APROBAT

INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND

AVIATIA SPORTIVA
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATEA MUNCII IN
ZBORUL CU MOTOR, PLANOR, PARASUTISM SI AERONAVE
ULTRAUSOARE
PRESCRIPTII GENERALE
Art.1.

Tehnica securitatii in munca din ramura aviatiei prezinta doua forme distincte, astfel:
a) tehnica securitatii zborului, pe care il practica personalul navigant;
b) tehnica securitatii in munca personalului aeronautic nenavigant, care dirijeaza circulatia
aeriana, precum si a personalului de pista, din hangare si ateliere.

Art.2.

Pentru asigurarea securitatii zborului:

a) se face o selectie riguroasa, controlata periodic a personalului navigant, care trebuie sa
corespunda din punct de vedere fizic si psihic muncii pe care urmeaza sa o indeplineasca;
b) se va instrui temeinic personalul navigant din punct de vedere teoretic si printr-o practica
de zbor judicioasa, continua si progresiva, in scopul ca el sa cunoasca si sa stapaneasca in
mod desavarsit materialul pe care il foloseste;
- conducatorii unitatilor de zbor trebuie sa cunosca capacitatea profesionala a fiecarui
aviator, pentru ca sa-l foloseasca numai in limitele ei si sa-l sprijine necontenit pentru
cresterea acestei capacitati;
c) personalul de specialitate si personalul ajutator va fi educat in spiritul respectarii stricte a
disciplinei de zbor si de aerodrom, a carei incalcare duce de cele mai multe ori la
accidente;
- personalul navigant este obligat sa cunoasca si sa aplice cu strictete regulamentul de zbor,
instructiunile de circulatie aeriana si instructiunile de securitatea navigatiei aeriene;

d) se vor aplica cu rigurozitate masurile pentru securitatea zborului impotriva fenomenelor

metereologice periculoase zborului, folosind informatiile si prevederile meteorologice,
cat si toate mijloacele existente pentru dirijarea avioanelor in zbor;
- unitatile aeronautice civile, personalul navigant si personalul tehnic de specialitate gasesc
in Regulamentul de zbor si Regulamentul tehnic prescriptiile pe care trebuie sa le
respecte atunci cand se executa zboruri in conditii meteorologice grele;
e) se vor verifica riguros normele de verificare, folosire si interventie a materialelor de
aeronautica;
f) se vor respecta riguros in zbor si la sol prescriptiile de tehnica securitatii zborului,
prescriptiile medicale si igienice corespunzatoare, dotarea cu echpamentele necesare de
securitate specifice zborului (conform legislatiei in vigoare), cunoascand ca folosirea
acestora este obligatorie.
Art.3.

Instructiunile proprii de securitatea si sanatatea muncii in timpul activitatii de zbor pot avea
aspecte variate, deoarece intervin factori noi, dupa cum urmeaza:
- viteze tot mai mari cu care se deplaseaza avioanele moderne in spatiu;
- inaltimi mari la care pot zbura aeronavele;
- caracteristicile mediului aerian in care se desfasoara activitatea aeronautica;
- efectuare de zboruri in conditii de cobina deschisa.

Art.4.

In cele ce urmeaza sunt prescrise numai acele masuri care in aplicarea lor previn sau inlatura
accidentele de zbor si de pe aerodrom.
Aceste masuri specifice aviatiei sunt pentru toate categoriile de personal navigant si
pentru fazele in care se desfasoara procesul.
MASURI PENTRU PASTRAREA CONDITIILOR FIZICE ALE PERSONALULUI
NAVIGANT

Art.5.

Pentru a-si pastra intreaga capacitate a aptitudinilor de zbor, se interzice personalului

navigant sa consume alcool si sa fumeze peste limita normalului, tutunul si alcoolul fiind
factorii cei mai periculosi ai sigurantei zborului.

Art.6.

Se interzice personalului navigant consumul bauturilor alcoolice oricare ar fi cantitatea si

cauza, in cursul odihnei pentru zbor, asteptarii pentru zbor, precum si in timpul zborului.

Art.7.

Odihna inainte de zbor este indispensabila pentru desfasurarea normala a zborurilor. Normal
se cer opt ore de somn pe noapte pentru personalul navigant format si pana la noua ore pentru
elevii naviganti.

Art.8.

Persoanele care incalna normele de zbor si cele de odihna mai sus mentionate, vor fi trase la
raspundere pentru consecintele ce ar putea decurge din cauza nerespectarii lor.

Art.9.

Personalul navigant va fi admis la zbor numai daca inainte de zbor a avut odihna normala de
cel putin opt ore si a fost verificat medical.

Art.10.

Se interzice decolarea intr-un zbor mai lung de patru ore, daca echipajul respectiv a stat in
asteptare in vederea plecarii un timp mai indelungat de patru ore.
Dupa sase ore de la timpul fixat pentru plecare, se interzice decolarea, oricare ar fi
distanta de parcurs.

Art.11.

Pentru activitatea desfasurata de Aeroclubul Romaniei postul de prim ajutor va avea o

functionare permanenta in timpul programului de zbor, de aerodrom si de atelier, in asa fel ca
sa poata da o asistenta medicala imediata, in orice moment s-ar cere. El va fi dotat in plus cu
aparate, cu materiale si medicamente de folosit in accidente specifice muncii in ramura
aviatiei, iar masina sanitara va fi permanent pe teren. Acest post va trebui sa fie deservit in
permanenta de personal sanitar calificat.

Art.12.

PRESCRIPTII SPECIALE DE SANATATE A MUNCII IN RAMURA AVIATIEI

SPORTIVE
Buna functionare a organismului omenesc este hotaratoare pentru securitatea zborului si ca
urmare, organismul omenesc al aviatorului se poate gasi in situatii necorespunzatoare
efortului cerut de zbor atunci cand:
- are deficienta de rezistenta provocata de neodihna, alimentare, insuficienta, indispozitie
trecatoare datorita fie evolutiilor in spatiu ale aeronavelor, fie caracteristicilor mediului
aerian in care evolueaza aeronava.

Art.13.

Medicul unitatii de zbor va verifica amanuntit cel putin o data la doua saptamani, pe teren,
starea generala de sanatate a personalului navigant. El este obligat sa aduca la cunostinta
comandatului unitatii de zbor toate deficientele constatate. Comandantul de aeroclub este
obligat sa se informeze zilnic de starea sanatatii navigantilor, trimitand la cabinetul medical
pe cei care prezinta indispozitii. Inainte de zbor comandantul unitatii de zbor (aeroclub) ca si
instructorul de zbor, trebuie sa controleze zilnic starea de sanatate si de odihna a personalului
navigant.

Art.14.

Personalul navigant va consuma alimente continand 3.500-5.500 calorii zilnic. Aceste calorii
vor fi realizate printr-o alimentatie cat mai variata, din care nu vor lipsi legumele proaspete,
fructele, untul si branza, carnea fripta si pestele proaspat. Se vor evita cu desavarsire
alimentele fermentabile ca: fasolea, mazarea si lintea uscata, care prin producerea de gaze
ingreuneaza miscarile aviatorului la inaltime.

Art.15.

Se interzice zborul cu stomacul gol, pentru ca poate produce lesinuri.

Art.16.

Zborurile acrobatice de viteza, de durata si de altitudine vor fi efectuate numai dupa un

antrenament progresiv dirijat si controlat de comandantul aeroclubului si supravegheat de
medicul specialist al unitatii de zbor, in conformitate cu programul de zbor aprobat.

Art.17.

Se interzice inainte de zbor practicarea sporturilor care obosesc organismul si in general a

oricaror raporturi care produc surmenaje, fie ele chiar si trecatoare.
MASURI SPECIALE PENTRU COMBATEREA ACTIUNII DAUNATOARE A UNOR
FACTORI ATMOSFERICI IN TIMPUL ZBORULUI
3

Art.18.

Factorii care pot dauna organismului omenesc in zbor din cauza deplasarii avionului si
caracteristicilor mediului aerian, intervin in urmatoarele conditii:
a) la inaltimi mari de zbor din cauza presiunii si temperaturii scazute ca si a lipsei de
oxigen;
b) la schimbari bruste de viteze sau in evolutii anormale (acrobatice) datorita acceleratiilor,
care se nasc si pot supune corpul omenesc la eforturi periculoase;
c) cand avionul este mult timp sau intens scuturat in aer, datorita turbulentei atmosferice;
d) cand carlinga sau cabina avionului este insuficient protejata impotriva gazelor arse ale
esapamentului sau deschisa;
e) cand atmosfera este foarte umeda la inaltimea de zbor;
f) cand echipajul este supus efectului curentului de aer produs de deplasarea avionului;
g) cand lumina din aer este prea puternica;
h) cand atmosfera este incarcata de electricitate;
i) cand personalul nu este suficient protejat impotriva zgomotului si trepidatiilor aeronavei,
provocate de functionarea motorului, elicei si deplasarii in spatiu a avionului.

Art.19.

Se interzice zborul la inaltime pentru personalul navigant care sufera de sinuzita, are guturai
puternic sau este cu urechea infundata.

Art.20.

Se interzic coborari repezi si prelungite de la inaltime mare.

Art.21.

Pentru evitarea efectelor acceleratiilor pe care corpul omenesc nu le poate suporta:

- se interzice sa se ia in zbor spre instructie personal insuficient controlat medical si
nesupravegheat in zboruri cu evolutii bruste si acrobatice;
- se interzice orice bruscare inutila a avionului, chiar in zboruri acrobatice. Se interzice
practicarea loopingurilor inversate personalului neinitiat in asemenea loopinguri;
- se interzice acrobatie la mica inaltime sau in formatie de avioane prea apropiate, daca nu
s-a facut o pregatire inainte;
- se interzice efectuarea zborurilor acrobatice pentru personalul navigant care nu are
atestare precum si cu aeronavele la care nu se specifica efectuarea acestor zboruri in
Manualul de zbor.

Art.22.

Personalul navigant trebuie sa stie sa practice combaterea efectelor lipsei de oxigen, prin
folosirea inhalatorului.

MASURI TEHNICE PREVENTIVE CU PRIVIRE LA

PREGATIREA ZBORULUI CU MOTOR
Art.23.

In vederea efectuarii zborurilor, comandantul de aeroclub este obligat sa controleze daca

personalul navigant cuprins in Ordinele de misiune cunoaste perfect Instructiunile de
exploatare la sol si in zbor a aeronavei pe care este desemnat sa zboare, manevrarea,
functionarea si folosirea tuturor mijloacelor de la bordul aeronavei, precum si cunoasterea
regulamentului de zbor, a instructiunilor de zbor, a instructiunilor de securitatea navigatiei
aeriene, a Instructiunilor proprii de securitate si sanatate a muncii si PSI.
4

Art.24.

In orice misiune in afara aerodromului, conducatorul unitatii de zbor va controla cunoasterea

si aplicarea de catre echipaj a instructiunilor in vigoare, cu privire la securitatea navigatiei
aeriene si circulatia aeriana si in special daca: pilotul cunoaste itinerarul, daca si-a pregatit
harta de ruta, daca cunoaste pozitia si consemnele speciale ale tuturor aerodromurilor si
terenurilor care se gasesc la o distanta de 15-20 km in dreapta si in stanga itinerarului, daca
cunoaste indicativele si frecventele cu care va lucra in acest zbor, daca buletin meteorologic
este cunoscut si daca cunoaste masurile ce trebuie luate in conditii meteorologice grele de
zbor.

Art.25.

Pornirea motorului se permite numai dupa ce pilotul, impreuna cu mecanicul de bord sau cu
mecanicul terestru, au efectuat un control amanuntit al intregii aeronave si numai dupa ce sau convins ca aeronava se afla in situatia ca poate efectua zborul pentru care a fost pregatita,
in deplina securitate.
Controlul se va face sistematic, conform prescriptiilor tehnice in vigoare ale aeronavei,
motorului, celulei precum si a echipamentelor si instalatiilor de la bord. Cu ocazia verificarii
bunei stari si a functionarii diverselor organe de comanda ale aeronavei, daca se constata ca
acestea opun rezistenta in manevrarea lor, nu vor fi fortate, chemandu-se in acest scop organul de
control tehnic pentru depistarea cauzei.

Art.26.

Tot pentru a asigura securitatea zborului, mecanicul REAB va controla inainte de zbor starea
de functionare a instalatiei electrice si a intregii aparaturi de bord.

Art.27.

Toate lipsurile si defectele constatate la control si verificarile prescrise vor fi consemnate in

scris pentru a fi remediate. Fara remedierea defectelor constatate, se interzice decolarea
aeronavei.

Art.28.

Personalul navigant va fi echipat pentru zbor in raport cu natura zborului, anotimpului si

altitudinii la care executa misiune de zbor, precum si in functie de constructia aeronavei
(inchis, deschis sau incalzit in interior). In acest sens, comandantul de aeroclub este obligat
sa controleze si sa indrume felul cum trebuie sa se echipeze personalul navigant pentru zbor.

Art.29.

Echiparea cu parasuta este obligatorie, in zborurile de incercare si experimente tehnice,

acrobatice, indiferent de inaltimea la care se efectueaza, precum si la toate zborurile la
inaltime mai mare de 400 m, daca avioanele sunt dotate cu parasute. Chingile parasutei vor fi
bine ajustate dupa talia purtatorului si bine zavorate.
Personalul respectiv trebuie sa cunoasca folosirea parasutei, iar instructorul trebuie sa
controleze daca manevrarea ei este cunoscuta de sportivi.

Art.30.

Pasagerii in zborurile ocazionale cu aeronavele Aeroclubului Romaniei vor fi obligati de

catre membrii echipajului sa se lege cu chingile pe scaun, la plecare si la aterizare sau in
timpul zborului.
In zborurile de durata prevazut la inaltimi peste 4.000 m, aeronava va fi prevazuta cu
masti individuale de oxigen daca aceasta nu este prevazuta cu sistem de presurizare.

MASURI CU PRIVIRE LA PORNIREA SI INCERCAREA MOTORULUI

5

Art.31.

Nu se permite pornirea mototrului unui avion daca la rotile lui nu sunt puse cale. Atunci cand
avionul nu se gaseste pe un aerodrom si nu are cale, acestea vor fi improvizate din materiale
ce se gasesc pe teren. Pornirea si incercarea motorului la sol a unui avion este permisa numai
daca la postul de pilotaj se afla un pilot sau mecanic calificat pentru aeronava respectiva.

Art.32.

Se interzice folosirea calelor care, pentru scoaterea lor cand elicea se roteste, pune pe
mecanic intr-o situatie periculoasa. Calele vor fi prevazute cu dispozitive (lant sau funie cu
maner), care sa permita tragerea lor se sub roti de la distanta (in afara campului de rotire a
elicei).

Art.33.

Pilotul sau mecanicul care se afla la postul de pilotaj va controla in permanenta daca pozitia
contactului se gaseste taiat, afara de cazul cand se porneste mototrul.
Personalul care porneste motorul va cunoaste in mod desavarsit operatiile pe care le are
de facut, precum si semnalele si expresiile conventionale intrebuintate, ce se folosesc cu aceasta
ocazie.

Art.34.

La pornirea motorului, daca aceasta nu se poate face decat tragand la elice cu mana, servantul
(mecanicul), care executa aceasta manevra va fi instruit in mod special pentru a cunoaste
bine manevra si va fi foarte atent la executarea ei. El va observa ca:
- hainele sau fularul sa nu fluture si sa fie bine stranse pe corp;
- sa nu-l incurce parul, sapca sau boneta de pe cap;
- pamantul sa nu fie alunecos;
- sireturile incaltamintei sa-i fie prinse ca sa nu calce pe ele.

Art.35.

La pornirea motorului tragand la elice cu mana, se va observa urmatoarele:

a) cel ce trage la elice (tragator) nu va pune mana pe pala elicei decat dupa ce cel din cabina
a anuntat taiat, iar tragatorul a confirmat taiat;
b) tragatorul raspunde taiat si incepe sa traga la pala in sensul de rotire al elicei pentru
aspiratie;
c) in tot timpul cand se trage la pana elicei, tragatorul va avea grija ca pozitia corpului sa nu
fie in planul de rotire a elicei;
d) in timpul aspiratiei, pilotul sau mecanicul de la postul de pilotaj, dupa ce aseaza maneta
de gaze in pozitia plin gaze, scoate mana stanga afara pe parbriz, iar cu dreapta face
injectia corespunzatoare de benzina;
e) dupa efectuarea aspiratiei, tragatorul anunta preparat, pilotul din cabina reduce maneta
de gaze si raspunde preparat;
f) dupa primirea raspunsului de preparat tragatorul mai da o pala de elice (cel din cabina
va scoate si mana dreapta pe parbriz);
g) tragatorul anunta atentie, in momentul cand a ajuns pala elicei in pozitia cea mai
convenabila pornirii;
h) pilotul din cabina raspunde atentie, insa sta tot cu mainile afara;
i) dupa primirea raspunsului de atentie tragatorul trage ultima pala si se retrage la varful
planului stang anuntand contact. Se interzice categoric degajarea in fata elicei;
j) pilotul din cabina nu va pune mana pe contact, decat dupa ce a auzit cuvantul contact si
l-a vazut pe tragator retras la varful planului stang;
6

k) in timpul pornirii motorului, nu trebuie sa se gaseasca nici o persoana in fata elicei.

Persoanele care se gasesc langa avion nu au voie sa vorbeasca cu personalul care face
pornirea, pentru a nu le distrage atentia si provoca incurcarea raspunsurilor pe faza de
pornire;
l) daca motorul nu a pornit, tragatorul nu se apropie de elice decat in momentul cand a
primit raspunsul taiat
Operatiile de pornire se repeta dupa regulile de mai sus, pana la pornirea motorului.
In cazul cand pe aceeasi linie de sol, se gasesc mai multe avioane care trebuie pornite, ele
nu vor fi pornite pe rand (unul dupa altul) nu silmultan, pentru a nu se da ocazie la confundare de
comenzi.
Art.36.

Pornirea prin decompresare in perioada de vara, cand din cauza temperaturii ridicate
motoarele se pot ineca (fenomen ce se poate intamplacu ocazia opririi, sau la pornire),
metoda de pornire normala expusa mai sus nu da rezultate. De aceea se procedeaza la
pornirea prin decompresare, rotind elicea in sens invers mersului motorului, fara injectie de
benzina, respectandu-se in rest instructiunile de pornire normala, cu diferenta ca tragatorul,
dupa obtinerea raspunsului celui din cabina (atentie) se retrage spre extremitatea planului
drept.

Art.37.

La pornirea motorului unui avion se vor gasi pe sol extinctoare pentru stingerea unui eventual
incendiu la motor.
Daca la motor in caz de incendiu au fost folosite extinctoare cu substante chimice, acide
sau corozive, care provoaca coroziunea materialului, motorul va fi pus din nou in functiune
numai dupa ce toate piesele care au venit in contact cu aceste substante au fost bine curatate.

Art.38.

In cazul folosirii unui autostarter, servantul acestuia va dirija operatiile de cuplare si

decuplare la soc.
Inainte de a proceda la pornirea motoarelor, servantul autostarterului va verifica asezarea
asezarea calelor la rotile avionului, precum si in partea din fata a rotilor din spate ale
autostarterului.
In timpul cuplarii autostarterului cu socul elicei, autostarterul va fi franat cu frana de
mana; este interzis a se invarti trompa autostarterului, de a porni autostarterul cu mana, de a lasa
functionarea autostarterului fara supraveghere. Se interzice folosirea autostarterului daca terenul
are o inclinare spre partea unde stationeaza avionul.
Se interzice circulatia persoanelor mai aproape de 10 m in spatele autostarterului in
timpul utilizarii acestuia pentru pornirea motorului avionului.

Art.39.

Se interzice urcarea sau coborarea din avion in timpul incercarii motorului.

Art.40.

La pornirea motoarelor cu alte caracteristici tehnice decat cele prevazute se vor observa
urmatoarele:
a) pentru motoarele de pe avioanele care pornesc obisnuit cu demarorul electric, cand se
trage la pala pentru decompresare, se va observa ca pozitia corpului sa nu fie in planul de
rotire al elicei si imbracamintea sa corespunda instructiunilor proprii de securitate a
muncii;
7

b) pentru motoarele de pe avioanele care pornesc cu demarorul la manivela, pozitia

tragatorului la manivela sa fie cu fata spre motor si nu spre elice sau inapoi.
Art.41.

Raspunderea pentru producerea eventualelor incidente sau accidente de pornire, care decurg
din nerespectarea intocmai a art. 31, 31, 33, 34, 35, 37, 38 din prezentele intructiuni, revine
pilotului sau mecanicului ce se afla la postul de pilotaj.

Art.42.

Se interzice pornirea unui motor atunci cand in curentul produs de elicea acestuia se afla un
alt avion sau obiecte ce pot fi antrenate de curentul de aer, sau cand praful ridicat de curentul
de aer poate fi dirijat spre hangare, spre alte avioane sau spre anumite materiale.

MASURI DE SECURITATE LA SOL SI IN ZBOR

a) La rulare si la decolare
Art.43.

Dupa pornirea motorului, se interzice rularea pentru decoalre, daca pilotul a observat o cat
de mica anomalie in functionarea celulei, motorului sau a echipamentului de zbor.

Art.44.

Scoaterea calelor de la roti, in vederea rulajului, se va face numai la comanda pilotului.

Art.45.

Inainte de a incepe rularea, se va strange intregul utilaj din jurul avionului, care a fost folosit
la pregatirea lui pentru zbor.

Art.46.

Se interzice rularea avioanelor pe pamant cu o viteza mai mare decat cea prescrisa, precum si
depasirea altor aeronave in cursul rulajului, daca organul de trafic al trenului de zbor nu a dat
dispozitii pentru depasire.
Agatarea de avion a servantilor in timpul rulajului se interzice.

Art.47.

Decolarea se va executa de regula in mod normal cu vant de fata. Decolarea cu cant de coada
sau lateral se va face in functie de caracteristicile tehnice ale ficarei aeronave si cu aprobare
speciala data de conducatorul zborului.

Art.48.

Se interzice decolarea avioanelor care sunt acoperite cu zapada, gheata sau bruma, pe fuselaj
si aripi, inainte ca acestea sa fi fost inlaturate.

Art.49.

In cazul unei decolaride pe un teren necunoscut, pilotul va controla personal intreaga

portiune a pistei pe care va rula.

Art.50.

Incalzirea si incercarea motorului inainte de decolare este obligatorie, deasemeni si

incercarea fiecarui magnetou la turajele prescrise.

Art.51.

Este interzisa pornirea in mod obisnuit a motorului folosind acumulatoarele de bord. Acestea
vor fi folosite numai daca nu exista alt mijoc de pornire.

Art.52.

Dupa pornirea motorului, cu baterie de aerodrom, transportul acesteia in urma decuplarii de

la avion, nu se va face prin fata avionului.
8

Art.53.

Daca in timp ce se incearca motorul, acesta se opreste, este obligatoriu sa se taie imediat
contactul pe magnetorui si general electric.

Art.54.

Se interzice lucrul la motor, dupa pornirea lui, ca de exemplu: reglajul debitului de benzina si
ulei, verificarea functionarii agregatelor, eliminarea scurgerilor si alte asemenea operatii.

Art.55.

Daca dupa un aterizaj fortat pilotul singur la bord se gaseste in situatia de a porni motorul
neavand pe nimeni la postul de pilotaj, el va lega mansa in pozitia de coborare, va bloca
maneta de gaze la cea mai mica turatie de pornire si va instrui cateva ajutoare mai potrivite,
din oamenii care se gasesc pe teren, care vor tine de planuri.
Instructajul va consta in urmatoarele:
ba modul de tinere a planului;
bb felul de degajare in afara planurilor in urma pornirii motorului.

Art.56.

La decolarea de pe un teren necunoscut si inzapezit, pilotul va examina stratul de zapada cu

piciorul si dupa ce se va asigura de starea terenului, va rula de 2-3 ori pe teren pe directie de
decolare cu viteza redusa.

Art.57.

Daca decolarea cu vant de fata nu este posibila, din cauza lungimii mici a benzii de zbor,
pilotul in mod exceptional poate alege o alta banda de teren mai lunga, chiar daca vantul bate
din spate (fara mare intensitate). Intotdeauna cand vantul este slab, pilotul va alege banda de
decolarea cea mai favorabila (ca stare a terenului, lungime si degajare).
Determinarea sau aprecierea pe teren a lungimii necesare benzii de decolare, se face pe
raspunderea pilotului, in functie de posibilitatile avionului si potrivit instructiunilor de utilizare,
natura si starea solului, altitudinea lui si conditiile meteorologice.

Art.58.

Daca avionul are o pana la motor, in timpul rulajului pentru decolare, pilotul va degaja pista.
Daca avionul risca sa intre pe teren impropriu sau cu obstacole, pilotul va frana si la nevoie
va actiona puternic palonierul, pentru a-l face sa vireze pe aerodrom ca sa evite ciocnirea cu
obstacolele.
In cazul unei ciocniri inevitabile, se va taia contactul cu magnetouri si general electric.

Art.59.

Daca avionul are o pana neta la decolare, atunci cand a luat inaltime, pilotul va taia contactul,
va pune elicea in pas drapel si va ateriza strict inainte, de preferinta cu trenul de aterizaj
escamotat.

Art.60.

Se interzice decolarea unui avion pentru zborul la inaltime mai mare de 4.000 m daca
personalul de la bord nu este echipat cu inhalatoare de oxigen, sau daca avionul nu are cabina
etansa sau presurizata.

Art.61.

Se interzice decolarea unui avion pentru zborul care se efectueaza la o distanta de peste 30
km de aerodromul de plecaredaca nu are la bord: busola compensata, tabela de corectia
deviatiei, ces, alimentarea necesarea cu combustibil, plus rezerva de navigatie, harta regiunii
de zbor si buletinul meteo.
9

Art.62.

Se interzice decolarea unui avion daca conditiile meteorologice pe ruta nu sunt

corespunzatoare efectuarii zborului pentru tipul de avion respectiv cat si fata de calificarea
echipajului.

Art.63.

Se interzice decolarea unui avion care zboara in afara zonei de aerodrom, daca vizibilitatea
orizontala si plafonul sau vantul nu corespund minimelor pilotului si aeronavei respective.

Art.64.

Se interzice decolarea in conditii de zbot instrumental, daca aeronava nu este echipata cu

aparatura corespunzatoare.

Art.65.

Se interzice decolarea unui avion daca nu are la bord echipajul complet si calificarea pentru
acest tip de avion.

Art.66.

Se interzice decolarea de pe un aerodrom, a unui avion care pleaca la vedere si sa aterizeze

pe aerodromul de destinatie dupa apusul soarelui, daca avionul nu este echipat pentru zbor de
noapte.

b) In timpul zborului la coborare si aterizare

Art.67.

Se interzice accesul persoanelor straine de echipaj in cabina de comanda (AN2) in timpul

zborului.

Art.68.

Se interzice mecanicului de bord actionarea comenzilor de pilotare a avionului.

Art.69.

Se interzice executarea in zbor a manevrelor bruste, permise numai pentru evitarea unui
accident sau incident.

Art.70.

Se interzice efectuarea figurilor de acrobatie aeriana daca in ordinul de zbor nu sunt cuprinse
exercitiile se zbor specifice.

Art.71.

Se interzice intrarea in nori pentru pilotii care n-au calificare de zbor fara vizibilitate si
pentru aeronavele care nu sunt dotate cu aparatura de zbor corespunzatoare.

Art.72.

Zborul la vedere este interzis sub inaltimile minime stabilite prin regulamente de zbor in
vigoare.

Art.73.

Se interzice zborul avioanelor de toate tipurile in zonele orajoase.

Art.74.

Daca formatiunile meteorologice periculoase nu pot fi ocolite prin modificarea rutei sau
inaltimii de zbor, pilotul este obligat sa scoata fara intarziere avionul din regiunea periculoasa
pentru zbor si sa se intoarca la aerodromul de decolare sau sa aterizeze pe cel mai apropiat
aerodrom. In acest caz, pilotul singur ia hotararea si o anunta organului de trafic care este
obligat sa ia toate masurile pentru a ajuta pilotul sa scoata avionul din regiunea periculoasa,
in conditii de securitate.

10

Art.75.

Se interzice aruncarea din avion a unor obiecte ce pericliteaza securitatea zborului, precum si
schimbarea locului lor in interiorul avionului, in timpul zborului care pot modifica esential
centrajul avionul.

Art.76.

In zbor se vor evita stolurile de pasari.

Art.77.

Pentru zborul peste intinderi mari de apa, echipajul trebuie prevazut cu centuri sau veste de
salvare.
Se interzice scoaterea trenului de aterizare in timp ce aeronava se gaseste in viraj.

Art.78.
Art.79.

Aterizarea cu vant in fata este obligatorie, singurele derogari permise fiind acelea indicate de
teul fix sau conducatorul de zbor.

Art.80.

Pilotul va ateriza pe aerodromuri desfundate sau in zapezite numai dupa ce va face cel putin
1-2 ture pe pista, pentru a observa starea solului si pentru a constata ca aterizajul nu este
interzis. Aterizajul se va face cu flapsuri (in viteza minima) si fara folosirea franelor.

Art.81.

Pentru fectuarea unui nou tur de pista in cazul rotarii aterizajului, pilotul va respecta
instructiunile de exploatare a aerodromului respectiv, instructiunile de tehnica pilotajului si
instructiunile de utilizare a aeronavei respective.

Art.82.

Aterizajul fortat pe un teren necunoscut se va face intotdeauna cu viteza redusa, iar

redresarea atunci cand trenul de aterizaj nu este escamotat, trebuie sa se faca cu 30 cm mai
sus si cu contactul taiat, pentru protejarea palelor elicei. Peste culturi redresarea se va face
normal, socotindu-se culturile ca teren de aterizare. Daca terenul este impropriu sau pe apa,
pilotul va ateriza numai cu trenul de aterizaj escamotat (cele dotate).
In cazul unui aterizaj fortat pe un teren cu brazde pronuntate, pilotul va ateriza in sensul
longitudinal al brazdelor, chiar daca vantul nu este pe directia axului longitudinal.
In cazul unei aterizari fortate pe un teren necunoscut sau pe apa, cand ceata este densa
pana la sol, noaptea sau in conditii meteorologice grele, viteza de coborare a aeronavei se va
reduce la limita, trenul de aterizaj se va lasa escmotat, flapsurile bagate in scopul de a atenua
contactul cu solul.

Art.83.

Se interzice folosirea de sigurante supreadimensionate la aparatura radio si la instalatia

electrica a aeronavei.
Se interzice fumatul in avion.

c) Dupa zbor
Art.84.

Dupa orice zbor si cu deosebire dupa zborurile de durata sau care au cerut materialului
eforturi deosebite, se va efectua controlul aeronavei prescris de regulamentele in vigoare.

Art.85.

Echipajul va consemna in carnetul de bord al aeronavei toate defectele de functionare

constatate si le va aduce in scris la cunostinta ersonalului tehnic responsabil, in vederea
remedierii lor.

11

Art.86.

Avioanele vor fi adapostite intotdeauna cand este posibil in hangare, daca in mod nevoit vor
fi parcate sub cerul liber, ele vor fi protejate cu huse, li se vor bloca comenzile si vor fi
ancorate.

Art.87.

Avionul va fi parcat, intretinut, revizuit si reparat in raport cu numarul orelor de zbor

efectuate si starea lui, conform instructiunilor tehnice de folosire ale tipului respectiv de
avion. Aceste instructii vor fi respectate intocmai in vederea prevenirii oricarei defectiuni de
zbor care ar putea fi o cauza producatoare de accidente.
Este interzisa atingerea partilor metalice ale avionului dupa aterizare inainte de a se verifica
daca colectoarele de scurgere a electricitatii statice la pamant fac contact cu solul.

Art.88.

MASURI SPECIALE CU PRIVIRE LA TRANSPORTURI DE CALATORI

SI MARFURI CU AERONAVELE AVIATIEI SPORTIVE
PRECUM SI IN VEDEREA EFECTUARII DE ZBORURI CU CARACTER
DE LUCRU AERIAN
Art.89.

Deplasarea pasagerilor de la locul de asteptare la locul de stationare a avionului si inapoi,

precum si urcarea si coborarea din avion se face sub conducerea si indrumarea unui
responsabil numit de comandantul de aerodrom.

Art.90.

Avionul in care se imbarca pasageri sau marfuri, va fi in asa fel amplasat la locul de
stationare, incat sa permita imbarcarea sau debarcarea direct, evitandu-se urcare prin fata sau
prin spatele unui alt avion cu motorul pornit.

Art.91.

Se interzice trecerea pasagerilor si a vehiculelor care transporta marfa sau bagaje prin fata
avioanele care ruleaza.

Art.92.

Imbarcarea, debarcarea pasagerilor sau a marfurilor se va face numai la indicatiile

comandantului de aeronava.

Art.93.

Este interzisa imbarcarea in avion a substantelor toxice volatile, a materialelor usor

inflamabile, precum si a oricaror materii urat mirositoare care pot stanjeni activitatea normala
la bordul aeronavei.

Art.94.

Incarcarea avionului, cu marfuri, transportate pana la avion cu autovehicule, este permisa

numai sub conducerea unui responsabil.

Art.95.

Incarcatura din cala avionului precum si marfurile se vor fixa astfel ca sa nu se poata deplasa
singure in timpul rularii, decolarii sau zborului avionului.

Art.96.

Incarcatura avionului se va face in ce priveste greutatea si centrajul, conform notitei tehnice a

avionului si sub supravegherea pilotului comandant.

MASURI DE SECURITATE PE AERODROM

12

Art.97.

Personalul aeronautic civil din trafic precum si personalul tehnic de aerodrom (de pista si de
atelier), va cunoaste si va aplica cu rigurozitate toate instructiunile referitoare la indeplinirea
sarcinilor ce-i revin, precum si utilizarea, verificarea, intretinerea, revizuirea si pastrarea
materialelor de aeronautica pe care le manipuleaza.

Art.98.

In timpul plecarii, sosirii, precum si rularii avioanelor pe aerodrom se interzice trecerea

persoanelor si autoveiculelor peste benzile de decolare si aterizare sau de rulaje ale acestuia.
Pe aerodromuri si terenuri de aviatie pe care se desfasoara activitatea de instructaj, echipele
de elevi vor sta pe aerodrom grupate pe puncte distincte, sub supravegherea unui responsabil.
Este interzis pilotilor sa aterizeze mai aproape de 50 m de pozitia punctului fix. Intrarea in
zona de lucru a unui aerodrom de scoala a altor aeronave se va face confrom instructiunilor
de exploatare. Intrarea in zona de lucru a acestor aeronave trebuie anuntata din timp.

Art.99.

Art.100.

Se interzice inceprea unei activitati de zbor, daca pe teren nu exista un starter bine instruit
prevazut cu materialele necesare indeplinirii tuturor atributiilor sale.

Art.101.

Se interzice inceperea unei activitati de zbor de noapte daca pe teren nu exista instalatii de
balizare si de iluminare corespunzatoare.

Art.102.

Orice portiune de aerodrom devenit improprie va fi imediat marcata pe teren si la nevoie

semnalizata avioanelor in zbor.
Orice demarcare facuta pe aerodrom, precum si orice semne aeronautice amplasate pe
aerodrom sau in afara lui vor fi intretinute de unitatea de zbor care detine terenul, in asa fel incat
sa fie vizibile de la sol si din aer.
Se va da o deosebita atentie semnelor si luminilor de balizare a obstacolelor.

Art.103.

Mijloacele indicatoare ale directiei vantului si ale directiei de decolare-aterizare vor trebui sa
fie mentinute in perfecta stare de functionare, pe tot timpul cat pe teren se poate desfasura o
activitate de zbor.

Art.104.

De indata ce se anunta sosirea unui avion pe un aerodrom, pista de aterizare va fi imediar

degajata de orice avioane, materiale si personal care s-ar putea gasi pe pista.

Art.105.

Se interzice autorizarea aterizarii unui avion atunci cand arodromul respectiv nu prezinta
siguranta necesara, trimitand avionului semnale de interdictie prin lansare de rachete rosii sau
prin radio.

Art.106.

Avionul care soseste pe aerodrom si ruleaza spre platforma de stationare va fi intampinat de

un responsabil care ii va indica amplasamentul si directie pe care se va opri, prin semnale
conventionale.

Art.107.

Se interzice mecanicilor de bord sa ruleze cu avioane, rulajul va fi facut numai de piloti.

Art.108.

Inainte de inceperea rularii prin impringere a avionului de catre servanti, se va controla daca
acestia sunt in numar suficient si daca stiu de unde sa prinda si cum sa impinga avionul.
13

Art.109.

Asezarea avioanelor pe teren in vederea stationarii se va face cu fata la vant. Se interzice sa

se lase un avion cu motorul oprit in asa fel ca vantul sa-l sufle din spate sau din lateral.
Orice avion care ramane multa vreme pe teren va fi ancorat, i se vor bloca comenzile si i
se vor monta husele si decupla acumulatorii de bord.

Art.110.

Intre avioanele din hangar se va lasa un spatiu de circulatie. Se interzice depozitarea sau
manipularea sub orice forma a benzinei in hangar.

Art.111.

Scurgerile de ulei produse sub avioane in hangar vor fi acoperite cu nisip sau rumegus care,
dupa ce s-a imbibat, va fi evacuat. Sub avioanele care sunt adapostite in hangar se vor pune
tavi ntru colectarea eventualelor scurgeri de ulei sau benzina.

Art.112.

In hangare se interzice folosirea lampii cu benzina, incalzirea cu sobe, precum si utilizarea

iluminarii cu flacara (lampa cu petrol, lumanare, chibrituri etc.).

Art.113.

Fumatul in hangare este strict interzis.

Art.114.

Instalatiile electrice si mecanice de forta, lumina si incendiu din hangare, trebuie sa fie in
permanenta in buna stare de functionare, in care scop se vor face verificarile si reparatiile
periodice.

ALIMENTAREA CU BENZINA A AVIOANELOR

Art.115.

Se interzice alimentarea avioanelor cu benzina, daca ea nu se face printr-un filtru sau printr-o
palnie prevazuta cu o piele de caprioara.

Art.116.

Alimentarea se va face in cantitatea si cu calitatea de benzina si ulei prescrisa de uzina

constructoare, iar organul tehnic al unitatii de zbor va tine seama la stabilirea cantitatii, de
tipul motorului si de anotimp (pentru ulei), de duratazborului si de conditiile atmosferice.

Art.117.

Manipularea benzinei etilate va fi facuta astfel incat sa nu vina in contact cu imbracamintea

si corpul personalului. Carpele sau bumbacul care au servit la stersul benzinei etilate vor fi
distruse prin ardere. In timpul lucrului, personalul va purta in mod obligatoriu echipamentul
de protectie prevazut de legislatia in vigoare. Pielea si imbracamintea, atinse de etil fluid sau
benzina etilata, trebuie spalate cu petrol si apoi cu apa si sapun. In cazul cand benzina etilata
a intrat in ochi, se va consulta neintarziat medicul. Pentru asigurarea protectiei individuale a
celor ce lucreaza cu benzina etilata, se vor mai lua urmatoarele masuri:
- spalarea la intervale cat mai scurte a echipamentului de protectie;
- depozitarea echipamentului de lucru si de strada in dulapuri separate;
- se va face baie intotdeauna dupa terminarea lucrului;
- nu se va fuma in timpul lucrului si inainte de dezbracarea hainelor de lucru si facerea
baii;
- dezbracarea imediata a imbracamintei care a fost stropita cu etil fluid si spalarea pielii in
regiunea respectiva sau bae generala (dupa intensitatea stropirii).

14

Art.118.

In cazul cand alimentarea avionului se face cu o pompa actionata electric, se vor pune la
pamant prin prize, atat avionul cat si alimentatorul (pompa).

Art.119.

Se interzice in timpul alimentarii avionului:

a) sa se invarteasca elicea sau sa se porneasca motorul;
b) sa se cupleze aprinderea (sa se puna contactul);
c) sa se efectueze lucrari care dau nastere la curent electric in circuitele instalatiilor
avionului;
d) sa se ciocneasca (loveasca) parti metalice ale avionului.

Art.120.

Se va scurge apa din rezervoarele de benzina dupa fiecare alimentare, prin decantare.

Art.121.

La incercarea motoarelor se va face proba folosind benzina din toate rezervoarele care au fost
alimentate.

Art.122.

Rezervoarele de benzina si ulei, demontate de pe avioane, vor fi spalate si controlate inainte

de a fi montate din nou pe avioane. Depozitarea lor, inainte de spalare, se va face departe de
locurile obisnuite de trecere, precum si de orice fel de instalatii electrice, care pot produce
scantei.

Art.123.

Spalarea rezervoarelor de benzina sau ulei se va face in locuri cu incaperi speciale bine
stabilite dinainte pe teren si indepartate de constructii, instalatii si materii inflamabile.

Art.124.

Incaperile in care se depoziteaza si se spala rezervoarele de benzina sau ulei, vor fi prevazute
cu instalatii corespunzatoare de aerisire.

Art.125.

Rezervoarele de benzina sau ulei, atat inainte cat si dupa spalarea lor, vor fi depozitate cu
orificiile inchise.

Art.126.

Spalarea rezervoarelor care au continut benzina etilata se face mai intai cu benzina neetilata;
cele care au continut benzinaneetilata se vor spala cu multa apa curgatoare sub presiune si
apoi se vor usca cu aer cald sau alcool; spalarea rezervoarelor care au continut ulei se va face
cu petrol.

Art.127.

Piesele de avion sau terenul pe care s-a varsat benzina etilata vor fi degazificate folosindu-se
substante adecvate.

Art.128.

Se interzice manipularea sau intrebuintarea materialelor inflamabile sub orice forma, pana ce
nu se vor lua toate masurile de prevenirea incendiilor confrom normelor PSI.

15

PRESCRIPTII PENTRU ACTIVITATEA DE PISTA SI DE ATELIER

Art.129.
Art.130.

Se interzice urcarea in aeronava cu noroi pe incaltaminte. Se interzice stergerea noroiului pe

componentele avionului.
Pentru lucrul la avioanele inalte, se vor asigura mecanicilor scari corespunzatoare prevazute
cu dispozitive contra alunecarii si cu balustrade.

Art.131.

Se interzice sa se lucreze la orice parte a avionului cu motorul oprit.

Art.132.

Se interzice folosrea de piese de schimb in afara celor originale pentru reparatii de avion sau
motor, fara aprobarea responsabilului tehnic.

Art.133.

Dupa orice aterizare sau decolare anormala, mecanicul responsabil va controla amanuntit
suspensia trenului de aterizaj, farurile si articulatiile lor, gentile, rotile, franele etc.

Art.134.

Se interzice sa se faca modificari reglajului celulei si motorului ca si sistemelor lui de

functionare, aprindere, curburatie, alimentare si alte asemenea, fara prezenta controlului
tehnic al unitatii.

Art.135.

Dupa fiecare zbor, mecanicul responsabil al avionului va nota observatiile pilotului asupra
defectelor de functionare survenite in timpul zborului, procedand la remedierea lor sau
urmarind aceasta operatie, in cazul can ea nu-i revine.
In timpul remedierii imediate a defectelor semnalate si a bunei stari, dupa fiecare zbor,
mecanicul responsabil al avionului va efectua controlul regulamentar dupa zbor, conform
instructiunilor tehnice si in special va proceda la o verificare generala si sumara a celulei si a
motorului in ordinea urmatoare:
- trenul de aterizaj, aripile, fuselajul, ampenajul, comenzile, instrumentele de bord, starea
exterioara a organelor motorului si accesoriilor, fixarea lor, scapari de ulei si benzina. Se
vor controla in mod special conform instructiunilor tehnice ale avionului respectiv:
a) filtrele de benzina, ulei si apa, care vor fi curatate de impuritati;
b) distribuitoarele, care se curata cu o carpa muiata in ulei;
c) presiunea in cauciucuri;
d) etanseitatea conductelor de benzina, ulei si apa, precum si a rezervoarelor
respective.

Art.136.

Demontarea motorului si elicei se va face numai cu utilajul special prevazut pentru tipul
respectiv.

Art.137.

In timpul lucrului la trenul de aterizare escamotabil al unui avion, acesta se va bloca cu cuiul
de siguranta si avionul va fi asigurat cu cricuri sub planul central.

16

Art.138.

Ridicarea avionului pe cricuri pentru lucrari tehnice sub cerul liber se va face numai atunci
cand viteza vantului nu pericliteaza securitatea avionului. Sub avionul ridicat se vor aseza
capre de sustinere si se vor fixa ancorajele avionului, care vor fi intinse dupa ridicarea lui.
Cricul pentru ridicarea avionului se va aseza vertical pe un loc neted si tare. Daca terenul este
moale, se vor aseza sub cric scanduri groase de lemn, de dimensiuni potrivite. Se interzice
ridicarea unui avion care este incarcat, precum si folosirea unui cric care nu are capacitatea
pentru ridicarea greutatii respective. Macaralele vor fi manevrate de personal specializat si
potrivit instructiunilor de utilizare ale acestora.

Art.139.

Umflarea cauciucurilor, incarcarea amortizoarelor trenului de aterizare, a acumulatoarelor, se

vor face dupa instructiile speciale intocmite de serviciul tehnic al Aeroclubului Romaniei.

Art.140.

Se interzice folosirea scarilor si a platformelor mobile de lucru, caprelor, calelor si alte

asemenea, daca sunt defecte sau alunecoase (cu depuneri de unsori sau gheata).

Art.141.

Se interzice radiotehnicienilor si radiotelegrafistilor sa lucreze fara luarea tuturor masurilor

de securitate impuse de electrosecuritate in instalatii, aparate si masini electrice.

Art.142.

Se interzice folosirea lampilor electrice portative la o tensiune mai mare de 24V in ateliere,
iar la lucrarile de intretinere a avioanelor pe pista de 12V.

MASURI TEHNICE PREVENTIVE CU PRIVIRE LA PREGATIREA

ZBORULUI CU MOTOPLANORUL SI PLANORUL
Art.143.

In vederea efectuarii zborurilor comandantul de aeroclub este obligat sa controleze daca

personalul navigant cuprins in Ordinele de misiune cunoaste perfect notite tehnice de
functionare si utilizare a aeronavei pe care este chemat sa zboare, manevrarea, functionarea si
folosirea tuturor mijloacelor de la bordul aeronavei, precum si cunoasterea regulamentului de
zbor si instructiunile de securitatea navigatiei aeriene.

Art.144.

De asemenea, in orice misiune in afara aerodromului, conducatorul unitatii de zbor va

controla cunoasterea si aplicarea de catre echipaj a instructiunilor in vigoare cu privire la
securitatea navigatiei aeriene si circulatia aeriana si in special daca pilotul cunoaste itinerarul,
daca si-a pregatit harta de ruta, daca cunoaste pozitia si consemnele speciale ale tuturor
aerodromurilor si terenurilor care se gasesc la o distanta de 15-20 km in dreapta si in stanga
itinerarului, daca cunoaste indicativele si frecventele cu care va lucra in acest zbor, daca
buletinul meteorologic este cunoscut si daca cunoaste masurile ce trebuie luate in conditii
meteorologice grele de zbor.

Art.145.

Rularea planorului sau a motoplanorului la punctul de zbor se permite numai dupa ce pilotul
impreuna cu mecanicul terestru au efectuat un control amanuntit al intregii aeronave, si
17

numai dupa ce s-au convins ca aeronava se afla in situatia ca poate efectua zborul pentru care
a fost pregatita in deplina securitate. Controlul se va face sistematic, conform prescriptiilor
tehnice in vigoare ale aeronavei, celulei, precum si a echipamentelor si instalatiilor de bord.
Cu ocazia verificarii bunei stari si a functionarii diverselor organe de comanda ale aeronavei,
daca se constata ca acestea opun rezistenta in manevrarea lor nu vor fi fortate chemandu-se in
acest scop organul de control tehnic pentru depistarea cauzei.
Art.146.

Tot pentru asigurarea zborului, mecanicul REAB va controla ianinte de zbor starea de
functionare a intregii aparaturi de bord si radio.

Art.147.

Fara remedierea defectelor constate se interzice decolarea aeronavei.

Art.148.

Personalul navigant va fi echipat pentru zbor in raport cu natura zborului, anotimpului si

altitudinii la care se executa misiunea de zbor, precum si in functie de constructia aeronavei
(inchis, deschis sau incalzit in interior).
In acest sens comandantul de aeroclub este obligat sa controleze si sa indrume felul cum
trebuie sa se echipeze personalul navigant pentru zbor.

Art.149.

Punerea parasutei este obligatorie, deasemeni in zborurile de incercare si experimentare

tehnica.
Chingile parasutei vor fi bine ajustate dupa talia purtatorului si bine zavorate.
Personalul respectiv trebuie sa cunoasca folosirea parasutei, iar instructorul trebuie sa
controleze daca manevrarea ei este cunoscuta de sportivi.

Art.150.

In zborurile de durata prevazut la inaltimi mari, peste 4.000 m, aeronava va fi prevazuta cu

masti individuale de oxigen.

MASURI PRIVIND PREGATIREA MOTOPLANORULUI PENTRU

ZBOR
Art.151.

Controlul comenzilor, aparaturii de bord, a statiei de radio si a instalatiei de oxigen (pentru

zboruri la peste 4.000 m altitudine), este permisa numai daca la postul de pilotaj se afla un
pilot sau un mecanic calificat pentru aeronava respectiva.

Art.152.

Nu se permite pornirea motorului la motoplanor daca la rotile lui nu sunt puse cale. Atunci
cand motoplanorul nu se gaseste pe un aerodrom si nu are cale, acestea vor fi improvizate din
materiale ce se gasesc pe teren. Pornirea si incercarea motorului la sol a motoplanorului este
permisa numai daca la postul de pilotaj se afla un pilot sau un mecanic calificat pentru
aeronava respectiva.

Art.153.

Se interzice folosirea calelor care, pentru scoaterea lor cand elicea se roteste, pun pe mecanic
intr-o situatie periculoasa. Calele vor fi prevazute cu dispozitive (lant sau funie cu maner),
care sa permita tragerea lor de sub roti de la distanta (in afara campului de rotire a elicei).
18

Art.154.

Pilotul sau mecanicul care se afla la postul de pilotaj va controla in permanenta daca pozitia
contactului se gaseste la taiat, afara de cazul cand se porneste motorul. Personalul care
porneste motorul va cunoaste in mod desavarsit operatiile pe care le are de facut, precum si
semnalele si expresiile conventionale intrebuintate, ce se folosesc cu aceasta ocazie.

Art.155.

La pornirea motorului, daca aceasta nu se poate face decat tragand la elice cu mana, servantul
(mecanicul), care executa aceasta manevra va fi instruit in mod special pentru a cunoaste bine
manevra si va fi foarte atent la executarea ei. El va observa ca:
- hainele sau fularul sa nu fluture si sa fie bine stranse pe corp;
- sa nu-l incurce parul, sapca sau boneta de pe cap;
- pamantul sa nu fie alunecos;
- sireturile incaltamintei sa-i fie prinse ca sa nu calce pe ele.

Art.156.

La pornirea motorului tragand la elice cu mana se va observa urmatoarele:

a) cel ce trage la elice (tragator) nu va pune mana pe pala elicei decat dupa ce cel din
cabina a anuntat taiat, iar tragatorul a confirmat taiat;
b) tragatorul raspunde taiat si incepe sa traga la pala in sensul de rotire al elicei pentru
aspiratie;
c) in tot timpul cand se trage la pana elicei, tragatorul va avea grija ca pozitia corpului sa
nu fie in planul de rotire a elicei;
d) in timpul aspiratiei, pilotul sau mecanicul de la postul de pilotaj, dupa ce aseaza maneta
de gaze in pozitia plin gaze, scoate mana stanga afara pe parbriz, iar cu dreapta face
injectia corespunzatoare de benzina;
e) dupa efectuarea aspiratiei, tragatorul anunta preparat, pilotul din cabina reduce
maneta de gaze si raspunde preparat;
f) dupa primirea raspunsului de preparat tragatorul mai da o pala de elice (cel din
cabina va scoate si mana dreapta pe parbriz);
g) tragatorul anunta atentie, in momentul cand a ajuns pala elicei in pozitia cea mai
convenabila pornirii;
h) pilotul din cabina raspunde atentie, insa sta tot cu mainile afara;
i)dupa primirea raspunsului de atentie tragatorul trage ultima pala si se retrage la varful
planului stang anuntand contact. Se interzice categoric degajarea in fata elicei;
j) pilotul din cabina nu va pune mana pe contact, decat dupa ce a auzit cuvantul contact
si l-a vazut pe tragator retras la varful planului stang;
k) in timpul pornirii motorului, nu trebuie sa se gaseasca nici o persoana in fata elicei.
Persoanele care se gasesc langa avion nu au voie sa vorbeasca cu personalul care face
pornirea, pentru a nu le distrage atentia si provoca incurcarea raspunsurilor pe faza de
pornire;
l)daca motorul nu a pornit, tragatorul nu se apropie de elice decat in momentul cand a
primit raspunsul taiat.
Operatiile de pornire se repeta dupa regulile de mai sus, pana la pornirea motorului.

19

Art.157.
Art.158.

Raspunderea pentru producerea eventualelor incidente sau accidente de pornire, care decurg
din nerespectarea intocmai a art. 152, 154, 155 si 156 din prezentele instructiuni, revine
pilotului sau mecanicului ce se afla la postul de pilotaj.
Se interzice pornirea unui motor atunci cand in curentul produs de elicea acestuia se afla un
alt avion sau obiecte ce pot fi antrenate de curentul de aer, sau cand praful ridicat de curentul
de aer poate fi dirijat spre hangare spre alte avioane sau spre anumite materiale.

Art.159.

La pornirea motorului motoplanorul, se vor gasi la sol extinctoare pentru stingerea unui
eventual incendiu la motor. Daca la motor in caz de incendiu au fost folosite extinctoarele cu
substante chimice, acide sau corozive, care provoaca coroziunea materialului, motorul va fi
din nou pus in functiune numai dupa ce toate piesele care au venit in contact cu aceste
substante au fost bine curatate.

Art.160.

Se interzice urcarea sau coborarea din motoplanor in timpul incercarii motorului.

Art.161.

Incalzirea si incercarea motorului la motoplanor ianinte de decolare este obligatorie.

Art.162.

Este interzisa pornirea in mod obisnuit a motorului motoplanorului folosind acumulatoarele

de bord. Acestea vor fi folosite numai daca nu exista alt mijloc de pornire.

Art.163.

Dupa pornirea motorului, cu bateria de aerodrom, trasportul acesteia in urma decuplarii de la

avion, nu se va face prin fata avionului.

Art.164.

Daca in timp ce se incearca motorul, acesta se opreste, este obligatoriu sa se taie imediat
contactul.

Art.165.

Se interzice lucrul la motor, dupa pornirea lui, ca de exemplu: reglajul debitul de benzina si
ulei, verificarea functionarii agregatelor, eliminarea scurgerilor si alte asemenea operatii.

Art.166.

Daca dupa un aterizaj fortat pilotul singur la bord se gaseste in situatia de a porni motorul
neavand pe nimeni la postul de pilotaj, el va lega mansa in pozitia de coborare, va bloca
maneta de gaze la cea mai mica turatie de pornire si va instruit cateva ajutoare mai potrivite,
dintre oamenii care se gasesc pe teren , care vor tine de planuri. Instructajul va consta in
urmatoarele:
a) modul de tinere a planului.
b) felul de degajare in afara planurilor in urma pornirii motorului.

MASURI DE SECURITATE LA SOL SI IN ZBOR

a) La rulare si la decolare
20

Art.167.

Dupa pornirea motorului, se interzice rularea pentru decolare, daca pilotul a observat o cat de
mica anomalie in functionarea celulei, motorului sau a echipamentului de zbor.

Art.168.

Scoaterea calelor de la roti, in vederea rulajului, se va face numai la comanda pilotului.

Art.169.

Inainte de a incepe rularea, se va strange intregul utilaj din jurul avionului, care a fost folosit
la pregatirea lui pentru zbor.

Art.170.

Se interzice rularea motoplanorului pe pamant cu o viteza mai mare decat cea prescrisa,
precum si depasirea altor aeronave in cursul rulajului, daca organul de trafic al trenului de
zbor nu a dat dispozitii pentru depasire.
Agatarea de motorplanor a servantilor in timpul rulajului se interzice.

Art.171.

Decolarea se va executa de regula in mod normal cu vant de fata. Decolarea cu cant de coada
sau lateral se va face in functie de caracteristicile tehnice ale motoplanorului si cu aprobare
speciala data de conducatorul zborului.

Art.172.

Se interzice decolarea motoplanorului acoperit cu zapada, gheata sau bruma, pe fuselaj si

aripi, inainte ca acestea sa fi fost inlaturate.

Art.173.

In cazul unei decolaride pe un teren necunoscut, pilotul va controla personal intreaga

portiune a pistei pe care va rula.

Art.174.

Daca decolarea cu vant de fata nu este posibila, din cauza lungimii mici a benzii de zbor,
pilotul in mod exceptional poate alege o alta banda de teren mai lunga, chiar daca vantul bate
din spate (fara mare intensitate). Intotdeauna cand vantul este slab, pilotul va alege banda de
decolarea cea mai favorabila (ca stare a terenului, lungime si degajare). Determinarea sau
aprecierea pe teren a lungimii necesare benzii de decolare, se face pe raspunderea pilotului,
in functie de posibilitatile avionului si potrivit instructiunilor de utilizare, natura si starea
solului, altitudinea lui si conditiile meteorologice.

Art.175.

Daca motoplanorul are o pana la motor, in timpul rulajului pentru decolare, pilotul va reduce
motorul. Daca avionul risca sa intre pe teren impropriu sau cu obstacole, pilotul va frana si la
nevoie va actiona puternic palonierul, pentru a-l face sa vireze pe aerodrom ca sa evite
ciocnirea cu obstacolele. In cazul unei ciocniri inevitabile, se va taia contactul cu
magnetouri si general electric.

Art.176.

Daca motoplanorul are o pana neta la decolare, atunci cand a luat inaltime, pilotul va taia
contactul, va pune elicea in pas drapel si va ateriza strict inainte, de preferinta cu trenul de
aterizaj escamotat.

Art.177.

Se interzice decolarea unui avion pentru zborul la inaltime mai mare de 4.000 m daca
personalul de la bord nu este echipat cu inhalatoare de oxigen, sau daca avionul nu are cabina
etansa cu aer conditionat.

21

Art.178.

Se interzice decolarea unui avion pentru zborul care se efectueaza la o distanta de peste 30
km de aerodromul de plecare daca nu are la bord: busola compensata, tabela de corectia
deviatiei, ces, alimentarea necesarea cu combustibil, plus rezerva de navigatie, harta regiunii
de zbor si buletinul meteo.

Art.179.

Se interzice decolarea unui avion daca conditiile meteorologice pe ruta nu sunt

corespunzatoare efectuarii zborului pentru tipul de aeronava respectiva cat si fata de
calificarea echipajului.

Art.180.

Se interzice decolarea unui avion care zboara in afara zonei de aerodrom, daca vizibilitatea
orizontala si plafonul sau vantul nu corespund minimelor pilotului si aeronavei respective.

Art.181.

Se interzice decolarea in conditii de zbot instrumental, daca aeronava nu este echipata cu

aparatura corespunzatoare.

Art.182.

Se interzice decolarea de pe un aerodrom, a unui avion care pleaca la vedere si sa aterizeze

pe aerodromul de destinatie dupa apusul soarelui, daca aeronava nu este echipata pentru zbor
de noapte.

b) In timpul zborului, la coborare in aterizare

Art.183.

Se interzice executarea in zbor a manevrelor bruste, permise numai pentru evitarea unui
accident sau incident.

Art.184.

Se interzice acrobatia aeriana daca pilotul nu are aprobarea s-o execute.

Art.185.

Se interzice intrarea in nori pentru pilotii care n-au calificare de zbor fara vizibilitate si
pentru aeronavele care nu sunt dotate cu aparatura de zbor corespunzatoare.

Art.186.

Zborul la veedre este interzis sub minimele stabilite in regulamentele de zbor in vigoare.

Art.187.

Se interzice zboruri in nori de furtuna, turbulente excesive si grindina.

Art.188.

Daca fenomenele meteorologice periculoase nu pot fi ocolite prin modificarea rutei sau
inaltimii de zbor, pilotul este obligat sa scoata fara intarziere aeronava din regiunea
periculoasa de zbor si sa se intoarca la aerodromul de decolare sau sa aterizeze pe cel mai
apropiat aerodrom. In acest caz pilotul singur ia hotararea si o anunta C.Z.-ului care este
obligat sa ia toate masurile pentru a ajuta pilotul sa scoata aeronava din regiunea periculoasa
in conditii de securitate.

Art.189.

Se interzice aruncarea din aeronava a unor obiecte ce pericliteaza securitatea zborului,

precum si schimbarea locului in interiorul avionului in timpul zborului.
22

Art.190.

In zbor se vor evita stolurile de pasari.

Art.191.

Pentru zborul peste apa intinsa echipajul trebuie prevazut cu centuri sau veste de salvare.

Art.192.

Se interzice scoaterea trenului de aterizare in timp ce aeronava se gaseste in viraj.

Art.193.

Aterizarea cu vant de fata este obligatorie, singurele derogari permise fiind acelea indicate de
teul fix.

Art.194.

Pilotul va ateriza pe aerodromuri desfundate sau inzapezite numai dupa ce va face cel putin
1-2 ture de pista, pentru a observa starea solului si pentru a constata ca aterizajul nu este
interzis. Aterizajul se va face cu flapsuri (in viteza minima) si fara folosirea franelor.

Art.195.

Pentru efectuarea unui nou tur de pista in cazul aterizajului pilotul va respecta instructiunile
de exploatare ale aerodromului respectiv, instructiunile de tehnica pilotajului si normele de
utilizare a aeronavei respective.

Art.196.

Aterizajul fortat pe un teren necunoscut se va face intotdeauna cu viteza redusa iar redresarea
atunci cand trenul de aterizaj nu este escamotat trebuie sa se faca cu 30 cm mai sus si cu
contactul taiat pentru protejarea palelor elicei. Peste culturi redresarea se va face normal,
socotindu-se culturile ca teren de aterizare. Daca terenul este impropriu sau pe apa, pilotul va
ateriza numai cu trenul de aterizaj excamotat, in cazul unui aterizaj fortat, pe un teren cu
brazde pronuntate, pilotul va ateriza in sensul longitudinal al brazdelor, chiar daca vantul bate
din coasta, in cazul unei aterizari fortaate pe un teren necunoscut sau pe apa cand ceata este
densa pana la sol, noaptea sau in conditii meteorologice grele, viteza de coborare a aeronavei
se va reduce la limita, trenul de aterizaj se va excamotat, flapsurile bagate in scopul de a
atenua contactul cu solul.

Art.197.

Se interzice folosirea de sigurante supradimensionate la aparatura radio si la instalatia

electrica a aeronavei.

Art.198.

Se interzice fumatul in avion.

DUPA ZBOR
Art.199.

Dupa orice zbor si cu deosebire dupa zborurile de durata sau care au cerut materialului
eforturi deosebite, se va efectua controlul aeronavei prescris de reglementarile in vigoare.
23

Art.200.

Echipajul va consemna in carnetul de bord al aeronavei, toate defectele de functionare

constate si le va aduce in scris la cunostinta personalului tehnic responsabil, in vederea
remedierii lor.

Art.201.

Motoplanoarele vor fi adapostite intotdeauna cand este posibil in hangare, daca in mod nevoit
vor fi parcate sub cerul liber ele vor fi protejate cu huse, li se vor bloca comenzile si vor fi
ancorate.

Art.202.

Motoplanorul va fi parcat, intretinut, revizuit si reparat in raport cu numarul orelor de zbor

efectuate si starea lui, conform instructiunilor tehnice de folosire ale tipului respectiv de
avion. Aceste instructiuni vor fi respectate intocmai in vederea prevenirii oricarei defectiuni
in zbor care ar putea fi o cauza producatoare de accidente.

Art.203.

Este interzisa atingerea partilor metalice ale aeronavei dupa aterizare inainte de a se verifica
daca colectoarele de scurgere a electricitatii statice la pamant fac contact cu solul.

MASURI DE SECURITATE PE AERODROM

Art.204.

Personalul aeronautic civil din trafic precum si personalul tehnic de aerodrom (de pista si de
atelier) va cunoaste si va aplica cu rigurozitate toate instructiunile referitoare la indeplinirea
sarciniilor ce-i revin, precum si pastrarea, utilizarea, verificarea, intretinerea, revizuirea si
pastrarea materialelor de aeronautica pe care le manipuleaza.

Art.205.

In timpul plecarii, sosirii, precum si rularii aeronavelor pe aerodrom, se interzice trecerea

persoanelor si autovehiculelor peste benzile de decolare si aterizare sau de rulaj ale acestuia.

Art.206.

Pe aerodroame si terenuri de aviatie pe care se desfasoara activitatea de instructaj, echipele

de elevi vor sta pe aerodrom grupate pe puncte distincte sub supravegherea unui responsabil.
Este interzis pilotilor sa aterizeze mai aproape de 50 m de pozitia punctului. Intrarea in zona
de lucru a unui aerodrom de scoala a altor aeronave se va face la o inaltime de minimum 500
m. intrarea in zona de lucru a acestor aeronave trebuie anuntata din timp.

Art.207.

Se interzice inceperea unei activitati de zbor, daca pe teren nu exista un starter bine instruit
prevazut cu materialele necesare indeplinirii tuturor activitatilor sale.

Art.208.

Se interzice inceperea unei activitati de zbor de noapte daca pe teren nu exista instalatii de
balizare si de iluminare corespunzatoare.

Art.209.

Orice portiune de aerodrom devenita improprie va fi imediat marcata pe teren si la nevoie

semnalizata motoplanoarelor in zbor. Orice demarare facuta pe aerodrom, precum si orice
24

semne aeronautice amplasate pe aerodrom sau in afara lui vor fi intretinute de unitatea de
zbor care detine trenul, in asa fel ca sa fie vizibile de la sol si din aer. Se va da o deosebita
atentie semnelor si luminilor de balizare a obstacolelor.
Art.210.

Mijloacele indicatoae ale directiei vantului si ale directiei de decolare anterioare vor trebui
mentinute in perfecta stre de functionare pe tot timpul cat pe teren se poate desfasura o
activitate de zbor.

Art.211.

De indata ce se anunta sosire unui motoplanor pe aerodrom, pista de aterizare va fi imediat

degajata de orice avion materiale si personal care s-ar putea gasi pe pista.

Art.212.

Se interzice autorizarea aterizarii unui motoplanor atunci cand aeroclubul espectiv nu

prezinta siguranta necesara, trimitand motoplanului semnale de interdictie prin lansar de
rachete rosii sau prin radio.

Art.213.

Motoplanorul care soseste pe aerodrom se ruleaza spre platforma de stationare, va fi

intampinat de un responsabil care ii va indica amplasamentul si directia pe care se va opri,
prin semnale conventionale.

Art.214.

Se interzice mecanicilor de bord sa ruleze cu motoplanoare, rulajul va fi facut numai de

piloti.

Art.215.

Inaine de inceperea rularii prin impingere a motoplanorului de catre servanti, se va controla

daca acestia sunt in numar suficient si daca stiu de unde sa prinda si cum sa impinga
motoplanorul.

Art.216.

Asezarea motoplanoarelor pe teren in vederea stationarii se face cu fata la vant. Se interzice

sa se lase un motorplanor cu motorul oprit asa fel ca vantul sa-l sufle din spate sau din coasta.
Orice avion care ramane multa vreme pe teren va fi ancorat, se vor bloca comenzile si i se
vor monta husele.

Art.217.

Intre motoplanoarele din hangar se va lasa spatiu suficient de circulatie. Se interzice

depozitarea sau manipularea sub orice forma a benzinei in hangar.

Art.218.

Scurgerile de ulei produse sub motoplanoare in hangar vor fi acoperite cu nisip sau rumegus,
dupa care dupa ce s-a imbibat, va fi evacuat. Sub motoplanoarele care sunt adapostite in
hangar se vor pune tavi pentru colectarea eventualelor scurgeri de ulei sau benzina.

Art.219.

In hangare se interzice folosirea lampii cu benzina, incalzirea cu sobe, precum si utilizarea

iluminarii cu flacara (lampa cu petrol, lumanare, chibrit etc.).

Art.220.

Fumatul in hangare este strict interzis.

Art.221.

Instalatiile electrice si mecanice de forta, lumina si incendiu din hangar, trebuiesa fie in
permanenta in buna stare de functionare in care scop se vor face toate verificarile si
reparatiile periodice.
25

ALIMENTAREA CU BENZINA A MOTOPLANOARELOR

Art.222.
Art.223.
Art.224.

Se interzice alimentarea motoplanoarelor cu benzina, daca aceasta nu se face printr-un filtru

sau printr-o palnie prevazuta cu piele de caprioara.
Alimentarea se face in cantitatea si cu calitatea de benzina si ulei prescrisa de uzina
contructoare, iar organul tehnic al unitatii de zbor va tine seama la stabilirea cantitatii, de
tipul motorului si de anotimp (pentru ulei) de durata zborului si de conditiile atmosferice.

Art.225.

Manipularea benzinei etilate va fi facuta astfel incat sa nu vina in contact cu imbracamintea

si corpul personalului. Carpele sau bumbacul care au servit la stersul benzinei etilate vor fi
distruse prin ardere. In timpul lucrului, personalul va purta in mod obligatoriu echipamentul
de protectie prevazut de legislatia in vigoare. Pielea si imbracamintea, atinse de etil fluid sau
benzina etilata, trebuie spalate cu petrol si apoi cu apa si sapun. In cazul cand benzina etilata
a intrat in ochi, se va consulta neintarziat medicul. Pentru asigurarea protectiei individuale a
celor ce lucreaza cu benzina etilata, se vor mai lua urmatoarele masuri:
- spalarea la intervale cat mai scurte a echipamentului de protectie;
- depozitarea echipamentului de lucru si de strada in dulapuri separate;
- se va face baie intotdeauna dupa terminarea lucrului;
- nu se va fuma in timpul lucrului si inainte de dezbracarea hainelor de lucru si facerea
baii;
- dezbracarea imediata a imbracamintei care a fost stropita cu etil fluid si spalarea pielii in
regiunea respectiva sau bae generala (dupa intensitatea stropirii).

Art.226.

In cazul cand alimentarea motoplanorului se face cu o pompa actionata electric, se vor pune
la pamant prin prize, atat avionul cat si alimentatorul (pompa).

Art.227.

Se interzice in timpul alimentarii avionului:

e) sa se invarteasca elicea sau sa se porneasca motorul;
f) sa se cupleze aprinderea (sa se puna contactul);
g) sa se efectueze lucrari care dau nastere la curent electric in circuitele instalatiilor
avionului;
h) sa se ciocneasca (loveasca) parti metalice ale avionului.

Art.228.

Se va scurge apa din rezervoarele de benzina dupa fiecare alimentare, prin decantare.

Art.229.

La incercarea motoarelor se va face proba folosind benzina din toate rezervoarele care au fost
alimentate.

Art.230.

Rezervoarele de benzina si ulei, demontate de pe avioane, vor fi spalate si controlate inainte

de a fi montate din nou pe motoplanor. Depozitarea lor, inainte de spalare, se va face departe
de locurile obisnuite de trecere, precum si de orice fel de instalatii electrice, care pot produce
scantei.
26

Art.231.

Spalarea rezervoarelor de benzina sau ulei se va face in locuri cu incaperi speciale bine
stabilite dinainte pe teren si indepartate de constructii, instalatii si materii inflamabile.

Art.232.

Incaperile in care se depoziteaza si se spala rezervoarele de benzina sau ulei, vor fi prevazute
cu instalatii corespunzatoare de aerisire.

Art.233.

Rezervoarele de benzina sau ulei, atat inainte cat si dupa spalarea lor, vor fi depozitate cu
orificiile inchise.

Art.234.

Spalarea rezervoarelor care au continut benzina etilata se face mai intai cu benzina neetilata;
cele care au continut benzinaneetilata se vor spala cu multa apa curgatoare sub presiune si
apoi se vor usca cu aer cald sau alcool; spalarea rezervoarelor care au continut ulei se va face
cu petrol.

Art.235.

Piesele de avion sau terenul pe care s-a varsat benzina etilata vor fi degazificate folosindu-se
substante adecvate.

Art.236.

Se interzice manipularea sau intrebuintarea materialelor inflamabile sub orice forma, pana ce
nu se vor lua toate masurile de prevenirea incendiilor confrom normelor PSI.

PRESCRIPTII PENTRU ACTIVITATEA DE PISTA SI DE ATELIER

Art.237.

Se interzice urcarea in motoplanor cu noroi pe incaltaminte. Se interzice in special stergerea

noroiului pe componentele motoplanorului.

Art.238.

Se interzice sa se lucreze la orice parte a avionului cu motorul oprit.

Art.239.

Se interzice folosirea de piese de schimb in afara celor originale pentru reparatii de avion sau
motor, fara aprobarea responsabilului tehnic.

Art.240.

Dupa orice aterizare sau decolare anormala, mecanicul responsabil va controla amanuntit
suspensia trenului de aterizaj, farurile si articulatiile lor, gentile, rotile, franele etc.

Art.241.

Se interzice sa se faca modificari reglajului celulei si motorului ca si sistemelor lui de

functionare, aprindere, curburatie, alimentare si alte asemenea, fara prezenta controlului
tehnic al unitatii.

Art.242.

Dupa fiecare zbor, mecanicul motoplanorului va nota observatiile pilotului asupra defectelor
de functionare survenite in timpul zborului, procedand la remedierea lor sau urmarind aceasta
operatie, in cazul can ea nu-i revine.
In timpul remedierii imediate a defectelor semnalate si a bunei stari, dupa fiecare zbor,
mecanicul motoplanorului va efectua controlul regulamentar dupa zbor, conform instructiunilor
tehnice si in special va proceda la o verificare generala si sumara a celulei si a motorului in
ordinea urmatoare:

27

trenul de aterizaj, aripile, fuselajul, ampenajul, comenzile, instrumentele de bord, starea

exterioara a organelor motorului si accesoriilor, fixarea lor, scapari de ulei si benzina. Se
vor controla in mod special conform instructiunilor tehnice ale avionului respectiv:
e) filtrele de benzina, ulei si apa, care vor fi curatate de impuritati;
f) distribuitoarele, care se curata cu o carpa muiata in ulei;
g) presiunea in cauciucuri;
h) etanseitatea conductelor de benzina, ulei si apa, precum si a rezervoarelor
respective.

Art.243.

Demontarea motorului si elicei se va face numai cu utilajul special prevazut pentru tipul
respectiv.

Art.244.

Ridicarea motoplanorului pe cricuri pentru lucrari tehnice sub cerul liber se va face numai
atunci cand viteza vantului nu pericliteaza securitatea avionului.
Cricul pentru ridicarea avionului se va aseza vertical pe un loc neted si tare.

Art.245.

Umflarea cauciucurilor, incarcarea amortizoarelor trenului de aterizare, a acumulatoarelor, se

vor face dupa instructiile speciale intocmite de serviciul tehnic al Aeroclubului Romaniei.

Art.246.

Se interzice folosirea scarilor si a platformelor mobile de lucru, caprelor, calelor si alte

asemenea, daca sunt defecte sau alunecoase (cu depuneri de unsori sau gheata).

Art.247.

Se interzice radiotehnicienilor si radiotelegrafistilor sa lucreze fara luarea tuturor masurilor

de securitate impuse de electrosecuritate in instalatii, aparate si masini electrice.

Art.248.

Se interzice folosirea lampilor electrice portative la o tensiune mai mare de 24V in ateliere,
iar la lucrarile de intretinere a avioanelor pe pista de 12V.

MASURI PRIVIND REMORCAJUL PLANOARELOR CU AERONAVE SI

CU AUTOMOSOARE
A. GENERALITATI
Art.249.
Pilotul la preluarea planorului de la mecanicul responsabil va face un control vizual exterior
(marsul) si interior al planorului vizand urmatoarele:
a) starea coifului;
b) starea cupolei de plexiglas;
c) inchiderea, deschiderea, siguantarea manetei de largare;
d) starea invelisului si imbinarilor nituite;
e) starea trenului de aterizare;
f) se controleaza aparatele de bord si se regleaza altimetrul.
B. MASURI PRIVIND REMORCAJUL PLANOARELOR CU AERONAVE, MASURI DE
SECURITATE LA SOL SI IN AER
Art.250.
In functie de greutatea pilotilor, se amplaseaza in casetele de pe podeaua postului de pilotaj
din fata, cantitatea de plumb necesara.
28

Art.251.

Dupa legarea si ajustarea centurilor se va actiona mansa si palonierul verificand functionarea

normala si fara agatari.

Art.252.

Clansarea cablului de remorcaj se va face la declansatorul din botul planorului. Pilotul va

cere ajutorului care efectueaza clansarea sa incerce printr-o tractiune energica daca clansarea
este sigura si va cere asezarea aripilor la orizontala.

Art.253.

Pentru orice neregula constatata, pilotul are obligatia sa anunte mecanicul responsabil si sa
nu plece la zbor pana nu se remediaza toate neregulile constatate.

Art.254.

In timpul rulajului de decolare se va asigura mentinerea orizontalitatii aripilor si a directiei

planorului

Art.255.

Viteza optima in remorcaj este de 110-115 km/h.

Art.256.

Dupa dezlipire se va mentine pozitia corecta in spatele avionului remorcher si odata cu

intrarea in regim constant de urcare se corecteaza pozitia compresorului pentru a avea o forta
convenabila la manse si apoi se poate excamota trenul de aterizare.

Art.257.

La declansare manerul declansatorului va fi actionat pana la capatul de cursa, iar pilotul va

zbura pe aceeasi traiectorie cu avionul remorcher si nu va incepe evolutiile decat dupa ce s-a
convins de dezlipirea cablului de remorcaj.
C. MASURI PRIVIND REMORCAJUL PLANOARELOR CU AUTOMOSORUL

Art.258.
Art.259.

D. GENERALITATI
Prezentele instructiuni se adreseaza tuturor angajatilor autorizati pe meserii, care deservesc
automosoarele.
Automosorul este un echipament de tractare montat pe un autosasiu, prevazut cu tamburi de
infasurare a cablului, actionati de un motor prin intermediul unui cuplaj hidraulic si al unei
transmisii mecanice. Comanda echipamentului se face dintr-un post de comanda situat pe
autosasiu, prevazut cu scaun, manete si aparatura de masura si control.

E. MASURI DE SECURITATE PRIVIND ASIGURAREA TRASEULUI

Art.260.
Intre automosor si planor(le) de remorcat sa fie asigurat un spatiu liber in functie de terenul
de zbor, intre 600 m, 800 m, 2.000 m sau 3.000 m.
Art.261.

Se interzice tractarea planorului(lor) atunci cand pe lungimea traseului exista pericolul ca alte
aeronave, persoane, autovehicule, biciclisti sau animale sa intersecteze traiectoria cablurilor.

Art.262.

La inceputul activitatii de remorcare se vor monta pe toata lungimea traseului pancarte de

avertizare si de interzicere, specifice acestei activitati, in afara balizajului terenului de zbor.
F. MASURI DE SECURITATE IN EXPLOATARE
29

Art.263.
Art.264.

Art.265.
Art.266.

Legatura intre punctul de dirijare si de comanda al zborului se va tine prin radio, sau cu
fanioane, de personal bine instruit in folosirea si manuirea acestor doua tipuri de semnalizari.
Semnalizarea cu fanioanele albe se face astfel:
- pentru intinderea cablului, agitandu-se fanionul stanga-dreapta in fata-sus;
- pentru cablu intins se tine fanionul la orizontala lateral;
- pentru inceperea tractiunii se agita fanionul stanga-dreapta;
- in caz de pericol se semnalizeaza prin cerc cu fanionul in fata;
Exploatarea automosorului se va face numai de personal bine instruit si autorizat in acest
scop.
Este interzisa tractarea planoarelor cu automosorul in urmatoarele situatii:
- cand motorul nu a atins regimul termic recomandat in cartea tehnica;
- cand motorul este supraincalzit;
- cand motorul are mers neregulat sau nu se accelereaza progresiv la proba in gol;

Art.267.

In timpul remorcajului in cabina de comanda a automosorului nu va sta decat remorcherul

autorizat si un remorcher in pregatire.

Art.268.

Personalul de intretinere si interventie cu exceptia personalului de la art. 267 pot stationa in

zona acestuia in timpul functionarii automosorului numai in cabina soferului autovehiculului
sau lateral 15 m (minim) spre fata autovehiculului.

Art.269.

In afara prezentelor instructiuni

se vor respecta toate normele, reglementarile si
instructiunile in vigoare privind securitatea lansarilor cu automosorul, deasemeni
instructiunile de securitate a muncii si PSI.

Art.270.

La primirea comenzii de lansare se apasa energic pedala de ambreiaj si apoi se cupleaza cu

ajutorul manetei, cupla corespunzatoare cablului "ROSU" sau "ALBASTRU", comanda
semnalizata pe tabloul de bord prin aprinderea lampii de semnalizare corespunzatoare.

Art.271.

Aparatele de bord se vor urmari simultan cu evolutia planorului si cu bobinarea cablului pe

tambur.

Art.272.

La primirea comenzii de start, se elibereaza lent pedala de ambreiaj, apoi se apasa progresiv
dar rapid pedala de acceleratie pana la obtinerea vitezei maxime indicata de vitezometrul
corespunzator cablului ce se infasoara pe toba.

Art.273.

Este interzisa cuplarea tamburului in timpul rotirii cuplajului cu gheare, pozitia corecta de
cuplare intre cuplajul de pe tambur si cuplajul culisant realizandu-se prin tatonarea pedalei de
ambreiaj.

Art.274.

Este interzisa actionarea cuplajului cu gheare inainte de apasarea pedalei de ambreiaj.

30

Art.275.

In cazul unei blocari a dispozitivului de declansare a cablului de la planor, la atingerea unui

unghi de 80-85 grade, facut de cablul de tractare cu planul orizontal, se va apasa rapid
ambreiajul si se va actiona prompt si energic pentru taierea cablului de tractare respectiv.
Dupa taierea cablului se actioneaza frana.

Art.276.

Dupa amplasarea automosorului, in punctul stabilit, se opreste motorul autosasiului, se trage

frana de mana, se cupleaza schimbatorul de viteze in treapta a II-a de mers inainte si se
instaleaza in spatele rotilor din fata, considerand directia de mers inainte a autosasiului, doua
cale de roata, obisnuite, existente in dotarea autosasiului pentru a porni in panta in conditii
foarte grele.

Art.277.

Mecanicul manevrant sau manevrantul accede pe scara prevazuta in zona postului de

comanda, va debloca apoi pasarelele si le va rabate pentru a realiza caile de acces.

Art.278.

Se depliaza elementele componente ale carcasei de protectie, care se monteaza in pozitia de

functionare si se rigidizeaza cu elementele prevazute.

Art.279.

Se deblocheaza franele ambilor tamburi de infasurare a cablurilor, apoi se rabateaza capacele

din zona de depozitare a capetelor de cablu cu inel de cuplare, parasuta si siguranta de
sarcina maxima, care se aseaza pe sol la o distanta convenabila, in vederea cuplarii la baza
post-cablu a mijlocului de transport care urmeaza sa le depplaseze spre linia de start.

Art.280.

Se verifica pozitia armat a dispozitivelor de taiere a cablurilor cu ghilotina si pozitia decuplat

a manetelor de actionare a cuplelor cu gheare.

Art.281.

Se asteapta incalzirea motorului automosorului pana la indicatia acesteia pe termometrul de

bord.

Art.282.

In scopul evitarii incidentelor la lansarea planoarelor cu automosorul se va denumi cablul

aflat in partea stanga a aparatului automosorului asezat pe scaunul postului de comanda,
cablul "ROSU", iar cablul aflat in partea dreapta a operatorului,cablul "ALBASTRU".

Art.283.

Ajutorul care executa clansarea va verifica corectitudinea operatiei tehnice efectuate prin
tractiune pe cablu.

Art.284.

Este interzisa intiderea cablurilor in vederea unei noi lansari cu o bara mai scurta de 2,5 m
montata pe mijlocul de transport ce efectueaza aceasta operatie.

Art.285.

Se va urmari, dupa recuperarea cablului ce a servit la prima lansare, ca acesta sa nu

intersecteze cablul ce urmeaza a fi utilizat la tractarea planorului in lansarea urmatoare.

Art.286.

Cablurile care folosesc la automosor trebuie sa corespunda ca forma si dimensiuni si sa

satisfaca conditiile prevazute de reglementarile tehnice in vigoare, deasemeni sa fie prevazute
cu inel tip "TOST".

Art.287.

Cablurile rupte se vor matisa numai de persoane calificate in acest sens.

31

Art.288.

Nu se admit in exploatare cabluri cu mai mult de 3 matisari pe o lungime de una suta de

metri a acestuia.

Art.289.

Este interzisa interventia, in sensul repararii sau intretinerii automosorului de catre persoane
neautorizate sau efectuarea oricaror operatii in timpul functionarii automosorului.

Art.290.

Aeroclubul detinator de automosoare este obligat prin reprezentantii sai autorizati sa mentina
permanent in perfecta stare de functionare instalatiile si dispozitivele de securitate a muncii si
PSI, neadmitand nici o descompletare a acestora.

G. MASURI DE SECURITATE LA SOL SI IN AER LA RULARE SI LA DECOLARE IN

REMORCAJ CU AUTOMOSORUL
Art.291.
La inceputul rulajului pilotul mentine pozitia orizontala a fuselajului impigand usor de
mansa.
Art.292.

Dupa dezlipire, pilotul mentine planorul in aceeasi pozitie orizontala pana cand viteza creste
la 80-85 km/h, dupa care revine cu mansa spre mijloc, imprimandu-se planorului panta
accetuanta la urcare.

Art.293.

Viteza optima in timpul urcarii este de 100 km/h.

Art.294.

Declansarea automata se produce la atingerea unghiului de cca. 75 grade fata de automosor.

Art.295.

Declansarea comandata se poate executa in orice moment al lansarii cand pilotul considera
necesar acest lucru, actionandu-se comanda declansatorului 9maner galben) prin tractiune
pana la capatul cursei.

Art.296.

H. MASURI DE SECURITATE IN TIMPUL ZBORULUI LA COBORARE SI LA

ATERIZARE
Se interzice executarea in zbor a manevrelor bruste permise numai pentru evitarea unui
accident sau incident.

Art.297.

Se interzice acrobatia aeriana daca pilotul nu are aprobarea sa o execute.

Art.298.

Se interzice intrarea in nori pentru pilotii care nu au calificare de zbor fara vizibilitate, pentru
planoarele care nu sunt dotate cu aparatura de zbor corespunzatoare.

Art.299.

Planorul este admis sa execute zbor in nori daca nnu contravine reglementarilor nationale si
daca este echipat cu cel putin urmatoarele aparate:
- vitezometru;
- indicator de viraj si glisada;
- altimetru;
- busola;
- variometru.
32

Art.300.

In timpul zborului in nori se vor evita zonele de givraj, turbulente excesive si grindina.

Art.301.

In zbor se vor evita stolurile de pasari.

Art.302.

Pentru zborul peste apa intinsa, echipajul planorului va fi prevazut cu centuri sau veste de
salvare.

Art.303.

Pilotul planorului in situatii deosebite poate executa aterizarea cu trenul neescamotat

respectand urmatoarele conditii:
a) dupa punerea planorului pe directia de aterizare, va braca valetul in pozitia +3 (bracaj +15
grade);
b) cu frana complet scoasa avand viteza de 100 km/h si minima de 85 km/h;
c) regland compensatorul pentru a avea un efort convenabil pe mansa si ajustand panta de
apropiere prin manevrarea usoara si progresiva a franelor aerodinamice.

Art.304.

Pilotul va ateriza pe aerodromuri desfundate sau inzapezite numai dupa ce va face cel putin
1-2 ture de pista, pentru a observa starea solului si pentru a constata ca aterizajul nu este
interzis. Aterizajul se va face cu flapsuri (in viteza minima) si fara folosirea franelor.

Art.305.

Aterizajul pe un teren necunoscut se va face intotdeauna cu viteza redusa.

Peste culturi redresarea se va face normal, socotindu-se culturile ca teren de aterizare.
Daca terenul este impropriu, pilotul va ateriza numai cu trenul de aterizare escamotat.
In cazul unui aterizaj fortat, pe un teren cu brazde pronuntate pilotul va ateriza in sensul
longitudinal al brazdelor chiar daca vantul bate din coasta.
In cazul unei aterizari fortate pe un teren necunoscut sau pe apa, cand ceata este densa
pana la sol sau in conditii meteorologice grele, viteza de coborare a planorului se va reduce la
limita, trenul de aterizare se va lasa escamotat, flapsurile bagate in scopul de a atenua contactul
cu solul.

I. MASURI DE SECURITATE DUPA ZBOR

Art.306.
Dupa orice zbor si cu deosebire dupa zborurile de durata sau care au cerut materialului
eforturi deosebite, se va efectua controlul planorului prescris in regulamentele in vigoare.
Art.307.

Echipajul va consemna in carnetul de bord al planorului toate defectele de functionare

constatate si le va aduce in scris la cunostinta personalului tehnic responsabil in vederea
remedierii lor.

Art.308.

Planoarele vor fi adapostite intotdeauna, cand este posibil, in hangare, daca in mod nevoit vor
fi parcate sub cerul liber vor fi protejate cu huse, li se vor bloca comenzile si vor fi ancorate.

Art.309.

Planorul va fi parcat, intretinut, revizuit si reparat in raport cu numarul orelor de zbor

efectuate si starea lor, conform instructiunilor tehnice. Aceste instructiuni vor fi respectate
intocmai in vederea prevenirii oricaror defectiuni in zbor care ar putea fi o cauza
producatoare de accidente.

33

Art.310.

Curatirea cupolei planorului se va face prin spalare cu apa folosind un burete, pentru uscare
se va folosi numai pielea de caprioara.

Art.311.

Suprafetele vopsite ale planorului pot fi mentinute lucioase prin spalare cu apa sau detergenti
neutri, utilizandu-se pielea de caprioara.

J. MASURI DE SECURITATE PRIVIND TRANSPORTUL IN REMORCA A

PLANOARELOR
Art.312.
Pentru a se asigura transportul in bune conditii se recomanda urmatoarele:
a) daca se utilizeaza cale profilate pentru rezemarea fuselajului, acestea vor fi pozitionate in
dreptul unor panouri;
b) pentru asigurarea fuselajului se va folosi una din cele doua perechi de bolturi cilindrice;
c) daca se pliaza stabilizatorul in lungul derivei, se va utiliza roata de manevra si se va asigura
stabilizatorul cu chinga din dotarea planorului;
d) aripile se transporta in pozitie verticala, cu botul de atac in jos. Ca puncte de sprijin se pot
folosi capetele de lonjeroane si o cala profilata, pozitionata la 2/3 din lungimea aripii.
Art.313.

In timpul transportului comanda franei aerodinamice va fi trecuta peste punctul mort.

Art.314.

Suprafetele de comanda se vor fixa impotriva miscarii libere.

Art.315.

Piesele din sistemele de comenzi, care prin miscare pot afecta structa, vor fixa fixate.

Art.316.
Art.317.

K. INSTALATIA DE OXIGEN DE PE PLANOR

Instalatia de oxigen este de tip plaman artificial cu debit intermitent.
Este absolut obligatoriu ca inainte de zbor sa se verifice:
- presiunile din butelii;
- functionarea indicatorului de curgere;
- etansarea mastii pe fata;
- functionarea pe 100% oxigen si pe presiune de siguranta;
- functionarea butoanelor sa fie lina si usoara;

Art.318.

Este obligatoriu ca la decolare sa se plece cu robinetele buteliilor complet deschise.

Art.319.

Este obligatorie punerea mastii de oxigen pe fata la inaltime mai mare de 3.000 m si cand
zborul depaseste 30 minute.

Art.320.

Este obligatorie punerea mastii de oxigen pe fata la inaltime mai mare de 3.600 m indiferent
de durata zborului.

Art.321.

In timpul zborului se vor urmari:

- functionarea indicatorului de curgere in ritm cu respiratia;
- presiunea din butelii, care nu trebuie sa scada dub 21 atmosfere (zona alba de pe manometru).

34

Art.322.
Art.323.

In cazul in care regulatorul nu mai livreaza oxigen sau creste rezistenta de respiratie,
comutatorul presiune de siguranta se pune pe cuplat.
Dupa zbor verificarea instalatiei de oxigen se face astfel:
- se pun toate comutatoarele pe pozitiile de functionare normala;
- se verifica presiunea din butelii si la nevoie se reincarca;
- se opreste instalatia (robinetele de pe butelii se inchid complet);
- masca se curata cu alcool si se usuca.

Art.324.

In timpul exploatarii, intretinerii si a lucrarilor efectuate la instalatia de oxigen se vor

respecta cu strictete prevederile Regulamentului tehnic al Aviatiei Civile.

Art.325.

Este obligatorie verificarea lunara a instalatiei sub aspectul functionalitatii, in cazul in care
nu este utilizata.

Art.326.

Mastile se pastreaza in incaperi cu temperaturi scazute.

Art.327.

Instalatia de oxigen se va pastra intotdeauna curata.

Art.328.

Este interzisa desfacerea instalatiei aflata sub presiune.

Art.329.

Nu se lasa instalatia sub presiune.

Art.330.

L. MASURI DE SECURITATE PE AERODROM

Personalul aeronautic civil din trafic precum si personalul tehnic de aerodrom (de pista si de
atelier) va cunoaste si aplica cu rigurozitate toate instructiunile referitoare la indeplinisrea
sarcinilor ce-i revin, precum si pastrarea, verificarea, intretinerea, revizuirea si pastrarea
materialelor de aeronautica pe care le manipuleaza.

Art.331.

In timpul plecarii, sosirii, precum si rularii planoarelor pe aerodrom se interzice trecerea

persoanelor si autovehiculelor peste benzile de decolare si aterizare sau de rulaj ale acestuia.

Art.332.

Pe aerodroame si terenuri de aviatie pe care se desfasoara activitatea de instructaj, echipele

de elevi vor sta pe aerodrom grupate pe puncte distincte, sub supravegherea unui responsabil.
Este interzis pilotilor sa aterizeze mai aproape de 50 m de pozitia punctului fix. Intrarea in
zona de lucru a unui aerodrom de scoala, a altor planoare se va face la o inaltime de
minimum 500 m. Intrarea in zona de lucru a acestor planoare trebuie anuntata din timp.

Art.333.

Se interzice inceperea unei activitati de zbor, daca pe teren nu exista un starter bine instruit
prevazut cu materialele necesare indeplinisrii tuturor activitatilor sale.

Art.334.

Orice portiune de aerodrom devenita improprie va fi imediat marcata pe teren si la nevoie

semnalizata planoarelor in zbor.
Orice demarcare facuta pe aerodrom, precum si orice semne aeronautice amplasate pe
aerodrom sau in afara lui, vor fi intretinute de unitatea de zbor care detine terenul, in asa fel ca sa
35

fie vizibile de la sol si din aer. Se va da o atentie deosebita semnalelor si luminilor de balizare a
obstacolelor.
Art.335.

Mijloacelor indicatoare ale directiei vantului si ale directiei de decolare anterioare vor trebuie
sa fie mentinute in perfecta stare de functionare, pe tot timpul cat pe teren se poate desfasura
o activitate de zbor.

Art.336.

De indata ce se anunta sosirea unui planor pe aerodrom, pista de aterizare va fi imediat

degajata de orice aeronava, materiale si personal care s-ar putea gasi pe pista.

Art.337.

Se interzice autorizarea aterizarii unui planor atunci cand aerodromul respectiv nu prezinta
siguranta necesara, trimitand planorului semnale de interdictie prin lansare de rachete rosii
sau prin radio.

Art.338.

Asezarea planoarelor pe teren in vederea stationarii se va face cu fata in vant. Orice planor
care ramane multa vreme pe teren va fi ancorat, i se vor bloca comenzile si i se vor monta
husele.

Art.339.

Intre planoarele din hangar se va lasa spatiu suficient pentru circulatie.

Art.340.

In hangare se interzice folosirea lampii cu benzina, incalzirea cu sobe, precum si utilizarea

iluminatului la flacara (lampa cu petrol, lumanare, chibrituri etc.).

Art.341.

Fumatul in hangare este strict interzis.

Art.342.

Instalatiile electrice si mecanice de forta, lumina si incendiu din hangar, trebuie sa fie in
permanenta in buna stare de functionare in care scop se vor face toate verificarile in
reparatiile periodice.

Art.343.

Cabinele din plexiglas ale planoarelor vor fi protejate in hangare cu huse.

Art.344.

Este obligatoriu ca dupa orice aterizare sau decolare anormala, responsabilul tehnic al
planorului sa controleze starea tehnica a acestuia.

Art.345.

M. MASURI DE SECURITATE PRIVIND ACTIVITATEA DE PISTA SI DE ATELIER

Se interzice folosirea de piese de schimb in afara celor originale pentru reparatii, fara
aprobarea responsabilului tehnic.

Art.346.

Dupa orice aterizare sau decolare anormala, mecanicul responsabil va controla manuntit
articulatiile, gentile, rotile, franele etc.

Art.347.

Dupa fiecare zbor, mecanicul pplanorului va nota observatiile pilotului asupra defectelor de
functionare in timpul zborului, procedand la remedierea lor sau urmarind aceasta operatie, in
cazul in care ea nu-i revine.
In scopul remedierii imediate a defectelor semnalate si a bunei stari a planorului, dupa
fiecare zbor, mecanicul planorului va efectua controlul regulamentar dupa zbor, conform
36

instructiunilor tehnice si in special va proceda la o verificare generala si sumara a celulei in

ordinea urmatoare: - trenul de aterizaj, aripile, fuselajul, ampenajul, comenzile, instrumentele de
bord.
Art.348.

Umflarea cauciucurilor, incarcarea amortizoarelor, a acumulatorilor, se va face dupa

instructiile speciale intocmite de serviciul tehnic al Aeroclubului Romaniei.

Art.349.

Este obligatoriu ca toate operatiile de deservire tehnica a planoarelor sa fie facuta in stricta
conformitate cu regulamentul de deservire specific fiecarui tip de planor.

Art.350.

Se interzice impingerea planorului din alte locuri decat cele indicate pentru aceasta operatie.

Art.351.

Este interzisa repararea planoarelor cu materiale improvizate sau necorespunzatoare.

Art.352.

In timpul iernii continutul de apa al planoarelor va fi golit daca temperatura este sub zeri
grade.

N. MASURI DE SECURITATE LA ATELIERELE DE REPARAT MATERIAL

AERONAUTIC
Art.353.
Pe langa masurile de tehnica a securitatii muncii si de protectie impotriva incendiilor in
Aviatia sportiva, in atelierele de reparat si construit material aeronautic se vor respecta si
urmatoarele masuri:
a) se vor demonta acumulatorii de bord;
b) se va curata planorul de murdarie ianinte de demontare;
c) se vor lua masurile necesare pentru demontarea prin dispunerea corespunzatoare a caprelor,
macaralelor si cricurilor pentru demontarea planurilor, ampenajelor si sitemului de aterizare
conform procesului tehnologic, se va verifica buna stare a acestor utilaje, iar macaralele si
cricurile vor trebuie sa corespunsa sarcinilor respective conform instructiunilor proprii;
d) la demontarea sistemului de aterizare si bechie se va avea grija:
- sa se fixeze cricurile in locasurile prevazute de constructor la fuselaj;
- se va scoate intai presiunea din supapele de presiune si apoi se vor demonta in parti
componente agregatele pneumatice sau hidraulice;
e) la urcarea pe plauri sau fuselaje sa se foloseaca covoarele de panza bine legate in chingi sau
papuci de panza pentru a nu aluneca;
f) dupa demontarea completa a planorului se va executa curatinerea si decapararea definitiva a
tuturor pieselor;
g) la lucrarile de reparatie si montare se vor folosi scule, utilaje, scari, capre etc.
corespunzatoare;
h) inainte de inceperea reparatiei sau montajului se va verifica sustinerea organelor pe capre,
cricuri sau carucioare de montaj;
i) la vopsirea planoarelor se vor folosi platforme speciale sau scari duble;
j) sa nu se lase scule sau piese in interiorul organelor planorului.

MASURI TEHNICE PREVENTIVE CU PRIVIRE LA PREGATIREA SI

EFECTUAREA SALTURILOR CU PARASUTA DIN AERONAVE,
37

TURNURI DE PARASUTARE SI IN PREGATIREA FIZICA LA SOL A

PARASUTISTILOR
Art.354.

A. GENERALITATI
In vederea efectuarii lansarilor cu parasuta comandantul de detasament si instructorii
parasutisti afectati activitatilor de lansari vor controla daca personalul profesionist si sportiv
cunoaste perfect si stie sa piloteze tipul de parasuta cu care urmeaza sa efectueze saltul,
deasemeni daca acestia cunosc si si-au insusit Procedurile si instructiunile de parasutism
aeronava si turnuri de parasutare, precum si Instructiunile proprii de securitate si sanatate a
muncii.

Art.355.

In orice activitate de lansare cu parasuta cadrele si sportivii trebuie sa cunoasca perfect

mijloacele tehnice din care sau cu ajutorul carora vor executa saltul cu parasuta (aeronava,
turn etc.).

Art.356.

Personalul calificat (cadre) si sportiv trebuie sa indeplineasca toate conditiile fizice si psihice
corespunzatoare activitatilor de parasutism.

Art.357.

Personalul de conducere a activitatilor de parasutism trebuie sa fie permanent la curent cu

starea sanatatii cadrelor si sportivilor si sa ia toate masurile pentru a fi admise la lansari
numai cei care corespund din punct de vedere medical.

Art.358.

Pentru a-si pastra intreaga capacitate a aptitudinilor in lansarile cu parasuta sunt interzie
cadrelor si sportivilor consumul alcoolic si abuzul in fumat atat inaintea inceperii
activitatilor, cat si in pauzele de odihna.

Art.359.

Conducatorii activitatilor de lansari parasutare si de pregatire fizica specifica vor organiza

instruirea personalului din subordine, pentru cunoasterea instructiunilor proprii de lucru la
aparatura de pregatire fizica.

Art.360.

Pentru asigurarea securitatii activitatilor de lansare cu parasuta se vor respecta urmatoarele

reguli:
- pe aerodrom si pe terenurile pe care se desfasoara activitatile de instruire teoretica, practica si
de pregatire fizica specifica grupele de sportivi vor sta grupate in puncte dinainte stabilite sub
supravegherea unui responsabil;
- cadrele si sportivii sa fie echipati si sa foloseasca efectiv si corect in timpul activitatii
echipamentul de protectie prevazut in normativul de acordare a echipamentelor de protectie.

Art.361.

B. MASURI DE SECURITATE PRIVIND PREGATIREA FIZICA LA SOL A

PARASUTISTILOR
Este interzisa folosirea aparatelor si instalatiilor de pregatire la sol - scara progresiva,
platforme metalice, barca metalica, spalier, inele, rama metalica, cal cu maner si plasa
elastica, daca aceste aparate nu sunt verificate tehnic si nu au avizul de folosire a
instructorului parasutist responsabil cu pregatirea la sol.

38

Art.362.

Instructorii parasutisti repartizati cu pregatirea la sol raspund de verificarea tehnica, periodica

si ori de cate ori este necesar a aparatelor si instalatiilor de pregatire la sol.

Art.363.

Este interzisa folosirea aparatelor si instalatiilor de pregatire la sol defecte si carora le lipsesc
sistemele de siguranta, acolo unde este cazul.

Art.364.

Este interzisa orice fel de activitate la aparate ori instalatii de pregatire la sol fara
supravegherea permanenta a cadrelor de specialitate - instructor, profesor de gimnastica,
antrenor.

Art.365.

Este interzisa folosirea aparatelor sau a instalatiilor de pregatire la sol daca nu sunt bine
fixate in tavan, pe dusumea sau pe sol.

Art.366.

In jurul aparatelor si instalatiilor de pregatire la sol trebuie sa existe un spatiu de siguranta.

Art.367.

Responsabilii cu pregatirea la sol: instructor, profesor de gimnastica, antrenor au urmatoarele

obligatii in timpul pregatirii la sol a cadrelor si sportivilor:
- sa fie bine pregatit pentru antrenamentul pe care urmeaza a-l executa cu sportivii;
- sa cunoasca bine starea tehnica a aparatelor si instalatiilor de pregatire;
- sa cunoasca bine tehnica miscarilor ce urmeaza a fi predate;
- sa stapaneasca bine momentele dificile din timpul executiei;
- sa stie unde, cand si cum sa acorde primul ajutor;
- sa atraga atentia executantilor asupra momentelor mai difice din cadrul exercitiilor;
- sa aseze fiecare sportiv la locul potrivit si sa le precizeze ce au de facut;
- sa se fereasca de improvizatii care in mod inevitabil conduc la accidente.

Art.368.

Cadrele si sportivii sunt obligati sa poarte echipament de protectie usor si incaltaminte cu

talpa moale si aderent.

Art.369.

In pauza pregatirii fizice la sol sau dupa incetarea acesteia sunt interzis orice fel de exercitii
la aparate.

Art.370.

C. MASURI DE SECURITATE IN LANSARILE CU PARASUTA DIN AERONAVE

Sunt interzise lansarile din aeronave fara cunosterea si respectarea instructiunilor si
caracteristicilor aeronavelor aflate in dotare AN-2, VILGA etc.

Art.371.

Este interzisa urcarea in avion a parasutistilor fara o verificare prealabila si amanuntita de

catre instructorul de sol asupra modului de echipare cu echipamentul de protectie si
parasutare (principala si de rezerva) daca chingile sunt bine fixate si daca sitemul de largare
este bine zavorat si funtioneaza normal.

Art.372.

Instructorul de sol este obligat sa verifice operatiunea de pliere a parasutei de cate pliorul
atestat, prind de la lansari parasutele care prezinta deficiente.

Art.373.

Sunt interzise lansarile cu parasuta fara prezenta in avion a instructorului de specialitate.

39

Art.374.

Este obligatorie urcarea in avion prin spetele acestuia.

Art.375.

Instructorul de avion este obligat ca ianinte de parasirea aeronavei de parasutisti sa execute

urmatoarele operatiuni:
- sa verifice fixarea la cele doua capete a cablului din avion pentru acrosarea carabinelor;
- sa verifice ca acrosarea carabinei pe cablu sa se faca corect;
- sa vegheze permanent asupra pozitiei cablului de declansare automata - acesta fiind permanent
deasupra parasutistului;
- sa scoata cuiul aparatului PPK la parasutari comandate (pentru sportivii incepatori);
- sa aiba grija ca parasutistii la parasirea aeronavei sa nu se agate de rama de iesire;
- sa vegheze asupra pastrarii corecte de parasire a aeronavei de catre parasutisti;
- sa vegheze respectarea cu strictete a timpilor de parasire a aeronavei de catre parasutisti.

Art.376.

Este interzis instructorului de avion sa-si exercite atributiile in timpul salturilor efectuate de
sportivi sau cadre fara a fi echipat cu parasuta conform reglementarilor in vigoare.

Art.377.

Este interzisa urcarea in avion a sportivilor si a cadrelor pentru efectuarea salturilor cu

parasuta fara ca acestia sa nu aiba parasuta principala, parasuta de rezerva si echipamentul de
protectie corespunzator.

Art.378.

Instructorii de sol si de avion trebuie sa fie permantn la curent cu starea sanatatii cadrelor si
sportivilor si sa ia masurile corespunzatoare ca acestia sa fie admisi la lansari numai in
conditii psiho-fizice care sa asigure desfasurarea activitatilor in conditii de deplina
securitate.

Art.379.

Este interzisa activitatea la zbor atat a cadrelor cat si sportivilor daca acestia sunt obositi,
nedormiti sau au consumat bauturi alcoolice.

Art.380.

Dupa fiecare lansare instructorul de sol va controla starea tehnica a parasutelor. In cazul in
care constata defecte in constructia acestora, parasutele in cauza nu vor fi admise la zbor
decat dupa remedierea tuturor defectelor.

Art.381.

Sunt interzise lansarile cu parasuta in terenuri obstacolate, lipsite de vizibilitate si in orice alt
loc care ar pune viata in pericol, atat a parasutistilor cat si a altor persoane.

Art.382.

Pentru preintampinarea oricarui accident, atat cadrele cat si sportivii vor acorda cea mai mare
atentie procedurii de aterizare concentrandu-si atentia sa nu fie luat prin surprindere de
turbulente ce se pot produce aproape de sol si asupra pozitionarii corecte a picioarelor.
Deasemeni cadrele si sportivii sunt obligati ca in timpul zborului cu parasuta sa nu se abata
de la tema pregatita la sol si care trebuie executata in zbor astfel incat sa nu se puna cu nimic
in pericol securitatea lansarilor si prin aceasta viata parasutistilor.

Art.383.

Sunt interzise lansarile cu parasuta pe apa sau sub 3 km de cea mai apropiata oglinda de apa,
pe categorii de lansari si fara vesta de salvare.

40

Art.384.

Este obligatoriu ca pe toata activitatea de lansarii cadrele si sportivii sa fie echipati cu

echipamente de protectie conform legislatiei in vigoare.

Art.385.

In timpul zborului sunt interzise deplasarile prin aeronava - in mod deosebit sub inaltimea de
150 m.

Art.386.

Sunt interzise salturile cu parasuta de la o inaltime mai mica de 700 m .

Art.387.

Este obligatorie respectarea disciplinei in pilotarea corpurilor pentru evitarea coliziunilor

intre parasutisti.

Art.388.

Sunt interzise lansarile cu parasuta pentru categoria incepatori cand intensitatea vantului
depaseste 5 m/sec.

Art.389.

Sunt interzise lansarile cu parasuta pe terenuri obstacolate, accidentate si care prezinta

pericole de accidentare cu exceptia lansarilor cu caracter special.

Art.390.

Pentru lansarile la punct fic se va amenaja un pat de nisip in grosime de cel putin 60 cm care
in pauza lansarilor si dupa, va fi reamenajat prin completarea grosimii stratului de nisip.
Deasemeni este obligatorie plasarea manecii de vant in apropiere, care va fi astfel amplasata
incat sa nu prezinte un pericol de accidentare pentru parasutisti la aterizare.

Art.391.

In mod obligatoriu parasutele vor fi pliate si controlate de piloti atestati.

Valabilitatea in timp a pliajului parasutelor este conform manualului parasutei.

Art.392.

Este obligatoriu ca dupa scurgerea perioadei fixate de valabilitatea in timp a pliajului

parasutelor, sa se respecte controlul acestora in acelasi conditii ca cele anterioare.

Art.393.

Se va controla in mod deosebit la sol "boltul" care blocheaza parasuta extractoare la

parasutele T4M, deasemeni se va executa controlul complex conform normativelor.

Art.394.

Este obligatoriu ca orice lansare sa se execute cu doua parasute - una principala si una de
rezerva.

Art.395.

Este obligatoriu ca la lansarile cu deschidere intarziata (comandata) dotarea tehnica a

parasutistului sa cuprinda:
- aparat de siguranta;
- cronometru;
- altimetru.

Art.396.

Este obligatoriu ca dupa fiecare lansare, parasutele sa fie atent controlate, in caz ca au aparut
defectiuni, parasutele nu vor fi date in exploatare decat dupa remedierea defectelor.

Art.397.

Se vor aplica cu strictete masurile de protejare a lansarilor impotriva fenomenelor periculoase

ale atmosferei: cant puternic peste 8-9 m/s, descarcari atmosferice, ninsoare, ceata, ploaie,
folosindu-se informatiile si prevederile meteo.
41

Art.398.

Este obligatorie respectarea pozitie corecte a corpului in timpul plutirii si la aterizare in

vederea preintampinarii accidentelor si a cazurilor speciale.

Art.399.

Este interzisa aterizarea cu parasuta in alte locuri decat cele stabilite pentru aceasta.

D. MASURI DE SECURITATE IN LANSARILE CU PARASUTA DIN TURNURILE DE

PARASUTARE
Art.400.
Activitatile de lansare din turnurile de parasutare sunt permise numai la acele turnuri care
indeplinesc in totalitate prevederile Programului Tehnic de verificare si sunt autorizate pe
anul in curs.
Art.401.

Manevrarea instalatiilor de ridicat din turnurile de parasutare se face numai de mecanici

manevranti sau instructori de parasutism manevranti autorizati pe anul in curs.

Art.402.

Activitatile de lansare la turnurile de parasutare se pot desfasura numai respectandu-se

tandemul mecanic - manevrant, care raspunde de manevrarea instalatiilor de ridicat in
conditii de deplina securitate si de instructor de parasutism care raspunde de desfasurarea in
conditii de deplina securitate a activitatii de lansare cu parasuta si de pregatire fizica specifica
la sol.

Art.403.

Se interzice inceperea activitatii de lansare din turnurile de parasutare fara o verificarea

prealabila a intregii instalatii si aducerea acesteia in parametri normali de lucru.
Verificarea (zilnica) se va face in conformitate cu Prescriptiile tehnice.

Art.404.

Ascensoarele din dotarea unor turnuri de parasutare nu pot fi folosite decat daca sunt
disponibile tehnic si autorizate de unitatile teritoriale ISCIR.

Art.405.

Folosirea ascensoarelor se face numai de instructorul parasutist afectat activitatii la turn si

care este autorizat in acest sens de organele judetene ISCIR, cu respectarea intocmai a
instructiunilor cuprinse in placuta tehnica din cabina.

Art.406.

Atat mecanicului manevrant, cat si instructorului de parasutism sa foloseasca ascensorul

turnului, le este interzis a ridica deranjamentele ascensorului, sau de a interveni in vreun fel
in instalatia ascensorului.

Art.407.

Este interzisa folosirea ascensorului turnului de parasutare pentru alte scopuri decat cel
pentru care a fost instalat.

Art.408.

Este interzisa ridicarea cu cabina ascensorului a mai multor persoane decat cele prevazute pe
placuta tehnica din cabina.

Art.409.

Sportivii angrenati in salturile ghidate la turnurile de parasutare trebuie sa aiba varsta minima
de 10 ani.

42

Art.410.

Sportivii angregati in salturile declansate si de platforma la turnurile de parasutare trebuie sa

aiba varsta minima de 14 ani.

Art.411.

Intreg personalul tehnic, navigant si sportivii participanti la activitatile de lansare cu parasuta

din turnurile de parasutare vor fi instruiti privind respectarea si aplicarea Instructiunilor de
securitate si sanatate a muncii si PSI specifice, deasemeni vor poseda echipamentele de
protectie corespunzatoare activitatii pe care o desfasoara.

Art.412.

Este interzisa participarea oricarei persoane la activitatile de la turnurile de parasutare fara

respectarea prezentelor instructiuni.

Art.413.

Este interzisa ridicarea cu bratul macaralei a mai mult decat o singura persoana, indiferent de
greutate.

Art.414.

Inainte de fiecare lansare instructorul va verifica sistemul de fixare al parasutei si

echipamentul sportivului.

Art.415.

Inainte de fiecare lansare declansata se va verifica sistemul de siguranta al carligului.

Art.416.

In mod obligatoriu pasarela cu bratul de lucru va fi orientata intotdeauna pe directia vantului,

astfel incat parasutistul sa se indeparteze de turn atat la ghidate cat si la declansate.

Art.417.

Sunt interzise lansarile din turnurile de parasutare cand viteza vantului depaseste urmatoarele
valori:
- 5 m/sec pentru lansarile ghidate;
- 4 m/sec pentru lansarile declansate.

Art.418.

Sunt interzise lansarile din turnurile de parasutare fara participarea ambilor factori: mecanic
manevrant si instructor de parasutism, care vor comunica intre ei permanent prin semnale
conventionale asupra desfasurarii activitatii de lansare in conditii de deplina securitate.

Art.419.

Este interzis accesul oricarei persoane straine in interiorul turnului sau pe constructia
acestuia.

Art.420.

In mod obligatoriu la lansarile de pe platforma instructorii vor fi echipati cu centura de

siguranta fixata pe platforma prin carabina.

Art.421.

La cercul de sustinere al parasutei au acces numai instructorul sportiv si sportivul parasutist.

Art.422.

La inceputul programului si la sfarsitul acestuia instructorul parasutist va verifica:

- starea tehnica a parasutei;
- cordul de legatura cu inelul de prindere la sistemul de declansare;
- suspanta cu siguranta de declansare;
- inelele metalice si carligele cercului de fixare a parasutei.

43

Art.423.

Atat mecanicul manevrant cat si instructorul parasutist au obligatia sa opreasca activitatile de

lansare de la turn cand constata anomalii sau defectiuni care ar agrava situatia instalatiei si a
lansarilor, si nu va relua activitatea pana ce defectiunile nu au fost remediate in totalitatea lor.

Art.424.

Este interzis la efectuarea lansarilor portul in buzunare sau in orice alt loc, de obiecte
metalice (briceag, cutit, foarfece etc.).

Art.425.

Este interzisa actionarea instalatiei de lansare cu parasuta din turn la o intensitate a vantului
peste 10 m/sec.

Art.426.

E. MASURI DE SECURITATE IN SALTURILE GHIIDATE

Pentru executarea salturilor ghidate instructorul de parasutism va fixa parasuta cu orificiul de
scurgere la clopot si va lega bordura inferioara a parasutei pe cerc. La terminarea
operatiunilor instructorul va mai verifica o data sistemul de prindere al parasutei, dupa care
hotareste ridicarea parasutei, urmarind ca:
- bratul macaralei va fi asezat perpendicular pe vant, care nu trebuie sa depaseasca max. 3 m/sec;
- contactul cu solul al parasutistului se va face cu viteza cat mica pentru evitarea accidentelor;

E. MASURI DE SECURITATE IN SALTURILE DE LA PLATFORMA

Art.427.
Instructorul va fixa parasuta in instalatia de ridicat folosind cercul mic, dupa acelasi procedeu
ca la salturile ghidate, dupa care va verifica cu deosebita atentie sistemul de prindere al
parasutei, urmarind ca:
a) bratul macaralei sa fie orientat pe directia vantului;
b) sa fie verificata pozitia platformei din directia de lucru a bratului macaralei, celelate pozitii se
vor bloca;
c) instructorul trage cu mana sau cu un carlig sistemul chingilor port suspante si se echipeaza
sportivul - timp in care portita sta inchisa si sigurantata;
d) sportivul, cu ajutorul instructorului asigurat prin centura de siguranta de balustrada, avanseaza
la marginea platformei unde se aseaza in pozitie corecta cu picioarele la marginea pragului si cu
mainile pe chingile port suspante, apoi la comanda instructorului sare de pe platforma;
e) coborarea sportivului va fi controlata prin cablul de urcare-coborare a troliului turnului, de
catre mecanicul manevrant care va reduce in apropiere de sol viteza de coborare, astfel incat
aterizarea sa fie lina.

Art.428.

G. MASURI DE SECURITATE IN SALTURILE DECLANSATE CU PARASUTA

CLASICA
Salturile declansate cu parasuta clasica se vor executa numai cu sportivi care au executat
salturi ghidate din turnul de parasutare.

Art.429.

Pentru salturile declansate cu parasuta clasica se vor folosi cercul mare si parasuta in resursa
normala pregatita special.

Art.430.

In vederea efectuarii salturilor declansate cu parasuta clasica aceasta se va fixa in dispozitiv

la fel ca la parasutarile ghidate, bordura inferioara fixandu-se pe cerc in carlige prin
intermediul unor inele fixate de suspante, inelul din centrul parasutei in lacatul clopotului,
44

prin stiftul de blocare legat cu suspanta de declansare a parasutei, urmarindu-se in continuare

urmatoarele:
a) se ridica incet cercul pentru echiparea sportivului pana la inaltimea acestuia, dupa echiparea
acestuia instructorul verifica amanuntit intreg ansamblul parasuta-sportiv , dupa care la comanda
instructorului, mecanicul manevrant incepe ridicarea pana la inaltimea stabilita;
b) sportivul in timpul plutirii se va indeparta cat mai mult de turn, fara a trece in spatele acestuia;
c) sportivul sa reduca balansul;
d) aterizarea sa se faca corect.
H. MASURI DE SECURITATE IN SALTURILE DECLANSATE CU PARASUTA ARIPA
Art.431.
Salturile declansate cu parasuta aripa se executa numai cu parasutisti avansati care au
executat salturi declansate la turn si din aeronava cu parasute clasice cu fanta.
Art.432.

Pentru efectuarea salturilor declansate cu parasuta aripa se foloseste cadrul dreptunghiular si

parasuta aripa cu resursa normala procedandu-se astfel:
a) parasuta se prinde astfel in instalatia de ridicare sigurantand inelul situat la capatul cordonului
dublu ce sustine parasutistul si suspantele de intindere a extradosului pe carligele periferice ale
cadrului metalic;
b) de la stiftul de blocare, suspanta de declansare coboara liber pe langa cordonul dublu pana la
chingile portsuspante;
c) se prind inelele extradosului voalurii in carligele de pe cadru;
d) instructorul controleaza amnuntit intreg ansamblul parasuta-sportiv dupa care da comanda de
ridicare;
e) la inaltimea corespunzatoare sportivul actioneaza suspanta de declansare cu o mana, celalta
mana aflandu-se pe comanda de pilotare care trebuie sa fie in directie opusa turnului.

MASURI TEHNICE PREVENTIVE CU PRIVIRE LA PREGATIREA

ZBORULUI CU AERONAVE FOARTE USOARE SI ULTRAUSOARE
Art.433.

A. CONSIDERATII SI DISPOZITII GENERALE

Prevederile prezentelor instructiuni de securitatea muncii si PSI se aplica numai instructorilor
detasamentului aeronave ultrausoare din Aeroclubul Romaniei.

Art.434.

Conform prevederilor tehnice si de zbor aeronava ultrausoara este aceea a carei masa nu
depaseste 535 kg in varianta "gol echipat".

Art.435.

Pot fi admise la zbor numai aeronavele ultrausoare ce detin un document de autorizare de

zbor emis de organele de specialitate care dupa caz au fost inmatriculate in Registrul unic de
inmatriculare al aeronavelor civile din Romania.

Art.436.

Utilizarea aeronavelor foarte usoare si ultrausoare este permisa astfel:

- cele realizate in regim de constructii de amatori pot fi utilizate de catre membrii sectiilor
asociatiilor sportive de profil si de catre detinatori, piloti de aeronave foarte usoare sau
ultrausoare;
- cele realizate in regim industrial pot fi utilizate de catre intreg personalul aeronautic navigant.
45

Art.437.

Personalul de instruire pentru zbor trebuie sa posede cel putin calificarea de instructor, de
instructor sportiv de zbor, cu precizarea categoriei de aeronave ultrausoare si a tipului de
activitate.

Art.438.

Desfasurarile activitatii de zbor se efectueaza in conformitate cu prevederile "Regulamentului

de zbor al aviatiei civile: si cu instructiunile proprii acestei categorii de aeronave si este
permisa pe terenurile si in zonele precizate de reglementarile in vigoare si de Manualul de
Operatiuni Zbor al Aeroclubului Romaniei.

Art.439.

In vederea organizarii activitatii de zbor se vor respecta urmatoarele:

a) existenta programarii de zbor efectuata prin Aeroclubul Romaniei;
b) existenta documentului de autorizare de zbor a aeronavelor in termen de valabilitate;
c)existenta documentelor de calificare, in termen de valabilitate pentru pilotii si instructorii de
zbor;
d) asigurarea in caz de accidente pentru piloti;
e) asumarea tuturor responsabilitatilor de catre piloti in caz de accident sau incident prin
completarea unei declaratii tip;
f) participarea la activitatea de zbor a minimum trei persoane (conducatorul activitatii de zbor,
pilot, ajutor tehnic);
g) asigurarea asistentei medicale, informarii meteorologice si aeronautice de catre pilotul
brevetat sau echipaj de start.

Art.440.

Pilotul este obligat:

- sa respecte in totalitate reglementarile aeronautice in vigoare;
- sa execute zbor numai cu aparate autorizate;
- elevul pilot sa execute temele de zbor dinainte stabilite si sa urmeze indicatiile conducatorului
de zbor;
- sa foloseasca echipamentele de protectie si de salvare;
- elevul pilot va comunica conducatorului de zbor orice accident sau incident observat,
deteriorarea echipamentului de protectie sau de salvare sau a aeronavei.

Art.441.

Caracteristicile terenurilor de zbor afectate activitatii de zbor cu aeronavele ultrausoare sunt

stabilite de Aeroclubul Romaniei prin factorii autorizati, tinandu-se cont de specificul
activitatii ce se va desfasura pe acesta si de tipul aeronavelor ultrausoare.

Art.442.

Nerespectarea prezentelor instructiuni de securitate a muncii si PSI atrage dupa sine sanctiuni
conform legislatiei in vigoare.

Art.443.

Zborurile cu aeronavele ultrausoare se clasifica dupa cum urmeaza:

a)dupa inaltimea fata de sol astfel:
- zbor la joasa inaltime, intre 50 si 300 m;
- zbor de inaltime, la peste 300 m;
b) dupa scopul propus:
- zbor de scoala (pentru initiere sau instruire);
- zbor de antrenament;
- zbor de performanta;
46

- zbor de calificare;
- zbor tehnic.
Art.444.

B. MASURI DE SECURITATE CE TREBUIE INDEPLINITE

Sa aibe varsta minimum 14 ani. - sa posede consimtamantul parintilor in situatia sportivilor
minori.

Art.445.

Sa posede certificat medical cu mentiunea "apt pentru zbor" eliberat de policlinica teritoriala,
cu valabilitatea de un an.

Art.446.

Sa fie absolvent a minimum 8 clase (sau in curs de absolvire).

Art.447.

Sa fie legitimati la F.A.R. pentru pilotii romani brevetati ca piloti sportivi.

Art.448.

C. MASURI DE SECURITATE CE TREBUIE INDEPLINITE DE CATRE

INSTRUCTORII DE ZBOR (ANTRENORI)
Selectionare, pregatirea, legitimarea si calificarea instructorilor (antrenorilor) se executa de
catre Aeroclubul Romaniei potrivit prevederilor regulamentului antrenorilor, aprobate prin
Hotararea Biroului Executiv al F.A.R.

Art.449.

Atestarea ca instructor sportiv de zbor sportiv, voluntar sau profesionist aeronare ultrausoare
de catre Aeroclubul Romaniei la indeplinirea urmatoarelor conditii:
- promovarea unui curs de pregatire aeronautica;
- sa promoveze examenul de control in zbor si in metodica de instruire in prezenta unui instructor
stabilit de Aeroclubul Romaniei;

D. MASURI DE SECURITATE PRIVIND CONDITIILE PSIHO-FIZICE ALE

SPORTIVILOR SI ALE INSTRUCTORILOR DE ZBOR (ANTRENORI)
Art.450.
Conditiile psiho-fizico ale instructorilor (antrenori) in zborul cu aeronave usoare se supun
acelorasi standarde medicale prevazute personalului navigant si sportiv din aviatia sportiva.
Art.451.

Buna functionare a organismului omenesc este hotaratoare pentru securitatea zborului si ca

urmare, organismul omenesc al pilotului se poate gasi in situatii necorespunzatoare efortului
cerut de zbor atunci cand: - are deficienta de rezista provocata de neodihna, alimentare
insuficienta, indispozitie trecatoare.

Art.452.

Pentru activitatile organizate in mod direct de Aeroclubul Romaniei, comandantul de

aeroclub pe care este arondata activitatea de aeronave ultrausoare si cei 3 conducatori ai
actiunii sunt obligati sa se intereseze zilnic de starea sanatatii instructorilor (antrenori) si sa
se opreasca aceasta activitate daca nu sunt indeplinite conditiile de sanatate impuse.

Art.453.

Pentru a-si pastra intreaga capacitate a aptitudinilor de zbor, se interzice sportivilor si

instrucotrilor (antrenori) sa comita abuzuri de fumat si consumul abuziv de bauturi alcoolice,
tutunul si alcoolul fiind factorii cei mai periculosi ai sigurantei zborului.

47

Art.454.

Se interzice sportivilor si instructorilor (antrenori) consumul bauturilor alcoolice oricare ar fi

cantitatea si cauza.

Art.455.

Odihna inainte de zbor este indispensabila pentru desfasurarea normala a zborurilor. Normal
se cer opt ore de somn pe noapte pentru instructori (antrenori) si pana la noua ore pentru
sportivi.

Art.456.

Persoanele care incalca normele de zbor si cele de odihna mai sus mentionate, vor fi trase la
raspundere pentru consecintele ce ar putea decurge din cauza nerespectarii lor.

Art.457.

Sportivii si instructorii (antrenorii) vor fi admisi la zbor numai daca inainte au fost verificati
medical.

Art.458.

Sportivii si instructorii (antrenorii) vor consuma alimente continand 3.500-5.000 calorii,

zilnic. Aceste calorii vor fi realizate printr-o alimentatie cat mai variata, din care nu vor lipsi
legumele proaspete, fructele, untul si branza, carnea fripta si pestele proaspat. Se vor evita cu
desavarsire alimentele fermentabile ca: fasolea, mazarea si lintea uscata, care prin producerea
de gaze, ingreuneaza miscarile pilotului.

Art.459.

Art.460.

E. ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE SI DE SALVARE

Echipamentul de protectie este obligatoriu pentru tot timpul cat se desfasoara activitatea de
zbor si va cuprinde minimum o casca de zbor cu posibilitati de comunicatie radio,
combinezon impermeabil si termoizolant, manusi inalte termoizolante, ghete inalte
termoizolante.
Pentru aeronavele proprietatea Aeroclubului Romaniei parasuta de salvare face parte
integranta din echipamentul de protectie in cazul zborurilor care se executa la inaltimi peste
300 m daca aeronava nu este dotata cu parasuta.

F. MASURI DE SECURITATE LA SOL SI IN AER

Art.461.
Se interzice efectuarea zborului in urmatoarele conditii:
a) pregatirea pilotului este nesatisfacatoare din punct de vedere fizic si psihic;
b) in conditii atmosferice nefavorabile;
c) cu viteze de zbor neadecvate;
d) aparatul nu are autorizare de zbor;
e) nu este asigurata asistenta medicala pentru zborurile locale in cadrul asociatiei.
Art.462.

Terenul de zbor trebuie sa asigure decolare, zborul si aterizarea pe o fasie degajata, fara
obstacole, de dimensiuni corespunzatoare.

Art.463.

Se interzice zborul cu stomacul gol.

Art.464.

Se interzice inainte de zbor practicarea sporturilor care obosesc organismul si in general a

oricaror sporturi care produc surmenaje, fie ele si trecatoare.

48

Art.465.

Art.466.

Pentru zborul de instructie, este obligatorie legatura radio sau a codului de semnale la vedere
intre conducatorul zborului si pilotii aflati in zbor.
G. MASURI DE SECURITATE PRIVIND CONDITIILE METEOROLOGICE DE ZBOR
Conditiile meteorologice minime de zbor (plafon, vizibilitate si vant) pentru instructie se
stabilesc dupa cum urmeaza:
- distanta pe verticala sub stratul de nori, de minimum 100 m;
- vizibilitatea trebuie sa fie egala cu cel putin de doua ori distanta dintre punctul de decolare si
punctul de aterizare;
- taria vantului: maximum 15 m/sec;
- permanent, solul sau apa trebuie sa fie la vedere.

Art.467.

Se interzice inceperea sau continuare activitatii de zbor in conditiile existentei sau a

prevederii formatiilor noroase, cetii, ploii, ninsorii sau altor asemenea fenomene periculoase
zborului in zona de zbor.

Art.468.

Se interzice sportivilor incepatori ori neinitiati de a efectua zboruri ce le depasesc nivelul de

pregatire.

Art.469.

Orice activitate pe teren necunoscut este interzisa fara o recunoastere a acestuia.

Art.470.

Pentru planoarele ultrausoare, daca terenul de aterizare nu este vizibil din locul decolarii,
obligatoriu se va instala legatura de comunicatii bilaterale.

NORME DE IGIENA IN AVIATIA SPORTIVA

MASURI IGIENICO-SANITARE
A. ILUMINATUL
Art.471.
Iluminatul este necesar in diferite locuri din aerocluburi si anume:
- in incinta sectoarelor de activitate;
- perimetrul intreprinderii;
- obiectivele deosebite si cele supuse instructiunilor cu caracter special.
Art.472.

In fiecare caz, iluminatul poate fi natural sau artificial. In incinta vor fi iluminate:
- drumurile de acces, parapete, grilaje, scari etc.;
- gropile accidentale, puturile, caminele de vizitare, santuri etc.;
- stive, gramezi de pamant, depozite de materiale;
- locurile de munca unde se lucreaza pe timp de noapte;
- portile de intrare si iesire, imprejmuirea aeroclubului;
- depozitele de carburanti;
- hangerele;
- pavilionul de comanda al aeroclubului.
49

Art.473.

In incaperile de lucru, iluminatul natural va fi asigurat astfel:

- iluminatul natural va fi asigurat prin ferestre, luminatoare etc.

Art.474.

In orice incepere de lucru trebuie sa existe si un iluminat artificial.

Art.475.

In atmosfera inflamabila nu se admite iluminat cu sursa de lumina cu flacara. Instalatia de

iluminat se va face cu corpuri special construite pentru aceste locuri de munca.

Art.476.

Toate instalatiile sau surse de iluminat trebuie sa fie in permanenta in buna stare de
functionare si curate.

B. INCALZIREA
Art.477.
Incalzirea trebuie realizata conform instructiunilor existente, in functie de specificul lucrului.
Art.478.

Se vor instala atatea surse de caldura, sobe, radiatoare, aeroterme, cate sunt necesare pentru a
asigura pe tot timpul programului de lucru o caldura suficienta si uniforma.

Art.479.

Sobele trebuie astfel asezate incat sa nu constituie surse de pericol nici pentru muncitori, nici
pentru mediul inconjutator. In incaperile unde se lucreaza cu materiale usor volatile,
incalzirea se va realiza prin radiatii cu abur sau apa calda. Acolo unde este posibil se vor
instala perdele de aer.

Art.480.

Intreaga instalatie de incalzire sau izolare contra frigului trebuie sa fie permanent in buna
stare.

Art.481.

C. VENTILATIA
Incaperile unde procesul de lucru necesita o ventilatie permanenta, acestea vor fi prevazute
cu ventilatie mecanica.

Art.482.

Ventilatia incaperilor care comunica intre ele trebuie sa fie astfel conceputa incat sa se
excluda posibilitatea patrunderii aerului din incaperile cu degajari mari de noxe sau cu gaze
explozive.

Art.483.

In incaperile in care pot apare pe neasteptate substante toxice sau explozibile, trebuie sa se
prevada o ventilatie de siguranta pentru evacuarea aerului.

Art.484.

D. ATENUAREA SI ELIMINAREA ZGOMOTELOR SI VIBRATIILOR

Incaperile in care se produce zgomot, se vor aseza, pe cat posibil, izolat de restul cladirilor. In
cazul zgomotelor asurzitoare, se vor prevedea tavene, pereti si pardoseala cu o capacitate
maxima de absorbtie acustica.

Art.485.

Pentru a preintampina oboseala auzului si chiar si surditate profesionala se vor lua masuri
pentru amortizarea zgomotelor, cu carcare si ecrane fonoizolatoare si fonoabsorbante.

Art.486.

La incercare motoarelor de la aeronave, mecanicii vor purta dispozitive de protectie

individuala (antifoane).
50

Art.487.

E. CURATENIA
Incinta aerocluburilor, incaperile de lucru, scarile, culoarele si mijloacele de munca, trebuie
sa fie in permanenta curate.

Art.488.

Scurgerea precipitatiilor atmosferice si a celor provenite de la instalatiile sanitare, trebuie sa

fie asigurate prin sisteme de canalizare acoperite si mentinute in buna stare.

Art.489.

Gunoaiele sau resturile nefolositoare, rezultate din procesele de munca, trebuie adunate si
evacuate in locurile special amenajate.

Art.490.

Toate incaperile de lucru vor fi prevazute cu cosuri de gunoi in numar suficient.

Art.491.

Toate instalatiile sanitatare vor fi tinute in cea mai perfecta stare de curatenie si dezinfectate
de cate ori este nevoie.

Art.492.

F. APROVIZIONAREA CU APA POTABILA

In incinta, in incaperile de lucru si in general pentru locurile de munca, trebuie sa existe
suficienta apa potabila pentru baut, spalat etc.

Art.493.

In acest scop, se vor asigura surse apa ca: puturi, fantani sau cismele tasnitoare. Apa din
conducta industriala nu poate fi intrebuintata ca apa potabila.

Art.494.

Distribuirea apei la locurile de munca si intreaga instalatie va fi realizata si intrebuintata

astfel incat aceasta sa nu poata fi murdarita, infectata sau alterata.

Art.495.

In cazul in care apa nu indeplineste conditiile igienice, se vor lua masurile impuse de
organele medicale.

G. INSTALATII IGIENICO-SANITARE
a) Vestiare
Art.496.
In imediata vecinatate a salilor de studiu si de munca trebuie sa existe incaperi speciale
pentru pastrarea hainelor. Aceste incaperi vor fi bine aerisite, luminate si incalzite in
anotimpurile reci. Ele vor fi separate pentru femei si pentru barbati.
b) Spalarea
Art.497.
Spalatoarele se amenajeaza in aceleasi incaperi cu vestiarele sau in incaperi alaturate.
c) Bai cu dusuri
Art.498.
In fiecare aeroclub trebuie sa existe o sala de dusuri mentinuta in bune conditii de
functionare, de curatenie si incalzire. Este interzisa alimentarea spalatoarelor si a dusurilor cu
apa industriala sau cu ape uzate sau infectate.
Art.499.

d) WC-uri
Amenajarea de WC-uri este obligatorie in toate aerocluburile. Ele vor fi in numar suficient in
raport cu cadrele si sportivii participanti la activitati.
51

MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT

A. CONSIDERATII GENERALE ASUPRA PRIMULUI AJUTOR CE TREBUIE DAT IN
CAZ DE ACCIDENTE
Art.500.
Pentru a micsora efectele oricarui accident de munca, toate aerocluburile teritoriale vor
organiza impreuna cu organele sanitare locale "puncte de prim ajutor" la indemana tuturor
cadrelor si sportivilor.
Art.501.

Punctul de prim ajutor se organizeaza astfel incat interventia sa fie posibila imediat dupa
accident.

Art.502.

La punctele de prim ajutor se pastreaza medicamentele si mijloacele tehnice cu care se

asigura primul ajutor.

B. PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT PRIN ELECTROCUTARE

a) Scoaterea victimei de sub curent
Art.503.
Prima situatie de intreprins este deconectarea partii de instalatia de care este prinsa victima.
Cu aceasta ocazie trebuie sa se tina seama:
- ca in cazul in care victima se gaseste agatata la o inaltime oarecare deconectarea instalatiei si
scoaterea victimei de sub curent poate provoca caderea victimei de la inaltime, deci se vor lua
masurile ca victima sa nu cada;
- ca in caz de deconectare pot fi stinse concomitent si luminile si atunci trebuie luate toate
masurile pentru asigurarea unui iluminat suplimentare prin laterne: laterne, faclii lumanari etc.
Art.504.

Art.505.
Art.506.

b) Primul ajutor
Modul de aplicare a masurilor de prim ajutor este in functie de starea in care se gaseste
victima dupa scoaterea de sub curent.
In toate cazurile, chiar si cele in care victima pare sa nu aiba nimic, se va chema in mod
obligatoriu medicul.
Cand victima si-a pierdut cunostinta va fi intinsa pe loc neted si i se va desface
imbracamintea la piept si i se da sa miroada o solutie de amoniac, se stropeste cu apa (nu din
gura) si i se fac frictiuni pentru incalzirea corpului.
In cazul in care victima nu mai da semne de viata (bataile inimii, pulsul sunt absente), nu
trebuie sa fie considerata pierduta, se va trece imediat la respiratia artificiala.
C. METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA
Sunt mai multe metode de respiratie artificiala: metoda Silvester, Schafer, Howard etc. care
sunt aplicate de la caz la caz.
Metoda Silvester se aplica cu mai multe echipe de oameni in mod continuu astfel: se aseaza
victima pe spate, pe un sul de haine si se retine limba dupa care se prind bratele victimei
imediat sub cot si se apasa fara violenta pe piept in dreptul coastelor inferioare.

52

Art.507.

Metoda Schafer se face de catre o singura persoana astfel: victima se aseaza cu spatele in sus
cu capul sprijinit de o mana, cu fata in laturi, cealalta mana sta intinsa de-a lungul capului.
Cel care da primul ajutor isi aseaza palmele pe spatele accidentatului, pe coatele inferioare si
isi apleaca capul in asa fel ca greutatea corpului sa produca o presiune asupra coastelor
victimei.

Art.508.

Metoda Howard se aplica in cazul in care victima are arsuri pe spinare si leziuni la maini. La
aceasta metoda se aseaza victima pe spate, asternand sub locul cu arsuri o panza curata si i se
intind mainile de-a lungul capului, se trage limba in afara - va fi legata cu o batista sau tinuta
de o a doua persoana.Apoi operatorul se aseaza in genunchi deasupra victimei procedand
identic ca la metoda Schafer.

Art.509.

Art.510.

Art.511.

Art.512.

Art.513.

D. PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE RANIRE

Cel care da primul ajutor in caz de rani, trebuie sa se spele pe maini cu sapun - daca nu are
trebuie sa-si unga degetele cu tinctura de iod. Cu aceasta ocazie trebuie sa se stie ca:
- nu este ingaduita spalarea ranii cu apa;
- nu este permisa curatarea ranii de nisip, pamant etc.;
- nu este permisa inlaturarea de pe rana a cheagurilor (se poate provoca o hemoragie puternica);
- nu este ingaduit sa se panseze o rana cu banda izolanta, nici sa se aplice panza de paianjen.
Din contra, materialul sterilizat, aflat la postul de prim ajutor sa fie aplicat pe rana si apoi
legat cu bandaj.
Se cheama urgent medicul.
E. MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE HEMORAGIE
Pentru a opri hemoragia este necesar:
a) sa fie ridicata in sus extremitatea ranita;
b) sa fie acoperita rana ce sangereaza cu material de pansament sterilizat, gemotoc si presat putin
deasupra, fara a se atinge rana cu degetele, timp de 4-5 minute, dupa care fara sa se ridice
materialul aplicat, se pune deasupra inca o pernita din pansament sau vata si se bandajeaza
strans;
c) la hemoragii puternice, care nu se opresc cu pansament, se apasa pe vasele sanguine care
alimenteaza regiunea ranita, recurgandu-se la indoirea extremitatilor de la incheieturi ori la
apasarea cu degetele, se cheama urgent medicul.
Cand indoirea incheieturii nu se va putea realiza (fracturi concomitente ale mai multor oase),
oprirea hemoragiei se poate realiza mai sus de locul hemoragiei un cordon elastic.
F. PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ARSURI
Arsurile sunt de trei grade:
- gr. I = inrosirea pielii;
- gr. II = inrosirea pielii, cu basici;
- gr. III = distrugerea tesuturilor de suprafata si a celor mai profunde.
Masurile de prim ajutor la toate arsurile constau in urmatoarele:
a) nu se sparg basicile formate;
b) Nu se inlatura materialul lipit de rana.
53

La arsuri la ochi cu arcul electric, se aplica prisnite reci cu acid boric pe ochi dupa care
victima se duce imediat la spital. La arsurile provocate de substantele chimice (acid sulfuric, acid
azotic, acid clorhidric etc.) si alcaline caustice (soda cautica, soda de rufe, var nestins etc.) se
spala imediat cu multa apa, dupa care se aplica o prisnita (pentru arsurile cu acizi) dintr-o solutie
de soda (bicarbonat de sodiu 2%), iar la arsurile alcaline se aplica o solutie acida slaba (acid
boric 1,5%) sau solutie slaba de otet (usor acru la gust).
G. PRIMUL AJUTOR LA DEGERATURI
Art.514.
Primul ajutor in degeraturi consta in:
a) frictiune a partilor inghetate, cu manusi calde, uscate sau cu bucati de postav;
b) dupa ce locul inghetat se va inrosi, el trebuie uns cu grasime (unt, slanina, vaselina boricata) si
bandajat cu un pansament cald (de lana, de postav etc.).
Art.515.

Art.516.

Mana sau piciorul inghetat, dupa pansare trebuie sa fie tinut intr-o pozitie ridicata.
H. PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE FRACTURI, LUXATII, TUMEFIERI SI
EXTINDEREA TENDOANELOR
Obligatia principala la primul ajutor consta in faptul de a inlesni o pozitie comoda a partii
vatamate a corpului, pe timpul transportului victimei la spital.

I. FRACTURA CUTIEI CRANIENE

Art.517.
Primul ajutor in situatia fracturii cutiei craniene consta in aplicarea de prisnite reci de gheata,
zapada etc. si transportarea victimei cat mai repede la spital.
J. FRACTURA COLOANEI VERTEBRALE
Art.518.
Primul ajutor se rezuma la urmatoarele: sa se bage cu bagare de seama o scandura sub corpul
victimei, fara a-l ridica de pe pamant, sau victima sa fie intoarsa cu fata la pamant veghinduse ca la ridicarea corpului sa nu se incovoaie, se transporta victima la spital.
K. FRACTURI SI LUXATII LA CLAVICULA
Art.519.
Primul ajutor consta in:
a) se pune in golul subsorii un ghemotoc de vata sau pansament;
b) se badajeaza bratul indoit la cot;
c) bratul prins mai sus de cot sa fie legat cu o legatura de gat. se transporta victima la spital.
L. FRACTURI LA OASELE BRATELOR
Art.520.
Primul ajutor consta in:
a) se aplica scandurile potrivite, bandajandu-se apoi cu pansament, bratul se introduce apoi intr-o
fasa agatat de gat. Se transporta victima la spital.
M. FRACTURI LA MEMBRELE INFERIOARE
Art.521.
Primul ajutor consta in:
a) sprijinirea partii vatamate cu o scandura fara a se ridica piciorul bolnav dupa care se leaga cu
fasa din loc in loc;
b) se transporta victima la spital.
54

N. FRACTURA COASTELOR
Art.522.
Primul ajutor consta in bandajarea stransa a pieptului sau se va strange cu un prosop in
timpul expiratiei. Victima se transporta la spital.

Art.523.

O. PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE LESIN, INSOLATIE, SOC CALORIC SI

INTOXICATIE CU OXID DE CARBON
In cazul unei stari care merge spre lesin, victima trebuie sa fie culcata, sa i se aseze capul mai
jos si cu picioarele putin ridicate. Sa i se dea apa rece, sa morioasa solutie de amoniac. Nu
trebuie sa i se aplice pe cap prisnite reci sau gheata.

Art.524.

La insolatie sau la soc caloric, victima trebuie scoasa imediat de sub influenta caldurii si
transportata intr-un loc racoros, sa fie culcata dezbracata, corpul racorit, sa i se faca vant la
fata, sa i se ude fata si pieptul si sa fie stropita cu apa rece.

Art.525.

La intoxicarea cu oxid de carbon trebuie in primul rand ca victima sa fie scoasa din incaperea
cu gaze, la aer curat si se da bolnavului sa inspire oxigen.

55