Satelitii sunt corpuri ceresti care se

rotesc in jurul altui corp ceresc,

insotindu-l in cursul miscarii sale de
revolutie.

Ei sunt grupati in doua

categorii:
* sateliti naturali
* sateliti artificiali.

In astronomie, satelitii naturali se definesc ca fiind corpuri

ceresti secundare care executa o miscare de rotatie in jurul
unei planete sau stele. Cel mai cunoscut satelit este cel al
Terrei, Luna.

Miscarea majoritatii satelitilor este directa, de la vest la est

si pe aceeasi directie ca planete in jurul carora orbiteaza.
Doar cativa sateliti ai marilor planete se rotesc in sens
invers; probabil ca acestia au fost captati in campul lor
gravitational dupa o anumita perioada de la formarea
sistemului solar.

Sateliii artificiali sunt obiecte create de

om, care sunt lansate n spaiu i
orbiteaz un corp ceresc. Orbita lor
trebuie s fie relativ stabil pe o perioad
mai mare de timp pentru ca sensul de
"satelit" s se pstreze.
n marea lor majoritate, sateliii artificiali
sunt nave robotice folosite pentru
comunicaii, supraveghere, i orbiteaz n
jurul Pamantului.

Istoria satelitilor

Sputnik 1
primul satelit artificial din lume

 In octombrie 1954 CIUS adopta o rezolutie prin care

cere oamenilor de stiinta lansarea unui satelit pe
orbita planetei, lansare care urma sa aiba loc in
perioada Anului International a Geofizicii. In
septembrie 1955 Laboratorul Naval de Cercetare din
Vanguard primeste contractul de proiecare. Avand
avantajul armamanetului nuclear deci, implicit, cel
tehnologic, intreaga lume stiintifica avea privirea
indreptata asupra Statelor Unite ale Americii.
La data de 4 octombrie 1957 planeta afla cu
stupoare ca URSS-ul a lansat cu succes in spatiu
primul satelit artificial, Sputnik 1

Pe 20 mai 1954 guvernul sovietic a hotrt

proiectarea rachetei intercontinentale R-7. Pe 27
mai Biroul de Proiectare Koroliov (proiectantul
ef n domeniul aeronautic) a prezentat proiectul
satelitului artificial i proiectul lansrii lui de
ctre racheta purttoare R-7.

Iat ce a scris n memoriile sale

inginerul ef Vladimir Kondratov, care
a luat parte la testele rachetei R-7:
La sfritul lunii decembrie 1956,
eu, mpreun cu ali specialiti am
plecat la poligonul care se afl la o
distan de circa 40 km de Tiura-Tam
din Kazahstan (ulterior poligonul a
fost numit Baikonur). Testele rachetei
R-7 aveau loc 24 de ore, de aceea
oamenii nu puteau s doarmdect
cte 30-40 de minute pe zi.
Primul start al rachetei R-7 a avut loc
la mijlocul lunii mai a anului 1957.
Racheta nu a zburat, s-a dezmembrat.
Atmosfera nu era deloc vesel,
proiectanii au suferit cu toii din
cauza eecului. Iari au urmat
munca zi i noapte, verificri,
pregtirea sistemului de rcire, au
fost analizate cauzele eecului. Pe 21
august 1957 R-7 a zburat! Eram cu
toii nespus de bucuroi, muli dintre
noi strigau Ura!, se mbriau.
Dup lansare nu am putut adormi
mult timp, am vorbit despre viitoarele
lucrri.

 Dou rachete noi R-7 erau pregtite

pentru lansare. Serghei Koroliov a
considerat c e timpul oportun pentru
lansarea satelitului.
Pe 2 octombrie Serghei Koroliov a
semnat dispoziia privind efectuarea
testelor din var ale primului satelit i a
informat Moscova n aceast privin. Ca
rspuns, el nu a primit alte ordine i a
hotrt instalarea rachetei cu satelit pe
poziia de start. Pe 4 octombrie 1957 la
ora 22, 28 de minute i 34 de secunde
ora Moscovei a fost lansat racheta.
Dup 314,5 secunde satelitul s-a
desprins de rachet i a nceput s emit
semnale.
Semnalele au fost interceptate pe
poligon timp de 2 minute, apoi Sputnik a
cobort dup orizont. Pe cosmodrom era
o stare de feerie. Iar ulterior s-a aflat c
doar cteva secunde au desprit de
eec: n secunda a 16-a nu a funcionat
sistemul de pompare a combustibilului i
motorul central s-a oprit cu 1 secund
mai devreme dect timpul proiectat.
nc puin i prima vitez cosmic
putea s nu fie atins. ns nvingtorii
nu sunt judecai! Victorie! scria mai
trziu academicianul Boris Certok.

Zborul efectuat de Sputnik-1

a putut fi vzut de toat
lumea. Semnalul emis de el
putea fi interceptat de
oricare radioamator n orice
punct al globului pmntesc.
Cu toate c Sputnik nu a fost
dotat cu echipament tehnic,
analiza caracterului
semnalului i observrile
optice ale orbitei de zbor au
permis obinerea unor date
tiinifice importante.

 Ziua lansrii satelitului a

coincis cu inaugurarea
Congresului Internaional
de Astronautic la
Barcelona. Cei prezeni l-au
ovaionat pe academicianul
Leonid Sedov cnd el a
fcut anunul senzaional
privind lansarea pe orbit a
satelitului Sputnik-1.
Numele multor
coordonatori ai programului
spaial sovietic au fost
necunoscute din cauza
informaiilor strict secrete
ale programului. De aceea
Leonid Sedov a devenit
cunoscut fost numit de
comunitatea mondial
drept tatl satelitului
Sputnik.

Sputnik-1 a zburat timp de 92 de zile i a

efectuat 1440 de rotaii n jurul pmntului. n
1958, atunci cnd el s-a dezmembrat n
straturile superioare ale atmosferei, pe orbit
se afla al doilea satelit sovietic, Sputnik-2. n
prezent pe orbitele extraterestre zboar mii de
aparate spaiale complicate ce aparin
diferitelor ri, un ntreg sistem la baza cruia
s-a aflat micul satelit sovietic.

Laika - primul calator in spatiu

 Laika, numit iniial Kudryavka (rus

Micua Crea), a fost antrenat cu ali doi cini, i
aleas s ocupe nava sovietic Sputnik 2 care a fost
lansat n spaiu pe data de 3 noiembrie 1957 de la
Cosmodromul Baikonur. Sputnik 2 nu a fost
proiectat pentru ntoarcere, astfel destinul Laiki a
fost decesul.

Laika a murit la scurt timp dup lansare din cauza

hipertermiei, probabil din cauza unei eec al
susintorului central R-7 de a se separa de nav.

 Prima ncercare de lansare a satelitului

Sputnik 3 din 3 februarie 1958 a euat, dar
a doua ncercare din 15 mai a fost fcut
cu succes i a dus n spaiu o mulime de
aparate pentru cercetri geofizice.

Magnetofonul folosit la bord s-a defectat,

fcnd imposibil inregistrarea rezultatelor
datelor despre centurile de radiaii Van
Allen.

 Sputnik 4 a fost lansat pe orbit doi ani

mai trziu, pe 15 mai 1960.

Sputnik 5 a fost lansat pe orbit pe 19

august 1960 avnd la bord cinii Belka i
Strelka, 40 oareci, 2 obolani i
numeroase plante. Capsula spaial s-a
ntors pe pmnt a doua zi, toate
animalele fiind recuperate vii i sntoase.

 Toi sateliii Sputnik au fost plasai pe

orbit cu ajutorul rachetelor de tip R-7,
care fuseser proiectate iniial pentru
transportarea la int a focoaselor
nucleare.

 Lansarea surprinztoare a satelitului Sputnik 1,

coraborat cu eecul primelor dou tentative
americane n domeniul lansrii de satelii
artificiali, a ocat Statele Unite ale Americii.

Americanii s-au mobilizat i au nceput un program vast n domeniul

spaial: lansarea sateliilor Explorer I, SCORE i Courier 1B.
Lansarea satelitului Sputnik i-a fcut pe americani s creeze NASA i
s mreasc cheltuielile guvernamentale n domeniile cercetrii
tiinifice i nvmntului.

 Primul om lansat in Cosmos,

la bordul unui satelit
artificial, a fost maiorul
sovietic Iuri Alexeevici
Gaagarin, la 12 aprilie 1961.
Nava cantarea 4725 kg, iar
zborul a constatat intr-o
singura rotatie in jurul
pamantului, timp de 108
minute, aterizarea avand loc
in bune conditii in sudul
Uniunii Sovietice.

Tipuri de sateliti artificiali

Inginerii au proiectat multe tipuri de sateliti, fiecare
realizat pentru a servi unui anumit scop sau misiune.

De exemplu, telecomunicatiile si industria

teleradiodifuziunii folosesc satelitii de comunicatii
pentru a transporta undele radio, tv si semnalele
telefonice pe distante mari fara a fi necesare cabluri
sau relee de microunde. Satelitii pentru navigatii
arata locatia obiectelor de pe Terra, in timp ce satelitii
meteorologici ajuta la realizarea buletinelor meteo.
Guvernul SUA foloseste sateliti de supraveghere
pentru a monitoriza activitatile militare. Satelitii
stiintifici servesc ca platforme cu baza in spatiu
pentru observarea Pamantului, Lunii si altor planete,
comete, galaxii, oferind o gama variata de aplicatii.

Sateliti meteorologici
Satelitii meteorologici poarta camere video si
alte instrumente indreptate catre atmosfera
terestra. Acestia pot furniza avertismente in
legatura cu instabilitatea vremii si contribuie
foarte mult la prognoza meteorologica.

NASA a lansat primul satelit TIROS 1, in 1960,

care transmitea aproximativ 23000 de
fotografii ale Terrei si ale atmosferei.
Administrartia Nationala a Oceanelor si
Atmosferei (NOAA) opereaza cu trei sateliti
care colecteaza date pentru prognoza vremii pe
termen lung. Acesti trei sateliti nu au o orbita
geostationara; mai degraba, orbitele ii duc pe
deasupra polilor la o altitudine relativ redusa.

Satelitii stiintifici
Satelitii care orbiteaza in jurul Pamantului pot
furniza date privind harta Terrei, marimea si
forma sa si pot studia dinamica oceanelor si a
atmosferei. Savantii utilizeaza de asemenea
satelitii pentru a cerceta Soarele, Luna, alte
planete, comete, stele si galaxii. Telescopul
spatial Hubble este un observator general
lansat in 1990. Unii sateliti stiintifici orbiteaza
in jurul altor corpuri ceresti decat Pamantul.
Celulele de energie solara montate pe panouri
mari, atasate satelitului furnizeaza energie
pentru receptie si transmitere.

Deseuri spatiale
Orbita Pamantului incepe sa semene tot mai mult cu artera
supraaglomerata a unei mari metropole. Potrivit publicatiei
"Le Journal de Montral", Terra este incercuita de 450 de
sateliti si aproape 150 000 de resturi de rachete vechi,
ramase pe orbita planetei noastre.
Ele sunt rezultatul cursei spatiale
pentruobtinerea unui loc
extraterestru in domeniul
telecomunicatiilor si nu numai.
Marea aglomeratie orbitala i-a pus
deja pe ganduri pe specialisti, mai
ales dupa ce statia ruseasca MIR a
fost la un pas de coliziune cu un
satelit american. NASA a studiat efectele unor ciocniri
spatiale si a conchis ca un biet surub ratacit in cosmos poate
sa strapunga un vehicul spatial si sa omoare echipajul
acestuia.

Webografie:

-www.wikipedia.com
-www.livrare.ro
-www.referatele.ro
-www.google.com