Instalatii Pentru Constructii

CURS INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII
CLASIFICAREA INSTALATIILOR
PENTRU CONSTRUCTII
Clasificarea instalatiilor pentru constructii

Din punt de vedere functional
Inst alat ii
Inst alat ii
aerului
Inst alat ii
Inst alat ii
Inst alat ii
Inst alat ii
d e i n c a l zi r e
de vent ilare si c ondit ionare a
sanit are
elec t ric e
d e a l i m e n t a r e c u g a ze n a t u r a l e
frigorific e

A) Instalatii de incalzire
Servesc pentrua crea si mentine in interiorul
incaperilor o temperatura care sa asigure confortul
termic
B)Instalatii de ventilare si conditionare a aerului

Au rolul de a indeparta aerul viciat datorat
prezentei omului in incapere si proceselor tehnologice
si de a mentine temperatura si umiditatea intre limite
precizate
C)Instalatii sanitare
Servesc la alimentarea cu apa rece si calda a unei
cladiri , precum si colectarea si evacuarea apelor
uzate si pluviale

D)Instalatii electrice
Servesc la alimentarea cu energie electrica a cladirilor
E)Instalatii de alimentare cu gaze naturale

Au rolul de alimetare cu gaze naturale aparatele de
consum din cladirile deservite
F)Instalatii frigorifice
Servesc la scaderea si mentinerea temperaturii unui
corp sub temperatura mediului inconjurator
Climatul interior al incaperilor.Parametri de confort
Notiunea de confort
Confort termic;
Compozitia chimica a aerului puritatea aerului;
Nivel de zgomot;
Exigente estetice mobilier, decoratiuni
interioare , colorit .
Confortul termic
Parametri de confort termic
Temperatura aerului interior ti ( 0C);
Viteza curetilor de aer vi ( m/s)
Temperatura medie de radiatie a elementelor delimitatoare
ale incaperii ? mr ( 0C);
Umiditatea relativa a aerului i ( %).
Confortul termic
Valori optime ale parametrilor de confort termic
Temperatura aerului interior ti ( 0C)
SR 1907/2 -1997 - ti =20-22 0C;
Gradient de temperatura = 2,5 0C/m
Viteza curetilor de aer vi ( m/s)

Vi=0,1 0,15 m/s
Temperatura medie de radiatie a elementelor

delimitatoare ale incaperii ? mr ( 0C);
? mr = ti - 6 0C
Umiditatea relativa a aerului i ( %).

i= 30- 70 ( %) optim= 60 ( %)
INSTALATII DE INCALZIRE
Clasificarea sistemelor de ncalzire

Clasificarile conventionale mpart sistemele de ncalzire
dupa cum urmeaza:
Sisteme locale de ncalzire;

Sisteme de ncalzire centrala;
Sisteme de termoficare
Sistemele locale de ncalzire sunt sisteme la care energia termica

se produce chiar la locul de utilizare, deci n ncaperile ce trebuie ncalzite
sobe din materiale ceramice sau

metalice;
seminee,
incalzitoare electrice;

Sistemele de ncalzire centrala se pot clasifica la rndul lor n:
sisteme de ncalzire centrala cu apa

calda;
sisteme de ncalzire centrala cu abur;
sisteme de ncalzire centrala cu aer
cald.

Un sistem de ncalzire centrala se compune din:
sursa de caldura;
retelele de distributie ;
instalatia interioara de ncalzire.
Energia termica necesara ncalzirii unei cladiri sau unui grup de
cladiri se produce centralizat ntr-o centrala termica care reprezinta
sursa de caldura.

Sistemele de ncalzire centrala cu apa calda se clasifica dupa
urmatoarele criterii:
Dupa modul n care se face transferul de caldura ncaperilor:
prin convectie si radiatie (ncalzire cu corpuri
statice);
prin convectie (ncalzire cu aer cald sau
folosind convectoare);
prin radiatie (ncalzire cu panouri radiante

Du p a m o d u l d e c i r c u l a t i e a a p e i c a l d e :
naturala (gravitatie);
fortata (pompare);
Du p a n u m a r u l d e c o n d u c t e c a r e a l i m e n t e a za
c o r p u r i l e d e n c a l zi r e :
bitubulare;
monotubulare

Du p a t i p u l c o r p u r i l o r d e n c a l zi r e :
radiat oare;
c onvec t oare;
regist re;
serpent ine;
panouri radiant e.

Dupa modul de preparare, distributie si alimentare cu apa calda:
sisteme cu preparare, distributie si racordare
centralizata a apartamentelor (cazul
locuintelor multifamiliale);
sisteme de preparare si distributie
centralizata si racordare individuala cu
module termice de apartament (cazul
locuintelor multifamiliale);
sisteme de preparare, distributie si racordare
individuala a apartamentelor (cazul
locuintelor multifamiliale si unifamiliale);

Dupa modul de distributie al conductelor:
radiala;
arborescenta;
inelara;

Dupa natura materialului din care sunt executate conductele:
otel;
materiale plastice;
Dupa modul de functionare si exploatare a instalatiei:
manual;
semiautomatizat;
complet automatizat.

Sistemele de ncalzire centrala cu abur se clasifica dupa urmatoarele
criterii:
Du p a p r e s i u n e a a b u r u l u i :
Joasa presiune;
Medie presiune;
Inalta presiune
Du p a t i p u l d i s t r i b u t i e i :
Distibutie superioara;
Distributie inferioara

Du p a m o d u l d e c i r c u l a t i e a a b u r u l u i :
Cu intoarcere libera a condensului;
Cu intoarcere fortata a condensului;
Du p a t i p u l c o n d u c t e l o r d e c o n d e n s a t :
Cu conducte de condensat uscate;
Cu conducte de condensat umede.

Sistemele de ncalzire centrala cu aer cald se clasifica dupa
urmatoarele criterii:
Du p a m o d u l d e c i r c u l a t i e a a e r u l u i :
Cu circulatie naturala;
Cu circulatie fortata ( ventilatoare);
Du p a r a t i a d e a e r p r o a s p a t :
Recirculat;
Proaspat;
Mixt.

Sisteme de termoficare energia termica se produce n acelasi timp
cu energia electrica n termocentrale de mare putere, iar transportul
caldurii se realizeaza prin retele de transport la distanta.
Urbana;
Industriala.
De t e r m i n a re a n e c e s a r u l u i d e
c a l d u ra p e n t ru n c a l zi r e
NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE
N e c e s a r u l d e c a l d u r a , Q, e x p r i m a t n W, a l u n e i
n c a p e r i s e c a l c u l e a za c u r e l a t i a :
Ac + Ao
Q = Qt 1 +
+ Qi
100
CURS INSTALATII PENTRU

CONSTRUCTII
[W];
Qt flux termic cedat prin transmisie, considerat n regim termic

stationar, corespunzator diferentei de temperatura ntre interiorul si
exteriorul elementelor de constructie care delimiteaza ncaperea [W].
Qi sarcina termics pentru encelzirea de la temperatura exterioara
conventionala de calcul a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si
ferestrelor si a aerului patruns la deschiderea acestora [W].
Ao Adaosul pentru orientare;
Ac Adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci;

Fluxul termic cedat prin transmisie
qi qe
Qt = C M m A
+ Qs
'
R
m coeficient de masivitate termic a a elementelor de constructie exterioare;
A aria suprafetei fiecarui element de constructie, determinata conform STAS 6472/3
[m2];
? i temperatura interioar a conventionala de calcul, conform SR 1907 2 [0C];
? e temperatura spatiilor exterioare ncaperii considerate, [oC], care se ia dupa caz:
temperatura exterioara conventionala de calcul , conform anexei la prezentul
standard;
temperatura interioara conventionala de calcul pentru ncaperile alaturate, conform
SR 1907-2;
R- rezistenta termica specifica corectata a elementului de constructie considerat ,
stabilita conform STAS 6472/3, [m2K/W];
Qs- fluxul termic cedat prin sol [W];
C M- coeficient de corectie al necesarului de caldura de calcul functie de masa specifica
a constructiei.

Coeficientul de masivitate termica a elementelor
de constructie exterioare se calculeaza cu
relatia
m = 1,225 0,05 D
D indicele inertiei termice a elementului de
constructie, calculat conform STAS 6472/3.
Pentru elementele de constructie cu D>4.5, se considera m
= 1 ; pentru tmplaria exterioara se considera D = 0,5;
pentru elementele de constructie n contact cu solul
precum si planseele peste subsolurile nencalzite se
considera m = 1
Fl u x u l t e r m i c c e d a t p r i n s o l , Qs , [W],
Qs = A p
qi q p
Rp
ms q i q e
1 q i qe j
+ CM
Abc +
Abcj
n s Rbc
n s Rbc
Ap aria cumulat a pardoselii

elul terenului, [m2];
Abc aria unei benzi cu l
-a lungul conturului exterior al
suprafetei Ap, [m2];
Abcj aria unei benzi cu l
-a lungul conturului care
corespunde spatiului nvecinat care are temperatura qi, [m2];
Rp rezistenta termica specifica cumulata a pardoselii si a stratului de pamnt
cuprins ntre pardoseala si adncimea de 7 m de la cota terenului
sistematizat, sau a stratului de apa freatica, [m2K/W];
Rbc rezistenta termica specifica a benzii de contur la trecerea caldurii prin pardoseala si sol
catre aerul exterior, [m 2K/W];
? i temperatura interioara conventionala de calcul, [ 0C];
? e temperatura exterioara conventionala de calcul, [ 0C];
? ej temperatura interioara conventionala de calcul pentru ncaperile alaturate, [ 0C];
? p temperatura, fie n sol la adncimea de 7 m de la cota terenului sistematizat, n cazul
inexistentei stratului de apa freatica, fie a stratului de apa freatica, [ 0C];
CM coeficient de corectie;
mS coeficient de masivitate termica a solului;
nS coeficient de corectie care tine seama de conductivitatea termica a solului.

Ao -adaosul pentru orientare, n scopul diferentierii
necesarului de caldura de calcul al ncaperilor diferit expuse radiatiei
solare;
Ac -adaosul pentru compensarea efectului
suprafetelor reci, n scopul corectarii bilantului termic al
corpului omenesc n ncaperile n care elementele de constructie cu
rezistenta specifica redusa, favorizeaza intensificarea cedarii de
caldura a corpului prin radiatie.
A d a o s ul p e nt r u o r ie n t ar e , A o , afecteaza numai fluxul termic cedat prin

elementele de constructie ale ncaperilor cu pereti exteriori supraterani si are valorile :
Orientare
NE E
SE
SV
NV
Ao
-5
-5
-5
Adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor

reci, Ac, afecteaza numai fluxul termic prin elementele de constructie ale
ncaperilor a caror rezistenta termica medie, Rm, nu depaseste 10 m2K/W.
At (q i q e )C M
Rm =
Qt
[m2K/W]
At aria suprafetei totale a ncaperii (reprezentnd suma tuturor suprafetelor

delimitatoare), [m2];
? i, ? e ,C M si Qt au semnificatiile anterioare.
Sarcina termica pentru ncalzirea de la temperatura

exterioara la temperatura interioara a aerului infiltrat
prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a aerului
patruns la deschiderea acestora Qi, se determina ca
valoarea maxima ntre sarcinile termice Q
i1
si Qi2 [W], n care:

Qi1 - Sarcina termica pentru ncalzirea de la temperatura
exterioara conventionaa de calcul la temperatura interioara

conventionala de calcul, a aerului infiltrat prln
neetanseitatile usilor si ferestrelor si a aerului patruns la
deschiderea acestora, determinata tinnd seama de numarul
de schimburi de aer necesar n ncapere din conditii de
confort fiziologic cu relatia:
Ac
Qi1 = nao C M V q c p (q i q e )+ Qu 1 +
100

Qi2- Sarcina termica pentru ncalzirea de la temperatura
exterioara conventionala de calcul la temperatura interioara

conventionala de calcul, a aerului infiltrat prin
neetanseitatile usilor si ferestrelor si a celui patruns la
deschiderea acestora, determinata de viteza conventionala a
vntului se calculeaza cu relatia:
Ac
3
Qi 2 = C M E iLv (q i q e ) + Qu 1 +

100

nao - numarul de schimburi de aer necesar n ncapere din conditii de
confort fiziologic
cp cOldura specific
ura
? i , [J/KgK];
? densitatea aerului la temperatura qi , [Kg/m3];
E factor de corectie de naltime;
W
? i si ? e au semnificatiile anterioare;
i coeficient de infiltratie a aerului prin rosturi, [];mK s
m
L lungimea rosturilor usilor si ferestrelor din fatadele
supuse actiunii
vntului, [m];
v viteza conventionala a vntului de calcul, [m/s];
Qu sarcina termica pentru ncalzirea aerului patruns la deschiderea
usilor exterioare, [W].
4
3
Sarcina termica pentru ncalzirea de la temperatura

exterioara conventionala de calcul la temperatura
interioara conventionala de calcul a aerului patruns la
deschiderea usilor exterioare, QU, se calculeaza cu relatia:
Qu = 0,36 Au n (i - e) CM, [W];
Au aria usilor exterioare care se deschid, [m2];

n num?rul deschiderilor u?ilor exterioare entr-o ora, n functie de specificul cladirii;
i,e,CM au semnificatiile anterioare.

CONSTRUCTII
Si s t e m e d e i n c a l zi r e c e n t r a l a c u
apa c alda
Sisteme de incalzire cu apa calda
Scheme ale instalatiilor de incalzire cu

circulatie naturala
circulatie fortata
Scheme ale instalatiilor de incalzire

cu circulatie naturala

circulatie naturala
Schema unei instalatii de ncalzire cu apa calda, bitubulara, cu circulatie naturala,

distributie mixta si vas de expansiune deschis.

circulatie naturala
C - cazan pentru ncalzire;
B - boiler pentru preparare ap a calda menajera;
VED - vas de expansiune deschis;
CA - conducta de aerisire;
CPP - conducta de preaplin;
CC - conducta de legatura;
CSD - conducta de siguranta ducere;
CSI - conducta de siguranta ntoarcere;
1 - conducta de distributie de ducere;
2 - conducta de distributie de ntoarcere;
3 - coloana de tur;
4 - coloana de retur;
5 - racord de tur;
6 - racord de retur;
7 - robinet de radiator;
8 - radiator;
Ca- conducta de aerisire.

circulatie naturala
Instalatia se compune
cazan amplasat ntr-o ncapere la subsol,
reteaua de distributie arborescenta
coloanele de alimentare a corpurilor de
ncalzire.

circulatie naturala
Functie de tipul distributiei conductelor principale
de ducere si ntoarcere, instalatiile de ncalzire
cu circulatie naturala pot fi
cu distributie inferioara ;
cu distributie superioara ;
mixte .
Majoritatea instalatiilor s-au executat n sisteme

bitubular adica cu doua conducte de alimentare
a corpurilor de ncalzire.

Conductele principale de ducere si de

ntoarcere precum si conductele de legatura la
coloane ale corpului de ncalzire se prevad cu
pante, astfel nct la umplerea cu apa a
instalatiei, aerul sa fie eliminat n exterior prin
vasul de expansiune deschis.

Din punct de vedere al asigurarii sigurantei
instalatiei, acestea s-au realizat n marea
majoritate cu vas de expansiune deschis.
Exista nsa variante de realizare si cu vas
de expansiune nchis completat cu
sistemul de siguranta format din supapele
de siguranta
Scheme ale instalatiilor de incalzire cu circulatie naturala
Schema unei instalatii de ncalzire cu apa calda, bitubulara, cu circulatie naturala,

distributie inferioara si vas de expansiune nchis

B - boiler pentru preparare apa calda
menajera;
VEI - vas de expansiune nchis;
VA - vas de aerisire;
R - robinet;
SS - supapa de siguranta.

Vasul de expansiune deschis are rolul de
a prelua variatiile de volum ale apei
datorate cresterii temperaturii, mentinerea
instalatiei n contact cu atmosfera si
aerisirea instalatiei.
Umplerea instalatiei se face n punctul cel
mai de jos al conductei de ntoarcere

n varianta distributiei inferioare apare sistemul
de aerisire de la partea superioara a conductei
de ducere a fiecarei coloane n care aerul este
colectat si eliminat n exterior prin conducta
orizontala racordata la conducta de siguranta
ducere.
Pentru a evita circulatia nedorita a apei ntre
coloane, legatura la conducta de siguranta
ducere se face n sac.

La sistemul cu distributiei superioara,
circulatia este mai activa deoarece la
presiunea termica realizata prin racirea
apei n corpul de ncalzire, se adauga cea
produsa prin racirea apei n coloane, att
pe conducta de ducere ct si pe cea de
ntoarcere

Combustibilii utilizati pentru cazanul de
ncalzire pot fi cei clasici:
combustibilul gazos,
combustibil lichid
combustibil solid.

Acest sistem de ncalzire prezinta
avantajul unei instalatii simple cu tevi din
otel, armaturi din fonta sau otel. nsa
dezavantajul consta n utilizarea unor
diametre mari ale conductelor si deci un
consum mare de material.

Instalatiile de ncalzire cu circulatie
naturala continua sa mai functioneze n
cladirile n care au fost executate cu ani n
urma, nsa pe masura ce se trece la
reabilitarea lor, urmeaza sa fie nlocuite cu
alte sisteme de ncalzire.

cu circulatie fortata

Aceste instalatii au aceasi alcatuire ca si instalatiile cu
circulatie naturala, cu deosebirea ca pe conducta de
ducere sau ntoarcere se intercaleaza una sau mai multe
pompe.
Se prevad mai multe pompe n scopul asigurarii
functionarii. Instalatiile cu circulatie fortata pot fi realizate
n sistem bitubular si monotubular, distributia putnd fi
inferioara, superioara sau mixta.
Sistemul ofera avantajul unor diametre mai mici ale
conductelor n comparatie cu instalatiile cu circulatie
naturala si este recomandat a se utiliza n cadrul
cladirilor cu ntindere mare.

Sunt realizate scheme pentru instalatii de
ncalzire apa calda, bitubulara, cu
circulatie fortata, cu vas de expansiune
deschis, cu distributie inferioara,
distributie superioara
cu distributie mixta
schema unei instalatii cu vas de
expansiune nchis si supape de siguranta.

circulatie fortata
Schema unei instalatii de ncalzire, cu apa calda, cu circulatie fortata, bitubulara,

distributie mixta si vas de expansiune deschis

circulatie fortata
P - pompa de circulatie agent termic;
VED - vas de expansiune deschis;
CA - conducta de aerisire;
CPP - conducta de preaplin;
CC - conducta de legatura;
CSD - conducta de siguranta ducere;
CSI - conducta de siguranta ntoarcere;
1 - conducta de distributie de ducere;
2 - conducta de distributie de ntoarcere;
3 - coloana de tur;
4 - coloana de retur;
5 - racord de tur;
6 - racord de retur;
7 - robinet de radiator;
8 - radiator;
Ca- conducta de aerisire.

circulatie fortata
Schema unei instalatii de ncalzire cu apa calda, cu c

latie fortata,
bitubulara, distributie inferioara si vas de expansiune nchis.

circulatie fortata
P - pompa de circulatie agent termic;
VEI - vas de expansiune nchis;
VA - vas de aerisire;
R - robinet;
SS - supapa de siguranta;
Ca - conducta de aerisire.

circulatie fortata
Sistemul de ncalzire cu circulatie fortata

este utilizat si la blocurile de locuinte n
sistem centralizat.
Pentru cladirile de locuit unifamiliare sau
cele cu un numar mic de apartamente,
sisrtemul este utilizat numai la cladirile
vechi si este luat n consideratie ca solutie
pentru cladirile existente.
Di m e n s io n a r e a c o r p u r i l o r d e
i n c a l zi re
Dimensionarea corpurilor de incalzire
Marimea si numarul corpurilor de ncalzire

se determina astfel nct cedarea de
caldura a acestora sa egaleze pierderile
de caldura Q, calculate n conditii
nominale
Metoda de calcul are pentru toate tipurile de

ncalzire aceeasi baza teoretica, dar se
diferentiaza dupa constructia corpului de
ncalzire si anume :
corpurile de ncalzire alcatuite din elemente
(radiatoare, convectoradiatoare SP,
convectoradiatoare tip panou CRP etc.);
corpuri ncalzitoare avnd ca marime
caracteristica, lungimea (serpentine, registre,
convectoare de plinta etc.);
corpuri de ncalzire ntregi, ce alcatuiesc o
unitate (convectoare).

Marimea corpului de ncalzire exprimata dupa
caz n numar de elemente componente n (metri
de teava sau o anumita marime tip pentru
corpurile reprezentnd o unitate nedivizibila)
rezulta din relatia :
Qcorp = kSntmed [ W ];
- k este coeficientul total de transfer de

caldura al corpurilor de ncalzire, n [W/m2 K];
- S suprafata prin care are loc transferul de
caldura, n m2/element, m2/m sau m2/ bucata;
- tmed diferenta medie de temperatura
ntre agentul termic si temperatura de calcul
a ncaperii.
Diferenta medie de temperatura are pentru

apa calda expresia :
tmed =
td tr
1n
t d ti
t r ti
[ K sau 0C];

daca raportul
td ti
t r ti
< 1,4
td + tr
tmed =
ti
2
[ K sau 0C];

Metoda de calcul normalizata prin STAS 1797 79 face
apel la notiunea de flux unitar nominal
qn = kStm
exprimat n W/element, W/m sau W/buc si stabilit n
conditii nominale acceptate prin norme internationale,
conditii n care se testeaza orice corp de ncalzire:
- temperatura ncaperii (celula termica n care se fac
testarile) ti = +20 0C;
temperatura de ducere a apei calde td = +90 0C;
temperatura de ntoarcere a apei calde tr = +70 0C;
temperatura aburului ta = + 100 0C.
Di m e n s i o n a r e a r a d i a t o a r e l o r

Conform STAS 1797-79 se determina numarul
de elemente de radiator , n;
n=
Qcorp
qn a ct cc cr cm ch cv
a este coeficientul de corectie depinznd de

numarul de elemente dintr-un corp, tinnd
seama de faptul ca qn s-a stabilit pentru un
radiator alcatuit din 10 elemente, iar la un
radiator cu un numar mai mare fluxul unitar
scade ; valoarea coeficientului a se calculeaza
cu relatia stabilita experimental:
a = 0,94 + 0,6/n
qn puterea termica unitara nominala a

radiatoarelor din fonta
600/200/2 152 W/elem
624/4
- 128 W/elem
218/9
- 124 W/elem
ct- coeficientul de corectie pentru utilizarea radiatorului la o alta
diferenta medie de temperatura tm dect cea conditiile nominale,

rezultat din relatia stabilita experimental potrivit careia pentru apa
calda
Temperatura interioara ti, 0C
Temp.
ag.termic
tt / tr
5
90/70
10
12
15
1,347 1,228 1,182 1,113
16
18
1,090 1,045
20
22
25
1,000 1,956 1,89
Cc- coeficient de corectie pentru alta cadere de

temperatura a agentului termic apa calda, diferita de
cea nominala;
La instalatiile curente cc = 1 ca si la instalatiile cu abur ;
cr - coeficient de corectie functie de modul de racordare a

radiatoarelor alimentate cu apa calda, mod care
influenteaza circulatia agentului termic.
Cm- coeficientul de corectie functie de modul de montaj a

radiatorului, acesta putnd influenta transferul caldurii
prin convectie prin favorizarea sau stingherirea circulatiei
gravitationale a aerului si stingherirea transferului de
caldura prin radiatie prin efectul de ecran;
Ch - coeficientul de corectie pentru altitudine

p
ch = 0,2 + 0,8
1.013
Cv- coeficientul de corectie functie de natura vopselei

care influenteaza transferul de caldura prin radiatie. Are
valoarea 0,95 pentru vopsele de ulei de culori deschise,
1 pentru culori nchise si 0,9 pentru vopsele cu pigmenti
metalici. Nu se recomanda vopsirea cu lacuri cu bronz
de aluminiu.
Numarul de elemente rezultat din calculul pentru un
radiator se rotunjeste la un numar ntreg.
Di m e n s io n a r e a s e rp e n t in e lo r s i a
r e g i st r e lo r

Are drept scop determinarea lungimii l a tevilor ce vor
constitui registrul sau serpentina. Utiliznd si n acest
caz notiunea de flux unitar nominal qn , n W / m rezulta
Qcorp = l qn
l=
Qcorp
qn
[ W]
[ m]

CONSTRUCTII
Si s t e m e i n d i v i d u a l e d e i n c a l zi r e
c e n t ra l i za t a
Si s t e m e i n d i v i d u a l e d e i n c a l zi r e c e n t r a l i za t a
ncalzirea individuala centralizata

reprezinta un nou concept privind
instalatiile de ncalzire care mbina
avantajele unei ncalziri individuale cu
performantele ncalzirii colective.
Elemente componente
1. sursa de caldura reprezentatd de centrala termicn
cu echipamentul de preparare si distributie a agentului
termic.
2. reteaua de distributie primara compus
reteaua de distributie amplasata la nivelul centralei
termice si coloanele de alimentare a modulelor
termohidraulice.
3. modulul termohidraulic care cuprinde
echipamentele pentru masura, distributie si contorizare
amplasate ntr-o nisa aferenta fiecarui apartament.
4. reteaua de distributie secundara sau bucla
individuala de apartament la care sunt racordate
corpurile de ncalzire.
I - centrala termica,
II - distributia primara;
III - module termohidraulice;
IV - reteaua de distributie secundara(bucla de apartament);
1- cazane pentru ncalzire;

2 - pompa de circulatie agent termic;
3 - distribuitor; 4 - colector;
5 - conducta de ducere pentru distributia primara; 6 conducta de ntoarcere pentru distributia primara;
7 - modul termohidraulic;
8 - racord de tur; 9 - racord de retur;
10 - robinet de radiator; 11 - robinet de aerisire; 12 - radiator;
13 - conducta de distributie tur pentru reteaua secundara;
14 - conducta de distributie de retur pentru reteaua
secundara
Particularitatea sistemului de ncalzire individuala
centralizata este posibilitatea contorizarii consumului de
energie termica la nivelul fiecarui apartament.
nregistrarea consumului de caldura se va putea
face din exteriorul apartamentului ntr-un spatiu comun
casa scarii. Aceasta cerinta este reclamata de toti
locatarii din cladirile existente din marile ansambluri de
locuinte deoarece fiecare doreste sa plateasca ct
consuma si sistemul de ncalzire individuala centralizata
este capabil sa satisfaca aceasta cerinta. De aici a
rezultat optiunea pentru distributia orizontala, proprie
fiecarui apartament.
Alte particularitati ale acestui sistem de ncalzire pot fi enumerate n
continuare:
centrala termica comuna cuprinde echipamentele necesare
prepararii agentului termic si a apei calde menajere, precum si
sistemul de distributie;
reteaua de distributie primara, care este comuna pentru toata
cladirea si face legatura ntre sursa de caldura si reteaua secundara
prin intermediul modulelor termohidraulice;
modulele termohidraulice care au rolul de separare a consumatorilor
si nregistrare a consumurilor de energie termica;
reteaua de distributie secundara sau bucla de apartament care se
poate realiza n diferite variante constructive;
nregistrarea consumurilor de energie termica, de apa alda
menajera, de apa rece, prin existenta contoarelor de caldura,
contoarelor de apa rece si apa calda la nivelul fiecarui modul
termohidraulic.
Ce n t r a l a t e r m i c a
Centrala termica reprezinta sursa de producere a
energiei termice pentru ncalzire unde se prepara si se
distribuie agentul termic att pentru ncalzire ct si
pentru prepararea apei calde menajere. Aici are loc
transformarea energiei primare (combustibil) cu ajutorul
unui ntreg ansamblu de utilaje si aparate. n centrala
termica au loc procese tehnologice pentru alimentarea
cu caldura a instalatiilor din cladiri, respectiv a
consumatorilor de caldura pentru ncalzire si apa calda
de consum.
Avnd n vedere rolul pe care l reprezinta centrala

termica este absolut necesar ca la conceptia ei sa se
aiba n vedere problemele de ordin tehnic
echipamente, scheme de functionare dar si functionarea
si exploatarea.
Clasificarea centralelor termice se

poate face functie de puterea termica
dupa cum urmeaza:
microcentrale termice cu puteri pna la 30
de KW;
minicentrale termice cu puteri cuprinse
ntre 30 si 50 KW;
centrale termice mici cu puteri maxime de
300 KW.
Factorii de care depind alegerea centralei

termice sunt:
puterea termica totala, respectiv necesarul
de caldura al sursei;
tipul si puterea termica a cazanului;
natura combustibilului;
locul de amplasare a centralei termice;
gradul de automatizare.
Deoarece o centrala termica trebuie sa asigure

att ncalzirea ct si prepararea apei calde
menajere functie de necesarul de caldura total
se poate alege unul sau doua cazane.
Pentru capacitati termice ale centralei mai

mari de 100 KW se va prevedea mai mult de un
cazan si se va putea considera chiar si un cazan
de rezerva. n functie de tipul combustibilului
utilizat, randamentele cazanelor sunt diferite, ele
fiind de peste 90% pentru combustibilul lichid si
gazos si minim 80% pentru combustibil solid
Stabilirea locului de amplasare al centralei

termice n spatiul unei cladiri se face pe
baza criteriilor functionale si economice,
tinnd seama si de posibilitatile de
evacuare a gazelor de ardere respectiv de
alimentare cu combustibil
Ca za n e d e n c a l zi re c e n t ra l a
Cazanele de ncalzire centrala au rolul de a transforma energia
chimica a combustibilului n energie termica prin intermediul
arzatorului si de a transmite aceasta energie unui agent termic
Dupa natura agentului termic:

Cazane de apa calda;
Cazane de apa fierbinte;
Cazane de abur
Dupa materialul din care sunt executate:
Cazane de fonta;
Cazane de otel;
Cazane din inox.
Dupa combustibilul ars:

Cazane pentru combustibil solid;
Cazane pentru combustibil lichid;
Cazane pentru combustibil gazos.
Dupa modul de constructie:

Cazane orizontale;
Cazane verticale;
Cazane ignitubulare;
Cazane acvatubulare etc.
Dupa regimul de presiune:

De presiune joasa;
De presiune medie;
De presiune nalta.
Dupa domeniul de utilizare:

Cazane de ncalzire centrala;
Cazane industriale.
Cazanele sectionate din fonta sunt formate

din elemente asamblate prin nipluri care alcatuiesc
focarul si canalul de fum.
Materialul din care se realizeaza elementul cazanului
este o fonta speciala, eutectica, care asigura un transfer
de caldura uniform evitndu-se fisurile produse de
tensiuni temice si limiteaza formarea condensului
Segment din fonta cu trei cai de

circulatie a gazelor arse
Cazanele sectionate din otel sunt construite din tevi de otel

trase care formeaza suprafetele convective de transfer termic La
variantele moderne aceste suprafete se compun dintr-o teava de otel
trasa n interiorul unei altei tevi de otel si presata astfel nct sa se
obtina o buna conectivitate termica. Prin nervurile longitudinale cu
care este prevazuta teava interioara se obtine o crestere a suprafetei
de transfer termic de 2,5 ori mai mare n comparatie cu tevile cu
suprafata interioara neteda. Punctele de contact dintre cele doua tevi
sunt dozate astfel nct spre partea posterioara a cazanului, unde
temperatura gazelor arse nu mai este ridicata, preluarea caldurii spre
apa din cazan sa scada, evitnd scaderea temperaturii gazelor sub
punctul de roua al vaporilor continuti.
Cazanele cu condensatie fac parte din categoria

cazanelordin inox. Aceste cazane cu recuperatoare de caldura ,
reprezinta a noua conceptie n ceea ce priveste modul de folosire a
combustibililor clasici.
Randamentul termic al acestora se determina pe baza puterii
calorifice inferioare a combustibilului, care nu tine seama de caldura
latenta a vaporilor de apa continuti n gazele de ardere. Daca se
aplica acest mod de calcul, la cazanele cu condensatie se obtin
uneori randamente termice mai mari dect unitatea. Acest aspect ar
putea fi evitat daca randamentul termic al tuturor cazanelor ar fi
calculat n functie de puterea calorifica superioara
1 - aripioare ale schimbatorului de caldura

pentru intensificarea procesului de
caldura; 2 - arzator radiant cu modulare; 3
- sistem de automatizare digital; 4 - tub
pentru evacuarea condensului; 5 schimbator de caldura pentru prepararea
apei calde menajere; 6 - pomp a de
circulatie n doua trepte; 7 - schimb
caldura din otel inox.
SOL U T I I M ODERN E DE CA Z A N E- U N IT A T I
I N T EGRA T E M U RA L E
Centrala termica de apartament reprezinta ansamblul care

nglobeaza :
sistemul de producere a agentului termic pentru ncalzire,
sistemul de preparare a apei calde menajere
sistemul de pompare,
sistemul de expansiune,
sistemul de siguranta.
Centralele termice de apartament sunt cu montaj pe perete
(murale) si se pot clasifica astfel:
- dupa tipul camerei de ardere:
cu camera de ardere deschisa;
cu camera de ardere nchisa;
- dupa tipul evacuarii gazelor de ardere:

cu evacuare natural a a gazelor de ardere;
cu evacuare fortata a gazelor de ardere;
- dupa tipul preparatorului de apa calda:

cu preparare instantanee - acestea se produc n doua variante:
cu schimbator de caldura cu placi si cu schimbator de caldura
bitermic;
cu boiler.
n fig. A este prezentata o centrala termica murala cu camera de ardere
nchisa si schimbator de caldura cu placi pentru prepararea apei calde
menajere care se caracterizeaza prin:
modularea electronica a flacarii prin monitorizarea agentului termic cu
sonde de temperatura;
aprindere electronica si supraveghere printr-un electrod de ionizare;
posibilitatea de prereglare a puterii maxime de ncalzire care este o
optiune utila pentru apartamente mici si medii unde necesarul de
caldura pentru ncalzire este mai redus dect cel pentru prepararea apei
calde menajere;
schimbator de caldura cu placi din otel inox pentru producerea apei
calde menajere;
vas de expansiune nchis si supapa de siguranta pretar
la 3 bar;
vana cu trei cai pentru devierea agentului termic spre schimbatorul de
caldura sanitar cu actionare pe baza tensiunii diferentiale ca e se
creaza la deschiderea unui consumator;
pompa de circulatie a agentului termic cu turatie variabila;
arzator din otel inox;
-by-pass automat pentru instalatii de ncalzire (pentru protectia
pompei n instalatiile cu robinete termostatice sau n
ii mai
complexe cu vane cu trei cai;
-termostat de protectie la nghet (tarat la 6o0C);
-vana de gaz cu dublu obturator care se nchide automat n cazul n
care electrodul de ionizare nu sesizeaza prezenta flacarii;
-termostatul de siguranta (tarat la1000C);
- presostatul de semnalizare a lipsei apei si dispozitivele de postcirculare a ventilatorului si a pompei;
- termostat de gaze arse si presostat diferential montat ntre
racordurile de aspiratie a aerului de ardere si cel de vacuare a
gazelor arse;
- monitorizarea functionarii, semnalizarea erorilor si
autodiagnosticarea la nivelul tabloului de comanda;
- sistem inteligent de gestiune electronic a si comanda de la distanta.
Fig. A Centrala termica murala cu camera de ardere nchisa, tirajfortat si schimbator

de caldura cu placi pentru prepararea apei calde menajere
n fig. B este prezentat hidromodulul compus din
schimbatorul de caldura cu placi si pompa de circulatie a
agentului termic iar n fig. C este prezentat panoul frontal
de comanda care prin intermediul unei interfete optice se
poate conecta cu usurinta la un laptop dnd posibilitatea
de programare prin internet, telefon mobil etc, dar si o
usurinta a operatiunilor de ntretinere / depanare / service.
Fig. B Hidromodul
Fig. C Panou de automatizare
Fig. DSchema functionala pentru o

centrala termica murala cu camera de
ardere nchisa, tiraj fortat si schimbator
de caldura bitermic
A - racord de tur pentru ncalzire; B racord pentru apa calda menajera; C racord pentru gaz metan; D - racord
pentru apa rece; E - racord de retur
pentru ncalzire; 1 - schimb
caldura bitermic; 2 - bobina
modulanta; 3 - sonda pentru ncalzire;
4 - vana de gaz;; 5 - robinet de
umplere; 6 - supapa de siguranta; 7 fusometru; 8 - presostat de apa; 9 pompa de circulatie; 10 - arz
vas de expansiune; 12 - presostat
diferential; 13 - ventilator; 14 - aerisitor
automat; 15 - termostat de siguranta;
16 - sonda de temperatura pentru apa
calda menajera; 17 - by-pass.
Schema functionala cea mai utilizata este cea din fig. E compusa din: cazan mural (de
perete) si reteaua de distributie din apartament cu co urile de ncalzire aferente si
reteaua de apa calda menajera.
Fig. E Schema instalatiei de ncalzire de

apartament
a - ventilator, b - vas de expansiune, c arzator atmosferic, d - schimbator de
caldura cu placi, e - pompa de circulatie
agent termic, f - panou de comanda cu
autodiagnosticare; 1- conducta de
distributie tur, 2 - conducta de distributie
retur, 3 - corp de ncalzire, 4 - robinet de
radiator, 5 - conducta de apa calda
menajera, 6 - consumator de apa calda
menajera.
n cazul unui necesar de apa calda menajera mai mare se poate

utiliza un preparator de apa calda menajera cu acumulare. Boilerul
are o capacitate cuprinsa ntre 40 si 60 de litri si poate acoperi
consumurile reduse si de scurta durata fara a solicita azanul.
Boilerul face corp comun cu cazanul de cele mai multe ori sau poate
fi independent. Schema unei centrale termice murale cu boiler
incorporat este prezentata n fig. F
1) presostat, 2) supapa de siguranta

3 bar, 3) pompa de circulatie, 4)
electrovalva modulanta gaz, 5) vas
de expansiune nchis 8 litri, 6)
supapa de siguranta vas de
expansiune, 7) camera gaze arse, 8)
camera access aer de combustie, 9)
tub evacuare gaze de ardere, 10) tub
introducere aer combustie, 11)
presostat diferential de siguranta
pentru ventilatorul ventilatorul de
evacuare a gazelor de ardere, 12)
ventilator de evacuare a gazelor de
ardere, 13) supapa dezaerisire, 14)
aripioara schimbator de caldura, 15)
camera de combustie, 16) izolatie
ceramica, 17) arzator cu gaze
naturale din otel inox, 18) vana cu trei
cai motorizata, 19) hidrometru circuit
ncalzire, 20) robinet manual
dezaerisire, 21) anod de magneziu,
22) serpentina, 23) boiler de 60 litri
Fig. F Schema functionala pentru o centrala termica murala cu boiler
pentru prepararea apei calde menajere.
Montarea cazanelor n incinta apartamentelor se face cu

respectarea Normativului pentru proiectarea si executarea
sistemului de alimentare cu gaze naturale. 16-98.
Deoarece n apartamente se impune a fi utilizat cazanul cu
evacuare fortata a gazelor de ardere n fig. G sunt prezentate cteva
posibilitati de racordare ale acestuia.
SOLUTII MODERNE DE CAZANE- UNITATI INTEGRATE

MURALE
Fig. G Posibilitati de racordare pentru cazanele cu tiraj fortat.

3 - trecere verticala prin acoperil, 4 - conexiune prin peretele exterior, 5 - cos cu admisie si evacuare
concentrica, 6 - admisie separata de evacuare a gazelor arse.
Co r p u r i d e i n c a l zi re
Corpuri de incalzire
Corpurile de ncalzire reprezint a partea

componenta a instalatiei de ncalzire care
are rolul de a transmite ncaperii de
ncalzit caldura transmisa de agentul
termic. Corpurile de ncalzire cedeaza
caldura ncaperii n doua moduri: prin
convectie, prin aerul care vine n contact
cu suprafata lui si prin radiatie.
n functie de predominanta celor doua
componente corpul de ncalzire este denumit
convector sau radiant. Corpurile de ncalzire se
pot grupa n:
corpuri de ncalzire statice, la care circulatia
convectiva a aerului de produce n mod natural. Din
aceasta grupa fac parte radiatoarele, convectoradiatoarele, convectoarele.
corpuri de ncalzire dinamice, la care circulatia aeru i
este activata prin mijloace mecanice. Din aceasta
categorie fac parte aerotermele, ventiloconvectoarele,
bateriile de ncalzire ale sistemelor de ventilare
mecanica.
Din categoria corpurilor de ncalzire statice

cele mai utilizate sunt radiatoarele.
Functie de materialul din care sunt
executate se utilizeaza radiatoare din :
fonta;
otel ;
aluminiu.
Ra d i a t o a r e l e d i n f o n t a sunt corpurile de
ncalzire clasice care utilizeaza apa calda ca
agent termic la o temperatura de maxim 115
grade si presiune maxima de functionare de 6
bar sau aburul la presiune maxima de 0,7 bar.
Ra d i a t o a r e l e d i n o t e l sunt realizate din
tabla de otel special cu bune proprietati de
ambutisare la rece, cu puteri termice mari. Se
produc n doua modele constructive: a)
radiatoare din otel tip panou si radiatoare din
otel cu elemente
Radiatoare din otel: a) tip panou, b) cu elemente
Cele mai utilizate sunt radiatoarele din otel

tip panou caracterizate prin puteri termice mari
aferente dimensiunilor de gabarit.
Radiatorul are n componenta 1,2 sau 3

panouri exterioare si 1,2 sau 3 elemente
convectoare interioare. Un panou este format
din doua foi paralele din tabla ambutisata, n
care sunt create cte un distribuitor si un
colector orizontal, unite prin mai multe canale
verticale pentru circulatia agentului termic.
Radiatoarele se realizeaza prin combinarea

acestor panouri si elemente convectoare.
Radiatoare din otel tip panou, variante constructive

Tip 11 1 panou cu 1 element convector;
Tip 21 2 panouri cu 1 element convector;
Tip 22 2 panouri cu 2 elemente convectoare;
Tip 33 3 panouri cu 3 elemente convectoare;
Sunt produse ntr-o gama variata, avnd

naltimi cuprinse ntre 300 si 900 mm si
lungimi standard de: 400, 500, 600, 700,
800, 900, 1000, 1100, 1200, 1300, 1400,
1500, 1600, 1700, 1800, 1900, 2000,
2200, 2400, 2600, 2800 si 3000 mm.
Puterile termice ale radiatoarelor sunt
functie de tipul constructiv, naltime si
lungime.
n afara modelelor prezentate exista si radiatoare din otel care ofera
solutii n cazul spatiilor nguste Aceste modele au naltimi cuprinse
ntre 150 mm si 2100 mm, latimi de 450, 600 si 750 mm.
O categorie speciala a radiatoarelor din otel o constituie
radiatoarele de baie care sunt utilizate pentru spatii
mai mici cu montaj vertical, cu un design deosebit avnd
si un rol decorativ. Sunt produse n diferite forme
constructive cu elemente suplimentare (bare metalice,
oglinzi, suporturi diverse) pentru a da posibilitatea uscarii
prosoapelor si chiar a lua formele ncaperilor (radiatoare
de colt, tip perete despartitor). Acestea sunt vopsite n
diferite culori sau chiar n versiuni cromate.
Puterile termice ale acestor radiatoare variaza ntre 500
si 1900 W iar dimensiunile acestora variaza ntre 450
750 mm latime si 700 1700 mm naltime
Radiatoare din otel decorative pentru bai
Radiatoarele din aluminiu au calitati
deosebite care se datoreaza materialului din
care sunt confectionate si tehnologiei de
fabricatie permanent mbunatatita.
Principalele caracteristici calitative sunt
design, randament termic ridicat datorita bunei
conductivitati termice a aluminiului, continut
redus de apa care diminueaza inertia termica si
greutate si spatiu ocupat reduse n comparatie
cu puterea termica dezvoltata.
Radiatoare din aluminiu cu naltimea cuprinsa ntre 350-800 mm
Constructiv radiatoarele din aluminiu sunt disponibile gama 350,
500, 600, 700, 800 mm care reprezinta distanta dintre axe . Exista
modele create special pentru a rezolva problema ncalz i n
ncaperile unde spatiile disponibile pentru amplasarea radiatoarelor
sunt nguste. naltimile acestora variaza de la 900 la
mm iar
puterile termice de la 235 - 437 W / element
Radiatoare din aluminiu cu naltimea ntre 900 si 2000 mm
V e n t i lo c o n ve c t o a r e
Incalzirea si conditionarea aerului au fost tratate
ca sisteme separate. Elementul de legatura este
acum ventilo-convectorul care modifica modul
de tratare incalzire si conditionare intr-unul
unitar.
Ventilo-convectorul este un aparat terminal

al unei instalatii de ncalzire si/sau conditionare
a aerului care contine doua elemente de baza: o
baterie de ncalzire si un ventilator.
1. grila reglabila de refulare, 2. baterie de ncalzire, 3. colector de condensat,

4. electroventilator, 5. filtru de aer, 6. priza de aspiratie aer proaspat
Principiul este simplu: aerul aspirat de ventilator
este refulat, prin bateria de ncalzire n ncapere.
In general se monteaza sub fereastra si folosesc
exclusiv aer recirculat sau sunt si variante care
permit amestecul cu aer proaspat sau aspiratie
exclusiva de aer proaspat
Exista mai multe variante constructive: modelul
vertical , modelul orizontal , precum si varianta
destinata montarii mascate, n pereti sau
plafoane false, n special pentru ncaperi mari
sau pentru deservirea mai multor ncaperi
Variante constructive de Ventiloconvectoare

a) model vertical, b) model orizontal, c) model destinat montarii mascate
Ventilconvectorul cu montaj mascat

n plafonul fals poate fi utilizat n varianta
prezentata n figura pentru ncaperi cu
suprafete mari sau deservirea mai multor
ncaperi. Aceste tipuri se apropie, ca
functionalitate si marime de limita
inferioara a gamei centralelor monobloc de
tratare a aerului. Ca si acestea folosesc
tubulatura de aspiratie si refulare, prize de
aer, anemostate si guri de refulare
1. ventilo-convector, 2. gura de refulare aer conditionat, 3. gura de aspiratie aer

recirculat 4. canal aspiratie aer proaspat, 5. canal aspiratie aer recirculat,
6. canal refulare aer conditionat
n functie de agentul termic utilizat, ventiloconvectoarele permit ncalzirea sau racirea
aerului din ncapere. Trebuie subliniat ca
ventilo-convectorul poate functiona cu aceiasi
baterie, att pentru ncalzirea ct si pentru
racirea aerului (ventilo-convectoarele cu doua
tevi), sau poate folosi doua baterii separate
(ventilo-convectoarele cu patru tevi), n functie
de optiunea proiectantului.
Prin constructie, ventilo-convectoarele pot fi
echipate cu urmatoarele elemente pentru:
reglare viteza (debit de aer) ventilator : n trepte (cel

putin 2 + oprire) sau continua;
reglare debit de apa prin robinet cu doua sau trei
cai.
Dispozitiv de comanda electronica pentru ventiloconvector

Comanda treptelor de viteza si a debitului de apa se poate face manual de la
comutator, respectiv robinet sau automat. Comutarea automata presupune
existenta unui termostat care sa permita pornirea-oprirea ventilatorului si/sau
nchiderea robinetului. Sistemele evoluate presupun echiparea ventiloconvectoarelor cu un dispozitiv de comanda care actioneaza asupra
robinetelor fiecarei baterii si a ventilatorului
Po m p e p e n t ru i n s t a l a t i i d e n c a l zi re
c e n t ra l a
Po m p e p e n t r u i n s t a l a t i i d e n c a l zi r e c e n t r a l a
Circulatia agentului termic n instalatia de

ncalzire este asigurata cu pompele de
circulatie. Rolul acestora este acela de a
nvinge rezistentele hidraulice liniare si
locale pentru circuitul cel mai defavorizat
al instalatiei de ncalzire. Sunt utilizate
pentru capacitati mici si medii p o m p e c u
m o n t a j p e c o n d u c t a (i n -l i n e ) cu
turatie variabila, consumuri de energie
electrica redusa, silentioase si grad mare
de fiabilitate
Principalele caracteristici ale unei pompe sunt

debitul de fluid G, n m3 / h si diferenta
de presiune ntre refulare si aspiratie
exprimata n N /m2 sau n bar. n unele
cazuri se foloseste notiunea : naltime de
pompare H ca fiind echivalentul n naltime
coloana de lichid a presiunii realizate de pompa.
Este necesar de asemenea a se cunoaste
puterea motorului de antrenare P, n kw, turatia
n, tensiunea de alimentare si frecventa
curentului electric.
Caracteristica unei pompe cu rotor umed cu turatie var
ila
Pompele de circulatie trebuiesc ntotdeauna

alese astfel nct punctul de functionare sa se
afle pe caracteristica Q/H corespunzatoare
turatiei maxime a motorului, n punctul sau , sau
ct mai aproape de randamentul maxim
Alegerea pompei
Pompe cu rotor umed
Pompe cu rotor uscat
Exemple de pompe de circulatie agent termic
Debitul de agent termic rezultat din calcul poate fi
vehiculat cu una sau mai multe pompe legate n paralel.
Montarea pompelor n paralel se practica n mod curent
n scopul realizarii unei elasticitati n functionare, precum
si pentru sporirea sigurantei n exploatare.
n cazul a doua pompe identice functionnd n paralel pe
aceeasi retea, curba caracteristica comuna celor doua
pompe se obtine prin dublarea debitelor caracteristice
unei anumite naltimi de pompare. Se pot monta n
paralel si doua pompe cu caracteristici diferite cu
conditia ca naltimea de pompare maxima sa fie aceeasi.
Punctul de functionare a doua pompe montate n paralel
se obtine la intersectia curbei caracteristice comune a
pompelor cu curba caracteristica a retelei.
Pompele trebuie astfel alese nct punctul de functionare
sa se plaseze n zona de randament maxim.
VASE DE EXPANSIUNE
VASE DE EXPANSIUNE
VASE DE EXPANSIUNE
ntr-o instalatie de ncalzire cu apa calda pot sa apara

suprapresiuni periculoase pna la explozie, ca urmare a
fenomenului de dilatare a apei sau ca urmare a depasirii
temperaturii de vaporizare.
Standardul 7132 / 1986 clasifica instalatiile de ncalzire
centrala cu apa avnd temperatura maxima de 115 0C n
doua categorii:
instalatii care sunt n legatura directa cu atmosfera,
prevazute cu vas de expansiune deschis;
instalatii care nu sunt n legatura directa cu atmosfera,
prevazute cu supape de siguranta si cu vas de expansiune
nchis.
VASE DE EXPANSIUNE
Functiunile unui sistem de siguranta cu v a s de
e x p a n s i u n e d e s c h i s sunt :
preluarea variatiilor de volum ale apei din instalatie,
datorita variatiilor normale de temperatura n procesul de
ncalzire r?cire
sa acopere pe o perioada de timp rezonabila pierderile
mici, inevitabile;
descarcarea n atmosfera a aburului produs ca urmare a
lipsei de supraveghere a cazanului, a unei erori,
nepriceperi, neglijente, defectare a automatizarii etc.
mentinerea n stare plina a instalatiei odata umpluta,
pna la un nivel care depaseste cota celui mai sus
plasat consumator, n cazul distributiei inferioare,
respectiv cota retelei de conducte, n cazul distributiei
superioare;
eliminarea aerului la umplerea instalatiei, respectiv
patrunderea lui la golire, astfel nct sa nu se formeze
saci de aer sau de apa.
VASE DE EXPANSIUNE
n varianta de asigurare a instalatiilor de ncalzire cu apa
calda prin supape de siguranta si v a s d e e x p a n s i u n e
n c h i s , functiunile sistemului de siguranta sunt
ndeplinite astfel:
preluarea variatiei de volum si mica rezerva de apa de
catre vasul de expansiune nchis;
mentinerea n stare plina cu apa a instalatiei prin
presiunea exercitata de perna de aer asupra apei din
vasul de expansiune nchis care, n acest caz poate fi
montat la partea inferioara a instalatiei, n apropierea
cazanului;
limitarea superioara a presiunii n instalatie prin supape
de siguranta montate pe cazan naintea oricarui organ
de nchidere;
eliminarea aerului la umplerea si patrunderea lui la golire
prin conducte, vase si robinete de dezaerisire.
VASE DE EXPANSIUNE
Vasul de expansiune nchis este prevazut cu o membrana
elastica de separatie ntre perna de aer si apa
Tipuri de vase de expansiune nchise
VASE DE EXPANSIUNE
Vasul de expansiune nchis se monteaza la partea

inferioara a instalatiei, in apropierea cazanului. Limitarea
superioara a presiunii n instalatie se realizeaza cu
supape de siguranta montate pe cazan naintea oricarui
organ de nchidere.
Eliminarea aerului la umplere si patrunderea lui la golire
se realizeaza cu robinete de dezaerisire manuale sau
automate.
Constructiv vasele de expansiune nchise pot fi de tip
rectangular, disc sau cilindru, iar volumele acestora
variaza de la 6 pna la 5000 de litri
VASE DE EXPANSIUNE
Modele de vase de expansiune nchise
Sc h i m b a t o a r e d e c a l d u r a
Schimbatoarele de caldura sunt aparate

utilizate pentru prepararea apei calde de
consum n varianta cu acumulare (boiler) sau n
varianta fara acumulare. De asemenea se
folosesc n sistemele de ncalzire pentru zonele
superioare ale cladirilor nalte sau pentru
ncalzirea cladirilor alimentate cu caldura n
sisteme centralizate ce utilizeaza ca agent
primar apa fierbinte sau aburul
B o i l e r e l e sunt schimbatoare de caldura cu

acumulare pentru prepararea apei calde menajere
si se realizeaza n doua variante constructive:
orizontale si verticale . Suprafata de schimb de
caldura, respectiv serpentina, va fi dimensionata
astfel nct sa fie asigurate debitele de apa calda
menajeracorespunzatoare diferentei de
temperatura din circuitul secundar (+10 0C
temperatura apei reci, +60 0C temperatura apei
calde) si diferentei de temperatura din circuitul
primar.
Boiler orizontal
Boiler vertical
Capacitatea boilerelor este cuprinsa ntre 80 si 1000 de
litrii.
Corpul boilerului este realizat din otel cu protectie

anticoroziva iar ca protectie suplimentara catodica se
utilizeaza un anod de magneziu sau optional prin anod
alimentat de la o sursa externa.
Pierderile de caldura catre exterior sunt diminuate

prin acoperirea completa a boilerului cu un strat
termoizolator. Constructiv, boilerele se pot realiza pentru
preparare bivalenta de apa calda menajera n
combinatie cu panouri solare si cazan. Caldura furnizata
de panourile solare este cedata apei din boiler prin
serpentina inferioara. Optional unele boilere pot fi
echipate si cu sistem de ncalzire electrica.
n afara variantei prezentate o alta gama

constructiva de boilere sunt cele Tank in
Tank adica boilere realizate din otel inoxidabil
si rezistente la ape extrem de corozive fara
limitare de temperatura (fig. 3.26).
Otelul inoxidabil utilizat datorita aliajului

crom-molibden rezista la toate temperaturile, la
ape corozive pna la 2000 mg de cloruri / litru
Aceste tipuri de boilere sunt utilizate pentru
ncalzirea directa a apei de mare, a apelor de
balneo-terapie, a apei sanitare din regiunile cu
ape foarte corozive si este sunt recomandate n
aplicatiile industriale care folosesc ape corozive.
Boiler tank in tank
Sc h i m b a t o a r e d e c a l d u r a f a r a a c u m u l a r e .
Din aceasta gama cele mai utilizate sunt
schimbatoarele de caldura cu placi. Sunt
aparate simple folosite pentru transferul de energie
termica ntre doua fluide, construite dintr-un pachet
de placi identice din otel inoxidabil, cu etansare,
aliniate la partea superioara si inferioara pe doua
bare suport, ntre doua placi de presiune, una fixa
si alta mobila. Pachetul se strnge cu tiranti de
strngere. ntre placi exista spatiu liber pentru
trecerea fluidului; ele sunt tinute echidistante de
umflaturi, rizuri sau ondulatii.
O placa este formata din doi pereti, unul

reprezinta fata placii si celalalt spatele placii.
Fluidul 1 curge si scalda de la un capat la altul
fata placii iar fluidul 2 curge si scalda tot de la un
capat la altul, n contracurent cu fluidul 1,
spatele aceleiasi placi: astfel caldura este
transferata prin toata suprafata placii, n timp ce
garniturile realizeaza etansarea spre marginea
placii si totodata separa fluidul 1 de fluidul 2
Schema unui schimbator de caldura cu placi
Schimbatoarele de caldura cu placi se utilizeaza n
termoficare la modernizarea punctelor termice, pentru
ncalzire sau pentru prepararea apei calde de consum,
n procesele de ncalzire si racire, la recuperarea
caldurii, la tratarea termica a unor lichide ( ex.
pasteurizare) si acolo unde fluidele de lucru sunt
corozive (folosind placi executate din oteluri inoxidabile
austenitice, oteluri rezistente la medii foarte corozive).
Placile din otel inoxidabil au grosimea de 0,5 0,6

mm ceea ce permite obtinerea unui coeficient de
transmisie foarte bun si totodata o emisie termica redusa
la minim. Garniturile permit etansarea schimbatorului dar
n acelasi timp conduc si fluidul n interiorul
schimbatorului. Ele sunt realizate din cauciuc rezistent la
temperatura de 150 0C (propil-etilena), cauciuc siliconic
sau cauciuc pentru industria alimentara.
Placi ale schimbatorului de caldura
Schimbatoare de caldura cu placi
Si s t e m e d e i n c a l zi r e p r in r a d i a t i e
d e j o a sa t e m p e r a t u ra
Si s t e m e d e in c a l zir e pr i n r a d i at i e de j o as a t em p e r at u ra
ncalzirea prin pardoseala prin

nglobarea elementelor ncalzitoare n
pardoseala
ncalzirea prin plafon - prin nglobarea
elementelor ncalzitoare sau casetelor
radiante n plafon;
ncalzirea prin pereti - prin nglobarea
elementelor ncalzitoare sau panourilor
radiante (radianti deschisi sau nchisi) n
pereti.
Utilizarea suprafetelor delimitatoare ale

ncaperii ca elemente radiante impune
limitarea temperaturilor de suprafata din
considerente fiziologice la urmatoarele
valori:
40 0 C ncalzirea prin plafon;
29 0 C ncalzirea prin pardoseala;
70 0 C ncalzirea prin pereti.
Sistemele de ncalzire cu panouri radiante

sunt sisteme la care conductele de
transport a agentului termic sunt nglobate
n planseu
ncalzirea prin radiatie de joasa temperatura, pe lnga

faptul ca ofera si posibilitatea utilizarii agentilor termici cu
parametrii coborti, prezinta avantaje n privinta
confortului termic:
gradient de temperatura redus;
repartitie mai uniforma a temperaturilor pe suprafetele
delimitatoare;
ridicarea nivelului temperaturilor interioare ale
suprafetelor delimitatoare si realizarea unei temperaturi
de confort mai redus n conditiile unei temperaturi mai
coborte pentru aerul interior cu 1-3 0C, ceea ce
constituie un indicator important de confort;
se economiseste spatiu si se asigura o estetica
arhitecturala superioara;
n perspectiva rezolvarii problemei energetice, ofera
posibilitatea racirii ncaperilor pe timpul verii, problema
deosebita din punctul de vedere al confortului.
Temperatura redusa a suprafetelor ncalzitoare

a impus utilizarea unor suprafete de ncalzire
mari, rol pe care l pot juca suprafetele
delimitatoare ale ncaperii, obtinndu-se :
ncalzirea prin plafon, la care temperatura medie
nu poate depasi, din considerente fiziologice, +
40 0C ;
ncalzirea prin pardoseala, la care temperatura
medie este limitata la +30 0C ;
ncalzirea prin pereti, unde temperatura medie
poate atinge + 70 0C .
Incalzirea prin pardoseala
Instalatiile de ncalzire prin radiatie de

pardoseala cuprind un planseu ncalzitor,
distribuitoare colectoare ( care reprezint
elementul comun pentru racordarea mai
multor circuite de ncalzire ), echipamentul
de reglare si sursa de energie termica .
Componenta unui panou radiant de pardoseala

sunt :
stratul de izolatie ( termica si fonica) ;
stratul de protectie a izolatiei ;
tevile de ncalzire ;
dala de repartitie si emisie a fluxului termic ( dala
de ncalzire) ;
pardoseala finita ;
alte elemente ca: strat de difuzie, izolatie
marginala, etc.
Temperatura suprafetei pardoselii este

limitata din considerente fiziologice la
maximum +30 0C, n functie de destinatia
ncaperii.
Structura unei pardoseli ncalzitoare

tencuiala interioara, 2) plinta, 3) banda perimetrala, 4) suprafata finita, 5) pat de
mortar, 6) sapa de ciment, 7) tub ncalzire, 8) folie acoperitoare (folie PE sau
hrtie bituminata), 9) strat termo si fonoizolant, 10) hidroizolatie, 11) placa de
beton, 12) sol.
sistem cu placa cu nuturi vario
sistem cu sine de fixare
sistem cu sine de fixare
sistem cu plasa de srma
Si s t e m e d e i n c a lzi r e p ri n r a d i a t i e d e j o a s a t em p e ra t u r a
La sistemul cu placa cu sina de fixare, sina asigura o ridicare a tevii cu

5mm si astfel se obtine o naltare minima a startului de sapa.
Crligele si clipsurile de sustinere a sinei garanteaza fixarea solida a
tevii
Fixarea sinei
Fixarea cu crlige si clipsuri de sustinere
Sistemul cu plasa de srma
Clips rotativ
Izolatia marginala
naintea realizarii dalei se va aseza un izolant marginal de-a lungul

peretilor, n jurul cadrelor si stlpilor sub forma de banda perimetrala
Izolatia marginala se aseaza plecnd de la planseul portant pna la
suprafata finita si trebuie sa permita o deplasare de cel mult 5 mm
Vedere de ansamblu dintr-o locuinta - parter
Si s t e m e d e i n c a lzi r e p ri n r a d i a t i e d e j o a s a t em p e ra t u r a
Vedere de ansamblu dintr-o locuinta - etaj
n c a l zi r e a p r i n p l a f o n
Acest tip de ncalzire ofera o uniformitate mai

mare a temperaturii aerului si de asemenea o
circulatie mai redusa a aerului, ceea ce
constituie avantaje din punctul de vedere al
confortului termic. Sta la dispozitie ntreaga
suprafata a plafonului, dar n cazurile
defavorabile (suprafete mari ale ferestrelor) vor
fi prevazute suprafete ncalzitoare suplimentare
(n peretii exteriori, de exemplu).
Avantajul principal l constituie nsa

eliminarea corpurilor aparente de ncalzire,
deci mai mult spatiu disponibil, mai multa
libertate arhitecturala. Spatiul astfel
cstigat, n cazul cladirilor sociale, poate
constitui o economie importanta .
Un alt avantaj l constituie posibilitatea

utilizarii plafonului pentru racirea ncaperii
n timpul verii, deci un plafon reversibil.
Acest sistem se poate aplica cu precadere la

muzee, sali de expozitie, spatii comerciale .
Datorita avantajelor igienice este raspndit n
spitale, sanatorii, centre medicale.
Posibilitatea reversibilitatii ncalzirii prin plafon,
deci a racirii ncaperii pe timp de vara, constituie
un atu pentru alegerea sistemului de ncalzire
prin plafon n cazul cladirilor administrative si de
birouri .
n c a l zi r e a p r i n p e r e t i
Transformarea peretilor ncaperii n suprafete

ncalzitoare, prin nglobarea unei serpentine,
este posibila cu urmatoarele mentiuni :
peretii exteriori necesita o izolatie termica
suplimentara ;
exista pericolul perforarii serpentinei, n special
n cazul cladirilor de locuit (de exemplu, cu
suporti pentru tablouri);
amplasarea mobilierului limiteaza fluxul termic
radiant al peretilor .
Sistemul de ncalzire prin pereti se poate

utiliza n diferite variante :
n sistem individual
n combinatie cu sistemul de ncalzire prin
pardoseala
n combinatie cu sistemul de ncalzire cu
radiatoare
I N ST A L A T I I DE V EN T I L A T I E
INSTALATII DE VENTILATIE
SISTEME DE VENTILARE
VENTILARE NATURALA
VENTILARE MECANICA
VENTILARE NATURALA
Sisteme de ventilare naturala neorganizata _
ventilarea se realizeaza prin deschiderea usilor

ferestrelor , prin neetanseitatile din incaperi
incaperi de locuit , birouri , depozite, ateliere
mecanice mici , etc.
Sisteme de ventilare naturala organizata
ventilarea se realizeaza prin goluri sau

constructii special construite ferestre ,
luminatoare ,cosuri de ventilare la bucatarii , bai
, cladiri industriale ,etc.
VENTILARE MECANICA
Sisteme de ventilare mecanica generala se
folosesc ventilatoare pentru deplasarea aerului care
deservesc intreaga incapere si determina deplasarea
intregului volum de aer in cladiri industriale , social
culturale , comerciale , administrative, etc.
Sisteme de ventilare mecanica locala actioneaza
asupra sursei de degajare ,aspirand aerul din jurul sursei ,
prelund substantele nocive ,inainte ca acestea sa patrunda
in incapere ( cuptoare industriale , mese de sudura , bai
industriale de zincare ,decapare ,polizoare ,masini de
prelucrarea lemnului ,etc.) .
Sisteme de ventilare mecanica mixta _se aplica
ventilarea generala si locala .
Ventilatie locale cu priza de perete si ventilatoare montate in canal
Instalatie de ventilare generala cu o centrala de climatizare
SISTEME DE VENTILARE MECANICA
VENTILARE MECANICA
SIMPLA INTRODUCERE/EVACUARE
COMBINATA CU INCALZIRE /
RACIRE-USCARE/ UMIDIFICARE
Clasificare dupa diferenta de presiune dintre

interiorul si exteriorul incaperii ventilate
VENTILAREA ECHILIBRATA- debitul de aer

introdus = debitul de aer evacuat
VENTILARE IN SUPRAPRESIUNE - debitul

de aer introdus > debitul de aer evacuat
VENTILARE IN DEPRESIUNE - debitul

de aer evacuat > debitul de aer introdus
SCH EM E I N ST A L A T I I DE V EN T I L A RE
1. guri de aspiratie
2. conducta colectoare
3. ventilator de aspiratie
aer viciat
4. caciula de protectie a
conductei de evacuare a
aerului viciat
5. filtru de praf
6. baterie de incalzire
7. ventilator de refulare aer
cald
8. retea de conducte
9. guri de refulare
10. recuperator de caldura
Schema unui sistem de ventilare mecanica generala
1. guri de aspiratie
2. conducta colectoare
3. ventilator de aspiratie aer viciat
4. caciula de protectie
5. filtru de praf
6. baterie de incalzire
7. ventilator de refulare aer cald
8. retea de conducte
9. guri de refulare
10. camera de amestec
Schema de baza a unei instalatii de ventilare generala.
Schema de baza a instalatiei de racire cu aer
Schema instalatiei de ventilare cu dezumidificarea aerului
Instalatia de ventilare cu dezumidificare fara aport de aer proaspat.
Centrala de climatizare
EL EM EN T E COM PON EN T E
I N ST A L A T I I DE V EN T I L A RE
O instalatie de ventilare este alcatuita din :
centrala de ventilare ;
retea de tubulatura;
guri de ventilare ;
dispozitive de reglare ;
Centrale de ventilare
Centralele de ventilare se amplaseaza in
spatii special amenajate , in interiorul
cladirilor sau in exteriorul acestora
Centralele de ventilare sunt pentru
introducerea aerului proaspat. Sunt
alcatuite din module in care se monteaza
echipamentul .
Centrale pentru tratarea aerului modulate
Centrale pentru tratarea aerului modulate- elemente componente
V e n t i la t o a re
Ventilatoarele se compun din :
-carcasa cu doua racorduri :pentru intrarea aerului
si pentru iesirea aerului
-rotor cu palete in functie de tipul ventilatorului
-motor electric pentru actionarea rotorului
Ventilatoarele sunt :
- centrifugale (radiale )
- axiale
Ventilator centrifugal de tubulatura circulara
Ventilator centrifugal de tubulatura rectangulara fara si cu atenuator de

zgomot montat in interior
Ventilatoare centrifugale de acoperis cu evacuare orizontala sau verticala
Fi l t r e d e a e r
Filtrele sunt de mai multe tipuri
- Filtru ce celule filtrante .O celula este alcatuita din caseta
metalica umpluta cu foi metalice perforate suprapuse si
imbibate in ulei mineral . Celulele se aseaza intr-un stelaj
- Filtru cu banda uscata .La partea superioara se monteaza
o bobina cu material filtrant din fobre sintetice .La partea
inferioara este o bobina pe care se ruleaza materialul
filtrant murdar .Materialul filtrant care formeaza un ecran
prin care trece aerul cu praf , ruleaza intre cele doua
bobine.
- Filtru autocuratitor . Filtru este alcatuit din celule care sunt
curatate intr-o baie de ulei .
B a t e r i i d e i n c a l zi r e
Sunt alcatuite dintr-un fascicul de tevi cu
aripioare dispuse intr-o carcasa din tabla
cu flanse la care se racoreaza tubulatura
de aer . Prin tevi circula abur sau apa
fierbinte , iar printre tevi circula aerul care
se incalzeste prin transfer de caldura la
contactul cu tevile .
Baterii de tubulatura pentru incalzire sau racire (pentru canale rectangulare si

circulare)
Incalzitoare electrice de linie (pentru tubulatura rectangulara si circulara)
Re c u p e r a t o a r e d e c a ld u r a
a) Recuperator de caldura rotativ
Recuperator de caldura
rotativ
1. sector de purjare
2. motor electric
3. carcasa metalica
4. rotor
Cel mai folosit aparat este recuperatorul rotativ .

La carcasa se racordeaza tubulatura de aer cald si rece .
Rotorul este format dintr - o masa de acumulara a caldurii , cu
aspectul unui fagure ,avnd canale mici , paralele cu axa de rotatie .
Invrtit cu viteza mica , rotorul ofera alternativ celor doi curenti de
aer , cald si rece , o suprafata de schimb de caldura . Rotorul
acumuleaza caldura la contactul cu aerul cald pe care o cedeaza
aerului rece , dupa rotire . La granita dintre cei doi curenti de aer se
afla un sector de purjare , parcurs de aer curat , pentru curatarea
canalelor parcurse de substante nocive . Pentru a mari schimbul de
caldura ,suprafata rotorului este acoperita cu o solutie care contine
clorura de litiu , substanta foarte higroscopica .Datorita acestei
substante rotorul absoarbe si vaporii de apa din aerul cald , pe care
i transfera aerului rece. Datorita clorurii de litiu , precum si faptului
ca masa de acumulare a caldurii vine alternativ in contact cu cei doi
curenti de aer , recuperatorul rotativ realizeaza un transfer de
caldura total , deci are o eficienta termica mare .
Pentru a putea fi montate in sistemele de ventilare , recuperatoarele
rotative necesita un punct de intlnire intre tubulatura de aer rece si
aer cald , unde sa se monteaze schimbatorul de caldura .
b) Sistem de recuperare a caldurii
cu fluid intermediar
1. conducta de aer viciat

2. baterie din tevi cu aripioare
3. conducta de aer rece
proaspat
4. pompe de circulatie
5. tevi
c) Recuperator de caldura in placi
Aparatul este alcatuit din placi paralele introduse
intr-o carcasa . Placile sunt dispuse la distante
mici una de alta , formand canale inguste ,
paralele , prin care trec curentii de aer cald si
rece . Placile sunt asamblate astfel incat sa fie
parcurse alternativ de aer rece si cald.
Transferul de caldura se realizeaza prin
suprafata placilor.
Ventilatoare prefabricate de marime mica, cu recuparator de energie

montat in interior ( recuperator de caldura )
Ra m e c u j a l u ze le p e n t ru c a m e re d e a e r
Jaluzelele se monteaza intr-o rama metalica ,
legate fiind prin articulatii la o prghie comuna ,
care actioneaza simultan toate jaluzelele .
Parghia poate fi actionata manual sau cu
servomotor actionat de un aparat automat.
Rame cu jaluzele reglabile simultan
Rame cu jaluzele conjugate
Rame cu jaluzele reglabile simultan
T U B UL A T U RA DE V EN T I L AT I E
Tubulatura de ventilatie este alcatuita din :
tronsoane rectilinii
piese speciale : curbe ramificatii , etaje , difuzoare
,confuzoare , etc.
Materiale folosite :
- tabla zincata sau neagra
materiale plastice , placi din fibre minerale , etc.
Forma conductelor : cilindrica sau rectangulara .

.
Dimensiunile tubulaturilor ( diametre , laturi )
sunt standardizate .
Tubulatura rectangulara din tabla zincata tronsoane drepte si piese speciale
Tubulatura rectangulara din tabla zincata imagini de montaj
Gu r i d e a e r
Din aceasta categorie fac parte : guri de
refulare , guri de aspiratie , prize de aer ,
guri de evacuare .
Gurile de refulare se monteaza in
deschideri practicate in pereti sau la
capatul conductelor instalatiilor de
introducere a aerului .
Guri de aer
Guri de refulare turbionare,cu si fara cutie de distributie
Difuzor de tavan cu directie de refulare reglabila, instalat la capatul canalului.
Di s p o zi t iv e d e r e g l a j
Dispozitivele de reglare se monteaza in conducte sau la
gurile de ventilare .
- clapeta fluture , montate in conducte , alcatuite dintr-o
foaie rigida de tabla care se roteste in jurul unui ax fix
central ;
-clapeta de ramificatie , montate in piesele de ramificatie
, si sunt alcatuite dintr-o foaie rigida de tabla care se
roteste in jurul unui ax fix plasat la una din margini;
-sibare , montate in conducte sau la gurile refulare ;
-jaluzele reglabile.
Atenuator de zgomot rectangular si circular

Instalatii Pentru Constructii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalatii Pentru Constructii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

Clasificarea instalatiilor pentru constructii

Clasificarea instalatiilor pentru constructii

B)Instalatii de ventilare si conditionare a aerului

Clasificarea instalatiilor pentru constructii

E)Instalatii de alimentare cu gaze naturale

Climatul interior al incaperilor.Parametri de confort

Viteza curetilor de aer vi ( m/s)

Temperatura medie de radiatie a elementelor

Umiditatea relativa a aerului i ( %).

Clasificarea sistemelor de ncalzire

Sisteme locale de ncalzire;

Clasificarea sistemelor de ncalzire

Sistemele locale de ncalzire sunt sisteme la care energia termica

sobe din materiale ceramice sau

Clasificarea sistemelor de ncalzire

sisteme de ncalzire centrala cu apa

Clasificarea sistemelor de ncalzire

Clasificarea sistemelor de ncalzire

Clasificarea sistemelor de ncalzire

Clasificarea sistemelor de ncalzire

Clasificarea sistemelor de ncalzire

Clasificarea sistemelor de ncalzire

Clasificarea sistemelor de ncalzire

Clasificarea sistemelor de ncalzire

Clasificarea sistemelor de ncalzire

Clasificarea sistemelor de ncalzire

Clasificarea sistemelor de ncalzire

CURS INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

CURS INSTALATII PENTRU

NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

Qt flux termic cedat prin transmisie, considerat n regim termic

NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

Ap aria cumulat a pardoselii

NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

A d a o s ul p e nt r u o r ie n t ar e , A o , afecteaza numai fluxul termic cedat prin

NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

Adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor

At aria suprafetei totale a ncaperii (reprezentnd suma tuturor suprafetelor

NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

Sarcina termica pentru ncalzirea de la temperatura

valoarea maxima ntre sarcinile termice Q

si Qi2 [W], n care:

NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

exterioara conventionaa de calcul la temperatura interioara

NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

exterioara conventionala de calcul la temperatura interioara

NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE

Sarcina termica pentru ncalzirea de la temperatura

Qu = 0,36 Au n (i - e) CM, [W];

Au aria usilor exterioare care se deschid, [m2];

CURS INSTALATII PENTRU

Sisteme de incalzire cu apa calda

Scheme ale instalatiilor de incalzire cu

Sisteme de incalzire cu apa calda

Scheme ale instalatiilor de incalzire

Scheme ale instalatiilor de incalzire cu