Intoars n stup dup zborul nupial i mpreunare, matca

primete lptior de matc de la albinele lucrtoare. Burta i se

umfl i cam la vreo dou zile (cel devreme) ea ncepe s depun
ou, continund aceast activitate timp de 2 pn la patru ani zi
de zi, cu excepia perioadelor cele mai fierbini din var i a celor
mai reci din iarn. Permanent nconjurat de albine
lucrtoare,matca secret un feromon care blocheaz capacitatea
lor reproductoare; acesta este de fapt motivul pentru care
albinele lucrtoare, dei femele, nu depun ou. In cazul n care
matca dispare din stup, albinele lucrtoare ncep s depun ou,
ns din cauz c ele nu sunt fecundate nu pot da natere dect
la trntori (care se nasc din ovule nefecundate).

Deciderea noii mtci

Primvara, albinele lucrtoare cldesc cuiburi de matc. Oul de
matc n sine nu este cu nimic diferit de cel de albin lucrtoare,
fiind acelai ovul fecundat din care ies femele. La ieirea din ou
dup trei zile, puietul e nc acelai, ns larvele din cuiburile de
matc se dezvolt n mtci datorit faptului c primesc lptior de
matc de mncare. Totui, titlul de matc nu e att de uor de
obinut: e obicei exist circa zece cuiburi de matc, din care ies
tot attea candidate la titlu. Dintre ele, una singura va ajunge
matc, i anume cea care va supravieui luptei pe via i pe
moarte pentru conducerea stupului. In acest timp, matca cea
veche prsete stupul, mutndu-se ntr-unul nou.

Albinele lucrtoare cresc pe ndelete

Matca, dup ce msoar cu picioarele dinainte spaiul camerei
puietului, depune n cele mai mari ou de trntori i n cele mai
mici ou de albin lucrtoare. La depunerea oulor de albin
lucrtoare, drept nainte de a da drumul oului n camer, matca
d drumul i lichidului seminal reinut n corpul su pentru a
fecunda oul. Larvele de albin lucrtoare vor primi i ele la
nceput o hran asemntoare lptiorului de matc, ns dup
primele trei zile, n care larvele cresc cu repeziciune, n acesta
ncep s fie amestecate miere i polen. Datorit diferenei de
alimentare, stadiul larvar al albinei lucrtoare ine 6 zile fa de
5,5 n cazul mtcii, iar stadiul de pup respectiv 15 zile fa de
7.5. Albinele lucrtoare nou ieite din pupe sunt nsrcinate la
nceput cu curenia i creterea puietului.

In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele

lucratoare si trantorii.
Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind
raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.De obicei in stup
este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul
mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de
250-280 mg.

Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi,

Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la

interval de cateva zile.La urdinis se observa "barbi de albine"
cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de
la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte
din albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest
roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din
populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o
creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta
destinatie.

In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia

matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au
eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de
albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa
matca tanara sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea
primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata.Iesirea
roiului 2 poate fi intarziata de o vreme
nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,acest roi contine
mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor
roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de
roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai
si sfarsitul lunii iulie.

Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta

este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale
numite botci si in modul de hranire.Cand albinele se pregatesc de
roire,ele construiesc botci pe marginea fagurilor,botci de roire, in
care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un
anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de

salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve

mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea
botcilor numai cu laptisor de matca.
Regina albina este inima i sufletul de colonie miere de albine . Ea
estemotivul pentru aproape totrestulcoloniei face . Regina este
singura albina fr de carerestulcoloniei nu poate supravieui . O
regin bun calitate nseamn un stup puternic i productiv .

Ca un apicultor , la fiecare vizit la stup vei avea nevoie pentru a

determina " Nu am avea o regin ? " i " E sntos ? "

Doar un singur regina triete ntr-o anumit stup . Ea este cea

mai mare de albine n colonie , cu un corp lung i graios . Ea este
singura femeie cu ovare complet dezvoltate . Dou scopuri
principale ale reginei sunt de a produce arome chimice care ajuta
la reglarea unitatea de colonie i de a pune o mulime de ou . Ea
este , de fapt , o main de ouat , capabile s produc mai mult
de 1.500 de ou pe zi, la intervale de 30 de secunde . Faptul c
multe ou sunt mai mult dect greutatea corpului ei !

Celelalte albine acorde o atenie aproape de regina , care tinde s

-i orice nevoie . Ca o celebritate regal , ea este mereu nconjurat
de un stol de nsoitorii ca ea se mut de stup . Cu toate acestea ,
ea nu este rasfatata .

Aceste nsoitorii regale sunt vitale , pentru c regina este total

incapabil de tendina de a propriile nevoi de baz . Ea nici nu se
poate hrni nici mire ea . Ea nici mcar nu pot prsi stupul de a
se calma . i astfel nsoitorii ei senil ( judectoreti reginei ) s

aib grij de nevoile ei de baz, n timp ce ea neobosit merge de

la celula la celula a face ceea ce face cel mai bine . . . ou .

Matca blnd are un Stinger , dar este rar pentru un apicultor

pentru a fi intepat de o albina regin . n general , mtci folosii
acul numai pentru a ucide regine rivale care pot aprea sau pot fi
introduse n stup .

Regina poate tri timp de doi ani sau mai mult , dar nlocuind
regina dup o pereche de sezoane asigur o productivitate
maxim . Unii apicultori nlocui n mod obinuit reginele lor n
fiecare toamn . Aceast practic se asigur c stup are un nou
tnr regin energic n fiecare primvar . Poate v ntrebai de
ce ar trebui s nlocuiasc regina dac ea e nc n via ? Acesta
este un simplu unul : Ca o regin varsta , capacitatea ei de ouat
ncetinete , ceea ce duce la puiet mai puin i mai puin n fiecare
sezon . Mai puin puiet nseamn o colonie mic . i o colonie mai
mic nseamn o recolt de miere destul de fragil pentru tine !

Ca un apicultor , munca ta este de a anticipa problemele nainte

ca acestea s se ntmple . O regin mbtrnire - mai mult de un
an - este ceva care te poate face cu prin nlocuirea ei dup
verificarea de stabilire a ei ou nainte de a avea o problem .

Matcile tinere si atent selectionate in decursul unui an apicol

trebue sa detina in zestrea lor genetica urmatoarele calitati:

sa realizeze o mare cantitate de albina tanara, in cursul

lunilor august si septembrie, astfel ca la intrarea in iarna,75% din
albinele unei familii puternice sa constitue generatia rezultata din
ouale depuse in cele doua luni; acest lucru presupune o activitate

sustinuta in jur de 1000-1200 oua zilnic timp de 50-60 zile, deci

un efort mediu, dar de lunga durata, echivaland cu cantitatea de
puiet depusa in intreaga perioada a culesului de la salcam, in
numai 12-14 zile;

la iesirea din iarna matca tanara trebue sa-si reia ouatul intrun ritm vioi, asigurand astfel in cele 50-60 de zile ce preced
culesul de la salcam o familie foarte puternica in compozitia
careia sa nu mai exsiste albine care au iernat. Acest efort l-as
considera mediu, dar de lunga durata ouatului incepand in ritmul
de 200-300 oua zilnic, urcand mereu pana la 2000-2500 oua catre
sfarsitul intervalului;

matca trebue sa mentina o activitate de maxima intensitate

pe timpul culesului de la salcam (14-16 zile), a acelui de la tei (1620 zile), a celui de la floare soarelui (23-30 zile), cand media
oualor depuse atinge cifra de peste 2000 pe zi; un efort
considerabil pe parcursul a 60 de zile la capacitatea maxima de
ouat a matcii;

matca de caliate trebue sa mentina mai apoi o ponta

convenabil in intervalele dintre principalele culesuri ,care sa se
ridice la media de 1200-1500 oua zilnic pentru a pastra familia de
albine la un nivel ridicat in vederea atacarii si valorificarii cu
succes a culesului viitor. Aceasta presupune un efort mediu si pe
o durata aproximativ de 30 de zile activitate de loc neglijabila.
In concluzie, putem afirma ca activitatea prestata de o matca in
primul an de viata este epuizanta, nu atat prin numaul de oua
depus, ci cu deosebire prin ritmul ouatului,conducand la o stare
de exstenuare.
Acest lucru este pe deplin confirmat de activitatea prestata de
mataca in al doliea an al vietii ei cand, calitatile si posibilitatile ei
se reduc cu 25-30% ca urmare a eforturilor depuse in primul an.
De altfel, acesta este motivul pentru care din experienta
dobandita in apicultura de ani de zile recomand tutror colegilor
apicultori schimbarea matcilor in ficare an dac este posibil, fiindca
numai matca tanara si atent selectionata este capabila de
asemenea eforturi.

Intrarea in productie a matcii tinere este considereata oportuna in

jurul datei de 1 august profitand din plin de calitatile pe care
matca tanara le are oua toamna pana tarziu, chiar daca culesurile
din natura sunt slabe sau stimularea lipsete desi stimularea
famililor de albine toamna si primavara in apicultura moderna
trebuie sa fie un lucru fundamental .
Dupa o pauza de 90 de zile, prilejuita de anotimpul de iarna,
matca tanara reia ouatul foarte timpuriu,de obicei la sfarsitul lunii
ianuarie, inceputul lunii februarie, ceea ce asigura o dezvoltare
normala a familiei sale in vederea culesului de la salcam,pe care il
valorifica in conditii optime.
Alegerea oricarei date pentru intoducerea matcii tinere nu tine
seama de aceste doua avantaje principale, ouatul matcii pana
tarziu si reluarea ouatuli cat mai de vreme in primavara dar din
experienta propie va pot spune ca aceste doua insusiri ale matcii
sunt cheia succesului in apicultura.
Intr-adevar, o matca tanara intra in productie imediat dupa
culesul de la salcam, are toat timpul sa epuizeze la culesul de
tei,rapita,floarea soarelui sa-si piarda in mare parte aptitudiniea
de a oua toamna pana tarziu si relua ouatul primavara foarte de
timpuriu. Este cunoscut faptul ca cele mai bune matci se obtin in
cursul lunilor mai-iunie, cind cresterea lor ar fi favorizata atat de
conditile din natuura, cat si de materialul biologic necesar
matcilor, albinelor, trantorilor, insa acest lucru contrazice
afirmatia aterioara, in sensul ca matcile tinere obtinute in iunie ar
imbatrani sau s-ar epuiza pana la data de 1 august cand am
preconiza intrarea lor in productie.
Explicatiile in acest sens sunt date in cele ce urneaza: matcile
tinere trebue verificate inainte de a intra in productie fiindca s-a
constatat ca nu toate pot fi de calitate si nu putem risca sa
introducem in stupina matci dubioase, bolnave cu defecte sau
slab ouatoare ,tocmai spre sfarsitul sezonului apicol cand cele ne
corespunzatoare ridica mari probleme chiar apicultorilor
experimentati. In spiritul celor spuse mai sus vom creste matci in
perioada optima mai-iunie dar pana la intarea intararea in
productie 1 august le vom supune la verificari in familii ajutatoare
formate in acest scop sau in familii puternice (nuclee) unde s-au
imperecheat.

La aceste matci vom urmari:

daca depunerea oualor este normal, compacta pe fagurele

intreg de sus pana jos pe ambele fete;
daca ouale sunt fecundate, dand nastere la albine, nu la
trantori;
daca ritmul ouatului este corespunzator cu numarul
albineleor din familie;
daca albinele eclozionate sunt normale, bine dezvoltate si
active;
daca nu au aparut botci pentru schimbarea linistita a matcii,
banuind ca are un defect ascuns al ei depistat numai de albine.