METODOLOGIA DE ELABORARE A PROIECTELOR CU FINANTARE EXTERNA Suport de curs

Cuprins

1. Regulamentul 1083/2006............................................................................................................................2 2. Regulamentul 1080 / 2006 (FEDER)..........................................................................................................5 3. Regulamentul 1081 / 2006 (FSE)................................................................................................................7 4. Regulamentul 1698 / 2005 (FEADR).........................................................................................................8 5. Regulamentul 1082 / 2006 (cooperare teritorial)....................................................................................11 6. CADRUL STRATEGIC AL UNIUNII EUROPENE..............................................................................13 Orientarile Strategice de Coeziune 2007-2013.................................................................................................13 Strategia de dezvoltare durabila........................................................................................................................14 Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere Economica si Locuri de Munca.....................................15 7. CADRUL STRATEGIC NAIONAL DE REFERIN 2007 2013..................................................16 8. Programul Operational Sectorial - Transport (POS-T).............................................................................20 Obiective................................................................................................................................................................20 1

Axa 1: Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii sustenabile a sistemului de transport, integrat in cadrul retelelor europene de transport.................................................................................21 Axa 2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afara Axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii sustenabile a sistemului national de transport.........................................................................22 9. PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL DE MEDIU (POS MEDIU).......................................23

1. Regulamentul 1083/2006

Prezentul regulament stabilete normele generale de reglementare a Fondului European de Dezvoltare Regional (FEDER), a Fondului Social European (FSE), precum i a Fondului de Coeziune. Se definesc obiectivele la care Fondurile structurale i Fondurile de coeziune la care trebuie s contribuie, criteriile de eligibilitate ale statelor membre i ale regiunilor la aceste Fonduri, resursele financiare disponibile i criteriile pe baza crora se face repartizarea lor. Regulament defineste cadrul legal in care se inscrie politica de coeziune, inclusiv metoda de stabilire a liniilor directoare strategice ale Comunitatii pentru coeziune, a cadrului strategic national si a procesului de examinare la nivelul Comunitatii. In acest scop, prezentul regulament stabileste principiile, normele de parteneriat, de programe, de evaluare, de gestionare, inclusiv financiara, de monitorizare si de control pe baza unei impartiri a responsabilitatilor intre statele membre si Comisie. INSTRUMENTELE STRUCTURALE Fondurile Structurale i de Coeziune (FSC), sau Instrumentele Structurale, sunt instrumentele financiare prin care Uniunea European acioneaz pentru eliminarea disparitilor economice i sociale ntre regiuni, n scopul realizrii coeziunii economice i sociale. n termeni financiari, aceste instrumente ocup al doilea loc ca pondere n bugetul Uniunii Europene, destinat politicilor europene. Acestea cuprind: Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR), reglementat prin Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene i al Parlamentului European, care susine dezvoltarea economic durabil la nivel regional i local prin mobilizarea capacitilor locale i diversificarea structurilor economice n domenii precum cercetare i dezvoltare tehnologic, inovare i antreprenoriat, societatea informaional, IMM-uri, protecia mediului, turism, energie; Fondul Social European (FSE), reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene i al Parlamentului European, fond care contribuie la sporirea adaptabilitii forei de munc i a ntreprinderilor, creterea accesului pe piaa forei de munc, prevenirea omajului, prelungirea vieii active i creterea gradului de participare pe piaa muncii a femeilor i imigranilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate i combaterea discriminrii. Fondul de Coeziune, reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului Uniunii Europene, prin care se finaneaz proiecte n domeniul proteciei mediului i reelelor de transport transeuropene, proiecte n domeniul dezvoltrii durabile precum i proiecte care vizeaz mbuntirea managementului traficului aerian i rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea i modernizarea transportului multimodal. Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt 2

reglementate prin Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1083/2006 din 11 Iulie 2006. Obiectivul Convergen: promoveaz dezvoltarea i ajustrile structurale ale regiunilor care nregistreaz ntrzieri n dezvoltare. Este finanat prin FEDR, FSE, Fond de Coeziune. Acoper zone NUTS nivel II (nivel-regiune), al cror PIB pe locuitor este sub 75% din media UE. Obiectivul Competitivitate regional i ocuparea forei de munc: sprijin regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergen. Este finanat de FEDR i FSE Acoper zonele NUTS nivel III (nivel-jude) sau mai mici, inclusiv zone cu schimbri socioeconomice n sectoarele industrial i de servicii, zone rurale n declin, zone urbane n dificultate i zone dependente de pescuit. Obiectivul transnaionale Cooperare teritorial european: sprijin regiuni, judee i zone

Este finanat de FEDR Acoper zonele NUTS nivel III(nivel-jude) ce sunt granie interne ale UE, precum i anumite granie externe. Zonele eligibile pentru finanare din Fondurile Structurale i de Coeziune Fondul European de Dezvoltare Regionala sprijina: investitii menite sa creeze locuri de munca (destinate cu prioritate sectorului IMM), in infrastructura (de transport, demdeiu, de comunicatii, de educatie, de sanatate, sociala, culturala si pentru energie), dezvoltarea potentialului autohton (acordarea de sprijin si servicii pentru intreprinderi, networking, cooperare si schimburi de experienta), asistenta tehnica. Ativitati neeligiblie: TVA, obanzi la credite, achizitionarea de terenuri intr-un cuantum mai mare de 10% din cheieltuiala totala eligibila pentru activitatea respectiva, constructii de locuinte. Prioritati: accent pe strategia Lisabona; infrastructura; investitii; cercetare si dezvoltare; IMM-uri Fondul Social European sprijin aciunile statelor n urmtoarele domenii: * adaptarea lucrtorilor i a ntreprinderilor; sisteme de nvare pe toat durata vieii, conceperea i diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii; * mbuntirea accesului la un loc de munc al persoanelor n cutarea unui loc de munc, a persoanelor inactive, a femeilor i a emigranilor; * integrarea social a persoanelor defavorizate i combaterea tuturor formelor de discriminare pe piaa muncii; * consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor de nvmnt i prin activitile de conectare n reea a unitilor de nvmnt. Prioritati: accent pe strategia Lisabona; training; ocupare; Capacitate Institutionala si eficienta administrativa. Fondul de coeziune promoveaza dezvoltarea durabila prin retele de transport transeuropean; protectia mediului (eficienta energetica, transport, transport non-rutier, transport public ecologicetc.) Prioritati: Infrastructura de mediu si transport; energie. Orientrile Strategice pentru Coeziune Orientrile Strategice pentru Coeziune economic, social i teritorial reprezint un cadru 3

general unitar pentru toate Statele Membre n vederea pregtirii documentelor programatice pentru FSC pentru perioada 2007-2013 (Cadrul Strategic Naional de Referin i Programele Operaionale). Liniile directoare pentru Coeziune au n vedere rolul politicii de coeziune n implementarea politicilor Uniunii Europene, coerente cu Agenda Lisabona. Principiile de programare ale Fondurilor Structurale i de Coeziune A. Complementaritate: Aciunile comunitare trebuie s fie complementare sau s contribuie la operaiunile naionale corespondente. B. Parteneriat: Aciunile Comunitare trebuie realizate printr-o strns consultare ntre Comisie i Statele Membre, mpreun cu autoriti i organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autoriti regionale i locale, parteneri economici i sociali. Parteneriatul trebuie s acopere pregtirea, finanarea, monitorizarea i evaluarea asistenei financiare. Statele Membre trebuie s asigure asocierea partenerilor relevani la diferite stadii ale programrii. C. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. Principalele prioriti ale programului de dezvoltare sunt definite de autoriti naionale/regionale n cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor i managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiv a autoritilor naionale i regionale. D. Adiionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate nlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include att fonduri UE ct i fonduri naionale din surse publice sau private. E. Compatibilitate: Operaiunile finanate de Fonduri Structurale trebuie s fie n conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum i cu politicile i aciunile UE, inclusiv regulile privind concurena, achiziiile publice, protecia mediului, promovarea egalitii ntre brbai i femei. F. Programare: Aciunea comun a UE i Statelor Membre trebuie s fie implementat pe o baz multianual printr-un proces de organizare, luare de decizii i finanare bazat pe formularea de strategii integrate i coerente multi-anuale i definirea de obiective concrete. G. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe cteva obiective prioritare; de fapt, o mare parte a acestora acoper un numr limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rmase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confrunt cu dificulti n toat Uniunea European, fr a satisface criterii geografice speciale. Fonduri europene complementare Fondurilor Structurale i de Coeziune Complementar aciunilor susinute din Instrumentele Structurale, vor fi susinute totodat investiii n domeniul dezvoltrii rurale i pescuitului, prin instrumente precum: Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR), care finaneaz investiii pentru creterea competitivitii n agricultur i silvicultur, protecia mediului, ameliorarea calitii vieii i diversificarea activitilor economice n spaiul rural; Fondul European pentru Pescuit (FEP), care susine dezvoltarea durabil a sectorului de pescuit i a zonelor de coast unde acest sector este preponderent. Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creterea economic a statelor membre ale Uniunii i de a conduce la reducerea disparitilor dintre regiuni. Ele nu acioneaz ns singure, necesitnd asigurarea unei contribuii din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanate n principal din resursele publice ale statului membru, ns n multe domenii este necesar i contribuia financiar privat, aceasta fiind ncurajat n cele mai multe cazuri 4

2. Regulamentul 1080 / 2006 (FEDER) Regulamentul nr.1080/2006 al Parlamentului European i al Consiliului din 5 iulie 2006 (abrog Regulamentul 1783/1999) conine prevederile referitoare la F.E.D.R. F.E.D.R. este destinat s redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitate. F.E.D.R. contribuie la reducerea diferenei ntre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni i la recuperarea decalajului de ctre regiunile cele mai puin favorizate,inclusiv zonele rurale i urbane,zonele industriale n declin precum i zonele afectate de un handicap geografic sau natural , precum i regiunile insulare i zonele muntoase,zonele cu densitate mic a populaiei i regiunile de frontier. Principalele tipuri de investiii ce vor fi finanate prin F.E.D.R. sunt : 1. Investiiile productive care contribuie la crearea i salvarea locurilor de munc,n special prin intermediul unor ajutoare directe pentru investiiile efectuate ndeosebi n IMM-uri; 2. Investiiile n infrastructuri; 3. Dezvoltarea potenialului autohton prin msuri de susinere a dezvoltrii regionale i locale. Aceste msuri cuprind asistena i serviciile pentru ntreprinderi,n special pentru IMM-uri,crearea i dezvoltarea instrumentelor de finanare precum capitalul de risc,fondurile de mprumut i de garanie,fondurile de dezvoltare local,subveniile la dobnd,conectarea la reea,cooperarea i schimbul de experien ntre regiuni,orae i factorii sociali,economici i de mediu relevani; 4. Asistena tehnic. OBIECTIVE: A) Convergena Prin obiectivul Convergena,F.E.D.R. i concentreaz intervenia asupra susinerii dezvoltrii economice durabile integrate la nivel regional i local i a ocuprii forei de munc, mobiliznd i consolidnd capacitatea autohton prin intermediul unor programe operaionale care urmresc modernizarea i diversificarea structurilor economice i crearea i salvarea locurilor de munc. Acestea se realizeaz,n special,prin intermediul urmtoarelor prioriti: 1) Cercetarea i dezvoltarea tehnologic (CDT),inovaia i spiritul de ntreprindere,dezvoltarea reelelor de ntreprinderi,parteneriatele public-privat; 2) Societatea informaional,mbuntirea accesului la serviciile publice on-line; 3) Iniiativele locale n materie de dezvoltare i ajutorul pentru structurile care furnizeaz servicii de proximitate pentru a crea noi locuri de munc; 4) Mediul,inclusiv investiiile legate de aprovizionarea cu ap,precum i gestionarea deeurilor i a apei,promovarea biodiversitii i protejarea naturii; 5) Prevenirea i gestiunea riscurilor naturale i tehnologice; 6) Turismul durabil:protecia i valorificarea patrimoniului natural n sprijinul dezvoltrii socioeconomice; 7) Investiiile culturale,dezvoltarea infrastructurii culturale; 8) Investiiile n transporturi; 9) Investiiile legate de energie,dezvoltarea energiilor regenerabile; 10) Investiiile n favoarea educaiei,n special a formrii profesionale; 11) Investiiile n infrastructurile sanitare i sociale. B) Competitivitatea regional i ocuparea forei de munc F.E.D.R. i concentreaz intervenia n cadrul strategiilor de dezvoltare durabil promovnd ocuparea forei de munc . Prioriti: 1) Inovaia i economia cunoaterii; 2) mbuntirea capacitilor regionale de CTD i de inovaie; 3) Stimularea inovaiei i a spiritului de ntreprindere; 5

4) Promovarea spiritului de ntreprindere; 5) Crearea de instrumente de inginerie financiar i de pepiniere propice capacitii de dezvoltare tehnologic; 6) Mediul i prevenirea riscurilor; 7) ncurajarea investiiilor pentru reabilitarea mediului fizic; 8) Promovarea dezvoltrii infrastructurilor legate de biodiversitate i a investiiilor n siturile Natura 2000; 9) Stimularea eficienei energetice i a produciei de energii regenerabile i dezvoltarea de sisteme eficiente de gestiune a energiei; 10) Promovarea transporturilor publice adecvate i durabile,n special n zonele urbane; 11) Elaborarea de planuri i de msuri de prevenire i de gestiune a riscurilor naturale i tehnologice; 12) Protecia i valorificarea patrimoniului natural i cultural; 13) Accesul la serviciile de transport i de telecomunicaii; 14) Consolidarea resurselor secundare de transport; 15) ncurajarea accesului la TIC prin intermediul IMM-urilor. Statele membre i Comisia pot decide extinderea sprijinului pentru prioritile prevzute la art.4 din prezentul Regulament. C) Cooperarea teritorial european Prioriti: Dezvoltarea de activiti economice,sociale i de mediu transfrontaliere prin intermediul strategiilor comune n favoarea dezvoltrii teritoriale durabile prin: 1) ncurajarea spiritului de ntreprindere,n special dezvoltarea IMM-urilor,turismului,culturii i comerului transfrontalier; 2) ncurajarea i mbuntirea proteciei i gestionrii comune a resurselor naturale i culturale,precum i prin prevenirea riscurilor de mediu i tehnologice; 3) Susinerea legturilor ntre zonele urbane i cele rurale; 4) Reducerea izolrii prin intermediul unui acces optimizat la reelele i serviciile de transport,de informaii i de comunicaii i la reelele i instalaiile transfrontaliere de distribuie a apei ,de gestiune a deeurilor i de aprovizionare cu energie; 5) Dezvoltarea colaborrii,capacitilor i utilizrii comune a infrastructurilor,n special n sectoare precum sntatea,cultura,turismul i educaia. n afar de acestea,F.E.D.R. poate contribui la ncurajarea cooperrii administrative i juridice,a integrrii pieelor de munc transfrontaliere,a iniiativelor locale pentru ocuparea forei de munc,a egalitii dintre femei i brbai i a egalitii anselor,a formrii i a inseriei sociale , precum i la protejarea resurselor umane i a infrastructurilor pentru CDT. Rata maxim de intervenie comunitar este de 85% pentru F.E.D.R. Eligibilitatea cheltuielilor: Urmtoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contribuie a F.E.D.R.: a) dobnzile debitoare; b) achiziionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10% din cheltuielile totale eligibile ale operaiunii n cauz(n cazuri excepionale i justificate autoritatea de gestiune poate admite un procent mai mare pentru operaiunile cu privire la protecia mediului). c) dezmembrarea centralelor nucleare; d) taxa pe valoare adugat recuperabil. Cheltuielile pentru locuine sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat la UE la 1 mai 2004 sau dup aceast dat i n urmtoarele condiii: * cheltuielile sunt programate n cadrul unei operaiuni integrate de dezvoltare urban sau a unei axe prioritare pentru zonele afectate sau ameninate de o deteriorare fizic i de excluderea social; 6

* alocaia financiar atribuit cheltuielilor pentru locuine se ridic la cel mult 3% din contribuia F.E.D.R. la programul operaional n cauz sau la 2% din contribuia total la F.E.D.R.; * cheltuielile sunt limitate la: - locuine multifuncionale sau -imobile aparinnd autoritilor publice sau exploatanilor fr scop lucrativ care sunt destinate familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale. 3. Regulamentul 1081 / 2006 (FSE)

Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European si al Consiliului, din 5 iulie 2006, contine prevederile referitoare la Fondul Social European (FSE) si abroga Regulamentul nr. 1784/1999. Obiectiv general Prezentul document defineste misiunea Fondului Social European, domeniul de aplicare a interventiei sale i principiile pe baza crora se va realiza dezvoltarea resurselor umane, n perioada urmtoare. FSE urmrete promovarea ocuprii forei de munc n Statele membre UE, fiind principalul instrument prin care Uniunea European finaneaz obiectivele strategice ale politicii de ocupare. Prioritati Fondul Social European (FSE) va fi implementat in conformitate cu Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca si se va concentra pe patru domenii de interventie principale: 1. Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor, incurajand astfel educatia si formarea profesionala pe parcursul vietii si cresterea investitiilor in resursele umane de catre inteprinderi, prin elaborarea si aplicare a strategiilor care sa asigure imbunatatirea formarii profesionale, in special a lucratorilor slab calificati sau in varsta, prin dezvoltarea competentelor, diseminarea tehnologiilor informatiei si comunicarii, a invatamantului on-line, a tehnologiilor care respecta mediul. FSE mai incurajeaza si conceperea si diseminarea unor forme inonovatoare care sa duca la imbunatatiri in domeniul sanatatii si al sigurantei la locul de munca, dezvoltarea serviciilor specifice de angajare, de formare, inclusiv reorientare a lucratorilor in contextul restructurarilor. 2. Imbunatatirea accesului la un loc de munca si insertia durabila pe piata muncii, a persoanelor in cautarea unui loc de munca si a persoanelor inactive, prevenirea somajului, prelungirea vietii active, incurajand modernizarea si consolidarea institutiilor pe piata muncii, aplicarea unor masuri preventive, imbunatatirea accesului la un loc de munca si cresterea numarului de femei la angajare, cat si cresterea participarii emigrantilor la angajare si integrarea lor , facilitarea mobilitatii geografice si integrarea transfrontaliera a pietei muncii. 3. Intensificarea incluziunii sociale prin combaterea discriminarii si facilitarea accesului pe piata muncii a persoanelor dezavantajate, precum si a persoanelor confruntate cu excludere sociala sau cu abandonul scolar precoce, minoritatile, persoanele cu handicap, precum si persoanelor care acorda servicii de ajutor persoanelor dependente, incuranjand acceptarea diversitatii la locul de munca. 4. Promovarea parteneriatului pentru reforma in domeniile ocuparii si ale incluziunii sociale, ceea ce include formarea profesionala actiunile de conectare la retea, consolidarea dialogului social si activitatile efectuate simultan de partenerii sociali. 7

Totodat, n regiunile mai puin prospere, eligibile n cadrul obiectivului Convergen, FSE sprijin: Cresterea si imbunatatirea investiiilor n capitalul uman, n special prin modernizarea sistemului de educaie i formare profesional, in vederea cresterii capacitatii persoanelor de a corespunde cerintelor unei societati bazate pe cunoastere, educatie si formare profesionala pe tot parcursul vietii, incurajand si dezvoltarea potentialului uman in domeniul cercetarii si inovatiei Consolidarea capacitii institutionale i a eficienei administraiei publice, la nivel naional, regional i local, si dupa caz, a partenerilor sociali si a organizatiilor neguvernamentale, incurajand dezvoltarea capacitatilor de aplicare a politicilor si programelor din domeniile economic, al ocuparii fortei de munca, al educatiei, social, ecologic si judiciar, in special prin formarea continua a incadrarii si a personalului.

Teme orizontale ale Fondului Social European Buna guvernare si Parteneriat n vederea obinerii unor rezultate cu impact sporit la nivel naional, regional sau local, FSE sprijin aplicarea principiului parteneriatului ntre toi actorii socio-economici relevani, ncepnd din etapa de programare i continund cu implementarea i monitorizarea sprijinului acordat de UE. Egalitatea intre barbati si femei si egalitatea de sanse Promovarea egalitii de anse reprezint o prioritate orizontal a interveniilor FSE n actuala perioad de programare, iar din aceast perspectiv operaiunile vor urmri asigurarea accesului egal al femeilor i brbailor n cadrul tuturor activitilor finanate prin FSE i creterea participrii femeilor pe piaa muncii. Actiuni inovatoare si transnationale FSE susine includerea aciunilor inovatoare i iniiativelor trans-naionale n rndul interveniilor ce vor fi finanate prin programele operaionale. Aceste operaiuni vor permite conlucrarea ntre autoriti publice, parteneri sociali, reprezentani ai societii civile i ali actori relevani, n scopul realizrii schimbului de bune practici n domeniul dezvoltrii resurselor umane. 4. Regulamentul 1698 / 2005 (FEADR) REGULAMENTUL NR.1698/2005 PRIVIND SPRIJINUL DE DEZVOLTARE RURALA acordat din F.A.D.R. revizuit in octombrie 2006 TITLUL-I OBIECTIVE SI NORME GENERALE CAPITOLUL 1 -DOMENIUL DE APLICARE stabileste normele generale in favoarea dezvoltarii rurale defineste obiectivele politicii de dezvoltare rurala defineste cadrul strategic al politicii de dezv. rurala defineste masurile de dezvoltare rurala stabileste norme de parteneriat, programare, evaluare, etc. CAPITOLUL 2 -OBIECTIVE - imbunatatirea competitivitarii prin restructurare, dezvoltare, inovatie 8

- imbunatatirea mediului rural gestionand eficient terenurile - imbunatatirea calitatii vietii si diversificarea activitatilor economice CAPITOLUL 3- PRINCIPII - F.A.D.R. completeaza actiunile nationale, regionale, etc asigurand impreuna cu statele membre coerenta si compatibilitae in ceea ce priveste obiectivele economice sau sociale - parteneriatul se desfasoara cu totala respectare a competentelor juridice si financiare ale fiecarui partener in parte - statele membre sunt responsabile de punerea in aplicare a programelor de dezvoltare rurala la nivel teritorial - fiecare stat membru asigura promovarea egalitatii intre barbati si femei eliminand in acelasi timp orice forma de discriminare TITLUL - II ABORDARE STRATEGICA PENTDU DEZVOLTAREA RURALA CAPITOLUL 1 -ORIENTARI SI PLANURI STRATEGICE GENERALE politica de dezvoltare rurala se desfasoara pe perioada 1 ian2007-31 dec 2013 tinand cont de politica stabilita la nivel comunitar fiecare stat membru prezinta un plan strategic de dezvoltare rurala tinand cont de orientarile strategice al Comunitatii asigurand o deplina concordare intre acestea si prioritatile nationale sau regionale

CAPITOLUL 2 -MONITORIZARE - pentru prima data in 2010 si ulterior in fiecare al doilea an la 1oct. fiecare stat este obligat sa prezinte o sinteza a realizarii planului strategic national - la randul sau Comisia va prezenta Forurilor Europene o sinteza privitoare la progresele si tendintele legate de punerea in aplicare a planurilor strategice nationale TITLUL - III PROGRAMARE CAPITOLUL 1 -CONTINULUL PROGRAMELOR Fiecare program de dezvoltare rurala trebuie sa contina: - o analiza a situatieicu punctele tari si punctele slabe precum si o strategie de a le face fata - o justificare a prioritatilor - o descriere a axelor si o descriere a acestora - un tabel pentru fiecare an si unul general privitor la cuantumul sumelor ce se preconizeaza a se utiliza din banii comunitari precum si din fonduri nationale - elemente necesare normelor de concurenta CAPITOLUL 2 -ELABORARE, APROBARE SI REVIZUIRE orice program de dezvoltare rurale este elaborat de statul membru si trimis Comisiei care evalueaza coerenta acestora strategiile comunitare TITLUL- IV AJUTOR PENTRU DEZVOLTARE RURALA CAPITOLUL 1 AXA 1 imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier masuri pentru diseminarea cunostintelor si imbunatatirea potentialului uman - masuri de restructurare si dezvoltare a capitalului fizic - masuri de imbunatatire a calitatii productiei si produselor AXA 2 imbunatatirea mediului si spatiului rural - masuri de utilizare durabila a terenurilor agricole - masuri de utilizare durabila a terenurilor forestiere 9

AXA 3 calitatea vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale masuri de diversificare a economiei rurale - masuri de imbunatatire a calitatii vietii in mediul rural - asigurarea formarii si informarii agentilor economici - incurajerea in vederea punerii in aplicare a unei stategii locale de dezvoltare AXA 4 leader - strategii de dezvoltare rurale pe zone clar definite la nivel subregional parteneriate public-private la nivel local - intercomunicarea intre actorii si proiectele din diverse sectoare ale economiei locale punerea in aplicare a unor abordari inovatoare CAPITOLUL II ASIATENTA TEHNICA F.A.D.R. poate finanta pana la maxim 0,25% din din fondurile sale anuale actiuni de monitorizare, pregatire, asistenta,evaluare, etc. se va infiinta o Retea de Dezvoltare Rurala Europeana pentru a interconecta retelele nationale

TITLUL V CONTRIBUTIA FINANCIARA A F.A.D.R. Cuantumul sprijinului comunitar pentru dezvoltare rurala este stabilit de catre Consiliu la propunerea Comisiei Rata contributiei F.A.D.R. se stabileste in functie de axa astfel: pentru axa 1 si 3 -75% pentru obiectivul "convergenta" -50% pe alte regiuni pentru axa 2 si 4 - 80% pentru obiectivul " convergenta" - 55% pe alte regiuni O cheltuiala este considerata eligibila in momentul in care ajutorul financiar este platit efectiv de catre organul platitor Este exclus de la cofinantare TVA-ul cu exceptia celui nerecuperabil, dobanzi debitoare, achizitionarea de terenuri cu o suma mai mare de 10% din cheltuielile eligibile Beneficiarul ajutorului financiar este obligat ca in termen de cinci ani sa un aduca modificari majore proiectului care a fost ales eligibil si imlementat TITLUL VI MENEGEMENT CONTROL SI INFORMARE CAPITOLUL 1 MANAGEMENT SI CONTROL Statele membre desemneaza pentru fiecare program de dezvoltare rurala urmatoarele autoritati: - autoritatea de management - agentia de plati - organismul de certificare CAPITOLUL 2 INFORMARE SI PUBLICITATE responsabilitatea publicitatii programului apartine autoritatii de management, trebuind sa informeze pe potentialii beneficiari, agenti economici publicul larg, etc. TITLUL VII MONITORIZARE SI EVALUARE CAPITOLUI 1 MONITORIZARE pentru fiecare program de dezvoltare rurala se formeaza un comitet de monitorizare prezidat de un reprezentant al statului sau al autoritatii de management comitetul asigura eficacitatea punerii in aplicare a programului de dezvoltare rurala autoritatea de management trimite anual catre Comisie un raport cu privire la implementarea proiectului CAPITOLUL 2 EVALUARE Evaluarile urmaresc crestera calitatii, eficientei si eficacitatii punerii in aplicare a proiectului 10

Ele sunt organizate in general de statele membre care trebuie sa asigure mijloacele umane si financiare Evaluarea ex ante defineste si evalueaza necesitatile pe termen mediu si lung, obiectivele de indeplinit, rezultatele asteptate, etc Evaluarea intermediara monitorizeaza progresul in indeplinirea obiectivelor programului, eventualele corectii, etc. Dupa 1015 evaluarea intermediara se transforma in evaluare ex post TITLUL VIII AJUTOARE DE STAT Ajutorul de stat prin care se acorda o finantare suplimentara pentru dezvoltarea rurala care beneficiaza de ajutor comunitar este notificat de statele membre si aprobat de catre Comisie TITLUL IX DISPOZITII FINALE Comitetul isi stabileste regulamentul de procedura Prezentul Regulament intra in vigoare la 1 ianuarie 2007 odata cu publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Regulamentul 1257/1999 se abroga 5. Regulamentul 1082 / 2006 (cooperare teritorial) REGULAMENTUL (CE) NR. 1082/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 5 iulie 2006 privind o grupare europeana de cooperare teritoriala (GECT)

Se bazeaza pe Art. 159 al Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, si urmareste obiectivul de consolidare a coeziunii economice si sociale prin facilitarea si promovarea cooperarii teritoriale (cooperare transfrontaliera, transnationala si/sau interregionala). Sunt vizate masuri necesare pentru mbunatatirea conditiilor de cooperare teritoriala, mai ales tinand cont de cresterea numarului de frontiere terestre si maritime ale Comunitatii n urma extinderii. Regulamentul propune infiintarea unor instrumente de cooperare la nivel comunitar, care sa permita stabilirea unor grupuri cooperative cu personalitate juridica, pe teritoriul Comunitatii, denumite grupari europene de cooperare teritoriala (GECT). GECT detin, n toate statele membre, capacitatea juridica cea mai extinsa recunoscuta persoanelor juridice de dreptul national al statului membru. La aceste grupari se va recurge in mod facultative; ele vor fi, de preferat, dotate cu capacitatea de a actiona n numele si n contul membrilor sai si al colectivitatilor regionale si locale care l alcatuiesc. Atributiile si competentele unui GECT trebuie definite printr-o conventie. GECT ar trebui sa poata actiona fie pentru a pune n aplicare programe sau proiecte de cooperare teritoriala cofinantate de Comunitate, fie pentru a realiza actiuni de cooperare teritoriala la initiativa statelor membre si a regiunilor si colectivitatilor lor locale. Sunt incurajate de asemenea actiunile de cooperare teritoriala in afara contributiei financiare a comunitatii. Statutul, organele de conducere si normele de buget si financiare vor fi stabilite de catre GECT. Conditiile de cooperare transfrontaliera vor fi definite in conformitate cu principiul subsidiaritatii. La GECT pot participa si tari terte, n cazul n care legislatia acestora sau acordurile ntre statele membre si tarile terte o permit, dar legislatia bazata pe dispozitiile articolului 159 nu poate fi extinsa asupra acestora. GECT este reglementat atat de Regulamentul NR. 1082/2006 cat si de legile statului membru n care GECT si are sediul. 11

Membri ai unui GECT pot fi state membre, colectivitati regionale sau locale, organismele de drept public1, sau asociatiile compuse din astfel de organisme si trebuie sa aiba sedii cel putin pe teritoriul a doua state membre. La initiativa acestora se va lua decizia de a forma un GECT, dupa notificarea in prealabil asupra acestei intentii a statului membru n conformitate cu a carui legislatie este nfiintat si obtinerea acordului acestui stat (n termen de trei luni de la data primirii unei cereri admisibile). Statele membre desemneaza autoritatile competente pentru primirea notificarilor si a documentelor de acest tip. Membrii aproba apoi conventia si statutul prevazute in prezentul Regulament. Orice modificare a conventiei si orice modificare importanta a statutului trebuie aprobate de statele membre. GECT dobndeste personalitate juridica la data nregistrarii sau a publicarii2 n conformitate cu dreptul national aplicabil n statul membru n care GECT isi are sediul, iar in termen de 10 zile lucratoare de la aceasta data transmite o cerere de publicare a unui aviz n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Controlul gestionarii fondurilor publice de catre GECT este asigurat de autoritatile competente ale statului membru n care acesta are sediul. Aceste autoritati pot adopta dispozitii pentru ca autoritatile competente din alte state membre (daca dreptul national al acestor state prevede acest lucru) sa controleze pe teritoriul lor actiunile desfasurate de GECT. Controalele sunt efectuate n conformitate cu standardele de audit recunoscute pe plan international, iar statul membru n care GECT si are sediul informeaza celelalte state membre n cauza cu privire la eventualele dificultati cu care s-a confruntat pe perioada controalelor. GECT indeplineste atributii incredintate de membrii sai, care se limiteaza la facilitarea si promovarea cooperarii teritoriale cu scopul de a consolida coeziunea economica si sociala. Misiunile GECT pun in aplicare programele si proiectele de cooperare teritoriala confirmate de Comunitate prin Fondul European de Dezvoltare regionala, Fondul Social European si/ sau fondul de Coeziune, dar pot realiza si alte atiuni specifice de cooperare teritoriala intre membrii lor. Conventia este incheiata de membrii GECT in unanimitate, respectandu-se prevederile art.8, alin. 2. Tot membrilor le revine obligatia de a adopta pe baza conventiei statutul unui GECT, ce contine dispozitiile conventiei dar si alte elemente prevazute de art.9 alin.2. GECT cuprinde o adunare constituita din reprezentantii membrilor sai si un director care reprezinta GECT, dar statutul poate prevedea si organe de conducere suplimentare si au atributiile bine definite. Bugetul anual este stabilit de GECT si este adoptat de adunare, cuprinzand o componenta cu privire la functionaredar dupa caz si o componenta operationala. GECT se supune legislatiei statului membru in care isi are sediul cu privire la lichidare, insolvabilitate si intrruperea de plati, find responsbil pentru datoriile proprii, indiferent de natura lor. Prezentul regulament nu poate angaja responsabilitatea financiara a statelor membre fata de un GECT ale carui membre nu sunt. Daca GECT nu indeplineste una din atributiile prevazuta in dispozitiile unui stat membru cu privire la ordinea publica, securitatea publica, sanatatea publica, moralitatea publica sau contrara interesului public al unui stat membru, un organism competent al acestui statmembru poate interzice activitatea pe teritoriul sau sau poate solicita ca membrii care au fost constituiti n conformitate cu legislatia sa se retraga din GECT, iar acel stat isi inceteaza activitatea in cauza. La cererea unei autoritati competente care are un interes legitim, jurisdictia sau autoritatea competenta a statului membru n care GECT are sediul ordona dizolvarea GECT n cazul n care constata ca GECT nu mai ndeplineste cerintele prevazute la articolul 1 alineatul (2) sau la articolul 7 sau, n special, ca GECT actioneaza n afara sferei atributiilor definite la articolul 7. Tertii care se considera lezati de actiunile sau omisiunile unui GECT si pot revendica drepturile n instanta. Litigiile care implica un GECT li se aplica dreptul comunitar cu privire la competenta jurisdictionala, iar in cazul in care nu sunt prevazute de dreptul comunitar, jurisdictiile
1

n sensul articolului 1 alineatul (9) al doilea paragraf din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 2 n conformitate cu dreptul national aplicabil n statul membru n care GECT si are sediul

12

competente pentru solutionarea litigiilor sunt jurisdictiile statului membru n care GECT isi are sediul. Statele membre adopta dispozitiile corespunzatoare pentru aplicarea efectiva a regulamentului, numai daca dreptul national prevede acest lucru, prin stabilirea unei liste detaliate a misiunilor pe care membrii unui GECT, le desfasoara deja, n ceea ce priveste cooperarea teritoriala. Statul membru informeaza Comisia si celelalte state membre cu privire la toate dispozitiile. 6. CADRUL STRATEGIC AL UNIUNII EUROPENE Cadrul strategic european este deosebit de complex, dar cele mai importante documente sunt Orientarile Strategice de Coeziune, un document de sinteza care isi are radacinile in Strategiile sectoriale ale uniunii, in Strategia de dezvoltare durabila si Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Cretere Economic i Locuri de Munc. De asemenea, un alt document de baza este Agenda Lisabona, completata de Concluziile Consiliului European de la Goteborg. Orientarile Strategice de Coeziune 2007-2013 Orientarile Strategice de Coeziune 2007-2013 (The Community Strategic Guidelines on Cohesion 2007-2013) conin principiile i prioritile politicii de coeziune i sugereaz modurile n care regiunile europene pot folosi la maximum cele 308 miliarde Euro disponibile pentru programele de ajutor naional i regional, acordate pe parcursul urmtorilor apte ani. Autoritile naionale vor folosi directivele ca baz pentru elaborarea prioritilor strategice naionale i planificrii pentru 2007-2013, aa-numitele Cadre Strategice Naionale de Referin (CSNR-uri). Principiile de programare ale Fondurilor Structurale i de Coeziune A. Complementaritate: Aciunile comunitare trebuie s fie complementare sau s contribuie la operaiunile naionale corespondente. B. Parteneriat: Aciunile Comunitare trebuie realizate printr-o strns consultare ntre Comisie i Statele Membre, mpreun cu autoriti i organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autoriti regionale i locale, parteneri economici i sociali. Parteneriatul trebuie s acopere pregtirea, finanarea, monitorizarea i evaluarea asistenei financiare. Statele Membre trebuie s asigure asocierea partenerilor relevani la diferite stadii ale programrii. C. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. Principalele prioriti ale programului de dezvoltare sunt definite de autoriti naionale/regionale n cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor i managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiv a autoritilor naionale i regionale. D. Adiionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate nlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include att fonduri UE ct i fonduri naionale din surse publice sau private. E. Compatibilitate: Operaiunile finanate de Fonduri Structurale trebuie s fie n conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum i cu politicile i aciunile UE, inclusiv regulile privind concurena, achiziiile publice, protecia mediului, promovarea egalitii ntre brbai i femei. F. Programare: Aciunea comun a UE i Statelor Membre trebuie s fie implementat pe o baz multianual printr-un proces de organizare, luare de decizii i finanare bazat pe formularea de strategii integrate i coerente multi-anuale i definirea de obiective concrete.

13

G. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe cteva obiective prioritare; de fapt, o mare parte a acestora acoper un numr limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rmase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confrunt cu dificulti n toat Uniunea European, fr a satisface criterii geografice speciale. Prioritatile politicii de coeziune n conformitate cu directivele i aliniate cu strategia renoit de la Lisabona, programele cofinanate prin politica de coeziune trebuie s se adreseze unor resurse pe urmtoarele trei prioriti:

ameliorarea atractivitii statelor membre, regiunilor i oraelor prin mbuntirea accesibilitii, asigurarea unui nivel i caliti adecvate a serviciilor i conservarea potenialului propriu al mediului nconjurtor; ncurajarea inovaiei, a spiritului ntreprinztor i a creterii economiei bazate pe cunoatere, prin capaciti de cercetare i inovare, inclusiv noi tehnologii de informaii i comunicare; i crearea unor locuri de munc mai multe i mai bune prin atragerea mai multor persoane n activitatea antreprenorial, ameliorarea capacitii de adaptare a muncitorilor i companiilor i creterea investiiilor n capitalul uman.

Strategia de dezvoltare durabila Dezvoltarea durabila este un concept foarte complex, care a pornit de la preocuparea fata de mediu, ideea fiind imbogatita in timp cu o dimensiune economica si una sociala. Cea mai frecventa definitie a dezvoltarii durabile este cea data de Comisia Brundtland, conform careia o dezvoltare durabila este aceea care raspunde necesitatilor generatiilor actuale fara a afecta capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde propriilor necesitati. Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene (2001) si Noua Strategie de Dezvoltare Durabila (2006) urmareste, alaturi de Strategia de la Lisabona pentru crestere economica si locuri de munca, sa contribuie la o Europa mai prospera, mai curata si mai corecta. Tratatul Uniunii Europene prevede integrarea dezvoltarii durabile in toate politicile europene, astfel incat acestea sa contribuie de-o maniera integrata la indeplinirea obiectivelor economice, sociale si de mediu. Strategia UE de Dezvoltare Durabila (2006) Strategia UNECE pentru Educatia pentru Dezvoltare Durabila In data de 18 martie 2005, in capitala Lituaniei, Vilnius, ministrii responsabili cu educatia si cu mediul din tarile UNECE, printre care si Romania, au adoptat intr-o inatalnire la nivel inalt Strategia UNECE pentru Educatia pentru Dezvoltare Durabila. La intalnire a fost lansat si Deceniul Natiunilor Unite de Educatie pentru Dezvoltare Durabila. Strategia UNECE reprezinta un instrument practic pentru promovarea dezvoltarii durabile prin intermediul educatiei. La Vilnius, a fost adoptat totodata cadrul de implementare al strategiei si a fost infiintat un comitet de conducere si un grup de experti pentru indicatori pentru coordonarea si revizuirea implementarii strategiei. Obiectivul strategiei este de a incorpora temele cheie ale dezvoltarii durabile in toate sistemele de educatie. Aceste teme includ o varietate de subiecte, precum eradicarea saraciei, pacea, etica, democratia, justitia, securitatea, drepturile omului, sanatatea, echitatea sociala, diversitatea 14

culturala, economia, protectia mediului, managementul resurselor umane. Strategia de la Vilnius Deceniul Naiunilor Unite de Educaie pentru Dezvoltare Durabil (2005 - 2014) Deceniul Natiunilor Unite de Educatie pentru Dezvoltare Durabila (2005 - 2014) are drept obiectiv general integrarea principiilor, valorilor i practicilor specifice dezvoltrii durabile n toate aspectele educaiei i nvrii, cu scopul de a ncuraja modificrile de comportament care s duc la crearea unui viitor durabil n ceea ce privete integritatea mediului, viabilitatea economic i o societate dreapt pentru generaia actual i cele viitoare. Obiectivele specifice ale Deceniului urmresc:

s faciliteze dezvoltarea reelelor, a legturilor, a schimburilor i a interaciunii dintre diferiii factori interesai din domeniul educaiei pentru dezvoltare durabil (EDD); s ncurajeze creterea calitii predrii i nvrii n cadrul EDD; s ajute rile s fac progrese i s realizeze Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului prin intermediul eforturilor specifice EDD; s ofere rilor noi posibiliti de a ncorpora EDD n procesele de reform a educaiei.

n contextul Deceniului Naiunilor Unite, au fost evideniate patru idei principale cu privire la educaia pentru dezvoltare durabil:

mbuntirea accesului la educaia de baz de calitate; reorientarea programelor de educaie existente; dezvoltarea nelegerii i contientizrii publice; asigurarea de programe de formare.

Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere Economica si Locuri de Munca Consiliul European din Martie 2005 a relansat strategia de la Lisabona prin reorientarea pe dezvoltare si ocupare n Europa. n acest sens, Uniunea Europeana si fiecare Stat Membru isi vor concentra atentia catre aceste domenii si vor lua toate masurile necesare promovarii cunoasterii, atragerii a ct mai multor oameni pe piata muncii si crearii a ct mai multor locuri de munca . Comisia recomanda Statelor Membre urmatoarele linii directoare: Linii directoare macroeconomice: 1. Asigurarea stabilitatii economice. 2. Protejarea dezvoltarii economice. 3. Promovarea alocarii eficiente a resurselor. 4. Promovarea unei coerente mai puternice ntre politicile macroeconomice si cele structurale. 5. Asigurarea ca sporirea salariilor contribuie la stabilitatea si dezvoltarea macroeconomica. 6. Contributia la o Uniune Economica si Monetara dinamica si functionala . Linii directoare microeconomice: 7. Extinderea si adncirea pietei interne. 8. Asigurarea de piete deschise si atractive. 9. Crearea unui mediu de afaceri mai atractiv. 10. Promovarea mai puternica a culturii antreprenoriale si crearea unui mediu de sprijin pentru IMM-uri. 11. mbunatatirea si extinderea infrastructurii Europene si finalizarea proiectelor transfrontaliere convenite. 12. Cresterea si mbunatatirea investitiei n Cercetare&Dezvoltare. 13. Facilitarea inovatiei si concentrarea pe Tehnologiile Informationale si Comunicationale. 14. ncurajarea utilizarii adecvate a resurselor si ntarirea legaturilor dintre protectia mediului si dezvoltare. 15

15. Contributia la o baza industriala puternica . Linii directoare pentru ocupare: 16. Implementarea politicilor de ocupare care au ca scop ocuparea deplina , mbunatatirea calitatii si productivitatii muncii, si ntarirea coeziunii sociale si teritoriale. 17. Promovarea unei abordari a muncii pe tot parcursul vietii. 18. Asigurarea includerii pe piata muncii a persoanelor aflate n cautarea unui loc de munca si a grupurilor dezavantajate. 19. mbunatatirea corela rii cu nevoile pietei muncii. 20. Promovarea flexibilitatii combinata cu siguranta ocuparii si reducerea segmentarii pe piata muncii. 21. Asigurarea de stimulente pentru ocupare si a altor costuri ale muncii. 22. Extinderea si mbunatatirea investitiei n capitalul uman. 23. Adaptarea sistemelor de educatie si formare la noile cerint e de competente. Agenda Lisabona Strategia Lisabona de a transforma Uniunea Europeana in cea mai dinamica si competitiva economie bazata pe cunoastere din lume, capabila de crestere economica durabila cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu o mai mare coeziune sociala si respect pentru mediu pana in 2010 a fost adoptata de catre Consiliul European in 2000. In actualul context economic dezvoltarea competivitatii locale si regionale este un obiectiv vital pentru a permite UE sa ridice urmatoarele incercari: disparitatile socio-economice aparute dupa aderare; reconstructurarile rezultate de globalizare; revolutiile tehnologice; progresul economiei si al societatii bazate pe cunoastere; imbatranirea populatiei europene si cresterea imigrarii. Pentru a raspunde asteptarilor cetatenilor UE, Consiliile europene de la Lisabona si Goteborg au definit o strategie foarte larga care doreste sa dinamizeze competivitatea Uniunii avand in vedere o crestere durabila a acesteia. De asemenea, in perioada de programare, 20002006, diversele instrumente ale politicii de coeziune si, in principal, Fondurile Structurale contribuie, direct sau indirect, la strategia Lisabona. Acestea vor avea un impact major asupra competitivitatii regiunilor si permite ameliorarea conditiilor de viata ai cetatenilor sai intr-o maniera substantiala. In ciuda eforturilor facute si a progreselor atinse, multe raman, inca, de facut pentru a intari competivitatea regionala. Acest scop/obiectiv va fi departe de-a fi atins din moment ce actuala generatie de programe comunitare va expira in 2006.Politica de coeziune, in toate dimensiunile sale, trebuie sa fie considerate ca o parte integranta a stragiei de la Lisabona. Si in ceea ce priveste aceasta, Comisia europeana a prezentat la 2 februarie 2005 o strategie revizuita pentru UE in scopul stimularii cresterii si crearii de locuri de munca. Aceasta strategie are ca scop revitalizarea agendei Lisabona agenda reformei economice a UE in 2000. In alte cuvinte, politica de coeziune trebuie sa cuprinda obiectivele de la Lisabona si de la Goteburg si sa devina un vector important al realizarii acestora prin programele de dezvoltare regionala si nationala. Este motivul pentru care Comisia Europeana a adoptat, la 14 iulie 2004 cadrul legislativ pentru reforma politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 in care obiectivul programelor este de a ridica nivelul competitivitatii si al cresterii Uniunii Europene largite. Uniunea are nevoie de politici regionale de pornire ambitioase, acoperind toate regiunile noastre si a cresterii pe tot care vor continua sa actioneze ca parghie pe cuprinsul Uniunii largite. 7. CADRUL STRATEGIC NAIONAL DE REFERIN 2007 2013

16

Conform noului acquis privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene, fiecare Stat Membru elaboreaz un Cadru Strategic Naional de Referin (CSNR), ca document de referin pentru programarea Fondurilor Structurale i de Coeziune. Baza pentru elaborarea acestui document strategic de planificare pe termen mediu a Fondurilor Structurale i de Coeziune a constituit-o Planul Naional de Dezvoltare 2007-2013, aprobat de Guvernul Romniei n luna decembrie 2005. Cadrul Strategic National de Referinta este documentul strategic prin care se stabilesc prioritatile de interventie ale Fondurilor Structurale si de Coeziune in perioada 2007-2013. Principalele elemente ale Cadrului Strategic Naional de Referin al Romniei. Analiza socio-economic aspecte principale Dintre punctele slabe identificate n analiza socio-economic sunt de menionat urmtoarele: Infrastructura - dezvoltare insuficient i starea degradat a infrastructurii de transport rutier, feroviar, naval i aerian, ce afecteaz accesibilitatea la nivel naional i regional; - furnizarea insuficient i necorespunztoare cu standardele europene a utilitilor publice de baz precum alimentarea cu ap potabil i canalizarea; - dezvoltarea insuficient a infrastructurii de management al deeurilor; - necesitatea unor investiii semnificative n vederea proteciei mediului i prevenirii efectelor negative ale dezastrelor naturale (inundaii, eroziune costier) - intensitatea energetic ridicat i utilizarea ineficient a energiei. Competitivitatea economic - orientarea economiei ctre sectoare cu valoare adugat redus - productivitatea sczut a muncii; - baz redus de IMM-uri productive, infrastructur inadecvat de sprijinire a afacerilor i acces dificil la finanare; - mediu de afaceri nc dificil i dezvoltarea insuficient a antreprenoriatului; - investiii reduse n infrastructura de cercetaredezvoltare i deficiene n aplicarea rezultatelor cercetrii n economia real / neconcordana ntre nevoile reale ale pieei i activitatea de cercetare-dezvoltare; - dezvoltarea incipient a societii informaionale i a infrastructurii de comunicaii i tehnologiile informaiei; - insuficient valorificare a potenialului turistic regional. Capitalul uman - dezvoltarea insuficient a sistemului de educaie i pregtire profesional, nsoite de o slab dezvoltare a infrastructurii educaionale; - neconcordana ntre oferta educaional i abilitile cerute pe piaa muncii, precum i cele necesare unei economii moderne, bazate pe cunoatere; - nivel ridicat al omajului, n special a omajului de lung durat i n rndul tinerilor; - inegalitate de anse i probleme de incluziune social a grupurilor vulnerabile pe piaa muncii; - infrastructur i servicii sociale i de sntate slab dezvoltate. Capacitate administrativ - capacitate instituional redus a administraiei publice centrale i locale fa de cerinele unei dezvoltri economico-sociale durabile - lipsa unui management public modern Dimensiunea teritorial - existena unor dispariti de dezvoltare semnificative inter i intra-regionale i rmnerea n urm a unor regiuni datorit slabei dezvoltri a acestora; - declinul masiv al centrelor urbane i diminuarea rolului de catalizator pentru dezvoltarea zonelor adiacente; - slab dezvoltare i atractivitate a zonelor rurale i concentrarea excesiv pe activiti agricole - necesitatea dezvoltrii cooperrii la nivel european n vederea creterii rolului Romniei n spaiul european, precum i pentru dezvoltarea zonelor de lng grani 17

Obiectiv CSNR : Reducerea disparitilor de dezvoltare economic i social dintre Romnia i statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creteri suplimentare de 15% a PIB pn n anul 2015 Prioriti i aciuni Prioritile CSNR au fost formulate ca rspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale i n vederea crerii oportunitilor pe care Romnia i le dorete. CSNR vizeaz armonizarea tuturor acestor prioriti ntr-o strategie coerent, care s fie adecvat pentru Romnia, dar care s se i conformeze strategiilor Uniunii Europene, inclusiv Strategia de la Lisabona, i s aib ca efect dezvoltarea economic i creterea numrului de locuri de munc. Dezvoltarea infrastructurii de baz la standarde europene Investiiile n infrastructura de transport vor mbunti reelele de transport rutier, feroviar, aerian, fluvial i maritim, acordnd prioritate proiectelor aflate pe reeaua TEN-T (coridoarele paneuropene IV, VII i IX). De asemenea, se va mbunti gradul de conectare a infrastructurii naionale i regionale la reeaua TEN-T. Investiiile vor conduce la sporirea accesibilitii la pieele regionale, naionale i internaionale, reducerea timpilor de deplasare i a costurilor de transport pentru pasageri i marf, precum i la creterea calitii serviciilor de transport. Investiiile n infrastructura de mediu vor contribui decisiv la atingerea standardelor europene privind alimentarea cu ap, canalizarea, managementul deeurilor, protecia atmosferei i a mediului natural. O atenie deosebit va fi acordat prevenirii inundaiilor i combaterii eroziunii n zonele costiere, n vederea reducerii impactului economic i social al unor astfel de fenomene. Investiiile n domeniul energetic vor crete gradul de inter-conectare cu reelele transeuropene de energie, vor spori eficiena utilizrii resurselor i produciei energetice i vor majora gradul ponderea n consumul energetic a surselor de energie regenerabile. Creterea competitivitii pe termen lung a economiei romneti Fondurile Structurale i de Coeziune vor contribui la edificarea unei baze antreprenoriale solide i la modernizarea i retehnologizarea sectorului productiv. Investiiile vor susine cu prioritate nfiinarea, dezvoltarea i accesul la finanare al IMM (inclusiv start up-uri), cu accent pe domeniile din industrie i servicii cu potenial ridicat de cretere i care induc valoare adugat mare. n spiritul Strategiei Lisabona, vor fi stimulate activitile de cercetare-dezvoltare-inovare cu aplicabilitate n mediul economic, prin investiii n infrastructur, sprijinirea transferului tehnologic, ntrirea parteneriatelor ntre instituiile de cercetare, instituiile de nvmnt i companii, precum i prin susinerea activitilor de CDI n cadrul ntreprinderilor. Dezvoltarea societii informaionale va fi sprijinit prin creterea accesului la Internet n band larg pentru instituii publice i ntreprinderi, extinderea i creterea calitii serviciilor publice electronice, precum i prin dezvoltarea comerului electronic. Dezvoltarea i folosirea mai eficient a capitalului uman din Romnia Resursele umane de calitate reprezint o pre-condiie fundamental a dezvoltrii durabile. Pornind de la prevederile Strategiei Europene de Ocupare i de la documentele de politic n domeniu agreate cu Comisia European (ex. Joint Assessment Paper, Joint Inclusion Memorandum), strategia CSNR identific principalele aciuni necesare pentru a crea locuri de munc mai multe i mai bune. Se vor susine investiiile n mbuntirea sistemului educaional i de pregtire profesional, i se va realiza racordarea ntre oferta educaional i cererea efectiv de for de munc, cu o atenie deosebit acordat domeniilor cu mare perspective de dezvoltare economic. Aciunile vor include modernizarea infrastructurii fizice i dotarea cu echipamente informatice a instituiilor de educaie i formare profesional. Adaptabilitatea forei de munc i a ntreprinderilor, precum i formarea pe tot parcursul vieii active vor reprezenta elemente centrale ale prioritii de dezvoltarea a capitalului uman. n acest sens, angajatorii vor fi ncurajai s investeasc n resursa uman angajat. Proiectele avute n vedere vor contribui la promovarea egalitii de anse i combaterea excluziunii sociale pentru femei, minoritatea rom i alte grupuri vulnerabile pe piaa muncii, n vederea extinderii accesului acestora la locurile de munc existente sau nou-create. 18

Investiiile n infrastructura de sntate i asisten social vor ajuta la regenerarea economic prin reducerea costurilor pe care le implic afectarea capacitii forei de munc i vor contribui la creterea standardului de via al populaiei att n mediul urban ct i n mediul rural. Consolidarea unei capaciti administrative eficiente Nucleul strategiei este reprezentat de asigurarea unei bune guvernane, ca o pre-condiie pentru mbuntirea performanelor socio-economice. Aciunile de continuare a reformelor n cadrul administraiei centrale i locale, precum i derularea unor aciuni de training pe teme orizontale vor avea ca rezultat ntrirea capacitii manageriale a acestor instituii i asigurarea aplicrii unei abordri strategice n alocarea resurselor i n cuantificarea performanelor. Se va aciona totodat pentru asigurarea unui management eficient al Fondurilor Structurale i de Coeziune i pentru informarea corespunztoare a potenialilor beneficiari, n vederea maximizrii impactului acestor fonduri asupra dezvoltrii socio-economice durabile Promovarea dezvoltrii teritoriale echilibrate Strategia CSNR include elemente strategice referitoare la dimensiunea teritorial, axndu-se pe reducerea disparitilor inter-regionale i intra-regionale (n conformitate cu obiectivele Strategiei Naionale de Dezvoltare Regional) i pe cele trei mari teme stabilite n Orientrile Strategice Comunitare privind Coeziunea, i anume: dezvoltarea urban, diversificarea activitilor economice n mediul rural i cooperarea teritorial european, n contextul unei planificri spaiale echilibrate i care urmrete armonizarea interveniilor din Fondurile Structurale i de Coeziune corespunztoare diferitelor Programe Operaionale Sectoriale i Regional i maximizarea impactului acestor aciuni. Strategia NSRF promoveaz o dezvoltare eficient i sustenabil n vederea contracarrii i potenial a inversrii tendinei de adncire a disparitilor regionale i va contribui la o distribuie mai echilibrat a creterii economice i a oportunitilor pe ntreg teritoriul rii. Se vor avea n vedere att asigurarea unei alocri regionale a fondurilor pentru o dezvoltare echilibrat a teritoriului, ct i intervenii specifice de punere n valoare a potenialului regiunilor, prin creterea competitivitii economice a acestora. Aciunile pentru mbuntirea infrastructurii de transport i de mediu, alturi de cele de mbuntire a infrastructurii educaionale i cele care vizeaz asigurarea unei caliti corespunztoare a serviciilor de sntate i sociale, vor contribui prin accentul local i regional la promovarea dezvoltrii echilibrate a teritoriului. Totodat, aciunile de promovare a potenialului turistic al regiunilor, de stimulare a dezvoltrii economice a acestora i de diversificare a activitilor, vor contribui la creterea competitivitii regiunilor i a rolului lor n transformarea Romniei ntr-o economie competitiv, dinamic i prosper. Sinteza Programelor Operaionale Alocarea Fondurilor Structurale i de Coeziune Suma total a Fondurilor Structurale i de Coeziune alocate Romniei este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro reprezint Fonduri Structurale n cadrul Obiectivului Convergen, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului Cooperare Teritorial European Mecanismele de implementare ntruct CSNR nu este un instrument de management, documentul descrie foarte general sistemul de implementare a Fondurilor Structurale i de Coeziune n Romnia, cu accent pe aciunile avute n vedere pentru asigurarea unui management eficace i eficient al acestor fonduri. De asemenea, se prezint mecanismele de coordonare ntre PO i ntre Fonduri, pe de o parte, precum i ntre acestea i operaiunile finanate de FEADR i FEP, pe de alt parte.

19

8. Programul Operational Sectorial - Transport (POS-T)

Programul Operational Sectorial - Transport este unul dintre cele sapte programe operationale din cadrul Obiectivului "Convergenta". Prin cresterea si imbunatatirea calitativa a investitiilor in capital fizic, se urmareste accelerarea convergentei Romaniei prin imbunatatirea conditiilor favorabile cresterii si ocuparii fortei de munca. POST este instrumentul care dezvolta obiectivele Cadrului National Strategic de Referinta, stabilind prioritati, deziderate si alocarea de fonduri pentru dezvoltarea sectorului transporturilor in Romania. In paralel cu SOP pentru Infrastructura de Transport, a fost dezvoltat PO pentru Dezvoltare Regionala. Ambele programe se integreaza intr-o strategie comuna de dezvoltare pentru realizarea unui sistem de transport coerent care sa asigure coeziunea spatiala si interoperabilitatea cu sistemele de transport ale Uniunii Europene. Obiective Obiectivul principal al CNSR privind sectorul transporturilor se focalizeaza asupra punerii la dispozitie a unei infrastructuri moderne, dezvoltata in mod corespunzator si durabila, intretinuta conform cerintelor, care sa faciliteze deplasarea persoanelor si bunurilor in conditii de siguranta si eficienta, atat la nivel national cat si in cadrul Europei, si care sa contribuie in mod pozitiv si semnificativ la dezvoltarea economica a Romaniei. Sectorul transporturi din cadrul CNSR este complet coerent cu strategiile de la Lisabona si G?org privind cresterea, locurile de munca si dezvoltarea durabila si le promoveaza. Obiectivul globalal programului este de a promova un sistem sustenabil de transport in Romania, care va facilita transportul in siguranta, rapid si eficient al persoanelor si bunurilor, la un 20

nivel adecvat al serviciilor la standarde europene, atat la nivel national cat si European si international. Obiective specifice:

Promovarea circulatiei internationale si de tranzit a persoanelor si bunurilor in Romania prin asigurarea de conexiuni eficiente pentru portul Constanta, precum si pentru trazitul de personae dinspre EU catre Sud, prin modernizarea si dezvoltarea retelelor TEN-T relevante, aplicand principiile de protectie a mediului necesare. Promovarea circulatiei eficiente a persoanelor si bunurilor intre regiunile Romaniei si transferul acestora din interiorul tarii catre axele prioritare prin modernizarea si dezvoltarea retelelor nationale si TEN-T, in accord cu principiile dezvoltarii sustenabile. Promovarea dezvoltarii unui sistem de transport modal echilibrat, bazat pe respectarea avantajului competitive al fiecarui tip de transport, prin incurajarea dezvoltarii transportului feroviar al celui naval si al celui inter-modal. Promovarea dezvoltarii durabile, cu precadere prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului si imbunatatirea sigurantei acestuia.

POS-T acopera numai proiectele de transport finantate de Guvernul Romaniei impreuna cu FC si FEDR. POS-T nu va include proiecte co-finantate de terti, inclusiv IFI.

Acest POS-T acopera finantarea proiectelor de transport din primul si al doilea val ce vor fi implementate in perioada bugetara 2007 - 2013. De asemenea acopera finantarea pregatirii de proiecte in perioada 2007-2013, proiecte propuse pentru implementare in urmatoarea perioada bugetara 2014-2020.

Axe Prioritare In vederea realizarii obiectivului POST se propune alocarea fondurilor din sursele UE si Bugetul de Stat relevante pentru transporturi pentru implementarea urmatoarelor axe prioritare: Axa prioritara 1: Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii sustenabile a sistemului de transport, integrat in cadrul retelelor europene de transport. Axa prioritara 2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afara Axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii sustenabile a sistemului national de transport; Axa prioritara 3: Dezvoltarea durabila a sectorului de Transport, la un nivel mai inalt de protectie a mediului, a sanatatii oamenilor si a sigurantei pasagerilor; Axa prioritara 4: Asistenta Tehnica pentru POST. Fiecare axa prioritara a POST poate fi finantata fie din FC fie din FEDR, dar nu din amandoua, si va fi sustinuta de una sau mai multe operatiuni. La randul ei, fiecare operatiune va consta dintr-un proiect sau dintr-un grup de proiecte. Axa 1: Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii sustenabile a sistemului de transport, integrat in cadrul retelelor europene de transport Operatiuni:

Operatiunea 1.1: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul Axei prioritare TEN-T nr. 7; 21

Operatiunea 1.2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de cale ferata de-a lungul Axei prioritare TEN-T nr. 22; Operatiunea 1.3 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii navale de-a lungul Axei prioritare TEN-T nr. 18.

Finantarea acestei axe prioritare se va realiza prin intermediul Fondului de Coeziune si a fondurilor publice nationale. Axa 2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afara Axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii sustenabile a sistemului national de transport Operatiuni:

Operatiunea 2.1 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale rutiere; Operatiunea 2.2 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale feroviare si a serviciilor oferite pasagerilor; Operatiunea 2.3 Modernizarea si dezvoltarea porturilor maritime si fluviale; Operatiunea 2.4 Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport aerian.

Finantarea acestei axe prioritare se va realiza prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala si a fondurilor publice nationale. Axa 3: Dezvoltarea durabila a sectorului de Transport, la un nivel mai inalt de protectie a mediului, a sanatatii oamenilor si a sigurantei pasagerilor Operatiuni: Operatiunea 3.1 Promovarea transportului inter-modal; Operatiunea 3.2 imbunatatirea sigurantei traficului pentru toate modurile de transport; Operatiunea 3.3 Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului. Finantarea acestei axe prioritare se va realiza prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala si a fondurilor publice nationale. Axa 4: Asistenta Tehnica Operatiuni:

Operatiunea 4.1 Sprijinirea managementului eficient, implementarii, monitorizarii si controlului POST; Operatiunea 4.2 Sprijinirea activitatilor de informare si publicitate privind POST.

Finantarea acestei axe prioritare se va realiza prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala si a fondurilor publice nationale. Planul Financiar Contributia UE la POS Transport este de 4,565 milioane euro, aproximativ 1,289 milioane de euro fiind fonduri alocate prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala, iar 3,276 milioane de euro prin intermediul Fondului de Coeziune. Contributia estimata a UE la POS Transport 2007-2013 (milioane euro)

Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 - 2013 22

FEDR 28,8 FC

122,2 185,3 214,0 230,8 245,4 262,5 1.289,3

223,1 319,1 429,0 515,5 554,6 596,2 638,9 3.276,6

Total 251,9 441,3 614,3 729,6 785,5 841,6 901,4 4.565,9 Alocare indicativa pe axele prioritare Contributie UE (mil euro) Axa Prioritara 1. Axa Prioritara 2. Axa Prioritara 3. Axa Prioritara 4. Total 3.276,6 967,6 229,6 92,0 4.565,9 Contributie nationala (mil euro) 578,2 429,6 93,2 30,5 1.131,7 Total PO Rata Alte (mil cofinantarii finantari euro) UE 3.854,8 1.397,3 322,8 122,5 85,00% 69,25% 71,12% 75,07%

5.697,6 -

Implementare Responsabile de implementarea prezentului program operational vor fi:

Autoritatea de Management (AM) - Ministerul Transporturilor, Directia Afaceri Financiare Externe; Autoritatea de Certificare Organismul Competent de Plati - Ministerul Economiei si Finantelor Autoritatea de Audit.

9. PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL DE MEDIU (POS MEDIU) POS Mediu reprezinta documentul de programare a Fondurilor Structurale si de Coeziune, care stabileste strategia conform careia aceste fonduri vor fi alocate in vederea dezvoltarii sectorului de mediu in Romania, in perioada 2007-2013. POS Mediu este strans corelat cu obiectivele nationale strategice prevazute in Planul National de Dezvoltare si Cadrul National Strategic de Referinta, care se bazeaza pe principiile, practicile si obiectivele urmarite la nivelul UE. POS Mediu reprezinta baza pentru o economie mai competitiva, un mediu mai bun si o dezvoltare regionala mai echilibrata. POS Mediu a fost elaborat de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (in prezent Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile) in calitate de Autoritate de Management pentru acest program si in coordonare cu Ministerul Finantelor Publice in calitatea sa de coordonator al procesului de pregatire a Romaniei pentru accesarea Fondurilor structurale si de Coeziune pentru perioada 2007-2013. POS mediu este unul din cele mai importante programe operationale din punct de vedere al alocarii financiare pentru implementarea axelor prioritare, dispunand de o alocare financiara de 4,5 miliarde de Euro din Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul de Coeziune, la care se adauga si cofinantarea nationala de aproximativ 1 milion de Euro. Principalii beneficiari ai POS Mediu sunt autoritatile locale, pentru primele 4 sectoare de interventie, Autoritatea Nationala Apele Romanepentru dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale si ONG-urile. Obiectivul global al POS Mediu Obiectivul principal al POS Mediu consta in reducerea decalajului privind infrastructura de mediu 23

care exista intre Uniunea Europeana si Romania atat in termeni de cantitate cat si de calitate. Rezultatul va fi eficientizarea si extinderea serviciilor in domeniul mediului, tinand cont de principiile dezvoltarii durabile si de principiul poluatorul plateste. Obiective specifice Imbunatatirea calitatii si extinderea serviciilor si utilitatilor publice pentru sectorul apa Imbunatatirea calitatii si extinderea serviciilor si utilitatilor publice pentru sectorul deseuri Imbunatatirea standardelor de viata si mediu prin incurajarea utilizarii durabile a resurselor naturale, a surselor alternative de energie si a combustibililor mai putin poluanti. Prioritati POS Mediu In urma analizei situatiei actuale in domeniul mediului si tinand seama de angajamentele asumate de Romania in cadrul procesului de negociere a rezultat ca domeniile prioritare de investitii vor fi in urmatoarele sectoare de mediu: Calitatea apei (dezvoltarea infrastructurii - retele canalizare si de furnizare a apei potabile, statii de epurare si tratare a apelor - pentru satisfacerea cerintelor de apa la sursa ale populatiei urbane si rurale, imbunatatirea calitatii resurselor de apa, utilizarea durabila a resurselor de apa, prevenirea si protectia impotriva inundatiilor) Managementul deseurilor (dezvoltarea unui sistem de management integrat al deseurilor municipale, a unui sistem de colectare selectiva si promovarea reciclarii deseurilor, dezvoltarea de facilitati conforme de tratare a deseurilor) Calitatea aerului ( asigurarea calitatii aerului conform standardelor comunitare - reducerea emisiilor de poluanti in aer, retehnologizarea instalatiilor mari de ardere, achizitionarea de echipamente de monitorizare pentru emisiile provenite de la LCP-uri pentru dotarea autoritatilor de mediu) Conservarea naturii (dezvoltarea retelei de arii protejate si includerea acestora in reteaua europeana Natura 2000, utilizarea durabila a habitatelor naturale, reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate). In vederea atingerii acestor obiective s-au indentificat 6 axe prioritare, si anume: Axa prioritara 1 - Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata Axa prioritara 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric Axa prioritara 3 - Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea tintelor de eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de poluare Axa prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii Axa prioritara 5 - Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc Axa prioritara 6 - Asistenta tehnica

Punctul de plecare pentru POS l reprezint analiza situaiei actuale a mediului din Romnia. Aceasta este urmat de analiza SWOT, pe baza creia este construit strategia de dezvoltare. POS conine i o descriere a axelor prioritare, a domeniilor de intervenie i identificarea proiectelor, precum i prevederi referitoare la implementare. Prin analiza SWOT a POS Mediu s-a ajuns la concluzia ca situatia generala a mediului din Romania este caracterizata prin deficiente in infrastructura de mediu, in particular in domeniul epurarii apei uzate in mediul urban, alimentarii cu apa, gestionarii deseurilor solide, prevenirii inundatiilor si incalzirii urbane. Asadar dezvoltarea infrastructurii de mediu si de apa este considerata un element cheie in implementarea strategiilor nationale si regionale. 24

POS Mediu contribuie substantial la realizarea prioritatii tematice din Cadrul Strategic National de Referinta si anume Dezvoltarea infrastructurii la standardele europene. Strategia POS Mediu se bazeaza pe urmatoarele elemente: Analiza situatiei actuale pentru sectorul de mediu (prezentata prin analiza SWOT) Strategiile nationale de mediu si planurile de implementare pentru conformarea cu acquis-ul de mediu Problemele majore si directiile strategice stabilite in Cadrul Strategic National de Referinta, urmarindu-se complementaritatea Fondurilor si delimitarea ariilor de interventie a acestora Contributia partenerilor socio-economici care au fost consultati la elaborarea POS Mediu si a rezultatelor evaluarii ex-ante si ESM. POS Mediu a fost elaborat in concordanta cu politicile comunitare in concordanta cu urmatoarele documente: liniile Directoare Strategice pentru Politica de Coeziune 2007-2013, Agenda Lisabona reinnoita, Al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu, Strategia Europeana de Dezvoltare Durabila. Evaluarea POS Mediu se face in conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006 prin internediul a 3 tipuri principale de evaluari: evaluari ex-ante, evaluari permanente si evaluari ex-post. Evaluarea ex-ante a POS Mediu a fost realizata de consultanti externi in cadrul proiectului PHARE si s-a concentrat asupra urmatoarelor aspecte: relevanta, eficacitatea, eficienta, consistenta si coerenta, utilitatea, durabilitatea, sistemele de management si monitorizare.Concluzia evaluatorilor a fost ca POS Mediu este in concordanta cu strategiile comunitare. Evaluarile permanente efectuate pe parcursul perioadei de implementare vor fi de 3 feluri:intermediare, ad-hoc si evaluari cu o tema orizontala. Evaluarile ex-post vor fi efectuate de Comisia Europeana, pentru fiecare obiectiv, in stransa cooperare cu Statele Membre si cu Autoritatea de Management. Elaborarea POS Mediu a respectat principiul parteneriatului, asa cum este prevazut in Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006, continuand pe cel inceput in elaborarea prioritatii PND 2007-2013 Protectia si imbunatatirea calitatii mediului. Elaborarea POS Mediu a avut n vedere respectarea prevederilor acquis-ului comunitar privind procedurile generale de gestionare a fondurilor comunitare n perioada 2007-2013, aa cum este prevzut n Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1083/2006 care stabilete prevederile generale pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regional, Fondul Social European i Fondul de Coeziune, care abrog Regulamentul (CE) Nr. 1260/1999, precum i n Regulamentul Comisiei (CE) Nr. 1828/2006 care stabilete reguli pentru implementarea Regulamentului Comisiei Nr. 1083/2006 i a Regulamentului Nr.1080/2006. Domeniile de finanare ce vor fi sprijinite prin POS Mediu sunt conforme cu prevederile Regulamentului Nr.1080/2006 al Parlamentului European i al Consiliului privind Fondul European pentru Dezvoltare Regional i aleRegulamentului Consiliului Nr. 1084/2006 privind Fondul de Coeziune. Reglementrile naionale i ale UE, precum i planurile i documentele programatice din domeniul proteciei mediului au fost, de asemenea, utilizate la pregtirea Programului Operaional Sectorial de Mediu. n general, Programul Operaional Sectorial de Mediu este n conformitate cu strategiile europene. Att Planul Naional de Dezvoltare, ct i Cadrul Naional Strategic de Referin conin doar cteva referiri la sectorul de mediu din Romnia, ceea ce ngreuneaz evaluarea concordanei cu acestea. Programul Operaional propus, prioritile sale i obiectivele operaionale sunt compatibile cu temele interdisciplinare ale Uniunii Europene privind ocuparea forei de munc, egalitatea de anse, mediul i societatea informaional. Trebuie s se acorde o mai mare atenie crerii de noi locuri de munc, prin includerea unor indicatori relevani.

25