Sunteți pe pagina 1din 14
Capitolul 9 TABLOUL CLINIC $1 TRATAMENTUL PROTETIC AL ABRAZIUNII DENTARE 9.1. Etiopatogenia abraziunii dentare Dupa eruplia dintilor si stabilirea contactelor dentodentare, parcursul vietii, datorita functiei si factorilor endogeni si exog are loc abraziunea {esuturilor dure, care este socotité ca un proces fiziologic. Acest fenomen treptat duce la schimbarea morfologiel dinfilor numit% morfologie secundar’. Caracterul si gradul de abra zie va depinde de tipul de ocluzic, rezistenta fesuturilor dure, pul de masticajie, marimea presiunii masticatorii, prezenta, mas mea si topagrafia hreselor areadelor dentare, consisienta lor, de influen{a factorilor externi in raport cu profe red generala a organismului ete, Pentru abrazia fiziol caracteristica abrazia esuturilor dure in limitele smaltului pind ls hotarul smal{-dentin, Aceasta are o deosebita importanta 1a men finerea echilibrului fiziologic in rapoartele ocluzie! dinamice, deos- fece irepiat cuspizil dinfifor lateral! se rotunjese micgorindu-se inaltime ca si dintit anteriori, ce duce 1a 0 alunecare mai lind a at cadei dentare inierioare pe cea superioara in timpul functiel. Abrazia fiziologica are loc si la nivelul suprafetelor proximale in zonele de contact datorita mobilitatii fiziologice a dintilor. Aces fenomen se manifest’ prin transformarea punctelor de contact terdentare in suprafefe de contact, insa datorita tendin{ei_ tizil gice de migrare a dinfilor spre mezial intre dinti mt apar spatil Aceste migrari duc la micsorarea dimensiunii arcadelor dentare in directie sagitald pind 1a 0,5—1,0 cm. La nivelul supraiejelor vestibulare si orale abrazia {esuturilo dentare are loc sub influenta actiunii funetionale a mugchilor ob jilor, limbii, alunectrii alimentelor si a pertajului Afarii de abraziunea fiziologicd exist diferite forme patolo ce care se _caracterizeazi printr-o abrazie rapida si_intensivé @ smal{ului si dentine’ intr-un timp comparativ scurt. Datele liter turii_contemporane ne dovedese c& etiologia acestui proces esl multipli si abraziunea poate aparea ca reztiltat al actitinii factor lor endogeni si exogeni sau a Imbindrii lor. Din factorii endogent fac parte: dereglarile metaholismului, @ procesului de mineraliza a {esulurilor dure, a functiei glandelor endocrine, structura, defi enia a jesuturilor dure de caracter congenital, ce poate aparea urmare a maladiilor mamei gi copilului sau a ereditatii, procesele neurodistrofice ale {esuturilor dure ete. Variati sint si factor 284 exogeni, insi o deosebiti importan{a o are suprasolicitarea functi nalé a dinfilor. Aceasta poate fi influentata de edentatia partial in raport de numarul dintilor absenti si functia mixta a celor re: tan{i, de tipul de masticatie, hiperfunctia muschilor, caracterul ali- mentelor, scrignitul nefuncfional din din{i (bruxisinul, ticuri pro- fesionale), parafunefit_musculare. Abrazia intensiva a tesuturilor dure poate aparea si ca urmare a maladiilor sistemelor cardiovas- ler, nervos, tractului gastrointestinal, 1a fel ca si sub influenja fiunii nocive a diferitelor obiceiuri vicioase, a factorilor influen- i de profesie (leziuni provocate de aburii acizilor, substantelor Ataline, a praiului de cdrbune 1a mineri, obicetul vicios de a tine iferite piese metalice: croitorii, instrumentaligtii suflatori, A. Scerbacov (1984) a sistematizat factorii etiologici ce pot du- la abraziunea dentar’ patologica: 1. Insuficienfa functionala a fesuturilor dure, conditionata de morfologia lor deficienté: congenitaié —ca urmare a dereglarilor de amelo- si dentinogenezd; ereditard (de tipul maladiei Capde- pond); dobindits — ca urmare a proceselor neurodistrofice, dereglari le sistemului cardiovascular sia aparatului endocrinic, dereglari le metabolismului de diferita etiologic. 2, Suprasolicitarea Tunctionalé a dinfilor conditionata de: eden- ia parjiala (micsorarea numarului dinfilor antagonisti in. oclu- ie, functia mixta ete.); parafunctiile musculare (bruxismul); hip onustil muschilor masticatori de provenienta encefalic& sau con fionat de profesie (vibrare, incordare fizica); trauma cronicd a din- filor (in acelasi numar si obiceiurile nocive); 3. Factorii profesionali nocivi (necrozele acidice si alcaline) — Conform opiniei autorului unele din cauzele indicate pot provo- a abrazie generalizata, iar altele —localé. Mecanismul dezvoltarii, sporirii si caracterul abraziei_{esuturi- lor dure va depinde de etiologic, varietatile si particularitatile in- dividuale de ocluzie influentate de contactele dento-dentare in. mis- rile functional de propulsie si lateralitate a mandibulei. Este clar ef acest proces va depinde de rezistenfa fesuturilor dure; in con- ditii de norma smaltul este cel mai dur fesut al organismului, avind o rezisten{a variabila in diferite zone ale suprafetei coronare gi la iferiti adincime — 408334 kg/mm? Aceleasi particularita{i ‘stnt caracteristice si pentru tesutul dentinar, acesta, insi, avind 0 re fistenfa mult mai sc&zula, In_zonele por{iunii coronare rezistenfa dentine! atinge 84—48 kg/mm?, avind tendint de descrestere spre apexul radicular. Pe parcursul vietii indicii rezistentei fesuturilor jure variaz& considerabil in raport cu starea general’ a organismu- wi. Sub influenta abraziunti cu timpui pe suprafetele ocluzale ale tilor apar zone de dentina lipsite de smal}. Rezistenfa dentinei in aceste zone la suprafatd este mai mare decit in zonele protectate de smalf si atinge 100—110 kg/mm? Acest fenomen se lamureste printr-o mineralizare mai intensi a zonelor dezgolite ca reaultat 4 stimulariimetabolismului prin actiunea excitanfilor externi si 285 este socotita ca o reaclie de compensare. In asemenea cazuri st prafata insulilor de dentina dezgolita poate fi netedi cu un lucit de poleire, avind o duritate mai crescutd (100—120 kg/mm?), sa dentina poate fi lax. Deoarece duritatea smaljului restant’ est mult mai mare in zonele dezgolite, abraziunea va progresa vadit find acceleraté de marginile ascufite ale smaljului. Prin urmar patogenia abraziei patologice a esuturilor dure ale dinjilor se 1 duce in principiu le 0 imbinare a urmatorilor doi factori principal deficienta {esuturilor dure si suprasolicitarea functionala a din lor. De mentionat c deseori ne intilnim eu o imbinare mai ampla factorilor etiologiel, Aceasta imbinare, find multipla in dependent de caracterul raportului ocluzal dintre areadele ueutare, va duce © abrazie generalizald sau locald, Practic deseori este foarte gr de a depista cauza gi patogenia acestei patologii si in prezent mn dispunem de 0 clasificare a abraziei patologice dupa factorii etic logici, prin urmare, si tratamentul se efectueazd nu pe baza print piuluil patogenetic, dar simptomatic. 9.2, Tabloul clinic al abraziunii dentare Particularitaile tabloului clinic al abraziunii dentare sint ¥: tiate si depind de factorit eliologii, tipul de ocluzie, virsia, pre {2 sau absenja breselor arcadelor dentare, topografia lor, timpul Sa scurs de la declangarea procesului, slarea reacliva $i general a organismului, gradul de abraziune, complicatitle aparute etc. Sin tomul principal evidenfiat In cadrul examenului medical al pacien- tului este prezenta abraziunii avansate a esuturilor dure ale din flor sau ale unui grup de dinfi, care a dus la dereglarile de stru {ura anatomicd a coroanelor. Bin cauza abraziei progresive di cuspizii dinfilor laterali, marginile incisive ale dintilor frontali i inaltimea coroanei este micsorata. In raport de tipul ocluziei va gasi si tipul de abrazie, La pacientii cu tipul de ocluzie cap cap abraziei sint supuse marginile incisivale i, suprafejele oc zale ale tuturor dinfilor. In caz de ochuzie deschisd abraziei ava sate sint supusi dintii ce se gasese in contact, iar ceilalti dinti pastreazé forma anatomica, La pacienfii cu’ ocluzia ortognati acest proces este localizat pe sectoarele suprafefelor vestibulare al fronlali inferior gi respecliv celor orale ale anlagonis for in raport cu gradul de supraacoperire, cuspizit din(ilor later se vor abrazia in dependen{a de caracterul rapoartelor interdent ice pentru aga tip de ocluzie. Pentru ocluzia adinci es caracteristicd abrazia suprafetelor vestibulare ale dinfilor front inferiori si a celor orale ale antagonistilor. Datoritd diferenjei de rezistenja a esuturilor dure dupa d golirea dentinei in aceste zone are loc o abrazie mai intensiv aprofundata, iar in zonele unde s-a pastrat stratul de smal, decurge mai lent. Caracterul suprafetei atacate va varia de la 286