiuni, s plecm
din toate centrele la Bucuresti si acolo, mpreun cu studentimea bucurestean si cu
populatia s manifestm si s oprim atacul care avea s ne robeasc viitorul nostru.
Am plecat la Cernuti, Cluj si Bucuresti.
Studentii au primit propunerea si au nceput organizarea n vederea plecrii. Pentru
momentul acesta trebuia s trimit o telegram conventional.
Planul ns a czut. Pentru c noi ne asteptam ca dezbaterile n jurul acestei chestiuni
s dureze cel putin trei zile, n care timp ne-am fi putut deplasa la Bucuresti.
Or, la 26 martie, dezbaterile n-au durat nici o jumtate de or. Guvernul liberal, ca si
Adunarea - pare-se constienti de actul de mare rusine pe care-l fceau - au cutat s-l
ascund, trecndu-l ct mai neobservat.
A doua zi dup acest mare act de trdare national, presa asa-zis romneasc, ca si
cea jidneasc, trecea sub tcere actul infam. Dimineata", Lupta", Adevrul",
publicau n fiecare zi pagini ntregi cu litere groase, conflictul dintre proprietari si
chiriasi la Bucuresti si ntr-un colt cteva vorbe prin care anuntau simplu si perfid: art.
7 din vechea Constitutie a fost nlocuit prin art. 133.
Partidul liberal si ticloasa adunare de la 1923 au pus si pecetluit astfel piatra de
mormnt peste viitorul acestui neam.
Nici un blestem alcopiilor, al mamelor, al btrnilor, al tuturor romnilor n suferint
pe acest pmnt, acum si n veacul ceacului, nu va fi suficient pentru a rsplti pe
acesti trdtori de neam.
Astfel, n tcere si ntr-o atmosfer de lasitate general se consuma marele act de
trdare national.
Numai glasul profesorului Cuza, personalitatea care predomina cum peste toat natia
romneasc, se auzea:
Romni,
Constitutia de la 28 martie 1923 trebuie desfiintat imediat. Protestati n contra
votului ei. Cereti alegeri libere. Organizati-v pentru a v asigura biruinta. O nou
constitutie trebuie s garanteze drepturile de ntietate ale natiei romnesti, ca natie
dominant n Stat."
Cnd am auzit la Iasi, m-a podidit plnsul. Si mi-am zis:
Nu se poate! Cel putin trebuie s se stie c am protestat. Cci neamul cruia i se
pune asemenea jug pe grumaji si nici mcar nu protesteaz, este un neam de imbecili.
Am fcut atunci un manifest ctre ieseni, chemnd pe toti romnii la o adunare de
protestare n Universitate. Vestea acordrii drepturilor la jidani s-a mprstiat n toate
casele ca fulgerul. Orasul clocotea.

Autorittile, din ordinul guvernului, au scos armata, jandarmii, politia; au nceput

provocrile si interdictia de circulatie. Atunci planul s-a schimbat. Adunarea nu s-a
mai fcut la Universitate, ci n 14 puncte ale orasului. Aici au nceput manifestatiile si
ciocnirile care au durat toat noaptea.
Autorittile, armata si fortele politienesti au fost complet derutate prin schimbarea
brusc a planului de lupt, a locului de adunare si prin purtarea lor n fug de la un
capt al orasului la cellalt, dup cum erau anuntati de agenti despre aparitia
manifestantilor, care aprau din jumtate n jumtate de or n puncte contrarii.
Grupul de sub comanda mea s-antrunit la punctul greu: Podul Rosu (Socola) si Tg.
Cucului; acolo unde obrznicia jidneasc sustinea c niciodat nu va putea intra
vreun manifestant antisemit nepedepsit cu moartea.
Pe acolo nu locuieste nici un romn. Mii de jidani s-au trezit si forfoteau ca un cuib de
viermi. Cnd am fost primiti cu focuri de arm, am rspuns cu focuri de arm.
Noi nea-m fcut datoria dnd peste cap tot ce ne sttea n cale si artnd jidnimii c
Iasiul, strvechea capital a Moldovei, este nc romneasc si c acolo e bratul nostru
care stpneste, care poate ngdui sau nu, care detine pacea sau rzboiul, care
pedepseste sau iart.
A doua zi a sosit la Iasi n ajutorul celor dou regimente, al politiei, jandarmeriei si
jidnimei, cavaleria din Brlad, iar foile din capital au aprut n editie special:
Iasiul a trit o noapte si o zi de revolutie".
Att am putut face noi, niste copii. Att ne-am priceput n momentul n care ni s-a pus
jugul pe umeri. Nu l-am primit cu senintate, cu resemnare de iobag, cu lasitate. Att
si jurmntul sacru pentru toat viata de a sfrma acest jug, oricte lupte si jertfe ni
s-ar cere.
A doua zi m-am dus la Prefectura de Politie s duc mncare la cei arestati. Acolo,
tocmai era interogat si retinut Iulian Srbu, pentru motivul de a fi fost autorul
manifestului. Vznd aceasta, m-am prezentat anchetatorului si i-am spus:
Nu e Srbu autorul manifestului; eu sunt.
PRIMA MEA ARESTARE
La politie mi s-a spus:
Domnule Codreanu, trebuie s mergi pn la tribunal cu agentul.
De ce cu agentul? Am ripostat. Merg singur. Era prima dat cnd mi se
punea cuvntul la ndoial.
M simteam ofensat.
Nu, eu cu agentul nu merg. N-are dect s mearg la 20 metri n urma mea.
Eu m duc singur.
Cuvntul meu face mai mult dect 20 de agenti de politie.
Ajung la Tribunal. Agentul intr si m introduce si pe mine n fata domnului judector
de instructie Catichi. Domnul judector mi spune:
Esti arestat si trebuie s te trimit la penitenciar.
Cnd am auzit mi s-a fcut negru naintea ochilor. Pe acea vreme arestat", era ceva
infamant. Nimeni dintre ieseni nu mai fusese arestat si nu se auzise ca un student
nationalist s fie arestat. Dar eu cu trecutul meu de lupttor!
M-am apropiat de masa judectorului de instructie si i-am spus:
Domnule judector, eu nu primesc s fiu arestat si nimeni nu va putea s m ridice
pentru a m duce la penitenciar.
Bietul om, pentru a nu mai provoca discutie, a dat ordin agentului s m duc la
penitenciar si m-a sftuit s nu m opun. Apoi a plecat. Agentul a ncercat s m duc.
I-am spus:

 Du-te acas omule si las-m n plata Domnului, c nu m poti dumneata duce de

aici. Au venit si altii. Eu am rmas acolo de la ora 11 ziua pn seara la ora 8. Toate
interventiile de a m scoate au fost zadarnice.
Eu m gndeam:
Nu sunt vinovat cu nimic. Mi-am fcut datoria ctre neamul meu. Dac e cineva
vinovat care trebuie arestat, sunt aceia care au fcut ru neamului meu: Parlamentul
carea acordat drepturi politice jidanilor.
n sfrsit, au plecat toti functionarii de la tribunal, rnd pe rnd, pn la usieri. Eu am
rmas cu agentii lng mine.
Pe la ora 8 sosesc trei ofiteri.
Domnule Codreanu, avem ordin s evacum acest tribunal.
Bine, domnilor ofiteri, voi iesi afar.
Am cobort scrile si am iesit. Spre surprinderea mea, acolo vd o companie de
jandarmi n semicerc, procurori, judectori si politie.
Atunci, eu merg drept nainte si m asez jos, n mijlocul curtii. Vin autorittile si mi
spun:
Trebuie s mergi la penitenciar.
Nu merg.
M-au ridicat pe sus, m-au pu s ntr-o trsur si ma-u dus la penitenciar, la pas, cu
compania de jandarmi dup mine. n ultimul moment cnd intram pe poart, bietii sau repezit s m scoat, dar revolverele agentilor i-au oprit.
Era protestare contra legilor? Nu. Era contra jugului nedrepttilor.
***
Pare c aceast protestare a mea de a intra pe linia arestrilor era un presentiment c
mult suferint va trebui s ndur, odat intrat pe aceast cale, ntre zidurile reci ale
nchisorilor.
Am rmas o sptmn acolo, pn n ajunul Pastilor. Primele mele zile de
nchisoare! Le-am suportat foarte greu moraliceste, pentru c nu puteam ntelege ca
cineva s fie arestat atunci cnd lupt pentru neamul su si din ordinul acelora care
lupt contra neamului.
La iesire am plecat acas. Multi romni mi-au iesit nainte prin gri, fcndu-mi
manifestatie de simpatie si ndemnndu-m s duc lupta mai departe, cci este a
neamului si neamul pn la sfrsit va nvinge.
***
Neamul ntreg, n tot ce avea el mai bun, de la tran si pn la intelectual, a primit cu
nespus durere trista veste a modificrii art. 7; dar nu pute face nimic, cci s-a trezit
vndut si trdat de conductorii lui. Oare ce blestem pe capul nostru si ce pcate ne-au
condamnat pe noi, romnii, ca s avem parte de asemenea ca nalii de conductori?
***
Iat fat n fat: dou momente istorice, n dou Romnii deosebite, cu dou rnduri
de oameni si cu aceeasi problem.
Constituanta de la 1879, din Romnia Mic, mic de tot, care avea curajul s suporte
presiune Europei si Constituanta de la 1923, din Romnia Mare, nltat din jertfa
sngelui nostru, care din slugrnicie interesat, sub presiunea aceleiasi Europe, nu
preget s umileasc si s pun n pericol viata unei natiuni ntregi.
VASILE CONTA, VASILE ALECSANDRI, MIHAIL
KOGLNICEANU, MIHAIL EMINESCU, ION HELIADE
RDULESCU, BOGDAN PETRICEICU HASDEU, COSTACHE
NEGRI, A. D. XENOPOL

n paginile care urmeaz, cititorii acestei crti vor ntlni cu oarecare surprindere, o
serie de extrase din opera ctorva din culmile de gndire, de simtire si de caracter ale
neamului nostru, care la 1879 au luptat cu ndrjire pentru drepturile la viat ale
poporului romn, nfruntnd cu brbtie fulgerele ameninttoare ale unei ntregi
Europe.
Desi intercalarea acestor fragmente ngreuneaz si complic planul de dezvoltare
normal al volumului de fat, clcnd regulile impuse n aceast materie, am redat
aceste extrase, nu att din dorinta de a le ntrebuinta ca argumente istorice, ci mai ales
pentru considerentul de a scoate din nou la lumin a ceste perle de cugetare si de
exprimare ale acelor strluciti naintasi pe care conspiratia ocultei iudeo-masonice i-a
prigonit, nchizndu-i cu peceti grele, sub lespezi de uitare, tocmai pentru c au scris,
au cugetat si au luptat ca niste adevrati uria si ai romnismului.
Generatia noastr, srind peste 50 de abdicare practicat de politicieni n fata
primejdiei jidnesti, se regseste pe aceeasi linie de credint, de simtire si de caracter,
cu cei de la 1879 si n momentul acestei sfinte ntlniri se nchin cu recunostint si
evlavie n fata marilor lor umbre.
VASILE CONTA
Iat atitudinea pe care a avut-o n Camera de la 1879 marele Vasile Conta.
Cu 50 de ani nainte, filosoful romn demonstra cu argumente stiintifice de
nezdruncinat, ntr-un sistem de logic impecabil, temeinicia adevrurilor rasei care
trebuie s stea la baza statului national. Teoria adaptat dup 50 de ani de acelasi
Berlin care la 1879 ne impunea acordarea drepturilor la jidani.
De aici se poate vedea subrezenia argumentelor acelora care atac miscarea national
ca fiind inspirat de noua ideologie german, cnd n realitate, dup attia zeci de ani,
Berlinul este acela care intr pe linia lui Vasile Conta, Mihail Eminescu si ceilalti.
Noi, dac nu vom lupta n contra elementului jidovesc, vom pieri ca natiune.
Este recunoscut, de ctre chiar aceia care ne atac azi, c cea dinti conditie pentru
ca un Stat s poat exista si prospera este ca cettenii acelui stat s fie din aceeasi
ras, din acelasi snge si aceasta este usor de nteles. Mai nti, indivizii de aceeasi
ras se cstoresc obisnuit numai ntre dnsii; cci numai prin cstorie ntre dnsii
se mentine unitatea de ras pentru toti acei indivizi; apoi cstoria d nastere la
sentimentele de familie, care sunt legturi le cele mai puternice si cele mai durabile
din cte leag vreodat pe indivizi ntre dnsii; si cnd tinea seama c aceste legturi
de familie se ntind de la individ la individ pn cnd cuprind ntregul popor al unui
Stat, vedem c toti cettenii care co nstituiesc Statul sunt atrasi unul ctre altul
printr-un sentiment general de iubire prin aceea ce se numeste simpatia de ras. Mai
mult de ct att. Dac tineam seama c acelasi snge curge n vinele tuturor
membrilor unui popor, ntelegem c toti acestimembri vor avea, prin efectul
eredittii, cam aceleasi sentimente, cam aceleasi tendinte si chiar cam aceleasi idei;
asa nct, la vreme de nevoie, la ocaziuni mari, inima tuturor va bate n acelasi fel,
mintea tuturor va adopta aceeasi opinie, actiunea tu turor va urmri acelasi scop; cu
alte cuvinte, natiune care va fi de o singur ras, va avea un singur centru de
gravitate; si Statul care va fi format dintr-o astfel de natiune, acela si numai acela va
fi n cele mai bune conditii de trie, de trinicie si de progres. Prin urmare, dup
cerintele chiar ale fiintei, cea dinti conditiune pentru existenta unui Stat este ca
poporul s fie din aceeasi ras. Ei bine, acest adevr este acela pe care se bazeaz
principiul nationalittilor, de care se face atta vorb n lumea civilizat. Acest
principiu al nationalittilor, se ntelege c nu se raporteaz dect la ras si
nicidecum la ceea ce se numeste supusii aceluiasi Stat, fr deosebire de ras, cci
atunci principiul n-ar mai avea nici o aplicare. Ei bine, acest principiu este att de

adnc nrdcinat astzi n constiinta tuturor oamenilor, fie oameni de Stat, fie simpli
cetteni, nct astzi toate constituirile si toate reconstituirile de State nu se mai fac
n lumea civilizat dect dup principiul nationa littilor. Apoi s nu se mai zic
atunci de ctre publicistii evrei, sau evreofili c baza Statului ar fi numai simplul
interes material comun al cettenilor, fiindc vedem din contr c tocmai veacul
nostru este acela care a dat nastere principiului nationalittilor, tocmai principiul
acesta prevaleaz astzi din ce n ce mai mult
Este adevrat c aceasta nu mpiedic admiterea strinilor la cettenia unui Stat, dar
cu oconditiune: ca acei strini s se contopeasc n natiunea dominant; cu alte
cuvinte, s se amestece cu totul, asa nct, la urma urmei, s rmn n stat tot unul
si acelasi snge.
Acestea sunt singurele principii stiintifice ale naturalizatiunii. Asadar, pentru ca
naturalizarea s fie folositoare, rational si conform cu stiinta, ea nu trebuie
acordat dect acelor strini care se contopesc, care se dispun a se contopi, prin
cstorie cu indigeni. Altminterea, ntelegeti bine c dac s-ar acorda cettenia la
indivizi care nu au aplicare si nici nu o pot avea. de a se contopi n sngelerasei
dominante, atunci ar fi a expune acea tar la o lupt perpetu ntre tendinte contrare.
"Nu zic c nu se poate ca diferite rase ce ar exista ntr-o tar s aib cte o dat un
interes comun, ca tendintele ereditare ale uneia s fie deopotriv favorizate, ca si
tendintele ereditare ale alteia de aceleasi mprejurri. Ct timp aceast stare de
lucruri ar dura, mpmnteniti si pmnteni ar tri negresit n pace. Dar
mprejurrile se schimb si cu ele se poate schimba si interesul diferitelor rase;
sidac nu astzi, mine; dac nu mine, poimine, tendintele mpmntenitilor se vor
gsi n conflict cu tendintele pmntenilor si atunci interesul unora nu se va mai
mpca cu interesul celorlalti, si atunci interesele unora nu vor putea fi satisfcute
fr sacrificiile intereselor celorlalti; si atunci va fi lupta de existent ntre o ras si
alta, vor fi lupte nversunate, care nu vor putea fi terminate dect sau prin dizolvarea
complet a Statului sau cnd una din rase va fi zdrobit cu totul pentru a rmne
iarsi o singur ras dominant n Stat Ei bine, istoria noastr national si
experientele de
toat ziua ne-au dovedit si ne dovedesc c dintre toti strinii care vin la noi, turcii si
mai cu seam jidanii sunt aceia care nu se amestec niciodat cu noi prin cstorie,
pe cnd ceilalti strini: rusi, greci, italieni, germani, se amestec cu noi prin
cstorie si se contopesc cu noi, dac nu la ntia generatiune, la a doua sau la a
treia, ar n fine vine un timp cnd nu mai este nici o deosebire ntreacesti strini si
noi, nici n privinta sngelui, nici a iubirii de patrie. Nu tot asa este si cu jidanii
Oricum s-ar pune chestiunea, oricum s-ar interpreta, noi, dac nu vom lupta contra
elementului jidovesc, vom pieri ca natiune".
(Din discursul contra revizuirii art. 7 din Constitutie, tinut la Camera Deputatilor, sesiunea extraordinar, sedinta de
la 4 septembrie 1879 si publicat n Monitorul Oficial cu nr. 201 cu data de miercuri 5 (17) septembrie 1879, paginile
5755 si 5756)

VASILE ALECSANDRI
n timp ce n Camer, Vasile Conta tinea discursul de mai sus, la Senat, poetul Unirii,
Vasile Alecsandri, exprima sentimentul romnilor n felul urmtor:
Astzi Romnia se prezint nou cu istoria sa n mn pentru ca noi s nscriem pe
paginile sale sau u milirea si pierderea neamului nostru sau demnitatea si salvarea
lui
n prezenta acestei situatii, fr seamn n analele istorice ale lumii, trebuie s stim a
ne ridica cu inima si cu cugetul la nltimea datoriei noastre, fr patimi, fr
violente, dar cu spirit linistit, cu patriotism luminat si cu nobilul curaj ce se cere de la
oameni chemati a decide soarta trii lor

Ce este aceast nou cumpn? Ce este aceast nou nvlire? Cine sunt nvlitorii,
de unde vin, ce vreau? Si cine este noul Moise, care-i conduce la noul pmnt al
fgduintei, asezat de ast dat pe malurile Dunrii?
Ce sunt nvlitorii? Sunt un popor activ, inteligent, neobosit ntru ndeplinirea
misiunii sale; sunt adeptii celui mai orb fanatism religios; cei mai exclusivisti din toti
locuitorii pmntului, cei mai neasmilabili cu celelalte popoare ale lumii
Ce vor ei de la noi?
S devie proprietari ai pmntului acestui popor, iar din vechii stpni ai trii s
fac niste iloti, precum sunt astzi tranii din Galitia si din o parte a Bucovinei.
Tara e frumoas, mbelsugat; ea are orase mari, drumuri de fier, institutii dezvoltate
si un popor cam neprevztor, ca toate popoarele de vit latin Ce este mai usor,
dect s substitui locuitorii acestei tri si de a face din tara ntreag o proprietate
israelit?
Dac este acesta planul nvlitorilor de astzi, precum totul ne induce a o crede, el
probeaz nc o dat spiritul ntreprinztor al neamului israelit si departe de a merita
un blam, el e de natur a-i atrage lauda si admirarea oamenilor practici.
Blamul s-ar cuveni nou, romnilor,dac prin nepsarea noastr sau prin aplicarea
unor fatale si absurde teorii umanitare, am da nsine o mn de ajutor la realizarea
acestui plan. Blamul ar cdea pe capul nostru, dac nselati de aceleasi teorii,
ntelese pe dos, sau dominati de o spaim imaginar sub influenta unor amenintri
imaginate, am uita c patria romneasc este un depozit sacru ncredintat nou de
printii nostri, pentru ca s-l transmitem ntreg si neptat copiilor nostri
Ce ar zice dar tara ntreag, dac i-am crea o asemenea situatie n istorie? Ce ar zice
romnul care s-a luptat voios pentru independenta mosiei strmosesti?
Tara si-ar ntoarce ochii cu durere de la noi.
Romnul ar zice: nu-mi mai cereti de astzi nainte sngele meu , dac acel snge
vrsat nu slujeste dect la trunchierea trii si la njosirea demnittii nationale.
Pentru aceste considerente, cnd astzi Romnia vine cu istoria sa n mn pentru ca
noi s nscriem pe paginile sale al nostru veto, eu unul rup pagina destinat pentru
nscrierea umilirii trii, iar pe cealalt pagin scriu cu inima mea: demnitatea si
salvarea ei!"
(Din discursul contra revizuirii art. 7 din Constitutie, rostit n Senatul Romniei, sesiunea extraordinar, sedinta de la
10 octombrie 1879 si publicat n Monitorul Oficial nr. 230 de joi 11/23 octombrie 1879, paginile 6552 pn la 6558)

MIHAIL KOGLNICEANU
Iat pozitia de mndr tinut national pe care ntelegea s se aseze n raport cu
problema jidneasc si cu presiunile exercitate din afar, ministrul de interne Mihail
Koglniceanu, titular al aceluiasi departament, care astzi a de venit locul de unde
pornesc ordinele de tortur mpotriva celor care mai luptm ca s ne aprm neamul:
Toti cei ce poart un interes viu pentru tara lor s-au preocupat a opri exploatarea
poporului prin jidovi.
n Romnia, chestiunea jidovilor nu este o chestiune religioas; ea este o chestiune
national si totodat o chestiune economic.
n Romnia jidovii nu constituiesc numai o comunitate relig ioas deosebit; ei
constituiesc n toat putere cuvntului o nationalitate, strin de romni prin origine,
prin limb, prin port, prin moravuri si chiar prin sentimente.
Nu este, prin urmare, la mijloc persecutiune religioas; cci, de ar fi asa, israelitii ar
ntmpina interdictiunea sau restrictiunea n exercitiul cultului lor, ceea ce nu este.
Sinagogile lor nu s-ar ridica libere alturea cu bisericile crestine. nvtmntul lor
religios, publicarea lor de cult, asemenea nu ar fi nvoite.

Toti acei care au vizitat principatele, si ndeosebi Moldova, s-au nspimntat de

aspectul trist, spre a nu zice mai mult, ce-l nftiseaz israelitii polonezi care
mpoporeaz orasele noastre. Cnd ei au cercetate mai n fond comertul, industria si
mediile de convietuire a acestei multimi, acesti cltori s-au spimntat si mai mult,
cci au vzut c jidovii sunt consumatori fr a fi productori. i c marea, si pot
zice, singura lor industrie, este debitul buturilor
Eu nu am scos pe nici un evreu din domiciliul su pe simplul cuvnt c dup toate
legile trii, israelitii din Romnia nu au drept de domiciliu la sate, precum acesta este
cazul si n Serbia.
Eu am mrginit nchirierea pe viitor de crciume si accisuri la israeliti, si mai n
special, al cei ce se numesc galitiani si podoliani. Msura aceasta este ntemeiat pe
regulamentul organic si pe legea votat de adunarea general si sanctionat de
Domnul Mihai Sturza si pe care nici o lege posterioar n-a desfiintat-o pn astzi,
ba chiar toti ministrii de inter ne si nainte si n urma convietuirii, au ordonat si
mentinut aplicarea ei. Dovad sunt ordinele predecesorilor mei si anume: din 17 si
28 iunie 1861, din timpul ministrului Costa Foru, din 5 februarie 1866, subscris de
generalul Florescu, din 11 martie si11 aprilie 1866 ctre Prefectura de RmniculSrat, subscris de PrincipeleDimitrie Ghica etc.
n aceast situatiune nu un ministru, ci zece ministri, succedndu-se la putere, unul
dup altul, n-ar putea face altfel dect ceea ce am fcut eu si predecesorii mei.
Ministri ai Romniei, ai unei tri cu un regim constitutional, noi nu putem guverna
dect cu vointa natiunii.
Suntem datori a tine seam de trebuintele, de psurile, si pn la un oarecare punct
si chiar si de prejudiciile ei
Aceasta dovedeste marea iritatiune din partea populatiunilor romne, provenit din
grele suferinte si de o legitim ngrijire, cci este vocea unei natiuni ce se simte
amenintat n nationalitatea sa si n interesele sale economice. Aceast voce strinii
o pot nbusi, dar nu este permis nici unui ministru romn, de orice partid ar fi, de a
nu o asculta.
De aceea, nu de astzi, ci de pururea, n tot timpul si sub toate regimele, toti domnii,
toti brbatii de stat ai Romniei, toti acei ce poart un interes viu pentru tara lor, sau preocupat de necesitatea de a opri exploatarea poporului romnprintr-un alt
popor strin lui, prin jidovi".
(Din comunicarea Ministrului de Interne, Mihail Koglniceanu ctre Ministerul de Externe, n iunie 1869, privitor la
chestiunea jidoveasc. Publicat n Colectiunea de legiuirile Romniei vechi si noi cte s-au promulgat pn la
finele anului 1870", de Ioan M. Bujoreanu, Bucuresti, 1873, Noua tipografie a laboratorilor romni, partea F. Titlul,
dispozitiuni si circulare, capitolul X, paginile 813-816).

MIHAIL EMINESCU
Dac astzi, cnd n-au plenitudinea drepturilor civile si nici pe cele politice, au pus
mna pe tot negotul si pe toat industria mic din Moldova, dac astzi se lfiesc
nspimnttor asupra sesului romnesc, dac astzi se ncuib n vatra harnicilor
olteni, ce va fi oare mine, cnd vor avea drepturi egale, cnd vor avea putinta de asi zice romni, cnd vor avea nscris n legi dreptul formal c patria aceasta este a
lor tot deopotriv cu noi!"
(Opere complete, Chestiunea israelit, pag. 489, Iasi, librria romneasc Ionescu-Georgescu, 1914. Citat de Alex.
Naum)

**
Prin ce munc sau sacrificii si-au cstigat dreptul de a aspira la egalitate cu
cettenii romni! Ei au luptat cu turcii, ttarii, polonii si ungurii? lor le-au pus turcii,
cnd au nfrnt tratatele vechi capul n poale? Prin munca lor s-a ridicat vaza acestei
tri, s-a dezgropat din nvluirile trecutului aceast limb? Prin unul din ei si-a
cstigat neamul romnesc dreptul la soare?"

(Op. cit., pag. 481)

ION HELIADE RDULESCU

Nu vedeti dumneavoastr c trtanii din Englitera si Franta nu cer drepturi de
cetteni n Romnia, ci privilegii, suprematia; vor fonda o aristocratie a banilor, a
vitelului de aur?
Cer aceea ce noi nu putem da pn la ultimul romn.
C red oare trtanii din Englitera si Franta, credeti oare si dumneavoastr dimpreun
cu dnsii, c romnii se vor uita cu snge rece la a se stabili ntre dnsii cea mai
sordid si imund, cea mai bdran dintre aristocratii, dominatia de martafoi, de
jidani, de rusiani ai lui Mamona?
Pe ce cuvnt ns, si pe ce drept se va putea stabili o asemenea abominabil
dominatie naintea atriului, naintea portilor secolului douzeci, unde umanitatea
ntreag, afar de fiii pieirii, se va prezenta ca o mireas naintea divinului su mire?
Vin trtanii din Englitera si Franta cu dreptul omului bazat de egalitate s pretind
numai ei privilegiile si suprematie?
Si fiindc nu pot invoca dreptul acesta, cuteaz, dup cum le-a plesnit n cap
paradoxul de romn de ritul israelit , s-si mping cutezanta si mai jidneasc de a
ne ameninta cu numele suveranilor Europei!
Cu ce oare ne vor cuceri jidanii? Cu cantitatea, cu numrul, cu forta?
Pentru binele ce le-am dorit si le dorim, n numele regenerrii popoarelor si nsusi a
evreilor pe pmntul Palestinei, i plngem de pietate si le dm tot sfatul ce le poate
da un crestin, - gelos de mntuirea umanittii ntregi, prin rnile lui Christ ce din
nltimea crucii ierta pe nsisi clii si, - s nu cumva s ncerce la una ca ac easta
si nici s cuteze nici a cugeta, necum a pretinde ceva n aceast epoc de agitatiune
provocat de ngerii satanei ce i-a indus n tentatiune, s nu cerce la una ca aceasta
c Dumnezeu stie unde vor ajunge romnii n legitima lor si cea mai sacr dintoate
urgiile, aprndu-si drepturile lor ca orice natiune ce si are instinctul de
conservare!"
(Din Echilibrul ntre antithese sau spiritul si materia", de I. Heliade Rdulescu, Bucuresti, publicat de la 1859 pn
la 1869, partea III, titlul Israelitii si Jidanii", capitolul X, pag. 380-383)

BOGDAN PETRICEICU HASDEU

Asa dar, Talmudul prevede pentru jidani dou ci de purtare n privinta noastr:
Dac sunteti mai puternici dect crestinii, exterminati-i.
Dac sunteti mai slabi dect crestinii, lingusiti-i
ns un om mai slab dect mine, pentru ca s poat ajunge odat a fi mai tare dect
mine, trebuie mai nti s treac prin o treapt de mijloc, n care s fie egal cu mine.
Acum ntelegeti oare ce va s zic a acorda jidanilor drepturile asa numite politice?"
(Din Studii asupra iudaismului". Talmudul ca profesiune de credint a poporului israelit, de B. P. Hasdeu, Directorul
Arhivei Istorice a Romniei", presedintele sectiunii stiintelor morale si politice a Atheneului Romn, Bucuresti.
Tipografia Theodor Vaidescu, Casa Bossel, nr.34, 1866; pag. 30, 31).

COSTACHE NEGRI
Jidovimea, adic 1/7 parte din poporatiunea noastr total, este cea mai trist lepr
cu care ne-au osndit slbiciunea, neprevederea si venalitatea noastr".
(Din scrisoarea ctre Lupascu trimis din Ocna, cu data de 12 Ianuarie 1869 si publicat n vol. C. Negri, Versuri,
proz, scrisori", cu un studiu asupra vietii si scrierilor sale de E. Grleanu, Editura Minerva". B-dul Academiei 3,
Bucuresti, 1909, pag. 116)

A. D. XENOPOL
Ne permitem a introduce n aceeasi culegere de citate, prerea aceluia care a fost
marele istoric A. D. Xenopol, profesor la Universitatea din Iasi, aceasta, avnd n
vedere necontestata autoritate stiintific a savantului care a trit si a vzut cu proprii
si ochi dureroasele realitti pe care la constat.
Dac un romn s-ar hotr s deschid o prvlie, nici un jidan nu-i va trece
pragul, fiind astfel ocolit de o clientel numeroas, n timp ce romnii nu se opresc

deloc de la a cumpra de la jidani. Se ntelegedar c chiar fr cartelarea preturilor,

rezistenta negustorului si meseriasului romn poate fi nfrnt.
Niciodat un jidan nu va primi n ntreprinderea sa un romn dac acesta din urm
ar putea s nvete de la el cte ceva; cci romnii nu sunt primiti n casele jidovesti
dect ca slugi sau hamali. Acest sistem de exclusivism persist cu toat puterea. Nu
se afl, n nenumratele ateliere sau prvlii ale jidanilor care au ntsat Moldova de
la un capt la altul, nici un singur crestin sau romnca ucenic, lucrtor, contramaistru, contabil, casier, vnztor.
Jidanii practic deci fat de romni exclusivismul economic cel mai riguros si nu pot
renunta la el cci le este prescris n nssi religia lor".
(Din La question israelite en Roumanie"par A. D. Xenopol, studiu aprut n La renaissance latine", Rue Boissyd'Anglas 25, Paris, 1902, pag. 17)

GREVA GENERAL A STUDENTIMII CONTINU

Dup Pasti lupta rencepe. Pe frontul L.A.N.C., profesorul Cuza continu actiunea
prin pres, iar noi ceilalti ne ocupm de organizare.ncepe seria ntrunirilor prin orase
si sate.
Pe frontul studentesc, modificarea art. 7 din Constitutie aduce schimbri.
Conductorii de la Bucuresti si Cluj, care crezuser c pn la capt o miscare
studenteasc va putea convinge guvernul s recunoasc cererile drepte ale studentimii,
vznd c acesta nu numai c nu recunoaste nimic, dar c acord drepturi politice
jidanilor, se descurajeaz amrti si ncep s fluture tot mai mult ideea capitulrii.
La Cluj, chiar presedintele convoac o adunare unde sustine teza intrrii la cursuri.
Masa studenteasc respinge propunerea si declar c ea lupt pentru onoare si c lupta
va trebui dus pn la limita cea de pe urm a rezistentei. Sustintorii acestei teze
sunt: Ion Mota, Corneliu Georgescu, Isac Mocanu, mpreun cu tot grupul nostru.
Alexa si d demisia si este ales n locul lui presedinte al centrului studentesc Petru
Maior", Ion Mota cu un comitet nou. Asaltul guvernului pentru a determina pe
studenti s intre la cursuri cade si de ast dat, dar cu sacrificarea conductorilor. Ion
Mota si nc sase sunt eliminati pentru totdeauna din toate universittile pentru tinuta
lor drz.
La Bucuresti, un grup n frunte cu Simionescu si Dnulescu, ncepe s ia locul
conducerii din ce n ce mai nehotrte si mai slabe. Nici aici guvernul nu reuseste s
deschid cursurile dup Pasti.
IUNIE 1923
Au trecut nc dou luni de rezistent eroic, de mizerie, de presiuni. Studentimea era
epuizat. La Bucuresti se fixeaz deschiderea Universittii n vederea examenelor, fie
chiar numai pentru studentii jidani si pentru renegati. n ziua deschiderii, n
Universitate se introduce armata. Slabele ciocniri din fata Universittii nu mai pot
determina nchiderea acesteia. Planul guvernului era s le deschid pe rnd, lsnd
Iasiul la urm si punndu-l n fata a trei universitti deschise. Peste o sptmn, la
Cluj, si nc peste cteva zile la Cernuti, universittile se deschid cu armata, n
aceleasi conditii ca la Bucuresti. Peste o alt sptm n venea si ceasul greu al
Iasiului, care, izolat prin msurile guvernului, rmsese singur cu puterile mult
sczute.
n ajunul deschiderii, stiind c a doua zi dimineata armata va intra n Universitate, am
fcut planul de a o ocupa noi, n timpul noptii. De cu ziu, am trimis un student de
ncredere care a intrat n sala pasilor pierduti si a desfcut zvoarele la dou geamuri
mari, fr ca s se observe, n asa fel nct numai mpinse din strad ele s se
deschid. Fr a comunica planul, am convocat, laora 9, o sut de studenti n sala

Bejan. La ora 10, Universitatea a fost ocupat de noi. Pe frontispiciul ei se arborase

steagul cu zvastic. Peste putin a sosit si rectorul Universittii, profesorul Simionescu,
cruia i-am deschis. El ne-a vorbit, ndemnndu-ne s prsim Universitatea. Noi i-am
rspuns, explicndu-i cauza noastr. Peste cteva ore a plecat. Ne-am organizat pentru
paz si am rmas toat noaptea de veghe acolo. A doua zi dimineata, studentii au sosit
la Universitate n numr mare. nviorati, au hotrt n unanimitate continuarea luptei.
Ziarele jidnesti ne-au atacat furibund.
Peste dou zile, Clujul, ntr-o lupt, ncearc reluarea Universittii din minile
jandarmilor. Peste alte dou zile, Bucurestii si Cernutii. Aceste lupte duc din nou la
ridicarea studentimii si la nchiderea din nou a tuturor universittilor. Anul scolar se
terminase. Tineretul romnesc dduseun examen unic de rezistent, de caracter si de
solidaritate.
*
Onoare studentimii care pentru credinta ei, nfruntnd attea lovituri, a dat un
exemplu de voint colectiv nemaintlnit n istoria universittilor din ntreaga lume.
n nici o tar nu s-a vzut ca studentimea, unit ntr-un singur suflet, asumndu-si
toate responsabilittile si toate riscurile, s poat mentin e greva general timp de un
an de zile, pentru a-si impune credintele, urmrind prin demonstratia ei trezirea la
constiint a natiei ntregi, fat de cea mai grea problem a existentei sale.
Este o pagin frumoas, o pagin eroic scris cu suferinta acestei tinerimi n cartea
neamului romnesc.
PLANURILE IUDAISMULUI
PLANURILE FAT DE PMNTUL SI NEAMUL ROMNESC.
PLANURILE FAT DE MISCAREA STUDENTEASC
Cine si nchipuie c jidanii sunt niste bieti nenorociti, veniti aici la ntmplare, mnati
de vnt, adusi de soart etc., se nseal. Toti jidanii de pe fata pmntului formeaz o
mare colectivitatelegat prin snge si prin religia talmudic. Ei sunt ncadrati ntr-un
adevrat stat foarte sever, avnd legi, planuri si conductori care formeaz aceste
planuri si-i conduc. La baz, au Cahalul . Asa c noi nu ne gsim n fata unor jidani
izolati, ci n fata unei puteri constituite, comunitatea jidneasc. n fiecare oras sau
trg, unde se strnge un numr de jidani, se formeaz imediat Cahalul sau comunitate
a jidneasc. Acest Cahal si are conductorii lui, justitie separat, impozite etc. si tine
strns unit n jurul lui ntreaga populatie jidneasc din localitate.
Aici n acest Cahal mrunt, de trg sau de oras, se fac toate planurile: cum s capteze
pe oamenii politici locali; cum s capteze autorittile; cum s se strecoare n diverse
cercuri unde ar fi interesati, ca de pild printre magistrati, ofiteri, functionari
superiori; ce planuri s ntrebuinteze pentru a cuceri cutare ramur a comertului din m
inile unui romn; cum ar putea rpune pe un antisemit local; cum ar putea distruge
pe un reprezentant corect al unei autoritti care s-ar opune intereselor iudaice; ce
planuri s aplice cnd, stoars, populatia se revolt si izbucneste n miscri antisemite.
Nu vom aprofunda aici aceste planuri. n general se ntrebuinteaz urmtoarele
sisteme:
I. Pentru captarea oamenilor politici locali;
1.Cadouri;
2.servicii personale;
3.finantarea organizatiei politice pentru propagand, tiprire de manifeste,
deplasri cu automobile, etc. Dac n localitate sunt mai multi bancheri sau bogtasi
jidani, ei se mpart la toate partidele politice.
II. Pentru captarea autorittilor:

1.coruptiunea, mituirea. Un politai din cel mai mic oras din Moldova, n afar
de leafa lui de la stat, mai primeste lunar nc o leaf sau dou. Odat ce a primit mita,
devine robul jidanilor, pentru c altfel se ntrebuinteaz a doua arm;
2.santajul; dac nu se supune, i d pe fat mituirea;
3.a treia arm este distrugerea. Dac vd c nu te pot ndupleca si supune,
atunci vor ncerca s te distrug. Cercetndu-ti bine slbiciunile: dac bei, vor cuta
prilejul s te compromit prin aceasta; dac esti afemeiat, ti vor trimite o femeie care
te va compromite sau te la lovi n inim, distrugndu-ti familia; d ac esti violent, ti
vor trimite n cale pe un alt violent, care te va omor sau l vei omor si vei intra la
nchisoare. Dac nu vei avea aceste defecte atunci vor ntrebuinta: minciuna, calomnia
la ureche sau prin pres, pra fat de sefi.
n trgurile si orasele invadate de jidani, nu exist autoritate dect n stare de mituire,
n stare de santaj sau n stare de distrugere.
**
III. Pentru a se strecura n diferite cercuri sau n jurul unor oameni de frunte folosesc:
1.slugrnicia;
2.consilii de adminstratie;
3.servicii personale josnice;
4.lingusiri.
Astfel toti oamenii politici au secretari jidani, pentru c: aduc din piat, fac ghetele,
leagn copiii, tin geanta etc., lingusesc, se insinueaz.
Romnul nu va fi asa bun, pentru c este mai putin rafinat, nu e parfid, e venit de la
plug si mai ales pentru c vrea s fie un soldat credincios, bucurndu-se de onoare,
dar nu slug.
IV. Planuri pentru distrugerea unui comerciant romn:
1.flancarea romnului cu un comerciant jidan sau ncadrarea lui ntre doi
comercianti jidani;
2.vnzarea mrfurilor sub pretul de cost, pierderea acoperindu-se cu sume
speciale date de Cahal.
Asa au czut rpusi comerciantii romni, unul dup altul.
Dac la acestea mai adugm:
a.superioritatea comercial a jidanului, rezultnd dintr-o practic comercial
cu mult mai ndelungat dect aceea a romnului;
b.superioritatea jidanului luptnd sub protectia Cahalului, romnul neavnd
nici o protectie din partea statului romnesc, ci numai mizerii din partea autorittilor
corupte de jidani. Romnul nu lupt cu jidanul de alturi, ci cu Cahalul si de aceea se
ntelege c individul va fi rpus n lupt cu coalitia. Romnul n-are pe nimeni, n-are
un stat printe, care s-l creasc, s-l ndrume, s-l ajute. El este lsat singur, n voia
sortii, n fata coalitiei jidnesti.
E usor de repetat formula tuturor politicienilor de categoria d-lui Mihalache:
Romnul s se fac comerciant". S ne arate ns acesti oameni politici romni un
singur comerciant romn ajutat de statul romn, o singur scoal fcut de el care s
creeze cu adevrat comercianti, iar nu functionari de banc sau de birouri. S nu se
arate o singur institutiune fcut de ei care s fi ajutat cu un mic capital si s fi
ndrumat pe tnrul absolvent de scoal comercial pe calea comertului. Nu romnul a
dezertat de pe linia comertului, ci acesti oameni politici au dezertat de la datoria lor de
conductori si ndrumtori ai natiei. Romnul, prsit de conductorii lui, a rmas
singur n fata coalitiei organizate jidnesti, a manoperelor frauduloase si a concurentei
neloiale si a czut nfrnt. Va veni ns un ceas n care acesti conductori vor trebui s

rspund.
PLANURILE MARI ALE IUDAISMULUI FAT DE PMNTUL SI
NEAMUL ROMNESC
Deci, nc odat: nu ne aflm n fata unor bieti indivizi veniti la ntmplare, de capul
lor, dup adpost aici la noi. Ne aflm n fata unui stat iudaic, a unei armate care vine
la noi cu planuri de cucerire. Miscrile de populatie jidnesti sunt mpinse spre
Romnia dup un plan bine stabilit. Probabil, marele stat iudaic urmreste crearea
unei noi Palestine, pe o portiune de pmnt care pleac de la Marea Baltic, cuprinde
o parte din Polonia si din Cehoslovacia, jumtate din Romnia pn la Marea Neagr,
de unde usor ar putea avea legtur pe ap cu cealalt Pale stin. Cine este naivul care
s cread c miscrile de populatie ale maselor jidnesti se fac la voia ntmplrii?
Ei vin cu un plan, dar nu au curajul armelor, al nfruntrii riscului, al sngelui vrsat,
ca mcar acestea s le creeze o baz de drept pe acest pmnt.
*
De unde cunoastem aceste planuri? Le cunoastem sigur, trgnd concluzii din
miscrile adversarului. Orice comandant de trup, urmrind cu atentie actiunea
adversarului, si d seama de planurile pe care acesta le urmreste. Este un lucru
elementar. n toate rzboaiele lumii a fost vreun conductor care a cunoscut
planurileadversarului pentru c ar fi asistat la facerea lor? Nu! Le-a cunoscut perfect
din miscrile adversarului su.
***
Pentru ca poporul romn s-si frng orice putere de rezistent, jidanii vor aplicaun
plan unic si ntr-adevr diabolic.
1.Vor cuta s rup legturile sufletesti ale neamului cu cerulsi cu pmntul.
Pentru ruperea legturilor cu cerul, vor ntrebuinta mprstierea, pe scar
ntins, a teoriilor ateiste, pentru a face din poporul romn, sau mcar numai din
conductorii lui, un popor desprtit de Dumnezeu; desprtit de Dumnezeu si de mortii
lui, pentru a-l omor, nu cu sabia, ci tindu-i rdcinile de viat spiritual.
Pentru ruperea legturilor cu pmntul, izv orul material de existent al unui
neam, vor ataca nationalismul ca o idee nvechit si tot ce se leag de ideea de patrie
si pmnt, pentru ca s rup firul iubirii care uneste poporul romn de brazda lui.
2.Pentru ca acestea s reuseasc, vor cuta s pun mna pe pres.
3.Vor ntrebuinta orice prilej, pentru ca n tabra poporului romn s fie
dezbinare, nentelegeri si ceart si, dac e posibil, chiar l vor mprti n mai multe
tabere, care s se lupte ntre ele.
4.Vor cuta s acapareze ct mai mult din mijloacele de existent ale
romnilor.
5.i vor ndemna sistematic pe calea desfrului, nimicindu-le familia si
puterea moral.
6.i vor otrvi si ameti cu tot felul de buturi si otrvuri.
Oricine va voi s omoare si s cucereasc un neam va putea s o fac ntrebuintnd
acest sistem: ruperea legturilor lui cucerul si cu pmntul, introducerea certurilor si
luptelor fratricide, introducerea imoralittii si a desfrului, constrngerea material
prin limitarea la maximum a mijloacelor de subzistent, otrvire fizic, betie. Toate
acestea nimicesc o natie mai ru dect dac ai bate-o cu mii de tunuri sau cu mii de
aeroplane.
S priveasc putin n urm romnii si s vad dac n contra lor nu s-au ntrebuintat cu
precizie si cu tenacitate acest sistem, n adevr ucigtor. S deschid romnii ochii si
s citeasc presa de 40 de ani ncoace, de cnd st sub conducere jidneasc. S

reciteasc: Adevrul", Dimineata", Lupta", Opinia", Lumea" etc. si s vad dac

din fiecare pagin nu tsneste fr ntrerupere acest plan. S deschid romnii ochii si
s si-i arunce asupra vietii publice romnesti dezbinate, s-i deschid si s vad bine.
Aceste planuri sunt ns ca si gazele de rzboi. S le ntrebuintezi pentru adversar, dar
s nu se ating de tine. Propovduiesc ateismul pentru romni, dar ei nu sunt atei, ci
tin cu habotnicie la respectarea celor mai mici precepte religioase. Vor s dezlege pe
romni de dragostea pmntului lor, dar ei acapareaz pmnturi. Se ridic mpotriva
ideii nationale, dar ei rmn nationalisti sovini.
PLANURILE IUDAISMULUI FAT DE MISCAREA
STUDENTEASC
Cine crede c fortele puterii iudaice au rmas fr plan n fata miscrii studentesti, se
nseal.
Pentru un moment jidnimea, lovit n directivele ei de pn acum, rmne
dezorientat. ncearc s opun studentilor pe muncitorii din miscarea comunist,
adic tot pe romni, dar fr rezultat, cci, pe de o parte, muncitorii erau sleiti de
puteri, iar pe de alta, ncepuser s vad si ei c noi luptm si suferim pentru
drepturile lor si ale n eamului. Multi dintre dnsii erau alturi de noi cu sufletul.
Vznd c nu pot reusi s ne pun n fat pe muncitori, ridic n fata studentimii
guvernul si ntregul politicianism. Prin ce mijloace? Partidele au nevoie de bani, de
mprumuturi n strintate cnd sunt la guvern, de voturi si de pres bun n opozitie.
Jidanii vor ameninta cu tierea subventiilor necesare propagandei electorale a
partidului respectiv. Cor ameninta cu finanta international-jidneasc,
nemaiacordnd mprumuturi. Vor specula cu joucul unei mari mase de voturi prin
care pot determina victoria sau nfrngerea, n sistemul democratic, avnd acum
drepturi politice. Vor ameninta cu presa pe care o stpnesc aproape n ntregime si
fr de care un partid sau un guvern poate cdea nfrnt.
Banii, presa si voturile hotrsc viata sau moartea n democratie. Jidanii le au pe toate
si prin acestea, partidele politice romnesti devin simple unelte n minile puterii
iudaice. nct noi, care ncepusem lupta mpotriva jidanilor, ne vedem la unmoment
dat luptndu-ne cu guvernul, partidele, autorittile, armata, iar jidanii stnd linistiti la
o parte.
ARGUMENTE SI ATITUDINI JIDNESTI
Ce va zice strintatea de miscarea antisemit din Romnia care s-a ntors la barbarie?
Ce vor zice oamenii de stiint, ce va zice civilizatia?
Oamenii nostri politici ne vor repeta nou la fiecare pas argumentul jidnesc, tiprit n
toate foile si n fiecare zi. Cnd n sfrsit, dup 8 ani de zile, Germania, cu toat
civilizatia si cultura ei, se ridic mpotriva jidnimii si biruieste hidra prin Adolf
Hitler, argumentul cade. Atunci apare altul: Sunteti n slujba Germaniei, pltiti de
germani ca s faceti antisemitism. De unde aveti fonduri?" Si iarsi politicienii romni
fr suflet, fr caracter si fr onoare, repet dup presa jidneasc: De unde bani?
Sunteti n solda Germaniei".
La 1919, 20, 21, ntreaga pres jidneasc ddea asalt statului romn, dezlntuind
pretutindeni dezordinea si ndemnnd la violent n contra regimului, a formei de
guvernmnt, a bisericii, a ordinii romnesti,a ideii nationale, a patriotismului".
Acum, ca prin farmec, aceeasi pres, condus exact de aceiasi oameni, s-a transformat
n aprtoarea ordinii de stat, a legilor; se declar n contra violentei, iar noi am
devenit: dusmanii trii", extremisti de dreapta", n solda si serviciul dusmanilor
romnismului" etc. Si pn la sfrsit vom auzi-o si pe aceasta: suntem subventionati
chiar de jidani.

Oare cnd va veni ziua aceea n care tot romnul s nteleag argumentrile
mincinoase si perfide ale jidanilor si s le resping ca pe ceva de origine satanic?
Oare cnd va veni momentul ca s nteleag murdara constructie sufleteasc a acestei
natii?
Iat acum un exemplu de modul n care erau tratati trei profesori universitari romni:
A. C. Cuza, Paulescu si Sumuleanu.
Curierul Israelit", organ al Uniunii evreilor pmnteni, din 23 aprilie 1922, public n
articolul de fond sub titlul Strigoii", urmtoarele:
O tagm de mscrici si de insulttori publici s-au strns s formeze o band de
fctori de rele. Si spre rusinea trii n aceast tagm se afl trei profesori de la
universittile noastre. Si acesti ipochimeni, acesti strigoi ntrziati vor s renvie
antisemitismul si au s reuseasc s o fac niste caraghiosi ntrziati, acum cnd
antisemitismul oficial dispare si cnd votul universal va aduce fatal dup sine si
democratizarea vietii noastre publice si sociale. Nu! E munc zadarnic, strigoii nu
vor opri omenirea n mersul ei nainte, nici nu va fi nevoie s le bat cteun par n
piept, i va sfrsi definitiv ridicolul ticlosiei lor Ne-am ocupat de actiunea
slbatic, pornit de asa zisa Uniune National Crestin, compus din vreo 5
caraghiosi si jumtate pentru ca s-i fixm odat n infama lor postur si pentru a
atrage atentia evreilor c mai sunt fctori de rele mpotriva crora vor trebui s se
apere".
Asadar: tagm de mscrici, insulttori publici, band de fctori de rele, ipochimeni,
strigoi ntrziati, ticlosie, actiune slbatic, infam postur; iat ce sunt profesorii
romnismului: Cuza, Paulescu si Sumuleanu, si iat ce este actiunea lor mntuitoare
de neam.
***
Primim peste obraz si peste sufletele noastre romnesti batjocur peste batjocur,
aplme peste palme, pn la aceea de a ne vedea cu adevrat n grozava situatie:
jidanii, aprtorii romnismului, la adpost de orice neajuns, trind n liniste si belsug,
iar noi, romnii, dusmanii romnismului, cu libertatea si viata n pericol, urmriti ca
niste cini turbati de toate autorittile romnesti.
Eu a m vzut cu ochii si am trit aceste ceasuri, amrt pn n adncul sufletului. S
pornesti la lupt pentru tara ta, curat la suflet la lacrima ochilor si s lupti ani de-a
rndul ntr-o srci e si foame ascuns, dar sfsietoare, pentru ca s te vezi la un
moment dat declarat n rndul dusmanilor trii, urmrit de romnisi spunndu-ti-se c
lupti pentru c esti pltit de strini, iar alturi s vezi ntreaga jidnime stpn pe tara
ta, erijat n purttoare de grij a romnismului si a statului romn amenintat de tine,
tineret al trii. este ceva ngrozitor.
Nopti de-a rndul ne munceau aceste gnduri si n unele ceasuri, n care eram scrbiti
si rusinati peste msur, ne cuprindea jalea si ne gndeam, dac nu ar fi mai bine s
plecm n lume, sau dac nu ar fi mai nimerit s provocm o rzbunare n care s ne
gsim cu totii moartea; si noi si romnii cei ticlosi si capetele hidrei iudaice.
CONGRESUL CONDUCTORILOR MISCRII STUDENTESTI
IASI, 22-25 AUGUST 1923
ntr-un comitet restrns la Bucuresti, se fixeaz tinerea celui dinti congres al
conductorilor si delegatilor miscrii studentesti dup un an de lupt.
Acest congres urma s aib loc la Cluj, n zilele de 22, 23, 24 si 25 august 1923.
Mota, presedintele cercului Petru Maior", ne comunic printr-o adres c autorittile
i-au pus n vedere ordinul de interzicere a acestui congres. Noi, Iasiul, a, rspuns

Clujului, precum si celorlalte centre, c ne lum rspunderea ca acest congres s se

tin la Iasi, chiar dac guvernul va voi s-l interzic. Centrele au aprobat, iar noi neam fcut datoria de a ngriji de ncartiruirea celor 40 de delegati anuntati.
n dimineata zilei de 22, am primit la gar pe rnd delegatia Clujului, n frunte cu Ion
Mota, a Cernutilor, n frunte cu Tudose Popescu si Crsteanu, a Bucurestilor, n
frunte cu Napoleon Cretu, Simionescu si Rpeanu. La ora 10, am plecat in corpore la
Mitropolie pentru a face o rugciune si un parastas n amintirea studentilor czuti n
rzboi, printre care era si cpitanul Stefan Petrovici, fost presedinte al Centrului
Studentesc Iasi. Spre marea noastr mhnire, am gsit ns portile Mitropoliei legate
cu lanturi si pzite de jandarmi.
ntre timp soseste si btrnul profesor Gvnescul. Atunci ne asezm cu totii n
genunchi si descoperiti, ne facem rugciunea n mijlocul strzii, n fata bisericii, pe
care nici turcii n-au nchis-o celor ce vroiau s se roage.Sosind din ntmplare, preotul
Stiubei si vzndu-ne ngenuncheati, a venit si ne-a citit rugciuni. Apoi, descoperiti,
tcuti si plini de durere, am parcurs prin mijlocul strzii drumul pn la Universitate
sub privirile jidnimii, care ni se preau ca niste sgeti aruncate din usile si ferestrele
prvliilor.
Pe scrile Universittii se aflau autorittile, flancate de numeroase forte politienesti,
care ne-au anuntat c Ministerul de Interne a interzis congresul. Procurorul ne-a oprit,
somndu-ne s ne mprstiem. Enervat, am spus:
Domnule procuror, eu stiu c suntem ntr-o tar condus de legi. Constitutia ne
garanteaz dreptul de ntrunire si Dv. stiti mai bine dect mine c un ministru nu poate
abroga drepturile garantate nou de ctre Constitutie. De aceea, n numele legii pe
care nu noi, ci D-voastr o clcati, v somm s v dati la o parte.
ndrjiti de sacrilegiul care fusese comis cu o or nainte, cnd ni se nchiseser cu
lanturi usile bisericii, rpindu-ne dreptul de a ne nchina, vzndu-ne acum n fata
unei a doua ncercri nedrepte, provocatoare si umilitoare, aceea de a ni se fereca
intrarea n propria noastr cas, Universitateasi dndu-ne seama c aceste msuri
constituiau o sfruntat clcare a legii, am rsturnat tot ce ni se opunea n cale si n
urma unei lupte, am ocupat prin fort Universitatea.
Regimentul 13, aprut un moment mai trziu, nconjoar Universitatea. Noi ne-am
baricadat aprnd intrrile. n dreptul fiecrui geam sunt postati trei soldati cu
baionetele la arme.
n aceast situatie, ntr-o atmosfer apstoare, adunarea se deschide n amfiteatrul
Faculttii de Drept, al ora 12. Congresistii, palizi de enervare si muti de durerea celor
petrecute la Mitropolie si aici, rspndesc n jurul slii pustii un aer de adnc tristete.
Domneste n toti ngrijorarea atacului armatei, a intrrii ei n Universitate, peste noi si
a consecintelor care vor urma. Nu tinem discursuri, dar congresul ntelege tragedia
situatiei si presimte c se vor ntmpla lucruri grave.
Pentru prima zi sunt ales presedinte eu. Se ncepe cu nfierarea celor petrecute. Ctiva
cer cuvntul si protesteaz. Apoi se ncep discutii asupra miscrii. Ce atitudine
adoptm la nceputul anului care se deschide? Capitulm? Greu! Un an de lupt fr
nici un rezultat. Din contr, rusinati, umiliti, btuti. Mergem nainte? Iarsi greu!
Studentii sunt sleiti de puteri.; ei nu mai pot ncepe un al doilea an de lupt. Totusi
Mota, Tudose Popescu, Simionescu si eu sustinem teza luptei mai departe. Pentru
jertf. Din capitularea noastr nu va iesi nimic dect rusine si umilint. Din jertfa
noastr nu se poate s nu rodeasc ceva mai bun pentru neamul nostru.
Pe la ora 8, se nserase. Auzim larm si zgomot n strad. Constantin Pancu, vechiul
lupttor de la 1919, nconjurat de studentii rmasi afar, de un mare numr de
cetteni, se adunaser la Tufli, cu fclii aprinse n mini si ncercau s nainteze n sus

spre Universitate, pentru a ne aduce ctiva saci cu pine. Noi srim cu toti le geamuri
si privim. Manifestantii rup cordonul de la Tufli si urc n pas alergtor la deal. Al
doilea cordon
din dreptul strzii Coroiu este rupt ntr-o lupt grea. Auzim izbucniri de urale. Al
treilea cordon este de asemenea rupt. Noi ne pregtim s asaltm dinuntru, s iesim,
dar la al patrulea cordon, ai nostri nu mai pot rzbi. Se aude glasul lui Pancu, care st
cu sacul de pine la picioare:
Sunt copiii nostri.
Nou ce curg lacrimi de bucurie. Pentru neamul acesta luptm noi si al nu ne las.
La ora 9, ncep tratativele ntre noi si autoritti, prin Napoleon Cretu. Acestea promit
imediata eliberare a tuturor studentilor ncercuiti n Universitate, cu conditia ca ei s
m predea pe mine. Studentii refuz. Pe la ora 11, ne trimit vorb c se admite
eliberarea n grupuri de cte trei. Desigur, cu intentia de a m prinde pe mine la iesire.
Noi primim.
Din cinci n cinci minute, ies grupuri de cte trei. La us sunt observati cu atentie de 4
comisari si agenti. Eu m dezbrac la repezeal de hainele mele nationale, le dau unui
camarad si m mbrac cu ale lui. Ies cu Simionescu si cu un altul. La deschiderea usii,
scap din buzunar ctiva lei. La zgomotul lor, toti comisarii se uit n jos si ntreab:
Ce ati pierdut, d-lor?
Noi toti cu capetele aplecate, cutnd mpreun cu ei, rspundem:
Niste bani.
Simionescu mai rmne de vorb cu ei, cutnd si aprinznd chibrituri, iar eu scap.
***
n cel mai mare secret fixm continuarea congresului a doua zi, afar din oras, la
Mnstirea Cettuia.
M strecor pn acolo mbrcat n hainele unui fochist si a norocul s nu m cunoasc
nici congresistii. Prezideaz Ion Mota. Cu observatori plasati n locuri bune, lucrm n
liniste, pentru c din deal, orice apropiere de om se observ de la 2 km. Stm acolo
pn seara trziu. Se fac propuneri si se iau hotrri.
Tot n aceast sedint se proclam ziua de 10 Decembrie ca srbtoare national a
studentimii romne.
***
A treia zi, congresul continu ntr-o pdurice din dealul Galatei. n majoritate, se
decide continuarea luptei. Se alege nu comitet de actiune de cinci care s dea directive
de actiune ntregii miscri studentestide la toate universittile. Comitetul e compus
din: Ion Mota - Cluj, Tudose Popescu- Cernuti, Ilie Grneat - Iasi, Simionescu Bucuresti si eu. Prin nfiintarea acestui comitet, vechea conducere studenteasc de la
Bucuresti, insuficient lmurit si decis, cade pentru totdeauna. Rmne ca form, dar
nu mai conduce.
Acum se hotrste oficial, pentru prima dat, o nou orientare: lupta mpotriva
partidelor politice , socotite ca nstrinate de neam si credinta ntr-o nou miscare
romneasc pe care studentimea trebuie s-o ajute oficial pentru a birui: Liga Aprrii
Nationale Crestine".
A patra zi, congresul si ncheie lucrrile n casele d-nei Ghica din str. Carol.
Seara, studentii pleac fiecare pe la centrele lor, iar eu plec la Cmpulung pentru a
organiza congresul L.A.N.C. din Bucovina, la care va lua parte prof. Cuza cu toti
fruntasii miscrii. M strecor cu greu, deoarece mi se lansase mandat de arestare.
Pe drum, m bucuram de toate hotrrile acestui congres care era n spiritul vederilor
noastre, dar mai ales pentru c n grupul nostru cstigasem un om: pe Ion Mota,
presedintele centrului Pentru Maior" din Cluj.

CONGRESUL DE LA CMPULUNG AL L.A.N.C.

Congresul de la Cmpulung a avut loc n ziua de luni, 17 septembrie 1923.
S-a putut tine numai dup o lupt grea, deoarece guvernul l-a interzis si a trimis
pentru mpiedicarea lui trupe din Cernuti sub comanda unui colonel. La toate
intrrile au fost postate puternice cordoane.
Noi am concentrat toate fortele noastre la bariera dinspre apus a orasului, Sadova,
Pojorta. Acolo am rupt cordoanele datorit arcasilor din Vatra Dornei si Cndreni,
asigurnd timp de o or trecerea ntregului convoi, compus din mai multe sute de
crute.
Congresul s-a tinut n curtea bisericii din oras. Au vorbit: profesorul Cuza, tatl meu,
Dr. Ctlin - presedintele Bucovinei, Tudose Popescu, fratii Octav si Valerian
Dnieleanu, care, cu sufletul prin de credint au organizat, alturi de Dr. Ctlin, acest
impuntor congres.
Tranii aceia mndri din munte, cu plete mari, mbrcati n cmsi albe si sumane, sau adunat la sunetele buciumului din munti, n orasul lor, multi la numr si vijeliosi ca
niciodat. Credeau c a sosit ceasul, de veacuri asteptat, ca romnul s calce n
picioare hidra care-i suge si s se nalte n drepturile de stpn al trii, al muntilor, al
apelor, al oraselor sale. Rzboiul l-au purtat din greu. Jertfa lor de snge de pe toate
fronturile a creat Romnia mare. Dar spre marea lor durere si dezamgire, Romnia
Mare nu le-a adus tot ceea ce asteptau.Pentru c Romnia Mare a refuzats le rup
lanturile robii jidnesti, care-i chinuise atta amar de vreme. Romnia Mare i-a dat pe
mai departe n exploatare la jidani si le-a adus pe cap politicianismul, care-i va bate cu
biciul si-i va trimitem n temnite, cnd vor ncerca s-si reclame istoricele drepturi
furate. Toate pdurile din Bucovina, toti muntii aceia ncrcati de brazi, apartinnd
Bisericii Ortodoxe , politicianizat si nstrinat si ea, sunt dati n exploatare jidanului
Anhauhcu pretul nemaipomenit de 10 lei m.c., n timp ce tranul romn l pltea cu
350 lei. Cad pdurile de pe munti sub nemiloasa secure jidneasc. Se ntinde srcia
si jale peste satele romnesti, rmn muntii numai stnc goal, si car mereu, car
fr odihn geamantane pline cu aur peste hotare, Anhauh si cu toate neamurile lui. Si
din acest fabulos cstig se nfrupt politicianul romn, tovars cu jidovul n
exploatarea mizeriei miilor de trani.
***
Adunarea deleag un numr de 30 trani fruntasi care s mearg la Bucuresti sub
conducerea d-rului Ctlin si Valer Dnieleanu, pentru a se prezenta primuluiministru, spre a-l ruga s ia msuri n contra pustiiri muntilor, reziliind contractul
Anhauh - Fondul Bisericesc, iar pe de alt parte, spre a-i cere numerus clausus" n
scoli, pentru ca n modul acesta s-si arate dragostea si recunostinta fa t de tineretul
care i-a trezit la lupt.
Adunarea ne-a ales si pe noi, pe Tudose Popescu si pe mine, s mergem la Bucuresti
alturi de ceilalti 30 de trani, ca reprezentanti ai lor.
Eu am plecat mai nainte, pentru a face ca acesti trani, care veneau pentru prima oar
n capitala trii lor, cu atta curtenie n suflete, cu atta durere si cu attea ndejdi,
care veneau si pentru noi, studentii, fcnd cheltuieli uriase fat de punga lor srac,
s fie bine primiti de studentimea romn.
n ziua sosirii , pe peronul grii din Bucuresti, studentimea i-a primit regeste - pe
acesti regi din toate timpurile ai pmntului romnesc - iar ei coborau din vagoane cu
ochii plini de lacrimi n sfnta lor capital.
n dosul grii astepta procurorul Rscanu, comisari de politie si cordoane de jandarmi,
care opreau trecerea. Se d ordin jandarmilor si comisarilor s loveasc. Paturi de
arm si cauciucuri se astern unul dup altul peste pletele albe ale tranilor si peste

fetele lor blajine. Noi, studentimea, bgm la mi jloc pe btrni si rupem primul
cordon. La Politehnic sfrmm pe al doilea, apoi pe al treilea si scpm n Piata
Matache Mcelaru. tranii plng. Unul cuprins de o indignare pe care nu si-o poate
stpni, si rupe cmasa de pe el.
A doua zi, ne ducem cutotii s ne primeasc primul-minitru la Consiliul de Ministri
din str. Gogu Cantacuzino. Ne amn pentru a doua zi; n sfrsit, suntem anuntati c
vom fi primiti a trei zi. Venim. Intrm ntr-o sal si asteptm. Asteptm vreo or,
tcuti, vorbind n soapt si umblnd n vrful degetelor. Apare seful de cabinet:
-Domnilor, plecati, c dl. prim-ministru nu v poate primi. Intr acum n Consiliul
de Ministri.
-Dar suntem de departe - ncercm noi s spunem. Ni se nchide usa. M gndesc:
fiecare om a cheltuit cte 1.000 lei numai pentru tren. S ne ntoarcem napoi fr
rezultat? Ei nu mai pot sta.
Apuc usa cu amndou minile si ncep s o zgltiesc din toate puterile si strig ct
pot de tare:
-Dati drumul c sparg usa si intru cu forta. Izbesc cu piciorul n us. tranii ncep s
vocifereze si pun umrul la us.
Se deschide usa si apar vreo zece insi speriati cu prul vlvoi si galbeni la fat. Cred
c erau ziaristi.
-Ce vreti domnilor?, ntreab ei.
-Spuneti primului-ministru c dac nu ne d drumul nuntru, spargem tot de aici si
intrm cu forta.
Peste cteva minute si se deschid usile larg si intrm. Ne suim pe o scar, ajungem
sus. Acolo, ntr-o sal, n picioare, nalt si drept ca o linie, Ion Brtianu; n spatele lui,
ministrul Angelescu, Florescu, Constantinescu, Vintil Brtianu si altii.
-Ce vreti, oameni buni?, ntreab el.
Noi eram nc stpniti de revolt si am fi voit s aprem mai drji, dnd nota real
strii de spirit, dar tranii, psind cu opincile pe scrile de marmur si covoarele fine,
se muiaser.
-Mria-Voastr, domnule prim-ministru, v srutm minile si stm plecati la
picioarele Mriei-Voastre; ce s vrem? Vrem dreptate, c ne-au npdit jidanii. Ei
care lemnele cu sutele de vagoane, iar pe noi ne plou n case, cci nu avem nici
mcar dranit cu ce s le acoperim. Nu mai putem s ne tinem copiii la scoli. Ei ne-au
umplut si scolile, iar copiii nostri vor ajunge slugi la ei.
Au mai vorbit apoi si alti trani. Ionel Brtianu a ascultat, n-a fcut nici o aluzie la
rzmerita noastr anterioar audientei si la urm, dup ce tranii au adugat:
-Cerem si pentru studenti, copiii nostri, s si se fac asa cum au cerut ei: numerus
clausus".
Ionel Brtianu, a rspuns:
Duceti-v acas si aveti rbdare, cci am s pun s se cerceteze chestiunea
pdurilor: ct priveste numerus clausus", nu se poate. Artati-mi un singur stat din
Europa care a introdus msura aceasta si o voi introduce si eu.
***
Dar Europa se va trezi abia peste 10 ani si va introduce numerus clausus", dnd
dreptate credintei noastre, ns Ionel Brtianu nu va mai fi, ca s se poat tine de
cuvnt, iar urmasii lui se vor fi transformat n niste slugi ordinareale iudaismului,
care-si vor ridica pumnul s ne loveasc si ne vor omor din ordinul stpnilor strini.
*
Am plecat cu totii fr nici o ndejde. Nu se va face nimic. Ca rezultat imediat al
audientei, peste cteva ore au fost arestati Dr. Ctlin, seful delegatiei si Valer

Dnieleanu. Un grup de studenti am fcut seara o manifestatie ostil n fata casei

ministrului de interne. A fost prins studentul Vladimir Frimu si ncarcerat la
Vcresti.
Am plecat apoi la Cmpulung.
COMPLOTUL STUDENTESC DIN OCTOMBRIE 1923
O NCERCARE DE RZBUNARE CARE S SERVEASC DREPT
PILD VEACURILOR VIITOARE
La Cmpulung a venit Mota ca s mergem la schitul de pe Raru al lui Petru Rares,
muntele pe care l iubesc eu cu deosebire. Urcnd Rarul, Mota ncepe s-mi spun
frmntrile lui sufletesti:
Studenti nu mai pot rezista pn la toamn si dect o capitulare rusinoas, a noastr
a tuturora, dup un an de lupt, mai bine s-i ndemnm s intre la cursuri, iar noi,
care i-am condus, s terminm frumos miscarea sacrificndu-ne, dar fcnd s cad
alturi de noi toti acei pe care i vom gsi mai vinovati de trdarea intereselor
romnesti. S ne proc urm revolvere si s tragem n ei, dnd un exemplu groaznic
care s rmn de-a lungul istoriei noastre romnesti. Ce se va alege dup aceasta de
noi, vom muri sau vom rmne toat viata n nchisoare, nu mai intereseaz.
Eu am fost de acord, c actul final al luptei noastre s fie, cu nsusi pretul prbusirii
noastre, un act de pedepsire a pigmeilor care, dezertnd de la posturile de mare
rspundere pe care le detineau, au umilit si au expus tuturor primejdiilor natia
romneasc.
Si am simtit n momentul acela clocotind n noi sngele care cerea rzbunarea
nedrepttilor si a lungului lant de umiliri suportate de neamul nostru.
n scurt timp dup aceea, ne gseam adunati la Iasi, n casele d-lui Butnaru din str.
Svescu 12, urmtorii: Ion Mota, Corneliu Georgescu si Vernichescu de la Cluj, Ilie
Grneat, Radu Mironovici, Leonida Bandac si eu de la Iasi, Tudose Popescu de la
Cernuti.
Cea dinti problem care ni se punea era aceasta: cine trebuie s rspund mai nti?
Cine sunt mai vinovati pentru starea de nenorocire n care se zbate tara: romnii sau
jidanii? Am czut unanim de acord, c cei dinti si mai mari vinovati sunt romnii
ticlosi, care pentru argintii iudei si-au trdat neamul. Jidanii ne sunt dusmani si n
aceast calitate ne ursc, ne otrvesc,ne extermin. Conductorii romni care se
aseaz pe aceeasi linie cu ei, sunt mai mult dect dusmani: sunt trdtori. Pedeapsa
cea dinti si cea mai crunt se cuvine n primul rnd trdtorului si n al doilea rnd
dusmanului. Dac as avea un singur glont, iar n fata mea un dusman si un trdtor,
glontul l-as trimite n trdtor.
Ne-am pus de acord asupra ctorva elemente aflate pe linia trdrii si am ales sase
ministri n frunte cu George Mrzescu. n sfrsit, venea si acel ceas n care, cei cu
atitudini de canalie, care niciodat nu si-au imaginat c vor rspunde pentru faptele
lor, ntr-o tar n care se considerau stpni absoluti, peste un popor incapabil de orice
reactiune, aveau s rspund cu viata lor.
De data aceasta natia si trimitea, prin firele nevzute ale sufletului, rzbuntorii.
Am trecut apoi la a doua categorie: jidanii. Pe care s-i lum din cele dou milioane?
Am stat, ne-am gndit, am discutat si la sfrsit am gsit c adevratii comandanti ai
atacului iudaic asupra Romniei sunt rabinii , toti rabinii din toate trgurile si orasele.
Ei conduc masa jidneasc la atac si oriunde cade un romn, n-a czut la ntmplare.
El cade ochit de rabinul respectiv. n dosul fiecrui om politic cumprat, exist un cap
de rabin care a studiat si a ordonat Cahalului sau bancherului jidan respectiv, s

plteasc. n dosul fiecrui ziar jidnesc si a fiecrei metode: calomnia, minciuna,

attarea, exist planul unui rabin.
Noi eram ns putini si i-am luat numai pe cei mari din Bucuresti. Dac am fi avut
ns posibilitatea numeric, i-am fi luat absolut pe toti.
Apoi am luat bancherii: Aristide si Mauritiu Blank, care au corupt toate partidele si
toti oamenii politici romni, punndu-i membri n consiliile de administratie si
coplesindu-i cu bani: Bercovici , care finanteaz partidul liberal (Blank luase asupra
sa cu deosebire pe national-trnisti, dar se simtea n stare s cumpere si pe liberali).
Apoi, pe jidanii din pres. Pe cei mai obraznici. Pe otrvitorii de suflete: Rosenthal,
Filderman, Honigman (Fagure), directorii ziarelor: Dimineata", Adevrul", Lupta",
toti acesti dusmani ai romnismului.
Am plecat n grupuri spre Bucuresti, lundu-ne rmas bun pentru totdeauna de la Iasi.
eu am lsat o scrisoare studentilor prin care le explicam gestul nostru, mi luam rmas
bun de la ei si-i ndemnam s intre la cursuri, dar s pstreze credinta intact pn la
victoria final. Fiecare am lsat scrisori ctre printi si ctre camarazii de lupt.
La Bucuresti ne-am ntlnit din nou. Ne-am dus la Dnulescu pe care-l cunosteam de
ctva vreme si care ne fcuse o impresie bun. El nu intra n aceast echip, dar l-am
rugat s ne adposteasc, lucru pe care l-a fcut cu mult bunvoint. De la Dnulescu
am plecat pe la ora 8 seara acas la Dragos, n str. 13 Decembrie 41, unde urmas
precizm unele lucruri rmase nelmurite si s discutm asupra stabilirii datei la care
urma s pornim actiunea.
Abia ne adunasem, cnd Dragos intr palid pe us spunnd:
-Fratilor, politia a nconjurat casa.
Era n seara zilei de 8 octombrie 1923 pe la orele 9.
O secund de nelmurire, n care n-am mai avut timp nici mcar s vorbim. Ne-am
ncrucisat privirile, uitndu-ne fiecare n ochii celorlalti. n a doua secund, eu am
iesit n sal si prin geamul usii am vzut figura generalului Nicoleanu si a comisarilor
care fortau usa. n a treia secund, usile s-au deschis si casa s-a umplut de comisari.
Generalul Nicoleanu strig:
Minile sus!
Dar n-am mai avut vreme, pentru c am fost prinsi fiecare de cte doi comisari si
asezati n linie: la flancul drept eram eu, apoi Mota, Corneliu Georgescu, Tudose
Popescu, Radu Mironovici, Vernichescu, Dragos.
-Scoateti revolverele!
-Nu avem, am rspuns noi. Avea numai Mota un Browning 6,35 si Vernichescu.
Apoi ne-au scos rnd pe rnd din cas, tinuti de brat de cte 2 comisari si am fost pusi
fiecare n cte o masin care astepta n strad.
Din cas se auzea cum plnge btrna mam a lui Dragos.
Masinile pornesc. Oare unde ne duc? Nu vorbim nici un cuvnt, nu ntrebm nimic pe
cei crora le suntem prizonieri. Nici el nu ne ntreab. Dup ce strbatem mai multe
strzi, intrm la Prefectura Politiei. Suntem coborti, apoi introdusi ntr-o camer.
Acolo suntem cutati prin buzunare. Ni se ia tot ce aveam asupra noastr, plus guler si
cravat. Aceast cu tare prin buzunare, aceast despuiere de gulere, acest tratament
de pungasi de buzunare ne umileste pn la ultima expresie. Dar suntem abia la
nceputul acestui drum al umilintei. Pusi apoi n picioare cu fata la perete, fr a avea
dreptul s ntoarcem capul si tinuti mai mult vreme n situatia aceasta ne gndeam:
oameni de acum cteva ceasuri, liberi, mndri si hotrti de a sfrma lanturile
neamului nostru, iat ce am ajuns: niste bieti neputinciosi, stnd cu fetele la perete
nemiscati, la porunca unor nenorociti de agenti de politie, cutati prin buzunare ca
pungasii, despuiati de gulere, cravate, batiste, inele.

De acum va veni marea noastr suferint, care ncetul cu ncetul ne va sfsia inima.
Ea ncepea prin umilirea noastr.
Cred c nu exist suferint mai mare pentru un lupttor, care trieste din mndrie si
din onoare, dect dezarmarea si apoi umilirea lui. Totdeauna, moartea e mult mai
dulce dect aceasta.
Suntem introdusi apoi ntr-o camer cu bnci si asezati la cte 5 metri cu agenti lng
noi, fr voie de a ne uita unul la altul. Asa am stat ore ntregi pn la nceput s ne
cheme la interogator. Prtasi ai acestor ore lungi, apstoare, eram: Mota, Tudose
Popescu, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu, Vernichescu, Dragos si eu.
Dup un timp am fost chemati cte unul la interogator. Acesta se fcea ntr-o camer
mare n prezenta procurorului, judectorului de instructie, a generalului Nicoleanu si a
unor reprezentanti ai ministrilor. Mie mi-a venit rndul spre dimineat. Acolo mi s-au
pus n fat niste scrisori ale mele si dou cosuri n care erau toate revolverele noastre
pe care le ascunsesem ntr-un loc bun. Si nu stiam cum de ajunseser acolo.
ntelegeam: pe noi ne-au prins, dar cine a spus unde sunt revolverele?
ncepe interogatoriul me u. Eu nu stiam ce au declarat ceilalti si nici nu avusesem
vreo ntelegere anterioar ntre noi, ce s declarm, deoarece nu ne-am imaginat c
am putea ajunge ntr-o asemenea situatie. De aceea am judecat singur situatia si am
luat hotrrea pe care am crezut-o eu cea mai bun.
Un minut de rspntie.
Cnd mi s-a pus prima ntrebare, desi trecuser peste 3 minute de la intrarea mea n
sal, nc nu convenisem s judec situatia n care m aflam si s pot lua vreo hotrre.
Eram coplesit de oboseal si zbuciumat sufleteste. De aceea cnd mi s-a cerut s
rspund, am zis:
Domnilor! V rog s-mi dati un minut de gndire nainte de a rspunde.
Se punea problema: a nega sau a nu nega. n acel minut mi-am ncordat toate puterile
mintii si ale sufletului si am ajuns la hotrrea de a nu nega. De a afirma adevrul. Si
nu cu timiditate si cu regrete, ci de a sarja cu el.
Da, ale noastre sunt revolverele; cu ele am vrut s mpuscm pe ministri, pe rabini
si pe marii bancheri jidani.
M-au ntrebat numele acestora.
Cnd amnceput s le spun numele, ncepnd cu Alex. Constantinescu si terminnd cu
bancherii Blank, Filderman, Bercovici, Honigman, toti cei de fat si holbau ochii din
ce n ce mai mari, ngroziti. De aceea am bnuit c ceilalti camarazi, ascultati pn la
mine, negaser.
Dar pentru ce, Domnule, s-i omorti?
Pe cei dinti pentru c si-au vndut tara. pe cei de ai doilea ca dusmani si
coruptori.
Si nu regretati?
Nu regretm Dac am czut noi, nu e nimic; n urma noastr mai sunt zeci de mii
care gndesc ca noi!
Spunnd acestea, parc m eliberam de sub pietroiul umilirii, sub care atitudinea de
negare m-ar fi cufundat mai mult. Acum stteam pe credinta mea, care m adusese
aici si nfruntam cu mndrie si soarta grea care m astepta si pe acei care preau
stpnii mei pe viat si pe moarte.
Pe tema negrii trebuia s stau n defensiv, s m apr de acuzatiile care mi le
aduceau, s cer indulgent, s captez bunvointa lor. La procesul care ar fi urmat, pe
baza probelor scrise pe care ei le posedau, ar fi trebuit s trecem printr-o dureroas si
rusinoas situatie, negndu-ne propriul nostru scris si propria noastr credint, negnd
adevrul. Ceea ce era n contra constiintei noastre si n contra onoarei ntregii noastre

miscri. Reprezentanti ai unei mari miscristudentesti, s nu avem curajul rspunderii

faptelor si credintelor noastre? Iar pe deasupra, ai nostri si tara nu ne-ar fi stiut
gndurile, ori singurul rod al suferintei noastre, orict de lung ar fi fost, acesta era: o
tar nelmurit s-si cunoasc mcar bine dusmanii ei.
Pe urm am fost pus s scriu aceste declaratii cu mna mea. Le-am scris.
La sfrsit ns, am adugat: termenul nu era fixat. Pe noi ne-a prins n discutie, eu
sustineam fixarea datei peste o sptmna sau dou, atunci anchetatorii s-au oprit,
insistnd din ce n ce mai mult s m fac s renunt la aceast precizare. Mai trziu
mi-am dat seama de ce insistau. Pentru c aceast ultim fraz desfiinta valoare
juridic a ntregii acuzatii si forma punctul nostru de aprare, deoarece un complot
cere patru lucruri: 1. o asociere n acest scop; 2. fixarea persoanelor; 3. adunarea
armelor; 4. fixarea datei actiunii. Noi nu aveam data fixat si ne aflam n faza
discutiei.
Termenul era de o important capital, cci n dou sptmni se putea ntmpla; ori
s ne mbolnvim noi, ori s moar persoanele fixate de noi, ori s cad guvernul, ori
s cedeze etc.
ntreaga noastr aprare juridic se va baza pe acest punct.
***
Dup aceast declaratie am fost condus de agenti ntr-un beci, bgat acolo ntr-o
celul singur si nchis cu lact pe dinafar. n celulele vecine am nteles c sunt
camarazii mei. Am btut cu pumnul n perete si am ntrebat cine mai este. Am auzit
prin zid rspunznd: Mota. M-am asezat pe scnduri s adorm, fiindc eram distrus d
e oboseal, dar, neavnd palton, m-a apucat frigul si am nceput s tremur. Apoi au
nceput s m mnnce pduchii. Misunau cu zecile. Am ntors scndurile pe partea
cealalt; ei se ridicau deasupra. Am fcut de mai multe ori aceast operatie pn ce
am n teles c s-a fcut ziu.
Am auzit zgomot la us. S-a deschis si am fost scosi toti afar, apoi condusi separat si
asezati n cte o masin, nsotiti fiecare de cte doi jandarmi si doi comisari. Masinile
au pornit una dup alta. Si aceeasi ntrebare: oare unde mergem?
Am strbtut mai multe strzi necunoscute, cu oameni curiosi care se uitau dup noi.
Iesim afar din capital si masinile se opresc n fata unor porti mari, deasupra crora
era scris: nchisoarea Vcresti". Suntem dati jos si pusi ntre baionete, la distant de
10 m. unul de altul. Se aude un uruit de lacte si de lanturi si portile mari se deschid.
Unul cte unul ne facem cruce si psim nuntru. Condusi sus la directie, nu se dau
mandatele de arestare. Ne dm seama c suntem arestati pentrucomplot contra
sigurantei statului, cu pedeapsa prevzut: munc silnic.
Am fost introdusi ntr-o alt curte, n mijlocul creia stpneste o biseric nalt. De
jur-mprejur sunt ziduri si pe lng ele celule si ncperi. Am fost bgat ntr-o celul
din fund, lat de 1m. si lung de 2 m. si nchis pe dinafar cu lacte. nuntru este
numai un pat de scnduri, lng us, o mic ferestruic cu gratii de fier. M ntreb
unde or fi ceilalti. M culc apoi cu capul pe scnduri si adorm. Dup vreo dou ore
m t rezesc tremurnd. Era frig n celul si nu intra nici o raz de soare. Privesc
buimcit n jurul meu si nu-mi vine s cred unde sunt. M uit bine si vd mizeria de
lng mine. mi zic: n grea situatie am ajuns. Un val de durere mi se coboar n
inim. Darm mngi singur:
E pentru neamul nostru.
Apoi ncep s fac miscri de gimnastic cu bratele, pentru a m nclzi.
Pe la ora 11, aud pasi. Un gardian mi deschide usa. M uit la el. Poate s-l fi cunoscut
vreodat n viat. E un om strin si ursuz. Se uit la mine cu ochi ri. mi d o pine
neagr si o strachin cu bors. l ntreb:

Domnule gardian, nu cumva ai s-mi dai o tigar?

N-am!
M nchide din nou cu lactul si pleac. Eu rup din pinea neagr si sorb cteva
linguri din strachina de bors. Le asez apoi jos pe cimentul din celul si ncep s-mi
adun gndurile. Nu puteam s m lmuresc cum de ne-a prin politia. A spus vreunul
dintre noi din greseal cuiva? Ne-a trdat cineva? Cum de au gsit revolverele?
Iar aud pasi. M uit pe ferestruic. Un preot si mai multi domni se apropie de usa mea
si ncep s-mi spun:
Bine Domnilor, se poate Dvs. tineri culti s faceti una ca aceasta?
Dac se poate ca acest popor romn s piar invadat de jidnime si coplesit de
vnzarea, desfrul si batjocura conductorilor lui, se poate si ceea ce am fcut noi.
Dar aveti attea ci legale!
Am btut noi toate cile legale pn cnd am ajuns aici. Si dac ni se deschidea
vreuna, poate nu ajungeam nici noi n aceste celule.
Si acum e bine? Va trebui s suferiti pentru ceea ce ati fcut!
Poate din suferinta noastr va iesi ceva mai bun pentru neamul acesta.
Au plecat.
Pe la ora 4 a venit un gardian si mi-a adus o ptur roas de vremi si un sac mare plin
cu paie n loc de saltea. Mi le-am asezat ct am putut mai bine. Am mai mncat putin
pine si m-am culcat. M gndeam la discutia cu preotul si-mi spuneam: din
petrecerile si din traiul tihnit al fiilor lui, un neam nu a cstigat niciodat nimic. Din
suferint totdeauna a iesit ceva mai bun pentru el. Izbutisem s gsesc un rost al
suferintei noastre si n acelasi timp un suport moral pentru aceste ceasuri triste.
M-am sculat atunci, m-a pus n genunchi si m-am rugat:
Doamne! Ne lum asupra noastr toate pcatele neamului acestuia. Primeste-ne
suferinta de acum. F ca din aceast suferint s rodeasc o zi mai bun pentru el. Mam gndit apoi la mama mea si la cei de acas, care poate vor fi auzit de soarta mea si
se gndesc la mine. M-am rugat pentru ei si m-am culcat.
Desi m-am culcat mbrcat si m-am nvelit cu ptura, mi-a fost frig si am dormit ru
din cauza saltelei de paie. M-am trezit la ora opt cnd mi deschidea un gardian usa,
ntrebndu-m dac nu vreau s ies cteva minute afar. Am iesit si am nceput s fac
gimnastic pentru a m nclzi.
Rndul meu de celule era mairidicat si vedeam toat curtea. La un moment dat vd pe
cineva mbrcat n costum national plimbndu-se printre hoti. Era tatl meu. Dar numi venea s cred. Ce s caute el aici? L-or fi arestat si pe el? Fac cteva semne si m
vede. Gardianul m opreste:
Domnule, nu ai voie s faci nici un semn!
E tatl meu, i rspund eu.
Poate s fie, dar nu ai voie s faci semne.
M uit la el si i spun:
Camarade, las-ne n plata lui Dumnezeu cu suferinta pe care ne-a dat-o El; nu mai
pune si tu deasupra.
Si am intrat n celul.
Dup mas m-au scos din nou. M-au luat ntre baionete si m-au condus afar din
nchisoare. Acolo, n drum, erau asezati toti n flanc cte unul, la cte 10 metri
distant, fiecare ntre dou baionete. n cap era tatl meu, ntre doi soldati cu baioneta
la arm. Mai veniser ctiva noi: Traian Breazu de la Cluj, Leonida Bandac de la Iasi,
Dnulescu. N-aveam voie s ne ntoarcem capul sau s ne facem semne unul altuia. O
secund doar am putut s prind cu privirea fetele slbite ale bietilor mei camarazi de
suferint.

Ceea ce mi rodea inima, era situatia nedreapt n care era pus tatl meu. Nu era
vinovat cu nimic. Lupttor de o viat pentru neamul acesta, profesor de liceu, maior,
fost comandant de batalion pe linia I-a a frontului tot timpul rzboiului, de mai multe
ori parlamentar si nu dintre cei obscuri, era purtat acum ntre baionete pe strzile
capitalei.
Am plecat astfel ncolonati spre tribunal. Romnii se uitau la noi nepstori. Cnd am
ajuns ns n cartierul jidnesc, jidanii au iesit cu totii la usi si la geamuri. Unii de
aruncau priviri batjocoritoare si rdeau; altii fceau comentarii n gura mare, altii
scuipau.
Noi am plecat capul n pmnt si am mers asa tot timpul cu inima ncrcat de durere.
Tribunalul ne-a confirmat mandatele.Am fost aprati de D-l avocat Paul Iliescu care
s-a oferit cel dinti s pledeze pentru noi.
Am fost trimisi napoi la n aceeasi formatie si pe acelasi drum. Pe la chioscuri
vedeam anunturile ziarului Dimineata" si a celorlalte foi jidnesti scrise cu liter
mare: Complotul studentesc", Arestarea complotistilor".
Si iarsi am ajuns n celula mea. Timp de dou sptmni am stat acolo n frig, fr ca
s mai stiu nimic de ceilalti si fr ca s mai am vreo veste de afar.
***
Dup dou sptmni, lungi ca dou veacuri, am fost scosi din celul si am fost pusi
n camere cu sobe, cte trei n fiecare. Ni s-a ngduit s ne facem de mncare n
comun si s lum masa mpreun.
Cnd ne-am revzut a fost o adevrat srbtoare.
Eu am fost pus n aceeasi camer cu Dragos si Dnulescu. ntre timp se predase si
Grneat, presedintele Asociatiei Studentilor Cristini din Iasi, asa nct numrul
nostru crescuse la 13. Tatl meu, fr nici o vin, Mota, Grneat, Tudose Popescu,
Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Leo nida Bandac, Vernichescu, Traian Breazu
si eu, acuzati de complot; Dragos si Dnulescu retinuti pentru c fuseserm n cas la
ei. n afar de acestia mai era si Vladimir Frimu, pe care l-am gsit aici, arestat cu
prilejul manifestatiei de la casa ministru lui de interne. Am obtinut un primus si cu
alimente pe care ncepuser a ni le trimite rudele si cunoscutii de afar ne fceam
singuri mncare. Masa care se ddea detinutilor era n adevr ceva nspimnttor, iar
mizeria n care triau era de nedescris.
Tatl meu obtinuse de la Directie permisiunea ca n fiecare dimineat, la ora 7, s ne
ducem la biserica din curtea nchisorii, pentru a ne nchina. Ne asezam cu totii n
genunchi n fata altarului si spuneam Tatl nostru", iar Tudose Popescu cnta
PreaSfnt Nsctoare de Dumnezeu".
Acolo gseam mngiere pentru viata noastr trist din nchisoare si ndejde oentr
uziua de mine.
Ne fcusem apoi fiecare program de munc. Mota se ocupa de proces, Dnulescu si
pregtea examenele de la Medicin. Eu lucram la un plan de organizare a tineretului
n vederea luptei nationale: organizarea centrelor studentesti, a flcilor de la sate si
elevilor de liceu. La el am lucrat pn la Crciun si l pusesem la punct pn n cele
mai mici amnunte, urmnd ca atunci cnd vom iesi din nchisoare, s-l punem n
practic; dac nu, s gsim pe cineva din afar pentru a ncepe organizarea. Aceasta
trebuia s se fac n cadrul Ligii". Liga" s fie organizatia politic, iar alctuirea
noastr, organizatie de educatie si de lupt a tineretului.
n ziua de 8 noiembrie, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, discutam ce nume s dm
acestei organizatii tineresti. Eu am spus Arhanghelul Mihail".
Tatl meu spune:

Este n biseric o icoan a Sfntului Mihail, pe usa din stnga altarului.

S mergem s-o vedem!
M-am dus cu Mota, Grneat, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici si Tudose.
Ne uitm si n adevr rmnem uimiti. Icoana ni s-a artat de o frumusete neasemuit.
Eu niciodat nu fusesem atras de frumusetea vreunei icoane. Acum ns m simteam
legat de aceasta cu tot sufletul si mi fcea impresia c Sfntul Arhanghel e viu. De
aici am nceput s iubesc icoane.
De cte ori gseam biserica deschis intram si ne nchinam la icoane. Ni se umplea
sufletul de liniste si de bucurie.
ncepe chinul drumurilor la Tribunal. Pe jos, ntre baionete, prin noroi, cu ghetele
rupte si uzi la picioare.
Niste samsari jidani, care furaser statul cu cteva sute de milioane, erau dusi cu
masinile, iar noi pe jos. De multe ori deplasrile erau fcute degeaba, numai ca s fim
chinuiti. Pe mine, judectorul de instructie m-a chemat de 25 ori, pentru a m interoga
numai de dou ori. Din declaratiile noastre de la nceput, n-am schimbat nimic.
***
Un gnd ne frmnta necontenit: cine ne-a trdat? Stam nopti, cutam s dezlegm
aceast enigm. Ajunseserm s ne bnuim unii pe altii.
ntr-o dimineat m-am dus n biseric si m-am rugat la icoan, s ne descopere pe acel
care ne-a trdat. n seara aceleiasi zile, asezndu-ne cu totii la mas, m-am adresat
camarazilor:
Sunt nevoit s v aduc o veste trist. Trdtorul a fost descoperit. El se afl n
mijlocul nostru si st la mas cu noi.
Toti se uitau unul la cellalt. Eu cu Mota urmream figurile fiecruia, cutnd s
surprindem vreun gest care ar fi putut s ne dea o ct de slab indicatie. Am dus mna
la buzunarul de la piept si am spus:
Acum s v art si actele.
n acest moment, Vernichescu s-a ridicat drept n picioare, a stat o clip nelmurit,
apoi a dat cheia de la lada cu alimente lui Bandac si a zis:
Eu plec.
Nou ni s-a prut curioas plecare lui Vernichescu, dar ne-am continuat discutiile pe
tema actelor pe care refuzam s le art, deoarece nu le aveam.
Cnd am plecat de la mas, l-am gsit pe Vernichescu sigur. Ni s-a adresat:
Codreanu m bnuieste pe mine.
I-am spus c eu nu bnuiesc pe nimeni si ne-am mpcat.
***
Trecuser sptmni peste sptmni si viata noastr se scurgea cu greu n nchisoare.
Pe peretele din dreptul patului nsemnam fiecare zi care trecea prin cte o liniut
fcut cu creionul. Viata din nchisoare e grea, istovitoare pentru omul care s-a nscut
liber si care a trit mndru. E ngrozitor s te simti nlntuit, ntre ziduri nalte si
dusmnoase, departe de ai ti, despre care nu mai stii nimic. Si nici mcar ntre aceste
zi duri nu esti liber; trei sferturi din timp stai sub lact, n celul sau n camer. n
fiecare sear, zgomotul sinistru al zvoarelor care se nchid la usa ta, te arunc ntr-o
atmosfer de tristete. Afar, dusmanii acestui neam stau liberi, se bucur de o noare,
de toate bunttile, iar noi, pe deasupra mizeriilor morale de multe ori ne culcm
flmnzi si tremurm toat noaptea de frig pe paturile de scnduri si pe paie.
Dar iat, ne vin si zile de bucurie. Dup dou luni de nchisoare ne vine vestea c a
sosit ordinul ca tatl meu si Dnulescu s fie eliberati. O mare bucurie pentru noi. Le
ajutm s-si fac pachetele si n scurt timp sunt dusi din mijlocul nostru. i privim

cum pleac, urmrindu-i cu ochii pn ce ies pe prima poart. Am rugat pe tatl meu
s-i spun mamei si celor de acas s nu aib nici o grij.
Orice eliberare este un prilej de mare bucurie pentru cei ce rmn. Toti se bucur.
Probabil c prin eliberarea unuia, fiecare se ntreste n speranta propriei sale
eliberri. Dup putin timp au plecat: Dragos, Bandac, Breazu si Vernichescu, fiind si
ei ca si tatl meu si Dnulescu scosi din proces. Am rmas numai sase, dati n
judecat pentru complot contra sigurantei statului".
Dragos, dup cteva zile, ne-a trimis vestea c Vernichescu este acela care ne-a
denuntat. El a copiat si declaratiile acestuia care se aflau la dosar. Am primit aceast
veste cu sufletul plin de amrciune. Neamul nostru mereu a avut parte de trdtori.
AFAR
La toate Universittile studentii au reintrat la cursuri. Se pare c ne gsim n fata unui
moment de dezorientare. De dou luni ei triesc sub teroarea presei jidnesti. Aceasta
exagereaz necontenit gravitatea ncercrii noastre rzbuntoare si consecintele
dezastruoase" pentru tar. Ea strig, c ne-am pierdutorice ncredere n fata lumii
civilizate"; c suntem un stat balcanic. Nencetat se ntreab: ce va spune Berlinul, ce
va spune Viena, ce va spune Parisul. Si astfel, transformati n aprtorii intereselor
permanente ale statului", jidanii ndeamn n f iecare zi pe conductori la msuri
radicale n contra miscrii nationale care trebuie reprimat cu ultima violent".
Cu un an n urm, pe cnd Max Goldstein punea bomba la Senat si politia aresta pe
jidanii comunisti, aceeasi pres striga:
Un stat nu sepoate mentine prin violent mpotriva vointei populare. Unde este
Constitutia? Unde sunt legile? Unde sunt liberttile garantate de Constitutie? Ce va
zice strintatea n fata unui stat care ia asemenea msuri restrictive? Nu se poate
mentine un stat pri n arestri, nchisori, baionete, teroare. Pentru c la violenta statului
multimea sau indivizii izolati vor rspunde cu violent La fort, cu forta. La teroare,
cu teroarea. Si nu vor fi vinovati ei, ci vinovat va fi statul care i-a provocat."
Iar acum cuo nerusinare pe care numai cei legati la ochi nu o vd, tot aceast pres
scrie:
Nu-i de ajuns c au fost arestati acesti teroristi. Ei trebuiesc condamnati n asa fel
nct s se dea un exemplu. Si nici att nu-i de ajuns: trebuie arestati toti acei care
vntur asemenea ideiantisemite, care aduc atta ru trii noastre. Aceast buruian
antisemit trebuie smuls din rdcini. Si trebuie procedat fr crutare si fr mil."
Acestui puhoi de vrjmsie, presa national i opune o drz rezistent. n afar de
ziarul Universul", care a avut totdeauna o atitudine corect fat de manifestatiunile
constiintei nationale, miscarea nationalist avea atunci urmtoarele foi: Cuvntul
Studentesc", foaie ngrijit de studentimea bucurestean, care intrase abia acum sub
conducerea neobositilor nostri camarazi de afar: Simionescu, Rpeanu, Fnic
Anastasescu, Dnulescu si altii, ale cror nume mi scap; Dacia Nou" , organ al
studentilor din Cluj, cu Suiaga, Mocanu, poetul Iustin Iliesu, autorul Imnului
Studentesc" etc.; Cuvntul Iasiului" , organ al studentimii iesene; Desteapt-te
romne" , organ al studentimii din Cernuti, mutat de curnd la Cmpulung sub
conducerea Drului Ctlin si Danieleanu; Aprarea National" , organ al L.A.N.C.
Bucuresti, cu articolele sfinte ale profesorului Paulescu, din care desprindem
urmtoarele rnduri: S-a aplicat constrngerea prin frig, foame si teroare,
ntrebuintate cu succes de jidanii bolsevici. Cine a putut s-si nchipuie vreodat c
va veni o vreme cnd copiii nostri, floarea natiei romnesti, vor fi siliti s
srbtoreasc nchisi n beciurile unei temnite, sau alungati n viscol fr adpost si
fr hran, srbtoarea unirii tuturor romnilor. E probabil c nu v-ati dat seama c
v rzboiti mpotriva ntregii natii romnesti." Unirea" , organ al L.A.N.C., Iasi,

sub conducerea profesorului Cuza, cu articole de logic nemuritoare; Nationalistul"

, organ popular al Ligii-Iasi; Libertatea" , foaie popular din Orstie, a printelui
Mota, care arat gestul nostru n adevrata lumin, despicnd primul, fr nici o
ezitare, valul de tcere care ne nconjura n cele dinti momente.
***
Studentimea ntelege jertfa noastr. De aceea, miscarea studenteasc se va strnge tot
mai mult n jurul acestor ziduri ale nchisorii Vcresti" , unde fiecare centru
studentesc si are pe ai si. Tranii ncep s ne poarte de grij. Ei ne trimit bani si fac
slujbe prin biserici pentru noi, ndeosebi n muntii Bucovinei si n Ardeal, unde
strbtea Libertatea".
Iat un mic exemplu:
OBOLUL MOTILOR
PENTRU STUDENTII DE LA VCRESTI
(Cuvntul Studentesc", nr. 7, anul II din 4 martie 1924)
.Printre darurile de bani pe care le-au primit studentii nchisi la Vcresti de la
tranii multor sate din cuprinsul trii se gseste unul mai strlucitor si mai de pret
dect toate. E darul trimis de motii din Muntii Apuseni. Cte 2, cte 3, cte 5 lei si-au
scormonit si ei dintr-un colt de serpar ori de nfram si i-au ndreptat la vale, pe
potecile btute de Iancu, i-au trimis mpreun cu sufletul lor, ht acolo, departe, la
Vcrestii de peste munte, unde au auzit ei c stau ntemnitati fiii lor, care au vrut si scape de nevoi si de nedreptate, de srcie si obid. Din cel mai srac colt de tar,
despre care cntecul spune cu atta amar si jale:
Muntii nostri aur poart,
Noi cersim din poart-n poart
Li s-a trimis studentilor de la Vcresti cel mai scump dar: o mn de bnuti si o
frntur de suflet de cersetor flmnd si gol fr' adpost, suflet care ascunde sub o
zdreant comoara cea mai de pret: sntatea, izvorul nesecat de trie, din care
porneste la vreme de cumpn Mntuirea Neamului! Motii se gndesc la studenti!
Sufletul lor ncepe a ntelege, a misca, a-si furi un nou ideal. E semnul cel mai bun si
mai mult gritor! Ascultati si cteva din numele lor:
Din Risca, de lng Baia de Cris, au trimis: Nicolae Oprea, 2 lei; Nicolae Florea, 3
lei; N. Hrgus, Aron Grecu, Tigan Adam, A. Hentiu, N. Bulg, Ion Asileu, Al. Vlad, N.
Borza, N. Leucian, Antonie Florea, A. Leucian, toti cte 5 le; N. Chiscut, A. Riscut,
Ion Ancu, Saliu Faur, cte 10 lei; N. Florea, preot si N. Rusu, cte 15 lei; N. Baia,
notar si Dutu Riscut, cte 20 lei. Total, 210 lei."
Tranii vor ntelege n curnd, se vor lega de noi cu sufletul lor tare si ndelung
rbdtor, n asteptarea unui ceas de dreptate.
GNDURI DE VIAT NOU
Vin si srbtorile Crciunului. Noi rmasi acolo singuri, ne gndeam la cei de acas si
n noptile lungi, n care nu puteam dormi, ne frmntau mereu gndurile. Oare cnd
vor nvinge ai nostri? Cnd vom iesi de aici? Dac vom fi condamnati la 10-15 ani,
vom putea rezista pn la sfrsit, sau suferinta si grijile ne vor mcina sntatea zi cu
zi si vom muri n nchisoare?
Pluteam n necunoscut. Starea aceasta de incertitudine ne consuma. Am fi dorit s se
fixeze odat termenul procesului pentru a sti ce e cu noi si ce soart ne asteapt.
Suferinta si soarta comun care ne astepta ne legau unul de altul din ce n ce mai mult,
iar discutiile asupra nenumratelor
probleme, pe care nu le puneam ne duceau la aceeasi concluzie, ne formau ncetul cu
ncetul acelasi mod de a gndi. Cele mai mici chestiuni interesnd miscarea national

ne frmntau ore si zile ntregi. Acolo ne-am nvtat a gndi adnc si a urmri o
problem pn n cele mai mici amnunte. Am reluat cercetare a problemei jidnesti,
a cauzelor ei, a posibilittilor de rezolvare. Am stabilit planuri de organizare si
actiune. Dup un timp, terminaserm cu discutiile. Ajunseserm la legi, la adevruri
indiscutabile, la axiome.
Priveam la dibuirile celor ce ncerca u s se ocupe cu problema national, dnd
nastere fie unei foi, fie vreunei parodii de organizatie, la concluziile false la care
ajungeau pe linia doctrinar, la incertitudinile n materie de organizare, la lipsa de
conceptie n materie de actiune.
Ne ddeam seama acum si mai mult, n urma unei cugetri mai adnci, c:
1.Problema jidneasc nu este o utopie, ci o grav problem de viat si de moarte
pentru poporul romn; conductorii trii, grupati n partide politice, devin din ce n ce
mai mult o jucrie n mna puterii iudaice;
2.Politicianismul acesta , prin conceptia lui de viat, prin morala lui, prin sistemul
democratic din care si trage fiinta, constituie un adevrat blestem czut peste capul
trii;
3.Poporul romn nu va putea rezolva problema jidneasc mai nainte de a-si fi
rezolvat problema politicianismului su.
Prima tint de atins a poporului romn, n drumul su de nruire a puterii iudaice carel apas si sugrum, va trebui s fie nruirea acestui politicianism. O tar si are si
jidanii si conductorii pe care i merit. Dup cum tntarii nu se pot aseza si nu pot
tri dect n mlastin, tot asa si acestia nu pot tri dect nfipti pe mlastina pcatelor
noastre romnesti. Deci, pentru a birui, va trebui s ne strpim nti propriile noastre
pcate. Problema este mai adnc chiar dect ne-a artat-o profesorul Cuza. Misiunea
acestei lupte este ncredintat tineretului romnesc, care, dac vrea s rspund acestei
misiuni istorice, dac vrea s mai triasc, dac vrea s mai aib tar, trebuie s
sepregteasc si s-si adune toate puterile pentru a duce lupta si a birui. Ne-am hotrt
ca atunci cnd vom iesi de aici, dac ne va ajuta Dumnezeu s nu ne mai desprtim, s
rmnem uniti si s ne nchinm viata acestui scop.
Dar pn s ne ocupm de defectele neamului, am nceput s ne ocupm de propriile
noastre pcate. tineam sedinte de ore ntregi si fiecare spunea celuilalt defectele pe
care le-a observat. Si cutam s facem sfortri pentru a ni le ndrepta. Era o problem
delicat, deoarece asa e fcut omul: nu-si ascult cu inim usoar critica propriilor
defecte. Fiecare crede sau vrea s se arate c e perfect. Dar noi spunem: nti s ne
cunoastem si s ne ndreptm pcatele noastre si pe urm vom vedea dac avem
dreptul sau nu de a ne ocupa si de ale altora.
Asa ne-au trecut srbtorile si dup srbtori si iarna. A venit primvara. Despre
soarta noastr viitoare, nc nu stiam nimic. Att doar, c afar se determinase un
mare curent popular pentru noi si pentru cauza noastr, cu toate ncercrile disperate
ale presei jidnesti de a-i pune stavil. Acest curent crestea mereu printre studenti,
orseni si trani, deopotriv de puternic n Ardeal, n Basarabia, n Bucovina si n
Vechiul Regat. Acum, de pretutindeni primeam scrisori de ncurajare si de ndemn.
***
Primvara ne aduce n sfrsit o mare bucurie. Fixarea procesului pentru 29 martie, la
Curtea cu Jurati de Ilfov. ncepem s ne pregtim. Dar ce pregtire s facem? Noi am
declarat totul. Am spus tot ce aveam de spus. Se nscriu avocati care ne viziteaz. Ne
atrag atentia c situatia noastr e grea, din cauza declaratiilor fcute si c ar fi bine s
renuntm la ele si la atitudinea noastr de pn acum. C ar fi mai prudent a ne pune
pe tema negrii. Noi refuzm categoric si rugm, dac pot s ne apere n cadrul

declaratiilor fcute de noi, pe care nu ntelegem s le schimbm ntru nimic, oricare ar

fi rezultatul procesului.
***
Dac printr-o ntmplare ne achit, cum de desprtim de icoana noastr la care ne-am
rugat n fiecare dimineat?
Am cutat printre toti arestatii si am gsit un pictor. Am vorbit cu el si n timp de trei
sptmni ne-a fcut o icoan mare de peste 2 m lungime, copiat exact dup aceea
din biseric, una mic pe care s-o port cu mine si alta mijlocie pe care s-o dau mamei
m ele. Mota si face si el una pe care s-o dea printilor.
Apoi ne facem socoteala c fat de declaratiile noastre, cel putin cinci ani, e mai mult
ca sigur c vom primi. Si atunci ne rugm n fata icoanei:
Doamne! Noi tot i socotim pierduti acesti cinci ani. Dac vom scpa, ne legm ca
acest timp s-l ntrebuintm n lupt.
Si am hotrt ca n caz de vom fi achitati s ne mutm la Iasi cu totii. Acolo s ne
facem centrul nostru de actiune. De acolo s ncepem, dup planurile care erau gata,
organizarea ntregului tineret al trii cu elevii si elevele cursului superior de liceu si
chiar cu cei din cursul inferior, cu scolile normale, cu scolile de meserii, cu
seminarele, cu scolile comerciale si cu flcii de la tar. n sfrsit urma reorganizarea
centrelor studentesti. Toti acestia trebuiau s creasc n spiritul credintei care ne
nsufletea pe noi, pentru ca pn la majorat, s apar pe cmpul politic, unde se va
decide soarta luptei noastre, serii dup serii, ca niste valuri de asalt care vin din urm
sinu se mai sfrsesc.
IZOLAREA POLITICIANISMULUI
Politicianismul infecteaz viata noastr national. Organizarea acestui tineret, n afar
de necesitatea autoeducrii, mai este necesar si spre a-l feri si izola de politicianism
si de infectia lui. Coborrea infectiei spre tineretul romn nseamn nimicirea noastr
si victoria deplin a lui Israel.
Mai mult! Aceast organizare a tineretului va rezolva nssi problema
politicianismului care nemaiprimind elemente tinere, va fi condamnat la moarte prin
inanitie , prin lips de alimentare. Lozinca ntregii generatii trebuie s fie: nici un
tnr nu va mai intra pe poarta vreunui partid politic. Acela ce se va duce, este un
trdtor al generatiei sale si al neamului. Pentru c el, prin prezenta lui, prin numele
lui, prin banul lui, prin munca lui contribuie la nltarea puterii politicianiste. Trdtor
este acel tnr, dup cum trdtor este acela care pleac de pe frontul fratilor si si
trece pe pozitia inamicului. Desi poate nu va trage cu propria sa arm, dar c hiar dac
va aduce numai ap pentru a rcori pe cei ce trag, el este prtas la uciderea acelora
care cad din rndurile camarazilor si si deci trdtor al cauzei.
Teoria care ne ndeamn s intrm toti n partide, pentru a le face mai bune, dac
zicem c sunt rele, e fals si perfid. Dup cum de le nceputul lumii curge, zi si
noapte, necontenit, prin mii de ruri, prin fluvii numai ap dulce n Marea Neagr si
nu reuseste s-i ndulceasc apa, cin din contr se face srat si cea dulce, tot asa si
noi n cloaca partidelor politice, nu numai c nu le vom ndrepta, dar ne vom strica si
pe noi.
***
Cu aceste gnduri si hotrri plecam n cazul c am fi fost achitati. Sistemul de
organizare era gata. Planul nostru de actiune era stabilit pn n cele mai mici
amnunte. Rostul fiecruia era fixat. Foaia ce trebuia s apar avea s poarte numele
GENERATIA NOU", iar ntreaga noastr organizare trebuia s se cheme

ARHANGHELUL MIHAIL". Toate steagurile trebuiau s poarte pe ele chipul

Sfntului Arhanghel Mihail din biserica de la Vcresti.
Aceast organizare, asa acum o vedeam noi, a unei ntregi generatii tinere romnesti,
urma s fie sectia tinereasc a organizatiei politice L.A.N.C., cu scop de educatie.
Pentru noi, aceast conceptie zmislit ntre zidurile nchisorii Vcresti", era un
nceput de viat. Era ceva nou, ceva complet si ca gndire si ca organizare si ca plan
de actiune, deosebit de tot ce gndiserm mai nainte. Era un nceput de lume. O
temelie pe care vom cldi de acum ani de-a rndul.
La iesire, urma s mergem pe la toate centrele universitare si s mprtsim
studentilor hotrrile noastre, artndu-le c manifestatiile de strad, ciocnirile, nu-si
mai au nici o ratiune n fata noului plan. Ne nsusim manifestatiile din trecut, nu
negm a f i fost ale noastre, nu ne este rusine de ale, dar timpul lor a trecut. Va trebui
s pornim cu totii la o mare organizare care va aduce biruinta.
PEDEPSIREA TRDRII SI PROCESUL
Pe Mota l vedeam ngndurat. El mereu ne spunea c de vom iesi de aici nu vom
putea face nici un pas nainte fr pedepsirea trdtorului. Trdarea ne-a mcinat
puterile neamului. Noi, romnii, nu ne-am asezat niciodat cu arma n mn n fata ei;
de aceea a prins rdcini, de aceea trdtori s-au nmultit pe toate crrile, de a ceea
toat viata noastr de stat nu e dect o trdare permanent de neam. Dac nu rezolvm
problema trdrii, opera noastr va fi compromis.
Mine dimineat e procesul. l asteptm cu emotie. n sfrsit acum se va hotr cu noi.
Suntem la cancelarie undeasteptm s ne vad familiile. Erau printii lui Corneliu
Georgescu, veniti din Poiana Sibiului. La un moment dat intr si Vernichescu. Mota l
apuc de brat ca si cum ar vrea s-i spun ceva si pleac cu el n camera vecin, n
birourile functionarilor. Peste cteva minute auzim sapte detunturi de revolver si
strigte. Iesim pe sal. Mota trsese n Vernichescu pentru ca s pedepseasc trdarea.
Eu m reped lng el s-l apr, cci era nconjurat de gardieni si functionari care l
amenintau. Lumea enervat se potoleste. Noi suntem luati imediat si ncarcerati,
fiecare ntr-o celul. Pe ferestruic observm cum Vernichescu este scos din
infirmerie si dus la spital pe targ. ncepem s fluierm cu totii din celule imnul nostru
de lupt Studenti Crestini din Romnia Mare", si-l petrecem cu acest cntec pn
iese pe poarta nchisorii.
Peste dou ore a sosit judectorul de instructie, Papadopol. Ne cheam pe rnd sus.
Noi toti ne solidarizm cu Mota.
A doua zi, dup o noapte dormit pe ciment, am fost dusi la Tribunal. Situatia noastr
era acum foarte grea. Noi ns, n arestul din subsolul Tribunalului, am cntat tot
timpul cntecele noastre de lupt.
Procesul ncepe la ora unu. nc de la ora zece, mii de studenti si cetteni au nceput
s se adune n jurul Tribunalului. Pe la ora 12, au fost scoase toate regimentele din
capital pentru a putea tine piept multimii.
La ora unu, am fost introdusi n sala Curtii cu Jurati. Presedintele Curtii era Dl.
Davidoglu, iar procuror Dl. Racovicescu. Pe banca aprrii se aflau: profesorul
Paulescu, Paul Iliescu, Nelu Ionescu, Teodorescu, Donca Manea, Tache Policrat,
Naum etc. Se trag juratii la sorti. Ni se citeste ordonanta definitiv ntr-o mare tcere.
Noi ascultm. Ne dm seama c se joac soarta noastr. Ne vine rnduls vorbim.
ncepe interogatoriul. Noi recunoastem totul, afar de faptul de a fi luat o hotrre
final. Nu hotrsem data , dar am artat motivele care ne-au mpins pe acest fgas.
Am artat pericolul problemei jidnesti si am acuzat pe politicieni de tr dare de neam
si coruptie.
Cu toate ntreruperile presedintelui, noi am continuat pn la capt mrturisirile.

Urmeaz un aspru si n mai multe locuri nedrept si insinuant rechizitoriu al

procurorului.Simtim c balanta a trecut de partea sa. Succesul acuzrii nu tinem mult,
cci profesorul Paulescu si citeste declaratia ntr-o atmosfer de biseric, pe care o
crea marele su prestigiu si figura sa de sfnt. Declaratia a fost scurt, dar a desfiintat
rechizitoriul procurorului care se retrgea jenat, pa rc mai n fundul scaunului.
S-a fcut o pauz: era acum 8 seara. Afar multimea astepta n numr si mai mare. Au
vorbit strlucit: Nelu Ionescu, Tache Policrat etc. si la urm Paul Iliescu. Era acum 5
dimineata. Procurorul, printr-un nou rechizitoriu, ncearc s-si refac pozitia si s-si
recstige curtea. I se rspunde. La ora 6 aveam ultimul cuvnt. Suntem scosi afar.
Juratii intr n deliberare. Noi asteptm, peste o jumtate de or, care ni se pare lung
ca o jumtate de an. Peste putin auzim urale.Un ofiter ne aduce vestea:
Sunteti achitati.
Imediat apoi, am fost introdusi n sal, unde ni se citeste verdictul de achitare. Lumea
nc mai astepta afar. La auzul achitrii a izbucnit n urale si cntece.
Suntem pusi ntr-un automobil si condusi pe niste strzi necunoscute la Vcresti,
pentru ndeplinirea formalittilor de eliberare.
Ne lum bagajele si icoanele pregtindu-ne s iesim din mormntul acela cu lungile
lui nopti de fremtare, cu suferintele lui. ns bietul Mota rmne si mai departe, cine
stie pn cnd, s se chinuiasc de acum nainte singur.
Trebuie s ne lum rmas bun de la el. l mbrtism cu lacrimi n ochi si ne desprtim
cu adnc durere. Noi plecam afar, iar el intra din nou n celul, la secret. si cte
sptmni de acum va mai trebui s stea acolo singur, pe cimentul acela!
Ne-am dus la Dnulescu si la Dragos, s cerem iertare familiilor pentru suprarea pe
care le-am pricinuit-o si s le multumim pentru grija pe care au avut-o tot timpul ct
am stat nchisi.
Apoi am plecat acas, unde pe fiecare, mamele noastre cu ntreaga familie ne-au
primit cu lacrimi de bucurie n ochi.
LA IASI
La Iasi, nerbdtori, m asteptau camarazii cei mai tineri. Dintre colegii mei de an, nu
mai gsisem pe nimeni. De ast toamn pn acum se rspndiser toti prin orasele
lor.
Am dus icoana la biserica Sf. Spiridon si am asezat-o n altar.
Rnd pe rnd m-am ntlnit cu toat lumea si cu studentii, bucurndu-ne. Dar bucuria
noastr n-a durat mult, cci plimbndu-m pe strada Lpusneanu cu cele dou surori
ale mele si cu vreo 10 studenti, a srit politia, fr nici un motiv, asupra noastr si au
nceput s ne bat cu cauciucurile n cap si cu paturile de arm.
Provocati n modul acesta si loviti fr nici o vin n Iasiul n care am dat attea lupte?
n Iasiul n care am nvins iudeo-comunismul n Universitate la 1919, 1920 si 1922?
n Iasiul n care am pus la respect si am tinut la distant ani de-a rndul jidnimea
coplesitoare si presa ei? Lovit n cas la mine?
Atunci m-am ntors s ripostez. Indignarea pare c mi dduse o putere de leu si as fi
fost n stare s m lupt cu toat politia. Dar studentii si studentele cu care eram, m-au
prins unii de mini, iar altii mi-au apucat picioarele n brate. Tinut asa, am primit
cteva lovituri cu paturile de arm. Lumea care era pe trotuare a nceput s huiduiasc
politia si s strige. Eu am plecat acas amrt si suprat pe cei ce m-au tinut. Ei ns
mi spuneau:
Au ordin s te provoace si dac ripostezi, s trag ca s scape de tine.
Dup mas m-am dus mpreun cu Grneat si Radu Mironovici la un cmin, unde
ntr-o camer mare s-au adunat fruntasii studentimii. Ei au nceput s ne povesteasc

cum au luptat si ce au avut de ndurat timp de o jumtate de an de cnd nu ne mai

vzusem. Cum au intra t la cursuri si cum au procedat ca s nu fie umiliti. Cum la 1
noiembrie, n ziua deschiderii, s-a adunat n aul ntreaga studentime mpreun cu toti
profesorii, s-a fcut serviciul religios, si ce a spus studentul Lzreanu cu acest prilej.
-Noi vom intrala cursuri, dar nu acum. nti facem un memoriu profesorilor nostri,
senatului universitar si asteptm un rspuns binevoitor.
Ne-a povestit apoi cum s-a naintat memoriul si cum profesorii universitari, n frunte
cu prorectorul Bacaloglu, au nteles s tin n seam cea mai mare parte din punctele
memoriului. La 6 noiembrie, studentimea a intrat la cursuri. Profesorii au stiut s
ocoleasc o umilire nedreapt a studentimii care luptase un an ntreg pentru credinta
ei.
Ne-au spus mai departe, cum ministru l Mrzescu a adus un om de-al su ca prefect
de politie cu misiunea de a strivi miscarea studenteasc si miscare national din Iasi.
Cum acesta cu ntreaga politie s-a pus n urmrirea miscrii. ns, deoarece studentii
intraser la cursuri si se fcuse liniste si nestiind n ce mod ar putea s-si culeag
laurii si s capete bani, prefectul a nceput s provoace.
Ne povesteau mai departe, cum la 10 decembrie, studentele care mergeau spre
Mitropolie au fost ntmpinate de politisti mbtati, lovite cu cauciucurile, apucate de
pr n vzul profesorilor universitari, trte prin noroiul strzii. Cum, rnd pe rnd,
studentii au fost btuti. Cum la 10 decembrie studentul Gheorghe Manoliu,
conductorul corului, a fost lovit cu betele peste fluierele picioarelor si apoi arestat;
cum acesta, tinut la politia ntr-o stare de mare mizerie, s-a mbolnvit de glbinare si
a murit n spital.
Studentii de la Iasi trecuser prin mari greutti timp de o jumtate de an.
Noi, la rndul nostru, le-am povestit cele ce nduraserm. Le-am adus aminte c
aveam datoria s-l scoatem pe Mota din nchisoare.
La urm le-am fcut o expunere asupra planului nostru de viitor. Cum va trebui s
organizm ntreaga noastr generatie, s-o crestem si s-o educm ntr-un spirit eroic.
Cum va trebui s izolm politicianismul, pentru ca nici un tnr s nu mai ptrund n
rndurile lui. Cum acesta va fi nvins si atunci va ajunge la guvern L.A.N.C. cu
profesorul Cuza. Cum numai printr-un guvern nationalist, expresie a constiintei, a
fortei si a snttii noastre romnesti, se va putea rezolva problema jidneasc,
lundu-se msuri legale de proteguire a elementului romnesc si de nfrnare a
actiunii de cotropire a jidanilor; cum n crearea acestei constiintei, acestei forte si
acestei sntti, generatia noastr are o mare si sfnt misiune. C noi, Vcrestenii",
ne-am hotrt s venim toti la Iasi, pentru a stabili aici centrul acestei actiuni pe care
s-o asezm sub protectia Sfntului Arhanghel Mihail.
Camarazii nostri au ascultat si au primit cu mare bucurie planurile noastre de viitor.
Pe urm am vizitat pe profesorii: Cuza, Gvnescul, Sumuleanu etc., mprtsindu-le
si lor aceste gnduri.
UN AN DE MARI NCERCRI
MAI 1924 - MAI 1925
CMINUL CULTURAL CRESTIN
Sedintele noastre, n vederea planului ce urmream, se fceau foarte anevoios, din
cauza lipsei de local. Fiind toti sraci, nu ne ddea mna s nchiriem dou camere cel

putin, pentru nceperea organizrii tineretului. Sedintele le tineam ntr-o barac de

scnduri care se afla din timpul rz boiului n curtea d-nei Ghica. ntr-o zi ne-am
hotrt s ne facem singuri o cas de cteva
camere. Cum?
Am adunat la 6 mai 1924 vreo 60 de tineri,
studenti si elevi de liceu (membrii primei frtii de
cruce care luase fiint la Iasi). Iat cum le-am
vorbit:
Dragi camarazi, ct timp o s ne mai chinuim,
tinnd sedintele noastre n acesta barci? Pn
acum, studentimea romn avea dreptul s se
ntruneasc n Universitatea sa. Noi am fost
izgoniti din ea. Pn ieri aveam dreptul s ne
ntrunim n cmine. Am fost alungati. Astzi, am
ajuns n niste barci de lemn, drpnate, n care
ne plou. n toate orasele, studentimea este ajutat
n scopurile ei nobile. Aici n-are cine s ne ajute.
Pentru c lumea din jur este compus din populatie
jidneasc vrjmas si din politicieni sterpi la suflet. Romnii nostri sunt mpinsi la
periferia oraselor, trind ntr-o neagr mizerie. Suntem singuri. Puterea de a ne croi o
alt soart si acum ca si mine, nu vom gsi-o dect n noi. Trebuie s ne nvtm cu
aceast idee,c de la Dumnezeu si pn la noi nu mai este nimeni care s ne ajute.
De aceea nu exist alt dezlegare dect de a ne face singuri, cu bratele noastre, casa de
care avem nevoie. Desigur, nici unul dintre noi n-am zidit case si nici n-am fcut
crmizi. nteleg c ne trebuie n primul rnd curajul de a sfrma mentalitatea n care
crestem noi, mentalitatea care face pe tnrul intelectual s-i fie rusine, de a doua zi
dup ce a devenit student, s mai duc un pachet n mn pe strad. Ne trebuie curajul
si v ointa de a porni de la nimic. Vointa de a rsturna obstacolele si nfrnge
greuttile.
Olimpiu Lascr, un mic antreprenor cu suflet mare, care avea cas la Ungheni, m-a
ntrit n ideea mea, spunndu-ne:
Domnilor, eu v propun s mergeti si s faceti crmizile la Ungheni, pe malul
Prutului. Am un loc si vi-l cedez Dv. V pun casa mea la dispozitie.
Am primit propunerea. Dar n-aveam bani de drum pn la Ungheni. Ne trebuiau trei
sute de lei pentru vreo dou zeci de persoane. Acesti bani ni i-a dat tot Olimpiu
Lascr.
PRIMA TABR DE MUNC
8 MAI 1924
n ziua de 8 mai am plecat, unii cu trenul, altii pe jos. Total 26.

N-aveam nimic: nici sape, nici un fel de unealt, nici bani, nici mncare. Am tras la
Lascr, care ne astepta bucuros.
Bine ati venit, Domnilor, cci trgul Ungheni e plin ca un stup de jidani. Poate,
vzndu-v, si vor mai tia din obrznicie. Noi, o mn de crestini, suntem terorizati
de ei.
n sfrsit s-au format mai multe delegatii care s mearg pe la casele crestinilor s
cear cu mprumut sape, hrlete si alte unelte trebuitoare. A doua zi ne-am dus la
locul de pe malul Prutului. Preotul satului ne-a fcut o rugciune. Mai mult de o
sptmn am muncit cu totii, s ajungem la pmntul sntos, cci spre nenorocul
nostru pe locul ace la, timp de 50 de ani tot trgul aruncase gunoi care ajunsese n
unele locuri pn la 2 m grosime. Ajutati de ctiva crmidari de meserie, dintre care
mi-aduc cu drag aminte de mos Chirosca, am nceput s frmntm lutul si s facem
crmizi. Eram mprti ti n echipe de cte 5 si fiecare fceam cte 600 de crmizi, n
total 3.000 de crmizi pe zi. Mai trziu, cnd numrul nostru a crescut, fceam si mai
multe, muncind de la 4 dimineata pn seara. Problema cea mai mare era masa. La
nceput ne-au ajutat o amenii din Ungheni, mai trziu ne-au venit alimente si de la
Iasi. Btrnii, att profesorul Cuza ct si profesorul Sumuleanu, priveau cu oarecare
nencredere ncercarea noastr. Gseau c e ceva copilresc, c nu vom putea ajunge
la nici un rezultat, Dup un timp ns au nceput s aprecieze ceea ce fceam si s ne
ajute.
Cnd a venit Corneliu Georgescu la Iasi, retrgndu-se de la Universitatea din Cluj,
unde fcuse un an la Farmacie, de comun acord cu ceilalti, am dat la crmidrie cei
17.000 lei pe care i strnsesem noi din donatii, ct timp am stat la Vcresti.
Totusi problema hranei fiind grea, am luat n Iasi o grdin de 1 ha de la d-na Ghica
spre a semna, cu alte echipe de studenti, zarzavaturi si cele necesare hranei la
Ungheni, asa nct munca noastr era acum mprtit n dou: o parte din studenti
lucrau la Ungheni, o alta la Iasi la grdin. Studentii fceau cu schimbul: fiecare cte
trei-patru zile.
Prima noastr tabr de munc a avut efectul unui nceput de revolutie n mentalitatea
curent. Toat lumea din jur trani, muncitori si, nu mai putin, intelectuali se
aduna plin de curiozitate s ne priveasc. Aceast lume era nvtat s-i vad pe
studenti plimbndu-se eleganti pe strada Lpusneanu sau cntnd cntece de veselie
n jurulmeselor din berrii, n ceasurile lor libere. Acum i privea cum frmnt lutul
cu picioarele, plini de noroi pn la bru, cum car ap din Prut cu cldrile, cum stau
aplecati pe sap sub arsita soarelui. Lumea asista la sfrsitul unei mentalitti stpn
itoare pn atunci: e rusine pentru un intelectual s munceasc cu bratele, mai ales n
muncile greoaie, rezervate n trecut robilor sau claselor dispretuite.
Cei dinti care au nteles valoarea, din acest punct de vedere, a taberei, au fost tocmai
cei din clasele dispretuite. Tranii si muncitorii, desprtiti sufleteste de celelalte
categorii si sfiosi, pentru c munca lor nu era pretuit, s-au luminat la fat, vznd n
aceasta, din primul moment, un semn al pretuirii muncii istovitoare si a pretuirii lor.
Ei s-au simtit onorati si poate au ntrezrit n viitor zile mai bune pentru ei si pentru
copiii lor. De aceea, din putinul pe care-l aveau, ne aduceau zilnic, cu drag, hran.

**
Viata studenteasc curgea linistit, manifestatii si incidente nu mai erau. Munceam
plini de voie bun, de ndejdi, cu gndul c n curnd vom avea casa noastr.
O NOU LOVIRE
ntr-o zi a venit tatl meu la Iasi si m-am dus s-l vd. Pe la 10 seara m ntorceam
acas. La un restaurant din Piata Unirii aud scandal. M opresc s vd ce este. Doi
studenti, fratii Tutoveanu din Brlad, avuseser un conflict cu profesorul
Constantinescu-Iasi. Sosise prefectul de politie la fata locului, le pusese ctuse la
mini si-i ducea spre politie, lovindu-i. Eu, fr s spun ceva, m uitam la acest
tablou, cuprins de durere. Observ c vine spre mine comisarul Clos, nsotit de 3-4
politisti. Apropiindu-se la doi pasi, mi strig:
Ce cauti pe strad la ora asta, derbedeule?
Stau si m uit la el nedumerit. Pentru c el m cunostea de attia ani, nici nu mi-am
nchipuit, c ar putea vreodat s mi se adreseze astfel. Am crezut c m confund cu
cineva. Dar m vd apucat de gt si mbrncit napoi. Si iarsi:
Te mai uiti nc la mine, haimana? escrocule!
Eu nu am spus nimic, dar am rmas pe loc, uitndu-m la el. Atunci, din lovitur n
lovitur, urmat de cei patru politisti, m-au dus peste 30 de metri, pn n colt la
Smirnov. Aici mi-am scos plria din cap, i-am salutat si le-am spus:
V multumesc, Domnilor.
Rnit n suflet, necat de durere si rusinat, m-am dus acas unde m-am chinuit toat
noaptea. Pentru a doua oar n viat eram lovit, n interval de o lun. M-am stpnit.
Dar voi, asupritori din toat lumea, nu contati pe puterea de stpnire a omului, pentru
c cel ce se stpneste, l a urm rbufneste ngrozitor.
A doua zi am povestit tatlui meu ceea ce ptisem.
Las-l n pace, mi-a zis. S nu faci nimic. A trage dou palme unui asemenea
individ este a-ti murdri palmele. Va sosi si timpul judectii lui. Probabil c sunt pusi
s v provoace. Dar tu trebuie s-ti pstrezi calmul si s te feresti de a mai umbla
singur.
I-am primit sfatul. Dar un om lovit pare c nu mai este om. Se simte rusinat,
dezonorat. Purtam aceast ofens ca un pietroi pe inim.
Dar peste cteva zile avea s vin si mai ru.
COPLESIT DE LOVITURI LA GRDIN

Terminasem de spat grdina. Venisem de la Ungheni s punem rosii. n dimineata de

31 mai, la orele cinci, erau n front, gata s nceap lucrul, 50 de studenti. Fcusem
apelul. Nu terminasem bine, cnd observ ctiva soldati prin dosul grdinii. Apoi un
numr de peste 200 nvlesc n curte ncrcnd armele. Ne nconjoar. Eu spun
bietilor:
Toat lumea st pe loc si nu face nimic.
n acelasi minut vd dinspre poart ca un nor negru, vreo 40 de persoane, venind n
pas alergtor, cu revolvere n mn, scotnd strigte si njurnd. Era prefectul Manciu
cu politia. n scurt timp au fost lng noi. Doi comisari de politie mi pun trei
revolvere n frunte. Se uit la mine cu ochii injectati si m njur. Manciu strig:
Legati-l cu minile la spate!
M loveste. Alti doi se reped la mine, mi scot brul cu forta, m leag cu minile la
spate ct de strns pot.Apoi simt o lovitur tras pe la spate, cu pumnul n maxilarul
drept.Un altul, Vasile Voinea,
se apropie si-mi sopteste la
ureche:
Pn desear te omorm. Nu
mai ajungi tu s dai jidanii
afar!
M njur si-mi trage un picior.
Au urmat mai multe lovituri
peste fat, dup care unii m-au
scuipat n obraz. Tot frontul
nostru, fixat si el ntre arme si
revolvere, sttea nemiscat si se
uita la mine, fr s-mi poat
veni n ajutor. De sus coborse
D-na Ghica, ntrebnd:
Ce-i asta, Domnule Prefect?
Acesta i-a rspuns:
Te arestez si pe d-ta!
Mai al o parte, am zrit si pe procurorul Buzea, asistnd la cele ce se petreceau.
Apoi cu revolverele n mn au perchezitionat pe rnd pe cei din front. Cine se misca
era lovit si trntit la pmnt.
Dup aceasta, pe mine m-au pus la 10 m nainte, ncadrat de 8 jandarmi cu baionetele
la arm; pe ceilalti i-au ncadrat la fel ntre 200 de jandarmi. Si ne-au pornit. Eu
mergeam nainte, legat cu minile la spate si scuipat n obraz, iar ceilalti n urma mea.

Am fost purtati asa pe toat strada Carol, prin fata Universittii, pe str. Lpusneanu,
Piata Unirii si Cuza-Vod, pn la Prefectura de Politie.
Prefectul si cu politistii mergeau pe trotuar frecndu-si minile. Jidanii ieseau plini de
multumire n usile prvliilor si-i salutau respectuos. Eu, de suprare, aproape nu mai
vedeam naintea ochilor. Simteam c de acum s-a sfrsit totul. Ctiva elevi de liceu
din cursul superior, trecnd pe lng mine, s-au oprit si m-au salutat. Au fost imediat
prinsi, loviti si introdusi ntre cordoane.
Dup ce am fost purtati aproape 2 km prin mijlocul orasului si prin fata populatiei
jidnesti, n aceast stare de umilire ngrozitoare, a fost bgati la Prefectura de Politie.
Pe mine m-au aruncat asa legat ntr-o ncpere infect, iar ceilalti au fost tinuti n
curte.

SUS, N CABINETUL PREFECTULUI

Acolo sus, n cabinetul prefectului,tinerii prizonieri din curte erau chemati la
interogatoriu unul cte unul. Prefectul sttea la birou, iar ceilalti, peste 30 la numr, pe
scaune n jurul su.
Ce v-a spus Codreanu?
Nu ne-a spus nimic, Domnule Prefect, rspundea tnrul student sau elev.
Ce l interogat era descltat de ghete si legat cu lanturi la picioare. I se introducea ntre
picioare o arm si apoi era ridicat cu tlpile n sus, arma fiind tinut pe umeri de doi
soldati. Manciu dezbrcat de hain ncepea s bat la tlpi cu o rnc de bou .
Srmanii copii, spnzurati cu capul n jos si loviti peste tlpile picioarelor,
neamiputnd suporta durerile, ncepeau s rcneasc. Vzndu-se n fata clilor de
comisari, rnjind cu poft la nfiortorul tablou n care copiii neamului romnesc
erau torturati de niste canalii pltite de dusmani departe de orice inim care s
plng si s intervin pentru ei, strigau:
Ajutor!
Atunci, comisarul Vasiliu i bga cu capul ntr-o cldare cu ap pentru ca s nu se
aud afar strigtele de durere si disperare. Cnd, n sfrsit, durerile ajungeau la culme
si simteau c trupurile lor nu mai puteau suporta loviturile, atunci strigau c declar
totul. Prefectul trecea la mas n asteptarea destinuirilor, iar ei, dezlegati de lanturi,
priveau ametiti n jur. Apoi izbucneau n plns si cdeau n genunchi n fata
prefectului:
Iart-ne, Domnule, cci nu stim ce s declarm.
Nu? Nu stii? Mai ridicati-l odat, striga comisarilor si jandarmilor.
Si bietul copil, cu inima nghetat, privea cum i se fac din nou preparativele
supliciului. Din nou ridicati pe arm si spnzurati cu capul n jos si cu picioarele n
sus. Din nou lovituri peste picioare. Din nou simteau cum cad peste tlpile lor una

cte una rncile prefectului nemilos. Tlpile deveneau negre de snge ca abanosul si
picioarele umflate, nct tinerii nu se mai puteau nclta. Printre cei schingiuiti astfel
au fost: copilul actualului procuror de Ilfov, Dimitriu, biatul maiorului Ambrozie,
cruia i s-a spart timpanul si care a ajuns si el comisar la aceeasi pre fectur de politie
si altii.
Btuti n modul acesta, erau dusi ntr-o camer separat, secret. Pe la orele 9 m-au
chemat pe mine. Cu minile legate si amortite m-au dus sus ntr-o camer doi
jandarmi. Acolo, la birou, sttea prefectul, iar n jurul lui, pe scaune, peste 30 de
persoane, comisari, subcomisari si agenti. M-am uitat n ochii lor. Poate din toti voi
gsi pe vreunul cu durere. Nimic!O satisfactie general. Surdeau: seful Sigurantei,
Botez, Dimitriu, directorul Prefecturii, comisarul Vasiliu, Clos si ceilalti.
Prefectul ia o coal de hrtie. mi scrie numele. Apoi:
Cum te cheam exact?
Sunt Corneliu Codreanu, student la doctoratul juridic si avocat n acelasi barou cu
Dv.
Pune-ti-l jos.
Trei, cu inima de slug, se reped si m trntesc jos, n fata biroului.
Descltati-l de ghete!
Doi m descalt, unul de o gheat si unu de alta.
Puneti-i lanturi!
mi leag picioarele n lanturi.
Le spun:
Domnule prefect, acum esti d-ta mai puternic, stpn pe viat si pe moarte, dar
mine cnd voi iesi de aici, m voi rzbuna pe d-ta si pe d-lui care m-a njurat.
n acest moment aud zgomot si glasuri n sal.
Veniser profesorul Cuza, profesorul Sumuleanu si printi de ai copiilor: col.
Ndejde, maior Dumitriu, Butnariu, maior Ambrozie si altii, cu procurorul si cu
medicul legist, profesor universitar Bogdan.
Prefectul si cu ceilalti sar de pe scaune si ies pe sal.
Aud pe prefect:
Ce cutati aici? V poftesc s iesiti afar!
Aud glasul profesorului Cuza:

Pe cine dai D-ta afar? Am venit n vizit la D-ta ca s ne dai afar? Noi am venit
cu procurorul ca reclamanti n contra d-tale.
Jandarmi, dati-i afar!
Profesorul Sumuleanu se posteaz la usa camerei n care erau nchisi cei btuti si
spune:
Domnule procuror, un plecm de aici pn nu ni se deschide aceast camer!
Mai multi comisari:
Nu e nimeni n camera asta. E goal.
Profesorul Sumuleanu:
S se deschid acum aceast camer!
Cu interventia procurorului se deschide camerasi sase tineri sunt scosi aproape pe
brate de printii lor si introdusi n cabinetul prefectului. Medicul legist, profesorul
Bogdan, cerceteaz pe toti si elibereaz certificate medicale. Peste cteva ore sunt
eliberati toti ceilalti din curte. Eu sunt ns retinut dou zile, dup care sunt trimis la
judectorul de instructie.
mi d drumul. i spun:
Domnule judector de instructie, dac nu mi se va face dreptate, am s mi-o fac eu
singur.
M-am dus acas. Acolo a venit profesorul Cuza cu Liviu Sadoveanu:
Am auzit c ai spus c vrei s-ti faci singur dreptate. S nu faci una ca asta. O s
raportm la minister si o s cerem anchet. Nu se poate s nu ni se dea satisfactie.
Eu eram zdrobit sufleteste. Mi s-au nruit toate planurile. Am lsat n voia sortii si
crmidria si am plecat cu primul tren n Bucovina la Cmpulung. De acolo, pe
crrile nverzite, m-am ridicat ncet n munte, ducnd poveri n suflet, durerile
umilintei de ieri si chinurile nelmuririi pentru ziua de mine.
Pare c nu mai aveam nici un prieten n lume n afar de muntele acesta: Rarul, cu
schitul de pe el. Sus, m-am oprit la aproape 1.500 m nltime. Privesc peste munti si
peste dealuri la sute de kilometri, dar nici o priveliste nu-mi putea alunga dinaintea
ochilor privelistea infamiei si umilirii la care am fost expus, alturi de tinerii mei
camarazi . Plnsul lor l auzeam si acum si m durea.
Se nsereaz!
Nici o tipenie de om. Numai copaci si vulturi care tip la stnci.
Cu mine nu am dect sumanul si o pine. Mnnc putin pine si beau ap dintr-un
izvor care serpuieste printre pietre. mi adun lemn cu lemn si-mi fac un adpost. O

colib. Aici n aceast locuint am rmas o lun si jumtate. Putina hran de care
aveam nevoie, mi-o aduceau ciobanii de la stna lui mos Piticaru. Stteam pe gnduri
si-mi era rusine s m dau jos printre oameni. Oare ce pcate voi fi fcut de mi-a
trimis Dumnezeu aceast nenorocire pe cap, tocmai acum cnd voiam s ncep un
plan asa de mare si frumos?
i scriu lui Mota: Nu stiu ce am: parc nu mai sunt eu! M-a prsit norocul. M
urmreste pas cu pas nenorocul de o bucat de vreme ; de orice m apuc, mi merge
ru. Si cnd n lupt nu te mai slujeste norocul, ncep s te prseasc toti cei din jur.
Cu 30 de victorii i aduni, e suficient o singur nfrngere ca s te prseasc."
Sufletul mi era strbtut de ndoieli. Eram la rspntie de drumuri. Luptam pentru
tar si eram tratati ca inamici ai neamului. Eram loviti fr mil de guvern, de politie,
de jandarmi, de armat. S ntrebuintm si noi forta? Ei sunt Statul: cu zeci de mii, cu
sute de mii. Noi, o mn de tineri, cu trup istovit de greutti, de foame, de frig, de
nchisoare. Ce fort suntem noi, ca s putem avea mcar o mic sans de victorie?
Dac ncercm, vom cdea striviti. Si la urm, tara zpcit de presa jidneasc, va
zice c am fost niste nebuni.
S nu ntrebuintm violenta si forta, cum o ntrebuinteaz ei? Te provoac, ti
schingiuiesc oamenii, ti-i mprstie si te omoar. S ne lsm omorti? Dar pn la
vrsta noastr, noi n-am apucat s scriem nimic si lumea nici mcar nu va sti pentru
ce ne-au omort. Mai bine s plecm cu totii din tar. S plecm si s blestemm; s
pribegim prin lumea larg. Mai bine s cersim din tar n tar, dect s fim umiliti aici
pe pmntul nostru, pn la ultima expresie a umilirii.
Sau s cobor de aici cu arma n mn si sa fac dreptate. S nltur fiara care s-a pus
de-a curmezisul drumului si a vietii unui neam. Dar ce mai facem cu planurile noastre
dup aceea? Voi muri, atunci pe loc, ori voi muri n nchisoare; cci eu nu mai pot
rezista regimului din temnit. Mie-mi place libertatea. Dac nu o am, mor. Dar cu
Mota ce fac? Cci o astfel de ncercare nseamn sacrificare mea si sacrificare lui
Mota, ale crui sorti de achitare vor scdea complet. Tot grupul nostru va fi sfrmat.
Degeaba toate gndurile noastre,toate planurile de organizare; totul se sfrseste aici.
O lun jumtate, stnd acolo n vrful muntelui, m-au chinuit aceste gnduri fr s le
pot da o dezlegare. De griji, de chinuri, ncepuse s m doar pieptul si simteam cum
mi se sleiesc puterile. Eu fusesem un om aprig, cruia nimeni nu-i sttea nainte.
Aveam sigurant si ncredere n puterile mele. Oriunde m duceam, nvingeam. Acum
m ncovoiaser greuttile vremii!
M cobor. Las totul n voia sortii; au nu pot s dau nici o dezlegare. De acum ns
umblu cu revolverul la mine. Si la cea dinti, cea mai mic provocare, trag; de la
aceast hotrre nu m va mai clinti nimeni.
Plec la crmidrie. Acolo, Grigore Ghica, rmas sef, si-a fcut datoria n mod
exemplar. Numrul crmizilor se nmultise n mod simtitor. Se fcuser dou
cuptoare de cte 40.000 de crmizi. Era pe 15 iulie. Bietii m-au primit cu duiosie.
Pe santier nu se ntmplase nimic deosebit.

La Iasi am gsit schimbri. Comisarii care nu avea ghete n picioare, erau acum
nnoiti din tlpi pn n crestet. mbrcati de jidnime. Prefectura de politie avea
automobil pus al dispozitie de jidani. Acestia se simteau stpni absoluti. Erau de o
obrznicie pe care nu o mai ntlnisem de la 1919, din timpul miscrilor comuniste,
cnd se crede au n ajunul revolutiei si fiecare jidnas, e peste Prut sau din Iasi, si lua
aere de comisar al poporului.
NCERCAREA DE SFRMARE A BLOCULUI NOSTRU
Puterea iudeo-liberal a auzit de blocul nostru, de legmntul fcut la Vcresti. Ea si
ddea seama c n jurul acestui bloc studentimea se va ridica unitar. Nici nu
nspimnt mai mult pe jidani dect unitatea perfect: blocul sufletesc al unei
miscri, al unui popor. De aceea ei vor fi necontenit pentru democratie"care are un
singur avantaj si acela pentru inamicul natiei. Pentru c democratia va sparge unitatea
si blocul sufletesc al unui neam si n fata unittii si solidarittii perfecte a iudaismului
din tar si din ntreaga lume, natia, divizat n partidele democratiei, se va prezenta
dezbinat si va fi nfrnt. Tot astfel si n miscarea studenteasc: pn acum, nefiind o
unitate perfect, jidanii gseau fractiuni sau conductori pe care i convingeau
masonic , adic le sugerau anumite idei, care nu aveau alt rost dect acela de a
dezbina. Or, grupul nostru se prezenta ntr-o unitate nezdruncinat si cu posibilitti
de a strnge n jurul su ntreaga miscare studenteasc. Si atunci, ne pomenim cu o
nesfrsit serie de minciunisi de intrigitesute cu grij, cu scopul de a-l rupe pe Mota
de mine si pe ceilalti unul de altul.
Jidanii gseau n mijlocul studentimii elemente slabe pe care le ntrebuintau fr ca
ele s-si dea seama ca unelte. Fcndu-se c li se ncredinteaz mari secrete, lansau
intrigi. Acestea ajunseser s prind pn si la printi, care deveniser, unii dintre ei,
cei mai ndrjiti adepti ai ruperii legturilor fiilor lor cu acest grup.
Cum am putut rezista? Numai datorit prevederilor noastre de la Vcresti. Noi ne-am
dat seama, din primul moment, c vom primi si acest atac clasic ntrebuintat de
masonerie si iudaism. Ne-am pus n gard. Asa nct, n momentul n care el s-a
afirmat, noi am rezistat chiar n contra celor mai apropiate rude. Imediat cnd se
semnala o intrig, ne adunam si o comunicam grupului ntreg.
Dau cu aceast ocazie un sfat tuturor organizatiilor, atrgndu-le atentia asupra
acestui sistem care se ntrebuinteaz frecvent si pretutindeni. Pentru pararea atacului:
a) a nu se da niciodat crezare ori de unde ar veni informatia; b) a se comunica
imediat ncercarea de intrig grupului respectiv, persoanelor vizate si sefilor. n modul
acesta atacul va fi respins.
LOGODNA
La crmidria de la Ungheni, la 10 august 1924, n mijlocul camarazilor si al
printilor, am fcut logodna cu d-ra Elena Ilinoiu, fiica d-lui Constantin Ilinoiu,
controlor la calea ferat. Un om de o mare buntate si de o mare delicatete
sufleteasc. n casa lor m-am mutat dup aceea si m-au primit cu bratele deschise, pe
lng cei cinci copii pe care i mai aveau. familia aceasta mi-a fo st un sprijin
permanent n lupta pe care o duceam, prin ngrijirea si ntretinerea ce mi-au asigurat-o
tot timpul.

La 13 septembrie m-am dus acas, la Husi, si mi-am srbtorit n casa printeasc

ziua numelui si a nasterii. mplineam 25 de ani.

PROCESUL MOTA-VLAD
La 26 septembrie 1924, se fixase spre judecare procesul lui Mota si al studentului
Leonida Vlad care procurase revolverul. Acesta se predase si el dup cteva zile si
rmsese arestat tot timpul cu Mota.
Am plecat la Bucuresti. Acolo au nceput dezbaterile n fata Curtii cu Jurati. Mota si-a
sustinut cu trie tema, c trdarea trebuie pedepsit. Opinia public stul de trdtori,
urmrea cu viu interes si cu entuziasm desfsurarea procesului. Ea vedea n gestul lui
Mota un nceput de actiune n contra trdtorilor si o dovad de sntate moral.
Gestul lui aprea ca o lumin n mijlocul vietii romnesti, n care, veac de veac,
lupttorii pentru neam au fost doborti prin trdare.
ntreaga studentime de la toate universittile a fcut mari manifestatii pentru achitarea
lui. La Bucuresti, n jurul Tribunalului, erau masati din nou mii de oameni, care
doreau o viat nou pentru tara lor si cereau eliberarea lui Mota.
n zorii zilei, justitia popular a adus un verdict de achitare, primit n ntreaga tar cu
un mare entuziasm.
Mota, dup ce-si vede printii, prseste Clujul si se stabileste la Iasi, conform
legmntului nostru.
N JURUL CELOR PETRECUTE LA GRDIN
Nelegiuirile de la 31 mai ne-au strivit sufleteste prin loviturile, umilinta si dezonoarea
la care am fost expusi. O ran deschis, care se adncea tot mai mult, ne consuma
viata si parc ne atrgea spre mormnt.
Umilirea pe care o simti cnd ai fost dezonorat, tu si toti ai ti, ti d un sentiment de
profund durere, care te face s ocolesti lumea din cauza rusinii de a te mai ntlni cu
ea. Pare c simti c aceast lume te dispretuieste, rzndu-ti n fat, c n-ai fost
capabil s-ti aperi onoarea; c primejduiesti nssi societatea, lsnd s se cread, prin
lasitatea ta, c un zbirare putinta, nepedepsit, s o dezonoreze si s o loveasc dup
bunul su plac.
Aceste dureri cresteau n msura n care ncercrile noastre de a cpta o satisfactie
legal erau respinse cu un cinism care ducea la disperare. La procesele pe care cei
lezati le intentaser, acestia riscau s fie btuti din nou de politie, de ast dat n chiar
pretoriul justitiei si chiar n fata judectorilor. Iar la urm, ieseau condamnati
reclamantii.

Faptul petrecut la 31 mai n-a rmas fr rsunet. Extrag din ziare mai jos ecoul
acestor fapte n lumea romneasc si n acelasi timp ncercrile ei de a cpta o
satisfactie.
Universul" din 8 iunie 1924, public sub titlul:

POLITIA DIN IASI.

STUDENTII AU FOST BTUTI DE NSUSI PREFECTUL POLITIEI
Ni-l nchipuim pe Dl. Manciu, prefectul politiei din Iasi, ca pe unul din cei mai
strluciti politisti ai veacului trecut, ilustrat prin violent si brutalitate.
Dl. prefect Manciu, desi politist din 1924 si ntr-un oras de crturari ca Iasii, si-a
inaugurat sistemul de anacronice violente politienesti, anul trecut la congresul
profesorilor universitari. D-sa a fost n stare s tie n loc un congres de dascli
universitari, fiindc asa-i dictau impulsiile politiste. Degeaba s-a protestat apoi, cci
Dl. prefect al politiei Iasi si avea temeiuri sprijinitoare politice, mpotriva jignirii
aduse celei mai alese categorii de intelectuali. Si de atunci Dl. Manciu si-a continuat
cu osrdie procedeele politienesti pe care le-a ilustrat mai ales zilele trecute, cnd a
btut, a btut cu sete, a lovit cu struint, a nsngerat cu rutate pe studenti si a
ordonat apoi subalternilor d-sale s-l imite cu aceeasi rvn de brutalitate.
Orice ar fi fcut studentii de la Iasi, dac ar fi fost asasini chiar, nu trebuia s fie
btuti.
nti, s se fi fcut anchet, s se fi sesizat parchetul, s fi fost arestati, legati n fiare
dar nu snopiti n btaie. Dl. prefect Manciu e desigur obligat n nsrcinrile sale s
aplice si anume ordonante n ce priveste protectia animalelor. Credem chiar c le
aplic. Prin urmare D-sa pzeste s nu fie btuti caii, s nu fie torturati porcii.
Si totusi Dl. Manciu, care va fi fcut ca student, studii de drept penal si va fi citit ceva
din literatura penal, pe care poate c i va fi recomandat-o chiar distinsul penalist,
Dl. Iulian Teodorescu, care propovduieste spulberarea actiunilor brutale si din
puscrii, a btut personal pe studenti, i-a schingiuit, i-a umplut de snge. Dar dac
studentii btuti nu vor fi vinovati de nici una din absurdittile ce li se arunc n
spate? Atunci? Btaia se ntoarce? E desigur nevoie de o anchet judectoreasc.
Dar mai e nevoie de o sanctiune care s pun pe dl. Manciu n imposibilitate de a-si
mai fortifica muschii pe capetele studentilor."
B. Cecropide
Universul" din 9 iunie 1924,continu, sub titlul:
Ei au fost provocati de Politie si schingiuiti fr nici o vin. Un prefect de politie
btus. Manciu trebuie destituit.
Am scris ntr-un numr precedent asupra banditismelor svrsite de Dl. Manciu,
prefectul Politiei din Iasi, mpotriva studentilor. Pentru azi vom reproduce cteva

pasaje din Memoriul studentilor naintat Ministerului de Interne. Studentii zidari. n

memoriu se spune:
Studentimea crestin de la Universitate din Iasi a luat hotrrea nc de acum
o lun, s cldeasc prin munc proprie, un cmin cultural
Provocarea prefectului de politie.
Abia ntruniti, ne-am si vzut nconjurati de o companie de jandarmi si ntreg
aparatul politienesc, n frunte cu prefectul Manciu.
n vreme ce noi stteam cu totii foarte linistiti, ei cu armele ntinse s-au repezit
asupra noastr ncercnd a ne njura si a ne lovi n modul cel mai barbar posibil.
Creznd c vor gsi arme la noi ne-au perchezitionat pe toti fr a gsi ceva la
vreunul. n timpul perchezitiei, au ncercat s introduc colegului Corneliu Zelea
Codreanu un revolver si niste hrtii, contra crui fapt el a protestat. Pentru acesta a
fost btut de ctre politaiul Manciu, inspectorul Clos, comisarul Vasiliu si mpreun
cu toti ceilalti agenti si jandarmi l-au legat ca pe ce l din urm borfas. La fel ni s-a
ntmplat si la o bun parte din cei ce eram acolo. Am fost declarati arestati si
mprejmuiti de cordoane de armat, dusi la Prefectura de Politie.
Si copiii de pe drum au fost btuti.
Pe drum au fost ntlniti mai multi elevi de la diferite licee din localitate, care
mergeau la parcul sportiv pentru a exercita jocul oina, convocati fiind de d-nii
directori ai liceelor respective. Toti acestia au fost arestati si dusi mpreun cu noi,
studentii, la politie dup ce binentele s au fost btuti n vzul tuturora, de nsusi
politaiul Manciu si ceilalti politisti. La politie au fost tinuti toat ziua. Pe o parte
dintre noi ne-a btut pn la lesin si ne-a eliberat: o parte am dat declaratii scoase
prin amenintare, iar alt parte am fost eliberati fr s ni se mai ia vreo declaratie."
Si ca ncheiere Universul" adaug:
Faptele de mai sus nu pot rmne nepedepsite. Prefectul de politie Manciu, dovedit
agent provocator si vinovat de torturarea studentilor de la Iasi, trebuie s-si
primeasc pedeapsa frdelegilor sale."
ntre altele Universul " din 10 Iunie 1924, public sub titlul:

IASII SUB TEROAREA PREFECTULUI DE POLITIE

Transportati n beciurile Politiei, acesti studenti au fost supusi la cele mai
groaznice chinuri. Unii dintre ei au fost spnzurati cu capul n jos, loviti peste tlpile
picioarelor cu vna de bou. Studentul Corneliu Codreanu a fost legat, apoi plmuit si
torturat de nsusi prefectul de politie. Sntatea lui este zdruncinat. Ceilalti studenti
arestati prezint grave leziuni corporale.
Trei sute de studenti au reclamat faptele de mai sus procurorului general, cernd ca
medicul legist s examineze starea colegilor torturati."

CUVNTUL D-LUI PROF. A. C. CUZA

n editia special a ziarului Unirea" din 1 iunie 1924, Dl. Prof. A. C. Cuza public
un judicios articol din care extrag:
Dar n fata acestor necontenite brutalitti si samavolnicii nenumrate, fr motiv
fcute anume ca prin teroare s ngrijeasc studentimea crestin dou ntrebri se
pun hotrtoare:
Ce vrea guvernul, care sustine un asemenea politai n fruntea unui oras ca Iasiul?
Ce vrea politaiul el nsusi?
Voiesc ei nsisi ca din mijlocul acestei continue enervri s se produc reactiuni
necugetate, la care se pare c anume provoac, pe fiecare zi? Aceast provocare este
cu att mai nedemn si mai iritant, cu ct n acelasi timp politaiul Manciu se duce la
ntrunirile societtii jidnesti Macabisi se pune n fruntea acestor macabei sportivi cu
care pleac ostentativ n excursie, avnd n frunte steagul bicolor alb albastru. Iar
zilnic l vezi tolnit n automobil nu n cel cu care a cltorit deunzi la Ciurea ci
n acela nou care se pare c i-a fost hrzit prin subscriptie public de comunitatea
israelit din Iasi ncurajndu-l si prin ziare, la orice ocazie, pentru atitudinea sa n
contra studentimii crestine.
Protestnd cu toat indignarea contra acestei actiuni de provocare continu, cerem
ca autorittile superioare s intervin pentru ca s pun capt unei situatii nedemne
si primejdioase, pe care Iasiul si studentimea lui crestin nu o mai pot tolera."
A. C. Cuza
NTRUNIRILE DE PROTESTARE CONTRA LUI MANCIU DIN 3 SI
5 IUNIE
S-au expediat urmtoarele telegrame:
MAJESTTII SALE REGELUI
Fat de nelegalittile politaiului Manciu mpotriva studentilor si copiilor nostri
loviti si insultati zilnic, voind a ne ntruni, am fost mpiedicati de politie si jandarmi
cu toate c procurorul a aprobat ntrunirea.
Supunem respectuos Majesttii Sale plngerea noastr si rugm a fi ocrotiti.
(Urmeaz 1200 semnturi)."
MINISTERULUI DE INTERNE
Copiii nostri luati de pe strad si slbatic maltratati de prefectul de politie
Manciu, cerem anchet imediat, urmat de sanctionri severe. Loviti n sentimentele
noastre printesti si pierznd orice rbdare, asteptm nentrziat dreptate.
ss. maior I. Dumitriu, maior Ambrozie, D. Butnaru, Elena Olnescu, Cpitan Oarz,
Gheorghiu etc."

ACTIUNEA ROMNEASC
Anul I, nr.2, 15 noiembrie 1924, sub semntura cunoscutului publicist Dr. Ion
Istrate, scrie:
n ziua de 8 Iuni e 1924 s-a tinut n sala Bejan o grandioas manifestatie public de
protestare sub presedintia de onoare a d-lui general Tarnovschi. Au nfierat
procedurile lui Manciu d-nii: prof. univ. A. C. Cuza, studentul Grigorescu n numele
studentilor crestini, mese riasul Artur Rus, metalurgistul C. Pancu, prof. univ. C.
Sumuleanu de la Facultatea de Medicin care a fcut un tablou impresionant de ceea
ce a vzut la politie: timpane sparte, urechi umflate, ochi nsngerati, mini rupte si
picioare vinete de lovituril e rncilor slbaticilor lui Manciu.
Declar c de ar fi avut un copil care s fi fost schilodit de barbarul din capul politiei
n-ar fi ezitat o clip s-i zboare creierii canaliei. Vorbeste apoi d. maior I. Dumitriu
care ncheie: am ncredere c justitia trii ne va face dreptate. Altfel, jur aici n fata
Dvs. si voi sti s-mi respect jurmntul, c-mi voi face singur dreptate.
Mai vorbeste avocatul Bacaloglu, meseriasul Cristea, avocatul Nelu Ionescu si
profesorul Ion Zelea Codreanu. La urm s-a votat o motiune de protestare prin care
se cerea justitiei satisfactie si guvernului destituirea lui Manciu."
UN AVERTISMENT ZADARNIC
n Tara Noastr" nr. 24 din 15 iunie 1924, cunoscutul scriitor Al. O. Teodoreanu
public un articol din care reproducem urmtoarele pasagii:
Justitia chemat s-si spun cuvntul i declar pe toti studentii arestati
nevinovati si dispune d fie pusi imediat n libertate. Studentul Zelea Codreanu e
mentinut totusi arestat, trimis judectii de ctre politaiul Manciu care e si avocat,
pentru complot. Cele mai elementare manuale de drept si cel mai bun simt ne spun c
n cstorie, duel sau complot nu poate figura o singur persoan. Pentru a da o
calificare ca cea de mai sus, cel de la care eman trebuie s se gseasc ntr-o
particular stare de ebrietate, care s-i permit viziunea cel putin dubl.
Prin urmare cu el nu putem vorbi.
E loc ns n numele ntregii suflri romnesti, ultragiat, din care scoatem,
bucurosi si fr pagub pentru nimeni, pe timizii ei reprezentanti din parlament si
pres, s ntrebm guvernul, dac socoate util s lase sanctiunea (inevitabil) n
sarcina celor lezati si dac nu gseste oportun s-o previn.
ntriti de cuvntul hotrtor al justitie nu ezitm a taxa complotul de la Iasi ca o
ticloas nscenare"
Al. O. Teodoreanu

SE ORDON ANCHET ADMINISTRATIV

MEMORIUL D-LUI MAIOR AMBROZIE

n urma celor ntmplate a venit n anchet inspectorul administrativ Vraru. Iat
memoriul naintat de dl. maior Ambrozie, inspectorului Vraru:
Domnule Inspector,
Hotrt lucru c dl. ministru de interne, dorind s stie adevrul adevrat asupra
celor raportate de noi telegrafic cu schingiuirea fiilor nostri, v-a trimis pe Dvs. si,
cum credem c doriti a face complet lumin, am fcut acest memoriu cu naratiunea
faptelor.
Faptul s-a petrecut dup cum urmeaz: era lucru stiut n Iasi de ctre directorii de
scoli si de printii elevilor, c acestia fabric crmid la Ungheni, pentru a construi
o cas proprie n Iasi si c, lucreaz la o grdin de zarzavat pus la dispozitia lor
de D-na Ghica, n str. Carol. O parte din studenti si elevi se ntrunea odat pe
sptmn, sub conducerea studentului Zelea Codreanu, cnd se fcea repartitia la
munc, adic: 40 studenti erau trimisi la Ungheni la facerea de crmizi, iar 20-25
elevi erau repartizati pentru a uda grdina de zerzavat.
Despre cele artate mai sus a aflat si prefectul de politie; pentru ce oare nu ar
inventa ceva de senzatie la Iasi, de exemplu complot , mai ales c jurnalele din Iasi
sunt socotite ca o proprietate a D-sale si-i vor bate n strun si atunci; zis si fcut. n
ziua de 31 mai 1924, ora 4.30-5.00 dimineata, cnd stia c n curtea D-nei Ghica
erau adunati vreo 65 studenti si elevi, a dat nval peste ei cu ntregul aparat de
politie si cu mult armat, dup gravitatea faptului nchipuit.
Mintea omeneasc refuz s priceap ce s-a petrecut atunci, cnd studentii si elevii
au fost nconjurati de ca cei mai ordinari criminali si chiar pe loc loviti barbar de
agenti, armat si chiar de politaiul Manciu.
Dup o jumtate de or, cu totii, n cap cu studentul Zelea Codreanu, bine ncadrati
si n convoi, mergeau la vale pe strada mare ctre politie; n drum au ntlnit un alt
grup de elevi de liceu, care din ordinul profesorilor mergeau la joc de oin la Copou.
Acestia, fi indc si-au permis luxul s salute pe cei aflati n fiare, imediat au fost
arestati, btuti si dusi la politie, ca complici cu cei dinti.
Ajunsi la politie, prefectul, fr s anunte parchetul, dup gravitatea faptului, a
nceput singur interogarea. Deci si btaia, maltratarea si schingiuirea studentilor si
elevilor, pentru a declara c au luat parte la complot si s spun ce stiu. Dar ce era
s spun acestia, cnd nu stiau nimic? Aproape toti studentii si elevii au fost btuti.
Mai grav ns au fost:
1.fiulmeu, Cezar Ambrozie, elev clasa a VIII-a, seminarul pedagogic, cruia
prefectul, personal, i-a aplicat lovituri peste cap cu rnca de bou, iar la urm, fiindc
nu a rspuns cum vroia el, i-a aplicat un pumn puternic peste urechea stng,
sprgndu-i timpanul;
2.elevul Dumitriu Spinti, fiul maiorului Dumitriu; acesta a fost legat cu lanturi de
ambele picioare si ntors cu capul n jos; dup ce i-a bgat o arm printre picioare
(tinut de sergentul Cojocaru si caporalul Teodoroiu), a fost btut la tlpi cu rnca,

personal, de prefect, pn cnd a lesinat;

3.elevul de scoal Gurgut Gh. a fost legat de mini si picioare si pus cu fata n jos
pe podea apoi btut cu rnca, iar pentru a nu se auzi tipetele sale, i s-a pus n dreptul
gurii un lighean cu apsi un agent avea grij s-i apese cu capul n ap cnd striga
mai tare.
La toate schingiuirile acestea, au fost de fat si doi ofiteri de jandarmi: cpitanul
Velciu si locotenentul Tomida, pe care, nu cred c demnitatea de ostas s-i lase a nu
spune adevrul, desi nu era de demnitatea lor de a sta acolo, ntrebuintnd oameni de
trup sa schingiuiri si ntrebuintnd o arm militar ca unealt de tortur, cnd este
stiut ce menire are aceasta.
Dup spusele studentilor si ale elevilor, n timpul cnd politaiul Manciu se
ndeletnicea cu asemenea operatii, au trecut n cabinetul su d-nii procurori Culianu
si Buzea. Cred c d-lor vor arta adevrul.
Toate btile si schingiuirile nu au ncetat dect mai trziu, cnd domnul primprocuror Catichi a venit la politie, fiind cerut de o comisie compus din d-nii:
profesor Cuza, Sumuleanu, avocat Bacaloglu, colonel Ndejde si medicul legist
Bogdan care a constatat cele artate n copie dup actul alturat si chiar n localul
prefecturii.
Dup cum vedeti, Domnule Inspector, noi pn astzi am procedat legal, adic:
1.am chemat pe domnul prim-procuror si medicul legist chiar la prefectur, unde am
constatat btaia studentilor si elevilor;
2.am dat n judecat pe schingiuitori la Judectoria Ocolului II;
3.am sesizat parchetul, unde s-a tr imis si actul medico-legal, afacerea fiind
repartizat d-lui jude instructor Ieseanu;
4.ca oameni de onoare si ofiteri am fi putut cere d-lui Manciu satisfactie pe calea
armelor, dar d-sa este descalificat de cnd a refuzat s se bat n duel cu cpitanul
Ciulei.
n mod cinstit, acesta este adevrul.
V rog a cunoaste, c ntre toti printii ofensati, suntem doi ofiteri superiori, care
pn n prezent, fiindc am procedat legal, suntem descoperiti, deoarece nu ni s-a dat
nici o satisfactie pn astzi de ctre nimeni. Credinta noastr este c dl. ministru de
interne ne va da satisfactie complet, dnd n judecat pe prefectul Manciu pentru
faptele artate si va interveni la Ministerul de Rzboi, cci prefectul Manciu, fiind
ofiter de rezerv (sublt. de rezerv Manciu face parte din Reg. 10 Vntori, iar pentru
mobilizare este la adpost la atelierul de reparatie al Corpului III Armat) cu bun
stiint a schingiuit pe copiii camaradului superior fat de gradul su."
Maior (ss.) Ambrozie
Rezultatul anchetei esteurmtorul:
1.prefectul Manciu a fost decorat cu Steaua Romniei" n gradul de comandor;
2.toti comisarii care ne-au schingiuit au fost avansati;

3.ncurajati de aceste msuri, ei dezlntuie o nou prigoan n contra noastr, de ast

dat extins n ntreaga Moldov. Orice comisar, pentru a-si face o surs de venituri
de la jidani sau pentru o avansare, punea mna n piept unui student, l btea pn la
snge n strad sau la politie, fr a fi obligat s rspund pentru faptele sale.
ZIUA FATAL, 25 OCTOMBRIE 1924
n atare conditiuni sufletesti si de fapt m-am prezentat la Judectoria Ocolului 2 Iasi,
smbt dimineata, ca avocat alturi de colegul Dumbrav, n procesul colegului
Comrzan, schingiuit de Manciu.
Prefectul s-a prezentat cu ntreaga politie si n plin sedint, n fata avocatilor si a
judectorului Spiridoneanu care prezida, s-a npustit asupra noastr. n aceste
mprejurri, cu riscul de a m pierde, strivit de cei douzeci de politisti narmati, am
scos revolverul si am tras. Am tintit n cine se apropia de mine. Primul, a czut
Manciu. Al doilea, a czut inspectorul Clos, al treilea, un om cu mult mai putin
vinovat, comisarul Husanu. Ceilalti au disprut.
Peste cteva minute, n fata Judectoriei, se gseau cteva mii de jidani, care cu
minile ridicate n sus si cu degetele crispate de ur, asteptau s ies pentru a m sfsia.
Eu am luat n mna dreapt pistolul, n care mai aveam cinci cartuse si cu stnga am
apucat de brat pe d-l Victor Climescu,
avocat din Iasi, rugndu-l s m nsoteasc pn la Tribunal. Am iesit si astfel am
strbtut printre jidnimea care urla, dar care a avut totusi bunul simt ca, n fata
revolverului, s-mi fac loc.
Pe drum m-au prins jandarmii, m-au desprtit de domnul Climescu si m-au introdus n
curtea Prefecturii de Politie. Aici comisarii au srit pe mine s-mi ia revolverul. Era
singurul prieten pe cate-l mai aveam n mijlocul acestei nenorociri. Mi-am adunat
toate puterile opunnd, cinci minute, rezistent, ca s nu-l scap din mn. Dar pn la
sfrsit am cedat. Mi s-au legat minile la spate cu lanturi si am fost asezat ntre patru
soldati cu baioneta la arm.
Peste putin, m-au scos din biroul n care eram si m-au dus n fundul curtii, asezndum lng un gard nalt. Jandarmii s-au retras si m-au lsat singur acolo. Am bnuit c
vor s m mpuste. Am stat asa mai multe ore pn seara trziu, asteptnd s fiu
mpuscat. Aceast asteptare nu mi-a provocat nici un sentiment.
Vestea tragicei rzbunri s-a rspndit cu o vitez n adevr fulgertoare. La cmine,
cnd s-a aflat, a fost o adevrat explozie. De la toate cantinele si cminele, studenti si
studente s-au ridicat si au pornit n fug pe strzi, cobornd spre Piata Unirii. Aici au
manifestat ndelung cntnd, apoi au ncercat s se ndrepte spre Prefectura de Politie.
Dar armata, care sosise ntre timp, i-a oprit cu care greutate. Am auzit cntecul
studentilor si, desi eram n lanturi, m bucuram c ei au fost eliberati.
Trziu am fost chemat sus, n acelasi cabinet al supliciilor, unde acum la mas era
instalat judectorul de instructie Esanu, acela cruia m plnsesem acum patru luni,
cerndu-i s mi se fac dreptate. M-a interogat sumar dup care mi-a lansat mandat de
arestare.

Am fost urcat n dub si dus la Galata, sus pe deal, deasupra Iasiului, n jurul
Mnstirii zidit de Petre Schiopul, Domnul Moldovei.
Am fost introdus ntr-o camer n care mai erau 10 arestati. Acolo mi s-au luat
lanturile. Cei din camer mi-au dat un ceai dup care m-am culcat. A doua zi, am fost
pus la secret. Singur, ntr-o camer cu ciment pe jos, cu un pat de scnduri, fr
ptur, fr pern si nchis cu lact. Camera avea dou geamuri vopsite cu var pe
dinafar. Nu vedeam nimic. Un perete era asa de umed nct curgea apa pe el. n
prima zi, un gardian Mos Matei mi-a adus o pine neagr. A deschis usa si mi-a
ntins-o, cci nici el nu avea voie s intre nuntru. Nu-mi era foame deloc. Noaptea
m-am culcat pe scnduri si m-am nvelit cu sumanul. Sub cap n-am putut s-mi pun
nimic. Mi-a fost frig.
Dimineata, am fost scos afar dou minute, apoi din nou nchis. n cursul zilei,
studentul Milut Popovici, care era arestat, s-a putut apropia de fereastr, a sters
geamul ct un vrf de deget, prin care puteam s vd afar. Apoi s-a dus la o distant
de 20 m si cu mare atentie mi fcea semne cu degetele. Am nteles c-mi fcea
semnalizare prin alfabetul Morse. Astfel, am putut afla c fuseser arestati din nou toti
Vcrestenii: Mota, Grneat, Tudose Popescu, Radu Mironovici, afar de Corneliu
Georgescu pe care nu-l prinseser. Ei fuseser adusi n aceeasi nchisoare si pusi toti
ntr-o camer. Am aflat c fusese adus si tatl meu. A doua noapte am dus-o mai ru.
Mi-a fost foarte frig si nu am putut atipi deloc. Aproape toat noaptea m-am plimbat
prin camer.
Dimineata, iar m-au scos afar dou minute si iar m-au nchis; Mos Matei mi-a dat o
pine. La ora 12 mi s-au pus ctusele cu lact la mini. Am fost urcat n dub si dus la
Tribunal pentru confirmarea mandatului. Dup confirmare, readus la Galata, m-am
vzut din nou n aceeasi camer ntunecoas. Afar ncepuse vreme rea. Lipsit de foc,
m-a cuprins frigul. Am ncercat s adorm pe scnduri. Am atipit vreo jumtate de or,
dar m dureau oasele. Din cauza frigului de venea de la cimentul de jos, ncepusem s
am dureri la rinichi. Vznd c-mi pierd puterile, am fcut apel la voint si la
gimnastic. Toat noaptea, din or n or, m sculam, fceam cte zece minute
gimnastic si cutam cu ndrjire s m mentin n puteri.
Ziua urmtoare nu m simteam bine. mi scdeau puterile vznd cu ochii, cu toat
lupta pe care o duceam cu ajutorul vointei si ncptnrii. Noaptea care a urmat,
frigul a fost mai mare si vointa n-a mai functionat; am fost dobort. Mi s-a ntunecat
naintea ochilor si am czut. Ct m tinuse vointa, nu aveam nici o grij. mi ddeam
seama c de acum e de ru. mi tremura tot corpul si nu m puteam opri. Ct de grele
erau noptile acelea care preau c nu se mai sfrsesc!
A doua zi a venit procurorul si a intrat n celul la mine. Am cutat s ascund starea n
care m aflam.
Cum stai aici?
Foarte bine! Domnule procuror.
Nu ai nimic de raportat?
Nu am nimic.

Am mai rmas asa timp de 13 zile; apoi mi s-a fcut putin foc. Mi s-a dat asternut si
rogojini care au fost puse pe perete. O or pe zi, mi se ngduise s stau afar. ntr-una
din zile i-am zrit pe Mota si pe Tudose, departe n fundul curtii si le-am fcut semn.
Tot atunci am aflat c tatl meu fusese eliberat. De asemenea, Dl. Liviu Sadoveanu,
Ion Sava si nc un student care fusese si el arestat.
DOU ARTICOLE N JURUL CAZULUI MANCIU
Afar, a doua zi dup ntmplarea din Trgul Cucului, a aprut n Cuvntul
Iasiului" din 27 octombrie 1924, un articol al lui Nelu Ionescu, avocat, fost
presedinte al Societtii Studentilor n Drept, din care extrag:
Comentariile fcute de presa liberal jidneasc n jurul mortii lui C. Manciu, sunt
de rea credint si interesate; ele pornesc de la falsificrile grosolane de fapte, pentru
a face cu orice pret un erou din cel ce nu a fost dect un instrument si a da pe seama
unor pretinsecomploturi fascisto-antisemite, ceea ce nu a fost dect consecinta
inevitabil a unui regim de ilegalitti si abuzuri.
Studentii au fost mpiedicati cu forta s intre s se nchine la Mitropolie, au fost
mpiedicati s ia masa n comun la restaurant, au fost bruscati si mpiedicati s
circule pe strad, mpiedicati s se ntruneasc n universitate, mpiedicati s se
ntruneasc la sediul societtii lor, mpiedicati s-si lucreze grdina pentru propriul
lor cmin, btuti pe strad, n beciurile politiei sin pietele publice de la cel din urm
zbir, pn la acela care mai deunzi fusese prefectul de politie al acestui oras.
Studentii cu o stpnire de sine demn de admirat si cu o ncredere n justitie care le
face cinste, au deschis o serie de procese n contra prefectului Manciu si a
subalternilor lui, pentru loviri grave, abuzuri de putere si atentate la libertatea
individual, cu credint n hotrrea justitiei.
Acest gen al studentimii nu a fost nteles. Si cu regret spunem c justitia nu a rspuns
sperantelor, pe care o tinerime ntreag nsufletit de cel mai cald sentiment de
legalitate si ordine si-a pus-o n ea.
Studenta Silvia Teodorescu, lovit de ctre Manciu n plin strad cu piciorul n
spate, n strada Carol, n ziua de 11 decembrie 1923, n dreptul casei colonelului
Vesla fapt afirmat si depus prin prestare de jurmnt de numerosi martori nu
numai c nu reuseste s-l condamne pe Manciu n fata Jud. de Ocol I Urban, dar
reclamanta rmne condamnat pentru ultraj, ntruct judecata constat c n timpul
loviturilor ar fi adresat lui Manciu cuvintele: aceasta este o slbticie.
n seara de 14 decembrie 1923, studentul de la drept Lefter, Galati, n momentul n
care intra n hotelul Bejan, unde locuia, fr nici un motiv a fost nconjurat de
oband de politisti si jandarmi, care mpreun cu Manciu si din ordinul lui l-au lovit
cu tesace, bastoane, paturi de arm, picioare si pumni, pn ce a czut jos n
nesimtire, dup care trt de toti acestia a fost zvrlit fr de nici un ajutor pe o
strad lateral.
Studentul Lefter a fcut proces lui Manciu si Manciu a fost achitat fr s aib nevoie
s depun mcar un singur martor n contra dovad.

Dar barbaria si slbticia de ast var, care lucraula grdina imobilului Ghica:
25 de studenti btuti hoteste la tlpi timp de o zi ntreag, fapt constatat de primulprocuror si medicul legist al Tribunalului pentru fapte nchipuite care mcar n-au
fost de natur s motiveze o instructie n privinta lor.
Dar nu numai att, studentii au cerut si o anchet administrativ. Aceasta a avut loc
ast var si s-a efectuat de Dl. Vraru, care a rmas profund indignat de abuzurile
constatate, dar asupra crui raport Ministerul de resort a pus ordinul de decorare al
lui Manciu cu Coroana Romniei.
Iat omul care a murit: de morti nu se spune dect bine, dar aceasta nu ne mpiedic
s spunem adevrul.
Manciu suprim ntruniri, Manciu te mpiedic s intri la Mitropolie, Manciu btea
n strad, la Politie si n Piete, insulta pe cei care reclamau, ameninta pe aprtorii
lor, Manciu lovea cu o bestialitate de posedat la adpostul cordoanelor de agenti si
jandarmi, atunci cnd studentii legati de mini si de picioare nu puteau zvrli prin
ploaia de scuipat si lovituri a subalternilor lui inconstienti, dect priviri de dis pret si
momentan resemnare.
Iat omul datoriei si iat ce fel de ordine fcea acest om!
Opinia public este alturi de Corneliu Codreanu. Ei i plac gesturile hotrte si
apreciind mobilul superior al acestui gest, care avertizeaz un regim si serveste o
idee, l dezlntuie de considerentele obisnuitede incriminare a unor atari fapte, l
justific n totul si-l aprob n special.
Personal salut gestul eroic al lui Corneliu Zelea Codreanu, care rmne si de aceast
dat intransigent pe chestiuni de onoare si hotrt cnd este vorba de demnitate."
Peste cteva zile, n ziarul Unirea", din oct. 1924, apare articolul profesorului
Cuza:

MOARTEA PREFECTULUI MANCIU, SISTEMUL FATAL SI

URMRILE LUI
Politia din Iasi de un an ncheiat trieste o adevrat tragedie cu ultimul act pe
care l stim, datorit nlntuirii fatale a faptelor, ale cror victime au czut: Prefectul
Manciu, Inspectorul Closs, subcomisarul Husanu si nu mai putin, studentul doctorand
Corneliu Zelea
Codreanu.
Prefectul Manciu a murit; sub comisarul Husanu se lupt cu moartea; inspectorul
Closs are o ran adnc; Corneliu Zelea Codreanu zace n nchisoare.
Ce este aceast tragedie care face attea victime? n ce fel putem vorbi de nlntuirea
fatal a faptelor? Cine sunt vinovatii?

Manciu a fost prefectul de politie al D-lui G. G. Mrzescu. Numai n calitatea aceasta

a fost adus si mentinut pn la urm cu toate excesele de care s-a fcut vinovat la
Prefectura Politiei. Ceea ce o dovedeste cu prisosint, c a fost aprobat ; c a lucrat
dup un plan stabilit, din inspiratia direct a D-lui G. G. Mrzescu, care-l sustinea,
sunt distinctiile ce i s-au acordat, meritelelui n serviciu si naintrile personalului
su.
Sistemul fatal inspirat lui Manciu a fost terorizarea studentimii crestine; ca s se dea
satisfactie jidanilor si s se fac dovad c ordinease poate mentine prin mijloace
energice.
Sistemul fatal , nefericitul Manciu, lipsit de orice nsusiri speciale, l-a pus n aplicare,
cu o deosebit brutalitate fat chiar de profesorii universitari: debutnd n carier cu
prilejul adunrii generale a Asociatiei profesorilor universitari din Romnia, care s-a
tinut la Iasi, sub presedintia eminentului nostru coleg, Dl. Prof. Gvnescul, n zilele
de 23, 24 si 25 septembrie 1923. Prefectul Manciu a insultat Universittile si a
brutalizat si arestat pe studenti fr nici o vin ceea ce a provocat protestarea
profesorilor lor, cernd satisfactie.
Comisiunea celor 4 Universitti compus din d-nii profesori: Dr. Hurmuzescu
Bucuresti; Dr. Sumuleanu Iasi; M. Stefnescu Cluj si Hacman Cernuti a
redactat apoi, imediat n sedint chiar, urmtoarea telegram cu trei adrese: 1. D-lui
Presedinte al Consiliului de Ministri; 2. D-lui Ministru de Interne; 3. D-lui Ministru
al Instructiei Publice, semnat de Dl. I. Gvnescul:
Asociatia General a Profesorilor Universitari din Romnia, n sedinta sa de
deschidere, blameaz interventia jignitoare a politiei Iasi si strns unit n jurul
Presedintelui, cere autorittilor superioare cercetrile cuvenite si s i se dea deplin
satisfactie.
Presedintele Asociatiei (ss) I. Gvnescul
Aceeasi comisie redacteaz si trimite d-lui Primar la Iasiului urmtoarea adres:
"Domnule Primar
Asociatia General a Profesorilor Universitari, n sedinta de deschidere, vznd
msurile jignitoare ale d-lui Prefect de politie, fat de congresul ei, regret c, n
starea sufleteasc n care a fost pus, nu poate lua parte la banchetul oferit de
Primria orasului, multumindu-v pentru bunele dvs. intentiuni.
Presedintele Asociatiei (ss) I. Gvnescul"
"Sustinut cu mandat imperativ, ca s terorizeze studentimea, Manciu a lucrat n
conformitate cu scopurile urmrite si dup planul stabilit: mergnd pe cile
fatalittii. Vom enumera pe scurt fapte petrecute, numerotndu-le:
1. Introducerea politiei si armatei n Universitate, la 10 decembrie 1923.

Cu prilejul manifestatiilor studentesti care au urmat, printre altii a fost btut asa de
grav de politie studentul G. Manoliu, nct mbolnvindu-se de icter, a murit peste
cteva zile.
2. Brutalizrile de la gar. Cu prilejul sosirii profesorului Ion Zelea Codreanu la
Iasi, dup eliberarea sa din nchisoare, prefectul Manciu s-a aruncat nc o dat fr
nici un motiv cu politia si armata asupra cettenilor si studentilor care veniser la
gar s-l primeasc, brutalizndu-i si gonindu-i pe strzi ca pe niste rufctori.
3. Vizita Printului Carol. Cu prilejul acestei vizite Manciu a nscenat alte scandaluri,
care au fcut pe studenti s se plng Altetei Sale Regale.
4. Scandalul de la Teatrul Sidoli . Artistii romni retrasi de la Oper, venind la Iasi,
studentii le-au fcut o manifestatie de simpatie. Aceast manifestatie absolut pasnic,
a dat prilej prefectului Manciu s nsceneze nc un scandal mpotriva studentilor,
care au fost btuti si mprstiati cu brutalizri odioase.
5. Complotul din strada Carol . Prin buna voint a d-nei Constanta Ghica, n grdina
d-sale din str. Carol, studentii au plantat o bucat de teren cu zarzavaturi, pentru
ntretinerea lor. n ziua de 31 Mai, n anul acesta, pe cnd studentii se adunaser la
lucru, a aprut prefectul Manciu, cu toat politia si jandarmii avnd baioneta la
arme si au arestat pe studenti. Corneliu Zelea Codreanu a fost descins si legat cu
brul su, cu minile la spate si condus astfel pe strzi mpreun cu alti 25 de
studenti si elevi la politie, unde au fost crunt btuti.
Corneliu Zelea Codreanu, ofiter de rezerv, doctorand n drept, a fost lovit peste fat
si insultat n mod trivial cu cele mai degradatoare injurii.
Elevul Ambrozie, fiual m aiorului veteran Ambrozie, a fost btut cu palmele peste
obraz, pn ce i s-a spart timpanul, fapt constatat cu certificatul medicului legist
Prof. Dr. Gh. Bogdan. Ceilalti studenti si elevi au fost btuti la tlpi cu rncele de
bou, spnzurndu-i de picioare si vrndu-i cu capul n cldri cu ap ca s nu poat
striga.
Printii copiilor btuti: dl. maior Ambrozie, Dimitriu, Butnaru, au reclamat de
prefectul Manciu, Ministerului si l-au dat apoi n judecat, naintea creia Manciu a
avut atitudini revolttoare.
Nu numai c Prefectul Manciu a fost mentinut, dar a fost rspltit pentru atitudinea
lui si ncurajat ca s-si aplice sistemul fatal, mai departe. Presa jidneasc i aduce
zilnic cele mai mari laude, slvindu-l ca pe un salvator al ordinii si ca pe un om
superior.
Guvernul , avnd ca reprezentant la Iasi pe G. G. Mrzescu, n loc s dea curs celor
stabilite de inspectorul Vraru, a decorat pe Manciu cu Coroana Romniei si a
naintat personalul de care s-a servit pentru svrsirea nelegiuirilor lui. Astfel
comisarul Closs, unul dintre cei mai vinovati, a fost naintat ca inspector. Justitia,
avnd ca ministru pe acelasi G. G. Mrzescu, sustintorul lui Manciu, n loc s
intervin energic si repede mpotriva abuzurilor svrsite, a condamnat pe victimele
lui.

Jidnimea din Iasi satisfcut a druit prefecturii un automobil pe care Manciu l-a
primit n scandalul tuturor romnilor, provocnd astfel si mai mult resentimentul
studentilor cu deosebire: vznd pe Manciu c-i sfideaz din automobilul jidanilor,
cu care se plimba falnic pe strzi. Mentinut, sustinut si ncurajat n modul acesta,
prefectul Manciu, prin temperament, impulsiv, lipsit de orice rezerv luntric, si-a
nchipuit c a atins culmea gloriei prin aplicarea sistemului su. nlntuirea fatal a
faptelor: l-a adus pe prefectul Manciu la ultimul act al tragediei.
Corneliu Zelea Codreanu a fost n legitim aprare.
Rspunderea mortii prefectului Manciu o are acela n primul rnd, care l-a pus si la sustinut n fruntea politiei: Ministrul Justitiei G. G. Mrzescu.
Rspunderea o are presa jidneasc si toti acei care l-au ndemnat si l-au
ncurajat, felicitndu-l s-si aplice sistemul fatal."
GREVA FOAMEI
Cu vreo 10 zile nainte de Crciun, Mota, Grneat, Tudose si Radu Mironovici au
declarat greva foamei si a setei, fiind arestati de 60 de zile, fr s aib nici o vin. Ei
spuneau: ori eliberarea, ori moartea. ncercarea diferitelor autoritti de a vorbi cu ei
ddea gres, deoarece se baricadaser n camera lor, nemailsnd pe nimeni s intre.
Tinerii acestia deveniser nc de mult o icoan a ntregii studentimi romne. Un
simbol. Cnd s-a auzit afar de greva lor, studentii si lumea au nteles gravitatea
faptului, cunoscndu-le puterea de hotrre. S moar acesti tineri ntre zidurile
Galatei ? Spiritele lor erau att de agitate la Iasi si la Cluj, nct ar fi urmat o
rzbunare n mas asupra acelora pe care multimea i-ar fi crezut vinovati. Nu numai
studentii, dar oameni btrni si cu situatie n societate strigau n gura mare: Dac
acesti copii mor acolo cu totii, tragem cu revolverele. Guvernul a nceput s simt c
se afl n fata unei hotrri si a unei ncordri generale; c natia aceasta a nceput s
aib vointa si demnitatea ei.
Tatl meu a lansat atunci n Iasi un manifest din care extrag:

CHEMARE
Frati Romni,
Studentii: Ion I. Mota, Ilie Grneat, Tudose Popescu si Radu Mironovici, mentinuti
de dou luni n nchisoarea Galata, au declarat marti, la ora 1 p.m., greva foamei si a
setei.
Au luat aceast grea hotrre fiindc sunt cu totul nevinovati, fiindc tot nevinovati
au stat n temnita de la Vcresti si fiindc au vzut c anumiti oameni politici, voiesc
prin temnit nedreapt s le ruineze ncetul cu ncetul sntatea si viata.
Pe acesti tineri eroi, floarea cea mai aleas a viitorului trii, Dumnezeu i-a nzestrat
ntre altele cu o voint de otel. Deci, hotrrea lor de a muri prin foame si sete spre
a protesta contra nedrepttii ce li se face si contra robiei neamului nostru de ctre
jidani prin mijlocirea anumitor politicieni nu este o glum, ci o grav hotrre.

ORI ELIBERARE, ORI MOARTE!

Frati Romni,
Vom astepta oare s vedem peste 2-3 zile trecnd n patru sicrie trupurile acestor
eroi? Btrni si tineri, gnditi-v: n cele patru cosciuguri nu ar fi trupurile celor
patru studenti, ci n ele ar fi trupurile propriilor vostri copii.
Datoria noastr a tuturora este s lum grabnice msuri de protestare contra acestui
guvern si prin protestare legal si pasnic, dar energic si nenfrnt, s oprim
nelegiuirea, s oprim asasinare copiilor nostri."
n srbtorile Crciunului, dup unsprezece zile de grev a foamei si a setei, ei au fost
eliberati. Erau ns asa de slbiti, nct au fost scosi din nchisoare pe targ si dusi la
spital. Unii iesiser dintr-o grea nchisoare, de abia de cteva luni, iar Mota numai de
o lun, dup un an de nchisoare nedreapt, asa nct puterile lor erau sleite.
Urmrile acestei greve le mai suport unii dintre ei si astzi, dup zece ani, iar bietul
Tudose le-a dus cu el n mormnt.
SINGUR LA GALATA
n aceeasi celul umed si ntunecoas, stnd pe marginea tare a patului cu bratele la
piept si cu capul aplecat de greutatea gndurilor, trece timpul minut dup minut. E
grozav singurtatea! Cu prere de ru m gndesc la acele versuri:
Gaudeamus igitur
Juvenes dum sumus."
S ne bucurm asadar, ct suntem tineri! Versuri care au nclzit, au bucurat, au
ncununat cu cununa veseliei tineretea tuturor generatiilor de studenti. Este un drept al
tineretii de a se veseli, de a petrece, mai nainte de a fi sosit vrsta care ncepe s
apese sub greutti si griji, tot mai multe si tot mai mari, viata omului.
Mie nu mi s-a acordat acest drept. N-am avut timp cnd s petrec. Viata universitar,
n timpul creia toti petrec si cnt, am terminat-o. Nici nu stiu cnd a trecut. Peste
tineretea mea au nvlit, mai nainte de vreme, grijile, greuttile si loviturile si mi-au
sfrtecat-o. Ce mi-a mai rmas din ea, mi-o macin acesti patru pereti posomorti si
reci. Acum mi-a fost luat si soarele. Sunt attea sptm ni de cnd stau n ntunericul
acesta si nu m pot bucura de soare dect o or pe zi.
Genunchii mi sunt nghetati tot timpul. Simt cum urc rceala din cimentul de jos, n
sus, prin oase.
Ceasurile trec greu. Greu de tot. La 12 si seara iau cteva mbucturi. Nu pot mai
mult. Noaptea ncepe adevratul chin: nu pot adormi dect pe la orele 2-3. Afar
viscoleste. Aici pe vrful dealului viscolul e mai puternic. Prin crpturile usii, vntul
mpinge zpada, care devine tot mai groas, ocupndu-mi un sfert di n suprafata
celulei. Spre dimineat gsesc totdeauna un strat destul de gros. Tcerea apstoare a

noptii nu este ntretiat dect de cntecul cucuvelelor, care locuiesc prin turnurile
bisericii si din timp n timp, de glasul santinelelor care ne pzesc, strignd ct pot:
Numrul unu!
Bine.
Numrul doi!
Bine."
Stau asa, m ntreb, m frmnt si nu pot dezlega: o lun? Dou? Un an, doi? Ct! O
viat? Toat viata ct o mai am? Da. Mandatul de arestare mi prevesteste munc
silnic pe toat viata. Se va judeca procesul? Desigur; dar e un proces greu. n contra
mea sunt coalizate trei forte:
Guvernul care va cuta s dea un exemplu prin pedepsirea mea, mai ales c e primul
caz n Romnia, cnd cineva se aseaz cu revolverul n mn n fata zbirului, ce vine
s-i calce n picioare demnitatea, s-i jigneasc onoarea si s-i sfsie, n numele
autorittii de stat, carnea de pe el. Puterea jidneasc din tar care va face tot posibilul
s nu m scape din mini. Puterea jidneasc din strintate, cu banii, cu
mprumuturile, cu presiunile ei.
Toate aceste trei forte sunt interesate n a m face s nu mai ies de aici. n contra lor
se ridic studentimea si miscarea national romneasc. Cine va nvinge? mi dau
seama c procesul meu este mai mult un proces de forte. Orict dreptate as avea,
dac fortele adverse vor fi numai cu un dram mai puternice dect ale noastre, nu vor
pregeta nici un moment de a m nimici. Sunt attia ani de cnd m asteapt, s m
prind, pentru c le-am stat de-a curmezisul n toate p lanurile lor. si vor pune toate
puterile ca s nu le scap.
Acas, mama mea, an dup an, la auzul attor ngrozitoare vesti pentru ea, cu casa
clcat noaptea de procurori si perchezitionat de comisari brutali, primea n inim,
lovitur dup lovitur.
Cu gndul la soarta asa de trist a vietii mele, mi-a trimis Acatistul Maicii Domnului,
cu ndemnul ca s-l citesc la ora dousprezece noaptea, timp de 42 de nopti n sir. Lam citit regulat si n msur ce numrul noptilor se mrea, pare c ai nostri creste au
n puteri, adversarii se retrgeau si primejdiile dispreau.
MUTAREA PROCESULUI LA FOCSANI
n ianuarie, mi s-a adus la cunostint c procesul a fost strmutat din oficiula Focsani.

Focsanii erau cea mai puternic citadel liberal din tar. Din acel oras erau trei
ministri n guvern: G-ral Vtoianu, N. N. Sveanu si Chirculescu. Era singurul loc din
tar unde miscarea national nu prinsese. ncercrile noastre de a face ceva dduser
gres. Acolo nu aveam pe nimeni. Era doar D-na Tita Pavelescu, o veche nationalist,
cu foaia Santinela", care
semna n pustiu. Studentii de
la Iasi, auzind despre aceast
mutare, au rmas foarte
ngrijorati.
Echipe nenumrate, la plecarea
fiecrui tren, asteptau n grile
de pe lng Iasi ca s m
nsoteasc pn la Focsani,
deoarece se zvonise c paznicii
mei ar cuta s m mpuste cu
ocazia acestei mutri, sub
pretextul de a fi vrut s fug de
sub escort.
Dup aproape dou sptmni de asteptare, ntr-o sear, a venit Botez, Seful
Sigurantei, cu ctiva agenti si m-au ridicat. Am plecat ntr-o masin escortat de o
alta. Am fost scos din Iasi pe la bariera Pcurari si dus n gara Cucuteni. Acolo, am
gsit o echip de studenti, iar cu trenul care sosea a mai venit nc una. N-am putut s
vorbesc cu nici unul dintre ei. n timp ce politia m urca n vagonul dub, ei mi-au
fcut o manifestatie de simpatie. Am mers cu trenul aproape toat noaptea. M
apropiam de Focsani cu siguranta osndirii.
n gar m astepta politia si directorul nchisorii care m-au dus si m-au ncarcerat.
La nceput am avut un regim mai sever dect la Iasi. Prefectul de judet, Gavrilescu,
care prea un om ru la suflet, fr nici un drept cci un prefect nu are dreptul s se
amestece n regimul nchisorii voia s-mi impun un regim aspru. El a fost si n
celula mea, unde am avut mpreun o discutie nu tocmai plcut.
Minunea, la care nu m asteptam nici eu si mai ales la care nu se asteptau cei ce m
aduseser acolo, a fost c, a treia zi dup ce sosisem, ntreaga populatie, fr
deosebire de partid politic si cu toate ncercrile autorittilor de a mi-o face ostil,
trecuse spontan de partea mea.
Pe oamenii politici liberali nu-i prsiser numai partizanii, ci si membrii familiei.
Asa de exemplu, d-rele Chirculescu, eleve n cursul superior al liceului, mi-au trimis
mncare si mi-au cusut, mpreun cu alte fete, o cmas national. Am auzit chiar c
refuzau s stea cu tatl lor la mas.
Atunci l-am cunoscut pe generalul dr. Macridescu, cea mai venerabil figur a
Focsanilor, pe Hristache Solomon, proprietar nu prea bogat, dar un om de o mare
autoritate moral, n fata cruia se descopereau si dusmanii, pe d-nii Georgic
Niculescu, colonel Blezu care prin fetita lui, Fluturas, mi trimitea de mncare,
Vasilache, Stefan si Nicusor Graur, familiile Olteanu, Ciudin, Montanu, Son, Maior

Cristopol, Caras, Gurit, Stefniu, Nicolau, Tudoroncescu etc. Toti acestia si altii mau ngrijit mai mult dect printeste. Totusi sntatea nu-mi era dintre cele mai bune.
M dureau rinichii, pieptul si genunchii.
Procesul a fost fixat pentru ziua de 14 martie 1925.
n vederea lui, toate centrele universitare si chiar n celelalte orase, au nceput s se
tipreasc mii de manifeste. La Cluj, Cpitanul Beleut a tiprit si rspndit n tar
zeci de mii de manifeste. Casa lui, deschis zi si noapte lupttorilor nationalisti, se
transformase ntr-un adevrat cartier general. La Orstie, la printele Mota, se
tipriser zeci de mii de brosuri cu poezii populare si sute de mii de manifeste. Tot
aici, camarazii mi-au tiprit niste scrisori pe care eu le fcusem n nchisoarea
Vcresti. Ele au aprut n brosur sub titlul: Scrisori studentesti din nchisoare"
Guvernul a tiprit manifeste contrarii si brosuri, rspndindu-le din abundent. Ele
ns n-au avut nici un efect, deoarece valul miscrii nationale se ridica impuntor si
irezistibil.Cu dou zile nainte de data procesului, ncep s soseasc sute de oameni
din toat tara si studenti de la toate universittile. Numai de la Iasi au venit peste trei
sute, ocupnd un tren ntreg.
Pe mine m-au luat autorittile cu o trsur si m-au dus la Teatrul National, unde urma
s se judece procesul. Din ordin ns, acesta s-a amnat, dup ce juratii fuseser trasi
la sorti. Am fost condus din nou la nchisoare. Afar ns, amnarea nejustificat a
procesului a produs o indignare general, care s-a transformat ntr-o enorm
manifestatie de strad. Ea a durat toat dup amiaza pn noaptea trziu.
ncercrile armatei de a potoli spiritele au fost zadarnice. Manifestatia a fost
ndreptat mpotriva jidanilor si a guvernului. Jidanii si-au dat atunci seama c toate
presiunile lor n acest proces se ntorc si se vor ntoarce mpotriva lor. Aceast
manifestatie a fost de o important covrsitoare pentru soarta procesului. Ea a scos
jidnimea din lupt. Aceasta, dndu-si seama c o condamnare ar putea aveaurmri
dezastruoase pentru ea, dac nu s-a retras ntru totul, n orice caz, a exercitat o
presiune mai slab asupra autorittilor.
ntre timp, mi-au venit sugestii de a face cerere de punere n libertate si asigurri c
voi fi eliberat. Am refuzat.
Au venit srbtorile Pastilor. Eu am srbtorit nvierea singur, n celula mea si cnd
clopotele au nceput s sune la toate bisericile, m-am asezat n genunchi si m-am
rugat, pentru mine si pentru logodnica mea, pentru mama mea si pentru cei de acas,
pentru sufletele celor morti si pentru cei ce lupt afar ca Dumnezeu s-i
binecuvnteze, s le dea trie si s-i poarte biruitori pe deasupra vrjmasilor.

LA TURNU SEVERIN
ntr-o noapte, pe la ora dou, m-am trezit pe cnd cineva umbla s deschid lactul.
Veniser autorittile s m ia, cci pe neasteptate, procesul meu se mutase, prin

interventia guvernului, la Turnu Severin, n cealalt extrem a Romniei. Mi-am

strns n grab putinele lucruripe care le aveam si apoi, nconjurat de o gard, am fost
pus ntr-o trsur si dus la marginea orasului Focsani, lng o linie de cale ferat.
Dup putin timp, n fata noastr s-a oprit un tren si am fost urcat n vagonul dub.
Astfel am prsit acest oras care la un moment dat si-a ridicat vijelios fruntea n fata
presiunilor uriase ce se fceau si ai crui oameni si-au rupt toate legturile fie cu
partidele, fie chiar cu familiile, pentru a aprea ntr-o superb si nezdruncinat
unanimitate de simtire.
Pe drum m gndeam: oare ce lume va fi la Turnu Severin? Nu fusesem niciodat n
acest oras. Nu cunosteam pe nimeni.
Prin gri auzeam lume vorbind, rznd, scobornd sau urcnd, dar nu puteam vedea
nimic, cci vagonul meu nu avea geamuri. Doi centimetri de perete m desprteau de
tot restul lumii, de libertate. Poate printre cei ce se plimbau prin aceste gri vor fi si
multi cunoscuti sau prieteni de ai mei. Dar ei nu stiu c eu sunt aici.
Fiecare merge undeva. Numai eu nu stiu unde. Toti umbl usor si sprinten, dar eu duc
n suflet, mai grea dect un pietroi de moar, povara grijilor acestui imens necunoscut
care mi st n fat. Voi fi condamnat pe viat? Pe mai putin? Voi mai iesi dintre
zidurile urte si negre ale nchisorii sau soarta mi va fi s moraici? mi dau seama
bine c procesul nu mai e o problem de dreptate; este o problem de fort; care dintre
aceste dou forte va fi mai tare, aceea va avea dreptate. Va fi mai tare curentul nostru
sau presiunea iudeo-guvernamental? Dar nu se poate. Cineva avea dreptate, acela va
fi mai tare si va putea deci cstiga si dreptatea sa prin fort.
Si cu ct trenul mergea, simteam dureri n suflet. Sufletul pare c-mi era legat de
fiecare piatr din Moldova si cu ct m deprtam de ea, simteam c se rupea ceva din
el.
Am mers asa toat ziua singur, nchis ntr-un vagon ntreg. Spre sear am ajuns ntr-o
statie, mi se pare, Balota. Un ofiter de jandarmi a intrat nuntru nsotit de agenti si ma invitat s m dau jos. M-au dus apoi n dosul grii, ma-u urcat ntr-o masin si au
pornit cu mine. Mi s-au prut oameni foarte de treab. ncercau s prind o discutie cu
mine, s glumeasc, dar, dus de alte gnduri si nevoi, nu-mi venea s vorbesc. Le
rspundeam cu bunvoint, dar scurt.
Am intrat n Turnu Severin. Am trecut pe cteva strzi si am simtit o adevrat
bucurie pentru suflet si desftare pentru ochi, vznd oamenii cum se plimb pe
strad.
Ne-am oprit la poarta nchisorii. Nu stiu pentru a cta oar s-au deschis iar portile cu
lacte, ca s se nchid din nou dup mine.
Directorul si functionarii m-au primit ca pe un oaspete ales si mi-au dat o camer
bun, care nu mai era ca pn acum cu ciment pe jos, ci cu podea de scnduri. Si aici,
arestatii, ca si n celelalte nchisori, s-au apropiat de mine cu dragoste; iar eu i-am
ajutat mai trziu, n nesfrsita lor mizerie material si moral.

A doua zi, am iesit n curte. Era un lor de unde se vede n strad. Pe la ora 12, am
vzut masati n fata nchisorii peste 200 de copii mici, ntre 6 si 7 ani care, cnd m-au
vzut trecnd, au nceput s fac semne cu mnutele lor, unii cu batiste iar altii cu
sepci. Erau copii din scolile primare, care auziser c am ajuns la Turnu Severin si c
m aflam n nchisoare. Acesti copii vor fi de acum, n fiecare zi, nelipsitidin fata
nchisorii. M vor astepta s trec ca s-si ridice micutele lor mini, pentru a-si
manifesta simpatie fat de mine.
Am fost dus la Tribunal, unde presedintele Varlam, un om de o mare buntate, s-a
purtat foarte frumos cu mine. Mai putin frumos, procurorul Constantinescu, despre
care lumea spunea c si-ar fi luat mpreun cuprefectul Marius Vorvoreanu
angajamentul condamnrii. Eu ns nu credeam. La nceput au fost mai severi. n
dosul acestei severitti vedeam si ceva rutate. Dar au fost, ncet ul cu ncetul,
nmuiati de valul de opinie public, de entuziasmul care se ridica de la copiii si pn
la btrnii orasului. Acum toti simteau romneste si vedeau n lupta noastr o lupt
sfnt pentru viitorul trii acesteia. Cunosteau nenorocirile mele si vedeau n gestul
meu un gest de rzvrtire a sentimentului de demnitate omeneasc, gest pe care orice
om liber l-ar fi fcut.
Oamenii din tara lui Iancu Jianu si a Domnului Tudor, ale cror pistoale rsunar
pentru neam si pentru demnitate, n contra umilirii seculare , au nteles usor ceea ce
fusese la Iasi.
Nici o argumentare nu i-a mai putut clinti din loc. n zadar strigau procurorii si
prefectii. n nchisoare am fost nconjurat de dragostea si grija tuturor familiilor din
oras, chiar si ale acelora care aveau un rol oficial, cum era acea a primarului Corneliu
Rdulescu, pentru care am rmas cu mult admiratie; dar mai ales nconjurat , ca
nicieri n alt parte, de dragostea copiilor si de ntelegerea lor pentru suferintele
mele. Ei fcuser prima m anifestatie pentru mine la Turnu Severin. mi amintesc cu
duiosie cum copiii mici din mahala, care abia umblau n picioare, vznd pe cei mai
mrisori c se adunau regulat, n numr mare, n fata nchisorii si ddeau din mini, au
nceput si ei s vin nfiecare zi. La or fix, i vedeam cum ncep s se adune din
toate prtile, ca la un program pe care l aveau de executat. Toti erau tcuti si cuminti.
Nu se jucau, nu cntau. Se uitau numai, asteptnd s m vad trecnd prin dreptul
unei deschizturi, pen tru a-mi face semne din mini si pe urm plecau acas.
ntelegeau ei c e ceva trist n aceast nchisoare si bunul lor simt le spunea c nu e
loc pentru rs aici. ntr-o zi, au nceput s-i alunge jandarmii. A doua zi nu i-am mai
vzut. Se puseser santinele care i-au oprit de a mai veni.
PROCESUL
Procesul a fost fixat la 20 mai.
Presedintele Tribunalului a primit 19.300 nscrieri de aprtori din toat tara. Cu dou
zile nainte, au nceput s soseasc trenuri ntregi cu studenti. Iesenii au venit si aici n
numr de trei sute. De asemenea, n numr mare, au venit si bucurestenii, clujenii si
cernutenii. Printre sositi era si o delegatie a Focsanilor, n frunte cu fostul prim-jurat
de la 14 martie, Mihail Caras care acum se nscrisese ca aprtor n num ele juratilor
focsneni. Sosiser si martorii acuzrii: politistii din Iasi. Dezbaterile procesului s-au
deschis n sala Teatrului National, presedinte fiind Dl. Consilier Varlam. Pe banca

acuzrii, alturi de mine, erau: Mota, Tudose Popescu, Grneat, Co rneliu

Georgescu, Radu Mironovici. Pe banca aprrii: prof. Cuza, prof. Gvnescul, Paul
Iliescu, prof. Sumuleanu, Em. Vasiliu-Cluj, Nicusor Graur, ntreg baroul din Turnu
Severin etc.
Sala era arhiplin, iar afar, n jurul teatrului, asteptau peste 10.000 de oameni.
S-au tras la sorti juratii. Au iesit urmtorii: N. Palea, G. N. Grigorescu, J. Caluda, I.
Preoteasa, G. N. Grecescu, D. I. Bora, V. B. Jujescu, C. Vrgatu, C. Surdulescu,
Adolf Petayn, P. I. Zaharia, G. N. Boiangiu, I. Munteanu si G. N. Ispas. Au depus
jurmntul si s-au asezat grav pe locurile lor. S-a citit actul de acuzare. Au urmat
integoratoriile. Am povestit lucrurile asa cum s-au ntmplat. Ceilalti cinci au rspuns
si ei la interogatoriul ce li s-a fcut, spunnd adevrul: c nu au fostamestecati n nici
un fel n faptele care se judec.
Martori ai acuzrii erau: un jidan si politistii de la Iasi. n sedint au negat totul. Nu
era nimic adevrat. Toate btile, toateschingiuirile erau pur inventie. Negau chiar si
certificatele medicale eliberate de prof. Bogdan, medicul legist.
Atitudinea aceasta, dup ce juraser pe cruce c vor spune adevrul si numai adevrul,
a provocat indignarea ntregii sli.
Pe unul din martori, comisarul Vasiliu Spanchiu, pe care-l vedeam transformat acum
n cea mai blnd fiint, nu vzuse si nu fcuse nimic, ridicndu-m, cu voia
presedintelui, l-am ntrebat tare si plin de indignare:
Nu esti d-ta acela care m-a lovit cu pumnul peste fat n grdin la d-na Ghica?
Nu sunt.
Nu esti d-ta acela care bgai pe studenti cu capul n cldarea du ap, atunci cnd,
spnzurati cu picioarele n sus, erau btuti la tlpi?
Nici nu am fost pe acolo; eram n oras pe atunci.
Pe fata lui, prin gesturile lui, din atitudinea lui ntreag, se vedea c minte, c jur pe
cruce si minte. Multimea din sal clocotea de indignare. Deodat, ca o expresie a
acestei indignri colective, un domn sare din mijlocul multimii, l apuc pe comisar n
brate si-l scoate pe sus afar din sal.
Era dl Tilic Ioanid. l auzim mbrncind pe comisar pe scrile din dos:
Canalie, s pleci de aici c nu-ti garantm viata.!
Apoi adresndu-se tuturor comisarilor din Iasi:
Ati schingiuit n mod barbar, cu minile voastre pe acesti copii. Dac ati fi fcut asa
ceva la Turnu Severin, ati fi fost mcelriti pe strad de lume. Prezenta voastr aici
murdreste acest oras; plecati cu primul tren, altfel va fi ru de voi. Acest gest a fost
de altfel bine venit, cci lumea era cu sufletele ncrcate. El a produs o usurare n
ntreaga sal.

Clii erau umiliti si umblau salutnd pn la pmnt si cersind cte o mic atentie de
la cel mai umil purttor de fund tricolor.
Parc noi nu suntem buni romni! Dar ce s facem? Am avut ordin.
Nu! Canalii! N-ati avut suflet de printe si de romn. N-ati avut onoare de oameni.
N-ati avut respect pentru lege. Ati avut ordin? Nu! Ati avut suflete de trdtori.
Asa le spunea lumea pe strzi.
**
Urmeaz apoi timp de vreo dou zile audierea martorilor aprrii, printre care
btrnul profesor Ion Gvnescul de la Universitatea din Iasi, le nsusi bruscat de
prefectul Manciu cu ocazia congresului profesorilor universitari, la crui presedinte
era; ofiterii, fosti comandanti si profesori ai mei la Liceul Militar si Scoala de
Infanterie. Vin pe rnd copiii schingiuiti si printii lor s refac n fata judectorilor,
aproape plngnd, scenele de durere si umilire la care au fost prtasi.
Partea civil a fot reprezentat de Dl. Costa-Foru, seful unei loji masonice din
capital.
**
Aprtorii au vorbit n ordinea urmtoare: D-nii Paul Iliescu, Tache Policrat, Valer
Roman, Valer Pop, Sandu Bacaloglu, Em. Vasiliu-Cluj, Cacanu, Donca Manea,
Mitulescu, Virgil Neta, Neagu Negrilesti, Henrietta Gavrilescu, prof. Dr. Sumuleanu,
prof. Ion Gvnescul, prof. A. C. Cuza. Urmeaz o serie de declaratii scurte, fcute de
D-nii: Mihail Caras, Colonel Vasilescu Lascr, btrnul preot Dumitrescu din
Bucuresti, Colonel Ctuneanu, studentul Ion Sava n numele studentilor din Iasi, Dr.
Istrate n numele studentilor din Cluj, studentul I. Rob pentru stude ntii din Cernuti,
Dragos n numele studentimii din capital, studentul Camenit pentru Turnu Severin,
Ion Blnaru pentru studentii flcieni, Comandor Manolescu, Alexandru Ventonic
pentru negustorii crestini din Iasi, Costic Ungureanu, Petru Vasiliu, Grec ea, Cpitan
invalid Peteu-Ploiesti, M. Negru-Chisinu.
Ultimul cuvnt l-am avut eu. Eu am spus:
Domnilor jurati, noi am luptat si tot ce am fcut, am fcut numai din credint si
dragoste pentru tar. Ne lum angajamentul de a lupta pn la capt. Acesta este
ultimul meu cuvnt.
Era n dup amiaza zilei a sasea a procesului, 26 mai 1925.
**
Am fost introdusi toti sase ntr-o camer. Asteptam rezultatul. Cu mai putin emotie,
dar totusi cu emotie. Peste cteva minute, auzim n sala cea mare tunete de aplauze,
strigte, urale. N-am avut vreme s judecm mai mult, pentru c usile s-au deschis si
multimea ne-a luat, ducndu-ne n sala de sedinte. Lumea, cnd am aprut purtati pe
umeri, s-a ridicat n picioare, strignd si fluturnd batistele.

Presedintele Varlam era cuprins si el n valul de entuziasm cruia nu i-a putut rezista.
Juratii erau fiecare la locurile lor, n piept purtnd toti cte o fund tricolor cu
zvastic.
Mi s-a citit verdictul de achitare, dup care am fost luat pe sus si dus afar, unde se
aflau peste zece mii de oameni. Cu totii am format un cortegiu si nea-u dus pe brate,
pe strzi, n timp ce lumea de pe trotuare arunca flori. Am fost condus n balconul dlui Tilic Ioanid, de unde, n cteva cuvinte, am multumit tuturor romnilor din Tur
nu Severin, pentru mare lor dragoste pe care mi-au artat-o cu prilejul acestui proces.
SPRE IASI
Dup ce am multumit prin cteva vizite fcute severinenilor pentru modul cum s-au
purtat cu mine, am plecat a doua zi spre Iasi cu un tren special. n gar erau mii de
oameni cu flori, care veniser s ne petreac si s ne mpodobeasc vagoanele. Trenul
special nu era pentru mine: el era al celor peste 300 de ieseni care veniser la proces,
la care se mai adugaser vagoanele focsnenilor, brldenilor si vasluienilor. Am
plecat. n urm, a rmas multimea fluturnd din batiste si manifestndu-si dragostea si
dorinta ei de lupt, prin urale care fceau s clocoteasc vzduhul. Stnd la geam, m
uitam napoi spre multimea aceea mare de oameni, din care nu cunoscusem mai
nainte pe nimeni si care acum se desprteau de noi cu lacrimi n ochi, ca si cum neam fi cunoscut de zeci de ani. n gnd mi-am fcut o rugciune, multumind lui
Dumnezeu pentru biruinta pe care ne-o dduse.
Abia acum, trecnd din vagon n vagon , am putut s-mi revd camarazii de la Iasi,
vorbind cu fiecare n parte si bucurndu-ne toti c Dumnezeu ne-a fcut biruitori si
ne-a scpat din aceast primejdie, din caretoti dusmanii nostri credeau c nu voi mai
putea scpa.
ntr-un compartiment erau prof. Cuza si prof. Sumuleanu cu d-na. Mergeau
satisfcuti, nconjurati de dragostea noastr.
Toate compartimentele erau, care mai de care, mai frumos mpodobite cu flori si cu
verdeat. Mai ales c la statia urmtoare Turnului Severin, un nou val de flori ni-l
aduseser, fr s ne fi asteptat, tranii cu preotii lor, cu nvttorii si cu copii de
scoal, cu totii mbrcati n costume nationale. n toate grile, lume mult astepta
sosirea trenului. Nu era o primire din acelea oficiale si reci. Nu-i aduseser pe oameni
nici datoria, nici teama, nici interesul. Pe la marginea multimii am vzut btrni care
plngeau. Oare de ce? Ei nu cunosteau pe nimeni din cei care eram n tren. Pare c
cineva necunoscut i mpingea, soptindu-le tainic:
Veniti la gar, pentru c din toate trenurile care trec, este unul care merge astzi pe
linia destinului romnesc. Toate merg
pentru interesul celor din trenuri, acesta merge pe linia neamului, pentru neam.
Multimile au cteodat contact cu sufletul neamului. Un minut de viziune. Multimile
vd neamul, cu mortii, cu tot trecutul lui. i simt toate clipele de mrire, ca si acelea
ale nfrngerii. Simt cum clocoteste viitorul. Contactul acesta cu neamul ntreg e plin
de nfrigurare, de cutremur. Atunci multimile plng.

Aceasta va fi fiind mistica national, pe care unii o critic, pentru c nu stiu ce este si
pe care altii nu o pot defini, pentru c nu o pot tri. Dac mistica crestin cu finalul ei,
extazul, este contactul omului cu Dumnezeu, printr-un salt din natura uman n
natura divin" (Crainic), mistica national nu este altceva dect contactul omuluisau
al multimilor cu sufletul neamului lor, printr-u salt pe care acestea l fac, din lumea
preocuprilor personale, n lumea etern a neamului. Nu cu mintea, cci aceasta o face
orice istorie, ci trind, cu sufletul lor.
Cnd trenul, mpodobit cu drapele si verdeat, a intrat n Craiova, peronul grii era
plin de peste zece mii de oameni, care ne-au ridicat pe sus si ne-au dus n dosul grii,
unde cineva ne-a urat bun venit si biruint. A vorbit prof. Cuza si am vorbit si eu
cteva cuvinte. La fel am fost primiti n toate grile mari si mici, dar cu deosebire la
Piatra Olt, Slatina si Pitesti. n cele mai multe din aceste localitti, asezate de-a lungul
liniei ferate, nu erau organizatii nationaliste, nu fcuse nimeni manifeste ca s-i cheme
pe oameni la gar si totusi peroanele erau pline cu mii de oameni.
La Bucuresti am sosit pe la orele opt seara. Am fost luat n brate de pe peron si scos n
dosul grii. Acolo pe ntreg ptratul acela era o mare de capetece se prelungea de pe
Calea Grivitei pn dincolo de Scoala Politehnic. Cred c erau peste 50.000 de
oameni, cuprinsi de un entuziasm cruia nu-i putea sta nimic n cale. A vorbit prof.
Cuza. Am vorbit si eu. De altfel n toat tara era un curent nationalist asa de puternic
nct ar fi putut conduce L.A.N.C. la guvernarea trii.
Treceau nefolosite, n acele zile, cele mai mari momente tactice politice ale acestei
miscri, cu care ea nu se va mai ntlni niciodat.
Profesorul Cuza n-a stiut s valorifice un mare moment tactic cu care att de rar se
ntlnesc miscrile politice.
Pentru orice observator obiectiv, cunosctor al luptelor politice, soarta L.A.N.C. a
fost pecetluit din acel moment.
***
Am plecat. Toat noaptea ne-au iesit oameni nainte prin gri. La Focsani erau n gar
peste o mie. Era ora trei noaptea. Ei asteptau aici de cu sear, de la ora patru. Voiau s
ne oprim mcar o zi la ei. Dar am plecat nainte. n tren s-a suit o delegatie cu
Hristache Solomon, Aristotel Gheorghiu, Georgic Niculescu si altii. Mi-au spus:
Dac nu am avut bucuria s avem procesul la noi, trebuie s faci nunta. la 14 iunie
dimineata, trebuie s sosesti la Focsani. Vei gsi totul aranjat.
Delegatia s-a dat jos la Mrsesti, dup ce am promis c la 14 iunie voi fi la Focsani.
Dimineata, peste msur de obosit, am ajuns la Iasi. Studentimea si lumea din oras
erau la gar. Nea-u luat pe sus si ne-au dus prin oras pn la Universitate. Acolo erau
cordoane de jandarmi. Multimea a rupt cordoanele si a ptruns nuntru, ducndu-ne
pe sus n aul. Aici a vorbit prof. Cuza. Dup aceea lumea s-a mprstiat n ordine.
Ne-am dus fiecare pe la casele noastre. Eu am revzut cu drag csuta din strada
Florilor, de care m desprtisem cu opt luni n urm. A doua zi, am plecat la Husi,
unde mama m astepta, plngnd, n pragul casei.

Cteva zile n urm, am fcut cununia civil la Primria din acest oras.

IUNIE 1925 - IUNIE 1927

NUNTA
La 13 Iunie, am plecat la Focsani cu mama mea, tatl meu, fratii, surorile, mireasa si
socrii. Ajunsi acolo, am fost gzduiti de Generalul Macridescu.
Acolo a venit, seara, comitetul de organizare al nuntii si ne-a spus c totul este aranjat
si c din celelalte orase sosiser peste 30.000 oameni, care fuseser ncartiruiti cu totii
si c vor mai sosi n timpul noptii. C toat lumea din Focsani primeste cu plcere s
gzduiasc pe oaspeti.
A doua zi dimineata, mi s-a adus un cal - asa era programul - si dup ce am trecut
clare pe la casa miresei, am pornit n capul unei coloane afar din oras, la Crng. Pe
marginile soselei, de o parte si de alta lume, prin copaci erau copii, iar pe sosea
veneau n urma mea nasii, n trsuri ornate, n frunte cu profesorul Cuza si Generalul
Macridescu, Hristache Solomon, Col.Blezu, Col. Cambureanu, Tudoroncescu,
Georgic Niculescu, Maior Bgulesscu si altii. Venea apoi carul miresei cu sase boi,
mpodobit cu flori. Apoi alte care ale nuntasilor. n total 2.300 care, trsuri si
automobiler, toate ncrcate cu flori si lume mbrcat n costume nationale. Eu
ajunsesem la 7 km. de oras, n Crng si coada coloanei nc nu iesise din Focsani.
n Crng s-a oficiat nunta pe o estrad de scnduri pregtit anume. Erau de fat ntre
80-l00.000 de oameni. Dup oficierea slujbei religioase au nceput hora, jocurile si
petrecerea. Apoi a urmat masa ntins pe iarb verde. Fiecare si adusese de mncare,
iar focsnenii avuseser grij si pentru lumea venit din alte prti. Toat aceast
desfsurare de costume nationale, de care romnesti, de viat si de entuziasm, a fost
filmat. Peste cteva sptmni s-a reprezentat la Bucuresti. Dar numai de dou ori,
cci Ministerul de Interne, a confiscat si filmul si copia lui si le-a dat foc.
Spre sear, nunta s-a terminat ntr-o nfrtire si nsufletire general. Eu am plecat n
aceeasi noapte cu sotia si ctiva camarazi la Bile Herculane, unde am rmas dou
sptmni la o veche familie de cunoscuti, St. Martalog.
Mota s-a dus la Iasi, unde a nceput sparea temeliei Cminului Cultural Crestin, pe
locul donat de ing. Grigore Bejan.
BOTEZUL DE LA CIORSTI
La 10 August, am botezat la Ciorsti, lng Focsani, 100 de copii care se nscur n
vremea aceea n judetul Putna si mprejurimi.
Botezul trebuia s aib loc n Focsani. Guvernul ns, pentru a-l mpiedica, a
decretat starea de asediu n acest oras. Ne-am retras atunci la Ciorsti si prin foarte
multe greutti, am reusit pn la sfrsit s botezm sub baionete, copiii.

DUPA UN AN RENCEPE MUNCA

M-am rentors apoi la Iasi, ca s lucrez alturi de ceilalti camarazi, la ridicarea
cminului. Ne urmream vechiul plan al cldirii, precum si cel al organizrii
tineretului, planuri ntrerupte de soart aproape un an de zile.
Au nceput s ne vin donatii. Familia Moruzzi din Dorohoi a donat 100.000 lei,
Generalul Cantacuzino a donat 3 vagoane de ciment, Romnii din America, prin foaia
"Libertatea", au donat peste 400.000 lei. tranii din cele mai ndeprtate sate ale
Ardealului, Bucovinei, Basarabiei, contribuiau din putinul lor pentru "Casa de l a
Iasi".
Toate donatiile veneau din cauza simpatiei mari de care se bucura acum miscarea n
toate straturile sociale. Mai cu seam, strniser un adevrat entuziasm fotografiile
care artau cum studentii si studentele si construiau singuri casa. Era ceva cu totul
nou, nentlnit nc nici la noi nici n strintate. Crease, faptul acesta, atta simpatie
n Iasi, nct functionarii cnd ieseau de la birou, veneau acolo, si aruncau hainele si
puneau mna pe lopat, pe trncop sau pe targa cu beton. La ace ast munc s-au
ntlnit studentii de la Cluj, din Basarabia, din Bucovina si din Bucuresti. Frtii de
cruce se fcuser acum n multe orase sub conducerea lui Mota, asa c din toate
prtile veneau tinerii elevi si lucrau, plecnd apoi educati si organizati. Doi ani de
lupt studenteasc, de frmntri si suferinte comune ale ntregului tineret al trii,
realizeaz o mare minune: restabilirea blocului unitar sufletesc al neamului amenintat
de incapacitatea de solidarizare si contopire a btrnilor n marea comunitate
national.
Acum tineretul adunat din toate prtile, consolida si sfintea aceast unitate
sufleteasc, prin sfortrile lui comune, n scoala muncii pentru tar.
PRIMEJDII CARE PNDESC O MISCARE POLITIC
Curentul din tar era formidabil. Nu cred s fi fost de multe ori pe pmntul romnesc
un curent popular mai unanim ca acesta. Dar Liga nu mergea bine. Lips de
organizare, lips de plan de actiune. La acestea se mai adugase n urma marelui
curent, pericolul amestecului n cadrul miscrii, aunor elemente compromittoare si
primejdioase. O miscare niciodat nu moare din cauza dusmanilor dinafar. Ea moare
din cauza dusmanilor dinluntru. Ca orice organism omenesc. Nu moare omul dect
unul la un milion din cauza exterioare (clcat de tren, demasin, mpuscat, necat).
Omul moare din cauza toxinelor interne. Moare intoxicat.
Ori, n urma proceselor de la Vcresti, Focsani, si Severin, a venit n miscare oricine
a vrut. Unii au venit s fac escrocherii: ncasri de abonamente, vnzri de brosuri,
mprumuturi etc., care oriunde aprea, compromiteau miscarea, altii veniser s-si
creeze situatii politice si ncepuser s se lupte ntre ei s se prasc, s se submineze
unul pe altul pentru sefie, locuri de deputati etc. Altii erau de bun credin t, ns nu
aveau educatia disciplinei, nentelegnd s se supun sefilor si directivelor date, ci
ntelegnd s discute la infinit orice dispozitie si s lucreze fiecaredup capul lui.
Altii, de asemenea de bun credint, dar incapabili de a se ncadra. Sunt elemente
foarte bune, care au structura sufleteasc alctuit, nct nu se pot ncadra, iar dac se
ncadreazdistrug totul. O parte sunt intriganti din nastere. Oriunde intr, prin sistemul

de a vorbi despre altul la ureche, stric ntreaga armonie a organizatiei si o

desfiinteaz.
O alt categorie o constituie acei care au cte o idee fix: cred sincer c au gsit cheia
tuturor solutiilor, cutnd s te conving de valoarea lor. Altii sufr de boala
ziaristicei. Voiesc cu orice pret s fie directori de ziare sau cel putin s-si vad numele
isclit la sfrsitul unui articol. Altii au o purtare n societate de asa natur, nct
oriunde apar, compromit ntreaga lupt si macin ncrederea de care se bucur
organizatia. n sfrsit, altii sunt pltitianume ca s bage intrigi, s spioneze si s
compromit orice ncercare nobil a miscrii.
Ct grij, ct atentie, prin urmare trebuie s aib un sef de miscare fat de
elementele ce vor s vin sub conducerea lui. Ct educatie trebuie s le fac si ct
neobosit supraveghere trebuie s exercite asupra lor. Fr acestea, miscarea se
compromite iremediabil. Ori profesorul Cuza era cu totul strin de aceste lucruri: "n
Lig intr cine vrea si rmne cine poate", va aduce un adevrat dezastru.
Intr-o org anizatie nu intr "cine vrea", ci intr cine trebuie si rmne cine e, si atta
vreme ct e om corect, muncitor, disciplinat, credincios.
N-au trecut cteva luni si biata Lig devenise un cazan de intrigi, un adevrat iad.
Credinta mea de atunci pe care mi-o pstrez si astzi este:
Dac ntr-o organizatie apar aceste nceputuri de cangren, ele trebuiesc imediat
localizate si apoi extirpate cu cea mai mare energie. Dac nu se pot localiza si se
ntind ca un cancer n ntregul organism al miscrii, cauza este pierdut. Viitorul si
misiunea organizatiei sunt compromise. Ea va muri sau si va tr zilele ntre viat si
moarte, fr ca s poat realiza ceva.
ncercrile noastre pe lng profesorul Cuza, de a-l determina s ndrepte situatia, au
dat gres, deoarece pe de o parte el era cu totul strin de aceste principii elementare n
conducerea unei miscri, iar pe de alt parte intrigilor de izolaser si pe noi si
ncepuser s paralizeze si puterea noastr de interventie. Noi, grupul de la Vcresti,
vznd acestea si vznd si asalturile disperate, valurile de intrig care se izbeau n
noi, si ntre noi si prof. Cuza, ne-am dus acas la el, jurndu-i din nou credint si
rugndu-l s aib ncredere n noi, cci vom face ce este cu putint pentru a ndrepta
mi scarea.
ncercarea a rmas zadarnic, deoarece el observa c noi vedeam lucrurile cu totul
altfel, si ca organizare si ca actiune si chiar ca fundament doctrinar al miscrii. Noi
plecam de la ideea de om ca valoare moral, iar nu ca valoare numeric, electoral,
democratic.
El credea ns, c noi sustinem acestea pentru c suntem victimele unor intrigi.
CRITICA CONDUCTORULUI
Cine este vinovat de aceast stare de lucruri?
Cauza acestor stri de nenorocire este conductorul.

O asemenea miscare avea nevoie de un mare conductor, iar nu de un mare doctrinar,

peste capul cruia s treac valul miscrii, el trebuie s domine miscarea si s-o
stpneasc.
Nu oricine poat s ndeplineasc aceast functiune. Trebuie un om de meserie, un om
cu calitti nnscute, cunosctor al legilor de organizare, de dezvoltare si de lupt ale
unei miscri populare. Nu e suficient s fii profesor universitar, pentru a putea lua
comanda unei astfel de miscri. Aici avem nevoie de barcagii sau de comandanti de
vapor, care s ne conduc pe valuri, care s cunoasc legile si s fie deprinsi cu
secretul acestei conduceri, care s cunoasc locurile primejdioase cu stnci, care n
sfrsit, s fie stpni pe bratele lor. Nu e suficient ca cineva s demonstreze c
Ardealul este al Romnilor, pentru ca s ia si comanda trupelor spre a merge s
dezrobeasc Ardealul. Dup cum nu e suficient ca cineva s demonstreze teoretic
existenta primejdiei jidnesti, pentru ca s poat lua comanda unei miscri politice
populare de rezolvare a acestei probleme. Ne gsim pe dou planuri de activitate cu
totul deosebite, planuri care cer persoanelor aptitudini si nsusiri cu totul deosebite.
Primul plan ni-l putem nchipui la 1.000 m. nltime. Lumea teoriei. Cmpul abstract
al legilor. Acolo omul cu anumite nsusiri se ocup cu cercetarea adevrului si
formularea lui teoretic. Pleac de jos, de la realitti concrete, de pe pmnt si urc n
sus pn la legi. Acolo, n acest plan, este locul lui de creatie.
Cellalt plan se afl pe pmnt. Aici omul cu anumite nsusiri se ocup cu arta
impunerii adevrului prin jocul fortelor. El se nalt n sus pentru a se pune de acord
cu legile, dar locul lui de creatie este aici jos, pe cmpul de lupt, n cmpul strategic
si tactic.
Cei dinti contureaz obiective, creeaz idealuri, cei de ai doilea le ating, le mplinesc.
Din cauza principiului natural al diviziunii muncii, sunt extrem de rare exceptiile care
ar putea ntruni la un loc, ntr-un singur om, nsusirile celor dou feluri de
ndeletniciri. Profesorul Cuza se afl pe planul nti. Aici el strluceste ca soarele.
Opera profesorului Cuza este aceasta:
a) Cercetarea si formularea adevrului legii nationalittii.
b) Descoperirea si identificarea perfect a inamicului nationalittii: jidanul.
c) Pos tularea solutiilor problemei jidnesti. Att! Dar e colosal. Pentru c, desi toat
stiintae cu el, toti oamenii de stiint sunt contra lui. l lovesc din toate prtilor si
ncearc s-i rstoarne adevrurile. El rezist.
Acest prim plan nu cere ntrebuintare de oameni, de forte omenesti. Dimpotriv, omul
planului nti fuge de oameni. Planul al doilea cere n primul rnd : oameni. Dar,
simpli oameni? Nu! Ci oameni transformati n forte omenesti.
Aceasta nsemneaz:
1.Organizare(cu toate legile ei).

2 .Educatie tehnic si eroic pentru mrirea puterii, adic pentru transformarea omului
n putere omeneasc.
3. Conducerea acestor forte, organizate si educate, pe cmpul strategic si tactic n
lupt cu alte forte omenesti sau cu natura.
Dac doctrinarului i se cere s stpneasc stiinta cercetrii si formulrii adevrului,
conductorului unei miscri i se cere s stpneasc stiinta si arta organizrii, stiinta si
arta educatiei stiinta si arta conducerii. Profesorul Cuza, strlucitor si nenvins n
planul nti, cobort n planul al doilea, devine necunosctor, nendemnatic, naiv ca
un copil, incapabil de organizare, incapabil de educatie tehnic si eroic, incapabil de
a conduce forte.
Pe planul al doilea nvingtorul din planul nti, nu va putea repurta absolut nici o
victorie. El va fi un nvins sau n cel mai bun caz se va multumi cu micile succese pe
care i le vor procura cei din jur.
Care sunt liniile spirituale ale unui conductor de miscare politic ? Dup prerea mea
sunt urmtoarele :
I. O putere luntric de atractie. n lume nu exist oameni liberi (independenti). Dup
cum n sistemul solar, fiecare stea se afl ntr-o orbit n cadrul creia se misc n
jurul unei puteri de atractie mai mari, tot asa si oamenii, cu deosebire n domeniul
actiunii politice, graviteaz n jurul unor puteri de atractie. La fel si n lumea cugetrii.
Rmn bine nteles n afar, acei ce nu vor nici s se miste nici s cugete.
Un sef trebuie s aib o asemenea putere de atractie. Unii au pentru zece oameni,
numai pentru atti putnd fi sefi ; altii pentru un sat ntreg, altii pentru un judet, altii
pentru o provincie, altii pentru o tar, altii depsesc hotarele unei tri. Sefia unui
conductor e limitat de marginile puterii lui luntrice de atractie. E un fel de putere
magnetic, pe care, dac cineva nu o are, nu poate fi conductor.
II. Capacitate de dragoste. Un sef trebuie s iubeasc pe toti camarazii lui de lupt.
Fluidul dragostei lui trebuie s strbat pn la marginea comunittii unei miscri.
III. Stiint si simt al organizrii. Lumea atras n orbita unei miscri, trebuie s fie
organizat.
IV. Cunoastere a oamenilor. n organizare trebuie s se tin seam de principiul
diviziunii muncii, ntrebuintnd pe fiecare la locul su; dup aptitudinile pe care le are
si neprimind pe cei care nu le au de loc.
V. Putere de educatie si de insuflare a eroismului.
VI. Stpnirea legilor conducerii. Un sef avnd o trup organizat si educat, trebuie
s stie a o conduce pe cmpul de lupt politic n concurent cu celelalte forte.
VII. Simtul btliei. Un sef trebuie s aib un simt special care-i arat cnd trebuie s
dea btlia. E ceva luntric care spune: Acum! n minutul acesta nici mai trziu nici
mai de vreme.

VIII. Curajul. Un sef, cnd aude aceast porunc luntric, trebuie s aib curajul de a
trage sabia.
IX. Constiinta obiectivelor drepte si morale si a mijloacelor loiale. Nu exist biruint
care s dinuiasc n afar de aceste ndreptare.
n sfrsit, un conductor trebuie s aib toate virtutile unui lupttor: jertf, rezistent,
devotament etc.
UN PROCES DE CONSTIINT
Nu era vinovat profesorul Cuza de starea n care se afla Liga. Cred, c profesorul
Cuza, atunci cnd se opunea organizrii, avea constiinta clar a planului pe care el su
a lipsei lui de putere n planul al doilea. Noi suntem vinovati si n special eu, pentru c
toti l-am fortat, n contra vointei lui, s porneasc pe o cale, pe care nu se simtea
puternic. De altfel n toate evenimentele importante din timpul celor doi ani de
lupte,el fusese absent. Toate luptele care au cutremurat tara si au nltat masele
romnesti, s-au dat fr contributia initial a profesorului Cuza. El a fost la toate de
mare folos, dar totdeauna n urm: initiativa nu i-a apartinut.
Am gresit; si cum nu este greseal care s nu se ntoarc n contra celor ce au svrsito, si aceast greseal se va ntoarce curnd n contra noastr. Dar se va ntoarce si n
contra miscrii. Si aceasta va ncepe din momentul ce profesorul Cuza, neputndu-se
ntelege, va lucra singur fr sprijinul nostru.
Anul acesta fusese un an greu si pentru el. Dup 30 ani de apostolat la Universitatea
din Iasii, guvernul fcuse nemaipomenita nelegiuire de a-l scoate de la catedra sa. La
ancheta sumar fcut, acuzat fiind c instig spiritele, profesorul Cuza a rspuns:
Sunt un instigator al energiei nationale.
O viat de lupt si de cursuri strlucite n slujba natiei romnesti se termina cu aceast
recompens din partea neamului condus de iudeo- politicianismului romn. La aceast
lovitur s-a mai adugat si faptul c, fiind singur pe strad, a fost provocat si lovit de
un jidan cu pumnul peste fat.
Cnd s-a auzit de aceast infam ndrzneal, studentii au ptruns n toate localurile,
lovind la fel n fat pe fiecare jidan pe care-l ntlneau. Cu prilejul manifestatiei au
fost arestati 10 studenti, n frunte cu Mota, Iulian Srbu, etc. si condamnati la o lun
nchisoare, pe care au executat-o la Galata. Studentul Urziceanu a tras mai multe
focuri de revolver, dar fr rezultat, asupra aceluia care era bnuit ca autor moral al
agresiunii svrsite.
N FRANTA, LA CARTE
Dup ce, la 13 Septembrie 1925, am pus mpreun piatra fundamental la cmin si
dup ce zidurile se ridicaser la 1m., iar miscrii i ddusem tot ce putusem la vrsta
mea, m-am gndit c ar fi nemerit s m rentorc n strintate, pentru a-mi desvrsi
studiile. Mai ales, c nici sntatea nu-mi era ntr-o stare prea fericit n urma grelelor
ncercri prin care trecusem.

M-a mpins la aceast hotrre si faptulc, n prerile mele asupra organizrii si luptei,
m simteam cam izolat. mi spuneam: e posibil ca s fiu gresit si e mult mai bine, s
nu mpiedic o linie care se poate dovedi totusi bun. Mai cu seam c, n ultimul timp,
Liga cptase forte noi prin u nirea cu "Actiunea Romneasc", de sub conducerea
profesorului Ctuneanu, n care era un frumos numr de intelectuali de valoare din
Ardeal, n frunte cu Valer Pop si preotul Titus Mlai si prin unirea cu "Fascia
National", o miscare mai mic dar sntoas . Scderile nevinovate ale conducerii,
poate se vor remedia acum prin prezenta attor oameni de elit, printre care erau:
avocatul nostru, Paul Iliescu din Bucuresti, cu un nsemnat grup de intelectuali,
Generalul Macridescu cu alt grup de elit din Focsa ni si distinsul profesor de
Sociologie, Traian Brileanu de la Universitatea din Cernuti, vechi nationalist,
precum si ilustrul profesor pedagog, Ion Gvnescul de la Universitatea din Iasi, care
nu se nregimentase pn acum n miscare, desi propovduise o viat ntreag si el, de
la catedra de Pedagogie, ideea national.
Nu mai vorbesc c la Bucuresti strlucea si lumina miscarea national savantul
profesor de Fiziologie, Nicolae Paulescu, cunosctor nentrecut al manoperelor iudeomasoneriei.
La aceste figuri, care nnobilau miscarea si-i ddeau un prestigiu nentrecut, se mai
aduga si sprijinul pretios al "Liberttii", cea mai rspndit si mai bine apreciat
foaie popular din Romnia, redactat de printele Mota.
Mota, care fusese eliminat de la Universitatea din Cluj si care abia era n anul II, s-a
hotrt s mearg si el pentru a-si termina studiile.
Ne-am nteles s mergem amndoi n Franta, ntr-un oras mai mic. Am ales
Grenoble. Eu aveam din cadourile de nunt si din vnzarea brosurii "Scrisori
studentesti din nchisoare", 60.000 lei; Mota avea ajutor de acas, lunar. Dup ce am
fost pe acas pe la printi, ne-am luat rmas bun de la profesorul Cuza si de la
camarazi. Ne-am dus la schit, la Raru, s ne nchinm si am plecat. nti, eu cu sotia
si dup dou sptmni, Mota.
LA GRENOBLE
Dup o cltorie lung prin Cehoslovacia si Germania, dup o ntrerupere de cteva
zile la Berlin si la Jena, am intrat n Franta si am poposit la Strasbourg. Ceea ce m-a
impresionat peste msur, a fost faptul de a vedea acest oras, n contra tuturor
asteptrilor mele, transformat ntr-un adevrat cuibar de infectie jidneasc.
Coborndu-m din tren, asteptam s-mi apar n fat tipul rase galice, care a luminat
cu vitejia ei neegalat veacurile istoriei.
M i-a aprut ns, tipul coroiat si ahtiat dup cstig al jidanului care m trgea de
mnec s intru, fie n prvlie la el, fie n restaurant. Majoritatea restaurantelor de pe
strada grii erau jidnesti. n Franta jidanilor asimilati, toate erau cuser. Amintrat din
restaurant n restaurant, pentru ca s gsesc unul crestin. n fiecare ns, gseam
tblit scris n idis: "Restaurant cuser". Cu mare greutate n sfrsit am gsit unul
francez, unde am luat masa.
ntre jidanii din Trgul-Cucului si cei din Strasbourg n-am gsit nici o deosebire;
aceeasi figur, aceleasi maniere, acelasi jargon, aceiasi ochi satanici n care citeai si
descopereai, sub privirea curtenitoare, pofta de a te jefui. Dup nc o noapte de drum
am sosit dimineata, n Grenoble. Ce min une mi s-a deschis naintea ochilor! Ce
priveliste! Un oras asezat din negura vremii la poalele Alpilor. O stnc uriase

naintat spre mijlocul orasului ca si cum ar fi voit s-l taie n dou. Sur, aspr si
cuteztoare, se nlta deasupra caselor, care,desi cu etaje multe, rmneau pe lng ea
niste biete cmrute de furnici.
Mai departe, dar tot lng oras, un alt munte plin de vechi ntrituri si transee, de
parapete, era transformat ntr-un imens fort. n fund de tot, peste acestea, alb ca
onoarea, strluceste de zpad, iarna si vara, masivul impuntor al Alpilor. Minunat
de cele ce vedeam si mergnd ca ntr-o cetate fermecat din povesti, mi spuneam:
acesta este orasul vitejiei. naintnd mai departe, m-am ncredintat c nu m
nselasem, pentru c, oprindu-m n fata unei statui, am citit: "Bayard, chevalier sans
peur et sans reproche".
Un mare viteaz de epopee din secolul al XV-lea, care dup o viat ntreag de btlii,
btrn, murea rnit n lupt, tinndu-si n mn sabia al crei mner se transformase n
cruce si de la care primea btrnul viteaz, acum n ceasul mortii, cea din urm
binecuvntare.
Ne-am luat o camer cu chirie n Grenoble vechi. Exist si Grenoble nou, modern.
Mi-a plcut mai mult cel vechi. n curnd a sosit si Mota. Ne-am nscris la
Universitate. El, la licent, eu, la doctoratul economic. Am nceput audierea cursurilor
din anul I si anul al II-lea. Dar nu ntelegeam absolut nimic. Erau primele lectii. Nu
puteam desprinde dect cuvinte izolate. Continund audierea cu stru int, aproape de
Crciun, am nceput s nteleg binisor prelegerile. La doctorat nu eram dect 8
studenti. De aceea cursurile aveau un caracter familiar de strns legtur ntre
student si profesor. Profesorii, foarte buni, ei fceau numai profesorat, nu si deputtie.
Masa o pregtea sotia mea pentru mine si pentru Mota.
Am nceput s fac, n zilele de srbtoare, mici excursii n jurul orasului. M
impresionau ruinele castelelor si turnurilor vechi. Oare cine vor fi locuit aici pe
vremuri! Vor fi fiind uitati de toat lumea. S m duc s le fac vizit. Intram pe sub
ruine si stteam acolo cte o or, n liniste netulburat, de vorb cu mortii.
Intr-o margine a orasului am vizitat o bisericut strveche din secolul al IV-lea,
Sfntul Laurentiu si spre marea mea uimire, am gsit pe plafonul acesteia de culoare
albastr, peste 50 zvastici aurite.
n oras, pe Prefectur, Palatul de Justitie si alte institutii era steaua masonic. Simbol
al stpnirii absolute a acestei hidre jidnesti peste Franta. De aceea m retrsesem n
vechiul Grenoble, acolo unde erau bisericile si crucile lor, nnegrite de vremuri si
uitare. Refuzam cinematografele moderne, teatrele si cafenelele, gsindu-mi loc de
petrecere pe sub rmsitele de ziduri, pe unde bnuiam c a trit Baya rd. M
afundam n trecut si acolo, spre marea mea multumire sufleteasc, triam n Franta
istoric, n Franta crestin, n Franta nationalist. Nu n Franta iudeo-masonic, atee si
cosmopolit. n Franta lui Bayard! Nu n Franta lui Leon Blum! Piata, "Marche des
puces", cum i spuneau Francezii, era plin de jidani, de unde si trgea si numele. De
altfel nssi Universitatea era coplesit de ei. Numai din Romnia si fceau studiile
aici 60 de studenti jidani, pe lng cei cinci studenti romni.

Am vizitat si vechea mnstire, "Grande Chartreuse", din care, cei 1.000 de clugri
fuseser alungati de statul ateu. Pe diferitele icoane am vzut urmele pietrelor cu care
multimea, n timpul revolutiei, btuse pe Dumnezeu.
De la un timp, au nceput s vin peste noi grijile materiale. Banii mei se cam
apropiau de sfrsit. Din tar nu mai speram s mai vin, iar ct primea Mota nu putea
s ne ajung pentru toti trei, cu toat economia sever pe care o fceam. Am stat
mult vreme si ne-amgndit n ce mod am pu tea s ne cstigm un ban, fr a ne
periclita frecventarea regulat a cursurilor. Dndu-ne seama c n Franta sunt
apreciate si bine pltite custurile de mn, ne-am hotrt s nvtm de la sotia mea a
lucra custuri nationale romnesti, pe care apoi s ncercm a le vinde. n cteva
sptmni meseria a fost nvtat. n timpul liber lucram la custuri, pe care apoi le
expuneam n vitrina unui magazin. Se vindeau si cu putinul ce cstigam, adugam la
ce primea Mota si ne ntretineam o viat foarte modest.
ALEGERI GENERALE IN TAR
n preajma Pastilor, ziarele din tar, pe care le primeam regulat si scrisorile, mi-au
adus vestea cderii liberalilor si venirii la guvern a Generalului Averescu. Noile
alegeri generale urmau s aib loc pe la jumtatea lunii Mai. Liga intra pentru prima
dat ntr-o mare lupt. Mi-am zis:
Trebuie s plec n tar, s iau parte la lupt si apoi s m rentorc la studii.
Am scris profesorului Cuza, rugndu-l s-mi trimit bani de drum. Neprimind nici un
rspuns, am scris la Focsani D-lui Hristache Solomon; care mi-a trimis zece mii de
lei, din cari, o parte, am lsat sotiei mele, iar cu alta am plecat spre tar. Am ajuns la
Bucuresti pe la nceputul lui Mai si n plin lupt electoral. M-am prezentat
profesorului Cuza, care nu s-a bucurat prea tare de prezenta mea, spunndu-mi c nu
era nevoie s deplasez, cci miscarea poate merge bine si fr mine. M-a durut putin,
dar nu m-am suprat. ntr-o organizatie nu ncape suprarea la o observatie a sefului.
Ea poate fi dreapt, ea poate fi nedreapt, dar suprarea nu ncape; acesta e principiul
care trebuie s cluzeasc pe un om ntr-o organizatie. Am plecat n judetul Dorohoi
ca s dau concurs profesorului Sumuleanu. De acolo am trecut si n alte judete. La
Cmpulung, la Iasi, la Brila etc. ntre timp, n urma unei scrisori a profesorului
Paulescu si a interventiei Generalului Macridescu, m-am hotrt s candidez la
Focsani. Iat-m deci n cea mai dezgusttoare si mai nedorit situatie: mergnd s
cersesc voturi pentru mine. Unde! n mijlocul multimii, care, tocmai n momentul n
care ar fi trebuit s fie stpnit de cele mai sfinte sentimente, fiind vorba de tar si de
viitorul ei, e buimcit de butura oferit din belsug de ctre agentii electorali si
stpnit depatimile dezlntuite de duhul ru al politicienilor. Se coboar, n aceste
momente, peste viata linistit si curat a satelor, valurile pline de infectie ale
politicianismului. n tara ntreag se ntinde iadul. Din acest iad iese conducerea
pentru un an, doi, trei sau patru, a unei tri. Din ce noian de pcate scoate democratia,
"sfnta"democratie, conducerea unei tri.
Am ajuns la Focsani. Acolo era nc stare de asediu din timpul botezului de la
Ciorsti. Pentru ca s poti pleca n propagand electoral ti trebuia bilet de liber
petrecere, eliberat de comandantul garnizoanei. M-am prezentat si l-am luat. Pe la ora
10 dimineata, nsotit de Domnul Hristache Solomon si altii, am plecat n dou
automobile. Dar la 500 m. de marginea orasului am gsit dru mul oprit de dou crute

puse de-a curmezisul soselei. Lng ele ctiva jandarmi. Am oprit. Jandarmii s-au
apropiat si ne-au spus c nu avem voie s trecem. Eu le-am scos ordinul generalului si
li l-a artat. Ei l-au citit si apoi ne-au spus:
Totusi nu aveti voie.
Am dat ordin celor ce m nsoteau s dea crutele la o parte. Dup o mic busculad,
drumul s-a eliberat. Masinile au pornit ncet nainte. Jandarmii, retrasi ctiva metri de
sosea, s-au asezat n trgtori si au nceput s trag focuri. Eu am spus:
Mergeti nainte, cci trag n vnt.
Un glonte a izbit n aripa masinii. Un altul lng noi. Ne-am continuat drumul. Dou
gloante ns ne-au oprit n loc. Unul a spart rezervorul de benzin si altul un cauciuc.
De mers nainte, cu neputint. Am cobort din masin si ne-am ntors napoi pe jos.
Ne-am dus la Generalul care ne dduse biletul de liber circulatie. I-am povestit cele
ntmplate, de fat fiind si Generalul Macridescu. Ne-a rspuns:
Sunteti liberi s mergeti. Eu nu am dat ordin s v opreasc. Poate, autorittile
administrative.
Am plecat la Prefectur cu Generalul Macridescu. Prefect era Nitulescu, un om ursuz
si brutal. Foarte linistiti, am intrat n cabinetul lui. Generalul Macridescu a povestit
cele ntmplate. Prefectul ns, chiar din primele momente, ne-a tratat n mod
necivilizat. A nceput s ne tin de la nltime un discurs interminabil:
Domnilor, interesele superioare ale Statului, cer...
Sunt legi; noi suntem n cadrul legilor. Avem dreptul, ncearc s explice Generalul
Macridescu. Dar prefectul continu:
Tara cere n aceste momente grele...
Din nou ncearc Generalul Macridescu s explice. Prefectul autoritar:
Vointa trii este...
Ascult, Domnule Prefect, vd c D-ta nu vrei s ntelegi de vorb bun, i spun eu
enervat. Plec mine dimineat n propagand si dac jandarmii vor trage din nou n
mine, vin aici n cabinet si trag eu si n D-ta.
Fr s mai astept vreun rspuns, ntorc spatele si plec, lsndu-i pe ceilalti acolo.
Dup cteva ore, sunt invitat la Consiliul de Rzboi. M duc. Un Comisar regal mi ia
interogatoriul. Declar n scris exact ce a fost. Sunt arestat. Spun:
Bine, Domnilor, celui care trage n mine nu-i faceti nimic, iar pe mine, care numai
spun c trag, m arestati!
Iat-m din nou, ntr-o camer de nchisoare, n cazarma unui regiment. Dup 3 zile,
sunt chemat la general. Un ofiter m conduce n cabinet:

 Domnule Codreanu, D-ta trebuie s prsesti orasul Focsani.

Domnule General, sunt candidat aici. Si ceea ce mi cereti Dvs. e contra legii.
Desigur, c nu m voi opune msurii, cci nu pot, dar v rog s-mi dati ordinul Dv. n
scris.
Nu pot da n scris.
-Atunci voi pleca la Bucuresti, pentru ca s m plng mpotriva Dvs. Generalul m
elibereaz, cerndu-mi cuvntul de onoare c voi pleca cu primul tren.
Cu primul tren am si plecat la Bucuresti. A doua zi, m-am prezentat Ministrului de
Interne, dl. Octavian Goga, care m-a primit bine. I-am povestit cele ce am ptit si am
cerut s mi se fac dreptate. Mi-a spus c va trimite un inspector administrativ s
cerceteze cazul, dar s vin a doua zi.
Am venit a doua zi. M-a amnat pe a treia. Zilele treceau si mai rmsese putine pn
la alegeri. n sfrsit, a patra zi am plecat. Iar am luat bilet de la general si iar am pornit
cu masinile. Nu mai erau dect dou zile pn la alegeri. Am ajuns n primul sat. Erau
ctiva oameni adunati, cum stau de obicei n preajma alegerilor, ns speriati de
teroarea care se exercita. Vin jandarmii:
Aveti voie s vorbiti cu oamenii, dar numai un minut. Asa am primit ordin!
Vorbim un minut si plecm mai departe. La fel n toate satele, cte un minut. Vai de
dreptatea si legalitatea din tara aceasta! mi dai drept de vot, m chemi la vot, dac nu
vin, m condamni la amend, iar dac vin, m snopesti n bti. Politicienii romni,
indiferent dac sunt liberali, averescani sau national-trnisti, nu sunt dect o ceat de
tirani, care la adpostul: "legalittii", "liberttii", "drepturilor omului", calc fr
rusine si fr team, n picioarele l or, o tar, cu toate legile, cu toate liberttile si cu
toate drepturile ei. Oare pe viitor ce cale ne va rmne de apucat?
**
n ziua de alegeri, delegatii nostri au fost btuti, umpluti de snge si opriti de a ajunge
la slile de votare: sate ntregi nu s-au putut prezenta. Rezultatul: Am czut. Desi n
oras btusem toate partidele.
Nu-i nimic, mi-am zis. O reusit mi-ar fi stricat planurile de a-mi continua studiile.
Peste dou zile am aflat cu mare bucurie rezultatul pe ntreaga tar. Liga avusese
120.000 voturi si intrase n Parlament cu 10 deputati: profesor Cuza, la Iasi; profesor
Gvnescul, la Iasi; profesor Sumuleanu, la Dorohoi; tatl meu, la Rduti; Paul
Iliescu, la Cmpulung; profesor Crlan, la Suceava; Dr. HaralambVasiliu, la Botosani;
Valer Pop, laSatu Mare; ing.Misu Florescu, la Piatra-Neamt; Iuniu Leca, la Bacu.
Se alesese n adevr, un buchet de oameni de elit care fceau cinste miscrii
nationale si ctre care lumea se uita cu o netrmuit dragoste si cu vii ndejdi. Cele
120.000 voturi reprezentau tot ce era mai bun si mai curat n poporul romn.
Alegtorii strbtuser prin toate amenintrile, prin toate ademenirile, peste toate
obstacolele pn la sectiile de votare. Dar multi au fost acei care n-au put ut strbate.

Mai multi dect cei care au strbtut. Cel putin nc 120.000 de voturi au fost, fie
oprite, fie furate din urne.
Am plecat napoi n Franta, multumit de rezultat, dar urmrit mereu de o ntrebare:
Cum se va putea nvinge, dac toate guvernele vor face alegeri la fel, ntrebuintnd
coruptia, furtul si forta statului n contra vointei populare?
N MUNTII ALPI
Ajuns n Franta, nu m-am mai putut prezenta la examene, n sesiunea de Iunie. O
problem grea mi se punea acum n fat. Mota trebuia s plece n tar. Din toamn
urma s-si fac serviciul militar. Cum voi putea tri acolo, cci din custuri iesea
insuficient pentru a putea tri un singur om, necum dou suflete...Am ncercat s
gsesc ceva de lucru n oras: orice. Imposibil. M-am gndit c poate la tar, prin
mprejurimile orasului, voi gsi ceva. Am plecat mpreun cu Mota s caut de lucru n
mai multe prti; dar ne-am ntors seara fr rezultat.
Intr-o zi am plecat cu tramvaiul, ne-am cobort la vreo 10 km de Grenoble, la
"Uriages le s Bains". (Acolo tramvaiele nu circul numai n oras, ci pn la 20 km. n
toate directiile, fiind din abundent energie electric, captat din cderile de ap de pe
munti.)
Ne-am ndreptat apoi pe niste crrui, n sus spre munte. Dup vreo jumtate de or,
am ajuns la Saint Martin, o comun destul de mare, cu un drum bine pavat prin
mijlocul ei, cu case ngrijite, fcute din piatr, cu cteva prvlii sui cu o biseric,
nalt frumoas. Am trecut mai departe. Dup o alt or de mers, urcnd mereu pe o
cl dur care ne topea, am ajuns ntr-un mic ctun, "Pinet d'Uriage".
Era la o nltime de cca. 800-900 m. n sus se deschidea o admirabil perspectiv a
Alpilor, acoperiti de zpad. nceputurile zpezii preau a fi la ctiva kilometri de noi.
n stnga se deschidea o vale minunat n spre Chateau de Vizile, iar n dreapta, alta,
spre Grenoble. Pe firul vii serpuia soseaua betonat,
lucitoare ca apa unui pru btut de soare. Oamenii erau
pe cmp la lucru. Ne miram cum acolo, pe o coast de
munte la ctiva ki lometri de zpezi, care nu se topesc
niciodat, creste grul nalt pn la umrul omului, ovz
si orz, precum si tot felul de legume. Probabil, din cauza
climei mai dulci si a pmntului care nu-i stncos. Nu era
nici de calitate prea bun, era chiar srac ; dar oamenii l
ngrsau mereu cu gunoi sau cu ngrsminte chimice.
Vedeam lumea pe ogoare, dar ne loveam de aceeasi
problem ca si n celelalte sate: cum s intrm n vorb cu
oamenii si cum s le spunem c am vrea s gsim ceva de
munc. Trecem pe lng ei si nu ndrznim s le vorbim.
Mai sus, sunt nc vreo 5-6 case. Mergem acolo. Ajungem
la ultima cas. Dincolo nu mai era nimic. Era ultima
locuint omeneasc spre masivul Beldona, afar de
cabanele pentru turisti. n apropiere cosea un btrn.

Trebui e s vorbim cu el. Ii dm bun ziua si intrm n vorb. Ne vede c suntem

strini si ne ntreab ce suntem. i spunem c suntem romni, c ne place mult aici si
c am vrea s cutm o camer si s stm cteva luni la aer. Mosneagul e sftos. Si
probabil, g ndindu-se c a gsit pe cineva de la care ar putea s afle multe lucruri, ne
cheam la o mas asezat afar, aduce o sticl de vin negru astringent, si trei pahare
ca s ne cinsteasc si apoi ncepe s ne ntrebe, urmrind cu mare curiozitate
rspunsurile noastre:
Va s zic, sunteti romni.
Da, romni, romni din Romnia.
E departe de aici, Romnia?
Vreo 3.000 de kilometri.
Sunt si pe la D-vs. trani asa ca pe la noi?
Sunt multi, pere Truk - cci asa l chema.
Creste si pe acolo fn? Dar boi sunt? Vaci? Cai? n fine, i rspundem la toate, si ne
mprietenim repede.
Nu-i spunem ns nimic din ceea ce ne durea pe noi, cci mosneagul a vzut c noi
suntem niste oameni nvtati "domni" si si-ar fi pierdut toate iluziile, aflnd c noi
cutm de lucru la el. l intrebm numai, dac nu stie vreo camer de nchiriat la
cineva. Ne-a dat o adres sigur, si ne-a repetat s spunem c ne-a trimis el, "pere
Truk".
Desprtindu-ne i multumim si-i promitem c o se venim s-i ajutm la coas. Cteva
case mai la vale, gsim adresa dat de el. Chenevas Paul, pensionar. Un alt btrn de
vreo 70 ani, mbrcat bine, fost plutonier si acum pensionar, (se mndreste c e
singurul pensionar din tot satul). Era proprietar a dou case, una lng alta, n care
locuia numai el singur, cci nu mai avea pe nimeni. Toti ai lui muriser. Ne nchiriaz
toat casa cea mic, compus, jos, dintr-o camer si o cmrut, iar, sus, la etaj, din
alt camer. (Acolo toate casele au cte un etaj). n camera de jos, o plit degtit. n
cea de sus, un pat cu un asternut simplu. Are un aspect de pustiu. Se vede c de mult
vreme nu mai intrase nimeni n ea. Ne mpcm cu patru sute franci pn la Crciun.
(Pe sase luni). La oras plteam 150 franci pe lun. Am pltit pe trei luninainte,
urmnd ca peste cteva zile s ne aducem bagajele si s ne mutm n noua locuint.
Ne-am rentors bucurosi la Grenoble. M gndeam, c avnd frecventa pentru
amndoi anii de doctorat, mi voi prepara examenele aici si m voi cobor numai
pentru cas m prezint la ele.
Peste cteva zile urcam pe aceleasi crri cu bagajele n spate, eu, sotia mea si Mota,
spre noua noastr locuint. n sfrsit, iat-ne instalati. Mota si-a luat rmas bun de la
noi si a plecat spre tar. Noi am rmas cu ultimii bani: vreo ctiva franci. Grea
situatie! Ce o s mncm?

A doua zi dimineata, ngndurat, plec la pere Truk. Ii ajut pn seara la coas si la

ncrcatul fnului. La amiaz m-a invitat la mas si am mncat la el. Seara de
asemenea. Dac as fi putut s-i duc ceva si sotiei mele, ar fi fost perfect, dar m-am
ntors fr nimic. Dimineata urmtoare, m duc din nou. Mosneagul mai avea nc un
om la lucru. Mic de statur, cu prul roscat, nengrijit, cu niste ochi sclipitori, care-i
alergau n orbite, n lumina crora nu puteam prinde o raz de buntate. Prea a fi un
om rutcios. Se numea Corbela. Probabil, n limba literar si oficial, Corbelle. Dar
tranii din regiune vorbesc toti "patois", adic un dialect trnesc care se deosebeste
mult de limba oficial, at t prin pronuntia ct si prin structura cuvintelor. Diferenta
este asa de mare nct un Francez de la oras nu poate ntelege pe un Francez de la sat
care vorbeste n "patois".
Acestia din urm cunosc ns si limba oficial.
La prnz am fost toti trei chemati la mas de o gospodin, femeia mosneagului, o
btrn, ca btrnele de pe la noi. Acolo tranii nu mnnc la 12 ceap cu mmlig
ca la noi. Masa lor obisnuit cuprinde nti o mncare de legume, apoi o mncare cu
carne, iar la urm brnz. Si totdeau na un pahar cu vin. Eu m-am apropiat, le-am
multumit, dar le-am spus c nu mnnc. Ei au crezut c m jenez si au insistat. Atunci
le-am spus c e Vineri si c postesc. Nu mnnc pn seara. Era un vechi obicei, pe
care de trei ani, din timpul primei nchi sori de la Vcresti, l tinusem regulat.
Corbela, cnd a auzit c postesc, m-a ntrebat rstit:
Dar de ce postesti?
Pentru c, eu cred n Dumnezeu.
De unde sti c exist Dumnezeu? L-ai vzut D-ta pe Iisus Hristos? continu mai
departe Corbela.
Nu L-am vzut, dar asa sunt eu: nu te cred pe D-ta care-mi spui c nu exist, ci cred
sirurile de martiri, care atunci cnd erau rstigniti pe cruce si li se bteau piroanele n
mini, spuneau: "Puteti s ne omorti, dar L-am vzut".
A! Preotii! Sarlatanii! Eui strivesc sub clci, apsnd si rotind clciul n pmnt,
ca si cum ar strivi un gndac.
Vzndu-l asa pornit, am rupt discutia. Seara am plecat acas, de ast dat cu un cos
de cartofi si cu o bucat de slnin pe care mi le-a dat btrnul. Smbt am lucrat la
fel. Duminic m-am dus la biseric. Era lume adunat din tot satul. ntr-o stran, n
apropierea altarului, solemn ca un sfnt, sttea un om care prea c seamn cu
Corbela. M uit mai bine. Urmrea cu mare atentie pe preot. La u n moment dat se
apropie de preot si foarte smerit i ajut. El e, Corbela! Dascl, ajutorul preotului si
clopotar la biseric. Mai trziu, cnd m-am mprietenit cu oamenii, le-am povestit
ntmplarea mea cu Corbela, fcnd cu totii mare haz.
Sunt si pe la noi nebuni de acestia, mi spuneau ei. S-au nvtat de la cei mari care
sunt contra Bisericii. Dar noi, tranii francezi, credem n Dumnezeu, asa cum apucat
de la printii nostri.

Preotul, un om de o vast cultur, doctor n Filozofie si Teologie, tria ntr-o mare

mizerie, fr leaf de la statul ateu, care prigonea pe preoti ca pe niste dusmani. Ei
triesc numai din ajutorul putinilor oameni ai satului.
***
Sptmna urmtoare am lucrat la un alt om, la scos cartofii. De aici am cptat o
cantitate mai mare de cartofi, baza noastr de existent pentru mai mult vreme. Apoi
am trecut la altul, la legatul snopilor de gru. Pe urm la treierat. Acolo, n toate
satele, obstea satului are masini de treierat. Ea trece din cas n cas,treiernd la
fiecare. Recolta este bogat si frumoas ca aurul. Nu este tran care s nu fie abonat la
cte o revist sptmnal agricol, plin de sfaturi bune pentru agricultur,
grdinrit, cresterea vitelor si ngrijirea lor, stuprie etc. Ei citesc aceste reviste cu
mult atentie, din scoart n scoart, cutnd, ntr-o mare ntrecere, ca fiecare s aplice
ct mai bine acele sfaturi si s foloseasc ct mai mult din ele. Grajdurile lor sunt tot
asa de ngrijite ca si casele. Vitele sunt bine pzitesi de frig si de foame. teslate n
fiecare zi. De aceea ele sunt frumoase, muncesc mult si produc mult. n grajdurile lor
am gsit adesea scris de trani pe cte o bucat de carton: "Iubiti animalele, prietenii
nostri de munc!"
Dup vreo lun, satul s-a nvtat cu mine. Eram cunoscut sub numele de "Le
roumain"(Romnul). Auziser c sunt student la doctorat si seara stteam de vorb cu
ei. i interesau problemele de filosofie, chestiuni politice, situatia international, iar
din Economia Politic, cu deosebire, problema preturilor, legea cererii si ofertei si
altele, care stabilesc pretul; cauzele scderii sau urcrii preturilor si timpul potrivit
pentru vinderea produselor lor. tranii ntre 25-40 ani, se orientau foarte bine n toate
aceste chestiuni si puteai discuta cu ei probleme orict de nalte. Le ntelegeau.
***
De la un timp am nceput s-mi prepar examenele. Mota si dduse examenele n
Iunie, nainte de plecare, cu mare succes.
Ziua munceam, iar seara si noaptea ct puteam sta, citeam. Pentru anul I aveam 4
obiecte: Economia Politic, Istoria Doctrinelor Economice, Legislatia Industrial si
Legislatia Financiar. Dup dou luni ns au nceput s-mi slbeasc puterile.
Alimentatia nu era suficient. n ultimele zile mncam numai cartofi fierti. La dou
trei zile, cte un kg. de lapte, iar carne, odat pe sptmn. Uneori brnz. Att
puteam eu cstiga cu munca mea. Mai ru dect mine, era ns sotia mea care se
anemiase mult. n Octombrie m-am prezentat la examen. Am czut, desi la obiectul
principal, Economia Politic, luasem cea mai mare not si la celelalte obiecte note de
trecere, la Legislatia Financiar obtinnd numai nou, limita pentru doctorat fiind
zece. Pentru moment am rmas dezorientat. Nu fusesem un element strlucit la carte
niciodat, dar nu czusem niciodat pn acum la vreun examen, fiind cotat printre
elementele bunisoare.
n greaua situatie material n care m aflam, era o lovitur. Greutatea sttea n aceea
c nu m mai puteam prezenta dect peste trei luni si din nou la toate materiile. M-am
ncptnat si m-am hotrt s reiau munca de la capt. Lucrul la tar se terminase.

Czuse zpad. Numai la tiatul lemnelor n pdure puteam s m mai duc. n

schimbul ajutorului pe care-l ddeam, am cptat si eu un car cu lemne.
Au nceput ns s-mi vin ajutoare din tar. De acas si de la printele Mota, dintr-un
mprumut pe care-l fcuse n numele meu, la o banc.
Am petrecut iarna si srbtorile Crciunului, n mijlocul tranilor si cu deosebire n
mijlocul familiei Belmain-David. n sesiunea de Februarie m-am prezentat din nou si
mi-am luat examenele anului nti de doctorat. Imediat m-am apucat de prepararea
celui de al doilea an: Drept Administrativ, Filosofia Dreptului, Istoria Dreptului
Francez si Dreptul International Public. n primvar mi-am luat si eu o grdin, pe
care am nceput s-o lucrez pe cont propriu.
Dar n luna Mai 1927, primesc o scrisoare desperat de la Mota si apoi altele de le
Focsani si de la studenti, prin care eram chemat de urgent n tar, deoarece Liga se
rupsese n dou. De la Mota si Hristache Solomon primesc si bani de drum. Pn la
examene ns, mai aveam o lun de zile. M prezint Decanului Faculttii si spunndui, c trebuie s plec de urgent n tar, i cer s-mi ngduie a m prezenta mai nainte
pentru a-mi da examenele. Cererea mi-a fost aprobat. La 16 Mai, am dat examenele
si le-am luat. La 18 Mai, am pornit spre tar, lundu-mi rmas bun de la locuitorii din
Pinet, n mijlocul crora trisem aproape un an de zile. Unii dintre ei, cei mai btrni,
cnd am plecat, plngeau. Altii m-au condus pn la gara din Grenoble.
Venisem n Franta cu ngrijorarea c voi ntlni un popor imoral, putred si deczut,
asa cum se flutura de mult vreme prin lume. M-am convins c poporul francez,
tranul si orseanul, este un popor de o moralitate sever. Imoralittile apartin
strinilor stricati, bogatilor tuturor neamurilor, atrasi de Paris si de alte orase mari.
Clasa conductoare, dup prerea mea, ns, este iremediabil compromis, gndind,
trind si actionnd sub influenta si numai sub influenta iudeo-masoneriei si a
bancherilor ei. Iudeo-masoneria si-a fcut din Paris sediu pentru ntreaga lume.
(Londra cu
ritul scotian este numai o filial). Aceast clas conductoar e este rupt de ntreaga
istorie a Frantei si de natiunea francez. De aceea plecnd din Franta, fceam o mare
deosebire ntre poporul francez si ntre statul masonic francez. Am rmas nu numai cu
dragoste pentru poporul francez, dar si cu credinta, care nu mi se va cltina niciodat,
n nvierea si biruinta acestui neam n contra hidrei care s-a asezat peste el,
ntunecndu-i gndirea, sugndu-i vlaga, si compromitndu-i si onoarea si viitorul.
LA BUCURESTI
LIGA APRRII NATIONAL-CRESTIN S-A RUPT N DOU
Am sosit n Bucuresti. Era un dezastru. "Liga Aprrii Nationale Crestine" se
rupsese n dou. Sperantele natiei acesteia se prbuseau. Un neam care-si ncordase
puterile sleite, ntr-un greu moment al istoriei sale, n lupt cu cea mai mare primejdie
care i-a amenintat vreodat viata, cdea acum la pmnt cu toate sperantele lui
nimicite. Acest naufragiu n inimile viteze ale miilor de lupttori, vzndu-si cu totii,
ntr-o clip, nruite jertfele fcute n trecut si toate sperantele, inspira un sentiment de
durere chiar si acelora care sttuser departe de miscare. O mai mare durere colectiv
nu mi se ntmplase s vd pn atunci. Toate valurile acelea de entuziasm de la

Severin la Focsani, de la Cmpulung la Cluj, se transformaser n valuri de dur ere si

dezndejde.
M-am dus la Parlament si m-am prezentat profesorului Cuza. Spre marea mea
surprindere, am gsit pe un singur om vesel n mijlocul durerii generale. Acesta era
prof. Cuza. Redau textual si cu cea mai mare constiinciozitate convorbirea avut.
Bine ai venit, Cornelie drag, apropiindu-se de mine si ntinzndu-mi mna. Tu esti
un biat bun. S-ti cauti ca si pn acum de treab si va fi foarte bine.
Domnule Profesor, sunt amrt pn n adncul inimii mele de nenorocirea care s-a
abtut asupra noastr.
Dar nu s-a ntmplat nici o nenorocire. Liga este mai puternic dect oricnd. Iat,
am venit de la Brila ieri. Acolo a fost ceva, nemaipomenit. M-a primit poporul cu
muzici, cu tobe, cu urale nesfrsite. Ai s vezi ce e n tar. Tu nu sti ce e. Toat tara e
cu noi. nc vreo cteva vorbe si am plecat. M ntrebam apoi nucit...
Un sef, vzndu-si trupa lui sfsiat de dureri, rupt n dou si cuprins de
dezndejde, s se afle n cea mai perfect voie bun si veselie? S nu-si dea seama de
dezastrul care fierbe sub el? Sau si d seama., si atunci cum este cu putint s-i par
bine?
CE SE NTMPLASE
Cei 10 parlamentari ai Ligii au lsat de dorit, dup prerea mea, n toat activitatea
parlamentar si extraparlamentar din timpul anului ce trecuse. Erau elemente slabe?
Hotrt, nu. Erau de rea credint? Hotrt, nu. Erau de absolut bun credint, dar cu
mici insuficiente, fie de pregtire n materie de cunoastere a problemei jidnesti, cei
mai recenti; fie mai greoi n deplasrisi actiune, cei mai btrni. Dar acestea sunt
inerente oricror oameni adunati ntr-o organizatie si trebuiesc modelate si complinite
de conducere si corectate cu mult dragoste. Atunci, care au fost cauzele adevrate ale
acestei situatii?
Dup prerea mea:
1. Lipsa de coordonare a actiunii parlamentare si extraparlamentare.
2. Lipsa de unitate sufleteasc, absolut necesar unei asemenea organizatii,
nconjurat din toate prtile de ochi inamici care ncearc s profite de orice
nentelegere intern.
Aceste dou ns, au la baz o alt cauz si anume:
Lipsurile conductorului, greselile lui. Un conductor trebuie s fac necontenit
scoal, n sensul vederilor lui, cu toti lupttorii din jur, pentru ca s asigure unitatea de
gndire a blocului respectiv. S elaboreze un plan de lupt. S dea directive n materie
de actiune. S fie un permanent slujitor al unittii miscrii, ncercnd cu dragostea lui,
cu chemrile lui, cu observatiile, cu pedepsele, s netezeasc nentelegerile si
nepotrivirile inerente o ricrei organizatii. S fie un nencetat ndemn ctre toti la

ndeplinirea datoriei lor. S procedeze cu dreptate, respectnd normele de conducere

pe care si le-a impus si n baza crora si-a adunat oamenii.
Din toate acestea, profesorul Cuza n-a fcut nimic. N-a fcut scoal cu oamenii si
nici mcar consftuiri.
S facem o consftuire, D-le Cuza, i spuneau unii din ei, ca s stim si noi ce
atitudine s lum si cum s ne prezentm n Parlament.
N-avem nevoie de nici o consftuire, pentru c noi nu suntem partid politic.
N -a dat niciodat nici o directiv nimnui. Veti gsi volume de valoare, zeci de
brosuri scrise de prof. Cuza, veti gsi sute de articole, dar desfid pe oricine s-ar
ncumeta s-mi aduc zece circulri sau ordine de organizare sau de actiune date celei
mai zbuciumate organizatii politice, de la 4 martie 1923, data nfiintrii ei, si pn la
20 mai 1927, momentul desfiintrii ei. Nu veti gsi, nu zece, nici cinci, nici trei.
Profesorul Cuza a ndemnat, dar el n-a fost un animator.Profesorul Cuza a pedepsit,
dar atunci cnd a pedepsit, a provocat un adevrat dezastru, fiindc a procedat fr
ntelepciune.
Intre timp, din cauza situatiei nftisate mai sus, se ntelege c o parte dintre
parlamentari, vznd si simtind c lucrurile nu merg cum trebuie, si manifestau
nemultumirile lor. Ei vedeau c, ncetul cu ncetul, miscarea merge spre ruin, mai
ales, c pe lng lipsa unor directive, mai interveneau, din timp n timp, si unele iesiri
ale prof. Cuza la tribuna Parlamentului, carea veau n adevr un efect uluitor si
descurajator pentru miscarea ntreag. Asa bunoar, cnd imediat dup deschiderea
Parlamentului, unul din deputatii Ligii protesta mpotriva strii de asediu si a
samavolniciilor ne mai pomenite, ntmplate la Focsani, prof. Cuza s-a ridicat si a
spus c bine a fcut guvernul c a instituit starea de asediu si c el ar fi fcut la fel,
spiritele fiind agitate din cauza jidanilor. Altdat vorbind la mesaj, spunea,
combtnd pe trnisti (care de altfel erau n opozitie): c Partidul poporului ar putea
deveni un factor de guvernmnt prin sistemul rotativei cu Partidul liberal, dac
Generalul Averescu si-ar nsusi doctrina "Ligi Aprrii Nationale Crestine".
Aceste lucruri aruncate de la tribun, tocmai n momentul n care mii oameni loviti,
schingiuiti si nedrepttiti, asteptau cu nfrigurare, ca o slab mngiere pentru
suferintele lor, mcar un cuvnt de nfierare a guvernului ale crui victime erau,
mprstiau o atmosfer de descurajare pretutindeni.
n cele ce urmeaz, redau dup Monitorul Oficial, un pasaj din discursul amintit:
"Rmn dar actualmente n slujba Statului dou partide mature, partide de ordine,
ale ordinii actuale, partide de guvernmnt, care se complecteaz si care asigur
jocul normal al mecanismului constitutional: Partidul Poporului si Partidul Liberal.
Ele sunt asezate pe baze solide, rezemndu-se pe interese de productie, desi diferite,
totusi ambele generale, reale si permanente care le asigur dinuirea si eficacitatea
actiunii lor. Noua oper de organizare constitutional si politic a trii este opera la
care au lucrat mpreun aceste partide, fiecare n msura rspunderii si rolului pe
care l-au avut: de guvern si opozitie. Partidul Poporului va continua opera nceput
creia i va aduce to ate ameliorrile pe care practica sincer si de bun credint le

va nvedera ca necesare pentru consolidare mai departe a Satului si unificare

desvrsit a trii... Partidul Liberal este exponentul intereselor burgheziei
romnesti, al intereselor financiare, comerciale si industriale legitime si
indispensabile, bunului mers al trii. Partidul Poporului chemat s desvrseasc
organizatia economic a Statului, aseznd-o pe temelii reale, preocupat de nevoile
tuturor n cadrul intereselor superioare ale trii, se sprijin n special pe interesele
generale, reale si permanente ale productiunii agricole, factor precumpnitor al vietii
noastre economice. Partidul Poporului care are rdcinile cele mai adnci si cele
mai ntinse pe tot cuprinsul trii, n cadrul armoniei sociale... vrea s dea plugarilor
stpnitori de pmnt rolul ce li se cuvine n economia Statului potrivit muncii si
numrul lor.
(Monitorul Oficial, 30 iulie 1926, pag. 395)
Aceast atitudine din partea unui conductor de miscare national, este incalificabil.
A face apologia partidelor pe care miscarea national le denunt ca pe o nenorocire
abtut deasupra Romniei si n contra crora lupt cu sacrificii dureroase, pentru a
crea o nou soart acestei tri, alta dect cea hrzit de polit icienii partidelor, este
tot una cu a-ti condamna la moarte propria miscare.
A ridica n slav sistemul rotativei reprezentat prin Partidul liberal si averescan,
denuntate de tine nsuti, timp de o viat ntreag, ca dusmane ale neamului, nseamn
a nltura orice perspectiv de biruint a miscrii nationale pe care o conduci
dovedind totodat, prin acest fapt, c tu nsuti nu crezi n ea. Ce ar zice lumea de un
comandant de trupe eroice, care se lupt, fac jertfe supreme, cred n biruinta lor,
triesc si sunt gata s moar cu gndul la ea, comandant care, ntr-un discurs n timpul
luptei si n fata miilor de rniti czuti, le-ar vorbi ridicnd n slav trupele inamice si
prevestind victoria acestora. Ce s-ar ntmpla cu biata trup, care n loc de a auzi un
cuvnt de nltare a ndejdilor ei n biruint, ar auzi pe nsusi comandantul ei vorbind
despre frumoasele perspective de victorie ale trupelor inamice? Ce s-ar ntmpla?
Trupa aceea s-ar mprstia demoralizat.
Asa s-a ntmplat. Multi lupttori pe frontul miscrii nationale s-au mprstiat
dezndjduiti. Datorit acestei atitudini ciudate, deputatii Ligii au nceput s-si
manifeste nemultumirea. Ei au gresit, dup prerea mea. Nu aveau dreptul s-si
manifeste aceste nemultumiri dect numai fat de presedinte si n cadrul restrns al
conducerii. Ei ns au depsit acest cadru. n conditiile acestea. fiecare vorb aruncat
nsemneaz o nenorocire n plus peste aceea provocat de nsusi presedintele miscrii.
ncetul cu ncetul, greselile unora si ale altora au dus la rcirea relatiilor dintre ei.
Pn cnd, ntr-o zi, deputatul Paul Iliescu, fr un motiv binecuvntat si fr o
judecat prealabil, deci fr respectarea normelor si legilor organizatiei, este eliminat
din "Liga Aprrii Nationale Crestine".Nu numai att, dar fr ca presedintele s
spun mcar vreunuia din parlamentari ceva, ci pur si simplu, anuntnd de la tribun,
c a eliminat pe Paul Iliescu din L.A.N.C. si cernd n acelasi timp ca s fie dat afar
din Parlament, iar locul de la Cmpul ung s fie declarat vacant.
Aceasta a czut ca un trsnet pe capul bietilor deputati ai Ligii. Peste dou zile, prof.
Sumuleanu, care ntre timp venise de la Iasi, a fcut o comunicare Camerei, isclit si
de ceilalti deputati: Ion Zelea-Codreanu, Valer Pop, Dr. Haralamb Vasiliu, Prof.

Crlan, prin care afirmau c declaratia prof. Cuza, n orice caz, e prematur, deoarece
statutele prevd c excluderile se pronunt de comitet. n cazul de fat comitetul habar
nu avea de aceast chestiune. El nu cunostea ni ci o vin acestui om, dar nu cerea s
fie eliminat. Comitetul cerea ca omul s fie nti judecat, ca s se poat apra. Cereau,
prin urmare, s se respecte statutul; s se respecte legea pe care au jurat toti. n acelasi
timp s-au fcut interventii n acest sens la profesorul Cuza.
Rezultatul acestor interventii:
Toti semnatarii sunt eliminati din "Liga Aprrii Nationale Crestine", n frunte cu
prof. universitar Sumuleanu si cu tatl meu, unii dintre acestia avnd merite de munc
si de jertf la formarea acestei ligi mai mari dect nsusi prof. Cuza. Prof. Sumuleanu
era nsusi vicepresedintele Ligii. Si acestia dati afar tot fr nici o judecat; fr a li
se spune ceva, fr a fi fost ntrebati.
Dup prerea mea, procedarea prof. Cuza, n calitate de presedinte al organizatiei,
cruia i incumba datoria de a avea cea mai mare grij pentru viata organizatiei, si cea
mai mare atentie la orice msur n stare s-i pericliteze existenta, a fost fundamental
gresit. n fond nedreapt si cu totul ne le loculei, mai ales avnd n vedere persoanele
n joc. Era nsusi comitetul de conducere al Ligii. Erau creatorii acestei organizatii.
Msura era nejudecat, fiindc profesorul Cuza n-a prevzut consecintele care
decurgeau din ea, pentru miscare. Imediat dup ac east eliminare se scoate "Aprarea
National" prin care se afirm, c acesti oameni n frunte cu prof. Sumuleanu si Ion
Zelea-Codreanu s-au vndut jidanilor, rspndindu-se n toat masa Romnilor
aceast insinuare.
Prof. Sumuleanu, prieten nedesprtit de un sfert de veac, om de o corectitudine
exemplar, a fost oribil si incalificabil atacat n "Aprarea National" de sub directia
si ndrumarea D-lui Cuza. Umbla pe strad coplesit de durere, sub acuzatia de trdare.
Atunci prof. Sumuleanu a scos, drept rspuns, o brosur intitulat "Miselia unor
prieteni". De data aceasta, prof. Cuza, dup prerea mea, nu numai c a fost nedrept, a
fost mai mult dect nedrept. Eliminatii, la rndul lor, au gresit, scotnd manifeste cu
atacuri deopotriv de nedrepte, dar greseala acestora, era consecinta
greselii profesorului Cuza.
Toate acestea se petreceau n durerea sfsietoare a tuturor lupttorilor si n marea
satisfactie si btaie de joc a jidnimii. Eu am sosit n acest moment. n Parlament se
judeca chestiunea d ac deputatii dati afar din Lig si pierd mandatele de
parlamentari.
M ntreb si acum: Oare profesorul Cuza, cnd a luat aceste msuri a fost victima
unor sugestii sau a unor intrigi, sau asa a judecat singur, c e bine?
Peste cteva zile, intervenindsi ceilalti din afar, nmrmuriti de msurile profesorului
Cuza si cernd s se mpace lucrurile, prin revenirea asupra eliminrilor fcute si prin
respectarea dispozitiilor statutare, ne pomenim cu o a treia msur prin care sunt
considerati eliminati si acestia. Printre ei erau: Generalul Macridescu, prof. Traian
Brileanu, Hristache Solomon, prof. Ctuneanu etc.

Prin lume se mprstia sistematic zvonul, c toti cei eliminati s-au vndut jidanilor.
Printre agentii activi n mprstierea acestor zvonuri: Colonelul Neculcea si Liviu
Sadoveanu, unul mna dreapt si altul cea stng a profesorului Cuza.
Eliminatii s-au constituit atunci n "Liga Aprrii Nationale Crestine-Statutare", voind
s spun prin aceast denumire, c ei se pstreaz n cadrul statutului. n acest timp
profesorul Cuza convoac la Iasi, n sala Bejan, o mare adunare national, la care iau
parte vreo mie de oameni si care ratific eliminrile pe baza c s-au vndut jidanilor.
M opresc aici si nu trec la observatii asupra celor ce se scriau, fie de o tabr, fie de
alta, considernd, att ct am consemnat, ca fiind suficient pentru ntelegerea situatiei
miscrii n acea vreme. Att doar as vrea s adaug: c timpul (au trecut nou ani) a
dovedit c prof. Cuza a gresit; pentru c, nici p rof. Sumuleanu, asa de crunt lovit n
onoarea lui, nu s-a vndut jidanilor, nici tatl meu care a primit lovituri aproape
mortale din partea puterii iudaice (de care prof. Cuza nu s-a nvrednicit), nici
Generalul Macridescu, nici prof. Gvnescul, nici pro f. Traian Brileanu, nici prof.
Ctuneanu, nici Dr. Vasiliu, nici prof. Crlan, nici preotul Mota etc.
Ani dup aceea, dup ce dezastrul s-a ntins ca un pustiu peste Lig, a venit prof.
Cuza la vechiul su prieten, prof. Sumuleanu, pe care l lovise asa de crud, si i-a spus:
Drag Sumulene, n-am nimic cu tine. Hai s ne mpcm!
Profesorul Sumuleanu ns, s-a ntors si plecnd i-a zis:
E prea trziu.
Nu pentru c prof. Sumuleanu n-a vrut s ierte o lovitur crud, pe care o primise, ci
pentru c jos, era cenusa unei miscri si a unor sperante romnesti.
CUM AM PROCEDAT N FATA ACESTEI SITUATII
Am sosit din Franta, n mijlocul acestui dezastru care se abtuse peste miscarea
national, cu intentia de a se salva ceea ce se mai putea salva. Am convocat la Iasi, n
cea mai mare grab, grupul "Vcresti", si o parte din conductorii tineretului
universitar din cele patru centre.
Intentia mea a fost s localizez dezbinarea produs, realiznd un bloc al tineretului. S
fac imposibil coborrea n spre tineret a atmosferei de vrjmsie care mcina
rndurile btrnilor. Dup cum era si natural, acest bloc voiam s-l bazez, n primul
rnd, pe constiinta, c dezunirea si ura dintre noi nsemneaz moarte pentru miscarea
national. Odat, acest bloc nfptuit, voiam ca s ne ndreptm spre liniile care
ardeau ale btrnilor si prin interventii, fcnd cele mai hotrte presiuni pentru
reabilitarea unittii, s putem salva situatia.
Planul meu ns a czut. Tineretul era deja cuprins de flcrile mistuitoare ale
nvrjbirii, nct la Iasi propunerea mea, cu toate legturile care existau ntre mine si
acest tineret, n-a gsit nici un rsunet n inimi. Si aceasta cu att mai mult cu ct la
conducerea studentimii din Iasi, care ar fi putut da n aceste ceasuri se mnalul unei
directii salvatoare, se ridicase o serie de elemente slabe, cu porniri sufletesti spre ru.

Din tot tineretul n-a rmas n picioare n jurul acestei propuneri, dect vechiul grup de
la Vcresti. Si pe lng el ctiva tineri studenti ieseni, n numr de 10-12, printre care
din cei mai vechi: Ion Blnaru, Ion Bordeianu, Victor Silaghi, iar din cei mai noi, un
grup de Ardeleni n frunte cu Ion Banea, Emil Eremeiu, Misu Crisan. Din tot tineretul,
att rmsese n jurul nostru.
Mi-am continuat planul. Am plecat la Bucuresti cu ntregul grup ca s m prezint
celor dou fractiuni. Ne-am prezentat nti "Statutarilor", cerndu-le s fac orice
sacrificii pentru a putea restabili unitatea miscrii. Dup cteva ore, ei au consimtit la
reunire, fiind gata a face sacrificii, dar cernd ca pe viitor s se respecte statutul.
Dup aceasta ne-am prezentat profesorului Cuza. El ns, n urma rugmintilor si
argumentrilor noastre, a refuzat. Discutia avut cu acest prilej e bine s n-o mai
redau.
Am plecat. n sufletele noastre se coborse pustiul. Tot ce se ridicase, toat strlucirea
de ieri a acestei miscri nu venise ca un dar al norocului. Totul crescuse din lupt
purtat, pas cu pas, si metru cu metru. ngrmdisem hotrri grele peste hotrri,
nfrunta sem primejdii peste primejdii, riscuri peste riscuri, dureri fizice si morale,
care de care mai sfredelitoare, sntate din sntatea noastr, snge din sngele
nostru, lupt si jertf cu fiecare zi.
Acum totul se prefcea n scrum.
LEGIUNEA ARHANGHELUL MIHAIL
n fata situatiei de mai sus, m-am hotrt s nu merg nici cu o tabr, nici cu
cealalt. Nici s m resemnez, ci s ncep organizarea tineretului pe rspunderea mea,
dup sufletul si capul meu si s continui lupta iar nu s capitulez.
n mijlocu l acestor frmntri si ceasuri de rscruce ne-am adus aminte de icoana
care ne-a ocrotit n nchisoarea Vcresti.
Ne-am hotrt s strngem rndurile si s continum lupta sub protectia Sfintei
Icoane. n acest scop, ea a fost adus la cminul nostru din Iasi, din altarul bisericii
Sfntul Spiridon, unde o lsasem cu trei ani n urm.
La aceste gnduri, grupul "Vcresti" s-a alturat imediat. Peste cteva zile am
convocat la Iasi pentru Vineri 24 iunie 1927, ora zece seara, n camera mea din str.
Florilor No.20, pe Vcresteni si pe putinii studenti care mai rmseser legati de
noi. Intr-o condic, cu cteva minute nainte, scrisesem urmtorul ordin de zi,
numerotat cu No.1:
"Astzi, Vineri 24 iunie 1927 (Sf. Ioan Boteztorul), ora zece seara, se
nfiinteaz: "LEGIUNEA ARHANGHELULUI MIHAIL", sub conducerea mea.
S vin n aceste rnduri cel ce crede nelimitat. S rmn n afar cel ce are
ndoieli.
"Fixez ca sef al grzii de la Icoan pe Radu Mironovici."
Aceast prim sedint a durat un minut, adic att ct am citit ordinul de mai sus,
dup care cei prezenti s-au retras, rmnnd ca s cugete dac se simt destul de
hotrti si tari sufleteste, pentru a psi ntr-o asemenea organizatie, unde nu era nici
un program, singurul program fiind viata mea delupte de pn atunci si a camarazilor
mei de nchisoare. Chiar si pentru cei din grupul "Vcresti" am lsat timp de gndire

si de cercetare a constiintei lor, pentru a vedea dac nu au vreo ndoial sau rezerv
deoarece psind aici vor trebui toat viatalor s mearg nainte fr nici o sovire.
Intima noastr stare sufleteasc din care s-a nscut Legiunea a fost aceasta: nu ne
interesa dac vom birui, dac vom cdea nfrnti sau dac vom muri. Scopul nostru
era altul: de a merge nainte, uniti. Mergnd mpreun, uniti, cu Dumnezeu nainte si
cu dreptatea neamului romnesc, orice soart ne-ar fi druit, nfrngerea sau moartea,
ea va fi binecuvntat si va da roade pentru neamul nostru. Sunt nfrngeri si sunt
morti care trezesc un neam la viat, dup c um sunt si biruinte dintre acelea care-l
adorm, spunea profesorul Iorga, odat.
***
n aceeasi noapte si n aceeasi condic, am redactat o scrisoare ctre profesorul
Cuza si alta ctre Profesorul Sumuleanu. A doua zi la 10 dimineata, ne-am adunat toti
"Vcrestenii", si am plecat la profesorul Cuza, acas, n str. Corescu No. 3.
Dup attia ani de lupte si grele ncercri, mergeam acum s ne lum rmas bun de
la profesorul Cuza si s-i cerem s ne dezlege de jurmintele pe care le-am depus.
Profesorul Cuza ne-a primit n aceeasi camer n care m botezase pe mine cu 28
ani n urm. Aici el, stnd n picioare de o parte a biroului, iar noi de cealalt parte, iam citit urmtoarea scrisoare:
"Domnule Profesor,
Am venit acum pentru cea din urm dat la Dvs. ca s ne lum rmas bun si s v
rugm s ne dezlegati de toate jurmintele depuse.
Pe calea care mergeti acum, noi nu v mai putem urma, deoarece nu mai credem
ntr-nsa. A merge fr credint nu putem, deoarece, nou, credinta ne-a dat tot
avntul n lupt.
Rugndu-v s ne dezlegati de jurminte, noi rmnem s luptm singuri, dup
cum ne va conduce mintea si inima noastr".
Profesorul Cuza ne-a vorbit apoi n felul urmtor:
Dragii mei, v dezleg de jurmintele pe care le-ati depus si v sftuiesc, ca
mergnd n viat, de acum nainte singuri, s nu cumva s faceti greseli. Pentru c,
mai ales n politic, greselile se pltesc scump. Iat, aveti n fat greselile pe care le-a
fcut n politic Petre Carp si care i-au fost fatale.
Eu , din partea mea, v doresc tot binele n viat. Dup aceasta ne-a ntins mna si am
plecat.
*
Asa am crezut noi c este corect s procedm si c aceasta este calea de onoare pe
care ne obliga s mergem numele nostru de lupttori.
De acolo amtrecut la profesorul Sumuleanu, n str. Sulescu si i-am citit si lui o alt
scrisoare, cam n aceeasi termeni, prin care anuntam pe "Statutari", c nu-i putem nici
pe ei urma si ntelegem s ne croim de acuma: calea noastr.
***
Plecnd si de la el, am simtit n inimi singurtatea pe lume. Acum eram singuri ca
ntr-un pustiu si va trebui s ne tiem, prin propriile noastre puteri, drum n viat.

Ne-am strns si mai mult n jurul icoanei. Si cu ct greuttile ne vor asalta si

loviturile lumii vor curge mai grele peste noi, cu att vom sta mai mult sub scutul
Sfntului Arhanghel Mihail si la umbra sabiei lui. El nu mai era pentru noi o
fotografie pe o icoan, ci l simteam viu. Acolo la icoan, fceam de gard cu
schimbul, zi si noapte,cu candela aprins.
MATERIA
Cnd ne-am adunat de la cmin cu totii, noi cinci si nc vreo zece studenti din anul I
si II si cnd am voit s scriem cteva scrisori, vestind hotrrea noastr d-lui
Hristache Solomon si altora, abia atunci ne-am dat seama ct suntem de sraci, pentru
c toti la un loc nu aveam bani nici mcar ct ne trebuiau pentru plicuri si mrci. Pn
atunci ne duceam, de cte ori aveam nevoie, la btrni si ceream. De acum nainte nu
mai avem de unde cere. S pornesti la o organizatiepolitic fr nici un ban. Era si o
greutate si o cutezant. n acest secol, n care materia este atotstpnitoare, n care
nimeni nu porneste la ceva ct de mic fr s se ntrebe mai nti "cti bani are",
Dumnezeu a vrut s arate, c, n lupta si biruin ta legionar, materia n-a jucat nici un
rol.
Prin gestul nostru cuteztor, ne desolidarizm de o mentalitate atotstpnitoare peste
veac si peste lume. Ucidem n noi o lume, pentru a nlta o alta pn la cer. Domnia
absolut a materiei era rsturnat, pentru a fi nlocuit cu domnia spiritului, a valorilor
morale.
Nu negam si nu vom nega existenta, rostul, si necesitatea materiei n lume, dar negam
si vom nega de-a pururi dreptul stpnirii ei absolute. Izbeam, asa dar, ntr-o
mentalitate n care vitelul de aur era socotit ca centru si nteles al vietii. Ne-am dat
seama c pe calea aceasta, a raporturilor rsturnate, dintre spirit si materie, am fi
sectuit n noi orice curaj, orice putere, orice credint si orice ndejde. Singura fort
moral n nceputu rile noastre nu am gsit-o dect numai n credinta nestrmutat, c
plasndu-ne n armonia originar a vietii - subordonarea materiei spiritului - vom
putea nfrnge adversittile si vom putea birui n contra puterile satanice, coalizate n
scopul de a ne nimici.
RATIUNEA
O alt caracteristic a nceputului nostru, n afar de lipsa de bani, a fost lipsa de
program. Noi nu am avut nici un program. Si acest fapt va naste desigur un mare
semn de ntrebare. Organizatie politic fr nici un program izvort din ratiune, din
capul unui om sau al mai multora? Dar nu ne-am legat mpreun cei ce cugetam la
fel, ci acei ce simteam la fel. Nu cei ce aveam acelasi fel de a gndi, ci acei ce aveam
aceeasi constructie sufleteasc. Era un semnal c statuia unei alte zeite - Ratiunea - va
fi sfrmat. Pe aceea pe care o ridicase lumea n contra lui Dumnezeu, noi, fr a o
arunca si dispretui, vom pune-o acolo unde e locul ei, n slujba lui Dumnezeu si a
rosturilor vietii. Dac nu aveam, asa dar, nici bani, nici programe, aveam n schimb pe
Dumnezeu n suflete si el ne insufla puterea nebiruit a credintei.
N CONTRA MISELIEI

Aparitia noastr a fost salutat cu un uragan de ur si de ironii. Cele dou tabere ale
Ligii au rupt raporturile cu noi. Studentii de la Iasi ne-au prsit toti, iar atacurile
"Cuzistilor", date pn acum mpotriva "Statutarilor", se vor ndrepta de acum si se
vor nfige ca niste sgeti n inimile noastre. Nu ne vor durea rnile sgetilor, ci vom
rmne ngroziti de ceea ce vom descoperi n oameni. n scurt, vom fi rspltiti si
onorati pentru tot ce fcusem noi pn acum, cu cele mai grele ofense si vom primi
peste obraz lovitur dup lovitur. Nu vom simti numai ura, dar vom vedea n toat
goliciunea lor, lipsa de caracter si incorectitudinea sufleteasc. n curnd vom deveni
"exploatatori ai ideii nationale", n interesul persoanelor noastre. Nu credeam c acei
ce se bteau acum un an cu pumnii n piept, cernd rsplat pentru pretinsele lor
suferinte, vor avea acum si acest curaj de a ne arunca n fas ofensa de mai sus. n
curnd se va afla c ne-am... "vndut jidanilor" si chiar se vor scrie articole pline de
insulte si vor fi trani care vor crede si oameni care ne vor ntoarce spatele. Pe
nedrept. Insulte, pe care n-au ndrznit nic iodat s ni le adreseze dusmanii, din
team, ni le aruncau acum prietenii, fr team si fr s le fie rusine.
Dac este adevrat c noi, care am trecut pe unde am trecut si ale cror trupuri au
suferit ce au suferit, am fi n stare de asemenea infamie, de a ne vinde n grup la
inamic, atunci nu rmne dect s se pun dinamit acestui neam si s fie aruncat n
aer. Nu merit s mai triasc un neam care a nscut si a crescut la snul su
asemenea copii.
Dar dac nu-i adevrat, cei ce le inventeaz si le colporteaz sunt niste misei, care
seac ncrederea natiei n propriul ei viitor si destin. Pentru acestia nici o pedeaps din
partea trii nu este prea mare.
Ce ncredere s mai aib neamul acesta n biruinta si viitorul lui, dac n toiul luptei
grele pe care o duce aude c noi, copiii, pe care el ne-a ridicat n bratele lui, punndusi n noi ndejdile cele mai sfinte, l-am vndut.
Las acele zile numai n amintirea acelor ce le-au trit. Lor, camarazilor mei de
atunci, martori ai acelor ceasuri, le-am spus:
S n-aveti team de acesti pigmei, cci cine are asemenea suflet, nu poate niciodat
birui. Pe acestia i veti vedea odat cznd n genunchi la picioarele voastre. S nu-i
iertati. Pentru c nu vor face-o din constiinta pcatului svrsit, ci dintr-o miselie. Iar
acum de s-ar cobor peste noi iadul cu toate duhurile lui necurate, neclintiti pe pozitie,
l vom nvinge.
Pn la acea dat vzusem fiara din om. Acum am vzut miselul din om. Pziti-v
pe voi si copiii de azi si de mine ai neamului romnesc si ai oricrui neam din lume,
de aceast racil ngrozitoare: miselia.
Toat inteligenta, toat nvttura, toate talentele, toat educatia nu ne vor servi la
nimic, dac vom fi misei.
nvtati pe copii vostri s nu ntrebuinteze miselia nici n contra prietenului si nici n
contra celui mai mare dusman al lor. Cci nu vor nvinge, ci vor fi mai mult dect
nvinsi, vor fi striviti. Nici n contra miselului si a armelor lui miselesti s nu
ntrebuinteze miselia, pentru c de vor nvinge, nu va fi d ect un schimb de persoane.
Miselia va rmne neschimbat. Miselia nvinsului va fi nlocuit cu miselia
nvingtorului. n esent, aceeasi miselie va stpni peste lume. ntunericul miseliei

din lume nu poate fi alungat prin alt ntuneric, ci numai prin l umina pe care o aduce
sufletul viteazului, plin de caracter si onoare.
***
Si totusi, prin acest baraj de ur si de miselie, au venit la noi, din prima zi, ca la un
liman dttor de ndejde: Hristache Solomon, omul acela de mare cuvnt si de mare
onoare, inginerul Clime, inginerul Blnaru, avocatul Mille Lefter, Andrei C. Ionescu,
Alexandru Ventonic, Dumitru Ifrim, Costchescu, Ion Butnaru, ierodiaconul Isihie
Antohie etc. Toti distinsi si vechi lupttori n Lig, mi fceau acum impresia unor
naufragiati, al cror vapor se scufundase n largul mrii, iar ei soseau obositi si
turburati pe mica noastr insul, unde vor gsi si liniste sufleteasc si ncredere n ziua
de mine.
Generalul Macridescu ne-a spus:
Desi btrn, voi merge cu voi si v voi ajuta, cu o singur conditie: s nu mai
ntindeti mna acestor oameni, lipsiti de onoare, pentru c aceasta m-ar degusta peste
msur si mi-as pierde toate iluziile.
Prof. Ion Gvnescul a nceput s se intereseze de noi si de ceea ce fceam.
NCEPUTURI DE VIAT LEGIONAR
Patru linii brzdeaz mica noastr viat initial:
1. Credinta n Dumnezeu. Toti credeam n Dumnezeu. Nu era nici un ateu printre noi.
Cu ct eram mai ncercuiti si mai singuri, cu att preocuprile noastre se ridicau mai
mult spre Dumnezeu si spre contactul cu mortii nostri si ai neamului. Aceasta ne
ddea o trie invincibil si o senintate luminoas n fata tuturor loviturilor.
2. ncrederea n misiunea noastr. Nimnuia nu i se putea servi nici cel mai mic
argument despre posibilitatea victoriei. Eram asa de putini, asa de tineri, asa de sraci,
asa de urti si de urmriti de toat lumea, nct toate argumentele scoase din starea de
fapt pledau contra unor perspective de biruint. Totusi mergeam nainte, datorit
numai ncrederii n rosturile noastre, o ncredere nelimitat n steaua noastr si a
neamului.
3. Dragostea dintre noi. Unii ne cunosteam mai dinainte, avnd mari legturi
sufletesti, altii ns erau copii, studenti n primul sau al doilea an, pe care nu-i
cunoscusem niciodat. Din cele dinti zile s-a stabilit ntre noi toti o legtur de
dragoste ca si cum am fi fost din aceeasi familie si ne-am fi cunoscut de mici copii.
Era nevoie de un echilibru interior pentru a putea rezista. Dragostea dinuntru trebuia
s fie de aceeasi intensitate si fort, cu presiunea noianului de ur din afar. Viata
noastr n acest cuib nu era o viat oficial si rece, cu distant ntre sef si soldat, cu
teatru, cu declaratii retorice si ifose de sefie. Cuibul nostru era cal d. Raporturile
dintre noi erau absolut familiare. Cineva nu intra aici ca ntr-o cazarm rece, ci ca n
casa lui, ca n familia lui. Aici nu venea numai pentru a primi ordine. Aici gsea o
raz de dragoste, un ceas de liniste sufleteasc, un cuvnt de ncurajare, o mngiere,

un ajutor la nenorocire sau la nevoie. Din partea legionarului nu se cerea att

disciplin, n sens de cazarm, ct bun cuviint, devotament si zel la lucru.
4. Cntecul. Probabil, nepornind pe drumul ratiunii, cu alctuire de programe, discutii
contradictorii, argumentri filosofice, conferinte, singura posibilitate de manifestare a
strii noastre luntrice, era cntecul. Cntam acele cntece n care simtmintele
noastre si gseau multumire.
"Pe o stnc neagr", cntecul lui Stefan cel Mare, a crui melodie, se spune, c s-a
pstrat din timpul lui, din generatie n generatie. Se spune c n sunetul acestei
melodii intra Stefan triumftor n cetatea sa de la Suceava, acum 500 de ani. Cnd l
cntam, simteam trind acele vremuri demrire si de glorie romneasc, ne afundam
n cinci sute de ani de istorie si triam cteva clipe acolo n contact cu vechii soldati si
arcasi ai lui Stefan si nsusi cu el.
"Ca un glob de aur", cntecul lui Mihai Viteazu. Cntecul lui Avram Iancu; "S sune
iarsi goarna", cntecul Scolii Militare de Infanterie de la 1917. "Sculati soldati",
compus de Justin Iliesu si de Istrati, pe care noi l-am proclamat Imn al Legiunii etc.
*
Pentru a putea s cnti, ti trebuie o anumit stare sufleteasc. O armonie n sufletul
tu. Cel ce merge s fure pe cineva, acela nu poate cnta. Nici cel ce merge s fac o
nedreptate. Nici cel al crui suflet e ros de patimi si de vrjmsie fat de camaradul
su. Si nici acela al crui suflet e sterp de credint.
De aceea, voi, legionari de azi sau de mine, de cte ori veti avea nevoie de a v
orienta n spiritul legionar, s v rentoarceti la aceste patru linii de nceput, care stau
la baza vietii noastre. Iar cntecul v va fi un ndreptar. De nu veti putea cnt a, s stiti
c este o boal care v roade n adncul fiintei voastre sufletesti sau c vremea v-a
turnat pcate peste sufletul curat; iar dac nu le veti putea vindeca, s v dati de o
parte si s lsati locul vostru, celor ce vor putea cnta.
Ducndu-neviata pe liniile de mai sus, chiar din primele zile am nceput s actionm.
Am fixat sefi, care primeau si ddeau ordine.
N-am pornit prin cine stie ce mari actiuni. n msura n care ni se puneau problemele
n fat, noi le rezolvam.
Cea dinti actiune a fost aranjarea camerei din cmin, n care era icoana Sfntului
Arhanghel Mihail. Ne-am vruit-o singuri, am splat pe jos. Legionarele au nceput s
coas perdelute. Apoi, legionarii au scris mai multe maxime strnse de mine. Acestea
erau luate, fie din Sfnta Scriptur, fie din alte scrieri. Cu ele am mpodobit peretii.
Iat o parte din ele:
"Dumnezeu care ne poart cu carul lui de biruint".
"Cel ce va birui... Eu voi fi Dumnezeul lui".

"Cel ce n-are sabie s-si vnd haina si s-si cumpere".

"Luptati cu vitejie pentru credint".
"Feriti-v de poftele crnii, care omoar sufletul"
"Fiti treji".
"Nu alunga eroul din tine".
"Frati la bine... si la ru".
"Cine stie s moar, nu va fi rob niciodat".
"Astept nvierea Patriei mele si nimicirea cetelor de vnztori" etc.
n timp de o sptmn, sediul nostru era aranjat. O a doua msur a fost de alt
natur: atitudinea noastr fat de atacurile din afar. Nu rspundeam. Era ceva greu
pentru toti. Ni se sfsia fiinta noastr moral. Era ns timpul eroismului rbdrii.
O alt msur: nimeni nu va cuta s conving pe cineva pentru a-l determina s se
fac legionar. Obisnuita tragere de mnec si pescuire de membri, nu mi-au plcut
niciodat. Sistemul este si a rmas contrar, pn n ziua de astzi, spiritului legionar.
Noi ne vom fixa punctul de vedere si att. Cine va voi, va veni. Si va intra, dac va fi
primit.
Dar cine venea? Veneau oameni de aceeasi esent sufleteasc cu noi. Multi? Foarte
putini. La Iasi, dup un an eram cu doi sau trei, mai multi dect n prima zi. Din tar
ns, erau mai multi si se nscriau n msura n care se afla de existenta noastr. Toti
acei care veneau la noi aveau dou linii distincte care le puteai vedea clar:
1. O mare corectitudine sufleteasc.
2. Lipsa de interes per sonal. La noi nu se putea cstiga nimic. Nici o perspectiv
surztoare nu se deschidea. Aici toti, nu aveau dect de dat: suflet, avere, viat,
capacitate de dragoste si ncredere.
Chiar dac se strecura vreun incorect sau vreun interesat, nu putea rmne printre
noi. Nu-si gsea mediul prielnic aici. Iesea automat. Peste o lun, un an, doi sau trei,
retrgndu-se, dezertnd sau trdnd.
PROGRAMUL NOSTRU
Cuibul acesta de tineri era primul nceput de viat legionar. Era prima piatr din
temelie. Trebuia pus pe pmnt sntos. De aceea nu am spus:
S mergem s cucerim Romnia! Plecati prin sate si strigati:
S-a fcut o nou organizatie politic, nscrieti-v cu totii ntr-nsa.
N-am fcut un nou program politic, pe lng celelalte zece existente n Romnia,
toate "perfecte" n constiinta autorilor si partizanilor lor, si nu am trimis pe legionari

cu el s-l fluture prin sate, chemnd oamenii s se alture acestuia pentru a salva tara.
Si din acest punct de vedere ne vom deosebi fundamental de toate celelalte
organizatii politice, plus cuzismul. Toti cred c tara moare din lips de programe
bune. Si de aceea si alctuiesc cte un program perfect nchegat si pleac cu el s
adune oameni. De aceea toat lumea ntreab:
Ce program ai?
Tara aceasta piere din lips de oameni, nu din lips de programe. Aceasta este
prerea noastr. C deci, nu programe trebuie s crem, ci oameni, oameni noi. Pentru
c asa cum sunt astzi, oamenii crescuti de politicianism si infectati de influenta
iudaic, vor com promite cele mai strlucite programe.
Acest fel de om, care trieste astzi n politica romneasc l-am mai ntlnit n
istorie. Sub domnia lui au murit natiuni si s-au drmat state.
Cel mai mare ru pe care ni l-au fcut jidanii si politicianismul, cea mai mare
primejdie national la care ne-au expus acestia, nu st nici n acapararea bogtiilor
solului si subsolului romnesc, nici chiar n tragica desfiintare a clasei de mijloc
romnesti, nici n numrul mare al lor n scoli, profesiuni libere etc., sinici chiar n
influenta pe care o exercit asupra vietii noastre politice, desi fiecare n parte sunt
primejdii de moarte pentru neam. Cea mai mare primejdie national st n aceea de a
ne fi diformat, de a ne fi desfigurat structura noastr rasial daco- roman, dnd
nastere acestui tip de om, crend aceast cztur, aceast strpitur moral:
politicianul care nu mai are nimic cu nobletea rasei noastre; care ne dezonoreaz si ne
omoar.
Dac acest tip de om va continua s mai conduc aceast tar, neamul romnesc va
nchide ochii pentru totdeauna si Romnia se va prbusi, cu toate strlucitele
programe cu care "smecheria" degeneratului va sti s ung ochii multimilor
nenorocite. Dintre toate relele pe care ni le-a adus invazia jidneasc, acesta este cel
mai ngrozitor!
***
Toate popoarele cu care am venit n contact si ne-am luptat noi, Romnii, de la
nvlirea barbarilor si pn astzi, ne-au atacat pe linie material, fizic si politic,
lsndu-ne intact fiinta moral din care, mai devreme sau mai trziu, a izbucnit
biruinta noastr, sfrmarea jugului strin. Chiar dac s-au asezat n numr mare peste
noi, chiar dac ne-au luat toate bogtiile, chiar dac ne-au stpnit politiceste. Este
pentru prima dat n istoria noastr, si de aceea ne simtim dezarmati si cdem nvinsi,
cnd Romnii se ntlnesc cu un neam, care nu-i atac cu sabia, ci cu armele proprii
rasei iudaice cu care izbesc si paralizeaz mai nti instinctul moral al neamurilor,
mprstiind n mod sistematic toat e bolile morale si distrugnd astfel orice posibilitate
de reactiune. De aceea piatra unghiular de la care porneste Legiunea este omul:
nu programul politic. Reforma omului, nu reforma programelor politice.
"Legiunea Arhanghelul Mihail" va fi, prin urmare, mai mult o scoal si o oaste dect
un partid politic.
Poporul romn, n aceste zile ale lui, nu are nevoie de un mare om politic, asa cum
gresit se crede, ci de un mare educator si conductor, care s biruiasc puterile rului
si s zdrobeasc tagma celor ri. Pentru aceasta ns, el va trebui s biruiasc mai nti
rul din el si din ai lui.
Din aceast scoal legionar va trebui s ias un om nou, un om cu calitti de erou.

Un urias n mijlocul istoriei noastre, care s lupte si s biruiasc mpotriva tuturor

dusmanilor Patriei, lupta sa si biruinta sa trebuind s se prelungeasc si dincolo,
asupra inamicilor nevzuti asupra puterilor rului. Tot ce-si poate imagina mintea
noastr mai frumos ca suflet, tot ce poate rodi rasa noastr mai mndru, mai n
alt, mai drept, mai puternic, mai ntelept, mai curat, mai muncitor si mai viteaz,
iat ce trebuie s ne dea scoala legionar! Un om, n care s fie dezvoltate, pn
la maximum, toate posibilittile de mrire omeneasc ce se afl sdite de
Dumnezeu n sngele neamului nostru.
Acest erou iesit din scoala legionar, va sti s fac si programe, va sti s rezolve si
problema jidneasc, va sti s dea si o bun organizare statului, va sti s conving si
pe ceilalti Romni; iar dac nu, va sti s nving, cci pentru aceasta este erou.
Acest erou, acest legionar al vitejiei, al muncii, al drepttii; cu puterile lui
Dumnezeu nfipte n suflet, va duce neamul nostru pe cile mririi lui.
***
Un nou partid politic, fie el chiar cuzist, nu poate s dea dect cel mult un nou
guvern si o nou guvernare; o scoal legionar ns, poate s dea trii acesteia un
mare tip de romn. Poate s ias din ea ceva mare, cum n-a mai fost, care s frng n
dou ntreaga noastr istorie, si s pun temeliile nceputului unei a lte istorii
romnesti, la care acest popor are dreptul, datorit suferintelor si rbdrii lui milenare,
precum si curteniei si nobletei sale sufletesti, cci este, poate, singurul popor din
lume, care, n toat istoria sa, n-a cunoscut pcatul robirii, n clcrii, sau nedrepttirii
altor popoare.
***
Vom crea un mediu sufletesc, un mediu moral n care s se nasc si din care s se
hrneasc si s creasc omul erou. Mediul acesta trebuie izolat de restul lumii prin
ntrituri sufletesti ct mai nalte. Trebuie aprat de toate vnturile patimilor, care
nmormnteaz natiunile si ucid indivizii.
Dup ce legionarul se va fi dezvoltat ntr-un astfel de mediu, n cuib, n tabra de
munc, n nsti organizatia si n familia legionar, va fi trimis n mijlocul lumii: s
triasc, pentru a nvta s fie corect; s lupte, pentru a se nvta viteaz si tare; s
munceasc, pentru a se nvta muncitor, iubitor de toti cei ce muncesc; s sufere,
pentru a se oteli; s se jertfeasc, pentru a se deprinde cu depsirea propriei lui
persoane, slujindu-si neamul.
Oriunde se va duce, va crea un mediu nou de aceeasi natur. Va fi un exemplu. Va
face alti legionari. Si lumea, n cutarea unor zile mai bune, l va urma.
Cei nou veniti vor trebui s triasc n respectul acelorasi norme de viat legionar.
Toti la un loc, n aceeasi oaste, vor fi o fort, care va lupta si va birui. Aceasta va fi
"Legiunea Arhanghelul Mihail".
PRIVELISTI DIN VIATA PUBLIC ROMNEASC
n cele ce urmeaz nftisez n cteva linii aspectul general al vietii noastre publice
n mijlocul si n contra creia se nfiripa organizatia "Arhanghelul Mihail".
Guvernul Averescu czuse de vreo lun. La 7 iulie 1927 au venit liberalii. Au fcut
alegeri noi. Ca de obicei guvernul a avut majoritate. Totusi el avea de nfrnt, prin
orice mijloace, marele curent popular nscut n jurul Partidului national-trnesc.

Biata mas a poporului romn alerga de la partid la partid, de la promisiune la

promisiune, legndu-si de fiecare, cu credinta ei secular, cele mai c urate ndejdi, dar
ntorcndu-se nselat si amrt, cu toate sperantele zdrobite, cnd de la unul, cnd
de la altul. Aceasta, pn cnd va ntelege odat, c a intrat n mna unor cete puse pe
cstig si pe prad.
Erau trei partide mai mari: liberal, averescan si national trnesc. Pe lng ele si
altele mai mici.
n fond, nu exista ntre ele nici o deosebire. Numai formele si interesele personale le
deosebeau. Acelasi lucru sub alte forme. Nu aveau nici mcar justificarea unor preri
deosebite. Singurul lor mobil sufletesc adevrat era: religia interesului personal, pe
deasupra oricror dureri ale trii si a oricror interese ale neamului. De aceea
spectacolul luptelor politice era dezgusttor. Fuga dup bani, dup situatii personale,
dup avere si plceri, dup prad, ddea un aspect de dusmnie neasemuit, acestor
lupte. Partidele apreau ca adevrate cete organizate care se nvrjbeau, se mncau si
se luptau unele cu altele pentru prad.
Numai lupta pentru neam sau pentru orice ideal, care depseste interesul, egoismul
si poftele personale, este blnd, cuviincioas, nobil si fr dezlntuire oarb de
patimi. n ea poate fi pasiune, dar nu patim oarb si josnic.
Aspectul de vrjmsie si de josnicie al acestor lupte putea fi o dovad suficient, c
ele nu se ddeau n lumea unui ideal nalt si sfnt si nici n aceea a principiilor, ci n
adncul cel mai trist al celor mai nerusinate interese personale.
Lumea politicienilor trieste n lux si n petreceri scandaloase, n imoralitatea cea mai
dezgusttoare, pe spinarea unei tri din ce n ce mai demoralizat. Cine s se mai
ocupe de nevoile ei?
Politicienii acestia cu familiile si cu agentii lor, au nevoie de bani. Bani pentru
petrecere, bani pentru a-si ntretine clientela politic, bani pentru voturi, bani pentru
cumprarea de constiinte omenesti. Rnd pe rnd, cetele lor se vor npusti si vor
spolia tara. Aceasta va nsemna, n ultim analiz, guvernarea ei, opera de guvernare.
Vor sectui bugetele statului, ale prefecturilor, primriilor. Se vor nfige ca niste
cpusi n consiliile de administratie ale tuturor ntreprinderilor, de unde vor ncasa
tantieme, de zeci de milioane, fr nici o munc, din sudoarea si din sngele
muncitorului istovit. Vor fi ncadrati n consiliile bancherilor jidani, de unde vor primi
jetoane, de alte milioane si zeci de milioane, ca pret al vnzrii lor de neam. Vor da
nastere la afaceri scandaloase care vor ngrozi lumea. Coruptia se va ntinde n viata
public a trii ca o plag, de la
cel mai umil slujbas si pn la ministri. Se vor vinde oricui. Oricine va avea bani, va
putea s-i cumpere pe acesti monstri si prin ei tara ntreag.
De aceea, cnd tara stoars nu va mai putea s le dea bani, vor ceda consortiilor de
bancheri strini, rnd pe rnd, bogtiile pmntului si cu ele si independenta noastr
national. O adevrat pletor de oameni de afaceri se va ntinde ca o pnz peste
toat Romnia, care nu vor mai munci, care nu vor mai produce nimic, ci vor suge
vlaga trii.
Acesta este politicianismul.
Jos, sevor ntinde: mizeria, demoralizarea si dezndejdea. Vor muri copiii cu zecile
de mii, secerati de boli si de mizerii, slbindu-se astfel puterea de rezistent a
neamului n lupta pe care o duce singur n contra poporului jidnesc organizat si
sustinut de p oliticianismul nstrinat si de tot aparatul de stat.
Cei ctiva oameni politici cinstiti, cteva zeci, poate chiar conductori de partide, nu
vor mai putea face nimic. Vor fi niste biete marionete n mna presei jidnesti, a
bancherilor jidani sau strini si a propriilor lor politicieni.

Aceast batjocur, aceast demoralizare, aceast infectie, va fi sustinut, pas cu pas,

de toat falanga jidneasc, interesat la distrugerea noastr, pentru a ne lua locul n
aceast tar si a ne fura bogtiile. Prin presa ei, care a uzurpat rolul presei romnesti,
prin sute de fituici imunde, printr-o literatur atee si imoral, prin cinematografe si
teatre provocatoare la desfru, prin bnci, Jidanii au devenit stpni n tara noastr.
Cine s se opun? Astzi cnd ei sunt pregtitorii dezastrului si aparitia lor e
semnalul mortii noastre nationale, cine s le apar n fat?
***
Miscarea national zcea acum la pmnt. n alegerile acestea, Liga sczuse cu
70.000 voturi, nentrunind dect 50.000, sub 2% pe tar. Din 10 parlamentari, cti
avea ieri, azi nu mai avea nici unul.
Va trebui s vin o zi, cnd legionarul va sti s stea fat cu acest monstru, si s se
ncing cu el la lupt pe viat si pe moarte. Singur, el.
GNDURI N FATA ACESTEI LUMI
Numrul nostru mic, fat de forta urias a acestor puteri atotstpnitoare, ne fcea s
ne punem adeseori ntrebri ca acestea: Dar adic vom fi scosi n afar de lege? Dac
aceste hidre si vor da seama de ceea ce pregtim noi, ele ne vor ridica n cale toate
obstacolele si vor ncerca s ne striveasc. Ochii lor stau atintiti asupra noastr. Ei pot
s ne provoace. Am mai pornit odat tcuti si linistiti la Ungheni si am fost provocati
si dusi apoi pn n marginea prpastiei cu toate planurile noastre. Ce vom face dac
ne vor provoca? Vom scoate din nou pistoalele si vom trage pentru ca s ne
putrezeasc oasele n nchisori si planurile noastre s se sfarme? n fata acestor
perspective ce ni se deschideau, ne-a ncoltit n minte gndul retragerii n munti.
Acolo unde R omnul a primit lupta cu toate puhoaiele dusmane. Muntele e demult
legat de noi, de viata noastr. El ne cunoaste. Dect s ni se usuce trupurile si s ne
sece sngele din vine, n nchisorile urte si triste, mai bine s ne terminm viata
murind cu totiin munti, pentru credinta noastr.
Respingeam, asa dar, umilinta de a ne vedea din nou n lanturi.
Vom ataca de acolo, cobornd, n toate viesparele jidnesti. Sus, vom apra viata
copacilor si muntii de pustiire. Jos, vom mprstia moarte si mil.
Vor tr imite s ne prind si s ne omoare. Vom fugi; ne vom ascunde; vom lupta; iar
la urm, vom fi desigur, rpusi. Cci noi vom fi putini, urmriti de batalioane si de
regimente romnesti. Atunci vom primi moartea. Sngele nostru al tuturora va curge.
Acest moment va fi cel mai mare discurs al nostru adresat neamului romnesc si cel
din urm.
**
Am chemat pe Mota, Grneat, Corneliu Georgescu si Radu Mironovici, si le-am
mprtsit aceste gnduri. Trebuia s ne gndim si la zile bune si la zile rele. Trebuia
s avem solutii si s fim pregtiti pentru toate. Nimic nu trebuia s ne surprind. Vom
merge pe linia legilor trii, neprovocnd, ocolind orice provocare, nerspunznd la
nici o provocare. Cnd ns nu vom mai putea suferi, sau cnd piedici de netrecut nise
vor pune n cale, drumul nostru va trebui s fie spre munte. Nu e bine s ncercm
rscoale de mase, cci astzi ar fi mcinate cu tunul si ar fi s mprstiem numai
nenorocire si jale. Trebuie, din contr, s lucrm singuri, n numr restrns si numaipe

a noastr ntreag rspundere.

Toti au czut de acord.
Nu se poate - spuneau ei - ca sngele nostru, a douzeci de tineri, s nu
rscumpere pcatele neamului acestuia. Nu se poate ca aceast jertf a noastr s nu
fie nteleas de Romni, s nu le cutremure sufletul si constiintele si s nu fie un punct
de pornire, un punct de nviere a lumii romnesti.
Moartea noastr, n modul acesta, ar putea aduce acestui neam mai mult bine, dect
toate sfortrile zdrnicite ale vietii noastre ntregi. Dar nici politicienii, care ne vor
omor, nu vor rmne nepedepsiti.
Mai sunt altii din rndurile noastre care ne vor rzbuna. Neputnd nvinge n viat
fiind, vom nvinge murind.
Am trit, asadar, cu gndul si cu hotrrea mortii. Aveam solutia sigur a biruintei
pentru orice mprejurri. Ea ne ddea liniste, ea ne ddea trie. Ea ne va face s
zmbim n fata oricrui vrjmas si a oricror ncercri de distrugere.
ETAPELE DE DEZVOLTARE A LEGIUNII
La 24 Iunie, ne nscusem. Cteva zile mai trziu, ne-am fcut sediu. Acum simteam
nevoia unei foi. Pentru a ne lrgi mediul de influent, pentru a ne formula n ea
normele de viat si pentru a ne dirija actiunile. Ce nume s-i dm? "Generatia nou".
Nu mi-a plcut. E o definitie. Ne defineste pe noi fat de alt generatie. Dar nu-i
suficient. "Pmntul Strmosesc". Acesta s fie.
El ne nfige n pmntul trii. n pmntul n care ne dorm strmosii. Pmntul care
trebuie aprat. Acest titlu ne coboar n adnc, n lumi nedefinite. El va fi mai mult
dect o definitie, va fi o chemare permanent. Chemarea la lupt. Apelul la vitejie.
Rscolirea calittilor rzboinice ale rasei noastre.
Pe lng cele artate cu cteva pagini n urm, titlul acesta brzdeaz nc o linie n
structura sufleteasc a legionarului: vitejia. Fr aceasta un om este incomplet. Pentru
c, dac ar fi numai drept, corect, iubitor, credincios, muncitor si n-ar avea calitti
vitejesti, cu ajutorul crora s se lupte mpotriva vrjmasilor nedrepti, necredinciosi,
neiubitori si incorecti, ar muri nghitit de acestia.
Iat-ne acum si cu granitele miscrii noastre fixate. Cu un capt nfipt n pmntul
trii si cu cellalt n cer: Arhanghelul Mihail si Pmntul strmosesc.
Dar o foaie cost bani si noi nu aveam. Ce facem? S scriem printelui Mota, s neo scoat pe credit n vechea tipografia "Liberttii" de la Orstie. Rspunsul ne-a sosit
afirmativ. Printele ne va scoate foaia, iar noi urmnd s-o pltim din abonamente si
vnzare.
La 1 august 1927, a aprut No.1 din "Pmntul Strmosesc". n format de revist, cu
aparitie bilunar, avnd pe copert, la mijloc icoana Sfntului Arhanghel Mihail. n
partea stng a icoanei erau scrise urmtoarele cuvinte ce se afl pe icoana Sfntului
Arhanghel Mihail din Biserica ncoronrii de la Alba-Iulia:
"Spre inimile cele necurate care vin ntru preacurata cas a lui Dumnezeu, fr mil
ntind sabia mea".
Iar n partea dreapt, o strof din poezia lui Cosbuc: "Decebal ctre Popor":

"Din Zei de-am fi scobortori,

C-o moarte tot suntem datori

Tot una e dac-ai murit

Flcu sau mos ngrbovit
Dar nu-i totuna Leu s mori
Ori cne nlntuit!"

Dedesubt, harta pmntului romnesc n care se arat, prin puncte nnegrite, msura
invaziei jidnesti.
CONTINUTUL PRIMULUI NUMR
Cel dinti articol ntitulat "Pmntul Strmosesc", se ocup de situatia miscrii
nationale dup conflictul din Lig si caut s justifice linia noastr. El se termin cu
ndemnul: "Fata la dusman". E isclit de: Corneliu Z. Codreanu, Ion Mota, Ilie
Grneat, Corneliu Georgescu si Radu Mironovici.
Al doilea articol e isclit de mine. Are titlul : "E ceasul vostru, veniti". E o
continuare a gndurilor din primul articol.
Al treilea, e isclit de Ion Sava, un tnr lupttor de talent, fost n multe lupte din
miscarea studenteasc, alturat grupului nostru fr a fi devenit legionar. Titlul:
"Rezultatul alegerilor".
Urmeaz apoi cteva cuvinte pline de durere pentru Regele Ferdinand care se
stinsese n acele zile. Deasupra fotografiei cernite e titlul: "Regele nostru".
Urmeaz articolul lui Mota: "La icoan"
"De la Icoan si Altar am pornit, apoi am rtcit o bucat de vreme purtati de
valurile omenesti si n-am ajuns la nici un mal, cu toat curtenia impulsurilor
noastre. Acum cu sufletul greu, rzletiti, sfrtecati, ne strngem la adpost, la singura
cldur si alinare, trie si reconfortare a noastr, reaductoare de puteri, la
picioarele lui Isus, n pragul orbitoarei strluciri a cerului, la Icoan. Noi nu facem si
n-am fcut politic, o singur zi n viata noastr. Noi avem o religie, noi s untem
robii unei credinte. n focul ei ne consumm si n ntregime stpniti de ea, o slujim
pn la ultima putere. Pentru noi nu exist nfrngere si dezarmare, cci forta, ale
crei unelte vrem noi s fim, e etern invincibil.
Nu putem discuta deocamdat n amnunte cauzele prbusirii sistemului de pn
acum. S fie spus doar att, n aceste clipe de zmislire nou, s fie clar si hotrt,
spre a imprima caracterele noului sistem nscnd:
"Lumin din lumin............"
Articolul urmeaz vorbind de organizarea nou si termin cu manifestarea credintei
n biruint.
***
Dintr-un articol al lui Corneliu Georgescu, din Nr.2:

APRINDETI FCLIA CREDINTEI!

"Se spune n istoriile vechi c odinioar Zeii au lovit cu o grea ncercare antica
Elad, pentru pcatele ei. Dinspre pustiurile Asiei osti grele, nsutit de tari s-au

npustit ca vijelia, pe plaiurile trii, pustiindu-i cmpiile, drmndu-i orasele,

stricndu-i altarele si frmndu-i ostirile viteze, dar prea mici la numr pentru ca s
se poat opunecu succes. Ne mai avnd nici o mpotrivire nvingtorii Mezi, au
ptruns pn n inima Greciei, la Delfi, acolo unde era templul cel mai vestit al lui
Apollon. Tremurau preotii templului de team c n curnd dusmanii vor ajunge s
pngreasc altarul sfn t. Singur preotul cel mare nu se temea si plin de ncredere n
puterea divin a spus ctre tovarsii si: "Nu aveti team, zeul nu are nevoie de osti,
ne apr singur!"
"Si s-a pornit preotul cel mare mpreun cu toti ceilalti preoti pe rug, si ruga lor a
svrsit minuni. De cum s-au apropiat ncreztoarele osti ale Persilor, de o
azvrlitur de piatr de templu, muntele Parnasului s-a cutremurat si si-a rostogolit
cu tunet grozav stncile-i uruitoare spre dusmani, strivindu-i. Trsnetele czute din
seninau venit s mplineasc ruina si din falnica oaste de adineaori, abia au mai
rmas ctiva vestitori ai minunii ceresti.
Lupttori! Aprindeti din nou n suflete fclia credintei c biruinta si izbnda va fi a
noastr."
***
Apoi o scrisoare a lui Radu Mironovici, ctre un frate de la sat, pe care vzndu-l
descurajat i spune:
"S fim amrti, ndurerati, avem dreptul, dar un singur drept n-avem, acela de a
pierde curajul si de a lsa arma jos".
Apoi i explic dezbinarea din Lig si nfiintarea Legiunii, astfel:
"Casa noastr, pe care am zidit-o toti cu trud si care ne d adpost, a ars.... Astzi
au mai rmas niste ziduri negre si afumate, ca o dureroas amintire a csutei
btrnesti. Ce voiesti tu s facem acum? S ne rsculm mpotriva lui Dumnezeu?
Asta nu se poate, cci Domnul ne-a dat, Domnul ne-a luat, fie numele Domnului
binecuvntat.
S stm cu minile n sn ca s pierim n mizerie, n frig, n ploi si n vnt? Nu! Ci
cu credinta n Dumnezeu s pornim la lucru si ncetul cu ncetul, s ne cldim o nou
cas, care s fie de dou ori mai frumoas. Iat "Legiunea" la care am pus o ntie
piatr de temelie".
***
Urmeaz articolul lui Grneat:

NENTELEGEREA DINTRE FRATI - BUCURIA DUSMANULUI

"Cu inima plin de durere pun mna pe condei, s mprtsesc cu altii chinul
gndurilor de neliniste ce ne-a cuprins n fata frmntrilor din ultimul timp...
Cearta ntre frati, nentelegerea ntre conductori, este astzi ntr-o stare destul de
accentuat ca s-o mai putem ascunde. Urmrile ei vor fi de natur s descurajeze pe
multi, iar descurajarea celor ce-si puseser cu o frm de suflet, attea ndejdi n
aceast organizatie, este desigur un pas napoi, un pas spre nfrngere. Aceasta este
asa de evident, deoarece nicieri n istorie nu s-a vzut, ca dezbinrile s duc la
altceva dect la nenorocire, la dezastru.

Pe drumul pe care ni l-am ales de acum 7 ani, vom sti s mergem tot asa de
hotrti. Ciolanele desprinse cu asprimea zilelor de nchisoare si de mizerie, se vor
simti foarte bine n transeele de lupt, pe pozitie, contra dusmanului.
"Deci jidanii care se bucur azi, creznd c a sosit ceasul stpnirii lor, s afle c
n tara aceasta exist un colt, unde, la orice ceas din zi si din noapte, o gard
vegheaz cu fata la dusman".
Numrul se termin cu cteva informatii si cu articolul inginerului Gheorghe Clime,
fostul vice-presedinte al L.A.N.C. din Moldova: "VISURI, NDEJDI,
REALITATE", din care extrag partea final:
"Ce ne trebuie spre ajungerea acestui tel? "Armat lupttoare, condus de
comandant priceput, nconjurat de ajutoare devotate. n aceast chestiune n ce m
priveste, desi cu mult mai n vrst, urmez grupul de actiune al tnrului Corneliu Z.
Codreanu, Ion I. Mota...
"Desigur, trebuie contributia multora, a tuturor ce astzi stau rzletiti n tabere
demoralizate.
"n aceast privint, dac exist cineva, n vreun colt al Romniei, care s fi
nceput nscrierea n vreo list de subscriptie, autorizat sau nu, s m nscrie n vreo
list de subscriptie, autorizat sau nu, s m nscrie si pe mine cu ceea ce pot da:
"viata".
"PMNTUL STRMOSESC" No.2
A aprut la 15 August. n primul articol, ntitulat "Legiunea Arhanghelului Mihail",
ncerc eu s formulez, prin cteva cuvinte cele dinti norme etice de viat legionar,
pe care noi s le respectm cu severitate, s le afirmm si n jurul crora s se adune
toti cei ce le pretuiesc. Oricine va veni si oricine va creste n mijlocul nostru va trebui
s creasc n respectarea lor.
Desprind din acest articol-statut ideile n ordinea n care le-am scris atunci.
Prima idee: Curtenia sufleteasc.
A doua : Dezinteresarea n lupt.
A treia : Avntul.
A patra (ntr-o singur fraz): Credint, munc, ordine, ierarhie, disciplin.
n fraza urmtoare, a cincea idee: Legiunea va stimula energie si forta moral a
neamului fr de care nu poate exista niciodat biruint.
A sasea: Dreptate, (Legiunea, scoal a drepttii si a energiei care s-o ntroneze).
A saptea: Fapt, nu vorb. - F! Nu vorbi!
A opta: La captul acestei scoli st o Romnie nou si nvierea mult asteptat a
acestui neam romnesc, scopul tuturor sfortrilor, durerilor si jertfelor pe care le
facem.

Voiesc s m opresc asupra unora dintre ele.

DEZINTERESAREA N LUPT
nfrngerea interesului personal. Aceasta esteo alt virtute fundamental a
legionarului. Ea st n opunere complet cu linia politicianului, al crui singur motor
de actiune si lupt este numai: interesul personal, cu toate derivatele lui degenerate
(pofte de mbogtire, lux, desfru sau trufie).
Deaceea, iubiti camarazi, de acum si pn cnd va mai viat legionar, s stiti c unde
veti vedea aprnd, fie n sufletul vreunui lupttor, fie n propriul suflet, rnjetul
acestui interes personal, acolo a ncetat de a mai exista Legiunea. Acolo se termin
legionarul si ncepe s-si arate coltii politicianul.
Priviti n ochi pe cel ce vine si dac n ochii lui veti simtic scnteiaz vreun mic
interes personal (fie material, fie ambitie, fie patim, trufie), s stiti c acela nu poate
deveni legionar.
Nici mbrcarea cmsii verzi si nici salutul nu sunt de ajuns ca cineva s devin
legionar. Nici chiar ntelegerea "rational" a miscrii legionare. Ci numai conformarea
vietii cu normele de viat legionar. Pentru c Legiunea nu este numai un sistem
logic, o nlntuire de argumente, ci o "trire". Dup cum cineva nu este crestin dac
"cunoaste" si "ntelege" Evanghelia, ci numai dac se conformeaz normelor de viat
afirmate de ea dac o "trieste".
DISCIPLINA SI DRAGOSTEA
Toat istoria social a omeniri e plin de lupte, avnd la baz cele dou mari
principii care caut s-si fac loc unul, n paguba celuilalt: Principiul autorittii si
principiul liberttii. Autoritatea a cutat s se extind n dauna liberttii. Iar aceasta, la
rndul su, a cutat s limiteze ct mai mult puterea autorittii. Aceste dou, fat n
fat, nu pot nsemna dect conflict.
A orienta o miscare dup unul sau cellalt din aceste dou principii, nseamn a
continua linia istoric de turburri si rzboire social. nseamn a continua pe de o
parte, linia de tiranie, mpilri si nedreptate, iar pe de alta, linia de rzvrtire snge si
de permanent conflict. De aceea doresc ca s atrag atentiunea tuturor legionarilor si n
special celor mai noi, pentru ca ei dintr-o nentelegere, s nu devieze de la linia
miscrii. Am observat n multe cazuri c imediat ce un legionar a cptat un grad, se
pironeste cu toat fiinta lui n "autoritate", rupndu-se de tot ceea ce l lega de
camarazi pn atunci si simtindu-se obligat s se "impun ", fcnd uz de
autoritarism.
Miscarea legionar nu se ntemeiaz exclusiv nici pe principiul autorittii si nici pe
acela al liberttii. Ea ti are temeliile nfipte n principiul dragostei. n el si au
rdcinile, att autoritatea, ct si libertatea.
Dragostea nu poate aduce nici tiranie, nici mpilare, nici nedreptate, nici rzvrtire
sngeroas, nici rzboire social. Ea nu poate nsemna niciodat conflict. Exist si o
conceptie ipocrit a principiul dragostei practicat de tirani si de jidani cari,
necontenit si sistematic fac apel la sentimentul dragostei practicat de tirani si de
jidani cari, necontenit si sistematic fac apel la sentimentul dragostei altora, pentru ca
la adpostul acestuia s poat ur si mpila nestingheriti.

Dragostea aplicat nsemneaz pace n suflete, n societate si n lume. Pacea nu mai

apare ca o biat expresie a unui echilibru mecanic si rece ntre cele dou principii:
autoritate si libertate, condamnate la vesnic rzboire, adic la imposibilitate de
echilibru. Paceanu ne va da o justitia, ci numai buntatea si dragostea, pentru c
justitia e foarte greu s se realizeze integral si chiar dac s-ar gsi un aparat de
realizare perfect a acesteia, este imperfect omul, care, neputnd-o sesiza si aprecia,
va fi un vesnic nemultumit. Dragostea este cheia pcii pe care Mntuitorul a aruncat-o
tuturor neamurilor din lume. Pn la sfrsit, ele se vor convinge, dup ce vor fi rtcit,
cercetat si ncercat totul, c n afar de dragostea pe care Dumnezeu a sdit-o n
sufletele oamenilor, ca o sintez a tuturor nsusirilor omenesti si trimitndu-ne-o prin
nsusi Mntuitorul Isus Hristos, care a pus-o deasupra tuturor virtutilor, nu exist
nimic care s ne poat da liniste si pace. Toate celelalte si au rdcina n dragoste: si
credinta si munca si ordinea si disciplina.
Ce minunat si ce ntelept vorbeste Apostolul Pavel:
"Chiar dac as vorbi n limbi omenesti si ngeresti si dragoste nu am, sunt o aram
suntoare sau un chimval zngnitor. Si chiar dac as avea darul prorociei si as
cunoaste toate tainele si toat stiinta, chiar dac as avea toat credinta asa nct s
mut si muntii, dac dragoste nu am, nimica nu sunt. Si chiar de as mprti toat
averea pentru hrana sracilor, chiar dac mi-as da trupul s fie ars si n-as avea
dragoste, nu-mi foloseste la nimic. Dragostea este ndelung rbdtoare, este plin de
buntate, dragostea nu pizmuieste, dragostea nu se laud, nu se umfl de mndrie.
Nu se poart necuviincios, nu caut folosul su, nu se mnie, nu se gndeste la ru.
Nu se bucur de nelegiuiri, ci se bucur de adevr. Acopere totul, crede totul,
ndjduieste totul, sufere totul. Dragostea nu va pieri niciodat. Prorociile se vor
sfrsi, limbile vor nceta, cunostinta va avea sfrsit." (Corinteni I,13,1-8)
De aici porneste miscarea noastr. Nu stiu cum s v ndemn mai mult ca s cultivati
dragostea si cei ce comandati si cei ce stati sub comand. Ea v va da posibilitti
nebnuite si nesfrsite de rezolvare a tuturor problemelor grele care vi se vor ivi.
Acolo undenu este dragoste, nu este viat legionar. Priviti un moment aceast viat
legionar si ntelegeti ce ne leag pe noi, pe toti, unul de altul, pe cei mari si pe cei
mici, pe cei sraci si pe cei bogati, pe cei btrni si pe cei tineri. Dragostea nu desfi
inteaz ns obligatia de a fi disciplinat, dup cum nu desfiinteaz obligatia de a
munci sau pe aceea de a fi ordonat. Disciplina este o ngrdire a noastr, fie pentru a
ne conforma unor norme etice de viat, fie pentru a ne conforma vointei unui sef.
n cazul nti o practicm pentru a ne urca pe nltimile vietii, n cazul al doilea,
pentru a obtine succesul n lupt: cu natura sau dusmanii.
Pot fi o sut de oameni care se iubesc ntre ei ca fratii. Dar n fata unei actiuni, e
posibil ca fiecare s aib cte o prere. O sut de preri nu vor birui niciodat.
Dragostea singur nu-i va putea face biruitori. Este nevoie de disciplin. Pentru a birui
trebuie s-si nsuseasc toti o singur prere, aceea a celui mai experimentat dintre ei,
a sefului.
Disciplina este chezsia biruintei, pentru c ea asigur unitatea efortului.

Sunt greutti pe care numai un neam ntreg unit, ascultnd de o singur comand, le
poate birui. Cine este imbecilul, care ntr-un asemenea caz, s refuze de a se grupa cu
toti ai lui la un loc, ascultnd de aceeasi comand, pentru motivul c disciplina i-ar
stirbi din personalitate?
n asemenea cazuri cnd neamul ti este amenintat si cnd firea lucrurilor te ndeamn
s-ti schilodesti trupul, s-ti pierzi viata, s-ti sfarmi familia, s-ti periclitezi viitorul
copiilor, s renunti la tot ce ai pe acest pmnt, pentru a ti-l salva, este cel putin
ridicol s vorbesti despre "stirbirea personalittii".
Disciplina nu njoseste pentru c te face biruitor. Si dac biruintele nu se pot cstiga
dect cu jertf, disciplina este cea mai mic dintre jertfele pe care un om poate s le
fac pentru victoria neamului su.
Dac disciplina este o renuntare, o jertf, ea nu njoseste pe nimeni. Pentru c orice
jertf nalt, nu coboar.
Neamul ace sta al nostru avnd n calea sa uriase greutti de trecut, fiecare Romn
trebuie s primeasc educatia disciplinei cu drag inim si cu constiinta c astfel
contribuie la biruinta de mine.
Nu exist biruint fr unitate. Si nu exist unitate fr disciplin. De acea neamul
nostru va trebui s condamne si s considere ca actiune vrjmas orice abatere de la
scoala disciplinei, ca pe ceva care-i pericliteaz biruintele si viata.
LUPTA PENTRU MENTINEREA REVISTEI
Lupta pentru asigurarea revistei este o adoua etap n dezvoltarea miscrii legionare.
Ne avnd bani, sfortrile noastre au luat aspectul unei adevrate btlii. "Btlie"
chiar i-a spus din primul moment.
Am ntrebuintat dou sisteme:
1. Concentrarea tuturor sfortrilor, n acelasi timp, asupra aceluiasi obiectiv.
2. Stimularea lupttorilor n timpul btliei, prin citarea lor si prin distinctii acordate.
Acest sistem l veti ntlni dea lungul ntregii vieti legionare.
El ntruneste urmtoarele avantaje:
a) Realizarea rapid a scopului urmrit.
b) Educarea actiunii unitare si a efortului disciplinat al tuturor lupttorilor.
c) Trezirea constiintei puterilor proprii. ncrederea n sine, ncrederea n puterile sale.
Amintirea nfrngerilor economice, n special a ncercrilor nereusite, a aruncat
poporul romn n resemnare, lips de curaj, nencredere. Va trebui s-i trezim
ncrederea n sine, prin nlocuirea amintirilor dureroase, cu o traditie de biruint n
ncercrile sale.

Si n sfrsit, prin stimularea lupttorilor, vom putea obtine o selectionare a celor cu

tragere de inim, cu dor de munc, o elit a lupttorilor.
Am fcut prin revist apel la toti prietenii nostri, ca n timpul de la 1 septembrie la
15 Octombrie, s porneasc la ofensiv, pentru a face toti mpreun un ct mai mare
numr de abonamente.
n urma apelului lansat, a nceput o adevrat munc de furnici. La ea au luat parte
deopotriv: tineri, btrn, trani si intelectuali. Unii au ajuns a face pn la 45
abonamente (Constantin Ilinoiu).
n numrul de la 1 Noiembrie 1927 s-a dat rezultatul acestei prime btlii. Iat ce
scriam atunci:
"La 15 Octombrie, ora 6 seara, numrul celor abonati a ajuns la 2.586. Legiunea
multumeste tuturor celor care s-au ostenit, lucrnd pentru cea dinti biruint a ei."
n revist au fost trecuti toti acei care au luat parte la aceast lupt. n primul rnd s-au
adus multumiri printelui Mota care ne-a fcut o frumoas propagand prin
"Libertatea".
Dau si aici numele tuturor asa cum au fost publicate n "Pmntul Strmosesc".
Unii din ei n-au devenit legionari, iar altii nu mai sunt acum printre noi, murind n
credinta legionar.
Le dau aici numele pentru c ei sunt credinciosii din primul moment. Sunt trecuti n
ordinea n care s-au distins:
Maica Pamfilia Ciolac (Vratec), Octav Negut (Focsani), Arhimandrit Atanasie
Popescu (Blti), Ieromonah Ishie Antohi (Neamt), Mihail Tanasache, Victor Silaghi,
Ion Bordeianu, Radu Mironovici, Cpitan V. tuchel (Ivesti), Constantin Ilinoiu (Iasi),
N. Grosu (Botosani), Ion Minodora (Husi), Grigore Balaci ( Movilita-Putna), Andrei
C. Ionescu (Brlad), Spiru Peceli (Galati), Inginer Mihai Itu (Bucuresti), Inginer Gh.
Clime (Iasi), Ion T. Banea (Sibiu), Ilie Grneat (Iasi), Totu Nicolae (Iasi), Coman
Alexandru (Guri-Putna), Decebal Codreanu (Husi), Mihail Mar inescu (Galati),
Traian Lelescu (Piatra Neamt), Sebastian Erhan (Cmpulung-Bucovina), N. Tecu
(America), Elena Petcu (Vaslui), Dr. Socrate Divitari (Tecuci), Ion Plesea (Orhei),
P.I. Morariu (Suraia Putna), Nanu Gavril Rileanu (Orhei), Cotiga Traian (Foc sani),
Maria Mitea (Severin), I.
Ciobnit (Belcesti), Crusu (Voinesti), Tinistei Neaga (Orhei), Zosim Bardas
(Trnava Mare), Ion Blnaru (Focsani), Iuliu Stnescu (Mrsani-Dolj), Corneliu
Georgescu (Poiana- Sibiului), Fnic Anastasescu (Bucuresti), D.Ifrim (Iasi), I. Durac
(P. Neamt), Pcuraru Gh. (Bucuresti), Prof. Isac Mocanu (Turda), Marius Popp (Cluj),
N. Voinea (Panciu), N.B. Munceleanu (Roman), Grigorie Berciu (Varna), Corneliu
Cristescu Basa (Comnesti), Angela Plesoianu (Severin), Emil Eremeiu (Nsud).
***
Din care au luat parte la prima btlie legionar, acum dup 8 ani, constatm
urmtoarele:

Patru ne-au prsit, neputnd s ne nteleag; ne-au si atacat.

Opt, dup un an sau doi, n-au mai dat nici un semn de viat.
Douzecisidoi au cptat cele mai nalte grade, devenind comandanti legionari,
comandanti ajutori sau senatori.
Sapte au devenit legionari si oameni de credint neclintit, nfruntnd toate
prigoanele.
Optsprezece ne-au rmas prieteni, ajutndu-ne pn astzi.
***
n urm a acestei btlii, "Pmntul Strmosesc" a fost asigurat pentru un an de zile.
ALTE NUME CARE SE DESPRIND CITIND PRIMELE NUMERE
ALE REVISTEI
Vasile State, comerciant si C. Vasiliu, pensionar (Adjud), Gh. Oprea (Sn-Nicolaul
Mare), Ion Schiopu (Prundul Brgului), Avocat Budescu P. (Banat), Adolf Greiter,
Misu Stefnescu, Iosif Dumitru (cel dinti abonat al "Pmntului Strmosesc"), Ilie
Berlinschi (Igesti-Bucovina), Dr. Elena Bratu, Mille Lefter (Galati), Ion Demian
(Turda), Dr. Popescu (Vasliu), Teodorescu Crciun, Augustin Igna, Ivanovici, Adam
Brnzei, Sofron Robot (Dorna), Bcut Boghiceanu (husi), fratii Blan (Soveja, C.
Gheorghiu Contar, Cpitan Siancu, Gh. Postolache, Gheorghe Despa (Dorna),
Luchian Cozan (Dorna), Dr. Crisan, inginer Camil Gross u, Chirulescu Victor,
Iordache Nicoar, Ion si Alexandru Butnaru, Adriana si Teodora Ieseanu, Vasile Stan,
profesor Rzmerit, Crciunescu (Focsani), Ion Belgea, Gurit Stefniu, Ghit
Antonescu, Pantelimon Statache, Octav Pavelescu (Focsani), Gheorghe Pot olea
(Beresti), I. Gh. Teodosiu, Margareta Marcu, Gheorghe Marcu,(Galati), Dan
Tarnovschi, Simion Tonea, inginer Stoicoiu, Colonel Paul Cambureanu, Amos
Horatiu Pop (Ludos), Stefan Nicolau, Ileana Constantinescu, Elvira Ionescu, Marioara
Cidimdeleon, Gh.Am ancei, Coca Tiron, Iulius Igna, Aristotel Gheorghiu (Rm.-Srat),
D. Bunduc, Valer Dnieleanu, Constantin Ursescu, Vasile tmpu, C. Mierl, Octav
Dnieleanu, Stefan Mnzat, Colonel Blezu, Eufrosina Ciudin, Cuviosia SA Maica
Zenaida Rachis, Gh. Lig, Ana Dr goi (Galati), profesor Matei Coriolan.
***
Am dat aceste nume ntlnite mai des nu pentru a satisface curiozitatea cititorilor, ci
pentru c oamenii care ne-au fcut bine si cu deosebire cei din ceasul nti, nu
trebuiesc uitati niciodat. Din acestia, unii au disprut, iar altii s-au ridicat lupttori,
nfruntnd toate prigoanele pn n ziua de astzi.
Despre unii din ei poate nu voi avea ocazia s vorbesc n cursul crtii si de aceea mam grbit s-i trec acum.
CUM ERA PRIMIT ACTIUNEA NOASTR
Ne-am bucurat din primul ceas de ura iudeo-masonic-politicianist. Dar erau si
oameni care ne primeau n casa lor ca pe o raz de ndejde.

Iat cteva scrisori de la cititori, publicate n primele numere din Pmntul

Strmosesc":
Nu voi cuta s-mi art n rnduri interminabile bucuria, de aparitia revistei. O
ntmpin ns cu vorba din btrni: Doamne ajut-le! Nici nu voi releva n aceste
rnduri faptele din urm, ci zic: La drum nainte, tot nainte, oamenii cei noi.
Triasc ceata Arhanghelului Mihail. Ceata celor ri prbuseasc-se n ntunericul
lui Belzebut.
Arhanghelul Mihail va trebui s loveasc fr sovire si fr crutare. Iat
principiul actiunii anuntate prin revista Pmntul Strmosesc.
La glasul Arhanghelului nu poate alerga nici Satana ni ci slujitorii ei. Dar nici s-si
nchipuie c pot nsela prin aparent. Pentru trdtori mai mare pedeaps dect
pentru dusmani. Nici o ngduint, cci nimnui nu-i lipseste maturitatea de a judeca
n ceasul hotrtor.
nchei rndurile mele cu urarea de a vedea cu un ceas mai devreme izbnda.
Izbnda cea mare.
Colonel Blezu"
***
Soarele strlucitor al zvasticii n-a ntrziat nici de aceast dat s ne scoat din
haos. Din lumina lui binefctoare ne-a dat spre mntuire Legiunea Arhanghelului
Mihail. De a cum sufletul romnesc e nclzit iarsi de credinta c miscarea aceasta
sfnt nu va pieri. Ideea national ne va chema la datorie.
Cei ce nu vor ntelege, vor cdea. Sunt alturi de voi,
M. I. Lefter, avocat
Presedintele L.A.N.C. Galati"
***
Sunteti speranta zilelor noastre de mine. Viitorul nostru si al copiilor nostri, l
punem la picioarele D-voastr. Toti asteapt cu nerbdare o organizatie puternic si
toti suntem dornici de lupt. Si cnd c spun aceasta nu c spun numai ceea ce simt
eu, dar ceea ce vd la altii destul de numerosi.
C. N. Pduraru
contabil la sat, Ruptura - Roman"
***
Vd si simt cum ncep s renasc din nou inimile romnesti. Izbnda acum, nu am
sperant ci credc va fi a noastr.
Ion Banea, student, Vurpr - Sibiu"
***

Tin de a mea datorie de student crestin s v aduc salutul meu si al prietenilor mei
din Cmpia Jiului, pentru hotrrea si energia ce dovediti n lupta nceput.
Iuliu Gh. Stnescu, student"
***
Noi romnii din comuna Vulcani, care suntem muncitori la SocietateaPetrosani,
purtm si astzi jugul n Romnia Mare din partea functionarilor Societtii, pentru c
toti sunt strini.
Eu, cu numele Augustin Igna, sufr de tuberculoz, boal de plmni si meserie am
avut de miner, dar acum cu boala nu mai pot ca s mai lucru sub pmnt, c nu-mi
sufer aerul greu din mine.
Am fcut o cerere isclit de medic ca s-mi deie ceva de lucru mai usor, afar, nu
n min, cci nuntru m prpdesc n cteva sptmni. Nu mi-au primit-o. M
plng D-voastr, cci nu mai am cui.
Igna Augustin"
***
Opriti-mi revista de sub adresa: Axente Poenar, minier, Crteju de Sus (dar noi nu
i-am oprit-o). Fiindc nu mai am attia bani s-o abonez pe cel putin trei luni, iar ca so trimit ndrt mi pare ru.
Acum s v explic putin de ce nu am bani. E toamn aici. Toat lumea se bucur de
ea fiindc vin produsele si recolta
ntregului an, dar noi amrtii de mineri, nu ne bucurm, cci vine iarna si ne lipsesc
mbrcmintele si ncltmintele; ne lipsesc
si la bietii copilasi care trebuie mnati la scoal. Ce mai crutm de la amara pine
trebuie s dm pentru acestea.
Axente Poenar, minier"
***

SCUMPI SI DRAGI COPII AI NEAMULUI NOSTRU

Desi eu merg spre apusul vietii, totusi mi rsare n suflet o raz nou de ndejde si
renviere a scumpei noastre tri, vznd miscare sfnt si curat a D-vs. cu Legiunea
Marelui Voievod Ceresc Arhanghelul Mihail. M ntristez foarte c nu voi tri s vd
nflorind neamul nostru si s gust si eu roadele trudnice, udate cu sudori reci si snge
poate, al celor sortiti de Dumnezeu martiri, care sunt si vor mai fi nc pentru
mplinirea marelui plan ce se plmdeste cu attea amrciuni. e destul de trziu :
molima se lteste, mormntul ni se sap, cioclii sunt gata s ne astupe pe vecie; iar
noi romnii, mari si mici, ne codim, ne tocmim si ne sfdim pentru ambitii, mriri
goale si averi trectoare.
Eu tac c sunt prost. Tu taci c esti siret. El tace c e nhmat n partid politic. Ei
tac c sunt la crm, si asa mereu tcem cu totii; ntunericul pierzrii ne cuprinde
clip cu clip si fclia neamului nostru se stinge.
Sunt un biet tran plugar, dar mnuiesc condeiul ca si sapa ori coasa, voi da

ajutorul meu cu banul, cu condeiul, cu vorba si fapta, rugndu-v a-mi da un locusor

n revista noastr Pmntul Strmosesc.
V oi scrie sub titlu: noi, romnii, suntem pe pragul pieirii, sau nu? Si pentru ce? Si
cine sunt vinovatii? Care e cauza acuzelor? Ce se face si ce trebuie fcut? Ce trebuie
s stie si s fac tot romnul?
V. I. Onofrei, plugar
Com. Tungujei, (Vaslui)"
DINCOLO DE FORME
De altfel, toat revista Pmntul Strmosesc" e plin de astfel de scrisori: contributie
a romnilor la crearea Legiunii, care este mai mult dect o organizatie cu membri,
registre si sefi. Este o stare de spirit . O unitate de simtire si trire la care contribuim
toti. Membri, sefi, numr, uniforme, program etc., constituie Legiunea care se vede.
Cealalt ns, cea mai important, este Legiunea care nu se vede. Legiunea care se
vede, lipsit de Legiunea care nu se vede, adic de acea stare despirit, de viat, nu
nseamn nimic. Sunt forme goale fr continut.
Noi nu ne-am instalat cu revista ca un profesor la catedr, nltnd barier ntre noi,
sefii", nvttorii", care scriam la gazet nvtturi si norme, si ntre multimea care
nu are altceva de fcut dect s nvete nvtturile noastre si s se conformeze lor. Pe
de o parte noi, pe de alt parte, ea. Nu.
A face Legiunea nu nseamn a-i face uniform, nasturi etc. Nu nseamn a-i elabora
sistemul de organizare. Nu nseamn nici mcar a-i formula legislatia, normele de
conducere, nsirnd logic textele pe hrtie. Dup cum a crea un om nu nseamn a-i
face hainele, nici a-i fixa principiile de conduit si nici a-i stabili programul de
actiune.
O miscare nu nseamn nici statut, nici program, nici doctrin. Acestea pot fi legislatia
miscrii, pot defini scopul ei, sistemul de organizare, mijloacele de actiune etc., dar nu
nssi miscarea. Acestea sunt adevruri pe care oamenii, chiar cei de stiint, le
confund.
A crea numai statut", progr am" etc., si a crede c ai fcut miscare", este ca si cum
voind s faci un om, i-ai face numai hainele. A crea o miscare nseamn n primul
rnd, a crea, a da nastere unei stri de spirit, care nu-si are sediul n ratiune, ci n
sufletul multimii. Aceasta constituie esentialul n miscare legionar. Aceast stare de
spirit nu am creat-o eu. Ea s-a nscut din ntlnirea aportului nostru de simtire cu al
celorlalti romni. Revista Pmntul Strmosesc" a fost locul de ntlnire, de nfrtire
a simtirilor si, mai trziu a gndurilor noastre , cu simtirile si cu gndurile acelor
romni care simteau la fel ca noi si judecau la fel.
Asadar, Legiunea n adncul ei, n acea stare de spirit nevzut, dar simtit de noi, nam creat-o eu. Ea este rezultatul unei conlucrri.
Ea s-a nscut din contopirea urmtoarelor elemente:

1.Aportul nostru de simtire.

2.Aportul de simtire al altor romni.
3.Prezenta n constiinta tuturor a mortilor neamului.
4.ndemnul pmntului patriei si
5.Binecuvntarea lui Dumnezeu.
***
N-as vrea s se interpreteze vreodat gresit, spunndu-se:
Eu nu sunt legionar de acestia n uniform, eu sunt legionar n spirit.
Aceasta nu se poate. Pe acest fundament sufletesc se creaz doctrin, program,
statut, uniform, actiune, toate deopotriv, nu ca elemente accesorii, ci ca elemente
care fixeaz continutul spiritual al miscrii, dndu-i o form unitar, l mentin n
constiinta oamenilor si l poart spre nfptuire si biruint.
Miscarea legionar nseamn toate la un loc.
***
Uniformele aprute n toate miscrile contemporane: Fascism (cmasa neagr),
National-Socialism (cmasa brun) etc. nu s-au nscut din imaginatia sefilor. Ele s-au
nscut dintr-o necesitate de exprimare a acestei stri de spirit. Expresia unittii de
simtire. Ele sunt fata vzut a unei realitti nevzute.
MISCRILE NATIONALE SI DICTATURA
De cte ori se vorbeste despre o miscare national, sistematic i se pune n sarcin
faptul conducerii spre un regim de dictatur. Nu vreau s fac n acest capitol critica
dictaturii, ci voiesc s art c miscrile din Europa: Fascismul", NationalSocialismul" si Miscarea Legionar" etc. nu sunt nici dictaturi, dup cum nu sunt
nici democratii. Cei care ne combat, strignd: Jos dictatura fascist!", Luptati
mpotriva dictaturii! Feriti-v de dictatur!", nu lovesc n noi. mpusc alturi sau cel
mult pot lovi n faimoasa dictatur a proletariatului".
Dictatura presupune: vointa unui singur om, impus cu forta vointei celorlalti
oameni dintr-un stat. Deci dou vointe: a dictatorului sau a unui grup, de o parte si a
poporului, de alta. Cnd aceast voint se impune prin silnicie si cruzime, atunci
dictatura este tiranie. Cnd ns o natiune n entuziasm indescriptibil si n majoritate
de 98%, natiune de 60 de milioane sau de 40 de milioane de suflete, aprob, aplaud
n delir msurile sefului, nsemneaz c ntre vointa sefului si vointa poporului este un
desvrsit acord. Mai mult, ele se suprapun asa de perfect, nct nici nu mai exist
dou. Exist una singur: a natiunii, a crei expresie este seful. ntre vointa natiunii si
vointa sefului nu exist dect un singur raport: raport de exprimare.
A sustine c unanimitatea obtinut sub regimurile miscrilor nationale se datoreaz
terorii" si sistemelor inchizitoriale" este cu totul neserios. Pentru c popoarele n
mijlocul crora s-au ridicat asemenea miscri sunt de o nalt constiint cetteneasc.
Ele s-au luptat, au sngerat, au lsat mii de morti pentru libertate. Niciodat ns nu sau plecat: nici n fata dusmanilor dinafar si nici n fata tiranul ui dinuntru. Pentru ce
nu s-ar lupta si n-ar sngera si azi n fata terorii de acum? Si apoi cu forta, cu silnicia,
cu teroarea, poti s scoti voturi si chiar majoritti; vei scoate plnsete, vei scoate
suspine, dar nu s-a pomenit si nici nu se va pomeni s poti scoate entuziasm si delir.
Nici la natia cea mai imbecil din lume.

Miscarea national, neavnd deci caracterul regimurilor dictatoriale, ne ntrebm: ce

este atunci?
Este democratie? Nu este nici democratie. Pentru c seful nu este ales de multime.
Democratia are la baz sistemul eligibilittii. Aici nici un sef nu este ales prin vot.
Seful este consimtit. Dac nu-i dictatur si nici democratie, atunci ce este? Este o
form nou de conducere a statelor. Nentlnit pn acum. Nu stiu ce denumire va
cpta, dar este o form nou. Cred c are la baz acea stare de spirit , acea stare de
nalt constiint national, care, mai devreme sau mai trziu, se ntinde pn la
periferiile organismului national.
Este o stare de lumin interioar. Aceea ce odinioarera zcmnt instinctiv al
neamului, n aceste momente se reflecteaz n
constiinte, crend o stare de unanim iluminatie, ntlnit numai n marile experiente
religioase. Aceast stare, pe drept s-ar
putea numi o stare de ecumenicitate national. Un popor n ntregimea lui ajunge la
constiinta de sine, la constiinta rostului su si a destinului su n lume. n istorie n-am
ntlnit la popoare dect sclipiri de o secund. Din acest punct de vedere azi ne gsim
n fata unor fenomene nationale permanente. n acest caz seful nu mai este un
stpn", un dictator" care face ce vrea", care conduce dup bunul plac". El este
expresia acelei stri de spirit nevzute. Simbolul acestei stri de constiint. El nu mai
face ce vrea". El face ce trebuie". Si este condus nu de interesele individuale, nici
de cele colective, ci de interesele natiunii eterne la a cror constiint au ajuns
popoarele. n cadrul acestor interese si numai n cadrul lor si afl maximum de
satisfactie normal si interesele personale si cele colective.
NCEPUTURI DE ORGANIZARE
O nou etap n dezvoltarea miscrii legionare o constituie organizarea.
Orice miscare, dac voim s nu rmn un haos trebuie turnat n forme de
organizare. ntreg sistemul de organizare legionar se bazeaz pe ideea de cuib".
Adic, un grup, variind ntre 3-13 oameni, sub comanda unui sef. La noi nu exist
membri", indivizi separati. Exist numai cuib. Individul este ncadrat n cuib.
Organizatia legionar nu este format dintr-un numr de membri,ci dintr-un numr de
cuiburi. Sistemul n-a variat prea mult n esenta lui de la nceput si pn astzi. Totusi
a avut si completri necesare, pentru c o organizatie trebui s tin seama de realitti.
Este ca un copil care se dezvolt necontenit. Si trebuie necontenit s i se ajusteze
haina, n msura dezvoltrii.
Gresit procedeaz acei care, imaginndu-si cum va trebui s fie organizatia n faza ei
ultim de dezvoltare, i croiesc de la nceput o hain, pe care ea nu o va putea bine
ntrebuinta dect ntr-un anumit stadiu de dezvoltare. Dup cum gresit procedeaz
acei care fac o hain mic la nceput si nemaitinnd seam de dezvoltarea miscrii, o
forteaz s se chinuiasc n forme care nu mai corespund.
Nu voi insista prea mult aici asupra cuibului, deoarece am tratat pe larg problema n
Crticica Sefului de Cuib". Ce m-a condus ns s aleg acest sistem? n primul
rnd, nevoia. E o mare deosebire ntre momentul nfiintrii Ligii, cnd am ntrebuintat
un sistem si ntre acela al nfiintrii Legiunii, cnd am ntrebuintat alt sistem.

n momentul nfiintrii Ligii exista un curent popular. El trebuia s fie de urgent

captat. n momentul nfiintrii Legiunii nu exista nici un curent popular pentru noi. Ci
numai oameni rzleti, izolati, rspnditi prin sate si orase. Eu nu puteam s ncep cu
nfiintare de comitete judetene. Pentru c nu aveam oameni. Nici nu puteam lua un
om s-l pun seful unui judet. Dac el nu are dect putere dea fi seful numai al unui
stisor, va fi incapabil s organizeze un judet. Seful unei miscri trebuie s tin seama
cu cea mai mare strictete de realitate. Or, singura mea realitate era omul singur". Un
biet tran srac care plnge ntr-un sat, un nenorocit muncitor bolnav, un intelectual
dezrdcinat. Si atunci, fiecruia dintre acestia i-am dat posibilitatea de a aduna n
jurul lui un grup, dup puteri, al crui sef devenea. Cuibul cu seful lui.
Nu-l numeam eu sef de cuib. Puterile lui l numeau, l ridicau: nu devenea sef dac
voiam" eu, ci dac el putea aduna, convinge si conduce un grup. Cu timpul am ajuns,
spre deosebire de celelalte organizatii (nude adesea se fac sefi pe baza cadourilor) s
am un sir de mici comandanti, nu fcuti", ci nscuti", zcnd n ei calitti de
conductor. De aceea, un sef de cuib legionar este o realitate pe care te poti sprijini.
Reteaua acestor sefi de cuib formeaz scheletul ntregii miscri legionare. Stlpul
organizatiei legionare este seful de cuib. Cnd se nmultesc aceste cuiburi se grupeaz
sub comand: pe comune, plsi, judete, provincii.
Cum mi-am fcut pe ceilalti sefi? Nu am numit: seful satului, plsii, judetului. Le-am
spus:
Cuceriti, organizati. Si ct veti putea organiza, peste att se va ntinde sefia voastr.
Eu n consfinteam n situatiile n care puterea, calittile si aptitudinile lor i ridicau.
Am pornit de la seful de cuib si ncet am ajuns la seful de sat, plas, oras, judet si abia
la 1934, adic dup sapte ani la seful de regiune.
Sistemul cuibului mai prezint urmtoarele avantaje:
a. Face s activeze; pune n functiune ntreg organismul unei miscri. n celelalte
organizatii, unde exist comitete si membri, pe comune sau judete, lucreaz numai
ctiva din comitet. Restul: o mie, dou mii, zece mii stau. n sistemul cuibului, prim
marea initiativ pe care o au sefii de cuiburi, n cadrul normelor prescrise si prin
obligatia fiecrui cuib de a-si nscrie n trecutul su o ct mai glorioas pagin si cum
nu exist nimeni n afar de cuib, toat lumea, absolut toat lumea munceste.
b. Rezolv toate problemele. Sunt o se rie nesfrsit de lucruri pe care un om e prea
putin a le putea face, iar o ntreag organizatie e prea mare pentru a se putea ocupa de
ele. Exemplu: facerea unei mic fntni ntr-un sat, repararea unui podet etc. Un om nu
poate singur; o organizatie nu sepoate ocupa de ele; cuibul ns, din sase, opt sau zece
oameni este unitatea cea mai potrivit pentru a le putea executa.
c. Este usor transformabil. Dintr-o unitate de lupt ntr-o unitate de munc sau dintruna de munc ntr-una de lupt.
d. Creaz un mare numr de cadre. Oameni specializati n arta conducerii.

e. Localizeaz efectul unei defectiuni sau trdri.

f. n sfrsit, este cel mai bun loc unde se poate face educatia. Pentru c n cuib sunt
oameni de aceeasi vrst, de acelasi sex, de aceeasi putere de ntelegere, de aceeasi
constitutie sufleteasc. Aici sunt toti prieteni. Omul care n-ar putea s-si destinuiasc
necazurile, sufletul n fata unui copil (fie din jen, fie pentru a nu-l face prtas prea de
timpuriu al greuttilor si grijilor vietii) aici n cuib, ntre prieteni, poate. Dup cum
poate primi o observatie sau chiar o pedeaps.
Cuibul este o mic familie legionar avnd la baz dragostea.
n Crticica Sefului de Cuib", i-am fixat acestei familii sase legi dup care trebuie
s se conduc (pag. 4, pct.3) (Nu se conduce deci dup vointa, bunul plac al sefului;
aceasta ar fi dictatur. Ci dup legi).

1.LEGEA DISCIPLINEI: Fii disciplinat, legionar, cci numai asa vei nvinge.
Urmeaz-ti seful si la bine si la greu.
2.LEGEA MUNCII: Munceste, munceste n fiecare zi. Munceste cu
drag.Rsplata muncii s-ti fie, nu cstigul, ci multumirea c ai pus o crmid la
nltarea Legiunii si la nflorirea Romniei.
3.LEGEA TCERI: Vorbeste putin. Vorbeste ce trebuie. Vorbeste cnd
trebuie. Oratoria ta este oratoria faptei. Tu fptuieste. Las-i pe altii s
vorbeasc.
4.LEGEA EDUCAtIEI: Trebuie s devii altul . Un erou. n cuib, f-ti toat
scoala. Cunoaste bine Legiunea.
5.LEGEA AJUTORULUI RECIPROC: Ajut-ti fratele czut n nenorocire.
Nu-l lsa.
6.LEGEA ONOAREI:Mergi numai pe cile indicate de onoare. Lupt si nu fi
niciodat misel. Las pentru altii cile infamiei. Dect s nvingi printr-o
infamie, mai bine s cazi luptnd pe drumul onoarei.

***
Dar accentuez nc o dat, iubiti legionari, si v atrag luarea aminte asupra unui lucru
esential: sedinta unui cuib este incomplet dac veti proceda rece: Ce ati mai
executat?", Ce mai avem de executat?", S facem cutare lucru", La revedere".
Lsati loc liber sufletului. Lsati-i un loc n cadrul sedintei. Procedati cu cldur. Dati
posibilitatea s-si descarce fiecare sufletul, greuttile, suprrile, necazurile, pe care
viata i le-a pus n spate. S-si mprtseasc bucuriile. S fie cuibul vostru un loc de
mngiere si de mprtsire de bucurii. O sedint atunc i a fost bun, cnd omul se
ntoarce descrcat de poverile sufletului si ncrcat de credint n neamul su. Dac n
Crticica Sefului de Cuib" n-am atras suficient atentia asupra acestui lucru,
completez acum.
***

Tot n legtur cu activitatea de educatie n cadrul cuibului, extrag din Crticica

Sefului de Cuib", punctul 53: Rugciunea ca element decisiv al victoriei. Apelul la
strmosi:
Legionarul crede n Dumnezeu si se roag pentru biruinta Legiunii
S nu se uite c noi, poporul romn, stm ici pe acest pmnt prin voia lui
Dumnezeu si binecuvntarea Bisericii Crestine. n jurul altarelor bisericilor s-au
adunat laolalt de mii de ori, n vremuri de bejenie si restriste ntreaga suflare
romneasc de pe acest pmnt, cu femei, copii si btrni, cu con stiinta limpede a
ultimului refugiu posibil. Si astzi stm gata s ne adunm poporul romn n jurul
altarelor ca n vremurile de mari primejdii, pentru ca ngenuncheati s cptm
binecuvntarea lui Dumnezeu.
Rzboaiele s-au cstigat de ctre acei care au stiut s atraga din vzduh, din ceruri,
fortele misterioase ale lumii nevzute si s-si asigure concursul acestor forte. Fortele
acestea misterioase sunt sufletele mortilor, sufletele strmosilor nostri, care au fost si
odat legati de glia, de brazdel e noastre, care au murit pentru aprarea acestui pmnt
si care sunt si azi legati de el prin amintirea traiului lor de aici si prin noi, copiii,
nepotii si strnepotii lor. Dar mai presus de sufletul mortilor st Dumnezeu.
Odat aceste forte atrase, ele vin n balanta ta, te apr, ti dau curaj, voint si toate
elementelenecesare victoriei si te fac s nvingi. Introduc panic si groaz n dusmani,
le paralizeaz activitatea. n ultima analiz, biruintele nu depind de pregtirea
material, de fortele ma teriale ale beligerantilor, ci de puterea lor de a-si asigura
concursul puterilor spirituale. Astfel se explic din istoria noastr biruintele
miraculoase ale unor puteri materialiceste cu desvrsire inferioare.
Cum se poate asigura concursul acestor forte?
1.Prin dreptatea si moralitatea actiunii tale si
2.Prin apelul fervent, insistent la ele. Cheam-le, atrage-le cu puterea sufletului tu si
ele vor veni. Puterea de atractie este cu att mai mare, cu ct apelul, rugciunea se
face n comun de ct mai multi.
De aceea, n sedintele cuibului, care se tin n toat tara Smbt seara, se vor face
rugciuni si se vor ndemna toti legionarii ca a doua zi, Duminic, s mearg la
biseric.
Patronul nostru este Sfntul Arhanghel Mihail. Icoana lui trebuie s-o avemn casele
noastre si n vremuri grele s cerem ajutorul Lui si el nu ne va lsa niciodat."
***
Aceste cuiburi sunt grupate apoi n unitti, fie dup criteriul vrstei si sexului (frtii
de cruce, tineri pn la 19 ani si frtiori de cruce, pn la 14 ani, cettui, fete si
doamne, viitori legionari, legionari ), fie dup criterii administrative (sat, oras, judet)
cu sefii respectivi care ndrum activitatea, asigurndu-i unitatea. Toate acestea sunt
tratate n Crticica Sefului de Cuib".
Acest sistem de cuib ar putea avea un dezavantaj. S-ar prea c sfarm, macin
unitatea . Aceasta se nltur ns, prin dragoste si prin doza de mare disciplin care se
toarn n educatia legionar.
LEGMNTUL PRIMILOR LEGIONARI

Se apropia ziua de 8 noiembrie 1927, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril. Acum

urma s depunem primul legmnt. Am cutat si am gsit o form care s poat fi
expresia fidel a caracterului miscrii noastre, a legturii noastre cu pmntul, cu
cerul si cu mortii.Am adunat cte o cantitate mic detrn din toate locurile
glorioase, ncepnd de acum 2000 de ani, ale pmntului romnesc, am amestecat-o si
am umplut apoi cu ea niste mici pungulite fcute din piele si legate cu snur, pe care
legionarii le vor primi cu ocazia legmntului si le vor purta la piept.
Iat descrierea acestei solemnitti, extras din numrul 8, noiembrie 1927 al revistei
Pmntul Strmosesc":
n dimineata zilei de 8 noiembrie 1927, ne-am adunat la sediul nostru toti
legionarii din Iasi si ctiva care s-au ostenit a veni din alte prti. Nu multi la numr,
dar puternici prin credinta noastr neclintit n Dumnezeu si n sprijinul Su,
puternici prin hotrrea si ncptnarea noastr de a sta neclintiti n mijlocul
oricrei vijelii, puternici prin dezlegarea noastr complet de tot ce este pmntesc,
fapt ce se manifest prin dorinta, plcerea de a rupe n chip vitejesc cu pmntul,
servind cauza neamului romnesc si cauza crucii.
Aceasta era starea sufleteasc a celor careasteptau cu nerbdare ceasul
legmntului, pentru ca s formeze voiosi cel dinti val de asalt al Leigunii si oricine
si poate nchipui c nu putea fi alt stare, atunci cnd n mijlocul nostru, mbrcati
n haine albe ca n ceasurile de urgie, se adunaser uniti: Ion I. Mota, Ilie Grneat,
Radu Mironovici si Corneliu Georgescu. Cei care, strbtnd seria nchisorilor, au
purtat pe umerii lor toat greutatea miscrii nationale de cinci ani ncoace.
Rugciunea
La ora 10 am plecat toti n costum national cu cciul, cu zvastic mare n dreptul
inimii, n coloan de mars, n directia Bisericii Sf. Spiridon. Acolo s-a oficiat o
rugciune pentru pomenirea sufletelor lui Stefan Voievod, Domnul Moldovei, Mihai
Viteazul, Mircea, Ion Vod, Horia, Closca si Crisan, Avram Iancu, Domnul Tudor,
Regele Ferdinand si pentru pomenireatuturor voievozilor si ostasilor care au czut pe
cmpul btliei contra nvlirilor vrjmase.
Solemnitatea depunerii legmntului
n mars, cntnd imnul Legiunii, ne-am ntors la cmin. Acolo a avut loc pioasa
solemnitate a legmntului celor dinti legionari.
Pmntul strmosesc
Aceast solemnitate a nceput prin amestecul trnii adus de pe mormntul lui
Mihai Viteazul de la Turda, cu trna din Moldova, de la Rzboieni, unde Stefan cel
Mare a avut cea mai grea btlie a sa si din toate locurile unde sngele strmosilor
s-a amestecat n crunte btlii cu trna, sfintind-o. Cnd se desfcea pachetul cu
trn, nainte de a se turna pe mas, se citea scrisoarea din partea celui care a
adus-o sau a trimis-o".
Au depus legmntul urmtorii:

Corneliu Zelea-Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Grneat, Corneliu Georgescu, Radu

Mironovici, Hristache Solomon, care a prezidat aceast solemnitate, G. Clime, Mile
Lefter, Ion Banea, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Alexandru Ventonic, Dumitru Ifrim,
Pantelimon Statache, Ghit Antonescu, Emil Eremiu, Ion Bordeianu, M. Ciobanu,
Marius Pop, Misu Crisan, Popa, Butnaru, Budeiu, I. Tnsache, Stefan Budeci, Traian
Cotig si Mihail Stelescu, elev de liceu.
O NOU BTLIE
n numrul de la 1 decembrie 1927, am deschis o nou lupt pentru a se cumpra o
camionet cu care s ne putem deplasa. Am ntrebuintat acelasi sistem al ncordrii
generale. Legionarii au nceput a face serbri, a organiza conferinte, coruri de
Crciun, a contribui cu putinul lor.
S-a distins Frtia de Cruce Vrancea" din Focsani care a adunat cu ocazia unei
srbtori date sub patronajul d-lui General Macridescu, suma de 50.000 lei. Atunci iam schimbat numele din Vrancea" n Victoria", asa cum se numeste si azi.
La 19 februarie 1928, adic n dou luni si jumtate, btlia a fost cstigat. Am
cumprat din Bucuresti o camionet nou cu suma de lei 240.000, din care am achitat
100.000 lei, iar restul de 140.000 lei, urmnd a-i achita n 12 rate lunare.
Am plecat cu Cprioara", cum o botezaser bietii, din Bucuresti spre Iasi, cu Stefan
Nicolau, care o conducea, Banea, Bordeianu si Mironovici. La Iasi a fost o adevrat
bucurie. Legionarii si prietenii ne-au asteptat la intrarea n oras.
Pentru achitarea ratelor am format un comitet de 100, ai c rui membri s contribuie
cu cte 100 lei lunar, timp de un an. n timp de dou luni acest comitet a ajuns pn la
50 de membri solvabili, majoritatea oameni sraci, mici functionari, muncitori sau
trani, care rupnd din punga lor, lunar cte 100 lei, fc eau un adevrat sacrificiu.
Fetele din Cettuia de la Iasi si cu deosebire Cettuia Iulia Hajdeu" din Galati ncep
s lucreze lucruri de mn si s le vnd pentru a strnge bani.
PROBLEME DE ORDIN MATERIAL
Miscarea, pentru micile ei nevoi, mergea bine din punct de vedere material. Din
munca si contributia oamenilor sraci se strngea aproape ct trebuia ca s putem tri
si actiona. Absolut toate sumele ncasate sunt trecute n revista Pmntul
Strmosesc".
Revista e plin de cei ce ddeau cte 10 lei, 5 lei. Sunt rari acei care ddeau cte 5060 lei. Iar bancherii nostri erau acei care puteau contribui cu cte 100 lei lunar,
membrii comitetului de 100. Iat s lum la ntmplare din acest comitet:
Nr.16. Nicolae Voinea din Panciu (O familie de cinci copii care se hrnesc dintr-un
hectar de vie).
Nr.17. D. Popescu (Sublocotenent pensionar).

Nr.18. Ion Blnaru (fost student pn ieri, acum inginer cu 4.000 lei lunar).
Nr.19. Ion Butnaru (functionar c. f. r.).
Nr.20. Nistor M. Tilinca (vnztor la o cooperativ).
Nr.21. Corneliu Georgescu (ajutor de la printi).
Nr.22. Radu Mironovici (ajutor de la printi).
Nr.23. Ionescu M. Traian (inginer silvic).
Din ngrdirile pe care si le puneau n cheltuielile pentru mas si haine, se strngea
att ct organizatia, ntrebuintnd cu chibzuint, s poat tri si s se dezvolte normal.
Presa jidneasc ns striga: Din ce bani si cumpr acesti domni camionete? (Jidanul
totdeauna de rea credint, fcuse din una mai multe) Cine finanteaz aceast miscare?
O, Domnilor! N-a finantat-o nimeni. Ci numai credinta fr margini a romnilor, n
majoritate sraci lipiti pmntului.
Nu numai c nu eram finantati de capitalisti, dar sftuiesc pe oricine conduce o
miscare bazat pe sntate, s refuze orice tentativ de finantare, dac voieste s nu-si
omoare miscarea. Pentru c o miscare este astfel constituit nct s produc singur
din credinta si jertfa membrilor ei, exact att ct i trebuie pentru ca s poat tri si s
se poat dezvolta.
Pentru o normal si sntoas dezvoltare, o miscare nu are drept s consume dect
att ct poate produce ea si nu poate produce dect n msura capacittii de credint si
deci de jertf a membrilor ei. Nu produce suficient? Nu v st deschis calea
finantrii, ci aceea a intensificrii credintei. E chiar un indiciu, a nu produce suficient,
este o dovad a putinttii credintei. Nu produce nimic? Organizatia e moart sau se
va prbusi n curnd. Lipsit de credint, ea va fi nvins de cei ce o au.
Un sef care admite finantarea miscrii sale din afara organizatiei, este ca si omul caresi nvat organismul s triasc din medicamente. n msura n care administrezi unui
organism medicamente, n aceeasi msur l condamni s nu mai reactioneze singur.
Si mai mult, n momentul n care i-ai ridicat medicamentele, moare. E la discretia
farmacistului! Tot astfel o miscare este la discretia celor care o finanteaz. Acestia ar
putea, la un moment dat s nceteze finantarea si miscarea nenvtat a tri prin sine,
moare. O miscare, ca si un om de altfel, poate avea nevoie, uneori, de o cantitate mare
de bani. Se poate mprumuta, pentru ca s plteasc cu timpul.
Deci, domnilor sefi de miscri (vorbesc pentru cei ce vor veni dup noi), s respingeti
pe binevoitorii care se vor oferi s v finanteze miscarea, binenteles, dac vor mai fi
n viitor de acestia. n Romnia cred c nu. Nici astzi aproape nu mai sunt. Toti acei
ce au posibilitti de finantare si finanteaz, sunt bancherii jidani, marii bogtasi jidani,
marii cerealisti jidani, marii industriasi jidani, marii comercianti jidani. Ei finanteaz
partidele politice pentru a extermina pe romni n tara lor.

S finanteze (acest cuvnt sun a bancher, a prad, a nedreptate, a necuviint) nu va

mai fi nimeni. Nici romnii, si cu att mai putin jidanii. Pentru c aceast cast a
bancherilor si a oamenilor de afaceri, a mbogtitilor prin lovituri, aceste psri de
prad care pndesc deasupra societtii omenesti, vor fi nimicite. Oameni cu dare de
mn, oameni bogati, pn la limita bunei cuviinte, v or fi. Ei nu vor avea posibilitti
de finantare, ci vor putea numai s ajute, din prinosul lor, o miscare. Aceast obligatie
de a ajuta, de a-si ajuta neamul n grele momente, o au toti romnii si vor avea-o n
veacul veacurilor. Ajutorul lor este si va fi bine primit totdeauna.
***
Situatia mea ns, material si a camarazilor mei, era din ce n ce mai grea, mai
apstoare.
Eu czusem pe capul bietului meu socru, care si asa, abia putea ntretine, din mica sa
leaf, pe cei cinci copii ai lui. Locuiam ntr-o camer, iar n celelalte dou, sapte
suflete. ntelegnd ns situatia n care m gseam, datorit marii lui iubiri pentru
cauza romneasc, nu mi-a spus niciodat nimic, desi vedeam c pe zi ce merge, se
ncovoia tot mai mult sub povara greuttilor.
Atunci ne-am sftuit ca eu s rmn a m ocupa de miscare, iar Mota si ceilalti trei
camarazi vcresteni s fac avocatur, pentru a se putea ntretine pe ei si a m ajuta
si pe mine.
n scurt timp vor ncepe, dar se vor izbi de greutti imense. Priveam n urm. Intrati
acum 10 ani la Universitate, luptasem, rnd pe rnd, alturi de toate seriile de studenti.
Si, rnd pe rnd, toti se aranjaser, si creaser cte o mic situatie din care puteau
tri, numai noi rmsesem singuri, ca niste nebuni rtciti n mijlocul valurilor lumii.
Desi elemente de valoare, ei abia si vor cstiga o biat pine. Avocati la Calea Ferat,
la Primrie sau Stat, ei nu vor putea intra. Acolo sunt locuri numai pentru cei ce si
prsesc linia de lupt si trec n linia partidelor politice. ncurajare pentru lipsa de
caracter. De la jidani, procese nu vor lua, pentru c asa le va dicta onoarea lor.
Romnii i vor ocoli. Nu vor intra n birourile lor dect cei sraci.
Era greu drumul. Ostracizati n tara noastr si pusi aproape n imposibilitate de a tri.
VARA LUI 1928
Am continuat tot timpul iernii cu organizarea de cuiburi, n primvar am nceput iar
crmidria de la Ungheni si grdinria de la D-na Ghica. n aceste dou locuri
munceam, fcnd crmizi sau grdinrit. Vroiam s facem un alt cmin, pentru c n
acesta nu eram siguri c vom mai putea rmne, deoarece se intentase proces contra
noastr, ca s fim dati afar.
n aceast munc grea ne nfrteam tot mai mult, ne simteam mai aproape de toti cei
ce muncesc, din ce n ce mai departe de toti acei care triesc din munca altora.
Munca ne completa educatia noastr mai mult dect prelegerile unui profesor
universitar. Acolo ne nvtam s nvingem greuttile. Ne oteleam vointa. Ne ntream

trupurile si ne deprindeam cu viata aspr si sever, n care nici o plcere nu-si mai
avea loc n afar de aceea a multumirii sufletesti. Acolo a venit Frtia de Cruce" de
la Galati cu tocu, Savin, Costea si celelalte frtii.
Radu Mironovici a nvtat s conduc bine camioneta si, ajutat de Eremeiu, fcea
curse ducnd pasageri de la Iasi la Mnstirea Vratic, Agapia si Neamt. Totusi, din
cauza verii, care totdeauna e mai srac, am fost nevoit s m mprumut de la Banca
Albina" din Husi, ipotecnd casa tatlui meu, cu suma de lei 110.000,pe care am
mprtit-o, o parte la crmidrie, o parte la plata ratelor camionetei si o parte la
publicatii legionare. Neputnd-o achita nici pn astzi, ea s-a ridicat la suma de
300.000 lei.
Tot n acea var, ne-am apucat si de comert, ca s putem cstiga un ban pentru
Legiune.
Jidanii detin comertul cu zarzavaturi aproape pe toate pietele trgurilor din Moldova.
Trei echipe de legionari (studenti) au fost nsrcinate cu comertul cu zarzavat. Aceste
echipe cumprau marf de pe piata Iasiului, ncrcnd 300-400 kg n camionet si
cdeau ca o pacoste asupra jidanilor, scznd preturile la jumtate.
***
La 1 august 1928 se mplinea un an de la aparitia revistei noastre. Iat ce scriam
atunci pe pagina I-a:
La 1 august Pmntul Strmosesc mplineste un an de aparitie regulat. Nu-i mult.
Cteva zile n urm, ntre 13-30 iulie, orasul Carcassonne (cetate) din Franta si-a
srbtorit 2000 de ani de existent. Vom fi avnd si noi vreo 2000 de ani n fat! Dar
timpul cel mai greu este anul I, atunci cnd trebuie s destelenesti, s tragi ntia
brazd. n aceste zile de nceput, multe greutti au venit peste noi, dar revista noastr
uneori mai bogat, alteori mai srac, totdeauna ns mare a rezistat pe pozitii,
nvingndu-le.
Cnd, acum un an, plecnd fr nici un ban, n cel mai critic moment al miscrii
nationale, am pus pe copert icoana Sfntului Arhanghel Mihail, am stiut c revista
noastr va birui."
N LUPT CU MIZERIA
Spre toamn, greuttile materiale personale au nceput s m ncovoaie. Nu mai
aveam ghete, nu aveam haine, nici eu nici sotia mea, care la purta pe cele de la 1924.
De la tatl meu nu mai puteam astepta nimic, deoarece mai avea n afar de mine nc
sase copii, toti n scoli, iar luptele pe care le dduse l lsaser ncrcat de dator ii. Din
leafa sa nu-i mai rmneau dect cteva mii de lei, din care cu greu si putea duce o
familie numeroas.
Atunci mi-am ncordat puterile si m-am hotrt s m apuc si eu de avocatur, cu
gndul de a m ocupa totodat si de miscare. Mi-am deschis birou de avocatur la
Ungheni, unde am lucrat cu secretarul meu, Ernest Comnescu. De acolo am parvenit
s-mi realizez un mic, foarte mic cstig, cu care s-mi pot acoperi lipsurile si putinele

pretentii ale vietii mele si ale sotiei. Trecuser acum sase anide cnd mi limitasem
viata la un strict necesar pentru existent.
De 6 ani nu mai intrasem la teatru, la cinematografe, la berrii, la baluri, la petreceri.
Iar acum cnd scriu sunt 14 ani de cnd nu am mai fost la vreuna din ele. Nu-mi pare
ru. Dar mi pare ru c dup o asemenea viat de restrictii, s-au gsit suflete care s
m atace pe temeiul c as fi dus si duc nc o viat larg.
n aceast srcie de ani de zile, ca si n grelele ncercri prin care m-a dus soarta, am
avut un sprijin permanent n sotia mea, care m-a ngrijit cu credint, s-a mprtsit cu
suferinte nenumrate, a dus lipsuri si a ndurat uneori chiar foamea, pentru a m ajuta
s lupt mai departe. i voi purta totdeauna recunostint.
PROFESORUL GVNESCUL PRIMESTE
SCUSORUL CU TRN
Este un suflet care ne urmreste de aproape.Pas cu pas. Se
intereseaz de noi.Poate ne studiaz. Este vorba de
impuntoarea figur a btrnului profesor de Pedagogie de
la Universitatea din Iasi: Ion Gvnescul. Profesor
universitar din anul 1880. Odat ne-a spus: tare as dori s
am si eu un scusor cu trn!
La 10 decembrie 1928, l-am invitat la noi acas si acolo, n
mijlocul grupului de legionari, i-am predat scusorul cu
trn ca dar din partea noastr.
Btrnul cu prul si sprncenele albe a fcut ochii mari, ca
ntr-un moment de mare gravitate.
Si dup o clip de tcere:
Domnilor, nu sunt vrednic s primesc acest sfnt talisman, dect n genunchi.
l ia. Se aseaz ncet n genunchi si se roag. Dup el ngenunchem si noi n jurul lui.
***
n ac east toamn a anului 1928, dup asalturile ndrjite ale national-trnistilor,
care au amenintat cu violent" si revolutie", Partidul Liberal s-a prbusit. Nationaltrnistii, dup 8 ani de lupte, nvingeau. Dar n curnd vor fi o deceptie pentru toat
tara. Vor ncepe s fure, la fel ca si liberalii. Vor ncepe s fac afaceri scandaloase",
la fel ca si liberalii. Vor ncepe a teroriza" cu jandarmii si chiar mpusca pe adversari
sau pe cei ce-si vor manifesta nemultumirile, la fel ca si liberalii. si vor crea
bancherii lor, la fel ca si liberalii.
Dar mai ales vor fi sub sugestia necontenit a finantei internationale creia vor ncepe
s-i cedeze, rnd pe rnd, contra unor mprumuturi pe ani, pe zeci de ani, bogtie dup
bogtie romneasc.

3-4 IANUARIE 1929

Pentru aceste zile convocasem la Iasi o adunare. Prima adunare a sefilor de cuib. Au
venit ntre 40-50. Sedintele s-au tinut n casele Generalului Ion Tarnoschi, care, acum,
ntr-o emotionant sedint. plngnd, a primit scusorul cu trn n care era si
sngele soldatilor si ofiterilor si.
-Tare as vrea s-mi dea Dumnezeu zile ca s vd si eu ceasul mntuirii romnesti.
Dar nu cred s pot ajunge pn atunci, ne spunea el.
Au mai depus, cu acest prilej, legmntul, o serie de legionari, n frunte cu Spiru
Peceli, invalid de rzboi, Gheorghe Potolea, invalid n sarja de la Prunaru, Nicolae
Voinea si altii.
Din discutiile pe care le-am avut si din rapoartele pe care le fceau fiecare din cei
prezenti, reprezentnd toate tinuturile, ne-am putut convinge c sistemul cuibului",
nentrebuintat la noi pn atunci, poate prinde foarte bine. Desigur, c sunt greutti si
nendemnri inerente oricrui nceput. Dar mi-a fost suficient c ntr-un an, fr alt
scoal, ci numai prin ndemnurile si lmuriri le date prin revist, n toate regiunile ca
si n toate straturile sociale, s-au nfiintat cuiburi rzlete care functioneaz. Mi-am zis:
Sistemul" a reusit la examen. El este rodnic.
Pentru mine, sedinta de la 3-4 ianuarie a fost o verificare a propriilor mele msuri de
organizare. Nu ne rmnea dect s mergem cu statornicie pe aceast cale.
Am constatat cu acest prilej c miscarea prinde cu deosebire n rndurile tineretului.
C sistemul de educatie dinamic, educatie odat cu actiunea, este mult superior celui
static. Vom continua deci, ca si pn acum, acest sistem, nc un an, fr a ncerca s
lum contact cu masele. Fr a ne gndi la vreo actiune electoral.
Tot atunci s-a constituit Senatul Legiunii . Un for compus din btrni peste 50 de ani,
intelectuali, tran sau muncitori, care au trit o viat de mare corectitudine, au dat
dovad de credint n viitorul legionar si de ntelepciune. Ei vor fi convocati n
momente grele, ori de cte ori se va simti nevoie de sfatul lor. Nu sunt alesi. Sunt
indicati de seful Legiunii si cooptati de Senat. Este cea mai nalt treapt de onoare la
care poate aspira un legionar.
Au format Senatul: Hristache Solomon, General Doctor Macridescu, General Ion
Tarnoschi, Spiru Peceli, Colonel Paul Cambureanu, Ion Butnaru . Tot aici n acest
senat si va avea locul su, peste cteva luni, ilustrul profesor universitar Traian
Brileanu, acela care mai trziu, peste 5 ani, n revista sa nsemnri Sociologice",
va explica n cea mai nalt form stiintific fenomenul legionar.
SPRE MASELE POPULARE

LA MOTI

Motii triesc nc n muntii din mijlocul Ardealului. Vechi ca si muntii, ei si duc

viata de-a lungul secolelor avnd ntreaga lor istorie strbtur de dou fire de foc:
srcia sunt singurii romni si poate singurii oameni de pe pmnt care n-au
cunoscut n toat istoria lor o zi de bine si de belsug si lupta pentru libertate . Toat
viata lor a fost o lupt pentru libertate. Ei ne-au dat pe Horia, Closca si Crisan si au
sustinut revolutia de la 1784; ei ne-au dat pe Avram Iancu si au luptat si la 1848. n
muntii lor, istoria cunoaste peste 40 de rscoale contra stpnirii unguresti; toate
necate pn la sfrsit n sngele lor. Dar drzenia nu le-a fost nduplecat niciodat.
n ultimul timp glasul de tribun al lui A mos Frncu si acela al Cpitanului Emil
Siancu ei nsisi moti rsun n pustiu ca un strigt de alarm. n munti sunt mine
de aur. Rnd pe rnd s-au mbogtit si se mbogtesc exploatatorii, dar ei au rmas
mereu fr haine si fr pine:
Muntii nostri aur poart,
Noi cersim din poart-n poart"
Stnca sur e goal. Pe ea nu creste nimic. Nici gru, nici porumb. Singura avutie e
aurul din mna exploatatorilor si singura posibilitate de trai st n lemnul din pdure.
O mie de ani a tinut calvarul stpnirii strine. O mei de ani de rbdare cu gndul c
va veni odat Romnia Mare, care-i va scpa, care se va ocupa, n sfrsit, de soarta lor
si de soarta copiilor lor. Care va repara lunga si omortoarea nedreptate, care va veni
s le rsplteasc rbdareamilenar si suferinta si luptele. Numai cei ce n-au mam
nu stiu ce-i mngierea. Numai cei ce n-au patrie nu cunosc nici mngierea, nici
rsplata. Patria plteste totdeauna pe copiii ei, pe cei ce au asteptat dreptatea ei si au
crezut n ea, pe cei ce au luptat si suferit pentru dnsa. Cum nu-i va rsplti si pe moti
pentru nemsurata lor rbdare, suferint si vitejie? Dar dup rzboi fiecare om si mai
ales fiecare om politics-a ocupat de el", de persoana lui. De situatia lui material,
electoral, politic. Asa c pe moti i-a uitat. Cine se ocup numai de el", nu se mai
poate ocupa si de altii". Si pe cine l mpresoar grijile prezentului, nu se mai poate
situa cu gndurile si simtirea n istorie, pentru ca, lucrnd n numele patriei, s aib
grij de a nfptui marile reparatii si rsplti istorice pe care aceasta le datoreaz
vitejilor ei. Si nu numai c au fost uitati, dar au fost lsati prad tuturor samsarilor
jidani care, n fug dup cstig, s-au infiltrat n muntii lor, unde niciodat piciorul
strinilor n-a putut s-i ncalce si le-au luat singura lor posibilitate de viat. Si-au
ridicat fierstraiele pn n creierii muntilor, doborndu-le pdurea si lsndu-le
numai stnca goal.
O, Iancule, de ce nu-nvii
S-ti vezi tu muntii ti pustii!"
l cheam n cntecul lor de jale pe Iancu, eroul lor, s-si vad muntii goi si codrii
rasi" de cetele de jidnasi". Sub stpnirea Romniei Mari, n zilele mult asteptatei
izbnzi a neamului. n adevr, ce tragedie nfiortoare s rezisti zece veacuri contra
tuturor mpilrilor si s mor ide foame si de mizerie n Romnia Mare, pe care tu ai
asteptat-o timp de un mileniu! Pe ea ai asteptat-o. Ea ti-a fost singurul sprijin moral ce
te-a mentinut. Acum cade si aceast sperant. N-a avut pine, dar a trit n ndejde.
Romnia Mare, pentru aceast populatie, nu a fost o nviorare si un triumf, o
ncoronare, dup o mie de ani de suferint, cu mari rsplti din partea neamului ntreg.

Pentru acesta era nevoie de sufletul lui Stefan cel Mare, nu de sufletul de pigmeu al
politicianului romn. Pentru ei, Romnia Mare a fost o prbusire n dezndejdea
mortii. Acesti politicieni pteaz obrazul natiei noastre. Cci un neam, pe deasupra
oricror interese, si are obligatiile morale de ndeplinit. Dac nu si le ndeplineste,
rmne ptat.
***
nduiosat de scrisoarea unui nvttor din Bistra, de lng Cmpeni, m-am suit n tren
s merg la fata locului. S vd si eu ce e acolo. Purtat de un tren mic, urcam cu inima
strns pe vile glorioase ale Muntilor Apuseni, pe unde jucase moartea n zeci de
lupte si pe unde umbl duhurile lui Horia si Iancu. ntr-o gar m apropii de un tran.
Un mot. Pe hainele lui erau cel putin 20 de petice cusute. Expresie a unei srcii
neasemuite. Avea de vnzare cercuri de lemn pentru vase, fcute de el. Le vindea
pentru un pret de nimic. Cu ochii afundati n cap si cu obrajii supti. O figur blajin.
Privirea i era sfioas si nefixat de vreun gnd. Pentru cine cunoaste, citeste n acesti
ochi durerea si descoper pe omul flmnd. Omul chinuit de foame. n acesti ochi
blajini care inspirau mil, nu era nici o preocupare. Nici un interes pentru viat.
Cum o duceti pe aici? l ntreb eu.
Bine! Bine, multumesc.
Dar se face porumb, cartofi?
Da, se face.
Aveti de toate, hran?
Da, avem avem
Va s zic, n-o duceti ru?
Nu! Nu!
M-a msurat de cteva ori cu ochii, s-a artat foarte putin dispus la vorb, cci cine
stie pe ce meleaguride dezndejde i zbura mintea si n nobletea mostenit a rasei, nu
voia s se plng n fata unui om strin.
***
n sfrsit, am ajuns la Bistra. M-am dus la nvttorul din sat care-mi scrisese. am stat
o zi. Am intrat prin casele srace ale motilor. O spuz de copii asteptau zgribuliti cte
2-3 sptmni, cte o lun si mai bine, pe printii lor plecati cu calul si cruta s le
aduc cte un sac de mlai, n schimbul cercurilor de lemn si ciuberelor pe care le
lucreaz si pe care apoi le vnd la sute de kilometri, n regiunile unde Dumnezeu a
fost mai darnic. ntr-un an, motul, cteva luni st acas si restul timpului dup mlai,
pentru copiii si. mi spune nvttorul:

 Nici n timpul stpnirii unguresti nu s-au putut aseza strini aici. Acum ns, iat sa stabilit o cherestea a unei societti jidnesti din Oradea, care a pus mna pe pduri si
le taie. Toat viata srac si-o ntretineau motii din munca lemnului, fcnd cercuri si
ciubere. De acum, nici de acestea nu vor mai avea parte. Sunt condamnati la moarte.
De foame si de nevoi, se duc si muncesc la jidani, tindu-si ei singuri copacii din
pdure, pentru 20 de lei pe zi. Att i rmne motului din toat bogtia care se scurge
la vale n trenuri lungi. Si cnd se va termina lemnul din pdure, se termin si cu noi.
Dar este ceva si mai trist. Noi am trit sute de ani viat de virtute. Jidanii ne-au
aduscu ei pcatele desfrului. Sunt peste 30 de jidani la aceast fabric. Si smbt
seara, cnd fac pltile,opresc pe fetele si femeile motilor, si bat joc de ele si fac orgii
pn dimineata. Boli morale si fizice na macin stele alturi de srcie si mizerie. Si
nu poti zice nimic. Nu poti ncerca nici o actiune, deoarece acesti jidani sunt n
raporturi de asa strns prietenie cu toti politicienii, nct sunt stpni atotputernici.
Autorittile unt la discretia lor, de la jandarmi si pn sus. Iar dac ncerci s spui
ceva, esti acuzat imediat, c ndemni la ur" , pe o parte de cetteni n contra
celorlalti cetteni; c tulburi armonia social"si buna nfrtire"n care totdeauna au
trit romnii cu populatia pasnic evreiasc" . C nu suntem crestini" , cci Iisus
Hristos a zis: s iubesti pe aproapele tu" si chiar pe cel care face ru etc. O vorb
dac spui, esti arestat ca dusman al sigurantei statului"si ca atttor la rzboi civil" .
Esti insultat si chiar btut. Sunt stpni pe autoritti si trebuie s taci si s privesti la
tot dezastrul neamului tu. Mei bine ne-ar lua Dumnezeu vederile, ca s nu mai
vedem cu ochii nostri si s nu mai stim nimic.
***
Mie mi se urca sngele n cap si iar mi trecea prin mine s pun mna pe arm, s m
ridic n munti si s trag cu nemiluita n cetele de dusmani si de vnduti, dac autoritti
si legi n Romnia Mare pot patrona asemenea crime n contra natiunii romne, a
onoarei si a viitorului ei si dac aceste legi si autoritti vndute i-au nchis orice spe
rant de dreptate si de mntuire romneasc. M-am ntors la Iasi cu sufletul chinuit ,
ncrcat de povara pe care tot neamul acesta o poart asupra lui. Ce grozav este
nstrinarea clasei conductoare a unui popor, a clasei lui politice si culturale.
Literatii si scriitorii si gsesc subiect de tratat n toate nimicurile. Crti peste crti
apar. Sunt pline vitrinele librriilor de ele. Ce va zice viitorul despre acestia, dac
pentru o tragedie istoric precum aceea a motilor, petrecut sub ochii lor, ein-au gsit
nici un cuvnt care s fie n acelasi timp si un semnal de alarm pentru poporul ametit
de toat literatura scandaloas care-l adoarme si-i ntunec drumul viitorului si al
vietii? Cum va trebui s priveasc neamul pe acesti scriitori si literati, a cror misiune,
ce mai sfnt, este tocmai aceea de a denunta primejdiile care-i amenint fiinta fizic
sau moral si de a-i lumina cile viitorului? Si cum va trebui s fie privit aceast
clas politic de oratori" n parlament si pe la toate rspn tiile drumurilor,
dezertoare de la obligatiile ei elementare, de a veghea asupra vietii si onoarei
neamului?
***
Cobornd cu micul tren de la Bistra spre Turda, n aceeasi ncpere a vagonului s-a
urcat si directorul fabricii din Bistra. Un jidan gras pe care abia l mai tineau hainele si
care ddea impresia unei vieti trite n abundent. Nu cred c unul ca acesta, mcar o
singur dat n viata lui, s fi cunoscut ce este foamea. n statia urmtoare s-a mai

urcat un tnr cam de seama mea. Din primele momente am nteles c sunt cunoscuti
si prieteni si se afl n foarte bune raporturi, si c acel tnr e romn. Jidanul si-a
turnat cafea cu lapte dintr-un termos si a scos niste bucti de cozonac dintr-un pachet.
A nceput s mnnce. Observam la el o poft de lup. S-a repezit la mncare nainte
de a-l invita pe cunoscutul su. Imediat ns, l-a invitat. Acesta a primit o felie de
cozonac si o ceasc de cafea cu lapte si a nceput a mnca putin cam sfios, artndu-se
recunosctor si respectuos fat de bogta sul jidan pentru atentia" pe care i-o artase.
Era pe la cinci dimineata. nc nu se luminase bine. Vineri, nainte de Pasti. Vinerea
Patimilor. M ntrebam ndurerat: Oare cine va fi fiind canalia aceasta de tnr romn,
care n aceast zi, cnd toat lumea crestin tine post negru, mnnc alturi de jidan,
alturi de clul romnilor, cozonac? Din discutiile ntre aflu c acesta era un inginer
silvic. Jidanul avea o poft de vorb nemsurat. Tot timpul vorbea si glumea. La un
moment dat, scoate un pate fon, aseaz rnd pe rnd plcile si-l pune s cnte. Tot cesi poate imagina mintea mai necuviincios. Eu stau ntr-un colt de vagon. Ascult fr a
spune nici un cuvnt. M uit pe geam. ncepe s se lumineze. Pe soseaua de alturi
coboar, tcuti si tristi,motii, mergnd fiecare pe lng capul calului su. Se duc la
trg la Turda, cu cte un sac de mangal n crut, la 60 de kilometri s-l vnd si s
cumpere, nu haine noi, nu jucrii, ci cteva kilograme de mlai, pentru ca s duc de
Pasti copiilor. Aceas ta e toat bucuria pe care le-o pot face.
***
Geme inima n mine de durere si de ngrijorare. Nu e de ajuns c acesti jefuitori le iau
pinea. Le pngresc, le plmuiesc, n aceast Vineri a Patimilor, srcia si credinta.
Trec cntnd si batjocorind pe drumurile acestea de ptimire milenar, pe care din
respect pentru suferint si durere omeneasc, nici un om din lume nu poate psi dect
n cea mai adnc tcere si bun cuviint, descoperit n fata poporului flmnd si rupt,
care pseste rar, sub condamnarea soartei nemiloase. Cnd s-a luminat de ziu, patru
ochi si-au ntlnit privirile. Ai mei si ai tnrului. Am nteles c m cunoscuse.
ncurcat, nu-si mai gsea cumptul. l recunoscusem si eu. Fusese student nationalist
crestin la 1923. l vzusem n primele rnduri ale unui grup studentesc, manifestnd si
cntnd:
Si vom strivi jidanii sub clcie,
Sau vom muri cu gloria etc."
Mi-am zis plin de amrciune: Dac toti tinerii care lupt, vor ajunge mine asa,
atunci neamul acesta al nostru trebuie s piar: prin cucerire jidneasc, prin potop,
prin cutremur sau prin dinamit nu intereseaz, dar trebuie s piar.
VARA LUI 1929
Am petrecut-o n dou marsuri. Cu tinerii din frtiile de cruce din Galati si Focsani si
cu legionarii. Voiam s-i duc pe drumurile de attea ori bttorite demine, s triesc
ct mai mult cu ei, s-i observ. s-i studiez, s vad si ei frumusetile trii acesteia. De
data aceasta, ca si n toate marsurile pe care le voi face, voi cuta s dezvolt n tinerii
legionari, n primul rnd, vointa. Prin marsuri lungi, ncrcati de poveri, executate
prin ploaie, vnt, cldur tropical sau noroaie si n cadent si aliniere, cu ore ntregi
de interdictie a vorbirii. Prin viat aspr, dormind n pdure si mncnd simplu. Prin

obligatia de a fi severi cu ei nsisi, n toate privintele, ncepnd de la tinut si gesturi.

Prin crearea de obstacole pe care ei erau obligati a le nvinge, escaladnd stnci,
trecnd ape. Urmream s fac din ei oameni de voint, care s priveasc drept si s se
comporte cu brbtie fat de orice greutate. De aceea nu permiteam niciodat ocolirea
unui obstacol, ci numai depsirea lui. n locul omului slab si nvins, care se apleac
mereu la toate btile de vnt, om care covrseste, ca numr, n politic, ca si n
celelalte ocupatii trebuie s crem neamului acesta un nvingtor. Neaplecat si
nenduplecat. Prin instructia ntrunit, voi cuta, n al doilea rnd, s dezvolt
constiinta de corp, de unitate. Un duh al unittii. Am observat c instructia ntrunit
are o mare influent asupra intelectului si psihicului unui om, punndu-i n ordine si
n cadent mintea dezordonat si simtirea anarhic. Prin aplicarea de pedepse, voi
cuta s dezvolt, n sfrsit, simtul responsabilittii. Curajul de a-si asuma fiecare
rspunderea faptelor sale. Pentru c nimic nu e mai dezgusttor dect omul care minte
si fuge de rspundere. Am pedepsit regulat, fr exceptie, pentru orice abatere. La
Vatra Dornei am pedepsit un tnr, pentru c a provocat un conflict ntr-un parc. La
Dorna Coznesti s-a ntmplat ceva mai grav, nu ca efect, ci ca dezvluire de
constructie sufleteasc. Patru tineri s-au dus la o crcium jidoveasc, au cerut
sarmale, pine, vin si dup ce au mncat bine, s-au sculat si, n loc de plat, unul
dintre ei a sco s revolverul, eroic si a amenintat pe jidan c l mpusc de c spune
ceva, sub cuvnt c sunt din grupul lui Corneliu Codreanu. L-am pedepsit. Tnrul,
dac-l voi lsa asa, se va nenoroci el, nu jidanul cruia i-a furat o cutei de sardele. De
altfel n lumea legionar pedeapsa nu poate da nastere la suprare. Pentru c toti
suntem supusi greselii. Pedeapsa nseamn n conceptia noastr, obligatia pe care o
are omul e onoare de a repara greseala sa. Odat aceasta ispsit, omul este liber de
povara ei, ca si cum nu s-ar fi ntmplat nimic. Aceast pedeaps, n cele mai multe
cazuri, este o munc. Nu pentru c munca ar avea un caracter de osnd, ci pentru c
d o posibilitate de a repare, printr-un bine, rul pe care l-ai fcut. De aceea totdeauna
legionar ul va primi si va executa cu senintate o pedeaps.
HOTRREA DE A PSI N MASE
8 NOIEMBRIE1929
Trecuser mai bine de doi ani de cnd Legiunea luase fiint. Cuiburile se nmultiser
pe toat ntinderea trii. Se simtea acum nevoia de a accentua, prin ntrebuintarea si
stimularea acestor mici forte, miscarea nceput. Singura cale legal care putea s ne
duc la msuri de stat pentru rezolvarea problemei jidnesti, era calea politic. Ea
presupune contactul cu masele populare. Bun sau ru, acesta era dru mul pe care legea
ni-l punea la dispozitie si pe care, mai devreme sau mai trziu, trebuia s psim. Cu
Lefter si cu Potolea am fixat prima ntrunire public legionar la Tg. Beresti din
nordul judetului Covurlui, pentru data de 15 Decembrie. Hotrrea amluat-o nc de la
8 noiembrie, cnd o nou serie de legionari, veniti din diferite prti ale trii cu ocazia
srbtoririi patronului Legiunii, si depuneau jurmntul. n acelasi timp l-am trimis
pe Totu n judetul Turda, pentru ca, mpreun cu Amos Horatiu Pop, s intensifice si
acolo propaganda legionar, pregtind o ntrunire.
15 DECEMBRIE 1929

La 14 decembrie seara, eram n Beresti. La gara m-a asteptat Lefter, Potolea, Tnase
Antohi si altii. Trgul era un adevrat viespar de jidnime; cas ngrmdit lng
cas, dughean lng dughean. Singura strad trece prin mijlocul trgusorului.
Noroiul pn la glezne. Pe margini, niste trotuare de scndur. Am fost gzduiti la
Potolea. A doua zi dimineata, m ntmpin la us maiorul de jandarmi si procurorul,
veniti de la Galati s-mi pun n vedere c nu pot s tin ntrunirea. Le-am spus:
Ceea ce pretindeti dvs. nu e nici drept nici legal. n tara aceasta toat lumea are
dreptul s tin ntruniri: nemti, unguri, turci, ttari, bulgari, jidani. Numai eu s nu am
acest drept? Msura Dvs. este samavolnic. Este n afara legii si nu m voi supune.
Voi tine ntrunirea cu orice pret.
n sfrsit, dup mai mult discutie, mi s-a aprobat s tin ntrunirea, dar s nu fac
dezordini. Ce era s fac? Ce dezordine? S sparg casele la oameni? Era prima mea
ntrunire public. Nu aveam tot interesul ca ea s decurg n cea mai perfect ordine,
pentru a nu-mi pierde dreptul de a le tine pe celelalte? La ora fixat pentru ntrunire,
s-a adunat un numr foarte mic de oameni. Abia vreo sut. De la ei am aflat c lumea
ar fi voit s vin mult, dar a fost oprit de jandarmi prin sate. Toat ntrunirea a durat
cinci minute. Un minut a vorbit Lefter, unul Potolea si restul eu. Am spus:
Am venit s tin o ntrunire. Dar autorittile mi opresc oamenii cu forta. n contra
tuturor ordinelor, voi tine zece ntruniri! S mi se aduc un cal si voi merge clare din
sat n sat, prin toat plasa Horincii!
Calul era de altfel singura posibilitate de locomotiune prin noroaiele acelea. Peste
dou ore mi s-a adus un cal si am plecat. Dup mine, pe jos, venea Lefter cu nc vreo
patru legionari. Am ajuns n primul sat, la Meria. Acolo, n curtea bisericii, n cteva
minute, lumea s-a adunat toat: brbati, femei si copii. Le-am vorbit putine cuvinte si
nu am desfsurat nici un program politic:
S ne unim cu totii, brbati si femei, s ne croim nou si neamului nostru alt soart.
Se apropie ceasul de nviere si mntuire romneasc. Cel ce va crede, cel ce va lupta
si suferi, va fi rspltit si binecuvntat de neamul acesta. Vremuri noi bat la portile
noastre! O lume, cu sufletul sterp si uscat, moare si alta se naste: a acelora cu sufletul
prin de credint. n lumea aceasta nou, fiecare si va avea locul su, nu dup scoal,
nu dup inteligent, nu dup stiinta, ci n primul rnd dup credinta sa si dup
caracterul su.
Am plecat mai departe. Dup vreo patru kilometri, am ajuns n sat, la Slivna. Se
nserase. Oamenii m-au asteptat ns, n drum, cu lumnrile aprinse. n capul satului
mi-a iesit nainte un cuib de legionari n frunte cu Todosiu. Am vorbit si aici. Pe urm
am plecat mai departe, spre satul Comnesti, condus de cuibul de legionari din Slivna.
Pe drumuri pe care nu mai fusesem niciodat. Si aici, de asemenea, oamenii m-au
asteptat cu felinare si lumnri, iar flcii, cntnd. Oamenii m primeau cu bucurie,
fr deosebire de partide politice. Nu ne cunoscusem, dar parc eram prieteni de cnd
lumea. Dusmniile se topiser. Eram o singur ap, un singur suflet, un singur neam.
A doua zi dimineata, am plecat mai departe. De ast dat, nu mai eram singur. Trei
clreti m ntrebaser dac m pot nsoti si am pornit mpreun. n marginea satului
vecin, Gnesti, Ne-am oprit la Dumitru Cristian. Om de vreo 40 de ani, cu o figur de
haiducsi uittura de sub sprncene. Nationalist si lupttor din timpul miscrilor

studentesti, el si-a deshmat caii de la crut, si-a pus seaua pe unul si a pornit cu noi.
n curnd numrul nostru s-a mrit cu Dumitru si Vasile Popa, cu Hasan si Chiculit.
Tot mergnd din sat n sat, numrul clretilor a ajuns la douzeci. Eram toti tineri
ntre 25 si 30 de ani. Numai ctiva aveau ntre 35 si 40 de ani, iar cel mai btrn era
mos Chiculit din Cavadinesti, de vreo 45 de ani. Cnd ne-am fcut mai multi, am
simtit nevoia de un semn distinctiv, de o uniform. Dar pentru c nu aveam
posibilitti, ne-am pus cu totii, la cciuli, pene de curcan. Si asa intram prin sate
cntnd. Trecnd n cntec si n trapul cailor, pe coamele dealurilor de lng Prut, pe
unde de attea ori trecuser si luptaser strmosii nostri, se pare c eram umbrele
acelora care apraser pe vremuri pmntul Moldovei. Viii de acum si mortii de
atunci, eram acelasi suflet, aceeasi mare unitate, purtat de vnturi pe creste de
dealuri: a romnismu lui. Vestea c sosesc s-a ntins din om n om, prin toate satele.
Lumea ne astepta pretutindeni. Pe cine ntlneam pe drum, ne ntmpina cu
ntrebarea:
Domnisorule, cnd veniti si pe la noi prin sat? Ieri v-a asteptat lumea pn noaptea
trziu.
n sate,cnd cntam sau vorbeam oamenilor, simteam c ptrund n cele adncuri
sufletesti nedefinite, acolo unde politicienii, cu programele lor de mprumut, nu
putuser s pogoare. Aici, n aceste adncuri, am nfipt rdcinile miscrii legionare.
Ele nu vor mai putea fi scoase de nimeni. Joi, era zi de trg la Beresti. La ora 10
dimineata, am aprut pe creasta de deasupra trgului, 50 de clreti. De acolo, n
coloan de mars, cntnd, am cobort n trg. Lumea ne-a primit cu mare nsufletire.
Din casele crestinilor ieseau romnii si ne turnau cldri cu ap n cale, dup vechiul
obicei, ca s ne mearg n plin pe drumul nostru.Ne-am dus din nou n curtea lui Nicu
Blan, unde ar fi trebuit s aib loc prima ntrunire. acum eram peste trei mii de
oameni. N-am tinut ntrunire. Am dat clretilor, unora dintre ei, cte o amintire de la
mine. Lui Nicu Bogatu i-am dat tabachera mea, fcut n nchisoarea de la Vcresti;
lui mos Chirculit i-am dat o zvastic. Pe Lefter si Potolea i-am numit n Consiliul
suprem al Legiunii, iar pe Nicu Blan, n statul major la Covurluiului. Pe Dumitru
Cristian, seful legionarilor de pe valea Horincii. Valea aceasta a Hornicii, cu locurile
si cu oamenii ei, mi-a rmas drag. Dup Focsani, aici va fi al doilea stlp al miscrii
legionare.
N ARDEAL, LA LUDOSUL DE MURES
Vineri, nainte de Crciun, seara la ora 5, am plecat cu camioneta spre Ludos. Eram
patru: Radu Mironovici, care conducea, Emil Eremeiu, un alt cunoscut si eu. Un ger
grozav oprise trenurile pe drum. n noaptea aceea am ndurat un frig ngrozitor. Desi
umpluserm camioneta cu paie si intraserm pn la bru n ele. Am fcut drumul Iasi
Piatra Neamt Valea Bistritei. La ora 4 dimineata, eram pe crestele Muntilor
Carpati.
La 11 seara, n ajunul Crciunului, dup mai mult de 24 de ore de mers, am ajuns la
Ludosul de Mures. Aici ne-am odihnit bine la Amos. A doua zi, ne-am dus la biseric,
apoi am vizitat orselul. E mai mare dect Tg Beresti si situat la vreo 40 km nord de
Turda, capitala judetului. Si acesta e plin de j idnime, fr ns a ajunge procentul de
la Beresti. Si aici Iuda, asezat la Trg, si-a ntins pnza ca un pianjen peste ntreg

tinutul romnesc. n aceast plas vor fi prinsi bietii trani, vor fi nvrtiti si ametiti si
apoi supti de tot avutul lor.
n dimineata zilei a doua de Crciun, am pornit. nti camioneta cu 10 legionari, iar
dup ea, eu cu vreo 20 de clreti: Amos, Nichita, Colceriu, profesorul Matei si altii,
toti cu pene de curcan la cciuli. Pe sosea ne ntlnea lumea si nestiind despre ce este
vorba, ne privea cu nedumerire. Dar noi mergeam parc investiti cu cea mai puternic
autoritate, cci simteam c venim n numele neamului romnesc, din porunca lui si
pentru dnsul. n Gheta, Gligoresti, n Gura Ariesului, oamenii s-au adunat tot asa de
multi ca si pe Valea Horincii. Nici lor nu le-am dus nici un program politic. Le-am
spus numai c venim din Moldova ca s chemm la nviere sufletul necjit al
romnilor; cci o mie de ani de robie, de nedreptate si de mormnt ne-au fost de ajuns.
Rom nia Mare s-a fcut cu mult jertf, dar parc stpnirea strin si vechea
nedreptate se prelungesc nc si dincoace de nfptuirea acestei Romnii. Zece ani de
guvernri romnesti n-au reusit s ne vindece de rnile care ne dor si nici n-au reparat
nedre pttile seculare.Ele ne-au dat o unitate de form dar sufletul romnesc ni l-au
frnt n attea bucti, cte partide sunt. nvierea neamului acesta clocoteste sub
pmnt si va izbucni n curnd, luminnd cu lumina ei ntreg viitorul si ntreg trecutul
nostru ntunecat. Cel ce va crede, va fi biruitor! Din nou simteam cum m cobor n
adncuri. Desi la sute de kilometri distant, desi n regiuni desprtite de secole prin
granite, si acolo am gsit acelasi suflet, exact acelasi ca pe Valea Horincii de lng
Prut. Acelasi suflet al neamului , peste care am nteles c n-a putut fi tras niciodat
vreun fel de frontier. El a curs de la un capt la altul al neamului, de la Nistru pn la
Tisa, fr ca s-i pese de frontierele asezate de mna omeneasc, ca si apa care n
adncuri curge pe sub pmnt, fr ca s tin seama de gardurile pe care oamenii le-au
fcut la suprafat. Acolo, n adnc, nu am gsit partide, nici vrajb, nici ciocniri de
interese, nici oarba neunire", nici luptele ntre frati, ci unitate si armonie.
A treia zi de Crciun am plecat din nou. Ne-am oprit la o biseric si am fcut o
rugciune pentru Mihai Viteazul, pentru Horia si ai lui si pentru Iancu, ca s stie si ei
c noi psim astzi pe pmntul pe care trupurile lor au fost chinuite si sfrtecate
pentru neam. Era ziua Sfntului Stefan. Am aprins o lumnare pentru sufletul lui
Stefan cel Mare, prin care neamul nostru s-a ridicat la cea mai mare nltime a lui si
pe care au l socot la nltimea lui Napoleon, a lui Cezar si Alexandru Macedon . Pe
oriunde vor merge pasii mei, prin orice lupte voi intra, dac deasupra mea voi simti
umbra Sfntului Arhanghel Mihail si dedesubt umbrele celor 20 de morti dragi ai
familiei si miscrii legionare, n dreapta simt sufletul lui Stefan cel Mare si spada sa.
N BASARABIA
La 20 ianuarie, am trimis pe Totu, Crnganu, Eremeiu, nsotiti de o echip cu
camioneta, n jud. Tecuci; iar eu, la 25 ianuarie 1930, eram din nou pe Valea Horincii,
n mijlocul clretilor. La 26 seara, dup ce am trecut prin Rogojeni, intrm n
Oancea. n ambele sate suntem primiti cu dragoste si cu ndejdi de multimea adunat.
Suntem gzduiti n Oancea la familia Antachi. A doua zi, luni, trg la Cahul. S
trecem n Basarabia. Aici jidanii sunt multi si mai provocatori. Aici, ca si n celelalte
trguri basarabene, jidnimea e comunist, dar nu pentru iubirea de oameni", ci
numai din ur pentru statul romn, pe care numai prin triumful comunismului l-ar
putea vedea dobort la pmnt si pus sub clciul totalei stpniri jidnesti. Triumful

comunismului coincide cu visul iudaismului de a stpni si exploata popoarele

crestine n virtutea poporului ales", care st la baza religiei jidnesti.
Seara, am fcut niste cruci albe din pnz, de 20 cm pe care le-am pus pe piepturile
clretilor. Mi s-a dat o cruce de lemn pe care o voi purta n mn.
A doua zi, la ora 10 dimineata, n fruntea a 30 de clreti, trec Prutul, mergnd cu
crucea n mn n contra puterii pgne care sugruma Basarabia crestin. Dup patru
kilometri intrm n oras. Crestinii ies din case si vin dup noi. Nu ne cunosc, dar ne
vd cu cruci albe pe piept si cu pene la cciul. Trecem pe strzi cntnd: Scoal,
scoal, mi romne". Ne oprim n piat. ntr-o clip se adun n jurul nostru peste
7000 de trani. Nimeni dintre ei nu stie cine suntem si ce voim. Dar toti presimt c
venim spre mntuirea lor. ncep s le vorbesc n aceeasi limb ca pe Valea Hornicii si
n Turda. Dar dup dou minute politaiul Popov si autorittile strbat pn la mine si
m opresc:
-N-ai voie s tii ntrunire n piata public
-Poporul romn are voie oriunde n casa lui.
Autorittile strigau s nu vorbesc; oamenii, s vorbesc.
Oameni buni le spun eu asa este; legile ne opresc s tinem adunri n piat
public. S mergem la marginea orasului sau ntr-o curte a cuiva. Fac semn clretilor
si pornim spre marginea orasului. Un cordon de sergenti opreste multimea. Peste
cteva minute mi apare n fat un detasament de soldati cu baioneta la arm. n frunte
un colonel, Colonelul Cornea. Scoate revolverul si mi-l pune n fat:
Stai, c te-mpusc!
M opresc.
Domnule colonel, de ce s m mpusti, cci nu am fcut nici un ru. Am si eu
revolver, dar n-am venit s m bat cu nimeni si mai cu seam cu armata romn.
Toate argumentrile mele au fost zadarnice. Am stat acolo timp de aproape o or,
suportnd toate insultele si batjocurile posibile. As fi putut s rspund la fel si s m
lupt. Mi-a trebuit ns o rbdare de fier ca s nu cad ntr-o situatie si mai trist, aceea
de a m lupta eu, nationalist romn, cu armata trii mele, n fata jidanilor comunisti.
Colonelul a nceput s trag cu sabia n noi si n cai, iar soldatii s ne mpung cu
baionetele. A venit prefectul. am desclecat si am plecat cu el la Prefectur. A fost un
om civilizat. A venit si colonelul. I-am spus:
Eu am respect pentru gradul Dvs., de aceea nu v-am rspuns. Dar nu-i nimic. Lunea
viitoare ne ntlnim din nou n acelasi loc.
Am plecat. Un sergent mi-a dat calul. Cristian si Chiculit m asteptau, fr cai, la
poart. Si-au adus si ei caii, am nclecat si am pornit napoi pe unde venisem,
alungati din urm de politisti si ntovrsiti de privirile batjocoritoare ale jidanilor. La

marginea orasului, am gsit si pe ceilalti clreti amrti si deprimati de nfrngerea

avut. Mai de parte, ctiva trani s-au furisat din oras, s ne ntrebe cine suntem.
Mergeti si spuneti oamenilor c lunea viitoare venim din nou. Toat crestintatea
din judet s vin la Cahul.
Suferisem o nfrngere. Acum nu mai puteam cnta, ne ntorceam fr s mai vorbim
unul cu altul. Ajunsi la Oancea, am fcut 10 afise de mn prin care anuntam c luni,
10 februarie, vom veni din nou la Cahul. Acestea le-am trimis prin clreti n mai
multe puncte ale judetului. Ne-am ntors la Gnesti, acas la Cristian, unde a m ajuns
pa la 12 noaptea, dup un drum greu, prin ntuneric de nu vedeam la doi pasi nainte,
btuti n fat de lapovit, iar n spate de amintirea nfrngerii. Am dormit la Cristian.
A doua zi dimineata, am plecat la Beresti. Acolo am scris un ordin ctrelegionarii din
Valea Horincii, Galati, Iasi, Bucuresti, Focsani si Turda, prin care le spuneam c am
fot nfrnti la Cahul si c este, pentru noi toti, o problem de onoare de a ne rentoarce
acolo si de a nvinge. C sunt chemati n numr ct mai mare. L ocul de adunare, la
Oancea, nude trebuie s fie prezenti cel trziu duminic seara, 2 februarie. n acelasi
timp, am anuntat si echipa Totu, Crnganu, Eremeiu, care se afla n judetul Tecuci.
Am scris de asemenea o scrisoare tatlui meu pe care-l rugam svin s ne ajute.
Legionarii mi-au strns bani si am plecat la Bucuresti. Acolo m-am prezentat d-lui
Ioanitescu, subsecretar de stat la Interne. I-am povestit cele ntmplate la Cahul si iam cerut permisiunea de a tine o nou ntrunire cerere legal lundu-mi
angajamentul desfsurrii n cea mai perfect ordine a acestei ntruniri. Cu conditia de
a nu fi provocati de autoritti. Dup mai multe lmuriri pe care mi le-a cerut, mi s-a
aprobat ntrunirea. Nu aveam nevoie de aprobare. Nu cere legea acest l ucru. Dar eu
am vrut s m pun la adpost de orice interpretare tendentioas. Duminic dimineata
am fost din nou la Oancea. Lefter s-a dus la Cahul, pentru a fixa cu autorittile locul
de adunare. n oras era o mare fierbere. Autorittile primeau vesti c tranii se
ndreapt cu miile din toate prtile judetului, pentru a veni la adunare la Cahul.
n cursul zilei, au sosit dou camioane din Focsani, cu Hristache Solomon si Blnaru.
Au sosit de la Turda: Moga si Nichita; de la Iasi: grupul de legionari cu Banea, Ifrim
si printele Isihie: din Galati: Stelescu cu frtia, un delegat al studentilor legionari din
Bucuresti si Pralea cu cuiburile din Foltesti. apoi pe jos, cu crute si clri, berestenii
si legionarii din Valea Horincii. A sosit si tatl meu. Seara eram peste 300 de
legionari care au fost ncartiruiti n Oancea. Si nc mai soseau. Fiindu-mi team ca
nu cumva s ni se desfac podul de pontoane de peste Prut, fcndu-ne astfel
imposibil trecerea, am dispus ca n timpul noptii, un grup de 30 de legionari s ocupe
ambele capete ale podului. Luni dimineata, la ora 8, am trimis nainte un grup de
50de legionari sub comanda lui Potolea ca s intre n oras pentru a face politia
adunrii. ntre timp s-au fcut interventii pentru a ne opri ntrunirea. Era o
imposibilitate. La ora 10 ne-am ncolonat si am pornit:
n linia I-a , clreti n numr de 100, cu drapel, toti cu pene la cciul. Multi n
cmsi verzi. Fiecare avea pe piept o cruce alb fcut din pnz. Aveam nftisarea
unor cruciati, care mergeau n numele crucii, n contra unor puteri pgne, s scape pe
romni.
n linia a II-a , veneau pedestrii n coloan de mars, cu drapelul lor, peste 10 la numr.

n linia a III-a , urmau vreo 80 de crute, ncrcate cu cte 4-5 si 6 oameni, n

majoritate locuitori din Oancea, de asemenea cu drapelul lor.
Totul avea aspect de nceput de btlie. Cnd am ajuns la marginea orasului, o mare
de capete descoperite ne-au primit fr urale si fr muzici, ntr-o impresionant
tcere de biseric. Am trecut clri prin mijlocul acestei trnimi. O parte plngea.
***
Trnimea aceasta din ntreaga Basarabie, nici ea nu a simtit nimic n bine dup unire.
Cci iesind de sub stpnirea ruseasc, a intrat sub stpnirea jidanilor. A fost pur si
simplu lsat prad jidanilor. De 12 ani este exploatat si supt de ctre comunistii
jidani, cum nici cel mai tiranic regim cunoscut n istorie n-a exploatat vreo societate
omeneasc. Orasele si trgurile sunt adevrate colonii de lipitorinfipte n trupul
istovit al trnimii. Si culme a nerusinrii, tocmai aceste lipitori s-au transformat n
lupttori mpotriva exploatrii poporului, n contra terorii care apas poporul. Acestia
sunt comunisti din Basarabia si din Romnia. Si mai mult: aceste lipitori pline de
sngele supt al romnilor ntretin, n presa lor n frunte cu Adevrul" si Dimineata"
urmtorul limbaj:
-Noi am trit si trim (lipitorile!) n cea mai bun frtie si armonie cu poporul romn.
Numai niste dusmani ai poporului, dusmani ai trii, niste extremisti de dreapta,vor s
strice aceast armonie.
***
Erau pe locul ntrunirii peste 20.000 de trani. Desigur, cea mai mare adunare de
oameni pe care o vzuse de la nceputul fiintei sale acest oras. Fr manifeste, fr
ziare si fr propagand. ntrunirea s-a tinut ntr-o mare solemnitate. De o parte, erau
asezati n linie clretii: de alt parte, coloana legionarilor pedestri. trnimea a
ascultat descoperit. Nici un cuvnt, nici un gest n-a tulburat aceast solemnitate. De
ast dat colonelul Cornea n-a mai aprut la ntlnirea dat. Am spus acestei trnimi
basarabene, pe care o vedeam c asteapt un cuvnt de mngiere si pe care n-o
adunasem eu aici, n numrul acesta covrsitor, ci marile ei dureri:
C noi nu vom lsa-o uitat n robia jidneasc n care zace astzi. C ea va deveni
liber, stpn pe rodul muncii ei, stpn pe pmntul ei, stpn pe tara ei. C zorile
zilei celei noi a neamului se arat. C n lupta nceput, ea s dea numai credint
credint pn la moarte si va primi, n schimb, dreptate si mrire.
Au vorbit apoi: Lefter, Potolea, Banea, Ifrim, preot Isihie, Victor Moga, Trziu,
Hristache Solomon. La urm a vorbit timp de dou ore tatl meu, desvrsit ca limb
popular, stil si adncime. Apoi am sftuit trnimea s se mprstie prin sate, n cea
mai perfect liniste si ordine, atrgnd atentia c noi am face cel mai mare serviciu
jidanilor dac aceast impuntoare adunare s-ar sfrsi printr-o ct de mic dezordine.
Lumea voia s ne duc cu ea. Din toate prtile ni se striga:
Dumnezeu s v ajute!

Urmriti de dragostea acestor trani, am plecat la Oancea, de unde ne-am desprtit.

Din acest moment al adunrii de la Cahul, tatl meu a intrat n miscarea legionar.
Lumea s-a mprstiat n cea mai perfect ordine. triumful nostru era mare, mai ales
prin linistea si ordinea n care se desfsurase si se terminase totul. Jidanii din Cahul
avea ns nevoie cu orice pret de scandal, de tulburare si dezordine. Pentru ca s ne
compromit actiunea si s poat determina msuri n contra ei din partea guvernului.
Vznd ns c oamenii se ndrept linistiti ctre case, doi jidani, desigur pusi de
rabin, au spart geamurile unui magazin, propriu lor magazin. Ar fi iesit de aici, n
presa din Srindar: Dimineata" si Adevrul": Mari devastri la Cahul, Ct pierde
tara n fata strinttii! etc., dac autorittile si oamenii nostri ni i-ar fi surprins asupra
faptului si n-ar fi fost dusi la politie. Am dat acest caz de mic important n sine, dar
de o imens important pentru cei care vor s nteleag si s cunoasc sistemele de
lupt diavolesti ale jidanilor. Ei sunt n stare s dea foc unui oras ntreg, pentru ca,
aruncnd propria lor fapt n spatele adversarului, s compromit o actiune, care altfel
ar duce la rezolvarea complet a problemei jidnesti. Atrag deci atentia legionarilor,
s nu se lase provocati, cci noi, numai prin cea mai perfect ordine vom triumfa.
Dezordinea nu nseamn conflictul nostru cu jidanii , ci nsemneaz conflictul nostru
cu statul . Or, jidanii de aici vor s ne mping n permanent conflict cu statul .
Deoarece statul fiind mai puternic, noi, atrasi sau mpinsi n lupt cu statul, vom fi
mcinati; iar ei vor rmne mai departe ca niste privitori impartiali.
***
La Iasi, m astepta n poart cinele meu Fragu, pe care-l aveam de la 1924, martor la
toate ncercrile si luptele prin care trecusem de atunci ncoace. Aici mi-am rezolvat
chestiunile curente de organizare, corespondenta cu cuiburile, pe care mi le prezenta
n regul Banea, seful corespondentei legionare. Banea ncepuse a prinde bine felul
meu de a vedea, n timp de doi an de corespondent, nct putea rezolva foarte multe
chestiuni singur, n aceast perioad n care veneam rar la Iasi.
DIN NOU N BASARABIA
N-am putut rmne acas dect o sptmn, deoarece tranii din Basarabia au trimis
delegati, scrisori si telegrame dup mine. Ei s-au legat cu atta ndejde de miscare
aceasta, cu atta sfintenie, cum nu-si poate cineva imagina. n dou sptmni de la
prima intrare n Cahul, vestea despre legionari s-a dus ca fulgerul prin toat masa
crestin a Basarabiei de jos. Din sat n sat, pn la marginea Nistrului. Vestea unui
nceput de mntuire din sclavia jidneasc a aprins inimile bietilor trani.
si legaser pn atunci ndejdea de Partidul trnesc, creznd c ei, tranii, cnd va
veni la putere acest partid al lor, vor cpta dreptate. Dup 8 ani de chinuri, de lupte,
de ndejdi n acest partid, au descoperit ceva ngrozitorpentru sufletul lor: c au fost
trdati, nselati: c n dosul numelui de partid trnesc se ascund interesele jidnimii.
Partidul La tranul romn cu perciunii de jupn". Asa n botezase profesorul Cuza.
Te cuprindea jalea s fi vzut aceast strivire de credint n inimile trnimii, n
momentul n care, dup 8 ani, a nteles c buna ei credint fusese nselat.
Iat-ne deci din nou la Beresti si apoi cu masina pe malul Prutului, la Rogojeni, unde
m asteptau peste 200 de clreti sub conducerea lui Stefan Moraru si a lui Mos Cosa.
Adunati de prin toate satele din jur.

-S mergem pn la Nistru, spuse unul.

-Da! Vom merge, i rspund.
Acum mi ncolteste pentru prima oar gndul s fac o expeditie n stil mare
cuprinznd toat Basarabia de sud, de la Tighina pn la Cetatea Alb. ntors la Iasi,
m munceste mereu acest gnd: cum as putea face s strbat Basarabia pn la Nistru?
O singur problem e grea: cum as putea proceda ca s nu ne opreasc autorittile, s
nu ne batem cu statul, cu armata? Atunci m gndesc s lansez o nou organizatie
national, pentru combaterea comunismului jidnesc, n care s intre si Legiunea
Arhanghelul Mihail" si oricare alte organizatii de tineri, peste deosebire de partide. n
modul acesta socoteam c ne puteam strecura n Basarabia. Ce nume s-i dm acestei
organizatii? Discut cu legionarii n sala cminului. Unii spun: Falanga
anticomunist", altii, alte denumiri. Crnganu spune: GARDA DE FIER".
Acesta s fie!
Acum pregteam aceast actiune anticomunist, nu antimuncitoreasc. Pentru c eu,
cnd zic comunisti, nteleg jidani. Pentru a obtine autorizatia intrrii n Basarabia,
nlturnd astfel conflictele cu autorittile, peste cteva zile m-am prezentat n
audient la Dl. Vaida Voevod, pe atunci Ministru de Interne. De la Ionel Brtianu, era
al doilea om politic de talie mare pe care-l vedeam. M-a retinut trei ore. Am nteles
c era gresit informat si asupra noastr si asupra problemei jidnesti, pe care nu o
cunostea n adevrata ei lumin. Pe noi ne credea niste tineri zvpiati, care vrem s
rezolvm problema jidneasc prin spargeri de geamuri. I-am explicat atunci cum
vedem noi problema jidneasc. Cum ea este o problem de viat si de moarte pentru
romni. Cum numrul lor e coplesitor si inadmisibil; cum au desfiintat clasa de
mijloc, orasele romnesti. I-am spus proportia dintre crestini si jidani la Blti,
Chisinu, Cernuti, Iasi; pericolul pe care-l reprezint n scoli, amenintnd cu
nstrinarea clasei conductoare romnesti si cu falsificarea culturii noastre. I-am
explicat si modul cum vedem noi rezolvarea. A nteles din primul moment despre ce
este vorba. Dar, desi unui om de valoarea sa nu-i trebuie mult ca s nteleag esenta
lucrurilor, totusi, eu cred c el nu va putea niciodat complet, pentru c as e n firea
lucrurilor: ochii de la 1890 nu mai vd la fel u cei de la 1930. Sunt chemri,
suntndemnuri, sunt porunci mute, pe care numai tineretul le aude si le ntelege pentru
c numai lui i se adreseaz. Fiecare generatie cu ei n lume. De aceea, poate, nu avea
suficient ncredere n noi.
Am obtinut aprobarea marsului n Basarabia, dup ce binenteles, mi-am luat
angajamentul c se va pstra cea mai perfect ordine. Peste cteva zile am fcut un
manifest ctre tot tineretul trii.
FRMNTRI N MARAMURES
ntre timp ncep mari frmntri n Maramures. Un alt colt de tar romneasc, peste
care moartea si ntinsese aripa. Acolo, jidnimea a cuprins satele. A pus stpnire pe
pmnturi, pe munti, pe stnile din munti. Romnii, ajunsi n stare de sclavie, se
retrag tot mai mult n fata nvlirii iudaice si se sting ncet, ncet, lsnd mosiile lo r
mostenite de la Dragos Vod n minile nvlitorilor. Nici un guvern nu se mai
intereseaz de ei, nici o lege nu-i apr.

***
La nceputul lui iunie 1930, la poarta casei mele de la Iasi, se opreste o crut cu doi
cai. Din ea se coboar doi preoti, un tran si un tnr. i primesc nuntru. Se
recomand preot ortodox Ion Dumitrescu, preot unit Andrei Berinde si tranul
Nicoar.
Venim cu cruta din Maramures. De dou sptmni suntem pe drum: suntem
amndoi preoti n Borsa, unul unit si altul ortodox. Nu mai putem de mila
nenorocitilor de romni din Maramures. Am fcut memorii peste memorii. Le-am
adresat pe unde ne-a tiat capul: Parlament, Guvern, Ministri, Regent. De nicieri,
nici un rspuns. Nu stim ce s mai facem. Am venit cu cruta pn aici, la Iasi, s
rugm studentimea romn s nu ne lase. Vorbim n numele a mii de trani din
Maramures, care au ajuns la disperare. Suntem preotii lor. Nu putem nchide ochii la
ceea ce vedem. Ne moare neamul. Si ni se frnge inima de mil.
I-am gzduit cteva zile si le-am spus:
Singura solutie pe care o vd este s-i organizm si s ncercm a le ridica moralul.
Ei s stie c nu duc singuri lupta; c noi i sprijinim; c luptm pentru ei si c soarta
lor depinde de biruinta noastr. n urm le-am trimis, pentru organizare, pe Totu si
Eremeiu. Iar mai trziu pe Savin si pe Dumitrescu-Zpad. Mii de trani din Borsa si
din toate vile se nrolau n organizatie. Jidanii si-au dat seama de primejdia unei
renasteri romnesti si au nceput a provoca. Vznd c sistemul nu le reuseste, atunci
au recurs la un mijloc infernal. Au dat foc Borsei, aruncnd vina asupra romnilor.
Ziarele jidnesti au nceput imediat s tipe. S cear msuri energice contra romnilor,
care vor s fac pogromuri. Preotii amndoi au fost atacati de jidani, batjocoriti, loviti
si mai apoi alungati mai multi kilometri si btuti cu pietre. La urm au fost arestati ca
agitatori si nchisi amndoi n temnita din Sighetul Marmatiei. De asemenea au fost
arestati: Savin si Dumitrescu-Zpad si ct eva zeci de trani fruntasi. Totu si Eremeiu
au fost si arestati la Dorna si nchisi n arestul de la Cmpulung. Adevrul" si
Dimineata" ncep o adevrat canonad de minciuni si infamii puse n sarcina
preotilor si a arestatilor. Toate protestele noastre: telegramele, memoriile etc., n-au
nici un rezultat, din cauza tipetelor, larmei si presiunilor jidnesti.
MARSUL N BASARABIA
20 IULIE 1930
n vederea marsului pe care urma s-l facem, dau un ordin de mars" pe care-l public
n Pmntul Strmosesc". Extrag din el:
1. Mergem s trecem Prutul n sunetul vechiului imn al unirii romnesti Hai s dm
mn cu mn cei cu inima romn". Mergem s facem o vizit satelor ntre Prut si
Nistru, s le ducem cntecele noastre si s legm frtie de legionari cu urmasii lui
Stefan cel Mare si Sfnt.
2. Durata marsului, o lun.

3. Formatie pe 7 coloane puternice, la interval de 20 km.

4. Trecerea Prutului prin 7 puncte. Coloana din dreapta cu directia si obiectivul de
atins: Cetatea Alb, coloana din stnga, directia si obiectivul: Tighina.
5. Modul de naintare, marsul pe jos de la Prut pn la Nistru.
6. Data plecrii, 20 iulie, dimineata. Trecerea Prutului la ora ce se va anunta.
..
n momentul n care jidnimea a luat cunostint de faptul c noi voim s intrm n
Basarabia pentru a trezi constiinta romnilor, presa jidneasc a pornit n contra
noastr un uragan de atacuri. Calomnii, minciuni, attri, s-au abtut fr ncetare
timp de o lun peste noi.
Aceste atacuri s-au ndreptat deopotriv si n contra d-lui Vaida. Jidanii cereau ca dl.
Vaida s fie imediat debarcat de la Ministerul de Interne, mai mult, dat peste bord",
pentru ndrzneala de a fi aprobat ca noi, tinerii romni, s intrm n Basarabia pentru
a duce un cuvnt romnesc de bine, demngiere, de ndejde, printilor si fratilor
nostri de peste Prut. Basarabia e dat economiceste si politiceste n stpnirea
absolut a jidanilor. Orice ncercare de dezrobire romneasc, orice atingere a acestei
negre stpniri, este considerat ca o crim. Sub presiunea atacurilor si uneltirilor
presei jidnesti, marsul n Basarabia a fost interzis, tocmai n ziua n care legionarii
porniser din toate prtile spre Prut. Am fcut atunci urmtorul protest pe care l-am
lansat n capital:
LEGIUNEA ARHANGHELUL MIHAIL
GARDA DE FIER"
UN APEL SI UN AVERTISMENT
ROMNI DIN CAPITAL,
Marsul Grzii de Fier, care trebuia s aib loc n Basarabia a fost oprit. Inamicii unei
Romnii sntoase si puternice au triumfat. Jidnasii din Srindar, de la Lupta,
Adevrul, Dimineata, acesti otrvitori ai sufletului romnesc, de o lun de zile
amenint, de o lun de zile insult, de o lun de zile ne plmuiesc sufletele, aici la noi
acas. Din cpusi nfipte n snul cestei natii, s-au transformat n monopolizatorii
ntelegerii intereselor superioare ale patriei si cenzuratorii nepoftiti ai tuturor actelor
de guvernmnt. La Turda au cerut guvernului s opreasc demonstratia, sub motiv c
se aprinde Ardealul; la Cahul , c se ncepe revolutia n Basarabia; la Galati, c se vor
naste mceluri si pogromuri. Pretutindeni au rmas niste provocatori ordinari,
Legiunea pstrnd o ordine si o disciplin desvrsite. Astzi ne ndreptam spre
Nistru, pentru ca s ntoarcem Basarabia cu fata spre Bucuresti. Dar, acestor
mercenari ai comunismului, nu el convine aceasta. Basarabia trebuie s rmn prad
bolsevismului si s priveasc spre Moscova, pentru ca ei s continue a teroriza cu
provincia dintre Prut si Nistru ntreaga politic a Romniei.

ROMNI,
Politicianismul venal si pervers, acest putregai care ne infecteaz viata, i secundeaz,
din calcul meschin de interes electoral si dintr-un njositor spirit de servilism, n opera
lor de dezmembrare a trii si nstrinare a pmntului nostru strmosesc. Spirit si
calcul care au dat Romnia, de 50 de ani ncoace, pe mna veneticilor de peste hotare.
Priviti! se misc astzi mucenicii din Maramures si Bucovina! si plng pe drumuri
amarul de robie n care i-a aruncat ticlosia tuturor conductorilor de tar; nu pentru
c i-ar fi uitat, ci pentru c i-au vndut. Nu vi se pare cel putin straniu, c nu s-a gsit
un singur glas n aceast tar, care s vin cu un cuvnt de mngiere pentru ei? Si nu
vi se pare cel putin o nerusinare, a reduce toat chestiunea din Maramures la
instigatorii" Nicolae Totu si Eremeiu? Ei sunt vinovatii? Dar politicianismul care a
nselat n fiecare zi, de 12 ani, nu este vinovat? Dar sutele de mii de venetici, jidani,
care au venit peste capul lor ca lcustele, s le ia pmntul rmas de la strmosi si s-i
robeasc, acestia nu sunt instigatori si provocatori? Dar domnii din Srindar care
necinstesc mndria noastr de stpnitori n tara aceasta, acestia nu sunt provocatori?
ROMNI,
Iat un exemplu tipic din care se poate vedea adevrata cauz a dezordinilor" din
Bucovina si Maramures. "Universul" din 17 iulie 1930 public urmtoarea statistic:
la Cernuti: copii n vrst de scoal, curs primar: 12.277 din care romni (bieti si
fete) 3.378 iar restul de 8.825 strini. Ce dovad de coplesire a elementului romnesc
din nordul trii mai doriti? Unde voiti s fug din fata acestei nvale uriase si
ucigtoare sufletul neamului romnesc? i brfiti si i loviti si-i ofensati, c s-ar ridica
pentru pine si situatie economic proast", cnd n realitate ei se nalt cuteztor, s
apere fiinta romnismului la granita de nord. Pentru ce nu s-a gsit nici un brbat
politic s-i spuie Majesttii Sale adevrul:
MRIA TA,
Nenorocitii acestia nu cer pine. Cer dreptate! Cer eliberarea suflatului romnesc care
trage s moar, nbusit n Maramures si Bucovina. Cer msuri n contra sutelor de
mii de jidani, ghiftuiti, rotunzi si albi va viermii, care-i sfideaz n fiecare zi n srcia
lor, sub protectia tuturor autorittilor romnesti.
Desigur, stiu ei bine, domnilor ziaristi, c nu prin manifestri violente vor putea
rezolva o asemenea problem: dar ajunsi la limita de pe urm a rbdrii, ei vor s
impun o conducere romneasc Romniei; s forteze legiferarea romneasc: legi de
protectie a elementului romnesc n Romnia.
DOMNILOR DIN SRINDAR,
Poate voiti ca prin insultele nencetate cu care rniti sufletele romnesti, s m vedeti
ntr-o bun zi n fruntea sfintilor rsculati din Maramures? S stiti c n clipa aceea va sunat ceasul si v-a sunat si scndura!
n orice caz, dac legile vi se par insuficiente ca s v poat domoli, eu v declar c
am destul putere pentru ca s v pun la locul vostru si s v fac s ntelegeti n ce

tar triti. Dac nu v linistiti, voi chema n contra voastr tot ce este viu n tara asta,
hotrt s lupt prin toate armele pe care mi le va pune la dispozitie mintea.
ROMNI,
O Romnie nou nu poate iesi din culisele partidelor, dup cum Romnia Maren-a
iesit din calculele politicienilor, ci de pe cmpiile de la Mrsesti si din fundul vilor
btute de grindina de otel.
O Romnie nou nu poate iesi dect din lupt. Din jertfa fiilor si. De aceea, nu
politicianismului m adresez astzi. Ci tie, soldat. nalt-te! Istoria te cheam din nou
Asa cum esti. Cu mna rupt. Cu piciorul frnt. Cu pieptul ciuruit . Lsati-i pe
neputinciosi si pe imbecili s tremure. Voi, dati lupta cu brbtie. n curnd, Garda de
Fierv va chema la o mare ntrunire n Bucuresti ntru aprarea maramuresenilor,
copiii lui Dragos Vod si a bucovinenilor , fiii lui Stefan cel Mare si Sfnt. Scrieti pe
steagurile voastre: Strinii ne-au coplesit. Presa nstrinat ne otrveste.
Politicianismul ne omoar. Sunati din trmbite alarma. Sunati din toate puterile.
n clipa cnd dusmanii ne coplesesc si politicienii ne vnd, romni, strigati cu
nfrigurare ca pe potecile muntilor, n ceasurile de furtun: PATRIA! PATRIA!
PATRIA!
Corneliu Zelea Codreanu
Seful Legiunii"
ATENTATUL CONTRA MINISTRULUI ANGHELESCU
IULIE 1930
n seara zilei n care afisasem manifestul, m gseam la Centrul Studentesc. Stteam
de vorb cu ctiva studenti. si face aparitia si tnrul Beza. La un moment dat si
scoate insigna organizatiei Vlad Tepes" si o arunc:
De astzi nainte, nu mai am nimic cu Vlad Tepes", mi dau demisia.
Pe mine, gestul nu m-a impresion at. nti, pentru c Liga Vlad Tepes" mi s-a prut
ceva neserios si cu att mai mult tineretul Vlad Tepes", despre a crui existent mam ndoit chiar din primul moment. O demisie din acest tineret m lsa complet rece.
Dup mai multe minute, tnrul intervine din nou n discutie, spunnd c ar voi s
devin legionar, dac eu n-as avea vreo obiectiune. I-am dat un rspuns vag, care s
ocoleasc un refuz. Dogma legionar mi impune rezerv la orice nou cerere de
intrare n Legiune si cu att mai mult n c azul de fat. Cu cteva sptmni nainte, l
mai vzusem pe Beza la un mic restaurant, unde m ntreba dac n-ar fi bune s-l
mpuste pe Stere. Nu l-am luat n serios nici atunci. La plecare m-a invitat s dorm la
el. Am refuzat. M-am culcat le medicinisti. A doua zi pe la 12, aud strignd pe
vnztorii de gazete: Atentatul contra ministrului Anghelescu". Cine? Beza. Cum? A
tras cteva focuri fr s-si ating victima dect superficial. De ce? Nu stiam. M
interesez. Aud: conflict ntre macedoneni si Anghelescu pe tema Legii Dobrogei

noi", prin care se ncalc interesele romnilor din Dobrogea. Pe Anghelescu nu l-am
cunoscut niciodat, dup cum nu-l cunosc si nu l-am vzut nici pn n ziua de astzi.
Peste dou zile sunt chemat la instructie. n buzunaru l lui Beza s-au gsit manifeste
de ale Grzii de Fier". Explic judectorului de instructie si dau o declaratie. Nu am
nici o cunostint si nici o legtur. Nu cunosc nici mcar mobilul care l-a ndemnat.
Mi se d drumul. M gndesc: cum poate cdea npast a pe om. Dac as fi primit
invitatia lui Beza de a dormi la el? Deveneam autor moral. Orice argument expus de
mine ntru aprare ar fi fost de necrezut. Mai ales c faptul coincidea cu oprirea
marsului n Basarabia.
A doua zi, spre marea mea surprindere, citesc n Dimineata" cu titlul pe jumtate de
pagin: Corneliu Codreanu nfiereaz fapta lui Beza. Rmn uluit. M duc la
judectorul de instructie si-i spun:
-Domnule judector, sunt foarte mirat c a putut iesi, de aici, de la dvs., dintr-o
instructie secret, o informatie inexact. Eu nu am nfierat fapta lui Beza. Nu am eu
chemarea de a nfiera fapta lui Beza!
-Nu am dat nici o informatie. Sunt inventie de ale presei.
Dar pot s fiu eu clcat n picioare de presa jidneasc? Chiar dac am cunoscut pe
cineva numai cteva minute, chiar dac nu am avut nici un fel de legtur cu el,
nimeni nu m poate forta s ca s m reped ca o canalie asupra lui , ntr-un asemenea
caz si s-l nfierez. Nu vreau. Poate s-o fac toat lumea, afar de mine, pentru c nici
nu stiu despre ce este vorba si pentru c trecutul meu, n care am fost pus n aceeasi
situatie de a trage, mi-a luat dreptul de a nfiera pe altii. Voi face un nou avertisment.
n aceeasi zi am tiprit un manifest pe care l-am mprstiat n capital:
AL II-LEA AVERTISMENT
Deoarece presa a ndrznit din nou s mistifice adevrul, sustinnd c eu as fi
nfierat" gestul lui Beza, tin s dau urmtoarele lmuriri: Dac Dl. Ministru
Anghelescu o fi avnd motive de a fi suprat, cred c cel putin tot attea motive are si
tnrul Beza, att n fata justitiei ct si n fata sufletului romnesc.
Declar c nu nteleg s iau aprarea celui dinti, nfiernd pe cel de-al doilea, ci c voi
apra pe tnrul Beza si cauza lui cu toat cldura sufletului meu si cu toat puterea.
Iar voi, din Srindar, nscrieti n rbojul rfuielilor apropiate al doilea avertisment."
Corneliu Zelea Codreanu
n urma acestor dou avertismente raporturile mele cu Dl. Vaida s-au rupt. Dl. Vaida
s-a suprat pe mine. Eu nu puteam ns proceda dect asa cum mi dicta constiinta.
Chemat din nou la instructie, am fost arestat. Iat-m, asadar, din nou n dub spre
Vcresti. n aceeasi dub mai erau nc sapte tineri cu care fac cunostint: Papanace,
Caranica, Pihu, Mamali, Anton Ciumetti, Ficata si Ghetea. Fcuser un manifest de
solidarizare cu Beza. Am psit din nou pe sub aceleasi porti, ca si acum 7 ani n urm,
cu ceilalti 5 camarazi si printr-o ntmplare am fost dus n aceeasi celul n care

sttusem atunci. A doua zi, am intrat n fabric siam vzut icoana Sfntului Arhanghel
Mihail,de la care am pornit acum 7 ani, cnd eram copil.
***
Aici, n nchisoare am cunoscut bine pe acesti tineri aromni, plecati din Muntii
Pindului. Cultur aleas, o nalt sntate moral, buni patrioti. Constructie de
lupttori si de viteji. Oameni de jertf. Aici am cunoscut ndeaproape marea tragedie
a macedo-romnilor, aceast ramur romneasc, ce de mii de ani, singur, izolat n
muntii ei, si apr, cu arma n mn, limba, nationalitatea si libertatea. Atunci l-am
cunoscut pe Sterie Ciumetti, pe care Dumnezeu l-a ales, pentru sufletul su bun si
curat ca roua, s fie, prin tragica sa moarte si chinuire, cel mai mare martir al miscrii
legionare, la Romniei legionare. Aici gndurile si inimile noastre s-au nfrtit pentru
totdeauna. Vom lupta mpreun pentru neamul nostru ntreg din Pind si pn dincolo
de Nistru. Nici plngeri, nici petitii, nici interventii pe la toate guvernele, surde pentru
romnii de peste hotare sau de aici, ci numai o natie rom neasc puternic si stpn
va putea rezolva toate probleme romnesti de pretutindeni. Atunci, acesti romni,
rzletiti n lumea larg, vor fi adusi n tar.Cci este nevoie de sngele lor al tuturor
aici, unde romnimea se lupt cu moartea. Si e bine s se stie c n aceast lupt, au
putut exista guverne care au deschis larg portile trile pentru miile de jidani si care n
acelasi timp, au interzis intrarea n tar a romnilor de peste hotare.
***
Toate fortele oculte erau n joc pentru ca, presnd asupra justitiei, s obtin
condamnarea mea. Noua mea arestare si ncarcerare la Vcresti a creat o stare de
mare satisfactie n rndurile jidnimii. Sunt atacat si insultat n toate foile de orice
jidnas obraznic. M atac si foile romnesti din slujba partidelor, pentru ca s plac
jidanilor.
***
Mise fixeaz termenul de judecat. ncep aceleasi pregtiri. Astept ca Nelu Ionescu,
care m apr n toate procesele ncepnd de la 1920, s vin la Iasi. La rugmintile
studentilor s-au mai nscris n aprarea mea si dl. Mihail Mora. Procesul meu este, ca
totdeauna, un asalt iudaic pentru a se obtine o condamnare. O ct de mic
condamnare, cer jidanii de la Adevrul". Numai ca s poat spune c miscarea
condus de mine este anarhic, uznd de mijloace ilegale de actiune. Misun jidanii
pe slile Ministerului de Justitie cu tot felul de interventii. n fata lor magistratura
romn st dreapt si nenduplecat. Sunt achitat. Procurorul face ns apel. Sunt
retinut mai departe la Vcresti. Presiunile si interventiile puterii iudaice se mresc.
Sunt dus din nou la judecat. Procurorul Praporgescu, la judecarea apelului, pentru a
face pe placul acestei puteri, m-a asezat n box cu escrocii, hotii de cai si pungasii de
buzunare. Trei ore i-au judecat pe acestia, ncare timp am fost obiectul privirilor
ironice si sfidtoare a zeci de jidani. La urm abia s-al luat procesul meu. Am fost din
nou aprat de d-nii Mihail Mora si Nelu Ionescu. Procesul s-a terminat cu o nou
achitare. Dup aproape o lun si jumtate de nchisoare, am fost eliberat. Am plecat
acas.
***

Dup acestea, cu Nelu Ionescu, Grneat, Mota si Ibrileanu, am pornit cu camioneta

la Sighetul Marmatiei s ne interesm de soarta celor doi preoti care se aflau nchisi
ntr-o mizerie nspimnttoare. Nu venea nimeni s-i vad, s le aduc de mncare.
Preotul Dumitrescu avea sotia bolnav si doi copii mici. O cas, fr pine, fr bani,
fr medicamente, din mila oamenilor. Soart de preoti crestini, ridicati ntru aprarea
crucii, a bisericii si a neamul ui lor! La fel de trist era si soarta celorlalti 10 trani
fruntasi arestati.
Afar, jidnimea triumfa. Se strngeau bani n tar si strintate. Guvernul ddea bani
pentru nenorocitii de jidani" de la Borsa, pentru ca s-si fac case noi din piatr, cu
etaj, n timp ce bietii trani romni mnnc pine din fin de lemn amestecat cu
rumegtur de ovz.
Eu, care am vzut atunci acest Maramures romnesc, gemnd si zbtndu-se n
ghearele mortii, nu pot dect s ndemn pe toti oamenii politici, pe toti membrii
nvtmntului, pe toti preotii, pe studenti, ca si pe elevii de scoal, ca si pe toti
procurorii umanittii, care vin s ne cenzureze viata politic:
Mergeti cu totii si vizitati Maramuresul. Puneti arbitru pe orice om din lumea
ntreag, s rspund dac e admisibil ca n tara Romneasc, s se petreac cu
romnii ce se petrece n Maramures.
Dup patru luni de zile, preotii au fost transportati n nchisoarea din Satu Mare.
Acolo s-a judecat procesul lor, n care mai erau implicati 50 de trani si trnci cu
copii n brate, si 20 de jidani. Au pledat n procesul acesta profesorul Ctuneanu, Ion
Mota, un avocat din localitate si eu, pentru romni, si patru avocati jidani pentru cei
20 de acuzati ai lor. Dup opt zile cu totii au fost achitati, deoa rece tot ce li se pusese
n sarcin nu era adevrat.
DIZOLVAREA LEGIUNII ARHANGHELUL MIHAIL SI GRZII DE
FIER
11 IANUARIE 1931
ntre timp, dl. Vaida, sub presiunea atacurilor jidnesti, a fost scos de la Ministerul de
Interne si tot prin aceeasi presiune, nlocuit cu dl. Mihalache, care prin manifestrile
din ultimul timp lsa s se ntrevadc nu se va sfii s ntrebuinteze fat de noi metode
de mn tare". Acest moment sosise.
Tnrul Dumitrescu-Zpad, care fusese arestat la Sighet, exasperat de minciunile,
atacurile, injuriile presei jidnesti, fr s ntrebe pe nimeni, fr s spun un singur
cuvnt cuiva, ia un revolver pe care-l gseste la ntmplare, pleac la Bucuresti, intr
n cabinet la Socor si trage un foc de revolver n acesta. Revolveru l era ns stricat.
La al doilea glonte s-a defectat. Era n timpul srbtorilor Crciunului, dup un an de
zile, n care timp nu sttusem acas nici o lun. Voiam s fac srbtorile n familie.
Eram la Focsani, pregtindu-m s plec spre cas, cnd citesc n ziare cele ntmplate
la Bucuresti. Am fost imediat chemat la judectorul de instructie, Papadopol. S-a
dovedit c nu aveam nici un amestec n cele ntmplate. Mi s-a dat drumul.

Am plecat din nou la Focsani, unde din ordinul d-lui Mihalache si fr ni ci un motiv,
am fost nconjurat de politie, n cas la Hristache Solomon si timp de 8 zile n-am
putut iesi afar. Domnul Mihalache dizolvase Garda de Fier si Legiunea, printr-un
jurnal al Consiliului de ministri. S-au fcut perchezitii la toate organizatiile, s-au
ridicat scriptele, s-au sigilat sediile. Acas la Iasi precum si la Husi mi s-au rscolit
pn si pernele si saltelele.
Pentru a cincea oar mi se rvsea casa, lundu-mi-se tot ce era n legtur cu
miscarea, pn la cele mai mici nsemnri pe care le aveam. Saci ntregi, plini de acte,
scrisori, hrtii, au fost ridicate din casele noastre si duse la Bucuresti. Dar ce puteau s
gseasc la noi ilegal sau compromittor? Noi lucram la lumina zilei si tot ce aveam
de spus, spuneam n gura mare. Credinta noastr ne-o mrturiseam tare n fata lumii
ntregi.
De la Focsani, la 9 ianuarie, am fost dus de agenti la Bucuresti si acolo, dup un
interogator de 12 ore, arestat si trimis iar la Vcresti. Au mai fost adusi a doua zi
legionarii din judetele ncare lucrasem cel mai mult: Lefter, de la Cahul; Banea, de la
Iasi; Stelescu, de la Galati; Amos Pop, din Turda; Totu si Dnil.
O nou lovitur aspr dat n moalele capului, unei organizatii romnesti, care nu
fcuse nimic ilegal, ci numai ncercases-si ridice fruntea n contra hidrei iudaice. O
nou ncercare a neamului acesta de a se ridica, prin tineretul su, din robie, se
prbusea sub loviturile unui romn, Ministru de Interne, n aplauzele unanime ale
jidnimii din tar si din strintate. Si de aceast dat, furia pentru nimicirea noastr sa pornit necruttoare. Nici un mijloc n-a fost crutat pentru a ne distruge. Nici o
infamie. Si nu eram vinovati cu nimic. Ptrundeau pn la noi foile jidnesti care ne
atacau cu violent, btndu-si joc de noi si de adevr; iar noi nu puteam face nimic.
Nu puteam rspunde nimic. Cu bratele ncrucisate ntre patru pereti de nchisoare,
priveam cum merg asupra noastr insulte si acuzatii peste acuzatii, care de care mai
grozave.
*
Pentru a arta msura infamiei presei jidovesti din acea vreme, este suficient ca din
multiplele ncercri fcute cu intentia de a ridica n contra-ne opinia public si de a
forta condamnarea noastr, s redau urmtorul fals ordinar svrsit de ziarul
Dimineata" si apoi reprodus si comentat de celelalte. Atrag atentiunea c niciodat nam conceput, scris si isclit un asemenea ordin. Nu-mi apartine nici un cuvnt. El este
pe de-a-ntregul nscocit de jidnime. l reproduc n ntregime astfel cum a aprut cu
comentariile ziarului dimineata:
UN DOCUMENT EDIFICATOR
n legtur cu scopurile si mijloacele uzitate de organizatia Arhanghelul Mihail ,
suntem n msur s publicm un document senzational emanat de la legiunea din
Iasi. Este vorba de o circular trimis la Cmpulung si Ludosul Mare de ctre
Legiunea Arhanghelul Mihail din capitala Moldovei:
Legiunea Arhanghelul Mihail

Sediul Iasi (Rpa Galben)

Cminul Cultural Crestin
245/930 ad circulandum
Copie
Pentru rspunsuri adresati Corneliu Zelea Codreanu Str. Florilor 20, Iasi
prin cifru
Ctre
Batalionul II Cmpulung
Batalionul III Ludosul de Mures
Avem onoare a v aduce la cunostint urmtoarele:
Lund n considerare c autorittile civile ct si cele militare au slbit n vigilenta lor
prin faptul c noi am intervenit pe lng unele personagii suspuse att la Ministerul
Internelor, ct si din (e vorba de o alt autoritate nalt N.R.) trebuie ca s dublm
forte mari de propagand si instigatii abuznd de aceast ocazie, care nu suntem siguri
c ntr-o bun zi din nou se va ntoarce c ontra noastr. Prin urmare fr nici o ezitare
si pierdere de timp, veti face urmtoarele:
1.Veti ntocmi tablouri de companii si plutoane de toti legionarii care au depus
jurmntul. Aceste tablouri le veti nainta Legiunii pn la 1 noiembrie cor. care se
vor centraliza apoi pe regiuni.
2.Batalionul II. va convoca la Cmpulung pe principalii conductori: Robota,
Popescu, Serban, Despa, iar absolut n secret pe comisarul Nubert, Vatra Dornei si pe
seful postului Poiana Stampii, Pduraru Gheorghe. Le veti comunica c Legiunea a
luat dispozitiuni n schimbarea planului de lucru. De acum se va lucra prin conspiratii
absolut n secret, nu veti mai tine ntruniri publice si nici propagand veti lua
contact mutual cu toti legionarii sefi de cuiburi punndu-le nvedere s mentin
aceeasi stare de revolt ntre trnime. Lovitura decisiv se va da n toamna aceasta
cu ocazia schimbrii guvernului Mironescu.
3.Bat. III, veti convoca pe dl. Profesor Matei, Moga Victor, Moga Tnase si
comandantul plutonului din Grindeni din Urca, veti chema doar pe comerciantul
Moldovan. n secret se va chema serg.-instr. Jandarm Constantin, de la postul Ludos
comunicndu-le (ca la Bat. II).
4.De 2 ori pe sptmn veti scoate tineretul legionar la exercitii pe teren (islaz) sau
alte locuri pregtindu-l si explicndu-i mretul nostru scop, mbrbrndu-l.

5.Seful marelui stat major pe lng Bat. III va termina ct mai repede posibil cu
lucrrile ce a fost nsrcinat verbal si cu ord. secr. nr. 7/1930 n cazul c ecrazitul nu a
fost ndeajuns veti cere din nou persoanei cunoscute.
6.Prin corespondent veti ncunostiinta si pe d. dr. Iosif Ghizdaru de la Sighisoara
despre cele de mai sus, trimitndu-i si un raport detaliat asupra activittii de la Ludos
la Sighisoara va lua fiint Bat. IV sub conducerea d-lui dr. Ghizdaru.
7.Acest ordin l veti arde imediat dup primire. Fiti prudenti, o armat de spioni jidani
s-au pus n urmrirea actiunii noastre nu stati de vorb si nu primiti pe nimeni care
nu are semntura mea. Sus inimile, triasc Legiunea si cu Dumnezeu nainte!
Iasi. 7 octombrie 1930.
Comand. Leg.
(ss) Corneliu Zelea Codreanu
Seful stat Major si secretar
(ss) Grneat
Reiese clar din aceast circular c legiunea Arhanghelul Mihaila pregtit actiuni
criminale apropiindu-si pentru aceasta pe unii dintre functionarii publici. Desi tardiv,
autorittile sunt deci datoare s identifice pe absolut toti functionarii publici care s-au
pus n serviciul criminalei actiuni a legiunii Arhanghelul Mihailsi s aplice sanctiunile
cele mai severe."
**
mi ddeam seama c situatia era grea. Organizatia dizolvat, sediile sigilate,
perchezitii prin toate prtile. Opinia public zpcit complet n fata tipetelor jidanilor
si nmrmurit de acuzatiile pe care acestia ni le azvrleau, nclina s cread de
adevrate toate aceste odioase nscenri. Pe deasupra, n nchisoare, mizerie, frig,
umezeal, lips de aer si de lumin, lips de asternut. Trebuia o mare interventie ca s
putem cpta niste paie pentru a pune n saltele si niste rogojini pentru a acoperi
igrasia de pe pereti. 1931 ncepuse n nchisoare sub ploaie de minciuni, de insulte si
de lovituri ale jidanilor. I-am dus, si de rndul acesta, pe noii camarazi care m
ntovrseau n noua mea ncercare, s vad icoana si toate locurile pline de amintiri
pentru mine. Era desigur greu si pentru ei. Dar, rspunderea lor nu era dect pentru ei
si cu mult mai mic. tinta care trebuia sfrmat si nimicit eram eu. Simteam cum
din nou se adun nori negri deasupra noastr, cum din nou si cu mai mult ndrjire se
prvleste asupra noastr o lume dusman, care vrea s ne piard. Singurul sprijin, n
mijlocul acestor infernale uneltiri si uriase asalturi, l-am gsit numai n Dumnezeu.
ncepem s postim, post negru, toate vinerile. Iar n fiecare noapte la ora 12,s citim
Acatistul Maicii Domnului. Afar, legionarii din capital n frunte cu Andrei Ionescu,
Ion Belgea, Iordache, Doru Belimace, Victor Chirulescu, Cotig, Horia Sima, Nicolae
Petrascu, Iancu Caranica, Virgil Rculescu, Sandu Valeriu, fac sfortri uriase pentru a
lumina opinia public derutat de presa Srindarului. Si n acelasi timp devotatul si
neclintitul Fnic Anastasescu nelipsit de la toate ncercrile prin care am trecut

caut s ne mbuntteasc starea material din nchisoare. Iat vina ce mi se punea

n sarcin, prin:
MANDATUL DE ARESTARE NR. 194
Avnd n vedere actele de procedur penal adresate contra lui Corneliu Zelea
Codreanu, avocat din Iasi, n etate de 31 ani, prevenit c a comis faptul c a ncercata
ntreprinde o actiune mpotriva formei de guvernmnt statornicit prin Constitutie si
a ncercat a face agitatiuni din care putea rezulta un pericol pentru siguranta public
prin organizarea unei asociatiuni Legiunea Arhanghelul Mihail Garda de Fier, avnd
ca scop ntronarea unui regim dictatorial , ce urma s fie impus la un moment voit de
el, prin mijloace violente , n care sens partizanii erau pregtiti si ndemnati, prin
instructie quasi-militar, ordine, directive si cuvntri, precum si prin publicatiuni.
afise, embleme, discursuri n ntrunirile organizate sau ntrunirile publice.
Avnd n vedere c acest fapt e prevzut de art. 11 aliniatul II din legea pentru
reprimarea unor noi infractiuni n contra linistii publice, cu nchisoare de la 6 luni,
pn la 5 ani si cu amend de la 10.000, la 100.000 lei si cu interdictiune corectional.
Considernd c din cercetrile fcute rezult sarcini si indicii grave de culpabilitate,
contra lui Corneliu Zelea Codreanu si c pentru a mpiedica pe numitul s nu
comunice cu informatorii si martorii ce urmeaz a fi audiati, cum si n interesul
sigurantei publice, este n interesul instructiunii, ca numitul inculpat, pn la noi
dispozitiuni, s fie detinut n casa de opreal; Ascultnd si concluziunile D-lui
Procuror Al. Procop Dumitrescu si dispozitiunile art. 93 procedur penal;
Pentru aceste motive:
Mandm tuturor angajatilor fortei publice ca confirmndu-se legii s aresteze si s
conduc la casa de arest de la Vcresti, pe Corneliu Zelea Codreanu
Dat n cabinetul nostru astzi 30 ianuarie 1931.
Judector de Instructie Stefan Mihescu
(Dosar nr.10-1931)"
PROCESUL
VINERI, 27 FEBRUARIE 1931
Ploaia aceasta de acuzatii a durat nencetat 57 de zile, rspndindu-se zilnic, n
milioane de foi, n sate si orase. Nici o posibilitate de rspuns. De nicieri, nici o raz
de ndejde. Nimeni n-are putint s ne ia aprarea si s denunte complotul jidnesc
pentru condamnarea si ngroparea noastr si a miscrii. Privim cum autorittile,
procurorii, siguranta si acest domn, Mihalache, Ministru de Interne, care desi cu totii
stiau din cercetrile pe care le fcuser c nu suntem vinovati cu nimic, c nu s-a gsit
nici un depozit de munitii, arme, dinamite etc., cu toate acestea se complceau n
aceast situatie de infamie, lsnd prad insultei si batjocoririi jidnesti niste oameni

arestati, care nu se puteau apra. Fiind n joc Siguranta Statului, ar fi avut elementara
datorie s linisteasc opinia public, dnd un comunicat, prin care s fi spus c nu este
adevrat, c Siguranta Statului ar fi descoperit depozite de munitii etc. si c tara ar fi
fost n ajunul unui rzboi civil. n mijlocul acestei situatii, ni se fixeaz procesul
pentru vineri, 27 februarie. O parte din avocati sunt de prere s se amne procesul,
din cauza atmosferei ncrcate si s punem martori, cel putin din lumea organelor de
sigurant, care s fie fortate, sub jurmnt, s declare adevrul. Refuzm propunerea.
Ne judecm fr nici un martor. Prezideaz dl. Consilier Buicliu, ajutat de d-nii
judectori G. Solomonescu si I. Cotsin, Procuror, dl. Procop Dumitrescu. Ne apr
profesorul Nolic Antonescu, d-nii Mihail Mora, Nelu Ionescu, Vasiliu-Cluj, Mota,
Grneat, Corneliu Georgescu, Ibrileanu.
Lumea si magistratii asteapt s vad aprnd dovezile n contra noastr, bombele si
depozitele de munitii, dinamite, ecrazite si arme. Nimic, absolut nimic. ntr-o jumtate
de or dup interogatoriul nostru, toat aceast fars infam s-a prbusit. n sfrsit, am
putut s vorbim, necati de indignare, care 2 lu ni, ceas cu ceas, se concentrase n noi.
Tot barajul acela de minciuni se frngea n fata adevrului. Toate lanturile cu care ne
legaser, cdeau. Am fost aprati n mod strlucit de avocatii nostri.
Procesul a continuat si a doua zi. Pronuntarea s-a amnat cteva zile. La termenul
fixat, am fost dusi din nou la Tribunal, unde ni s-a citit sentinta de achitare cu
unanimitate (sentinta penal nr. 800)
***
Iat n ce termeni a caracterizat sentinta de achitarea actiunea pentru care Legiunea
Arhanghelul Mihail" fusese tradus n fata judectii, dup ce mai nainte fusese
dizolvat:
Avnd n vedere c din cele artate de Dl. prim-procuror se constat n fapt din
dosar, c n adevr se recrutau aderenti numai printre oameni hotrti, brbati, femei
si copii, printre plugari, elevi; c se vorbeste de cuiburi de legionari sau vulturi albi"
de pild; c e vorba de un stagiu, jurmnt sau legmnt, de 5 legi fundamentale,
dintre care una e a secretului; c legiunea este organizat militreste cu o uniform, cu
un c entiron, cu o esarf, cu programe de educatie fizic si instructie militar, exercitii
de semnalizare si cunoastere a alfabetului Morse etc. Nu se constat ns c cei ce
recrutau si cei recrutati au ntreprins vreo actiune mpotriva actualei forme de
guvernmnt statornicit prin Constitutie si nici nu au ntreprins vreo actiune din care
s rezulte vreun pericol pentru Siguranta Statului. C simplul fapt al constituirii ntr-o
asemenea organizatie nu poate constitui o infractiune, chiar dac n conceptia u nora
ea ar prezenta un pericol, cnd, atta vreme ct organizarea n-a fost ocult, autoritatea
administrativ ar fi putut interveni, fie oprind-o, fie dizolvnd-o. Chiar n ipoteza n
care s-ar stabili c organizatia a copiat modelul fascist ca form de al ctuire, nc prin
asta membrii ei nu pot fi considerati pasibili de pedeapsa pe care o prevede textul
pentru care sunt trimisi n judecat fiindc, n starea static, o organizatie, oricare ar fi
forma ei, nu prezint nici un pericol pentru Siguranta Stat ului, ea putnd face obiectul
preocuprilor unor msuri preventive a autorittilor administrative, nu ns a unor
msuri represive care au intervenit numai atunci cnd se trece la actiune (afar de
cazul cnd legea nu prohib direct forma de organizare). Ori nu se poate spune c, din
mprejurarea c ctiva legionari au mers prin comune pentru a cpta aderenti,

ndrumnd poporul s se organizeze, s aib ncredere n miscarea legiunii etc., se

poate scoate un indiciu c ei intentionau s pericliteze Siguranta Statului
propaganda fiind un mijloc de formarea si remprosptarea cadrelor unei organizatii
politice cum era aceasta si nici c njghebarea de asa-zise cuiburi, de ctre elevii de
liceu formatiuni care nu fceau parte din organizatia propriu zis nu d nota
pericolului pentru Siguranta Statului dac se are n vedere c n programul
organizatiei era trezirea constiintei nationale cu precepte de educatie fizic si moral
care cadreaz cu un program scolar, att timp ct lipsesc agitatiunile.
Considernd c nu se poate imputa inculpatilor c urmreau prin actiunea lor
schimbarea actualei forme de guvernmnt, pentru c din dosar si e netgduit si de
reprezentantul Ministerului public, c att inculpatul Corneliu Z. Codreanu ct si
ceilalti precum sitoti componentii organizatieipropovduiau un brat tare, n locul
partidelor parazite, dar recunosteau autoritatea regelui, de care se vorbeste cu tot
respectul cuvenit si ai cror colaboratori, spun foarte des n manifestrile lor, vor s
ajung. Ori atta vreme ct era vorba de o colaborare cu capul statului, nu poate fi
vorba de o rsturnare a formei de guvernmnt la care guvernul n-ar fi consimtit.
.
Avnd n vedere c pentru aceste consideratiuni actiunea subversiv (care de altfel nu
se dovedeste de nicieri a fi o actiune subversiv) de care sunt acuzati inculpatii nu
poate fi ncadrat n dispoz. art. 11.
.
Considernd c marsul n Basarabia pus la cale de organizatie n-a avut loc, cci nici
n-ar fi avut loc dac autorittile n-ar fi consimtit; consimtmnt pe care de altfel
inculpatii pretind c l-au avut dar c le-a fost retras mai trziu.
C n asemenea mprejurri e de prisos s se mai retin sustinerile inculpatilor c ei
aveau de scop, n prim rnd o punere la ncercare a rezistentei legionarilor si n al
doilea rnd trezirea constiintei nationale n populatia impregnat de elemente strine.
Avnd n vedere c s-a mai sustinut c toate actele inculpatilor au a fi privite n
lumina antecedentelor lor.
.
Avnd n ved ere c nici ca dat n dozarea punibilittii unor infractori nu pot fi citate,
actele inculpatilor Corneliu Zelea Codreanu, Dnil etc. ct timp nu se stabileste
existenta faptului pentru care sunt dati n judecat, fiindc, antecedentele intereseaz
pentruproportionarea pedepsei, nu pentru intervenirea ei.
C astfel fiind, inculpatii nu sunt vinovati de faptele ce lise imput si prin urmare
urmeaz a fi achitati".
.
**

Ne rentoarcem bucurosi la nchisoare. Acolo ne facem bagajele si asteptm s

plecm. S ne vin ordinul de punere n libertate. Asteptm, 8 seara, 9, 10 ,11,
tresrim la fiecare pas care se aude prin curte. adormim cu bagajele fcute. A doua zi
asteptm iar. Abia a trei zi auzim c procurorul a fcut apel si c, pn la noua
judecat, vom rmne arestati.
n sfrsit, iar ncep s treac zilele greu.
*
Pentru vineri, 27 martie 1931, ni se fixeaz noul termen la Curtea de Apel. Zilele trec
din ce n ce mai greu. n sfrsit, iat-ne din nou n dub spre Palatul de Justitie. Ne
judecm. Suntem la Curtea de Apel, Sectia a II-a. Prezideaz dl. Ernest Ceaur Aslan.
Aceiasi aprtori si fac datoria, combtnd cu acelasi succes teza procurorului Gic
Ionescu, care depseste rechizitoriul su, prin iesiri insulttoare si pline de ur.
Pronun tarea se amn cteva zile. napoi la Vcresti. Asteptm. Rechemati, ni se
comunic o nou achitare, cu unanimitate.
Suntem eliberati dup 87 zile de nchisoare. Suntem gsiti nevinovati. Oare cine va
pedepsi pe insulttorii nostri? Oare cine ne va rzbuna toate nedrepttile, loviturile si
toate suferintele ndurate?
Dar procurorul face recurs. Mai trziu se judec si acesta la Casatie. Suntem din nou
achitati, cu unanimitate.
***
Iat-ne cu dou hotrri: una a d-lui Mihalache, prin care Legiunea Arhanghelului
Mihail" si Garda de Fier" sunt dizolvate ca organizatii subversive si periculoase
pentru existenta statului romn, alta a ntregii justitii romnesti: Tribunal, Curte de
Apel si Casatie, n unanimitate, dup care, tinerii acestia n-au nici o vin,Legiunea si
Garda nu sunt periculoase ntru nimic, nici ordinii publice, nici Sigurantei Statului. Cu
toate acestea, sediile noastre rmn sigilate pe mai departe. Jidnimea, care a fost din
nou nfrnt, tace si pregteste din umbr alte minciuni, alte atacuri, alte infamii.
Doamne! Doamne! Cum nu vede neamul acesta c noi, copiii lui, suntem lsati prad
loviturilor dusmane care curg asupra noastr, una dup alta!
Doamne! Doamne! Oare cnd se va trezi el si va ntelege toat urgisirea si cabala
ndreptat contra lui, cu vrjmsie, pentru a-l adormi si rpune!
MISCAREA LEGIONAR N PRIMELE ALEGERI
IUNIE 1931
n aprilie cade guvernul national-trnesc. Vine guvernul Iorga-Argetoianu. Legiunea
fiind dizolvat, mi nscriu miscarea la comisia electoral central sub o nou
denumire: Gruparea Corneliu Z. Codreanu", alegndu-mi semn electoral:

Noua denumire, se ntelege, nu prinde n mase. Popor, pres, dusmani, guvern, tot
Garda de Fier" continu a-i zice. S lum parte la alegeri. S nu ni mai spun c de
ce nu ne punem n rnd cu lumea, de ce nu uzm de cile legale. La 1 iunie sunt
alegerile. Cu mari sfortri materiale, cu mprumuturi, reusim s ne punem candidaturi
n judete. ncepe propaganda. Cea mai legal si cea mai delicat. n judetele n care
candideaz Ministrul de Rzboi si Primul Ministru al trii, noi nu candidm. Pentru
acest motiv, din putinul ct avem, rupem Focsanii si Rdutii. n schimb, asupra
noastr se reped: guvern, autoritti, btusi. Ni se opreste propaganda. La urm ni se
mai fur si din voturi. Totusi, obtinem, dup o lupt grea, 34.000 de voturi. Se
prezint pe linia ntia Cahulul cu aproape 5.000 de voturi, Turda cu 4.000,
Covurluiul cu cele trei sectii: Beresti, Gnesti, Oancea cu aproape 4.000, Ismail cu
6.000 etc. De al15 decembrie 1929, de cnd am plecat la prima ntrunire la Beresti si
pn acum, n iunie 1931, am dus-o ntr-o lupt si nchisoare continu. Pe acas nu
stiu dac, adunnd zi cu zi, am stat dou luni.
LUPTA DE LA NEAMT
31 AUGUST 1931
Dup 20 de zile, aflu c s-a declarat vacant un loc de parlamentar la jud. Neamt si c
n curnd vor fi alegeri. Studiez situatia si iau hotrrea de a intra n lupt. Avusesem
n acest judet, la alegerile trecute, 1.200 de voturi. Acum se prezentau n alegeri
liberalii, national-trnistii n cartel cu averescanii, georgistii etc. Presa voia s dea o
semnificatie deosebit acestor alegeri, pentru c lupta va fi ncordat si rezultatul ei va
fi succesiunea la guvern. Se observ concentrri de forte. Lumea ncepe a face chiar
pronosticuri. Unii dau victoria liberalilor, altii national-trnistilor. n toiul luptei, unii
vor face pariuri. Se nteleg de la sine, c de noi nici nu se vorbea. Pe capul nostru nu
se gndea nimeni s pun pariuri.
La 25 iulie, dau si eu ordin de concentrare. Dar noi suntem sleiti. Nu avem nici cu ce
plti lista. Ne ajut familia Iesanu pentru plata listei si tiprirea de manifeste. Pe la 30
iulie, sunt n Piatra Neamt si astept sosirea echipelor. Vine fiecare cum poate. Pe jos,
cu trenul, cu cruta. Acum ncep s intre mai n serios n lupt elementele crescute n
frtii, care formeaz echipe sub comanda legionarilor mai vechi. Dup hart, dau
fiecrei echipe cte un sector. Numrul lupttorilor nostri se ridic la un total de 100.
Ei pleac pe jos, cu o credint nesfrsit, desi nu cunosc pe nimeni si nu stiu nici ce
vor mnca, nici unde vor dormi. Dumnezeu le va purta de grij, iar nevoia i va nvta.
La Brosteni pleac echipa Bnic, profesor Matei, Cosma, la care se vor aduga
cmpulungenii; la Rpciuni, echipa tocu; la Bicaz, echipa Crnganu; la Tg. Neamt,
Victor Silaghi, Jorjoaia, Stelescu; la Blttesti, Banea, Ventonic, Ifrim, Mihail David;
la Roznov, Popovici; la Buhusi, Pduraru cu Romascanii, Hristache Solomon si
inginerul Blnaru; la Crcoani, Doru Belimace si Rtoiu; la Rzboeni, Valeriu
Stefnescu, familia Mihai Crciun si Stelian Teodorescu. Alturi de acestia, prof. Ion
Z. Codreanu tinea ntruniri n diverse puncte ale judetului. Pe alocuri erau si cuiburi
de legionari sub conducerea urmtorilor: Herghelegiu, Trt, Platon, Loghin, David,
Nut, Mihai Bicleanu, Ungureanu, Olaru V. Ambrozie, Macovei etc.
Echipele au nceput s munceasc pe la oameni cu ziua pentru a cpta de mncare. n
scurt timp, ele au nceput s fie iubite de trani. National-trnistii au venit cu masini
multe. Numai din partea lor sosesc n judet si pleac n propagand sapte fosti

ministri. De asemenea, de la liberali. Din toate categoriile sociale, preotii se poart cel
mai slab. n judetele unde se strmb crucile de pe biserici, n fata stpnirii
politicianiste, atee si jidnite, ntr-o lupt n care eram singurii care veneam n numele
crucii, cu pieptul deschis n fata monstrului pgn, preotii din judet, cu o exceptie de
vreo 3-4, au fost n contra noastr. n ultima sptmn, trebuia s-mi organizez
fortele n vederea btliei finale. Aveam acum 6 sectii puternice si 10 slabe. n
discutia pe care am avut-o cu sefii de echipe, acestia sustineau c odat ce avem 6
sectii puternice, putem s ne ridicm echipele de acolo si s le ntrim pe cele slabe.
Era o prere gresit care ne putea duce la pierderea btliei. Am procedat exact
contrar, concentrnd forte n punctele mele puternice; iar la celelalte lsnd numai
mici echipe de hrtuial. Adversarii, toti s-au grupat gresit. Ei s-au concentrat n
punctele tari ale mele. nct noi am dat btlia n punctele noastre cele mai tari, iar ei
n punctelelor cele mai slabe. Au fost nimiciti. Eu am luat n aceste 6 puncte cte
1.000 de voturi de sectie, iar ei cte 200, maximum 300. n acelasi timp, sectiile lor
tari, rmnnd fr bun aprare, au fost njumttite de echipele noastre. n ziua de
votare, ncepnd de dimineat, am strbtut cu o masin puternic, nsotit de Totu, 15
sectii devotare din 16. Noaptea, laora 12, s-a aflat rezultatul, ntr-un mare entuziasm
al maselor trnesti si al echipelor de legionari si ntr-o nemaipomenit deprimare a
politicienilor si a jidanilor. Garda: 11.300 voturi; liberalii: 7.000; national-trnistii cu
averescanii: 6.000; cei lalti, mult mai putin. Si astfel, n prima lupt, n cmp deschis
cu fortele coalizateale politicienilor, legionarii, desi ntr-un numr redus si dispunnd
de mijloace incomparabil mai mici, izbutesc s cstige victoria, mprstiind panic n
toti adversarii.
DEMOCRATIA MPOTRIVA NEAMULUI
N PARLAMENT
n urma acestei alegeri, am intrat n Parlament. Singur, n mijlocul unei lumi
dusmnoase. Fr experienta acestei vieti parlamentar, fr talentul oratoriei
democratice, care cuprinde mult fraz goal, dar pompoas, strlucitoare, gesturi
pregtite n oglind si o bun doz de obrznicie. nsusiri cu care poti strbate, te poti
ridica, dar pe care Dumnezeu n-a vrut s mi le dea si mie. Probabil, pentru a-mi tia
orice tentatie care m-ar fi ndemnat s mnalt prin ele. Nu am depsit niciodat, tot
timpul ct am stat n Parlament, legile bunei cuviinte si a respectului pentru cei mai
btrni, fie chiar cei mai mari adversari ai mei. N-am batjocorit, n-am luat parte la
njurturi, n-am rs de nimeni si n-am ofensat pe cineva. Asa c nu m-am putut
integra vietii de acolo.Am rmas un izolat, nu numai datorit faptului c eram singur
fat de ceilalti, ci un izolat fat de viata aceea. ntr-o sear trziu, cnd sedinta era pe
sfrsite si bncile aproape goale, mi s-a dat cuvntul. Am cutat s art c tara aceasta
este cotropit de jidnime. C acolo unde este cotropirea cea mai mare, acolo este si
cea mai nspimnttoare mizerie omeneasc: Maramuresul. C nceputul existentei
jidanilor pe pmntul nostru, coincide cu nceputul mortii romnilor. C n msura n
care numrul lor va creste, noi vom muri. C, n sfrsit, conductorii natiei romnesti,
oamenii veacului democratiei si ai partidelor, n aceast lupt si-au trdat neamul lor,
punndu-se n slujba marii finante nationale sau internationale jidnesti. Art c n
portofoliul Bncii Marmorosch Blank, acest cuib iudaic de uneltire si de corupere,
sunt trecuti o bun parte din oamenii politici, oameni pe care aceast banc i
mprumutase" cu bani: dl. Bra ndsch, subsecretar de stat 111.000 lei; Banca
trneasc a d-lui Davilla 4.677.000; dl. Iunian 407.000 lei; dl. Madgearu 401.000 lei;

dl. Filipescu 1.265.000 lei; dl. Rducanu 3.450.000; Banca Rducanu 10.000.000 lei;
dl. Pangal (seful masoneriei de rit sc otian) 3.800.000 lei; dl. Titulescu 19.000.000 lei.
Toti fruntasi ai vietii publice romnesti. n afar de acestia mai sunt si altii. Sunt
multi. Sunt toti, dar n-am putut pune mna pe list. Fiind ntrerupt de unul din ei:
Sunt bani mprumutati. O s plteasc.
Rspund:
Or plti sau nu, nu stiu, dar eu v spun un singur lucru: exist obligatia pe care o are
cineva cnd mprumut bani de la o asemenea finant, de a o satisface cnd este la
guvern, de a o satisface cnd este n opozitie si, n orice caz, de a nu lovi n ea cnd
trebuie s fie lovit.
Citesc apoi o list din care art, fr posibilitate de replic, cum de la rzboi si pn
acum statul romn a fost defraudat cu cca. 50 miliarde lei, sub conducerea
democratiei, a prea cinstitei si prea perfectei forme de guvernare a poporului" prin el
nsusi. Conducerea democratiei" avnd la baz ideea controlului" permanent al
poporului n care poporul, marele controlor, este prdat, n timp de 15 ani de
guvernare cu fabuloasa sum de 50 miliarde lei. Fac apoi observatiuni critice asupra
democratiei. La urm formulez 7 cereri:
1. Cer introducere pedepsei cu moartea pentru manipulatorii fraudulosi ai banului
public.
M ntrerupe dl. Ispir, profesor la Facultatea de Teologie:
D-le Codreanu, d-ta te intitulezi crestin si purttor al ideii crestine. ti aduc aminte
c sustinerea acestei idei este anticrestin.
Rspund:
Domnule Profesor, cnd este chestiunea s aleg ntre moartea trii mele si aceea a
tlharului, eu prefer moartea tlharului. Cred c sunt mai bun crestin dac nu voi
permite tlharului s-mi duc tara le pieire.
2. Cerem revizuirea si confiscarea averilor celor care si-au furat tara.
1.Cerem tragerea la rspundere penal a tuturor oamenilor politici care se vor dovedi
c au lucrat n contra trii, fie sprijinind afaceri incorecte, fie n alt mod.
2.Cerem mpiedicarea pe viitor a oamenilor politici de a mai face parte din consiliile
de administratie ale diferitelor bnci sau ntreprinderi.
3.Cerem alungarea cetelor de exploatatori nemilosi care au venit pe pmntul acesta
s exploateze bogtiile solului si munca bratelor noastre.
4.Cerem declararea teritoriului Romniei ca proprietatea inalienabil si
imprescriptibil a neamului romnesc.

5.Cerem trimiterea la munc a tuturor agentilor electorali si stabilirea unui

comandament unic, cruia s i se supun, ntr-u singur gnd, toat suflarea
romneasc.
***
Acestea sunt cele dinti ncercri de formulare public a ctorva msuri politice pe
care el socoteam mai urgente. Ele nu sunt rodul unei cugetri ndelungate, a unei
frmntri ideologice, ci rezultatul unor gnduri momentane asupra a ceea ce are
nevoie neamul romnesc, acum, imediat.
Peste 6 luni au aprut cteva miscri destul de populare, avnd n program numai cele
trei puncte initiale: 1. Pedeapsa cu moartea, 2. Revizuirea averilor, 3. Oprirea
oamenilor politici de a intra n consilii ceea ce nseamn c le-au mai observat si
altii ca necesare.
CTEVA OBSERVATIUNI ASUPRA DEMOCRATIEI
Voiesc ca n paginile ce urmeaz s fac cteva nsemnri trase din experienta zilnic
n asa fel nct s poat fi ntelese de orice legionar tnr sau muncitor.
Trim n hainele, n formele democratiei. Sunt oare bune? nc nu stim. Un lucru ns
l vedem. l stim precis. C o parte din natiunile cele mai mari si mai civilizate din
Europa au aruncat aceste haine si s-au mbrcat n altele noi. Oare s le fi aruncat de
bune? Alte natiuni fac toate sfortrile s le arunce si s le schimbe si ele. De ce? S fi
nnebunit oare toate natiunile? Si s fi rmas numai politicienii romnicei mai
ntelepti oameni din lume? Pare c nu-mi vine s cred. Cei ce le-au schimbat sau cei
ce vor s le schimbe, desigur c vor fi avnd fiecare motivele lor.
Dar de ce s ne ocupm noi de motivele altora? S ne ocupm mai bine de motivele
care ne-ar face pe noi, romnii, s ne schimbm aceste haine ale democratiei. Dac nu
avem motive, dac pentru noi sunt bune, atunci noi le pstrm, chiar dac toat
Europa le-ar arunca. Iat ns c nici pentru noi nu sunt bune, pentru c:
1. Democratia sfarm unitatea neamului romnesc, mprstiindu-l n partide,
nvrjbindu-l si expunndu-l dezbinat n fata blocului unit al puterii iudaice, ntr-un
moment greu al istoriei sale. Numai acest argument este att de grav pentru existenta
noastr, nct ar fi un suficient motiv ca aceast democratie s fie schimbat, cu orice
ne-ar putea garanta unitatea, deci viata. Cci dezbinarea noastr nseamn moartea.
2. Democratia transform milioanele de jidani n cetteni romni.
Fcndu-i egali cu romnii. Dndu-le aceleasi drepturi n stat. Egalitate? Pe ce baz?
Noi suntem aici de mii de ani. Cu plugul si cu arma. Cu munca si cu sngele nostru.
De unde egalitate cu cel ce de abia de 100, de 10 sau de 5 ani, aici? Privind trecutul,
noi am creat statul acesta. Privind vi itorul, noi romnii, avem rspunderea istoric
ntreag a existentei Romniei Mari. Ei n-au nici una. Ce rspundere pot avea jidanii
n fata istoriei pentru disparitia statului romn?
Prin urmare: nici egalitate n munc, jertf si lupt la crearea statului si nici egalitate
de rspundere pentru viitorul lui. Egalitate? Dup o veche maxim, egalitate nseamn

a trata inegal lucrurile inegale. Pe ca baz cer jidanii tratament egal, drepturi politice
egale cu ale romnilor?
3. Democratia este incapabil de continuitate n efort.
Pentru c mprtit n partide care guverneaz, cte un an, doi sau trei, este incapabil
de a concepe si realiza un plan de lung durat.Un partid anuleaz planurile si
eforturile celuilalt. Ce s-a conceput si cldit de unul azi, se drm n ziua urmtore
de altul. ntr-o tar n care este nevoie de constructie, al crei moment istoric este
nssi constructia, acest dezavantaj al democratiei este o primejdie. Ca ntr-o
gospodrie n care s-ar schimba n fiecare an stpnii, venind fiecare cu alte planuri,
stricnd ce au fcut unii si apucndu-se de alte lucruri care si ele s fie stricate de cei
ce vor veni mine.
4. Democratia pune n imposibilitate pe omul politic de a-si face datoria ctre neam.
Omul politic de cea mai mare bu nvoint devine n democratie sclavul partizanilor
si, ntruct, ori le satisface poftele personale, ori acestia i distrug gruparea. Omul
politic trieste sub tirania si permanenta amenintare a agentului electoral. El e pus n
situatia de a alege: ori desfiintarea muncii sale de o viat, ori satisfacerea partizanilor.
Si atunci omul politic le satisface poftele. Dar nu din buzunarul su, ci din
buzunarultrii. Creaz posturi, functii, misiuni, comisiuni, sinecure, toate puse n
sarcina bugetului trii,care apas tot mai mult pe spinarea, din ce n ce mai istovit, a
poporului.
5. Democratia este incapabil de autoritate. Pentru c i lipseste puterea sanctiunii. Un
partid nu ia msuri n contra partizanilor lui, trind din afaceri scandaloase de milioan
e, din hotie si prad, de fric s nu-i piard. Nici mpotriva adversarilor, defrica
acestora s nu-i demaste propriile afaceri si incorectitudini.
6. Democratia este n slujba marii finante. Din cauza sistemului costisitor si a
concurentei dintre diferite grupri, democratia cere s fie alimentat cu bani multi. Ca
o consecint fireasc ajunge sluga marii finante internationale jidnesti care o
subjug, pltind-o.
n modul acesta soarta unui neam este dat pe mna unei caste de bancheri.
ELECTIUNE, SELECTIUNE SI EREDITATE
Poporul nu se conduce dup vointa lui: democratia. Nici dup vointa unei persoane:
dictatura. Ci dup legi . Nu e vorba de legile fcute de oameni.
Sunt norme, legi naturale de viat si norme, legi naturale de moarte. Legile vietii si
legile mortii. O natiune merge la viat sau la moarte dup cum respect pe una sau pe
alta din aceste legi.
*
Rmne un lucru de stabilit. Cine, din mijlocul unei natiuni, poate ntelege sau intui
aceste norme? Poporul? Multimea? Cred c i se cere prea mult. Multime nu ntelege
nici alte legi mai mrunte. Nu numai c nu le poate prinde ea din vzduh, dar trebuie
s i se explice mult vreme, s i se repete n mod insistent, s fie chiar pedepsit,

pentru a le putea ntelege.

Iat cteva legi imediat necesare vietii ei, pe care le ntelege cu greu: c n caz de
boal infectioas, trebuie izolarea bolnavului si dezinfectie general; c n cas e
nevoie s intre soarele, deci trebuie ferestre mari; c vitele, dac sunt ngrijite si
hrnite mai bine, dau mai mult pentru hrana omului etc.
Dac multimea nu poate ntelege sau ntelege cu greu cteva legi imediat necesare
vietii ei, cum si poate imagina cineva c multimea, care n democratie trebuie s se
conduc pe ea, va putea ntelege cele mai dificile legi naturale, va putea intui cele mai
fine si mai imperceptibile norme de conducere omeneasc, norme care o depsesc pe
ea, viata ei, necesittile vietii ei, care nu i se aplic direct ei, ci care se aplic unei
entitti superioare ei: natiunea?
Dac pentru a face cineva pine trebuie s fie specializat, dac pentru a face ghete,
pentru a face pluguri, pentru a face agricultur, pentru a conduce un tramvai, trebuie
specializare; pentru cea mai grea conducere, aceea a unei natiuni, nu trebuie o
specializare? Nu trebui esc anumite nsusiri?
Concluzia: un popor nu se conduce prin el nsusi, ci prin elita lui. Adic prin acea
categorie de oameni nscuti din snul su cu anumite aptitudini si specialitti.
Dup cum albinele si cresc regina", tot astfel un popor trebuie s-si creasc elita
lui. La fel multimea, n nevoile ei, apeleaz la elita ei, la nteleptii satului.
*
Cine alege aceast elit? Multimea?
Pentru orice idei" sau pentru orice candidat la guvernare, se pot capta oameni. Se
pot cstiga voturi. De aceea, nu depinde de ntelegerea de ctre popor a acelor idei",
legi" sau oameni", ci de cu totul altceva: de miestria oamenilor n a capta
bunvointa multimii.
Multimea e cea mai capricioas si cea mai nestabil n preri. De la rzboi ncoace
aceeasi multime a fost rnd pe rnd: averescan, liberal, nationalist, nationaltrnist, iorghist etc. Ridicnd n slav pe fiecare, ca dup un an s-l scuipe,
recunoscndu-si prin aceasta propria greseal, rtcire si incapacitate. Criteriul ei de
alegere este: S ma i ncercm si pe altii". Deci alegerea se face nu dup studiere si
cunoastere, ci la noroc si la ntmplare.
Dou idei contrarii. Una cuprinde adevrul si cealalt minciuna. Se caut adevrul.
Adevrul nu poate fi dect unul. Se pune la vot. Una ntruneste 10.000 de voturi, alta
10.050. Este oare posibil ca 50 de voturi n plus sau n minus s determine adevrul
sau s-l nege? Adevrul nu depinde nici de majoritate, nici de minoritate, el si are
legile sale si triumf, dup cum s-a vzut, mpotriva tuturormajorittilor, chiar
zdrobitoare.
Gsirea adevrului nu poate fi ncredintat majorittilor, dup cum n geometrie
teoria lui Pitagora nu are a fi pus la votul multimii, pentru ca aceasta s-i hotrasc
adevrul sau s i-l nege. Si dup cum chimistul, care voieste s obtin amoniac, nu are
a se adresa multimii pentru a decide prin votul ei cantittile de azot si de hidrogen. Si
dup cum un agronom, care a studiat ani de zile agricultura si legile ei, nu are a se

prezenta dup aceea la vot n fata unei mul timi spre a se convinge, prin rezultatul
votului, de valoarea lor.
*
Poate poporul s-si aleag elita? De ce nu-si aleg atunci soldatii pe cel mai bun
general? Pentru ca s poat alege, acest juriu colectiv, ar trebui s cunoasc bine:
a.Legile strategie, tacticii, organizrii etc.
b.ntruct persoana X se conformeaz prin aptitudinisi stiint acestor legi.
Fr aceste cunostinte nu poate nimeni s aleag.
Multimea, dac voieste s-si aleag elita, este neaprat necesar s cunoasc legile de
conducere ale organismului national si ntruct candidatii se conformeaz prin
aptitudini si stiint acestor legi.
Multimea ns nu poate cunoaste nici aceste legi si nici oamenii. Iat de ce credem
c o elit nu poate fi aleas de multime.
A ncerca alegerea acestei elite, este ca si cum am avea pretentia de a determina,
prin vot si majoritti, poetii din snul unei natii, scriitorii, mecanicii, aviatorii sau
atletii.
Democratia, asadar bazat pe principiul electiunii, alegndu-si ea elita, svrseste o
fundamental eroare din care decurge ntreaga stare de nenorocire, turburare si
mizerie a satelor. Ne gsim la un punct capital. Deoarece de la aceast eroare de
conceptia democratic pleac, am putea spune, toate celelalte erori.
Multimile fiind chemate s-si leag elita,acestea nu numai c nu sunt n stare s-si
descopere si s-si aleag elita, dar mai mult, aleg afar de mici exceptii, tot ce este
mai ru n snul unei natiuni.
Deci nu numai c democratia nltur elita national, dar o nlocuieste cu ce este
mai ru n mijlocul natiei. Democratia va alege: pe oameni fr nici un fel de scrupul,
deci fr moral. Pe cei care vor plti mai bine, deci pe cei cu mai mult putere de
coruptie. Pe scamatori, sarlatani, demagogi, care vor iesi mai bine la concursul de
scamatorie , sarlatanie, demagogie, din timpul perioadei electorale. Printre ei se vor
strecura si ctiva oameni de treab, oameni politici chiar, de bun credint. Vor fi
sclavii celor dinti.
Adevrata elit a unei natii va fi nfrnt, nlturat, pentru c ea va refuza s
concureze pe aceste teme. Ea se va retrage si va sta ascuns. De aici, consecinte
funeste pentru stat.
Cnd un stat este condus de o asa zis elit", format din tot ce are el mai ru, mai
nesntos, mai stricat, este oare admisibil ca cineva s se mai ntrebe de ce statul se
ruineaz?
Iat cauza tuturor celorlalte rele: imoralitate, coruptie, desfru, n toat tara, jaf si
prad n averea statului, exploatare pn la snge a poporului, srcie si mizerie n
casele acestuia, lipsa simtului de mplinire a datoriilor n toate functiile, dezordine si
dezorganizare n stat, nvala strinilor cu bani din toate prtile, ca la magazinele
czute n faliment, care-si desfac mrfurile pe nimic. tara se vinde la licitatie: Care
d mai mult?" Pn n cele din urm, aici ne va duce democratia.
n Romnia, de la rzboi ncoace n special, democratia ne-a creat, prin acest sistem
de alegeri, o elit national" de romno-jidani, avnd la baz: nu vitejie, nici iubire
de tar, nici jertf, ci vnzarea de tar, satisfacerea interesului personal, mita, traficul

de influent, mbogtirea prin exploatare si furt, hotia, lasitatea, adic doborrea

adversarului prin intrig.
Aceast elit national" dac va continua s ne conduc va duce la desfiintarea
statului national romn.
Deci, n ultim analiz, problema care se pune astzi poporului romn si de care
depind toate celelalte, este nlocuirea acestei elite cu o elit national, avnd la baz:
virtutea, iubirea si jertfa pentru tar, dreptatea si dragostea pentru popor, cinstea,
munca, ordinea, disciplina, mijloacele loiale si onoarea.
**
Cine s fac aceast nlocuire? Cine s fixeze noua elit la locul ei? Rspund:
oricine n afar de multime. Admit oricare alt sistem n afara democratiei", care vd
c m omoar sigur pe mine, poporul romn.
Noua elit romneasc si orice elit din lume trebuie s aib la baz principiul
selectiunii sociale. Adic n mod natural se selectioneaz din corpul natiunii, adic din
marea mas sntoas a trnimii si muncitorimii, permanent legat de pmnt si de
tar, o categorie de oameni cu anumite nsusiri, pe care apoi si le cultiv. Ea devine
elita national. Aceasta trebuie s conduc o natiune.
*
Cnd poate fi sau cnd trebuie consultat o multime? n fata marilor hotrri care o
angajeaz. Pentru a-si spune cuvntul, dac poate, dac nu poate, dac e pregtit
sufleteste sau nu. I se arat crarea si i se cere s rspund dac se simte n stare s
mearg pe ea. Este consultat asupra sortii sale. Aceasta nseamn consultarea popor
ului. Nu nseamn alegerea elitei de ctre popor.
*
Dar repet ntrebarea: cine fixeaz pe fiecare a locul su, n cadru elitei si cine
cntreste pe fiecare? Cine constat selectiunea si d consacrare membrilor elitei noi?
Rspund: elita precedent. Aceasta nu alege, nu numeste ci consacr pe fiecare la
locul pe care s-a ridicat singur prin capacitatea si valoarea lui moral. Consacrarea o
face seful elitei, consultndu-si elita.
Deci o elit national, trebuie s aib grij de a-si lsa o elit mostenitoare . O elit
nlocuitoare. Dar nu bazat pe principiul eredittii, ci numai pe principiul selectiunii
sociale aplicat cu cea mai mare strictete. Principiul eredittii nu este suficient n sine.
Dup principiul selectiunii sociale, primenit necontenit cu elemente din adncurile
natiei, o elit se pstreaz totdeauna viguroas. Greseala istoric a fost n aceea c
acolo unde s-a creat o elit bazat pe principiul selectiunii, aceasta a prsit de a doua
zi principiul care i-a dat nastere, nlocuindu-l cu prin cipiul eredittii si consacrnd
sistemul nedrept si condamnat al privilegiilor din nastere. Ca o protestare mpotriva
acestei greseli, pentru nlturarea unei elite degenerate si pentru abolirea privilegiilor
din nastere, s-a nscut democratia.
Prsirea principiului selectiunii a dus la o elit fals si degenerat, iar aceasta a dus
la rtcirea democratiei.
***

Principiul selectiunii nltur deopotriv si principiul electiunii si principiul

eredittii. Ele nu pot sta mpreun. ntre ele este un conflict, pentru c din dou una:
ori exist un anumit principiu al selectiunii si atunci nu are ce cuta prerea si votul
multimii, ori alegem noi oamenii si atunci nu mai functioneaz selectiunea.
De asemenea, dac ne servim de selectiunea social, nu are ce cuta ereditatea.
Aceste dou principii nu pot merge mpreun dect dac mostenitorul corespunde
legilor selectiunii.
*
Dar dac o natiune nu are o adevrat elit, prima care s-o poat fixa pe a doua?
Rspund printr-o singur fraz, care cuprinde un adevr indiscutabil: n cazul acesta
elita se naste din rzboi cu elita degenerat sau fals. Tot pe principiul selectiunii.
***
Asadar, n rezumat, rolul unei elite este:
a.De a conduce o natiune dup legile vietii unui neam.
b.De a-si lsa o elit mostenitoare bazat nu pe principiul eredittii, ci pe acela al
selectiunii, cci ea cunoaste legile vietii si poate judeca ntru ct persoanele se
conformeaz prin aptitudini si stiint acestor legi.
Ca un grdinar care si va conduce grdina sa si va avea grij ca nainte de a muri ssi lase mostenitor, nlocuitor. Cci el este singurul care poate s spun cine dintre toti
cei cu care lucrat este cel mai bun pentru a-i lua locul si continua opera sa.
Pe ce trebuie s se ntemeieze o elit:
a.Curtenia sufleteasc.
b.Capacita tea de munc si de creatie.
c.Vitejia.
d.Viat aspr si rzboire permanent cu greuttile asezate n calea neamului.
e.Srcie, adic renuntarea voluntar de a acumula averi.
f.Credinta n Dumnezeu.
g.Dragostea.
***
Am fost ntrebat dac activitatea noastr de pn acum se afl pe linia Bisericii
Crestine. Rspund: Facem o mare deosebire ntre linia pe care mergem noi si linia
Bisericii Crestine. Linia Bisericii este cu mii de metri deasupra noastr. Ea atinge
perfectiunea si sublimul. Nu putem cobor aceast linie pentru a explica faptele
noastre.
Noi, prin actiunea noastr, prin toate faptele si gndurile noastre, tindemctre
aceast linie, ne ridicm spre ea, att ct ne permite greutatea pcatelor crnii si
condamnarea la care am fost sortiti prin pcatul originar. Rmne de vzut ct am
putut, prin sfortrile noastre pmntesti, a ne nlta ctre aceast linie.
INDIVID, COLECTIVITATE NATIONAL, NATIUNE

Drepturile omului" nu sunt mrginite numai de drepturile altui om, ci si de alte

drepturi. Pentru c exist trei entitti distincte:
1.Individul.
2.Colectivitatea national actual, adic totalitatea indivizilor din aceeasi natie,
trind ntr-un stat, la un moment dat.
3.Natiunea, acea entitate istoric trind peste veacuri cu rdcinile nfipte n negura
vremii si cu un viitor infinit.
O nou mare eroare a democratiei bazat pe drepturile omului" este aceea de a nu
recunoaste si a nu se interesa dect de una din aceste trei entitti: individul . Pe a doua
o neglijeaz sau si bate joc de ea, iar pe a treia o neag. Toate trei si au drepturile si
datoriile lor. Dreptul de a tri. Si datoria de a nu periclita dreptul la viat al celorlalte
dou. Democratia nu se ocup dect de asigurarea dreptului individului. De aceea
asistm n democratie la o rsturnare formidabil. Individul crede c poate s
mpieteze cu drepturile sale nelimitate asupra drepturilor colectivittii ntregi, pe care
poate s o ncalce si s o jupoaie. De aceea asistm, n democratie, la acest tablou
sfsietor, la aceast anarhie, n care individul nu voieste s recunoasc nimic deasupra
interesului su personal. La rndul ei, colectivitatea national are o tendint
permanent de a sacrifica viitorul drepturile natiunii pentru interesele ei prezente.
De aceea asistm la nemiloasa exploatare sau chiar nstrinare a pdurilor, a
minelor, a petrolului, uitnd c n urma noastr sunt sute de generatii romnesti, copiii
copiilor nostri, care asteapt s triasc si ei, ducnd mai departe viata neamului.
Aceast rsturnare, aceast rupere de raporturi creia democratia i-a dat nastere,
constituie o adevrat anarhie, o desfiintare a ordinii naturale si este una din cauzele
principale a strii de tulburare a societtii de astzi. Armonia nu se poate restabili
dect prin rentronarea ordinii naturale. Indiv idul trebuie subordonat entittii
superioare, colectivitatea national, iar aceasta trebuie subordonat natiunii.
Drepturile omului" nu mai sunt nemrginite, ele sunt mrginite de drepturile
colectivittii nationale, iar drepturile acesteia sunt mrginitede drepturile natiunii.
***
n sfrsit, s-ar prea c n democratie cel putin individul, ncrcat de attea drepturi,
trieste minunat. n realitate ns si aici st tragedia final a democratiei individul
nu are nici un drept, cci ne ntrebm: unde este libertatea ntrunirilor, unde este
libertatea scrisului, unde este libertatea constiintei. El trieste sub teroare, tare de
asediu, cenzur, cu mii de arestati si cu oameni ucisi pentru credinta lor, ce pa vremea
celor mai tirani conductori de popoare. Unde este dreptul multimii suverane" de a
decide soarta sa, cnd ntrunirile sunt interzise, iar de la vot zeci de mii e oameni sunt
opriti, maltratati, amenintati cu moartea, omorti. Veti zice:da, dar acestia vor s
schimbe constitutia, s restrng liberttile, s ntroneze alt form de stat!
ntreb: poate sustine democratia c un popor nu e liber si nu-si poate decide singur
soarta sa de a-si schimba constitutia, de a-si schimba forma statului, cum vrea el, de a
tri n liberttile mari sau mici pe care le vrea el?
Aici e tragedia final.
n realitate, n democratie omul nu are nici un drept. El ns nu si le-a pierdut nici n
folosul colectivittii nationale, nici n acela al natiunii, ci n folosul unei caste
politico-financiare de bancheri si agenti electorali.
n sfrsit, ultima binefacere pentru individ. Democratia masonic, printr-o perfidie

neasemuit se transform n apostol al pcii pe pmnt. Dar n acelasi timp proclam

rzboiul dintre oameni si Dumnezeu. Pace ntre oameni" si rzboire contra lui
Dumnezeu.
Perfidia const n aceea c ntrebuinteaz cuvintele Mntuitorului: Pace ntre
oameni", transformndu-se apoi n apostol al pcii", iar pe El condamnndu-L
siartndu-L ca vrjmas al omenirii. Si n fine, perfidia const n aceea c prefcnduse a voi s apere viata oamenilor, n realitate nu-i duc dect la pierderea vietii.
Prefcndu-se c vor s-i apere de moartea prin care, nu fac altceva dect ating
diavolescul scop, acela de a-i condamna la moarte vesnic.
NEAMUL
Cnd zicem neamul romnesc, ntelegem nu numai pe toti romnii trind pe acelasi
teritoriu, avnd acelasi trecut si acelasi viitor, acelasi port, aceeasi limb, aceleasi
interese prezente.
Cnd zicem neamul romnesc, ntelegem: toti romnii vii si morti, care au trit de la
nceputul istoriei pe acest pmnt si care vor mai tri si n viitor.
Neamul cuprinde:
1.Toti romnii afltori, n prezent, n viat.
2.Toate sufletele mortilor si mormintele strmosilor.
3.Toti cei ce se vor naste romni.
Un popor ajunge la constiinta de sine cnd ajunge la constiinta acestui ntreg, nu
numai la acea a intereselor sale.
Neamul are:
1.Un patrimoniu fizic, biologic:carnea si sngele.
2.Un patrimoniu material : pmntul trii si bogtiile lui.
3.Un patrimoniu spiritual, care cuprinde:
a.Conceptia lui despre Dumnezeu , lume si viat. Aceast conceptie formeaz un
domeniu, o proprietate spiritual. Frontierele acestui domeniu sunt fixate de marginile
strlucirii conceptiei lui. Exist o tar a spiritului national, tara viziunilor lui, obtinute
prin revelatie si prin proprie sfortare.
b.Onoarea luice strluceste n msura n care neamul s-a putut conforma, n existenta
sa istoric, normelor izvorte din conceptia lui despre Dumnezeu, lume si viat.
c.Cultura lui:rodul vietii lui, nscut din propriile sfortri n domeniul gndirii si
artei.Aceast cultur nu este international. Ea este expresia geniului national, a
sngelui. Cultura este international ca strlucire, dar national ca origine. Fcea
cineva o frumoas comparatie: si pinea si grul pot fiinternationale ca articole de
consumatie, dar vor purta pretutindeni pecetea pmntului n care s-au nscut.
Toate aceste trei patrimonii si au importanta lor. Pe toate un neam trebuie s si le
apere. Dar cea mai mare nsemntate o are patrimoniul su spiritual, pentru c numai
el poart pecetea eternittii, numai el strbate peste toate veacurile. Grecii antici nu
triesc prin fizicul lor, orict de atletic din el n-a mai rmas dect cenus si nici
prin bogtiile materiale, dac le-ar fi avut, ci prin cultura lor.

Un neam trieste n vesnicie prin conceptia, onoare si cultura lui. De aceea

conductorilor natiilor trebuie s judece si s actioneze nu numai dup interesele
fizice sau materiale ale neamului, ci tinnd seama de linia lui de onoare istoric, de
interesele eterne. Prin urmare, nu pine cu orice pret, ci onoare cu orice pret.
TELUL FINAL AL NEAMULUI
Este viata?
Dac este viata, atunci nu intereseaz mijloacele pe care neamurile le ntrebuinteaz
spre a si-o asigura. Toate sunt bune, chiar si cele mai rele.
Se pune deci problema: dup ce se conduc natiile n raport cu alte natiuni? Dup
animalul din ele? Dup tigrul din ele? Dup legea pestilor din mare sau a fiarelor din
pdure?
Telul final nu este viata. Ci nvierea. nvierea neamurilo r n numele Mntuitorului
Iisus Hristos. Creatia, cultura, nu-i dect un mijloc, nu un scop, cum s-a crezut, pentru
a obtine aceast nviere. Este rodul talentului pe care Dumnezeu l-a sdit n neamul
nostru, de care trebuie s rspundem. Va veni o vreme c nd toate neamurile
pmntului von nvia, cu toti mortii si cu toti regii si mpratii lor.Avnd fiecare neam
locul su naintea tronului lui Dumnezeu. Acest moment final , nvierea din morti",
este telul cel mai nalt si mai sublim ctre care se poate nlta un neam.
Neamul este deci o entitate care si prelungeste viata si dincolo de pmnt.
Neamurile sunt realitti si n lumea cealalt, nu numai pe lumea aceasta.
Sfntul Ioan, povestind ceea ce vede dincolo de pmnturi, spune:
Cetatea n-are trebuin t nici de soare, nici de lun ca s-o lumineze; cci o lumineaz
slava lui Dumnezeu si lumintoru lei este mielul. Neamurile vor umblan lumina ei si
mpratii pmntului si vor aduce slava si cinstea lor n ea.
(Apocalips, 21, 23-34)"
Si n alt parte:
Cine nu se va teme, Doamne, si cine nu va slvi numele tu? Cci numai Tu esti
sfnt si toate neamurile vor veni si se vor nchina naintea Ta, pentru c judectii Tale
au fost artate.
(Apocalips, 15, 4)"
Nou, romnilor, neamului nostru, ca orisicrui neam din lume, Dumnezeu ne-a
sdit o misiune. Dumnezeu ne-a hotrt un destin istoric. Cea dinti lege pe care un
neam trebuie s-o urmeze este aceea de a merge pe linia acestui destin, mplinindu-si
misiunea ncredintat. Neamul nostru n-a dezarmat si n-a dezertat de la misiune.,
orict de grea si de lung i-a fost calea Golgotei lui. Si acum ni se ridic n fat
obstacole nalte ca muntii. Fi-vom noi, oare, generatia debil si las, care s lsm din
minile noastre, sub presiunea amenintrilor, linia destinului
romnesc si s prsim misiunea noastr ca neam n lume?
MONARHIA SI LEGILE MONARHIEI

n fruntea neamurilor, deasupra elitei, se afl monarhia. Resping republica.

n istorie s-au vzut monarhi buni, foarte buni, slabi sau ri. Unii s-au bucurat de
onoruri si dragostea popoarelor pn la sfrsitul vietii, altora li s-a tiat capul. N-au
fost, deci, toti monarhii buni. Monarhia ns, a fost totdeauna bun. Nu trebuie s se
confunde omul cu institutia, trgndu-se concluzii false.
Pot fi preotii ri, dar pentru aceasta, nu putem trage concluzia c trebuie s
desfiintm Biserica si s ucidem pe Dumnezeu cu pietre.
Sunt, desigur, si monarhi slabi sau ri, dar nu putem renunta la monarhie.
n agricultur avem un an bun si un an ru, sau unul bun si doi ri; cu toate acestea,
lumii nu i-a trecut nc prin gnd s se lase de agricultur.
***
Un monarh face ce vrea? Atunci, cnd e mare si cnd e mic? Cnd e bun si cnd e
ru?
Un monarh nu face ce vrea. Un monarh e mic, atunci cnd face ce vrea si e mare,
atunci cnd face ce trebuie. Exist o linie e vietii neamului. Un monarh e mare si bun,
atunci cnd se mentine pe aceast linie. E mic sau ru, n msura n care se
ndeprteaz de aceast linie a vietii neamului sau i se opune. Iat legea monarhiei.
Sunt si alte linii care pot ispiti un monarh: linia intereselor personale, linia intereselor
unei clase, linia intereselor unui grup, linia intereselor strine (dinuntru sau din afara
hotarelor).
El trebuie s le nlture pe toate si s urmeze linia neamului.
Stefan cel Mare, de o jumtate de mie de ani, strluceste n istorie si romnii nu-l
mai uit, pentru c s-a confundat perfect cu linia de viat a neamului.
Regele Ferdinand, mpotriva oricror legturi si interese, s-a plasat pe linia
neamului, a ndurat cu el, a fcut jertf alturi de el, a izbndit cu el. Prin aceasta , el
este mare si nemuritor.
LUPTA DE LA TUTOVA
17 APRILIE 1932
Dup alegerile de la Neamt nu trecuser dect patru luni si tnra oaste legionar a
intrat ntr-o nou lupt. La nceputul lui ianuarie 1932 s-a declarat vacant un loc de
deputat la Tutova. Am studiat situatia. Aici, al alegerile generale, avusesem numai
500 de voturi. Judetul era slab; dar era bine ncadrat de Covurlui, Cahul si Tecuci,
nct puteam s fac usor deplasri de legionari.
Mi s-a prut c am putea obtine victoria. M-am gndit la importanta si rsunetul pe
care le-ar avea o nou biruint. Dou victorii consecutive a celei mai tinere organizatii
mpotriva tuturor partidelor politice i-ar fi mrit considerabil prestigiul n ochii trii.
Am luat hotrrea s candideze tatl meu, fiindu-mi cel mai necesar n miscare, att n
Parlament ct si n afar, pentru organizare si propagand. Alegerile s-au fixat pentru
17 martie.
La 9 ianuarie am lansat un manifest n ntreg jud etul. La 10 ianuarie a sosit tatl meu
cu o prim echip. Au venit apoi echipele din Iasi, Tecuci, Beresti si Cahul.

n primele trei sptmni, rapiditatea si eroismul micilor forte legionare au determinat

un curent de simpatie pentru noi n ntreg judetul. Pe o iarn grea, cu zpezi mari, cu
ger, partidele nu se puteau deplasa. Ele asteptau o vreme mai bun. n acest timp ns,
peste dealuri, prin zpad pn la bru, prin viscol, legionarii strbteau din sat n sat.
Pe la nceputul lui februarie, luptaa nceput s devin grea. n fata noastr se ridica
coalitia liberal-trnist-lupist-cuzist cu o nversunare pe care noi nu o mai
cunoscusem pn atunci. Guvernul a trecut la msuri de adevrat teroare. Presa
jidoveasc ne atac cu vehement.
Simteam nevoia de a mai ntri fortele. Am trimis ultimele rezerve de la Iasi sub
comanda lui Totu. Altele nu mai aveam dect la Bucuresti.
Cu acestea ns, se punea o problem grea pentru noi, aceea
a transportului. N-aveam bani. Am chemat atunci legionarii
si l e-am propus o msur eroic: s porneasc pe jos de la
Bucuresti la Brlad, o distant de aproape 300 km,
explicndu-le c cest mars va nsemna pentru victorie mai
mult dect 100.000 de manifeste. El va constitui, sigur, un
mare discurs eroic, adresat de legionari romnilor din
Tutova.
Legionarii au primit propunerea cu entuziasm. Peste o
sptmn o echip de circa douzecisicinci, sub comanda
lui Stelescu, ajutat de Caratnase si Doru Belimace, a plecat
pe jos de la Bucuresti la Tutova. Dup un mars greu de 10 zile, prin viscol, au ajuns la
Brlad, primiti cu nsufletire de ntreaga populatie. Dar prigoana s-a ntetit pn la
ultima ncordare posibil. A fost adus n judet colonelul de jandarmi Ignat, cu forta
mari, avnd ordinul din partea ministrului deinterne, dl. Argetoianu, ca legionarii s
fie scosi pe targ din ntreg judetul. Mici echipe era imposibil s mai poat nainta.
Am fcut atunci dou echipe puternice, sub comanda lui Victor Silaghi si Stelescu,
care, sustinndu-se una pe alta, s poat n ainta pe linia Puesti-Dragomiresti, nsotind
pe tatl meu. O alt echip mai mic am trimis-o n directia Bcani. Aceste dou
directii mai rmseser nebtute. Ele constituiau jumtatea de nord-este a judetului.
Sudul, cealalt jumtate, fusese bine lucrat de tatl meu, de dl. D. Popescu, seful
judetean, de Victor Silaghi, de Teodor Tilea si Ion Antoniu, cu primele echipe.
Cele dou echipe din nord au naintat, luptnd pe un mare viscol, peste 40 km, avnd
si ctiva rniti, pe tocu si altii. n nordul judetului ele au fost ntmpinate de mari forte
de jandarmi. Echipele s-au baricadat atunci n podul unei case pustii, unde au rezistat
fr foc, hran si ap timp de 48 de ore. n cele din urm s-au putut retrage, dup un
mars greu de o noapte, pe care l-auexecutat n conditiuni cu adevrat eroice si numai
datorit ncptnrii lui Victor Silaghi, care a mbrbtat legionarii zdrobiti de
oboseal, de frig si de foame, ndemnndu-i s mearg pn la ultima rezistent
posibil. Acest copil orfan, fiul preotul ui romn Silaghi din Careii Mari, ucis de
unguri la 1918 n conditiuni tragice, a luptat cu adevrat vitejie.
La sfrsit, echipele acestea au fost nconjurate de forte mari si aduse n Brlad. Tatl
meu a fost arestat si nchis n arestul unui regiment.

Echipa a treia a fost decimat complet n lupta de la Bcani. Aici, nainte de a intra n
sat, pe nserate, a fost atacat de un mare numr de jandarmi. Seful echipei, legionarul
Popescu Lascr, lovit n cap cu arma, a czut primul n nesimtire ntr-un lacde snge.
Ceilalti legionari au refuzat s se retrag. au atacat cu piepturile goale, fr nimic n
mn, ncercnd s intre n sat. Rnd pe rnd, au czut toti n nesimtire. Ultimul a
atacat singur. A czut n genunchi sub lovituri, s-a nltat, a atacatdin nou. S-a
prbusit alturi de camarazii lui. ntreaga echip a czut n nesimtire ntr-un lac de
snge. De acolo au fost trti prin zpad de jandarmi distant de doi kilometri, pn
la postul din sat. La ora 1 noaptea, un clret a adus vestea n Br lad a celor
ntmplate seara la Bcani. Echipa de ieseni, sub conducerea lui Totu, care sosise la
12 noaptea la Brlad, a pornit imediat pe jos, n ajutorul camarazilor rniti. Dup o
lupt de la ora 3 jumtate la 5 dimineata, n care timp jandarmii au tras toate
cartusele pe care le aveau, legionarii au ocupat postul de jandarmi, gsind nuntru
nc n nesimtire, trntiti la pmnt, pe legionarii czuti n lupta de Bcani. Ei i-au
ridicat si transportat la spitalul din Brlad.
***
Lucrurile n-au rmas ns aici. Jidnimea a pornit o urias campanie de pres,
atacndu-ne cu un cinism si o nedreptate revolttoare. Un val de minciuni, insulte,
calomnii s-a abtut asupra noastr. Toate gruprile politice se coalizaser spre a ne
scoate din lupt.
A DOUA DIZOLVARE A GRZII
MARTIE 1932
Izbiti de jandarmi, atacati de presa jidoveasc, peste capul nostru cade o nou
dizolvare a Grzii, hotrre dat printr-o simpl decizie ministerial.
Desi ne gseam n cadrul celei mai perfecte legalitti, guvernul Iorga-Argetoianu,
clcnd Constitutia si legile, ne dizolv n mod arbitrar. Sediile din nou au fost
ocupate si sigilate. Tipografia de la Iasi nchis. Atacati de pres, suntem pusi n
imposibilitate de a ne apra, toate publicatiile noastre fiind suspendate. n Parlament
ncerc s vorbesc, dar sunt mpiedicat de zgomotele majorittii, care nu-mi permite s
m apr.
Candidatura totusi n-au putut-o opri.
Echipa de la Bucuresti a fost evacuat. Rnd pe rnd si celelalte. Echipa iesenilor, n
numr de 30, sub conducerea lui Totu, fiind dus la gar pentru aceeasi operatie de
evacuare, rupe cordoanele si ocup sala de asteptare, unde se baricadeaz si rezist 24
de ore, pn cnd este atacat cu gaze. Pn la sfrsit ns, este suit n tren si
evacuat.
n oras nu mai rmn dect Ibrileanu, Nutu, Esanu si tatl meu arestat. Prigoana
ncepe asupra satelor. trani, nvttori si preoti, sunt arestati si btuti; casele lor
clcate. alegerile se amn cu o lun, pentru 17 aprilie.

Tatl meu este eliberat. Intervin n lupt, prezentndu-se n oras, btrnii, n frunte cu
Hristache Solomon, Cornel Cambureanu, Ventonic, Ifrim, Pr. Isihie, Peceli, Potolea
etc. i mpart pe la diferite sectiuni. Se strecoar noaptea, fiecare la postul su.
Echipele din judetele vecine ptrund d in nou n Tutova prin diferite puncte. Echipa
Gh. Costea trece Brladul, prin ap pn la gt, toate intrrile fiind pzite. Ea se
prezint ud la sectiile de votare.
n dimineata de 17 aprilie ncepe votarea. Continu ziua si noaptea. La 18 aprilie, ora
5 dimineata, se anunt victoria legionar: 5.600 voturi; liberalii: 5.200; trnistii:
4.000; celelalte grupri: sub 2.000; cuzistii: 500 voturi.
Aceast a doua biruint legionar, n contra coalitiei tuturor politicienilor romni,
obtinut prin ndrjirea si vointa de fier a legionarilor, prin eroismul si sngele lor,
nfruntnd obstacole, insulte, lovituri si prigoniri, a strnit un entuziasm de nedescris
n toat tara.
NOI ALEGERI GENERALE
IULIE 1932
Tatl meu a fost validat n ultima zi a sesiunii parlamentare. Odihna noastr n-a durat
dect o sptmn, deoarece guvernul Iorga a czut. S-a constituit un guvern nationaltrnist n frunte cu dl. Vaida.
Intrm ntr-o nou lupt, sleiti de puteri fiziceste si materialiceste. Suntem n iunie
1932. De la 15 decembrie 1929, suntem ntr-o lupt permanent: decembrie 1929
aprilie 1930, campaniile din Covurlui, Cahul, Turda, Tecuci. Vara lui 1930, pregtire
asi interzicerea marsului n Basarabia. Sunt nchis pn n toamn. n octombrie si
noiembrie suntem nMaramures. Iarna lui 1931 ne gseste n nchisoare. Primvara lui
1931, lupt n alegerile generale. Vara lui 1931, alegerile de la Neamt.Iarna lui 1932,
alegerile de la Tutova. Iar acum intrm din nou n alegeri generale.
Cu toate aceste lupte, am con tinuat organizarea si n restul trii. Anul trecut avusesem
liste n 17 judete, acum aveam n 36.
Toate partidele ncep aceleasi certuri pline de intrigi pentru fixarea cadidaturilor. Ele
au tinut o sptmn. Eu fixez singur, ntr-o singur noapte, toate candidaturile n 36
de judete. ntre legionari, nimeni nu se bate pe locuri. Ei cer s fie pusi ultimii pe list.
Problema grea este ns problema material. O mare parte din judete si sustin singure
cheltuielile, din contributia legionarilor. Altele ns nu pot. mi trebuiesc 50.000 lei
numai pentru taxe. Umblu nucit pn n ultima zi. ncerc la unul, la altul nimic.
M duc la dl. Nichifor Crainic, directorul Calendarului", creznd c poate are el. Nici
el nu avea. Cu foaia sa, aprut de cinci luni, ne sustine lupta, urmrind pas cu pas
vitejia echipelor legionare, dar sprijin material nu ne poate da. n sfrsit, mprumut
prin Pihu si Caranica, care, alergnd pe la toti macedonenii, gsesc suma necesar.
Cteva judete le sustin Focsanii cu Hristache Solomon.

Campania ncepe. O nou prigoan se abate asupra noastr. Rspnditi pe un front

mare, suntem putini si atacati pretutindeni cu violent. La Tighina sunt rniti
legionarii Savin si Popescu. La Brlad, zeci de nvttori si preoti sunt trti n beciuri
si maltratati din ordinul D-lui Georgescu-Brlad. La Vaslui, micile echipe sunt rnite.
La podul Iloaiei si n ntreg judetul Iasi, la fel.
La Focsani, btrnul Hristache Solomon, cu inginerul Blnaru si alti zece sunt atacati
din ordinul avocatului Neagu, de bandele narmate ale national-trnistilor, n comuna
Vulturul. Cad legionarii la pmnt, rniti de ciomege si de cutite. Rmne n picioare
singur, ca un munte, Hristache Solomon, de obrazul cruia nu se atinsese nimeni pn
atunci. Se apr cundrjire, dar pn la urm, cade n mijlocul drumului, rpus de
lovituri. Acolo jos, este btut cu ciomegele n cap de fiarele acestea care fceau
necontenit caz, pe atunci ca si acum, de legalitate, mijloace civilizate, libertate etc.
Garda obtine 70.000 de voturi, dublndu-si numrul fat de anul trecut. Se prezint
cel mai bine judetele Cahul si Neamt, Covurlui si Tutova unde candidase tatl meu.
Apoi vin: Cmpulung cu Mota, Turda, Focsani, Ismail, Tighina. Avem dreptul la cinci
locuri. Urmeaz optrile . Eu rmn la Cahul, pentru a intra n Parlament Nutu Esanu.
Hotrsc ca tatl meu s rmn la Brlad, pentru a lsa s intre n Parlament,
Stelescu, care are numai 25 de ani si e student. Voiam s dau tineretului o ncurajare
si un imbold.
ncrederea si dragostea pe care i le-am artat nu mi-au fost ns rspltite.
PENTRU A DOUA OAR N PARLAMENT
Tot timpul, n Parlament, am luptat contra guvernului si a msurilor sale pe care eu leam socotit contra intereselor neamului romnesc, cum am luptat de altfel si mpotriva
celorlalte guverne, care s-au perindat la crma statului.De la toate aceste guverne, tara
aceasta nu avea nimic de asteptat. Nimic din viitorul sntos al acestui neam nu se
furea acolo. Toate msurile si legile nu erau dect niste pale ative, care s lungeasc
de azi pe mine existenta amar si trist a trii.
Cnd la Grivita au fost mpuscati muncitorii romni, din ordinul Ministerului de
Interne, scrbit pn n adncul inimii de atitudinea comunizantilor din Partidul
National-trnesc, care aplaudau msura guvernului, m-am ridicat la tribun si am
simtit de a mea datorie s vorbesc dup cum urmeaz:
E ru c nenorocitii de muncitori au iesit n strad, dar e mai ru si de ei si de neamul
nostru, dac n fata nedrepttii strigtoare la cer, n-ar iesi, ci si-ar pleca capul
resemnati n jug, lsnd tara pe mna unor politicieni exploatatori.

Dl. Corneliu I. Zelea Codreanu: D-le presedinte, d-lor deputati, n numele gruprii din
care fac parte cer ca, alturi de ancheta pe care este normal s o fac autorittile n
drept, s se fac si o anchet parlamentar, compus din reprezentanti ai diferitelor
grupri politice din acest Parlament. Cer acest lucru, pentru c m ndoiesc de
exactitatea afirmatiunilor fcute de d-l Ministru de Interne; m ndoiesc pentru un
motiv bine determinat. La 24 ianuarie, atunci cnd studentimea romn, nationalist si
crestin, mergea s depun o cruce la mormntul eroului necunoscut, Siguranta

Statului a dat informatia, ntr-o foaie din capital, cacea actiune a fost pus la cale si
subventionat de Moscova.
Dac tot asa de verosimil este si informatia pe cared-voastr o aveti n afacerea de la
Grivita, atunci nteleg foarte bine , ct dreptate aveti ca s luati msuri de asemenea
natur, ca cele pe care le-asi luat ieri si azi. (Aplauze pe bncile Grzii de Fier" si ale
Partidului trnesc Dr. Lupu)
n al doilea rnd, tin s afirm c mie, ca si tuturor oamenilor de bun simt din aceast
tar, nu ne este fric de comunism sau de bolsevism. Nou ne este fric de altceva, de
faptul c oamenii de la aceste ateliere nu au ce mnca; le este foame. (Aplauze pe
bncile Grzii de Fier" si ale Partidului trnesc Dr. Lupu)
Unii din acei muncitori au 1.000 lei pe lun si au 5, 6, 7 copii.
Dl. Dr. N. Lupu:Asa este.
Dl. Corneliu I. Zelea Codreanu: Avnd cinci, sase, sapte copii, aceast leaf nu le
ajunge nici mcar pentru pinea de toate zilele. Mie, n al doilea rnd, mi-e fric si de
altceva: de setea de dreptate.
Dl. Dr. N. Lupu: Foarte bine.
Dl. Corneli u I. Zelea Codreanu: Atunci, d-voastr va trebui s satisfaceti acestea
dou: foamea si setea de dreptate, (Aplauze pe bncile Grzii de Fier" si ale
Partidului trnesc Dr. Lupu) si va fi ordine deplin n aceast tar."
(Sedinta de joi, 16 februarie 1933,
M.O. 41 din 23 februarie 1933)
Una din greuttile care apas activittile parlamentarului este aceea a miilor de cereri
de interventie pe la ministere. Era o adevrat condamnare a noastr de ctre
multimea alegtorilor. Pentru c, pe de o parte, ne pierdeam ntregul nostru timp,
umblnd toat ziua pentru rezolvarea acestor petitii. Este periculos pentru viata unei
organizatii acest sistem, pentru c ti paralizeaz ntreaga activitate. Pierzi lupta
ntreag, trebuie s renunti la soarta unei natii pent ru ca s-ti servesti partizanii. De la
un timp, am observat c printre cei ce veneau cu astfel de cereri nu era ns nici un
legionar. toti erau, fie milogi de meserie, fie adversari trimisi anume pentru a ne
paraliza. Pe de alt parte, acest sistem ne pun ea n situatia penibil de a merge si a ne
ruga la oamenii n contra crora luptam. De aceea, personal am refuzat s fac acest
serviciu de interventie. Tot timpul ct am stat n Parlament, n-am cerut nici unui
ministru nimic.
O alt categorie o formau aceia care veneau s ne cear bani. Din sutele, cti se
perindau n fiecare zi, nici unul nu era legionar. Unii erau ntr-adevr bolnavi sau
czuti n vreo nenorocire, altii ns si fcuser din acest sistem o adevrat meserie.
n sfrsit, gruparea noastr era o mic organizatie n devenire, n mars, n lupt
permanent. Aceasta ne cerea, n special mie,necontenit atentie asupra tuturor

miscrilor adversarului; pretindea descoperirea si pararea planurilor dusmane,

cucerirea si organizarea de noi pozitii,cu alte cuvinte, o supraveghere permanent, de
zi si noapte, acmpului de lupt din ntreaga tar. nainte de toate venea ns
supravegherea educatiei legionare pentru a nu ne vedea transformati pe nesimtite, ntro categorie politic de infectie moral, din care s nu mai putem iesi si n care spiritul
legionar s moar.
Parlamentul mi rpea timpul necesar conducerii.
CUM SE PREZENTA ORGANIZATIA LEGIONAR N 1932-1933
n toamna lui 1932 si iarna lui 1933, legionarii au fost lsati n refacere. Trei ani si
jumtate de lupte trecuser. Acesti tineri si meritau acum odihna.
De aproape doi ani m stabilisem la Bucuresti. La Iasi, rmsese n locul meu Banea,
ajutat de Totu, Crnganu, Tasc, Stelian Teodorescu, pentru chestiunile studentesti,
tipografie, cmin etc. Grupul studentesc legionar se mrise. Cuprindea acum ai mult
de jumtate din numrul studentilor lupttori. La Cluj, era un nceput sntos de
organizare cu Bnic Dobre, la Cernuti de asemenea, cu Lauric, se dezvolta bine un
nceput de viat legionar, sub ndrumarea spiritual a profesorului Traian Brileanu,
n jurul cruia se strng prof. Toppa si altii. n ntreaga Bucovin, curentul si
organizatia legionar cresteau sub buna si priceputa comand a vechiului si distinsului
nationalist Vasile Iasinschi. La Chisinu lucrau Tudorache si Sergiu Florescu; la
Oradea Mare, Iosif Bozntan.
Tinrii crescuti n Frtiile de Cruce, se ridicau la Universitate, gata formati.
La Bucuresti apruse un ziar nationalist de mare curaj si linie superioar,
Calendarul", sub directia d-lui Nichifor Crainic si cu
colaborarea unui mnunchi de intelectuali, n frunte cu
profesorul Dragos Protopopescu. Aceast foaie tia,cu
brbtie, drum nou si larg n lumea intelectualittii romnesti,
pe linia crestin si nationa list. n special articolele D-lui
Crainic erau adevrate lovituri de tun care fceau ravagii n
lumea antiromneasc.
n miscarea studenteasc a capitalei, legionarii aveau primul
loc. La Presedintia centrului era Traina Cotig cu un comitet
legionar.

nmijlocul tinerilor intelectuali din capital se simtea un reviriment. n constiinta lor

ncep s se pun marile probleme de viat ale acestui neam. Un grup talentat, strns n
jurul tinerei reviste Axa", avnd n frunte pe Polihroniade, Vojen, Constant,intr n
rndurile legionare. Si alti tineri eminenti ca prof. Vasile Cristescu, Vasile Marin,
prof. Vladimir Dumitrescu, ing. Virgil Ionescu, prof. Radu Gyr, avocatul Popov,
pictorii Basarab si Zlotescu, toti de mare talent si plini de suflet, lucreaz pe linia
ideologic legionar.
Macedonenii se apropie tot mai mult de noi printrun tineret sntos, curat ca lacrima si viteaz. Ne
gndim totusi, c nu e bine ca masa macedonenilor
din Cadrilater s fie ncadrat n Gard, deoarece,
abia venit de peste hotare, am expune-o la prea
multe asupriri. Tineretul universitar ns se
nroleaz n ntregime.
n fruntea tineretului macedonean se gseau trei
elemente de o aleas cultur: Papanace, Caranica si
Sterie Cuimetti.
Cu cei doi dinti m sftuiam deseori, avnd
amndoi o admirabil judecat, pus n valoare de o curtenie si sinceritate
ireprosabil, de o mare dragoste si vitejie.
Nu cred, ca de la 1931, s fi fost o singur zi n care s nu m fi ntlnit cu ei. n acest
timp de prigonire, ceasuri ntregi discutam mpreun; lovitur dup lovitur,
nedreptate dup nedreptate, miselie dup miselie. Fiecare veste despre o nou
schingiuire legionar, era un cutit mplntat n inimile noastre. Durerea pentru toti
legionarii maltratati ne chinuia sufletele si mai ales, imposibilitatea de a ntrezri un
mijloc de a capta dreptatea.
Sterie Ciumetti trieste zi si noapte cu mine. E un tnr de o mare corectitudine si de o
credint de cine. El devine casierul central al Grzii. Toate zilele cte le va mai
avea nu se va gndi dect la Gard, nu se va frmnta si nu va actiona dect pentru
Gard, nu va tri viata lui dect pentru ea.
n diferite puncte ale trii apar elemente de valoare: Dr. Pantelimon, Printele Ionescu
Duminic, Dr. Augustin Bidian la Sibiu, Preotul Georgescu-Edineti, duhovnicul
studentimii, vechi lupttor, Cpitanul Ciulei la Bacu, Aristotel Gheorghiu de
asemenea vechi, cu comanda la Rmnicu Srat; la Brila, Ion Iliescu, Seitan la
Constanta, Preotul Doar si Victor Brbulescu la Vlcea, profesorii Vintan, Ghenadie
si Duma la Timisoara. Si vechii legionari: profesorii Nicolae Petrascu, Horia Sima,
avocatul Iosif Costea, Colhon si altii, care au acum posturi de comand n diferite
prti ale trii.
Bucurestii se mpart n sectoare si ncepe organizarea. La Verde si Albastru sunt dou
elemente de valoare: Nicolae Constantinescu si Doru Belimace. Dou caractere tari:
dou minti. Doru Belimace, unul dintre cei mai distinsi studenti a Faculttii de Litere.
Nicolae Constantinescu cu o aleas cultur economic, student al Academiei

Comerciale. Ambii n curnd se vor dovedi a avea impuntoare calitti de credint si

vitejie legionar.
Tot acum se nfiinteaz cel dinti grad legionar , prin urmtorul ordin de zi din 10
decembrie 1932:
A) Se nfiinteaz cel dinti grad superior n ierarhia legionar purtnd denumirea de
Comandant legionar.
Avnd n vedere jertfa, munca, eroismul, credinta, capacitatea si vechimea se
nainteaz n grad urmtorii legionari n ordinea alfabetului:
Banea Ion, doctorand n Medicin; Belgea Ion; Blnaru Ion, inginer; Dumitrescu Ion,
preot; Ionescu Andrei; Silaghi Victor, avocat; Stelescu Mihail, deputat; Totu Nicolae,
student; Traian Cotig, student; Tnase Antohi, meserias.
B) Toti legionarii, seria 1927 si 1928, cu legmntul depus, rmasi n cadrele active
ale Legiunii, se nainteaz n gradul de Comandant legionar ajutor. Semnat: Corneliu
Zelea Codreanu
Ceilalti mai n vrst au fost naintati n Senatul Legiunii si n Consiliul Superior
Legionar.
OFENSIVA CALOMNIILOR
MISCARE ANARHIC SI TERORIST"
Miscarea legionar creste vznd cu ochii n special n rndul tineretului din scoli si
universitti si n rndurile tranilor din toate provinciile romnesti. Se dezvolt mai
greu la orase, unde elementul romnesc este sau functionar la stat, n imposibilitate de
a se manifesta, sau robit economiceste de jidani.
Aceeasi prigoan surd, pe care am cunoscut-o de cnd am deschis lupta n 1922, ne
urmreste crescnd, pe noi, pe toti lupttorii si familiile noastre. Dac esti tnr cu
studii, nu vei cpta niciodat functiune la stat de ct cu pretul vnzrii constiintei si
credintei tale. Sute de tineri caut s fie ademeniti cu bani, promisiuni, onoruri,
functiuni. Statul a ajuns o scoal a trdrii, sunt ucisi oamenii de caracter, iar trda rea
este rspltit din belsug. Dac esti comerciant romn, singur n mijlocul jidovimii si
crezi n Legiune, ncepnd de la sergentul de strad si pn la primar si prefect, toti ti
sunt dusmani. Te urmresc zi si noapte. ti pun impozite mari ca jidovil or;
contraventiile vor curge una dup alta, lovitur dup lovitur, pn te vor nimici.
Dac esti tran, te vor duce, cu minile legate, din post n post, pe jos, zeci de
kilometri, btndu-te n fiecare zi, la fiecare sectie de jandarmi. Te vor tine nemncat
cte 4-5 zile, se vor uita pretutindeni ca niste fiare la tine si fiecare si va trage peste
obraji cte o palm. Dac esti muncitor, te vor da afar ca pe o crp, din orice
fabric, din orice ntreprindere.

Pentru c n tara aceasta, un om cu credintele noastre trebuie s moar de foame, el si

toti copiii lui. Suntem cu totii considerati ca niste dusmani ai neamului si ai trii.
Noi nea-m ncadrat ns n cea mai perfect ordine si legalitate. Pentru ca s nu ni se
poat spune nimic. Dar aceasta nu va avea nici o valoare. Lozinca guvernelor va fi:
Nu v putem distruge pentru c nu ati clcat legile? Nu-i nimic, le clcm noi si v
distrugem! Nu vreti s fiti ilegali, suntem noi ilegali" . nct n modul acesta am intrat
ntr-un sistem cu adevrat talmudic: pe de o parte, acuzati prin pres si prin toate
oficinele politice, de ilegalitate", iar pe de alt parte, stnd n cadru perfect al legii,
suntem mcinati de cele mai odioase si ilegale sisteme, de ctre toti reprezentantii
guvernelor si ai statulu i, aflati n cea mai flagrant ilegalitate.
Trti n fata tribunalelor, hotrri dup hotrri judectoresti n toat tara confirm
linia de legalitate si ordine a miscrii. Nici o hotrre n contra noastr. Totusi,
argumentul lor de baz, al politicienilor si al presei jidovesti, rmne invariabil:
miscare de dezordine", de anarhie", de nclcare a legilor", terorist".
Presa jidoveasc att mereu pe politicieni n contra noastr, pentru ca acestia s se
repead s ne sfrtece, s ne desfiinteze.
N SLUJBA STRINILOR"
De un timp, nemaistiind ce s ne pun n sarcin, presa jidneasc ne acuz c lum
bani de la Mussolini. C facem pe nationalistii, dar c n realitate scopul nostru este
de a stoarce de bani pe oricine ntlnim n cale. Acum l-am gsit pe Mussolini si l
stoarcem pe el.
Rnd pe rnd, aflm uimiti c:
Suntem n slujba ungurilor care se desteapt";
..
Suntem n slujba Moscovei";

Primim bani de la jidani".

Pn si aceast acuzare ridicol nu ne-a fost crutat. Iat din ziarul jidnesc Politica",
din 10 august 1934, un pasaj semnificativ dintr-u articol intitulat: Max Auschnitt si
Garda de Fier":
Si la noi deci, fenomenul s-a verificat ntocmai si este lucru stiut de toat lumea, c
cea mai nsemnat miscare a fascismului romnesc, Garda de Fier, a fost creat si
sustinut de marii capitalisti. Si aici vine senzatia de loc senzational: jidanul Max
Auschnitt a sprijinit si finantat direct Garda de Fier. Lucrul acesta l-au afirmat doi
oameni destul de seriosi sicu rspundere, dl. ministru Victor Iamandi si cunoscutul
publicist Scarlat Calimachi.

Dup explicatiile de mai sus, faptul apare ca foarte normal.

Cine nu stie c si Hitler a fost finantat de marii capitalisti evrei din Germania?"
SUNTEM N SOLDA HITLERISTILOR"
n ultima vreme, n Germania, a nvins Adolf Hitler, n lupt cu hidra iudeo-masonic
din toat lumea. Poporul german, cu o extraordinar hotrre si unitate, se lupt si
pune la pmnt putere aiudaic.
Minciun dup minciun, ntrebuinteaz jidovii n presa lor, cutnd s zpceasc
mintile oamenilor: 1. Adolf Hitler e un zugrav, un prost, un incapabil. Cine se ia dup
el ntr-o tar civilizat ca Germania!?
Dar Adolf Hitler pseste nainte.
2. Adolf Hitler nu va nvinge pentru c se vor opune comunistii germani.
Dar Adolf Hitler se apropie de putere.
3. Hitlerismul s-a rupt n dou, n trei. Mari nemultumiri n snul partidului etc.
Dar lui Adolf Hitler nu-i pas.
4. Adolf Hitler a nnebunit. A plecat n munti etc.
Dar Adolf Hitler e sntossi se apropie tot mai mult de biruint.
5. Dac va nvinge, de a doua zi e revolutie n Germania. Comunismul va izbucni n
revolt general si Hitler va cdea.
Dar Hitler vine la putere si revolutia visat de jidani nu are loc. El merge din
majoritti n unanimitti nentlnite n istorie.
6. Toate trile vor boicota economiceste Germania si hitlerismul va cdea.
Dar Adolf Hitler pseste biruitor nainte.
7. Dictatur", teroare hitlerist" n toat Germania. Votul e smuls prin teroare.
Dar poporul german merge din entuziasm n entuziasm.
8. Hitler vine s ne ia Ardealul. Iar noi, toti nationalistii romni, care vrem s scpm
de pacostea jidneasc, suntem, nici mai mult nici mai putin, hitleristi", adic vrem
s dm Ardealul nemtilor.
Noi ns rspundem: presupunem c Hitler vrea s ne fac rzboi si s ne ia Ardealul.
Noi, romnii, tocmai pentru ca s ne putem apra Ardealul contra nemtilor, trebuie s
scpm de jidani. S rezolvm si noi problema jidoveasc. S ne ntrim pozitia
neamului nostru stors dejidovime, supt de vlag si pus n imposibilitate de a se apra.

Cu jidovimea care ne otrveste sufleteste si ne suge sngele, nu vom avea nici arme,
nici suflet, nici carne pe noi.
9. n sfrsit, noi primim bani", suntem stipendiati, suntem n solda" hitleristilor.
Rspundem: A. C. Cuza lupt mpotriva jidanilor de la 1890, iar noi de la 1919, 1920,
1921, 1922, cnd nici nu auzisem de Adolf Hitler. Serpi veninosi!
FABRICA DE BANCNOTE FALSE DE LA RSINARI
N-a trecut mult si o nou campanie jidano-politicianist se porneste mpotriva noastr.
Nevoindu-se multumii cu banii de la Mussolini si Hitler, de la Moscova si de la Max
Auschnitt, adversarii nostri ne-au gsit o nou surs financiar n fabrica de bancnote
false de la Rsinari. Senzationala descoperire a umplut coloanele ziarelor
politicianiste si jidnesti.
Dm mai jos, din presa vremii, cteva pasaje menite s ilustreze sistemul de perfidii
prin care se ncerca anularea noastr n constiinta natiei.
Ziarul Patria" din 22 iulie public:
GARDA DE FIER SI FABRICA DE FALSIFICAT BANI DE LA
RSINARI
SURSA FONDURILOR DE PROPAGAND
Cluj 21. La Rsinari, comun situat n apropierea Sibiului s-a fcut o senzational
descoperire, de natur a prezenta o ntreag organizatie politic n cea mai urt
lumin si mpotriva creia, guvernul, care are acum n mn cele mai zdrobitoare
dovezi, va trebui s procedeze cu toat strsnicia.
O fabric de bani falsi a Grzii de Fier
Anume n comuna Rsinari s-a descoperit una din multele fabrici de falsificat
monede. Din cercetrile ntreprinse s-a constatat ns, spre stupoarea tuturor c de ast
dat nu este vorba de o simpl band de tigani sau de descreierati, care nfrunt
rigorile legii n ndejdea unei grabnice mbogtiri, ci de nssi Garda de Fier,
organizatiapolitic a D-lui Corneliu Zelea Codreau care, n ultimul timp s-a dedat la
cea mai desntat campanie mpotriva guvernului si n general a tuturor partidelor
politice din Romnia.
Garda de Fier si propaganda la sate
Pentru cei care cunosc ns activitatea mai de aproape a Grzii de Fier, cu cetele de
gardisti care cutreierau tara de la un capt la altul, lucrul pare foarte natural. Cci n
asemenea mprejurri trebuiesc n primul rnd bani. Ori se stie c propagandistii
Grzii de Fier dispuneau n ultimul t imp de numeroase fonduri, care le permiteau
deplasarea lor la sate precum si scoaterea de ziare si narmarea membrilor ei devotati
cu toate cele necesare pentru completarea sistemului a la Hitler.

Cum s-a descoperit falsificarea

Ministerul de Interne era d e mult informat c unii din fruntasii ardeleni ai Grzii de
Fier si n special cei de la Brasov si Sibiu, dispun de mari fonduri pe care le repartizau
apoi organizatiilor din ntreaga tar. Exista la nceput bnuiala c banii sunt furnizati
de cine stie ceorganizatii similare din strintate ns n urma supravegherilor s-a
constatat c aceasta este o bnuial nentemeiat. Descoperirea fabricii de bani de la
Rsinari a pus ns organele politienesti pe o nou cale, iar rezultatul cercetrilor a
fost dintr e cele mai surprinztoare.
Sibiul subventioneaz ntreaga organizatie
Imediat autorittile din capital au delegat pe dl. judector de instructie I. Stnescu
din capital s fac cuvenitele cercetri. D-sa nsotit deD. Prim.Procuror Radu Pascu
si procuror Mardarie au plecat la Sibiu, fcnd o prim descindere la locuinta d-lui
avocat Bidianu, seful organizatiei gardiste, unde au descoperit un senzational material
compromittor din care reiese c fabrica de bani de la Rsinari servea exclusiv
scopurilor po litice si subversive ale Grzii de Fier. Printre corespondenta confiscat
s-au descoperit scrisori ale diferitelor organizatii si n special ale organizatiei de la
Iasi n care domnul Banea cerea o sum mai mare de bani, pentru a cumpra o
camionet si a intensifica propaganda n Moldova.
Organele politienesti au operat o serie de arestri si au ridicat ntreg materialul
compromittor dimpreun cu aparatele care serveau la falsificarea banilor. Cercetrile
continu cu mult asiduitate si se caut a stabili ce legtur era ntre fabric si
organizatiile gardiste si mai ales cantitate de fonduri repartizare acestora.
Valoarea moral a Grzii de Fier
Faptul c organizatia Grzii de Fier care reusise s-si creeze nuclee n ntreaga tar a
fost att de rusinos prins cu mta n sac a fcut o impresie profund n ntreaga tar si
o adevrat consternare n fata partizanilor politici. Se stie c agitatia la tar se fcea
n numele drepttii, a cinstei, a onoarei, respectului fat de legile trii etc., tot attea lu
cruri care se dovedesc c la Garda de Fier, erau numai vorbe goale si c de fapt ea
urmrea doar puterea, fr s fie cu nici un scrupul fat de mijloacele ntrebuintate n
lupt.
Fat de aceste descoperiri guvernul pare dispus s opereze cu toat strsnicia. Astfel
Domnul subsecretar de stat V. V. Tilea a declarat ntr-un cerc intim, c fat de
gravitatea faptelor comise de unii membrii, Grzile de Fier vor trebui s fie neaprat
desfiintate."
n Chemarea Romnilor", din 6 august 1933:
DRAGOSTE DE BANISI FALSIFICAREA DE BANI
Gazetele au vestit n zilele trecute cum c trepdusi ai Grzii de Fier au fost prinsi de
autoritti falsificnd bani. Stim c acestsoi de oameni au nceput n vremea din urm
s umble prin toate satele noastre fgduind tot felul de lucruri poporului si cernd
pedeapsa cu moartea pentru rufctori. Suntem tineri care am asteptat o bun bucat

de vreme s ne putem lmuri asupra rosturilor si scopurilor pe care le urmresc.

Propovduind cu aprindere, dragoste de tar, bun orndui re a ei si strpire a
strinilor, am crezut un timp c ei sunt de bun credint. Cnd am auzit din gazete c
s-au apucat s lucreze n paguba trii, falsificnd bani, nu putem dect s vedem c
ne-am nselat si am ajuns s-i cunoastem.Ei fac parte din ce ata jefuitorilor de meserie
ai trii si pentru greaua nclcare a legii pe care au fcut-o, noi n-am sftui guvernul
dect s-i judece dup felul cum cer ei judecarea unor astfel de fapte: pedeapsa cu
moartea. La furci cu falsificatorii de bani!"
n Dreptatea", din 22 iulie 1933, oficiosul Partidului National-trnesc:
GARDA DE FALSIFICATORI
Dac trebuia o prob definitiv pentru clasarea indivizilor care alctuiesc asa zisa
arip nationalist de dreapta a politicii noastre, iat o avem n urmtorul caz al
falsificatorilor de bani de la Rsinari.
n tot locul si totdeauna partidele extremei drepte, extrem dreapt care n fond se
compune din bande de huligani si btusi, au uzat de cele mai abominabile, mai
njositoare, mai incalificabile procedee n opera propagandistic a multimilor naive.
Pentru c n conceptia" (sic) si doctrina" (sic) dreptei scopul, care se reduce la
nsfcarea puterii, scuz murdria mijloacelor.
Nu poate exista noblete n procedee, n tactic, n metod si n comportare, acolo unde
nu exist noblete n ideal, n scop, n obiectivele urmrite. Cine-ar putea afirma c
ascunde o frm de noblete n, hai s zicem, idealul extremismului de dreapta?
Cultul fortei brutale n dispretul birjeresc al elementarelor drepturi, nu va constit ui
niciodat un ideal si o superioritate! Altul este idealul ale crei raze nclzesc sufletul
omenirii: un ideal de justitie, de pace si munc constructiv, pentru ridicare tot mai
sus pe scar intelectual a colectivittilor nationale si prin aceasta a omenirii ntregi.
Nu acesta este idealul extremismului de dreapta, mbrtisat de cele mai inferioare
exemplare omenesti cu nfumurate gnduri de puteri dictatoriale. Extremismul de
dreapta nlocuieste inteligenta cu forta pumnului (care nu distinge pe un intelectual
de-un borfas de rnd), dreptatea cu arbitrariul, nobilul ideal al pcii si conlucrrii
dintre stat si popoare cu dogma obtuz a urii dintre natiuni.
Extremismul de dreapta nu poate fi aprobat de nici un intelectual. Dac a reusit s
prind ctiva oameni, aceasta a fcut-o n numele unei credinte odios exploatate:
credinta nationalist.
Asa a procedat asociatia de conspiratori zis Garda de Fier . Ea pretinde c activeaz
n numele nationalismului.
n numele nationalismului? Aceast ipocrizie trebuie demascat n fata opiniei
publice. Nationalismul pentru a fi servit nu are nevoie de organizatii oculte, de
asociatii secrete si mai ales n-are nevoie de metode ca cele practicate de Garda de
Fier. Nationalismul este o credint care se apr la lumina zilei, deschis, cinstit,
sincer.

n nici un caz nu servesti nationalismul prin ordine secrete ctre cuiburi (?!?), ctre
batalioane" invizibile si celule" oculte. Si mai ales prin falsificare de bani ca niste
infractori de rnd.
Garda de Fier nu este dec t o mn de aventurieri, grupati clandestin pentru cucerirea
puterii de stat prin cea mai desntat si mincinoas demagogie. Asta, n numele ideii
nationaliste.
n numele ideii nationaliste? Crezul acesta care e al tuturor fiilor acestui pmnt nu
admite asemenea mijloace ca cele uzate de Garda de Fier. Nu admite falsificare de
bani.
Descoperirea bandei de la Rsinari pune n adevrata ei lumin Garda de Fier.
Lumea se ntreab: de unde au oamenii acestia bani? Attia bani pentru propagand?
Pentru organizare si pentru cumprarea de constiinte? Pentru cltorii, pentru
ntretinere, pentru masini? De unde?
Descoperirea de la Rsinari indic sursa: falsificare de bani!
Asa lucreaz Garda de Fier. Pionierii Grzii de Fier sunt indivizi care cad sub legile
cod ului penal. Vor s fac partid politic prin falsificare de bani.
Ce autoritate moral mai au pentru a cere aprobarea maselor? Si nc n numele ideii
nationaliste.
Garda de Fiereste o gard de falsificatori. Si o gard de falsificatori nu poate vorbi n
numele nationalismului!"
Si n sfrsit, pentru a nu prelungi peste msur citarea, dm din Patria", smbt, 22
iulie, 1933:
GARDISTII" SI FALSIFICATORII
Descoperirea de la Rsinari a avut o latur cu adevrat senzational. Ea trece peste
faptul divers, bagatelizat si cotidian, punnd ntr-o amploare si o cruditate sngeroas
toat descompunerea, disolutia si elasticitate moral a celor care pretind c
regenereaz masele prea credule, n cutare de un nou crez. Si spunem: cu adevrat
senzational pent ru c dac ziarele ne-au obisnuit, ultimul timp, s aflm c n
diverse colturi ale trii apar mici monetrii clandestine, niciodat patronii ingeniosi si
putin cavaleri ai acestei institutii inflationiste certate cu codul, nu s-au dovedit a fi
ncadrati ntr-o mai rsrit situatie social. La Rsinari eroii nu mai sunt tigani n
goan dup cotcrie, nici simpli certati ai justitiei porniti dup usoar si meschin
lovitur, nici unul din acei eroi care nteleg estetic gustul unei aventuri fructuoase n
riscuri grele. Ci este vorba de seful notati bine seful Grzii de Fier din Sibiu.
Citm dup un ziar obiectiv si care nu de putine ori a luat sub dezinteresata-i protectie
miscarea prozelitilor codrenisti:
Autorittile din Sibiu, perchezitionnd casa d-lui avocat Bidian, seful organizatiei
Grzii de Fier din oras, au descoperit un material senzational din care reiese c fabrica

de monede false de la Rsinari era creat pentru a sustine Grzile de Fier. ntre alte
documente s-a gsit o scrisoare a presedin telui organizatiei din Sibiu. d. Banea, care
de la Iasi, cere bani pentru o camionet si pentru a intensifica propaganda pentru
Grzile de Fier."
Este clar, nu? O monetrie pentru sustinerea unui partid ce se proclam regenerator al
politicii si al moravurilor! Dup cunoscutele ipostaze de agitatori fr scrupule, de
scandalagii si btusi, nc una tot att de putin onorabil, dar poate si mai culpabil:
de falsificatori. Cine ar putea pretinde c este aici un semn curios si grav al vremii; iar
un iubitorde jocuri de cuvinte, ar gsi c pentru un gardist fie el chiar si de fier este
exagerat s se fac falsificator. Oricum ar fi cazul de la Rsinari, este extrem de grav.
El arunc si o vie lumin asupra resurselor cu care acesti aventurieri se pozeaz c nd
n btusi, cnd n martiri, si ntretin o agitat si ambulatorie existent. Chiar n ceste
coloane ntrebam uimiti si curiosi de unde au domnii acestia bani? S o mrturisim
sincer, nu asteptam ca rspunsul s vie att de prompt, att de nfiortor, si tocmai de
la Rsinari!"Dr.
Trei sptmni a durat aceast odioas campanie.
n zadar au umblat disperati pe la ziare, ca s obtin vreo dezmintire, cei trei legionari
de elit: Caranica, Sterie Ciumetti si Papanace, care de la 1931, datorit calittilor lor
de clar judecat si de mare sinceritate, triau zilnic cu mine, mprtsindu-se de
aceeasi chinuitoare grij si ajutndu-mi, pas cu pas, la greaua sarcin a conducerii
unei organizatii, pe cmpul de lupt. Zadarnice sfortri, pentru c toate aceste infamii
care se aruncau contra noastr erau comandate.
Ele nu vor avea dect un singur efect: de a acumula n suflet nedreptate peste
nedreptate, calomnie peste calomnie, lovitur peste lovitur, durere peste durere.
Tineretul acesta le-a rbdat toate, a nbusit toate n sufletul su. Acum ns, dup
attia ani, dac as voi s dau un sfat lumii, as striga: Feriti-v de cei ce rabd!
ECHIPA MORTII
Dar n fata obstacolelor, loviturilor, uneltirilor, prigoanelor, care ne asaltau de
pretutindeni, noi, avnd sentimentul acesta grozav al singurttii, al nici unui ajutor la
care s putem alerga, opuneam: hotrrea mortii.
Echipa mortii" este expresia acestor stri de suflet ale tineretului legionar din
ntreaga tar. Ea nsemneaz hotrrea acestui tineret de a primi moartea . Hotrrea
lui de a merge nainte, trecnd prin moarte.
***
La nceputul lui mai 1933, se formeaz o echip din: preotul Ion Dumitrescu, Nicolae
Constantinescu, Sterie Ciumetti, Petru Tocu, Constantin Savin, Bulhac, Constantin
Popescu, Rusu Cristofor, Adochitei, Iovin, Traian Clime, Iosif Bozntan, Gogu
Serafim, Isac Mihai, profesor Papuc, Rdoiu

nainte de a pleca s strbat o jumtate din tar, ei si iau denumirea de Echipa

mortii". De la Iasi a sosit Cprioara. Vor merge cu ea. Au de parcurs: Bucuresti Pitesti - Rmnicu Vlcea - Trgu Jiu - Turnu Severin - Oravita - Resita.
Pn aici vor fi nsotiti si de preotul Duminic Ionescu. Apoi Timisoara - Arad si
napoi la Bucuresti. n fata lor st cea mai mare expeditie legionar. Pleac cu 3.000
de lei n buzunar pentru benzin si ncolo cu ce le va mai da Dumnezeu si oamenii din
cale. Merg cu legile trii n mn. Vor pstra legalitatea, dar se vor apra n contra
msurilor ilegale.
La Tg. Jiu, la Turnu Severin, la Bozovici sunt u rmriti si atacati de politie si
jandarmi. Ei se aseaz n genunchi n fata revolverelor, cu piepturile deschise,
acoperind rotile masinii.
La Oravita sunt asteptati cu mitraliere la marginea orasului si arestati. Dup o zi,
procurorul Popovici le d drumul, negsindu-le nici o vin. Pentru c ei nu fac nimic,
nu vorbesc nimic, nu tin ntruniri. Merg si cnt. Att.
Lumea ns ntelege. i primeste cu flori. Le d mncare si benzin pentru masin. Pe
unde trec ei rmne o dr de entuziasm.
La Resita le ies eu nainte.
Aici trebuia s tinem ntrunire public. Eram n drepturile noastre. Parlamentar, care
avusesem list n judetul Caras, unde obtinusem 2.000 de voturi, veneam si luam
contact cu alegtorii nostri, pentru a le face dare de seam asupra activittii noastre n
Parlament. E legal. E perfect legal. Dar fat de noi, legile nu mai exist.
Nici n vreme de rzboi, Resita n-a vzut atta armat. Ea este adus din orasele
vecine, ocup orselul si-l nconjoar de jur mprejur.
mi dau seama c guvernul mi ntindea o curs.
El ar fi voit ca eu s ncerc o iesire necugetat; s-mi pierd calmul pentru a prilejui un
motiv de reprimare:
Iat pentru ce oprim pe acesti domni. Iat pentru ce trebuie desfiintati. Pe unde trec,
rscoal populatia n contra msurilor noastre de ordine, n contra armatei, a
autorittilor. Vor s fac revolutie.
O asemenea greseal din partea noastr ar fi fost exploatat si de guvern si de presa
jidneasc. De aceea nu le-am dat acest prilej. Si necnd n mine toat revolta, am
ocolit orice ciocnire. Izbnda lor ar fi fost tocmai n aceast ciocnire. Am preferat s
renunt la ntrunire.
***
Echipa a plecat mai departe, a trecut prin Timis-Torontal si a intrat n judetul Arad.
Aici, n satul Chier, jandarmii mpreun cu jidanii au rsculat pe trani, strignd c au
trecut bandele rosii din Ungaria.

Tranii, narmati cu furci, cu topoare si ciomege, s-au npustit asupra legionarilor.

Acestia n-au mai avut timp s explice cine sunt. Loviturile i-au umplut de snge. Lui
Ciumetti i s-a rupt mna dreapt, cznd n marginea drumului n nesimtire. Alturi
de el zcea Adochitei. Toti au fost rniti. Apoi au fost arestati, transportati la Arad si
introdusi n celule separate, n arestul din acest oras.
Dati n judecat pentru rebeliune, procesul a avut loc peste 10 zile. Au pledat avocatii
din Arad, Mota, Vasile Marin, eu. Au fost achitati cu totii.
Populatia romneasc a Aradului le-a fcut o cald manifestatie de simpatie. n urma
acestui fapt, am luat hotrrea s-i nsotesc. O parte au plecat cu masina, iar eu, nsotit
de patru dintre ei si de tranul Frtil, am plecat pe jos, strbtnd toate satele, pn n
munti, la mormntul lui Avram Iancu, o distant de 140 km. tranii m-au primit
pretutindeni cu bucurie.
De la Tebea, ne-am desprtit. Ei si-au continuat drumul n Hunedoara, iar eu am
plecat la Teius.
LA TEIUS
Aici, tatl meu urma s tin o conferint.
Am ajuns seara si l-am gsit plin de snge, n casa unui tran. Un mare numr de
jandarmi se introdusese n sal, lovind lumea cu paturile de arm. Pe tatl meu l-au
lovit n cap.
Legalitate! O, Legalitate!
Un parlamentar romn, cu imunitti si drepturi garantate merge s tin o conferint si
reprezentantii fortei publice ptrund n sal si-i sfarm capul cu paturile de arm.
trani, nvttori si preoti sunt cu totii indignati. Am hotrt atunci ca n acelasi loc,
peste dou sptmni, s tinem o adunare de protestare.
Aici au sosit n ajunul ntrunirii Echipa mortii" cu camioneta, legionari din Cluj si
din Bucuresti, dar ntrunirea nu s-a putut tine.
Un regiment de infanterie si un batalion de jandarmi au nconjurat Teiusul, oprind
intrarea tranilor.
Acelasi lucru ca si la Resita. Am cutat s ocolesc conflictul, dispunnd ca tatl meu
si legionarii prezenti s prseasc localitatea unde am rmas singur. Cci prezenta
unui numr orict de mic putea da nastere la conflict, pe cnd prezenta unui singur om
n fata attor forte nu putea fi prilej de rscoal. Si nici o glorie pentru cei multi dac
s-ar fi npustit asupra lui.
Totusi, tranii din Mihalt si din jur au ncercat s treac cu forta podul ocupat de
armat.

 Podul acesta, noi, tranii din Mihalt l-am cucerit n lupte grele din mna ungurilor
care l ocupaser. Astzi nu admitem ca jandarmii romni s ne opreasc trecerea pe
el, spuneau acesti viteji si ndrtnici trani din Mihalt.
S-a ncins o lupt care a durat peste dou ore. S-au tras salve de focuri. Un tran a fost
ucis, iar din Echipa mortii", Tocu, Constantinescu si Adochitei au fost pentru a doua
oar grav rniti.
n cursul zilei au fost adusi n Teius ntreaga Echip a mortii" si alti studenti ntr-un
numr total de 50. Li s-a spus c vor fi evacuati, dar c neavnd bilete de tren trebuie
s mearg la Alba Iulia pentru a le lua de acolo. Aici ns, n loc de bilete, s-au trezit
cu totii, fr mandate de arestare, introdusi n vestita temnit a lui Horea si ncarcerati.
Toate protestele lor au fost inutile. n zadar au demonstrat c detinerea lor este n
afar de orice lege; c nici un detinut nu poate fi introdus n nchisoare fr mandat de
arestare; c autoritatea care i-a introdus acolo calc legile n picioare. La ora 2
noaptea au spart poarta nchisorii, s-au ncolonat si au plecat toti acas la procuror. Iau raportat cele petrecute. Acolo, n curte, au rmas pn dimineata, cnd, mpreun
cu procurorul, s-au ntors la arest. De ast dat, li s-au lansat mandate de arestare,
pentru c au fortat poarta nchisorii".
A urmat procesul n care au fost achitati, deoarece fr mandat de arestare ei se aflau
detinuti prin clcarea legii. Ei s-au conformat dispozitiilor legale, anuntnd
procurorul.
nc o dat s-a dovedit n fata justitie c provocatorii la dezordine nu sunt legionarii,
ci nssi autorittile, care n loc s apere legile, le calc cu un suveran dispret.
Echipa mortii", dup dou luni de zile, s-a rentors la Bucuresti. Luptele ei, suferinta
la care a fost supus, nedrepttile, procesele, rnile ei, au rscolit sufletul ntregului
Ardeal.
Acum, n acest moment, putem spune c miscare legionar s-a ntins n toat tara, cu
toat opunerea autorittilor, cu toat prigonirea. De acum ne vom opri. Vom ncepe s
adncim educatia legionar, prin viata n tabere de munc. Pe cine va putea supra
aceast tcut activitate, mai ales c ea depsea cadrul politic?
DIGUL DE LA VISANI
10 IULIE 1933
nc din timpul iernii, farmacistul Aristotel Gheorghiu, seful legionar al Rmnicului
Srat, mi-a naintat un raport n care mi descria situatia din satul Visani, unde Buzul
se revars n fiecare an, nimicind ogoarele bietilor oameni pe o ntindere de cteva mii
de hectare. Si mi spunea c ei ne roag, satul ntreg, s-i ajutm. S ridicm un dig de
aprare. Am aprobat. Am luat toate msurile necesare. Am trimis ingineri specialisti.
Ne-am fcut planuri. Am dat ordin ca l egionarii din ntreaga regiune s se prezinte n
ziuade 10 iunie 1933 la Visani, cnd urma s se deschid tabra de munc. Iat
ordinul pe care l-am dat cu acea ocazie:

CTRE TOTI SEFII DE CUIBURI SI DE UNITTI LEGIONARE DIN

TAR
CAMARAZI:
Niciodat nu s-a pus problema luminii mai mult dect n clipa n care omul si-a
pierdut vederea.
Tot astfel, n lume, problema constructiei se pune mai puternic n clipa n care
omenirea are constiinta clar c totul n jurul ei se ruineaz.
Cnd toate se ndreapt ncet ctre paragin, sufletul omenesc se ndreapt n sens
contrar, porneste la contraatac, care se manifest prin setea formidabil de a cldi din
temelie, de a nlta prin munc, de a construi.
n Europa nu s-a pus niciodat aceast problem a constructiei ca astzi, cnd epoca
rzboiului ne-a lsat o ruin si cnd epoca de dup rzboi ne las mai multe ruine, n
fiecare zi cte o ruin.
La noi n tar, dup 15 ani de discursuri pe la rspntii, discursuri umflate dar sterile,
de pe urma crora n-au rmas dect ruine, sufletul nostru fuge de vorbe si caut
directie faptei.
Voim si noi s construim: de la un pod rupt pn la o sosea si pn la captarea unei
cderi de ap si transformarea ei n fort motric, de la constructia unei gospodrii
trnesti noi, pn al aceea a unui sat romnesc nou, a unui oras, a unui stat romnesc
nou.
Aceasta este chemarea istoric a generatiei noastre: pe ruinele de astzi s cldim o
tar nou, o tar mndr.
n tara de astzi, poporul romn nu-si poate mplini misiunea lui n lume: creator de
cultur si civilizatie proprie n rsritul Europei.
LEGIONARI
Aceste adevruri m-au ndemnat s v chem n mijlocul trii, pe malul Buzului,
pentru a nlta cu propriile voastre brate acel dig urias, care s v poarte numele de-a
lungul deceniilor. V-am chemat pentru ca s spuneti romnilor c voi sunteti aceia
care veti nlta Romnia cea nou.
Romnia cea nou nu poate iesi: nici de la jocul crtilor din cluburi, nici din cafenele,
nici din cabareturi si nici din clciele roase pe strzile oraselor n plimbri si
desftri ale diferitilor Don Juani.
Ea va iesi din eroismul muncii noastre.
LMURIRI SI INDICATII

1.Digul se va nlta n apropierea satului Visani (sudul judetului Rmnicu Srat), la 6

km nord de statia Furei, linia Buzu-Brila.
2.Locul ntlnirii: satul Visani. Toate echipele seopresc n acest sat unde vor intra
sub comand local.
3.Data sosiri n satul Visani: 8 si 9 iulie 1933.
4.Lucrarea se va face n dou etape de cte 30 zile.
Prima etap:
10 iulie 10 august 1933.
A doua etap:
10 august 10 septembrie 1933.
Ambele echipe vor avea efectivul de cte 500. Comanda general o va avea
Comandantul legionar din Judetul Rmnicu Srat, Aristotel Gheorghiu, care se va
ocupa cu:
aprovizionarea
ncartiruirea
uneltele de lucru
si cu toate chestiunile ce privesc lucrarea n mare.
Sub comanda lui vor fi: 1. Seful santierului, legionar pe care-l voi fixa personal la
nceperea lucrului, 2. Seful cartiruirei si aprovizionrii si 3. Comandantul legionar al
echipei. mpreun vor stabili toate serviciile (aprovizionare etc.) de care se va simti
nevoia.
Prima echip va fi format din: Brila, Buzu, Rmnicu Srat, Focsani, Tecuci,
capital, Ploiesti, Ialomita, Dmbovita, Muscel, Arges, Vlasca, Oltenia.
Basarabia se va prezenta n ziua d e 15 iulie, adic cu 5 zile ntrziere. Basarabenii vor
pleca pe jos din Chisinu, strbtnd Grdiste, Comrat, Congaz, Cahul, Colibasi,
Reni, Galati. La acest grup se vor afilia legionarii din Cahul, Tighina, Isamil si
Cetatea Alb.
F. d. C. din toat tara vor sosi cu prima echip.
A doua echip: restul trii.
Legionarii vor cuta s aib asupra lor: haine de lucru, schimburi de rezerv, un
hrlet, o ptur.
Marsul celorlalte echipe se va face pe jos sau cu trenul, beneficiind de 75% reducere
ca excursionisti n grup.
Cinci legionari brileni de isprav vor sosi cu cinci zile nainte, adic n ziua de 5 iulie
pentru aranjarea situatiei si a primirii legionarilor. Ei vor fi numiti de ctre

Comandantul legionar brilean Ion Iliescu si vor lua contact imediat cu comandantul
legionar din Rmnicu Srat, Aristotel Gheorghiu.
Cartierul General unde urmeaz a se anunta plecrile si sosirile: Aristotel Gheorghiu,
farmacist, Rmnicu Srat.
RECOMAND:
a) ordine deplin pe tot parcursul drumului. Dac veti fi provocati, v este interzis a
rspunde. Trebuieste scopul atins: ajungerea la destinatie.
Doresc ca toate localittile prin care veti trece, sate sau orase, s rmn impresionate
de disciplina, corectitudinea, atitudinea plin de demnitate si bun cuviint, n toate
ocaziile, a legionarilor.
Comandantii echipelor au ntreaga rspundere.
b) n satul Visani si jur, v atrag atentiunea c va trebui s aveti o purtare exemplar
din toate punctele de vedere: prietenoas cu oamenii si mai ales eroic n directia
rbdrii si a muncii.
c) n cazul cnd elemente dubioase se vor strecura printre legionari, la prima ncercare
de a iesi din fgasul cel drept, cor fi trimisi acas si mi se va raporta mie personal.
De altfel, fiecare sef este rspunztor de oamenii lui.
d) Eu voi sosi dup ntrunirea de la Suceava, luni dimineata, n ziua de 10 iulie.
n zorii zilei, nainte de nceperea lucrului, veti face slujba religioas cu toti preotii din
jur.
CAMARAZI
Sunteti n ajun de a nscrie o nou pagin n istoria btliilor legionare. Tara v va
privi din nou ca pe niste eroi, asa cum v-a mai privit de atta ori, asa acum v-a privit
de attea ori.
ndreptati-v deci, cu inima plin de avnt spre cmpul unde v asteapt o munc
grea, dar prin care voi veti face o nou jertf, deci un nou pas ctre victoria noastr,
ctre Romnia Legionar.
V astept deci, pe toti, pe noul nostru cmp de lupt".
Bucuresti, 23/VI. 1933
Corneliu Zelea Codreanu
Seful Legiunii

**
La 10 iulie, peste 200 de tineri legionari s-au adunat la Visani, venind pe jos de la
Galati, Focsani, Bucuresti, Buzu, Tecuci, Iasi, Brile, sub comanda lui Stelian
Teodorescu, Nicolae Constantinescu, Pvlut, Doru Belimace, Stoenescu si Brum.
Dar, n loc de a fi primiti cu bucurie, n loc de a li se da ceva de mncare si un loc de
odihn, asa obositi si flmnzi cum au sosit, au fost nconjurati de mai multe companii
de jandarmi, atacati cu o brutalitate de fiar slbatic si culcati la pmnt sub lovituri.
Jandarmi erau n asa fel instruiti de ofiteri, din ordinul Ministerului de Interne, unde
Dl. Armand Clinescu, dup propriile sale declaratii, avea un rol precumpnitor n
msurile de oprimare si de schingiuire a noastr, nct loveau n acesti copii cu ura cu
care ar fi lovit n cei mai mari dusmani ai neamului romnesc.
Printre cei rniti si umiliti pn la ultima limit de umilire au fost legionarii: Stelian
Teodorescu, Brum, Doru Belimace, preot Ion Dumitrescu, Stoenescu, Pvlut, iar
Nicolae Constantincescu a fost pentru a patra oar grav rnit n interval de dou luni.
Vestea acestei nemaipomenite cruzimi mpotriva unor tineri care mergeau s fac un
bine si a tuturor ofenselor la care fuseser expusi, s-a ntins ca un giulgiu negru peste
inimile strivite si pine de ngrijorare ale tineretului ntreg, care pentru credinta si
dragostea lui de neam se simtea vndut strinului dusman de ctre politicienii trii
sale. Am nteles atunci c toate cile ne sunt nchise si c de acum trebuie s ne
pregtim de moarte.
O stare de apsare general n care simteam c se rup toate resorturile rbdrii si
stpnirii de sine. Mi-am dat seama c totul crap n jurul meu si c dac, pe deasupra
acestora ar mai veni o singur palm, ea ar duce la nenorociri ireparabile. mi venea
s strig din adncul sufletului: Nu mai putem rbda!
n acea st atmosfer apstoare, m-am adresat Primului Ministru cu urmtoarea
scrisoare publicat n ziarul Calendarul" din 20 iulie 1933:
PRIGOANA MPOTRIVA GRZII DE FIER"
SCRISOAREA DOMNULUI DEPUTAT CORNELIU Z. CODREANU
CTRE D. PRIM MINISTRU AL.VAIDA
D . Corneliu Zelea Codreanu a trimis d-lui Al. Vaida urmtoarea scrisoare:
Domnule Prim Ministru
n urma incidentelor de la Visani, de o gravitate care-mi sngereaz inima, m-am
hotrt s v scriu rndurile ce urmeaz. Nu m determin la aceasta nici
impulsivitate momentan si nici dorinta dea a-mi vedea publicat scrisoare prin ziare
pentru ca s aplaude prietenii sau pentru ca s-mi ndeplinesc usor, dup cum se
obisnuieste, obligatiunea formal de protest mpotriva infamiei petrecute la Rmnicu
Srat.

M ndeamn s v adresez scrisoarea, constiinta frmntat c aceast cale pe care

ne-ati introdus cu atta usurint pentru orice om de onoare, este calea nenorocirilor
fatale, nenorociri care nu mai pot fi evitate astzi.
Domnule Prim Ministru.
Martirajul n ostru de zece ani trecuti, n propria noastr tar pentru credintele noastre
romnesti si crestine, nu vi-l voi putea aici descrie n cteva rnduri.
V voi spune numai c de zece ani au obosit guvernele Romniei Mari, lovindu-ne. A
fost guvernarea liberal si ne-a strivit sub lovituri. A venit d. Goga si ne-a strivit si el
n 1926. A venit d. Mihalache si si-a fcut si el o glorie pe lng stpni strini de a ne
lovi barbar, de a ne extermina. A venit guvernul Iorga-Argetoianu care din nou a lovit
n noipn cnd a obosit. n sfrsit, ati venit D-voastr, continund cu loviturile.
Dintre toti acestia, nimeni nu s-a ntrebat, Domnule Prim Ministru, dac mai putem
suporta nesfrsitele chinuri fizice si morale care de multe ori tindeau s depseasc
puterile noastre de rezistent. n tot acest timp le-am suportat pe toate cu mult trie.
Suntem plini de rni, dar niciodat nu ne-am plecat capul.
Le-am suportat, pentru c orict de grele ne-ar fi fost chinurile, ni se respecta
sentimentul demnittii omenesti din noi si onoarea noastr. n ultimul timp ns, sub
guvernarea D-voastr, persecutiile si chinurile noastre au intrat n faza cea mai grea.
Cele ce s-au ntmplat la Teius, cnd tatl meu a fost lovit si umplut de snge si cele
ce s-au ntmplat mai ales la Visani sunt incomparabil mai grave dect toate
suferintele noastre de pn azi. Ele atac nssi onoarea noastr.
Nu v voi face un expozeu prea larg.
Domnia Voastr v reamintiti desigur c acum dou luni, cnd am venit s v ntreb
cu ce am gresit noi pentru ca s meritm prigoana care abia ncepea, mi-ati spus:
Pentru ce nu ncepeti ceva constructiv?
Domnule Prim Ministru, v-am rspuns, am luat hotrrea ca s fac un dig pe malul
Buzului. Aveti ceva de obiectat?
Nu. Foarte bine. Foarte frumos.
Am i ntrodus petitie cu o lun de zile nainte la Ministerul Lucrrilor Publice; am
vorbit cu cei mai distinsi ingineri cunosctori n materie si la 10 iulie trebuia s
nceap lucrul.
Nu era numai o recreatie tinereasc"; era chemare tineretii noastre n slujba marilor
nevoi de fapt sntoas. Era o educatie a o mie de tineri n directia constructiv. Era
un ndemn pentru alte zeci de mii de tineri. Era o scoal pentru marile mase populare
care stau ani ntregi cu podurile rupte, cu drumurile stricate, asteptnd s vie statul ca
s el fac, atunci cnd numai ntr-o singur zi munca lor comun le-ar putea
repara.Era un ndemn pentru toat tara si un ndreptar pentru acei care si pot imagina
c o Romnie puternic ar putea iesi din mila altora si nu din munca noastr a
tuturora.

n vederea lucrului am trimis nainte cu cteva zile trei tineri distinsi la Visani ca s se
ocupe de ncartiruire si aprovizionare. Dar ei au fost ridicati n ziua de 8 iulie,
transportati la Rmnicu Srat, iar apoi legati cu lanturi de mini, unul de altul, si
trimisi acas ca cei din urm borfasi, n aceast situatie de batjocorire provocatoare a
demnittii lor de oameni.
Alti doi tineri studenti de la Universitatea din Bucuresti gsiti n orasul Rmnicu
Srat, unde veniser cu atta dor de munc, au fost prinsi, dusi la politie, insultati n
mod trivial, plmuiti de politaiul orasului si de doi comisari fratii Ionescu apoi
legati cu minile la spate si condusi n aceast situatie la gar, prin mijlocul orasului si
apoi cu trenul acas.
n sfrsit, n ziua de luni, 10 iulie, au sosit n Visani 200 de tineri, studenti n
majoritate.
Acolo, n loc de bratele deschise pentru nunele lor intentii, s-au pomenit cu prefectul
judetului, procurorul, colonelul de jandarmi Ignat, generalul Cepleanu, locotenent de
jandarmi Fotea, mai multe sute de jandarmi cu armele ntinse, o companie de
infanterie cu mitralierele aranjate pentru tragere si cu somatiunea de a prsi imediat
localitatea pe un ton de insulttoare agresivitate cu nimic justiifcat.
n fata acestei situatii si a tuturor amenintrilor, cei 200 de tineri s-au culcat la
pmnt, n noroiul care era de dou palme, n cea mai umil pozitie si au nceput s
cnte: Cu noi este Dumnezeu".
La un moment dat, jandarmii au primit ordin s sar asupra lor. Au srit mai multe
sute si i-au clcat n picioare, strivindu-le piepturile si capetele cu bocancii, tinerii
ndurnd ntr-o tcere de martiri tot acest calvar, fr nici o mpotrivire.
n fruntea celor care loveau era procurorul Rachieru, colo nelul Ignat, care, cu mna
lui, a smuls prul din capul studentului Brum si locotenentul Fotea, care a lovit cu
pumnii n obrajii nevinovati ai bietilor copii. La urm, s-au adus frnghii si toti cei
200 au fost legati cu minile la spate n mod barbar si tinuti n aceast situatie, n
ploaie, o jumtate de zi.
ntre timp a sosit preotul Dumitrescu, pe care procurorul l-a ntmpinat cu vorbele:
Ce-i cu tine, m?
Sunt preot. Am venit s fac slujb de nceperea lucrului.
Nu esti preot, esti mgar, i rspunde procurorul. Legati-l imediat cu minile la
spate.
Preotul a fost si el legat cu minile la spate si apoi, mpreun cu toti ceilalti, n aceast
situatie de umilint, au fost transportati la Rmnicu Srat si nchisi la Legiunea de
Jandarmi, unde au fost din nou insultati si chinuiti oribil de procuror, jandarmi si
politisti.
Unii au fost scosi lesinati din camerele acelea de chin sau din pivnitele n care erau
aruncati si apoi btuti cu rncile.

Dup patru zile de chinuri, au fost pusi n libertate, negsindu-li-se nici o vin.
Altii, prinsi pe drum nspre Visani, au fost nchisi la Buzu si Brila, de unde au fost
trimisi, de asemenea cu minile legate, acas. Mai sunt 15 care pn astzi, smbt,
n-au sosit nc. Vin pe jos de la Buzu la Bucuresti, din post n post, de patru zile,
nemncati, insultati si plmuiti.
Domnule Prim Ministru
Aceasta nu este o ntmplare izolat, ci ordinul guvernului s-a ntins n toate prtile.
De dou sptmni, fr nici o vin si dovad neclintit de aceasta sunt toate
hotrrile justitiei suntem loviti si insultati la fiecare pas: la Bucuresti, la Arad, la
Teius, la Piatra Neamt si la Suceava.
Domnule Prim Ministru
V atrag atentiunea n modul cel mai cuviincios, c noi, care cunoastem istoria si care
stim jertfele fcute de fiecare popor atunci cnd dorea s-si rscumpere o soart mai
bun, noi, tineretul de azi al Romniei nu refuzm aceast jertf. Nu suntem lasii care
s fugim de jertfe cuvenit unei alte Romnii.
Dar, iarsi v atrag atentiunea, c eu am fcut acestor tineri scoala sentimentului
demnittii omenesti, scoala onoarei.
Noi stim s murim dup cum v vom dovedi. Putem fi nchisi. Ne pot putrezi oasele
n fundul nchisorilor. Putem fi mpuscati, dar nu putem fi plmuiti, nu putem fi
njurati si nu putem fi legati cu minile la spate.
Noi nu ne aducem aminte ca neamul nostru n trista dar mndra noastr istorie
romneasc s fi primit vreodat a fi dezonorati. Sunt pline cmpurile noastre de
morti, dar nu de lasi. Azi suntem oameni liberi, cu constiinta clar a drepturilor
noastre. Sclavi nu suntem si nici n-am fost. Moartea o primim, dar umilinta nu.
Fiti sigur, Domnule Prim Ministru, c aceste zile pline de umilint si de nedemnitate
nu le putem tri.
Dup zece ani de chinuri fiti, V rog, ncredintat, c avem suficient fort moral s
gsim o iesire onorabil din viata pe care nu o putem suporta fr onoare si fr
demnitate.
Primiti, V rog, sentimentele mele."
Corneliu Zelea Codreanu
Totusi, chinurile acestui tineret nu se vor sfrsi. Ni se ntunec zrile naintea ochilor.
Alte chinuri, mai mari, ni se pregtesc. nc nu se terminase bine schingiuirea de la
Visani, cnd am auzit c I. G. Duca, seful Partidului Liberal, a plecat la Paris. Citim
cutremurati n ziarele pariziene, declaratiile fcut e de acesta: Garda de Fier" este n
solda hitleristilor, guvernul Vaida e slab pentru c nu ne distruge si c el, I. G. Duca si

cu partidul su si iau angajamentul de a ne pregti moartea, de a ne extermina. n

tar, Viitorul", oficiosul partidului, seva npusti asupra noastr, pe baza acelorasi
argumente: miscare anarhic", miscare subversiv", miscare n solda hitleristilor"
si n contra guvernului Vaida, pe care l va acuza de slbiciune", de tolerant", fat
de miscarea noastr, de cochetrie"cu miscarea noastr: anarhic" si vndut
hitleristilor".
Zilele acestea vom cobor ca neam pe scara celei mai mari umiliri romnesti. Doi
brbati de stat romni, I. G. Duca si N. Titulescu vor aranja cu fata politic a trustului
bancherilor jidani de la Paris, interesati pe de o parte la exploatarea nemiloas a
bogtiilor trii si, pe de alt parte, n a asigura o ct mai fericit situatie
coreligionarilor lor din Romnia, venirea la putere a Partidului Liberal.
Aceasta, cu conditia formal cu angajamentul de exterminare prin orice mijloace a
miscrii legionare. Bancherilor strini nu le convine o natie romneasc legionar,
tnr, puternic, mndr si care s-i scuipe afar din tar cu toate capitalurile lor de
prad.
Si astfel, ca o mplinire a suferintelor de peste zece ani, ni se pregteste, fr a fi cu
nimic vinovati, cununa mortii.
***
S-mi fie permis ca la captul acestui sir de lupte s-mi ndrept gndul ctre mama
mea, al crei suflet m-a urmrit an cu an si ceas cu ceas, tremurnd la fiecare lovitur
pe care o primeam si tresrind la fiecare primejdie n care soarta m arunca.
Perchezitii peste perchezitii, cu procurori si comisari brutali si necuviinciosi i-au
tulburat n fiecare an linistea casei, de pe deasupra creia a disprut de mult orice raz
de bucurie si de liniste. Rsplat din partea unui neam, njosit de politicienii si,
pentru o mam care, n cea mai amar privatiune si-a crescut sapte copii n dragostea
de tar.
Fie aceste cteva cuvinte un omagiu pentru toate mamele ai cror copii au luptat, au
suferit sau au czut pentru neamul romnesc.
CAMARAZI,
Cu aceste ultime povestiri, care ncheie volumul de fat, tineretea mea si a multora
dintre voi s-a terminat. Pe crrile ei, de acum, nu vom mai trece niciodat.
Dac acesti 14 ani ai tineretii noastre n-au fost prea plini de petreceri si bucurii, o
mare multumire mi lumineaz acum constiinta: o Romnie legionar si-a nfipt, ca un
pom, rdcinile n carnea inimii noastre. Ea creste din dureri si din jertf si ochii
nostri plini de nesat, o privesc nflorind; luminnd zrile si veacurile cu strlucirea si
mretia ei. Aceast mretie rsplteste din belsug nu numai micile noastre jertfe, dar
orice chin omenesc, fie el ct de ngrozitor.
DRAGI CAMARAZI,

Vou celor ce ati fost loviti, huliti sau martirizati, v pot aduce vestea, care doresc s
treac dincolo de valoarea subred a unei fraze oratorice ocazionale: n curnd vom
birui.
n fata coloanelor noastre vor cdea toti asupritorii nostri. S iertati pe cei ce v-au
lovit din porniri personale. Pe cei ce v-au chinuit pentru credinta voastr n neamul
romnesc, nu-i veti ierta. S nu confundati dreptul si datoria crestin de a ierta pe cei
ce v-au fcut vou ru, cu dreptul si datoria neamului de a pedepsi pe cei ce l-au trdat
si pe cei ce si-au asumat rspunderea de a i se mpotrivi. S nu uitati c sbiile pe care
le-ati ncins sunt ale neamului. n numele lui le purtati. n numele lui, deci, veti
pedepsi cu ele: neierttori si necruttori.
Astfel si numai astfel veti pregti un viitor sntos acestei natii.
Carmen Sylva, 5 aprilie 1936.
***
Al doilea volum va cuprinde: continuarea istoricului miscrii legionare, prigoana,
procesul, trdarea precum si consideratiuni asupra problemelor sociale si statale n
Romnia si asupra omului nou: legionarul.
DESTINUL SCRIERILOR LEGIONARE
n Crticica Sefului de Cuib", tiprit din nou n toamna anului 1940, am semnat un
Cuvnt nainte", n care spuneam c cei rmasi n viat nu ne vom abate de la
nvttura Cpitanului. Ca semn nendoielnic al nezdruncinatei noastre hotrri de a
nu altera bazele doctrinare sau de organizare ale Legiunii, am stabilit c formula
salutului Triasc Legiunea si Cpitanul" se pstreaz neatins.
Prin aceast enuntare voiam s spun legionarilor c Corneliu Zelea Codreanu nu pate
fi ndeprtat din preocuprile noastre zilnice, venerndu-l numai ca figur istoric,
cum se ntmpl cu toti marii brbati care au svrsit fapte de seam n viata unui
neam. Cpitanul nu e o realitate a trecutului; el si afir m prezenta constant n
actiunile noastre. El ne inspir n fiecare moment al propriilor noastre deciziuni, el ne
admonesteaz cnd facem lucruri neconforme cu conceptia lui si el ne bucur si ne
aprob cnd actionm n stilul lui. Cu Cpitanul ntretinemun permanent dialog. El
interpreteaz mai bine ca noi nsine vrerea natiunii. n fond, el conduce miscarea sau
dac miscarea s-ar conduce altminteri de cum gndeste el, nu mai e miscare. El este si
energia care mprospteaz permanent energiile noastre sl bite de lupte, privatiuni,
deceptii si nchisori.
Cpitanul n-a murit si nu poate muri! Desi el nu mai e cu trupul ntre noi, nu e mai
putin viu ntre noi. E o chestiune pe care oamenii strini de universul nostru legionar
nu o pricep. Cpitanul e viu n mijlocul nostru nu n sens speculativ si teoretic, nu
pentru a ntrebuinta un anumit fel de a vorbi n raport cu cei dispruti, nu ca imagine,
simbol sau expresie, ci viu pe plan sufletesc n sens concret, viu ca fort spiritual
care ne domin si ne cople seste, ne smulge din apatie si ne antreneaz n lupt.

Cpitanul nu are nevoie de un cult" pentru a-i ntretine amintirea; el si ntretine

cultul din propria lui energie si, pe deasupra, ne mai d si nou puteri ca s putem
rezista tuturor suferintelor si prigoanelor. Cnd suntem obositi, el ne nvioreaz, cnd
suntem chinuiti, el ne mngie si cnd suntem ncoltiti de dusman, el ne d putere s
rezistm. El a creat un exemplu de demnitate omeneasc, de just interpretare a
relatiilor dintre individ, neamsi Dumnezeu, care se actualizeaz cu o putere
elementar n propriile noastre suflete. El e steaua polar care cluzeste lumea
noastr. El e aluatul pe care trebuie s-l punem n fiecare frmnttur de a noastr,
dac vrem ca actiunile ce le svrsim s dea roade legionare. Cpitanul nu e omul care
a trit ntre anii 1899 si 1938, nu e un capitol nchis de istorie, ci o realitate hic et
nun", care si manifest prezenta activ n Legiune. El e izvorul de lumin care pune
n miscare moleculele sufletuluinostru pentru a reconstrui zi de zi organismul legionar
n suferint din cauza loviturilor si prigoanelor. Asa se explic de ce si scrierile
legionare, fie ale Cpitanului, fie acelora care i-au interpretat cu fidelitate gndurile,
au fost persecutate siarse pe rug la rnd cu trupurile martirilor nostri. Cuvintele
Cpitanului au inspirat tot atta groaz dusmanului ca si lupttorul viu, prin marea lor
putere de convingere si propagare. Scrierile legionare sunt o dinamit spiritual,
pentru c se conjug p ermanent cu aceast miraculoas prezent a Cpitanului n
mijlocul neamului nostru. Cine citeste un rnd de-al Cpitanului simte cum i se
nclzeste sufletul si cum se transfigureaz sub influenta cuvintelor lui rscolitoare.
De aceea ura tuturor regimuril or s-a manifestat cu egal nversunare si mpotriva
oricrui semn care ar putea perpetua imaginea lumii legionare ntre noile generatii. Cu
o consecvent feroce au confiscat si distrus crtile legionare, mrtisoarele, cmsile
verzi si orice mrturie rmas de la martirii nostri. Nici parastasele nu mai erau
ngduite, nici botezurile cu numele de Corneliu, considerndu-se subversive. O
perfect continuitate leag regimul antonescian de regimul carlist si regimul comunist
de primele dou, n privinta felului cum au tratat opera scriitorilor legionari.
Ne aducem aminte cei care am trecut prin prigoana carlist ce soart au avut crtile
legionare. A poseda un rnd de la Cpitan echivala cu un atentat contra Sigurantei
Statului si era aspru pedepsit. Crtile confiscate n timpul descinderilor au fost
prefcute n cenus. Statul Infamiei si al Crimei, patronat de Regele Carol si pzit de
aparatul politienesc al lui Armand Clinescu, vedea n orice pagin lsat de la un
legionar un inamic de temut, capabil s apr ind din nou n suflete flacra credintei
legionare, pe care ei o voiau nmormntat pentru totdeauna sub lespedea de la Jilava.
Dar n-a fost asa! Dup doborrea regimului carlist, cartea legionar a iesit
triumftoare la lumin. Scrierile legionare au fost imprimate n totalitatea lor n cele
cinci luni de libertate de care s-a bucurat poporul romn sub regimul nationallegionar. O avalans de lucrri legionare au inundat atunci toate satele si orasele
Romniei. Din nou slova de foc a Cpitanului a ptrunspn n cele mai ndeprtate
ctune ale trii; asigurnd unitatea si continuitatea ntre generatia creatoare a miscrii
si tineretul care n acel scurt rstimp s-a ncadrat cu zecile de mii n Legiune. Citite cu
nfrigurare si durere, ntr-o perioad n c are ntreaga natiune vibra de elan, aceste
crti au constituit hrana spiritual a neamului nostru n grelele ncercri ce au urmat.
Presimtind parc scurtul rgaz de libertate de care ne vom bucura, Petrascu, secretarul
general al miscrii si Vasile Posteu c, seful serviciului de propagand, ntr-un ritm
halucinant au multiplicat si rspndit toate lucrrile mari si mici, rmase de la Cpitan
si de la ceilalti condeieri ai Legiunii.

Aceast epoc de libertate national pentru poporul romn ntr-adevr nu a dinuit

mult. Dusmanii stteau la pnd si, profitnd de orgoliul bolnvicios al Generalului, sau reconstituit n spatele lui si l-au mpins la nelegitimul act a atentatului contra
Statului National Legionar. Odat cu ncarcerarea a mii de legionari si as upra
scrierilor legionare s-a abtut o nou prigoan. Literatura legionar a fost decretat
subversiv si urmrit cu sete de organele regimului. Din nou, posesiunea unei crti
legionare expunea la grave pedepse pe posesorul ei. Din nou, numele Cpitanuluinu
mai era ngduit s apar n publicatii, dect pentru a fi insultat. Generalul Antonescu,
obsedat de sngele nevinovat ce l-a vrsat n ianuarie, vedea n orice manifestare
legionar o amenintare pentru regimul su tiranic.
Furai distructiv a lui Antonescu nu s-a mrginit la tar. Cum o parte din cpeteniile
legionare se refugiaser n strintate, era de presupus c vor ncerca s publice texte
legionare n aceste tri. Pentru a mpiedica imprimarea si difuzarea de crti legionare
n Europa, Antonescu a intervenit la guvernul german, solicitndu-l ca n toate trile
n care si exercit dominatia sau numai influenta. s interzic publicarea lor cu
ajutorul cenzurii sau prin mijloace diplomatice.
Mussert, seful Partidului National-Socialist Olandez, citise cartea Cpitanului n editia
german, si prndu-i-se de mare interes, a dat dispozitie s fie tradus n olandez si
publicat. Cnd cartea trebuia s ia drumul tipografiei, un ordin de la Berlin interzice
publicarea ei.
n Spania, Radu Ghenea traduse se cartea Cpitanului si gsise si o editur s o
publice. Aflndu-se la Bucuresti, Antonescu face presiuni la Madrid, att prin
reprezentantul su, ct si via Berlin, prin ambasada german, ca s se suspende
tiprirea crtii, iar dac a aprut ntre timp,s fie confiscat. Guvernul spaniol a avut
demnitatea s nu se supun acestor presiuni.
Dl. Mihail Sturdza, n timpul surghiunului su din Danemarca, a scris o carte asupra
responsabilittilor rzboiului, La Bete sans Nom", destinat n mare parte publicului
francez. Cea mai mare parte a acestor crti a fost confiscat de politia german nainte
de a ajunge la Paris, pentru a face pe placul lui Antonescu.
n comunitatea legionar de la Rostock, foarte putine lucrri au putut fi reproduse.
Am stat permanent sub teama unei reactii a Gestapo-ului, care putea fi alarmat de la
Bucuresti. La Rostock s-au multiplicat Crticica Sefului de Cuib", nsemnrile de la
Jilava", o brosur despre Grigore Pihu, scris de Papanace, iar Nicolae Petrascu a
scris Din Viata Legionar". S-au scos apoi trei numere din revista Axa", condus de
Paul Costin Deleanu. Aceasta e tot ce s-a putut publica n patru ani de surghiun n
Germania. Foarte putin n raport cu marile posibilitti de le-ar fi avut acest grup
puternic de peste 400 legionari.
Dup 23 august 1944, ni s-a restituit n Germania libertatea de ane afirma pe plan
publicistic. Profesorul Sixt, care conducea sectiunea cultural din Ministerul de
Externe, ne oferise toate mijloacele ca s tiprim crti, dar numeroasele probleme care
ne asaltau la Viena, frontul, refugiatii, armata national si apoi retragerea n interiorul
Austriei, ne-au mpiedicat s dm drumul la vechile lucrri, asa cum am fi dorit, si la
altele noi care se gseau n cartoane. De abia am putut scoate numere din Cuvntul"

si am multiplicat strictul necesar pentru organizatie, Crticica Sefului de Cuib" si

Cartea de Cntece".
n cursul anilor de nesigurant care au urmat ndat dup rzboi, s-au pierdut multe
crti legionare din putinele care mai rmseser n posesiunea camarazilor, si, n afar
de aceasta, s-au pierdut manuscrise pretioase, ca de pild dou volume de amintiri ale
lui Corneliu Georgescu, un manuscris al meu cu povestirea prigoanei din 1938 si
multe caiete cu nsemnri apartinnd altor legionari.
n tar s-au repetat scenele de vandalism, dup invazia armatei bolsevice. Crtile care
mai scpaser din reteaua perchezitiilor antonesciene au fost confiscate de politia
noului regim si arse. Represiunea vestigiilor de viat legionar a mers att de departe
sub comunisti, nct numai pronuntarea numelui de legionar ntr-un cerc de cunoscuti
expunea pe imprudent la pedepse foarte grave. Obsesia lui Carol, obsesia lui
Antonescu, a devenit acum obsesia comunistilor. n timp ce n gazetele, reviste le si
lucrrile istorice oficiale ale partidului, numele Cpitanului si toate evenimentele
relationate cu miscarea sunt supuse celor mai grosolane deformri, nu se ngduie nici
cea mai nevinovat manifestare legionar, nici aceea de a afirma n public numele
organizatiei.
Fcnd o parantez necesar, constatm c comportamentul comunistilor, de cnd
sunt la putere, contrasteaz violent cu ceea ce se ntmpla n Romnia vechiului regim
referitor la scrierilor lor. Comunistii erau prigoniti, partidul lor interzis, foile lor de
propagand confiscate, dar nu s-a pomenit s se extind prigoana la lucrrile lor
doctrinare clasice. Gseai pe Marx n orice bibliotec, filosofia lui era dezbtut de la
catedr, iar n librrii puteai s-ti procuri o multime de operecare priveau revolutia din
octombrie si tot ce a urmat dup aceea. Nu ideile comuniste erau interzise n
Romnia, ci organizatia care voia s le dea circulatie revolutionar si politic. Sub
regimul actual nu e ngduit s se manifeste nici o idee care a r contrazice sistemul
de gndire marxist si, chiar mai putin dect att, care nu ar deriva din structura lui. De
ce acesta discriminare? Dac sistemul comunist reprezint un progres n istoria
omenirii, ce mai au ei cu niste oameni care au murit demult, da r ale cror scrieri sunt
indispensabil s fie cunoscute de cercettorii acelui trecut?
n Europa occidental, nesupus dominatiei comuniste, legionarii gsesc o alt
situatie. Pentru ntia oar se bucur de libertatea de a-si manifesta gndurile si de a
publica scrierile lor. Trebuie s aducem acest omagiu occidentului democratic,
recunoscnd c libertatea de constiint si de expresie n aceste tri e o realitate
constitutiv a vietii publice. Sub presupusa protectoare a Grzii de Fier, Germania
national - socialist, crtile noastre nu au putut s apar n nici o tar european afar
de Spania.
Miscare foloseste acest climat de libertate pentru a reimprima crtile legionare,
afltoare doar n cteva exemplare si amenintate s dispar. ncepnd cu anul 1951 se
formeaz la Salzburg o echip de tipografi legionari care se pun pe treab cu elan si n
decurs de trei anisvrsesc minunea de a reproduce aproape toate textele legionare
clasice. Primul gnd pentru realizarea acestei lucrri memorabile i apartine lu i
Traian Golea. Rsfoind printre hrtiile aflate n locuinta din Ignatz Harrerstrasse 75
din Salzburg, unde n afar de el mai mprtseau acelasi acoperis si alti legionari, a
dat peste niste pagini btute la masin n copie si prinse cu o caps. Uitndu- se mai

bine, a vzut c aceste pagini formau o brosur, Din Lumea Legionar", a lui Victor
Puiu Grcineanu. nftisarea brosurii era jalnic. Atunci si-a dat seama de dezastrul
crtilor legionare si de iminenta primejdie ca si putinele exemplare ce se maigsesc n
strintate s dispar sau s se perpetueze sub aceast form lamentabil. Un
sentiment de mil, unit cu o adnc veneratie pentru scriitorii martiri ai Legiunii, l-a
determinat s se apuce s studieze chestiunea reproducerii n mas a crtilorlegionare.
A vorbit cu Traian Borobaru, care nu numai c a fost entuziasmat de idee, dar i-a si
oferit mijloacele materiale ale Legiunii, pentru a grbi ritmul de scoatere a crtilor.
Mii de pagini sunt btute la masini si apoi trase la multiplicator n ca sa din Ignatz
Harrerstrasse 75. Crtile legionare vd din nou lumina zilei si ptrund din nou n
circuitul culturii nationale. Si din punct de vedere financiar, ntreprinderea a fost un
succes, cci ncasrile realizate din vnzarea crtilor n exil au dep sit cheltuielile.
Aceast isprav prodigioas poart numele de Colectia Omul Nou", voind s se arate
si prin numele ei c echipa de la Salzburg, cnd a dat aceast btlie de nsemntate
decisiv pentru perpetuarea patrimoniului spiritual si cultural almiscrii, a fost
nsufletit de viziunea omului nou".
Se cuvine cu acest prilej s pomenim si pe acei camarazi care au colaborat la aceast
lucrare, muncind cu drag ori de cte ori aveau un moment liber, noaptea, duminicile si
srbtorile. n primul rnd e Spiridon Neat, care a si luat conducerea ntreprinderii n
anul 1952, dup ce Golea a prsit orasul Salzburg; apoi Vasile Simian, care s-a
specializat n multiplicatul la masin, Sandu Marin, Victor Voina si Mos Clniceanu,
care dup ce munceau toatziua n ateliere, veneau seara si i ajutau pn noaptea
trziu. Chiar de la nceput, de cnd Golea a nceput actiunea, a fost prezent si
legionarul Vasile Cretu din Banatul srbesc. Nu trebuie uitat nici ajutorul lui Pitt
Moraru, Traian Puiu si al lui Dr.Ioan Fleseriu.
La a XXX-a comemorare a mortii Cpitanului, Colectia Omul Nou" ofer
legionarilor si tuturor romnilor lucrarea de cpetenie a ntemeietorului miscrii,
Corneliu Zelea Codreanu, Pentru Legionari", n reproducerea fidel a editiei prime,
aprute la Sibiu n anul 1936.S-a reimprimat vechea lucrare din dorinta de a nu pierde
textul princeps, care a devenit o raritate si e amenintat s dispar. E o nou vrednicie a
aceleiasi echipe de legionari care si-au fcut o datorie de constiint din salvarea
patrimoniului cultural al miscrii.
Fie ca aceast fapt nlttoare s devin pild rodnic pentru toti legionarii, pentru
c, ori de cte ori dusmanii vor cuta s distrug scrierile naintasilor nostri, ei, cu
munca si sacrificiile lor, s refac pierderile suferite, asigurnd perpetuarea n lume a
crtii legionare-martire.
Horia Sima
_________SFRSIT_________