Sfaturi utile de la medicul cardiolog

Dupa cum se stie bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces

prematur pe intreaga planeta. Aparitia in masa a bolilor cardiovasculare se coreleaza strins cu stilul
de viata. S-a demonstrat adesea ca modificarea stilului de viata si a factorilor de risc reduce
mortalitatea si morbiditatea prin boli cardiovasculare, in special la pacientii cu risc crescut. Spre
binele tuturor si in scopul educatiei medicale a populatiei pentru prevenirea afectiunilor
cardiovasculare vom oferi in continuare cateva sfaturi utile si usor de urmat.
Si vom incepe cu fumatorii - acestia trebuie incurajati in mod profesionist sa renunte definitive la
tutun. Strategia de renuntare la fumat trebuie sa includa consiliere, tratament de substitutie
nicotinica si chiar interventii farmacologice.
Greutatea corporala crescuta este asociata cu cresterea mortalitatii si morbiditatii totale si
cardiovasculare prin cresterea tensiunii arteriale si a colesterolemiei, reducerea colesterolului HDL
si cresterea riscului de aparitie a diabetului zaharat.
Scaderea ponderala este recomandata tuturor persoanelor supraponderale si obeze, si de
asemenea femeilor cu circumferinta taliei peste 88cm si barbatilor cu circumferinta taliei peste
102cm.Reducerea aportului caloric total si exercitiile fizice regulate sunt esentiale in controlul
greutatii.
Orice crestere a nivelului de activitate fizica are efecte pozitive asupra sanatatii, exercitiul fizic de
intensitate moderata timp de 30 de minute zilnic va reduce riscul cardiovascular si va imbunatatii
conditia fizica.
In ceea ce priveste dieta trebuie consumata o varietate larga de alimente cu ajustarea aportului
caloric pentru prevenirea excesului ponderal.Trebuie incurajat consumul de fructe, legume, cereale
si paine integrala, peste, carne slaba, produse lactate degresate. Grasimile saturate trebuiesc
inlocuite cu grasimi polinesaturate de origine vegetala si marina. Lipidele totale trebuiesc reduse la
<30% din aportul energetic, iar din totalul lipidic grasimile saturate nu trebuie sa depaseasca o
treime. Trebuie de asemenea descurajat consumul de sare prin evitarea adaugarii de sare in timpul
mesei si la gatit si prin alegerea unor alimente proaspete sau congelate nesarate. De asemenea
trebuie descurajat consumul excesiv si zilnic de alcool.
In masura in care este posibil se va evita stresul la locul de munca si la domiciliu.
Emotiile negative precum depresia, anxietatea si ostilitatea nu fac bine nimanui si reprezinta
totodata un obstacol in calea schimbarii stilului de viata.
Un rol deosebit de important il are de asemenea evaluarea riscului de boala cardiovasculara.
Pacientii trebuie sa fie familiarizati cu monitorizarea anumitor parametrii si anume tensiunea
arteriala , greutatea corporala, parametrii metabolici- glicemia, colesterolul total si fractiunile LDL si
HDL, trigliceridele, functia renala.
Se va acorda o importanta deosebita persoanelor de varsta medie, fumatoare, cu istoric familial de
boli cardiovasculare, cu prezenta unuia sau mai multor factori de risc. In cazul evidentierii valorilor
tensionale mai mari sau egale cu 140/90mmhg se va avea in vedere medicatia antihipertensiva. De
asemenea, hipertensivii sunt sfatuiti sa efectueze electrocardiograma si ecografie cardiaca. La
pacientii cu diabet zaharat, boala coronariana sau afectare renala, tensiunea arteriala trebuie
mentinuta la valori sub 130/80mmhg.
La valori ale colesterolului total de peste 190mg/dl sau ale LDL colesterolului peste 115mg/dl se va
administra medicatie cu statine. La pacientii cu boala cardiaca ischemica instalata si la cei cu
diabet zaharat ar trebui sa se obtina un control mai riguros al colesterolului, si anume tinta pentru
colesterolul total trebuie sa fie de 175 sau chiar 155mg/dl, iar pentru LDL colesterol tinta trebuie sa
fie de 100 sau chiar 80mg/dl.
Pacientii care prezinta simptome sugestive de boala cardiaca ischemica vor efectua
electocardiograma atat in repaus cat si testarea la efort.
Pacientii cu boala cardiaca ischemica trebuie sa primeasca medicatie cu statina, antiagregant
plachetar si inhibitor de enzima de conversie.

Pacientii diabetici trebuie sa beneficieze de medicatie hipoglicemianta, dar si de statina si fibrat. De

asemenea este bine ca diabeticii si cei cu HTA severa sa efectueze examenul fundului de ochi.
Examinarea clinica a pacientului trebuie sa cuprinda si verificarea pulsului periferic la membrele
inferioare. Intre examinarile paraclinice de laborator o importanta deosebita o are determinarea
proteinuriei si a microalbuminuriei, lipoproteinei A , fibrinogenului, homocisteinei si a proteinei C
reactive.
Ar fi ideal sa atingem scopul de a reduce riscul cardiovascular total. Nu este intotdeauna posibil.
Stim insa ca factorii de risc sunt multiplii si in permanenta interactiune. Astfel, daca nu pot fi atinse
valorile tinta ale unui factor de risc, riscul cardiovascular total poate fi redus prin actiunea asupra
celorlalti factori de risc.

Hipertensiunea arteriala, un real semnal de alarma

Hipertensiunea arteriala ar putea fi definita ca acea valoare dincolo de care

creste riscul aparitiei unor complicatii cerebrale, cardiace, renale sau vasculare.
Valoarea care delimiteaza granita intre normo si hipertensiune este de 130/85 mmhg.Valorile
cuprinse intre 130-139/85-89mmhg sunt cunoscute sub denumirea de tensiune de granita sau
normal inalta , iar peste aceste valori vorbim de hipertensiune arteriala cu cele trei stadii ale sale:

Usoara 140-159/90-99mmhg

Medie - 160-179/100-109mmhg

Severa - >180/110mmhg

Vorbim de hipertensiune sistolica izolata in cazul unei TA sistolice>140mmhg si a unei TA

diastolice<90mmhg, caz in care clasificarea se va face in functie de valorile tensiunii arteriale
sistolice in categoriile indicate mai sus.
Este cunoscut faptul ca hipertensiunea arteriala este o boala cu prevalenta crescuta.Populatia
hipertensiva reprezinta 20% din populatia de 6 miliarde a lumii si reprezinta o problema globala la
nivel mondial.Strategiile conventionale utilizate in managementul HTA determina controlul acesteia
doar la o treime din hipertensivi, restul pacientilor fiind expusi complicatiilor cardiovasculare
asociate hipertensiunii. Intr-un articol publicat in Journal of Hipertension in iunie 1998 se arata ca
normalizarea TA sub 140/90 mmhg se atinge intr-un procent foarte scazut, de ordinul a 6% in
Anglia, 27% in Franta, 27,4% in SUA.
Studiul SEPHAR realizat la nivelul Romaniei demonstreaza o situatie alarmanta: 4 din 10 adulti sunt
hipertensivi si mai mult de jumatate din ei sunt nou diagnosticati. Analizand pacientii nou
diagnosticati 88% din cazuri se incadreaza la HTA usoara si medie si 12% din cazuri au HTA
severa.Ca distributie pe grupe de varsta 35% din hipertensivi au sub 40 ani, 39% intre 40 si 60 de
ani si 26% au peste 60 de ani.
Fiziopatologia HTA este foarte complexa. Studiile efectuate au aratat faptul ca nivelul ridicat al TA
este rezultatul interactiunii complexe intre predispozitia genetica si factorii de mediu. Aceasta
diversitate poate explica de ce exista o heterogenicitate marcata in raspunsul la tratament si de ce
un singur antihiperteniv poate controla TA la doar 30% din pacienti. Astfel depistarea si tratamentul
HTA reprezinta o provocare continua pentru medic.

Sindromul metabolic, factor de risc cardiovascular

Sindromul metabolic reuneste o serie de alterari metabolice independente ce implica

un risc cardiovascular crescut prin initierea si perpetuarea procesului de ateroscleroza.
Caracteristicile generale ale pacientilor cu sindrom metabolic sunt:

dispozitia anormala a tesutului adipos in organism, obezitatea abdominala, de tip central

sau android fiind o conditie obligatorie pentru diagnostic- prezenta si gradul acesteia se
evidentiaza prin masurarea circumferintei abdominale(>94 cm la barbati si >80 cm la femei);

rezistenta la insulina o glicemie a jeun >100mg/dl;

dislipidemia de tip aterogen cu valori crescute ale trigliceridelor serice(>140mg/dl) si valori
scazute ale HDL-colesterolului (<40 mg/dl la barbati si <50 mg/dl la femei), cresterea
apolipoproteinei B , prezenta particulelor de LDL mici si dense si a particulelor mici de HDL;

tensiunea arterial crescuta >130/85mmhg;

statusul proinflamator recunoscut clinic prin cresterea proteinei C reactive.

Sindromul metabolic constituie un factor major de risc atat cardiovascular cat si pentru diabetul
zaharat. Prezenta sindromului metabolic creste mortalitatea coronariana de aproape patru ori,
mortalitatea cardiovasculara totala de pana la trei ori si mortalitatea generala de 1,5 ori. S-a
constatat ca circumferinta abdominal crescuta se asociaza cu cresterea mortalitatii cardiovasculare
chiar si la personae cu greutatea corporala in limite normale.
Tratamentul sindromului metabolic consta in masuri farmacologice (medicatie hipolipemianta,
hipoglicemianta, antihipertensiva, de reducere a excesului ponderal) si mai ales in masuri
nonfarmacologice(schimbarea stilului de viata, dieta, exercitiu fizic).
Combaterea sedentarismului, optimizarea stilului de viata, renuntarea la fumat si la consumul de
alcool, tratamentul dislipidemiei aterogene(cu scaderea LDL-colesterolului sub 100mg/dl la pacientii
cu risc cardiovascular moderat, si sub 70mg/dl la pacientii cu risc crescut), atingerea si mentinerea
greutatii ideale, controlul glicemiei si al tensiunii arteriale(<140/90mmhg , respectiv <130/80mmhg
la pacienti diabetici si cei cu afectare renala) sunt masuri ce pot induce reversibilitatea sindromului
proaterogen daca sunt riguros aplicate si mentinute pe termen lung.
Studiile arata ca interventia asupra stilului de viata pe o perioada de 3 ani conduce la scaderea
prevalentei sindromului metabolic cu 38% si a obezitatii abdominal cu 52%.
Aceste rezultate au fost obtinute prin scarere moderata in greutate(5%) , activitate fizica moderata
(30 minute zilnic), reducerea aportului total de grasimi(sub 30% din aportul caloric zilnic),reducerea
grasimilor saturate (sub 10%), cresterea aportului de fibre(peste 15g/1000kcal) in alimentative. Nu
in utimul rand, pentru o functionare optima, organismul nostru are nevoie de o hidratare optima. In
acest sens recomandarea consta in evitarea bauturilor cu continut crescut in carbohidrati si
consumul unei cantitati de cel putin 2 litri pe zi de apa pura.Preventia si tratamentul sindromului
metabolic este o munca de echipa ce necesita colaborarea intre cardiolog, nutritionist-diabetolog,
endocrinolog, dietetician si kinetoterapeut.

asuri de preventie a bolilor cardiovasculare in practica clinica

Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces prematur in Europa. Ele

sunt o cauza importanta de invaliditate si contribuie la cresterea costurilor din sistemul sanitar.
Aterosceroza ce sta la baza aparitiei bolilor cardiovasculare se dezvolta insidios, pe parcursul mai
multor ani, si este de obicei avansata in momentul aparitiei simptomatologiei. Aparitia in masa a
bolilor cardiovasculare se coreleaza strins cu stilul de viata si factorii de risc fiziologici si biochimici
modificabili. S-a demonstrate ca modificarea stilului de viata si a factorilor de risc reduce
mortalitatea si morbiditatea prin boli cardiovasculare, in special la pacientii cu risc crescut.
In acest sens toti fumatorii trebuie incurajati in mod profesionist sa renunte definitive la tutun.
Strategia de renuntare la fumat trebuie sa include consiliere, tratament de substitutie nicotinica si
interventii farmacologice.
Greutatea corporala crescuta este asociata cu cresterea mortalitatii si morbiditatii totale si
cardiovasculare prin cresterea tensiunii arteriale si a colesterolemiei, reducerea colesterolului HDL
si cresterea riscului de aparitie a diabetului zaharat.
Scaderea ponderala este recomandata tuturor persoanelor supraponderale si obeze, si de
asemenea femeilor cu circumferinta taliei peste 88cm si barbatilor cu circumferinta taliei peste
102cm.Reducerea aportului caloric total si exercitiile fizice regulate sunt esentiale in controlul
greutatii.

Orice crestere a nivelului de activitate fizica are efecte pozitive asupra sanatatii, exercitiul fizic de
intensitate moderata timp de 30 de minute zilnic va reduce riscul cardiovascular si va imbunatatii
conditia fizica.
In ceea ce priveste dieta trebuie consumata o varietate larga de alimente cu ajustarea aportului
caloric pentru prevenirea excesului ponderal.Trebuie incurajat consumul de fructe, legume, cereale
si paine integrala, peste, carne slaba, produse lactate degresate. Grasimile saturate trebuiesc
inlocuite cu grasimi polinesaturate de origine vegetala si marina. Lipidele totale trebuiesc reduse la
<30% din aportul energetic, iar din totalul lipidic grasimile saturate nu trebuie sa depaseasca o
treime. Trebuie de asemenea descurajat consumul de sare prin evitarea adaugarii de sare in timpul
mesei si la gatit si prin alegerea unor alimente proaspete sau congelate nesarate. De asemenea
trebuie descurajat consumul excesiv si zilnic de alcool.
In masura in care este posibil se va evita stresul la locul de munca si la domiciliu.
Emotiile negative precum depresia, anxietatea si ostilitatea nu fac bine nimanui si reprezinta
totodata un obstacol in calea schimbarii stilului de viata.
Dupa cum bine stim cu totii, este mai usor sa previi decat sa tratezi !

Otita externa

Reprezinta un proces inflamator dezvoltat la nivelul tegumentului conductului auditiv

extern. Ca mod de evolutie, afectiunea poate fi acuta sau cronica. De obicei, se dezvolta pe un
tegument lezat ( dupa extragerea instrumentala sau prin spalatura auriculara a unui dop de
cerumen sau a unui corp strain ) sau pe un tegument cu proprietati fizico chimice modificate ( bai in
piscina sau rauri, distructia stratului protector de grasime prin actiunea unui sapun sau detergent).
Dintre factorii favorizanti amintim:

climat cald si umed;

purtarea de proteze;

traumatisme locale;

diminuarea secretiei de cerumen;

igiena deficitara.

Cei mai frecventi agenti etiologici sunt : stafilococii ( aureu si epidermidis), psudomonas
aeruginosa, streptococii, proteus vulgaris.
Simptomatologia este comuna diferitelor forme de otita externa si initial, procesul inflamator
determina prurit ( mancarime ) la nivelul conductului auditiv extern, durere intensa ( otalgie ) cu
perioada de exacerbare nocturna, tumefactie, secretie seroasa, hipoacuzie.
Tratamentul este de obicei local. Se practica zilnic toaleta conductului auditiv extern cu aspirarea
secretiilor si spalarea conductului cu solutii antiseptice.
La acestea se adauga tratament antialgic si antiinflamator pe cale generala. Daca apar manifestari
generale( febra) si nu se obserava remisiunea simptomatologiei locale, se instituie si tratament
general antibiotic.

indromul metabolic

Factor de risc cardiovascular.

Sindromul metabolic reuneste o serie de alterari metabolice independente ce implica un risc
cardiovascular crescut prin initierea si perpetuarea procesului de ateroscleroza.
Caracteristicile generale ale pacientilor cu sindrom metabolic sunt:

dispozitia anormala a tesutului adipos in organism, obezitatea abdominala, de tip central

sau android fiind o conditie obligatorie pentru diagnostic

prezenta si gradul acesteia se evidentiaza prin masurarea circumferintei abdominale(>94

cm la barbati si >80 cm la femei);

rezistenta la insulina o glicemie a jeun >100mg/dl;

dislipidemia de tip aterogen cu valori crescute ale trigliceridelor serice(>140mg/dl) si valori
scazute ale HDL-colesterolului (<40 mg/dl la barbati si <50 mg/dl la femei), cresterea
apolipoproteinei B , prezenta particulelor de LDL mici si dense si a particulelor mici de HDL;

tensiunea arterial crescuta >130/85mmhg;

statusul proinflamator recunoscut clinic prin cresterea proteinei C reactive.

Sindromul metabolic constituie un factor major de risc atat cardiovascular cat si pentru diabetul
zaharat.
Prezenta sindromului metabolic creste mortalitatea coronariana de aproape patru ori, mortalitatea
cardiovasculara totala de pana la trei ori si mortalitatea generala de 1,5 ori. S-a constatat ca
circumferinta abdominal crescuta se asociaza cu cresterea mortalitatii cardiovasculare chiar si la
personae cu greutatea corporala in limite normale. Tratamentul sindromului metabolic consta in
masuri farmacologice (medicatie hipolipemianta, hipoglicemianta, antihipertensiva, de reducere a
excesului ponderal) si mai ales in masuri nonfarmacologice(schimbarea stilului de viata, dieta,
exercitiu fizic).
Combaterea sedentarismului, optimizarea stilului de viata, renuntarea la fumat si la consumul de
alcool, tratamentul dislipidemiei aterogene cu scaderea LDL-colesterolului sub 100mg/dl la pacientii
cu risc cardiovascular moderat si sub 70mg/dl la pacientii cu risc crescut), atingerea si mentinerea
greutatii ideale, controlul glicemiei si al tensiunii arteriale(<140/90mmhg, respectiv <130/80mmhg
la pacienti diabetici si cei cu afectare renala) sunt masuri ce pot induce reversibilitatea sindromului
proaterogen daca sunt riguros aplicate si mentinute pe termen lung.
Studiile arata ca interventia asupra stilului de viata pe o perioada de 3 ani conduce la scaderea
prevalentei sindromului metabolic cu 38% si a obezitatii abdominal cu 52%.
Aceste rezultate au fost obtinute prin scarere moderata in greutate(5%) , activitate fizica moderata
(30 minute zilnic), reducerea aportului total de grasimi(sub 30% din aportul caloric zilnic),reducerea
grasimilor saturate (sub 10%), cresterea aportului de fibre (peste 15g/1000kcal) in alimentative.
Nu in utimul rand, pentru o functionare optima, organismul nostru are nevoie de o hidratare optima.
In acest sens recomandarea consta in evitarea bauturilor cu continut crescut in carbohidrati si
consumul unei cantitati de cel putin 2 litri pe zi de apa pura.Preventia si tratamentul sindromului
metabolic este o munca de echipa ce necesita colaborarea intre cardiolog, nutritionist-diabetolog,
endocrinolog, dietetician si kinetoterapeut.

abuzul de alcool

Alcoolul consumat abuziv provoaca mai multe prejudicii fizice, psihologice si sociale
decat toate celelalte droguri la un loc. Aproape 1 din 3 barbati si 1 din 5 femei consuma alcool
peste limitele de siguranta acceptate in prezent, iar consecintele acestor excese devin din ce in ce
mai frecvent intalnite. Consecintele excesului de alcool sunt foarte variate si afecteaza majoritatea
sistemelor organismului.
La nivelul aparatului cardiovascular , consumul abuziv , cronic de alcool creste incidenta
hipertensiunii arteriale, aritmiilor cardiace, accidentelor vasculare cerebrale, cardiomiopatiilor,
insuficientei cardiace si a mortii subite cardiace. Nu in ultimul rand, alcoolul in exces are efecte
metabolice nedorite.Astfel, prin efect pancreato-toxic, alcoolul are potential diabetogen iar la nivel
hepatic stimuleaza sinteza de trigliceride ducand la cresterea hiperlipemiei postprandiale si la
incarcarea grasa a ficatului.
Exista o corelatie de tip doza-efect intre consumul de alcool si riscul de afectare prin hipertensiune
arteriala si atac vascular cerebral. O cantitate chiar moderata de alcool consumata zilnic (40 160
ml) poate induce cresterea valorilor tensiunii arteriale.In asociere cu alti factori de risc (fumat,
consum de cafea, stress), alcoolul duce la cresterea tensiunii arteriale chiar la un consum zilnic mai

mic, crescand in acelas timp si riscul mortalitatii coronariene.Cresterea tensiunii arteriale se

datoreaza cresterii debitului cardiac si a frecventei cardiace secundare stimularii activitatii nervoase
simpatice indusa de alcool, dar si printr-un mecanism vasopresor direct. Hipertensiunea arteriala
indusa de alcool poate fi reversibila la intreruperea consumului de alcool. Consumul de alcool poate
de asemenea explica de ce tensiunea arteriala este dificil de controlat la anumite persoane.
Consumul de alcool a fost, de asemenea ,asociat cu diferite tipuri de aritmii cardiace, cum ar fi
contractile ventriculare premature, fibrilatia si flutterul atrial, tahicardiile supraventriculare. Moartea
subita este mult mai frecventa la consumatorii de alcool in exces , indiferent de prezenta sau gradul
afectarii cardiace ischemice preexistente. Aritmiile produse de consumul de alcool pot aparea pe
cord sanatos, indemn.
In prezent se considera ca alcoolul este cea mai frecventa cauza identificabila de cardiomiopatie,
unii cercetatori sustinand ca cel putin 50% dintre toate cardiomiopatiile dilatative sunt provocate de
alcool. S-a constatat ca alcoolul produce depresia acuta a contractilitatii miocardice si atunci cand
este ingerat de indivizi sanatosi cu cord indemn.La majoritatea alcoolicilor cronici se intalnesc
modificari la nivelul muschiului cardiac, iar aproximativ 10% din acestia dezvolta cardiomiopatie
manifesta clinic. Pentru dezvoltarea cardiomiopatiei dilatative este necesar un consum zilnic de 80
g alcool timp de 5 ani. Oprirea precoce in cursul evolutiei a consumului de alcool poate stopa
progresia bolii si poate duce chiar la recuperarea disfunctiei contractile a ventriculului stang. In
fazele avansate ale bolii, oprirea consumului de alcool nu mai poate reduce insa fenomenele de
insuficienta cardiaca.
In practica medicala, depistarea consumului cronic de alcool ca factor declansator al acuzelor unui
pacient poate fi extrem de facila, alteori insa relatia alcool simptome poate fi stabilita prin intrbari
referitoare la stilul de viata. Un lucru insa trebuie sa devina cert, si anume faptul ca rolul medicului
este acela de a descuraja consumul zilnic , sistematic de alcool , mai ales atunci cand pacientul
solicita cu insistenta aprobarea de catre medic a unui consum zilnic in asa zise cantitati mici sau in
scopul stimularii apetitului.