DIAGNOSTICAREA

Cartea

a faptea

TRANSCENDEREA
FERICIRII

./

Editura

DHARANA

~~

r--

KARMEI

--

Serghei
Oescrierea CIP a Biblioteeii NatonaJe
LAZAREV, SERGHEI NICOLAEVIC
Oiagnosticarea kannei: Transeenderea fericirii /
Serghei Nicolaevic Lazarev; trad.: Ina Arpad, GavriHi Henter.Bucure:;;ti: Oharana, 200 I
p.; ern. - (Oiagnosticarea karrnei; 7)
ISBN 973-85007-8-8
I. Arpad, Ina (trad.)
II. Henter, GavriHi (trad.)
159.961

JIA3APEB

DIAGNOSTICAREA

TRANSCENDEREA
FERICIRII

Traducere
din limb a rusa
INA ARPAD ~i GAVRILA HENDER

Edimra DHARANA
Tel: 0213372424
e-mail: busuioc@pcnet.ro
Redactor: D. Savopol
CopeTta colectiei: Mihai Marinescu
Ilustratie copeTta I: Fecioara din Vladimir sec. xn
Tehnoredactare: Editura Kannat Press
Unic distribuitor: Societatea de Distributie
a Cartii
Bucure:;;ti, str. Ing. Pandele Taru:;;anu nr. 13
TeL/fax: (01) 222.69.35, 222.69.38
e-mail: pronoi2000@yahoo.eom
Irnprimat la Tipografia Centrala. Cornanda nr. 1269

.~

KARMEI

4YSCTseHHorO C4aCTb~

Copyright
renewed J 1998 by S.N. Lazarev
Copyright ~ 2000 ROVIMED TRADING S.R.L.
Toate drepturile rezervate pentru Romania :;;iRepublica Moldova.
Muitiplicarea :;;i/sau distribuirea prezentului volum sau a unor fragrnente
din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa tara
accepml scris ROVIMED TRADING S,R.L.

Lazarev

CH.

A~arHOCT~Ka KapMbl.
KH~ra ceAbMaR npeOAoneH~e
CaHlcr-Ikrep6ypr, 2001

Nikolaevici

Editura
Pro-No;

DHARANA

t~

Bucuresti

i,

~
-

INTRODUCERE

Suntem in vara anului 1999. E vacan(a. Ma odihnesc in sud

impreuna cu familia. Astazi m-am trezit devreme, pe la ~apte
diminea(a. Locuim in apropierea

marii. Unul dintre obiceiurile

mele preferate este sa ma seol in zori ~i sa fae 0 baie in apa

lini~tita ~i raeoroasa. Totul in jur este destins ~i nemi~eat, se
au de numai eiripitul pasarilor. Cobor fara graba spre mal ~i
pereep dintr-o data un sunet ciudat. Trosnese genunchii mei.
"Terapeutul in vaean(a - comentez ironic. Cine sa ma vindece
acum'?". Intru ineet in apa, fac un salt ~i totul dispare in planul
secundar. Inot lin vreo 15 minute in marea de peruzea, apoi ies
pe mal ~i ineep sa ma rasfa\ sub raze Ie matinale ale unui soare
generos. "Prin urmare, sa tragem eoncluziile - gandese eu, privind oglinda nesffir~ita a marii. Fae eereetari de aproape 10 ani
~i pan a aeum n-am reu~it sa ma sehimb". Am, ca tOli ceilalli,
probleme eu sanatatea. Inainte credeam ea un ~ofer experimentat nu poate avea problemele incepatorului. Pe Urllla am
inleles: probleme vor fi intotdeauna, pentru un pilot experimentat ~i viteza este pe masura. Suprasolieitarile
dauneaza

\
I
\

~
sanatatii mele, dar Imi permil In acela~i limp sa ating un nOli
Doua probleme nu am rezolvat pan a 111

nivel de con~tiintii.

Cu ea trebuie
,mbatranirii

judecarea oamenilor, inacceptarea situatiilor traumati-

interiorul

nostru la omenesc,

zante, supararea pe sOUl.ta,adica trufia, orgoliul;

nilor

gelozia.

deoarece

iubirii

treptata a ramurilor,

gelos, .tiu. In trecut eram la limita

Acum sunt

buturuga.

tradare sau

rilor este obligatorie.

In.elare

ma urmare.te

depa.esc

imediat.

pretentiile

pan a astazi.

In caracterul

crescute

Nici

supararile

Periodic.

0 parte vine dinspre

proprii,

nu Ie

meu au ramas irascibilitatea.

fa\a de oameni.

'ICeese de melancolie.
unele probleme

patologicului.

Dar teama de 0 posibila

interioare.

Ni.te

ma cople.esc

copii,

dar sunt .i

radacini

- bazele

Pentru a ma desprinde
renunt la ele pastrind

de ele trebuie

In sutlet iubirea

ta, eu vointa ta. ell dorinta ta. ell eon~tiinta

orice nemultumire

compatimire,

provoaca

urmate de distrugerea

ura, deprimare.
acelui

eu viata

ta, ea mai-nainte.
teama .i

lucru cu care cui

nostru divin s-a contopit.

Imbatrilnirea
desprinderii de

este a retezare
pan a la

slabesc, retezarea treptata a ramuforta radacinilor?

adidi infranarea

duc ulterior

raspuns. Deocamdata

dorintelor,

la a izbucnire

In totalitatea

0 pea vietii,

a fOl'\elor

lor. De ce rada-

.tiu

un lucru:

am probleme

la nivelul

.i exista ceva care Ie genereaza - imperfectiunea

lalti, irascibilitatea,
propriu

denta. Daca n-ai reu.it sa pastrezi iubirea, te identifiei

de el,

cinile i~i epuizeaza rezervele? La aceasta intrebare nu am un

iata eul meu divin.

.i non-depen-

sa ne Ingrijim

Batranetea

Cum sa cre.tem

destinului

In

asupra radaci-

iar moartea, a taiere a trunchiului

vitale, dar nu rezolva problemele

pentru

pas catre libertate

Renuntand

sunt mai marL cu atat mai

sa fie radaeinile.

riodica taiere a crengilor,

Numai

de Dumnezeu.

atunci se produce stratifiearea con~tiintei:

iata stratul uman. Este primul

sa Ie accept sau sa

timp sa a

ne ajuUi sa intensifieam

~i coroana

Cand radacinile

Ingradirea

fizic

fericirii umane sunt contopite cu eul meu.

trebuie

trebuie

omenescului

Cu cat trunchiul
puternice

deteriorarii).

eoncentrandu-ne

la exterior

dezvoltarea

doua probleme pe care nu Ie-am rezolvat pana acum. Ca sunt

schimbat.

(distrugerii,

divine,

Ce Inseamna toate acestea?Pietre la rinichi - asta-i judecarea oamenilor, inaceeptarea situatiilor traumatizante, supararea pe soarta, adica trufia. Restul tine de gelozie. Sunt cele

alt om. M-am

.i In aeela.i

acceptam. A a accepta Inseamna a pastra iubirea de Dumnezeu

aspiratia ditre Divin.

Atunci,

sa ne luptam

In timpul

clipa de fa(a:

tranirea.

cateva

teama, depresia, judecarea

luni,

sa ma retrag

.i sa Incerc sa-mi modific

.i

oamenilor.

sa lucrez

emotiile.

celorPot,

asupra eului

Atunci

Insa va fi

populara - te doare ceva, ai baut a fiertura din

ni.te plante .i durerea a trecut. Cauza bolii nefiind cunoscuta,

ca In medicina
prin urmare

ne1nlaturata,

poate ie~i In alt timp,

In alt loe.

Sistemul meu este orientat In primul rand, nu spre vindecare ci

spre intelegerea

cauzelor

bolii.

Emotiile

agresive

- nu sunt

cauza, ci veriga intermediara. ele aparand dind eul nostru

este, dupa cat se pare, cel mai amplu proces al

divin

este

uman. Este rau cand ne resemnam eu Imba-

contopeasca

eclipsat

de fericirea

omeneasca

~i incepe

cu unele dintre aspeete Ie ei. Atunci

sa se

apare agre-

.J

sivitatea, ceea ce inseamna ca 0 insanato~ire reala este posibila

numai atunei cand Yom treee peste toate treptele umanului iar
apoi, pierzandu-I pentru 0 vreme, Yom percepe eul nostru divin

convearga spre ceva unitar: catre materie, spatiu, timp. Armonia, deocamdata, nu se na~te. Este adevarat. exista deja con-

ca unidi ~i eterna realitate. Oupa aceasta ne Yom intoarce in

ceptia despre cele trei straturi ale fericirii

umanul nostru, dar nu ne Yom mai ata~a ~i inradacina cu el ~i

nu Yom mai depinde de el.

niveluri. Cel material

Prin urrnare. tema geloziei pe care eu inca nu am reu~it s-o

inchid - este reprezentata de inabilitatea de a ma comporta
carect cu oamenii, de dependen(a de rela!ii. Oelozia trece in
trufie ~i invers. Undeva in planul subtil, ele formeaza un tot
unitar. Unul dintre cele mai periculoase

aspecte este compor-

tamentul meu incorect in timpul consulta!iei.

Atunci eu
patrund la nivelurile cele mai profunde pentru a facilita

omene~ti. trei

- legat de corp. Spiritual - legat de

con~tiinta noastra ~i spa!iu. $i ultimul nivel, legat de sullet,

unde rela!ia eu timpu' este evidenta.
Prin urmare,

eorpul

este materie,

spiritul

spatiu,

sutletul

timp. Facand cercetari. m-arn convins: gandul se na~te din

emo!ie. Fara sentiment
existen!a lui pur ~i simplu nu ar fi
posibila. Sentimentul se sintetizeaza, se transforma
~i apare
gandul.

Ceea ce eu nllmesc valori spirituale se alla in rela!ie cu

inchiderea surselor agresivita!ii. Daca, venind la consulta!ie,

pacientul are rezerve, se ambitioneaza asupra unui Jucru, sau
se supara, ~edin!a trebuie imediat intrerupta, altfel este

sentimentele noastre ~i iata ca aici, multe sunt nee/are.

Dependenta de bunllrile materia Ie, de placerile trllpe~ti este
clara, dependen!a de aspectele spirituale, adica aptitudini,

periculoasa pentru el. Au loc accelerari care intensifica de zeci

inteleet este de asemenea clara. Dar cum sa deschi dependen!a

de sutlet, caci este posibil sa te ata~ezi ~i de slltlet. De ee se

~i sute de ari modificarile de orientare pozitiva ~i negativa.

M-am trezit prizonierul propriului meu sistem. Fara sa vreau
se produc ~i alte efecte, nu doar accelerarea tuturor proceselor.

jnseamna ca orice lucru negativ se accelereaza ~i in interiorul

meu, de sute de ori.
Ma enervez cand oamenii nu ma in!eleg, cand omul nu
con~tientizeaza pericalul ce 11 pa~te ~i nu i~i exploateaza
posibilita!ile. In timpul ~edin!ei trebuie sa uit de latura umana
dar nu reu~esc. Dependen!a de acest uman i~i pune amprenta.
$i apoi, principii Ie fericirii omene~ti ar trebui sa fie armonias imbinate, in timp ee la mine sunt un ghem: con~tiin!a,
voin!a, dorin!ele, via!a. Toate acestea ar trebui ~i ele sa

ata~eaza emo!iile noastre, cum apar ele? La baza lor stall

emo!iile fundamentale,
adica instinctele. In principiu, toate

instinetele converg spre dOlla: primlll

-

aparitia, men!inerea ~i

continuarea Yietii, iar al doilea instinct - dirijarea,

dependen!a de unul na~te gelozia, iar de celalalt -conducerea;

trufia. De
fapt ~i tendin(a de a condllce este indreptata spre protejarea
vie!ii, mai ales sub forme strategice.

Rezulta ca dorinta de a

continua viata este unul din sentirnentele noastrede balli. Ce

sunt ace lea senti mente (emo!ii)? Exista zeci de teorii pe seama
lor. Oar pana in ziua de astazi oarnenii de ~tiinta nu au oopinie
un itara. De ceO
Sentimentele sunt puse in relatie directa ~i
abrupta Cll trup"' ~i creierul omuilli. Nu ai mancat la vreme,

10

11

II

1
-.1

apare sentimentul foamei. Te-ai lovit rau, apare sentimentu1

durerii.

ai inlaturat

De cum

sentimentul

satisfacliei.

au ineeput sa-i excite

pericolul

Au "infipt"

~i ai mancat,

ni~te eIectrozi

apare

in ereier ~i

parti ale ereierului - se ivese senti mente

de tcama, manie sau plaeere. Concluzia este simpla

alternative

~i clara: orice sentiment este generata de un obiect material

depinde

de el. Sentimentul

similar luminii.
obiectul,

Exista obiectul,

dispare sentimentul.

dispare instantaneu.
riul.

in sine nu este material.

Sentimentul,

obiectului.

Tot complexul

sentimentul.

Oar spre deosebire

Filozofia
emolia

exisHi

Dispare

de lumina el

oriental a insa dovede~te contrapoate

exista

emolional,

dupa

dezintegrarea

numit suflet, exista dupa

moarte. Prin urmare toata ~tiinta eontemporana ce sustine

emolia este secundara sufera un crah la impactul
invataturile
sutletul

misticc

primordial.

ale orientului.

inseamna

na~te trupul,

filozofiilor

ca
~i
iar

daca emo-

creeaza materia ~i
orientale

in cazul in care vor fi confirmate

tele reale. ~i ceea ce este mai interesant

confirma.

cu religiile

este secundar,

inseamna ca spiritul

ca toate preceptele

dice. Veridice,

Trupul

Oar daca sutletul

tiile alcatuiesc corpul,

~i

EI este

sunt veri-

de evenimen-

este ca intr-adevar

se

~i oricat ar incerca ~tiinla sa Ie treaca sub tacere ~i

sa nu acorde atenlie miilor de fapte, realitatea i~i ia cu indarjire

ce este al ei. ~i totu~i, ce este primordial

- corpul sau emoliile,

spiritul sau materia?

Recurg la experienta
ticarii

mea. Cand invalam

medicale cu ajutorul

nea de la urmatorul

principiu

bioenergeticii,

bazele diagnos-

grupa noastra por-

teoretic:

"in jurul oricarui organ exista un camp individual ~i exista

un camp comun in jurul corpului uman. Orice modificari
la

nivelul fizic atrag dupa sine modificari ale structurilor de

camp. Mai mult dedIt atat, afec(iunea organului poate sa apara
cu mult inainte ea ea sa fie descoperitft de investigatiile ell
ultrasunete sau tomografia computerizata. ~i-n conformitate cu
acest fenomen, dimpul reactioneaza eu mult mai devreme.
Oetectarea timpurie a bolii confera posibilitatea de a vindeca
afec(iunea chiar de la incepu!, cand inca nu a acumulat a
inertie periculoasa."
M-am antrenat destul de mult timp in domeniul diagnosticarii ~i am oblinut rezultate considerabile. Am a insu~ire specifica - nu ma opresc niciodata la jumatatea drumului. Oaca

ma ocup de a problema, trebuie sa ajung pana la capat, fara a

limita timpul acordat ei. Aceasta in primul rand.In al doileanu m-am indoit ca exista 0 conexiune inversa: carpul trebuie
sa depinda de emolii. Am patruns in toate structurile de camp
mai subtile ~i dupa cali va ani de cautari conversia s-a realizat.
M-am convins ca exista structuri de biocamp

care depind

de corp ~i exista straturi mult mai subtile unde corpul depinde

la randul sau de camp. Apoi am vazut ca deformaliile de camp

care duceau la imbolnavire

erau indisolubil legate de emoliile

agresive. Apoi am inleles ca ceea ce numim emoiie ~i ceea ce

numim structura de camp este unul ~i acela~i lueru. S-a dovedit ca emoliile noastre intr-adevar sunt legate de trup ~i sunt
dependente

de el. Oar nu sunt legate in mod direct, asta in

primul rand, iar in al doilea, sunt in conexiune cu nivelul de

suprafala. Straturile emolionale ample, mai profunde, pe care
oamenii de ~tiinla Ie-au numit la inceput

subcon~tient,

apoi

supracon~tient, dimpotriva, dirijeaza corpul. Intre ele exista

insa a legatura ~ia reciprocitate clar exprimate. Cand corpul se
13

12

dezintegreaza,

strueturile

de baza ale campului

din planul

suhtil raman ~i due 0 existenta autonoma.

intrebarea este de ce') Raspunsul este simplu - viata a
aparut intfti la nivelu\ dimpului, ea 0 entitate unitara in tot

Universul. De aceea, emotiile pe care Ie resimte arice fiinta vie

au un strat superficial, legat nemijlocit de 'nveli~ul sau ~i
strat profund, legat de viata, deja ca entitate vie, unitara
Univers. Cu toata diversitatea fiintelor vii din Un ivers,
planul cel mai subtil toate continua sa ramana 0 unica fiinta.

un
in
in
$i

lui emotionala profunda.

inseamna ca, pentru a sehimba lumea inconjuratoare ~i ceca
ce se intfimpla in ea, trebuie sa ne schimham noi, intai la
suprafata ~i apoi in interior. Oar pentru a influenta emoliile
cele mai profunde ~i prin ele intreaga lume. trebuie sa ~tim
cum sa actionam, de unde sa pornim. Pentru aceasta este
necesar sa avem 0 viziune corecta asupra lumii iar concepria
despre lume este determinata, in primul rand, de scopurile

noastre. a conceptie incorecta asupra lumii furnizeaza emotii

incorecte.

Stratul

superficial

al emotiilor

actioneaza

asupra

totu~i, de ce dad aceasta fiinta a existat ,n trecut, emotiile ei,

vreau sa spun campul, continua sa existe ~i acum? Raspunsul

celui mai profund ~i urmeaza fie degradarea,

este urmiitorul. Universul este 0 entitate holografica nu doar in

spatiu, ci ~i in timp. Campul se distribuie in jurul obiectului nu

nu il voi obosi pe cititor cu reflectiile

fundamentele ferieirii umane.

numai in spatiu dar ~i ,n timp. La 0 mare departare de obiect

putem sa percepem campul lui, lara sa-I vedem. Acela~i lucru

Prin urmare, valorile esentiale s-au restrans in cateva grupe.

Cand ma apropii de 0 limita, de obieei, unul dintre elemente
incepe sa se destabilizeze, sa iasa de sub control. in situatia de

se petrece ~i la 0 mare distanta in timp, inseamna ca, ~i tezele

~tiintei materialiste occidentale, ~i asertiunile curentelor relifilozofice sunt ill aceea<;:jmasura
veridice.
., mist ice o;:j
crioase
'(
'-(
b
Emotia depinde de obiect, obiectul depinde de emotie. Toatc
fenomenele hipnozei sunt inexplieabile pentru ~tiinta oceidentala, deoarece in hipnoza, dad obieetivul programat a ajuns
intr-un strat emotional indeajuns de profund, se eonstata
dintr-o data ca emotia iese de sub controlul ~i dependenta
trupului ~i incepe sa dirijeze corpul ~i eon~tiinta conexata lui.
Din moment

ce emotia

este 0 struetura de camp spatiala.

inseamna di ea determina toate evenimentele care se petree in
acest spatiu. Emotia naturala nu este superficiala ci foarte
adanca. $i ca specialist in emotii extrem de adanci, vad cum
tot ceea ce se intampla cu omul depinde in intregime de starea

t4

fie evolutia. Oar

mele, sa revenim la

fata s-a intamplat aeela~i lucru. Urmarind periodic ata~amentul

fata de vointa, dorinta, viata, con~tiinta, am observat, la
diagnosticare, ca unul dintre parametri a ,neeput sa se comporte imprevizibil. Era sectorul dorintelor. Peste tot ata~amentul era minim, aici insa apareau izbucniri nea~teptate ale dependentei, reie~ind ca dorintele se crampon au de viata, vointa
~i con~tiinta. Oar despre dorinte am avut 0 tema separata. Am
scris deja, ca era suficient sa vreau ceva ~i imediat toate
dorintele mele intrau in faliment. Chiar am observat 0 tendinta
stranie. Blocajul se producea indiferent de anvergura. Daca
vroiam sa euleg eiuperci, ele dispareau din toata regiunea. De
calatoream spre un lac mizand pe vremea frumoasa, acolo
incepeau intemperiile. Dictez aceste randuri in anul 200 I.

15

II

.J

,
1,
\

f
~

Astazi este 31 mai, ultima zi a primaverii mileniului trei ~i

tema dorintclor, la mine, in mod evident, nu esteinchisa.
La sfftr~itlll Illi aprilic am pHinliit 0 partida de pescllit la
Astrahan. Dadi mi-am dorit-o am ~tiut sigur di acolo vor fi
problemc. La Astrahan era deja comandata 0 ~allipa Cllcare sa

To!i se reunesc Intr-un singur elan, indiferent de na!ionalitate.

Am decis Impreuna cu so!ia sa petrecem Craciunul catolic la
Paris ~i sa zburam Inapoi, pan a la Anul Nou. Cu cat viitorul
apare mai limpede, cu atat mai repede vrei sa pleci din prezent
Inspre el. Pe atunci nu ~tiam ca aspiratia catre viitor, trecand In

ie~im pe mare sa pescuim. Erall pregiitite ~i ma~inile pentru a

dorin!a de a te muta In el este 0 Incaleare a legilor supreme, un

program de distrugere a prezentului. In ce consta sensu I vietii?

ajllnge la Indepartatele lacuri, pline de pe~te. Erall aleatllite

traseele,

oamenii

gata de plecare.

Sim!eam

dorinta mea, dar incercam sa ma consolez

ca depind
-

de

In descoperirea Sacrului. Pentru aceasta trebuie comprimat

timpul ~i el se comprima prin emo!ie. In fiecare emo!ie se
comprima cauza ~i efectul, viitorul ~i prezentul. De aceea,

doar n-o sa

dispara tot pe~tele din Astrahan. Eram curios sa vad cum se va

descurca natura pentrll a-mi strica planurile. Mai degraba, nu
voi reu~i sa ajung la pescuit din ne~tiute motive. Ar fi bine

macar sa raman in viata, in conditiile astea, altfel cine ~tie ell

ce forta ma vor Impiedica. Totul s-a rezolvat simplu ~i frumos.
Ajungand la Astrahan am fost Intampina!i cu un gest de
neputin!a: ,,!nainte de venirea dumneavoastra,
doua zile a
plouat cu galeata, un adevarat potop. ~alupa a plecat pe mare
~i a Intepenit undeva iar drumurile spre lacuri sunt impracticabile, nu se poate ajunge acolo." In concluzie, ocupa!ia de
baza a fost sa bem bere ~i sa mancam vobla (pe~te din Marea
Caspicii) uscata. Oar cand m-a cuprins nepasarea, am reu~it
totu~i sapescuim. Langa ora~, curgea un oarecare cau iar vobla
Inota In amonte sa-~i depuna icrele. Tot malul era acoperit de
pescari. Soarde stralucea, vremea era minunata. Am prins
vreo 20 de pe~ti~ori ~i jubilam.
Oar sa ne Intoarcem la evenimentele

anului

1999. Pentru

mine ele au fost pline de Inva!aminte. Intai de toate au fost

legate de ciilatoria mea la Paris. Intampinarea celui de al doilea
mileniu. Una din cde mai mari sarbatori din istoria omenirii.

16

omul este In mod autentic fericit In momentde pareursului

spre tel ~i nu ale atingerii lui. Telul este atins, stratul timpului

s-a eomprimat. Are loc 0 pulsa!ie, 0 izbucnire a noilor !eluri,

mai Indepartate ~i, din nou, aspiratia catre ele.
Cand noi renun!am la prezent In favoarea viitorului, se
destrama ~i viitorul, ~i prezentul. Destramarea a Inceput din
primele momente ale ciilatoriei, Intiii s-a dovedit cii exista doar
0 cursa, a unei singure companii, neindragite de mine, KLM.
Cu escala la Amsterdam. Acolo am stat In curent, am luat
gripa australiana ~i, ateriziind la Paris, eram deja bolnavi.
Gripa love~te exact In dorin!e. Trebuie sa vizitam ora~ul, dar

nu avem chef de nimic. In ideea cii ce yom pa!i yom .mpar!i

am rezistat doua zile. Chiar .nainte de Craciun am plecat sa ne
plimbam prin Paris, am urcat spre Montmartre, batea un vant
rece, patrunzator. Ne plimbam prin Montmartre ~i paltona~ul
meu era 0 protec!ie inexistenta .mpotriva frigului. Pentru a ne
Incalzi, am intrat .n Catedrala Sacre-Cceur. In mijlocul incintei
oamenii se rugau ~i nu era reeomandat sa mergi aeolo. A veam
0 stare mizerabila. Ma gandeam ca trebuie sa ies din nou .n

17

II

,,_J

i.

~
strada friguroasa ~i m-au luat frisoanele. "N-ar fi rau sa mori
aiei - reflectam eu, intorcand capul ~i privind zidurile inalte
ale catedralei. Altfel, voi ie~i, voi capata 0 congestie pulmonara ~.a.m.d." Toate visele ~i dorin!ele mele mi s-au parut in
acel moment atat de ridicole ~i inutile! In loc sa Ie atrag,
dimpotriva, respingeam toate gandurile, toate planurile mele ~i
dorin!ele. Treptat, starea ingrozitoare

iar sufletul dumneavoastra, din inertie, va produce ura, COI1damnare sau tristete. Oar dadl in oricare moment chiar al
eelei

mai mici

ofense

.. ..
J.gnm, -mdreptandu-va

din partea

eatre

sotului,

Dumnezeu,

. t ~I
so.
.

veti uita'de

ea ~i-n momentul

oncaror ganduri alarmante, spaime ~i deeep(ii, va trece un

tlmp ~i veri sim!i in mod real cat de importanta este pentru noi

acea IUhlre eterna pe care 0 purtam inauntrul nostru, fara de

s-a dispersat cum va. Am

care este imposibil de trait. ~i de atunci veri fi aparata pentru

ie~it in strada ~i am constatat, dintr-o data, 0 uimitoare

schimbare. Mergeam, batea un vant de ghea!a, iar mie nu-mi

totdeauna. Iar fericirea aceasta nu va va mai putea fi luata de

IlImelli. $i trebuie sa nu pierde!i vremea ~i sa folositi orice

era frig deloc. Apoi ne-am plimbat pe stradu!ele din

Montmartre ~i parca aveam pe mine 0 haina de puf. Visele

situatie in acest scap.

mele,

spaimele,

nemul(umirile,

deprimarea

au

disparut

undeva! Pentru a gasi divinul, trebuie sa pierzi pentru 0 vreme,

umanul. ~i, de indata ce nu ne mai impiedicam sufletul sa
perceapa iubirea divina, ea ne umple de energie, via!a ~i toate
celelalte.
Am formulat aceasta stare in felul urmator: nu te impiediea
sa fii ferieit. Cu temerile noastre, deprimarea, supararile, ne
inhibam fericirea ~i apoi ne miram de ce nu 0 avem. Dupa
toate acestea, am gasit cuvintele pe care sa Ie spun 'pacientei ce
se lupta fara rezultat, cu gelozia.
Pentru femeie, una din componentele

principale ale ferieirii

este comunicarea cu omul iubit. Moartea omului apropiat,

in~elarea, tradarea sau supararea sunt, practic, de nedepa~it
daea nu exista un alt punct de sprijin. Oar sprijinul este
emotional. ~i pentru ca emo!ia sa se formeze, primele
senti mente trebuie sa se repete de sute de ori. Daca a!i aflat ca
omul iubit v-a in~elat sau v-a tradat ~i-n momentul acela
incepe!i sa va ruga!i ~i sa ierta!i, fi!i sigura, nu va ie~i nimic,

1X

.J

Prin

urmare,

in momentul

'

supararii

ineeta!i,

inauntrul

/I

dumneavoastra, de a va mai apara, teme ~i compatimi. Uitati

.
de toate ~i incercati sa resim!iti iubirea fa!a de Dumnezeu.
Parisul anului 1999 a fost neobi~nuit. Pana la venirea
Craciunului a fost 0 vreme destul de buna. Oar in ziua urmatoare, dintr-o. data, ca la un semn al baghetei magice, timpul
s-a stncat. $. se inrautatea eu fieeare zi. Am inteles dupa
aeeea, cum stau luerurile. Emo!iile unor mari grupuri de
.
(Jamen. mlluenteaza ~i vremea, ~i toate evenimentele. Pana la
Craciun,. tori parizienii ~i toti nou-venitii s-au orientat, in
subcon~t.ent, asupra divinului. Ulterior, toate tendintele au
vlrat hrusc spre omenesc: bucurie, veselie, mancare, sarhatoare. Impurificarea
sulletului a atras dupa sine, imediat,
sehllnbarea lumii inconjuratoare ~i a declan~at bloearea dependentei ereseande fata de uman. Pe cat am visat sa ajung la
.
.
Pans. Pe at'ta, d upa- eateva
z.le,
vlSam
deja sa plee de acolo.
'.
TrebUla sa s.t.au -m pat
. d ar nu se putea. Sotia nu iqea din
camera, iar eu bantuiam prin Paris, eu nu ~tiu ce trehuri.

"Ar fi

19

.....

1
\

.J

culmea sa ma Imbolnavesc definitiv ~i sa-mi petree aici, In pat,

revelionul," - ma gandeam. Se vede ca tare mai vroiam sa
zbor de acolo. Pe 28 decembrie, ne-am sculat de dimineata ~i
am plecat la aeroport. ~i iata ca aici, a venit cu adevarat
sfiir~itul lumii. Vantul Indoia ~i rupea copacii gro~i. Dezlantuirea maxima a Inceput exact cand am intrat In sala aero~ortului. Vantul foarte putemic deschidea u~ile ~i-n incinta
aeroportului, In cladire, cadeau obiecte. De cateva ori s-a stins

- Este adevarat ca a murit Lazarev ? - m-a Intrebat el.

- Nu va grabiti, - i-am raspuns eu, -Inca mai este bolnav.
Barbatul s-a bucurat:
- Atunci,
despre el ca ar
Stateam In
In ele era un

slava Domnului, fiindca toata lumea vorbe~te

fi murit.
pat ~i-mi aminteam de evenimentele pariziene.
tale. Nu fusese eel mai putemic uragan, dar

lumina. Eu ma plimbam In sus ~i-n jos, a~teptand informatii

despre zbor, Intelegand ca-n ziua aceea avionul nu va decola:

scosese din radiicini, la Versailles, 4 000 de copaci. Pagubele

cele mai mari s-au Inregistrat In cartierele bogate. Pana atunc;
uraganele nu clintisera, practic, nici un copac. Mi-am amintit

A veam 0 stare de slabiciune accentuata, Incepuse sa-ml

creasca temperatura, pe spate Imi curgea 0 sudoare rece. "Ce

de vorbele mele cand circulam prin Paris. Acum, omenirea

seamana cu un copac al carui trunchi este putemic, coroana

bine ar fi acum, sa stau culeat ~i sa nu fac nimic." - visam eu

cu ochii deschi~i. Cursa a fost anulata, am plecat Inapoi.

stufoasa ~i radiicinile foarte slabe. Nu avem timp sa ne gandim

la ele. Seara, Inainte de uragan, fiind Intr-un grup spuneam:

Ma~ina ocolea copacii doborati ~i panourile publicitare cazut,e.

Pe drum se Impra~tiau obiecte ~i gunoaie luate de rafale. In
dimineata urmatoare totu~i am decolat. Inainte de plecare am

"Ne Imbatam cu bunastarea noastra ~i ne socotim protejati.

Este 0 iluzie. Suntem ni~te gaze minuscule In comparatie cu
natura, mai ales ciind uitam de radacinile noastre."

vrut sa fac un du~, Insa ~tiam ca nu am voie, febra ar fi crescut

De ce totu~i uraganul a tintit spre locurile In care Intalnirea

cu mileniul trei se sarbatorea In chipul eel mai fastuos, de ce
asupra Parisului? Apropo, ceasurile care cronometrau timpul

~i a~ fi devenit de netransportat.
Ajuns la Sankt-Peterburg m-am spalat sub du~ ~i temperatura mi s-a urcat mai sus de 40 de grade. A veam 0, stare
ciudata. Orice dorinta Imi provoca durere ~i greata. Era
aproape ora doua noaptea. Stateam Intins ~i nu puteam sa fac

nimic: nici sa gandesc, nici sa doresc, nici sa stau culcat, nici

sa dorm. Asta se cheama ca am fost la Paris, mi-am zis.
Din aceasta stare m-a scos taraitul telefonului. Ma suna un
barbat din Kiev. Nu Inteleg cum a reu~it sa faca rost de
numarul de acasa ~i din vreo pricina s,a hotarat sa ma sune In
mijlocul noptii.
20

ramas pan a la noul mileniu s-au stricat ~i cele mai performante

ceasuri

nu aratau

nimic. Nici acest fapt, pesemne,

nu era

Intamplator.
Am Incercat sa-mi fac diagnosticul nu numai mie, ci ~i unei
grope de oameni ~i, treptat, s-a configurat un model curios. In
planul subtil, omenirea

se integreaza acum, Intr-un tot unitar.

Procesul se desfa~oara de vreo 30 de ani. Va deveni real spre

anul 2002. In sensul ca, daca Inainte emotiile tuturor oamenilor erau haotice In relatia reciproca,

din anul 2002 se vor

21

,i

J
orienta pe 0 singura direc(ie. ~i daca aeeasta directie va fi
gre~ita, adiea va intra In eontradietie cu legile naturii poate sa
Ineeapa bloeajul, sub forma unei serii de cataclisme, epidemii.
conflicte ~.a.m.d. ~i, primul semnal de atentionare, prevenind
asupra posibilelor evenimente viitoare, se pare ca s-a produs la
Paris. Pentru mine, personal, a fost un semn ca tema dorintelor
este mult mai serioasa decat m-am a~teptat ~i ca solutionarea
acestei probleme Ii va ajuta pe muJti oamenL
Cum sa Invingi, deci, dependenta de dorinte? Sa nu dore~ti
nimic, sa renunti la dorinte? Ar fi ea In budism. Nu este 0
rezolvare. Apoi cantitatea dorintelor este uria~a. Care din ele
sunt importante, care seeundare? Trebuie sa Ie sintetizezi, sa
cobori la fundamentul lor ~i sa Incerci sa Invingi dependenta
de el. Mi-am framantat destul de multa vreme mintea, cum sa
stabilesc care dorinta este mai importanta. ~i treptat toate s-au
a~ezat la locurile lor. A reie~it ca toate dorintele noastre eonverg spre aparitia ~i continuarea vietii. lar aceasta este legata
de impulsurile sexuale. In atraetia sexual a se aseunde dorinta
de a continua viata, adica, de a avea copii, de a fi In contact eu
omul iubit, de a forma 0 familie ~i toate verigile ulterioare ale
dezvoltarii ~i consolidarii vietii. Inseamna ca dependenta de
dorinta sexuala na~te dependenta de orice dorinta, In general.
Unul din elementele prineipale ale fericirii sentimentale este
dorinta sexuala ce are drept scop ~i eontinuarea vietii. In planul subtil, hrana ~i sexul arata la fel. Inseamna ca, dependenta
de hrana genereaza ~i ea un lant succesiv de dependente ~i
probleme. Abilitatea de a se abtine In alimentatie ~i sex Ii
permite omului sa Indeparteze riidacinile agresivitatii. Reiese
ca toate dorintele noastre sunt sexuale, la baza lor. lar cea mai
22

importanta energie

se afla In impulsul sexual primar. ~i pentru

ea suntemaici, conform filozofiei indiene, lucrurile stau exact

a~a.
Reiese
instinctele

ca Freud a avut dreptate cand a legat totul de

sexuale. Astfel, preceptele biblice se clarifica.

Excesul sexual ~i alimentar genereaza dependenta subcon~tienta de fundamentele fericirii umane ~i dupa un timp se manifesta prin boli, homosexualitate,
sterilitate etc.

toxicomanie,

schizofrenie
'

Prea multa divna in indeletnicirea ell iubirea inseamna a

pune Indeletnicirea

mai presus de iubire. Cand dorintele noas-

tre devin scop ~i se a~eaza mai presus de iubire, In 'acel moment sadim germenii viitoarelor nenorociri, boli ~i necazuri. ~i
trebuie spus ea lumea oceidentala a reu~it de minune In aqiunea de venerare a sexului ~i alimentatiei, de~i In Biblie se
vorbe~te despre 0 limitare drastica atfit In privinta sexului cat
~i a hranei.
Continuand cercetarile, dupa cateva luni am facut 0 mica
descoperire. Am Inteles ca paeatul primordial, pacatul lui
Adam ~i Eva, este idolatrizarea dorintelor. De ce au Inceput sa
se ru~ineze? Pentru ca ~i-au perceput sexualitatea. De ce
toemai ~arpele a fost ispititorul? ~arpele a fost intotdeauna
pentru om un pericol nevazut. Biblia nu trebuie citita ad
litteram. Pi Ida lui Adam ~i Eva ne aminte~te in mod alegoric
despre faptul ca preamarirea dorintelor sexuale nu se vede ~i
~pare pe nesimtite, de aceea este cu atat mai periculoasa. ~i
tlecare dintre no; poarta in sine pacatul originar - tentatia de a
pune dorinta ~i viata mai presus de iubirea fata de Du~nezeu.
Multa vreme nu am inteles esenta pasajului din Biblie in care

23

II

j
v

Dumnezeu spune di se vor na~te copiii in dureri. Reiese di in

momentul

na~terii copilului,

Cuno~tinta

mea, - paves tea el, - a inceput a idila. A cre-

are loc 0 concentrare

zut ca este dragoste dar in realitate s-a dovedit

a fi a pasiune.

foarte intensa asupra vietii ~i perpetuarii

ei. lar dad femeia are

Probabil ca nu intamplator

Este posibil ca

0 puternica

intensificarea

ei sa se fi intalnit

dependente

dependenta
se transmite

imbolnaveasca

la femeie

de dorinte,
copilului

~i sa moara,

viata. De aceea bucuria

~i el poate ulterior

adica

na~terii

acestei

sa-~i piarda

trebuie

dorintele

~i

sa fie intunecata

de

durere. Aceasta salveaza sanatatea ~i viata copilului,

daca mama are 0 atitudine

corecta

sa se

mai ales

dorintelor

el era un toxicoman.

in planul

subtil

mai demult

la ea, sa i se fi transmis

toxicoman.

~i divinizarea

lui, transformandu-I

Oar nu asta este problema.

in

Dupa un timp lui i s-a

descoperit a hepatita C, care se transmite pe cale sexuala. Ea a

venit

la mine,

spunea tanarul,

~i m-a intrebat

"Ce sa fac?"
dumneavoastra,

fata de purificarea

prin

Pentru ca v-a citit cartile ~i a fast la prelegerile

durere. Inainte, pentru mine a fast a enigma de ce copiii

nas-

i-am zis ca singura ei ~ansa este sa se roage ~i sa incerce sa se

cuti in apa sau sub anestezie, de~i reu~iti in aparenta, aveau

schimbe. A inceput

adesea deformate

manul

structurile

legate de viata ~i dorinte.

Acum

s-a trezit

sa se roage

~i, in ziua

urmatoare,

toxico-

la reanimare.

Ea, intr-o

agitatie

total a, a

totul mi-a devenit clar. Analgezice

poate sa ia un am sanatos,

alergat din nou la mine. $i eu, tinand minte lec(iile dumnea-

unui bolnav ii sunt contraindicate.

Am reevaluat

voastra,

barbat ~i femeie.

Pentru a na~te un copil

trebuie sa ne invingem
iubirea
dorintele

pacatul originar,

fata de Dumnezeu
~i stabilitatea

relatia dintre

sanatos, noi toti

adica sa intelegem

este mai importanta

familiei,

ca

decat viata,

mai ales pentru femeia care

i-am spus

ca nu exista

roage, dupa cum ati spus la prelegere.

sexual a este un mijloc

de a dobandi

ei, doar

posibilitatea

trebuie sa nasca. $i-n masura in care orice femeie poate pastra

Dumnezeu.

transferat de la reanimare,

~i

de intoarcere

Ca pentru ea, placerea

in sine insa~i divinul.

de a percepe

iubirea

Dupa trei zile, el ~i-a recapatat cuno~tinta

in salon. lar dupa

externat.

Inainte

dragostea fata de eel care a suparat-o, intelegand

disparuse

nu se ~tie unde. A trecut a luna ~i jumatate.

implicat,

ca prin el este ajutata sa invinga

perceapa iubirea pentru Dumnezeu

copiilor

pacatul originar

ca fiind fericirea

~i sa,

suprema,

ei Ii se va permite sa aiba sanatate ~i fericire.

Dictez aceste randuri, deja, la I iunie al anului 200 I. Prima

zi, a primei

veri, a celui de al treilea mileniu.

Afara

vremea

facut analizele.

de

asta

Medicul

i-au

a ridicat

facut

analizele.

din umeri:

fa(ii

de

~i I-au

Hepatita

lar ~i-a

"Nu ~tim de ce,

dar nu mai aveti hepatita C."

"Multe femei nu banuiesc, - ma gandeam eu, - consecintele propriei hiper-sexualitati ~i ale incapacitatii de a-~j infrana
dorintele."

este frumoasa ~i soarele straluce~te. Imi amintesc a convorbire

ticat

recenta cu umil din pacientii mei.

atunci

24

lar

a saptamana I-au

vietii, in masura in care este pregatiHi sa ierte ~i sa mentina

ca el nu este

~i sa se

relatia cu alt am ~i dragostea pentru el este, ~i-n cazul lui, ~i-n

cazul

dragostea fata de Dumnezeu in momentulinjosirii

dorintelor

cale

De indata

a pacienta

ce am ajuns la aceasta

care a supravietuit

tema, am diagnos-

printr-o

minune.

Pana

vazusem adesea triunghiuri amoroase ca modalitate de

25

f
-.I

purificare a sufletului, pentru ca este totu~i 0 purificare ~i 0

injosire a tuturor. In cazul de fa!a, femeia avea doar 0 atrac\ie
sexuala. Ea se tot gandea - sa"~i in~ele sotul sau nu? Dupa
diagnosticu! meu reie~ea ca acest adulter putea sa duca la

Daca iubirea se poate campara ell un diHiret, atunci dorinta

seaman a cu un cal. Calare!ul trebuie sa stea pe cal ~i sa"1
dirijeze. Daca insa calul incearcii sa"1 incalece pe calare! sau 0

se

ia la galop mu~ciind zabala, nimic bun nu va ie~i de aici.

In studiile mele am mers pe urmatorul drum. Ajung pe 0
treapta, apoi incep problemele. Trebuie sa prelucrez toate situ"

scrie numai despre adulter. Se dovedea ca daca in subcon~ti"

entul femeii exista 0 dependen!a crescuta fa!a de dorin!ele
sexuale, placerea sexual a frecventa poate sa intensifice 0 astfe!

a!iile ~i sa inva! sa depa~esc dependen!a de aspectul respectiv.

Numai atunci am dreptul sa ma ridic la treapta urmatoare.
Mergiind tot mai de parte, apareau no; ~i noi niveluri de

de dependen!a de zeci de ori. ~i la copii, dorin!ele incep sa

consume activ iubirea. Dupa care, pentru salvarea sufletului se

dependen!a.

declan~eaza mecanismele de protectie. Pentru a salva conti"

nutul, incepe sa se dezintegreze forma. ~i atunci la copii se
Ilaruje sanatatea, viata personaIa, nici 0 dorinta nu se poate

m"am apropiat de fundamentul umanului, care in Biblie se

nume~te pacatul originar al lui Adam ~i Eva. Inseamna cii pot
sa sper la 0 finalizare clara a sistemului. Munca de pe par"

implini, slabesc func!ii!e sexuale, apar frigiditatea ~i impo"

tenIa, se poate ajunge la sterilitate. Pe cat energia dorin!elar ne
permite sa evoluam, pe atat dependen!a de ele incepe sa ne
ucida.
~i pe noi, ~i pe copii ii educam cel mai adesea impropriu:
fie aprobam toate dorin!ele, fie, dimpotriva, incercam sa
inhibiim orice dorin!a. a educa!ie carecta consta in a ajuta
copilul sa perceapa iubirea divina, din care se nasc toate
dorin!ele. Sa facilitam dezvoltarea dorin!elar, subliniind in
permanen!a rolu\ lor secundar ~i sa Ie ingradim periodic.
Adica, sexualitatea in sine nu este un pacal. Pacatul este fap,ta
savar~ita nu sub guvernarea iubirii divine, ci de dragul vreunei
valori umane. La atlarea divinului se ajunge nu prin nimicirea
sexualita!ii, ci prin utilizarea ei in scopul acumularii iubirii
divine ~i prin permanenta depa~ire a dependen!ei falii de ea.

cursul multor ani, dezvaluind in permanen!a noi ~i noi verigi, a

inceput calitativ, sa se configureze intr"o finalizare, ceea ce

moartea copiilor ei. Pentru mine, 0 astfel de cotitura era cu

totul nea~teptata.

26

In toate carti!e, revistele

~i anecdote!e

Acum, ocupiindu"ma serios de tema dorin!elor ca

fiind una din bazele fericirii umane, am vazut cu bucurie ca

inseamna ca se poate pa~i spre niveluri de mai mare amploare,

mai interesallte, mai noi.

;i

I,

CONSULTATIA

_J

Oricat ar fi de armonios omul, 0 conceptie gre~ita, mai devreme sau mai tarziu, 11va ucide pe el sau pe copiii lui. lata de
ce este atat de important, in vremurile actuale sa dezvol(i 0
gandire strategicii, indusa omului de religiile universale. 0

atitudine corecta fata de lume se elaboreaza cu destule chinuri,

mai ales cand emotiile noastre ne trag inspre alta parte. ~i iata
ca acum, in fata mea sta un pacient ce pare sa aiba 0 problema
derizorie. I-a propus prietenei sale 0 calatorie in strainiitate. Au
inceput sa discute detaliile acestei calatorii. Dupa catva timp,
el s-a imbolnavit

lncepeam

diagnosticarea

initiala.

Trebuie

sa vezi boala

inainte de a-~i crea inertia, sa 0 descoperi chiar cand se

formeaza. Examinarea cu ultrasunete, tomografia computerizata relevau doar manifestarile organice. Era un nivel prea
rudimentar. Diagnoza chinezeasca - evaluarea dupa Foli,
permitea stabilirea dezechilibrului

funqional.

Pentru mine insa

~i acesta era un nivel superficial, destul de tardiv. Intrarea in

structurile kannice permitea detectarea viitoarei boli cu mul(i
ani inainte. Analiza campului conferea posibilitatea unui
pronostic al afeqiunii ulterioare, punea in evidenta insa~i
probabilitatea apari(iei ei. Vazand cat de indisolubillegate
sunt
structurile karmice de soarta omului, caracterul ~i viziunea lui
asupra lumii. am in(eles ca se poate face 0 prognoza exacta,
plecand de la comportamentul,
atitudinea fa(a de lume ~i
caracterul

omului.

Pe masura ce evoluam,

importanta

unei

conceptii corecte despre viata cre~te. Intrucat la mine, viteza

tuturor proceselor este mare, intervalul dintre atitudin,ea
incorecta asupra lumii ~i efectul ei se reduce la minimum.

2X

de rinichi.

- Fiindcii am citit cartile dumneavoastra

~i am fost la
consultatie, am in(eles ca exista 0 legatura intre aceste doua
lucruri ~i nu pot sa scap de senzatia de pericol.
- Ma voi uita ~i va voi spune in ordine totul. i-am propus
eu. Prietena dumneavoastra are 0 foarte mare dependen(a de
nivelul senzual. Va aminti(i?
-

Da, mi-a(i vorbit data trecuta despre asta.

Dependen(a de dorin(e provoaca gelozie.

astfel de dependen(e

este invaluita

de existen(ele

Cauza unei
anterioare.

Nu 0 cunoa~te(i de 0 singura via(a, iar in trecut, satisfacerea

dorin(elor a fost pentru dumneavoastra un scop, nu un mijloc.
Sexul este una din modalita(ile de a resimti sentimentul iubirii.
EI este un mijloc, in timp ce pentru dumneavoastra a fost
intotdeauna un (el, ca ~i pentru partenera dumneavoastra, 0
sursa de voluptate. De aceea, la nivel subcon~tient, satisfaqia
sexuala este pentru amando; un scop, nu un mijloc. Via(a
insa~i ~i continuarea ei constituie un (el ~i nu un mijloc. De
aceea destabilizarea
vietii, periclitarea dorintelor nasc in
dumneavoastra agresivitate. adica amandoi sunte(i in interior

29

..-

~
I.

J
gelo~i. Dadi Ii yeti oferi partenerei dumneavoastra

foarte

mereu oumai emotii pozitive, gelozia, pretentiile ~i agresivitatea ei subcon~tienta vor cre~te. Ce s-a Intiimplat In cazul de
fa!ii" ineepeti sa vorbiti des pre interesanta calatorie,
deveni a sursa de placeri. Ea este simbolul eonsolidarii

ce va
vietii,

al perpetllarii ei. jnseamna ca pe mai departe trebuie sa aiba

loe a eompleta sall partiala pierdere a dorintelor ~i vietii.
Cum apare aceasta10 viata obi~nuita: sau calatoria nu are

lac, sau In timpul ealatoriei va Imbolnaviti ~i aveti neplaceri,

sau va eertati eu partenera Inainte ori In timpul dilatoriei, ori
va Imbolnaviti

dupa ealatorie ~i Ineep necazurile.

Sa vedem

cum ar putea sa arate aceste lucruri.

Pana la discutia noastra, coneentrarea partenerei dumneavoastra asupra vietii ~i perpetuarii ei se afla la un nivel critic,

des iubirii, Injosindu-i fllnctiile fundamentale,

face mai adaptata vietii.
Tanarul cade pe ganduri.
-

poate

In felul acesta a

Bine, daca In cazul unei diHitorii reu~ite eu voi mun,

este mai bine sa ne despartim?

Nu va pot bucura. Daca a parasiti, tot yeti mllri.
Rezulta ca nu am ~anse de supravie\liire ?

intr-o situatie obi~nuita, nu: sau a boala grea, sau

moartea. Nu de mult am stat de vorba cu a cuno~tinta. Se
Indragostise ~i Incepusera necazurile cu omu! iubit. S-a hotarilt
sa se desparta ~i el era cat pe ce sa moara. A Inceput sa-I
viziteze, a reluat contactul, el a umilea, Tacandu-i viata imposibila. "Mar cu d, mar fara el - Imi spunea ea. - Ce sa fac ?"
jntr-un astfel de caz ie~irea este un singura - sa te adresezi In

In timpul diseutiei, de trei ori mai mare decat cea normala.

Daea excursia ar fi avut lac, de cincisprezece ori mai mare
decat nivelul letal. Dumneavoastra
puteti suporta numai a

mod autentic lui Dumnezeu ~i sa Incepi sa te schimbi.

Tanarul ma prive~te Intrebiitor.

cre~tere de patru ori. jnseamna ca dupa un asemenea sejur, mai

degraba, ati fi murit.

- jntai: orice caliitorie trebuie sa fie pentru dumneavoastra

nu un scop, ci ocazia deta~arii de probleme ~i a lucrului Cli eul

De ce eu ~i nu prietena mea?
Dumneavoastra sunteti cel care Ii oferiti tentatia. ~i apoi

femeia,

pentru

a na~te, trebuie

sa se concentreze

asupra

perpetuarii vietii ~i de aceea la ea, biologic, sistemele de

aparare ce Injosesc viata lucreaza mai activo Ciclul lunar al
femeii reprezinta a periodica distrugere a vietii ~i perpetuarii
ei, a inhibare a dorintelor. imbatranirea, mai vizibila ~i mai
activa decat In cazul barbatilor, este ~i ea a inhibarea a
dorintelor. A vand a struetura mai fragila, femeia este mai des
sllpusa umilintelor. Natura Ii impune femeii sa se adreseze mai

30

Spuneti-mi,

Inca odata, ce trebuie sa fac"

pr"priu. ~i partenera dumneavoastra trebuie sa ~tie acest lucru.

Atunci calatoria va fi scutita de pericole. Mai departe trebuie
sa va repetati mai des ca pentru dumneavoastra sexul este doar
a posibilitate, un mijloc de acumulare a iubirii fata de
Dumnezeu. ~i daca nu traiti sentimentul iubirii va este categoric interzis sa faceti sex. Va sunt absolut necesare a
abstinenta

periodica,

postul ~i privarea

temporara

de hrana.

Justificati-va Imbiitranirea ~i moartea ~i concentrati-va In acel

moment asupra iubirii. Trebuie sa discreditati valoarea ~i
perpetuarea vietii prin compararea cu iubirea divina. Periodic,

31

......

\
trecerea la un alt mod de viata (spartan), deta~area de dorinte
trebuie'sa devina pentru dumneavoastra 0 nonna.
- Atunci cum stau lucrurile cu conceptia
despre IliIne, unde succesul este (elul principal?

occidentala

- De in data ce 0 astfel de atitudine fata de lume intra in

subcon~tient, orice societate se imbolnave~te ~i moare. Luati
ca exemplu socialismul. Telul principal
- un viitor al bunastarii, concentrarea asupra vietii ~i continuarii ei. Rezuhatul,
moartea a milioane de oameni, distrugerea vietii -5i a dezideratelor. Societatea care-~i proclama ca obiectiv principal
fericirea omeneasca este condamnata la 0 rapida sau lenta
degenerare. Legile Universului ac(ioneaza identic ~i la parametrii omenirii, ~i la cei ai individului uman. Cum lucreaza, de
pilda, un hot experimentat? Va promite pentru maine mari
avantaje, va declan~eaza concentrarea
dorintelor,

fortificarea

pe bunastare, implinirea

vietii ~i in masura in care toate acestea

devin pentru dumneavoastra un tel, trebuie sa Ie pierdeti. ~i

atunci, ho\U1escrocandu-va face un lucru bun fara sa contravina in acest caz legilor Universului. De aceea repetati-va mai
des, ca arice planuri pentro viitor, arice fericire omeneasdi vor
fi pentru dumneavoastra, intotdeauna, modalitati de aflare a
Divinului.
Pacientul pleaca, iar eu ma cufund in ganduri. Interesant,
rinichii au fost intotdeauna subiectul orgoliului, vointei, abilitatilor de a conduce. Cand am ajuns la diagnosticarea timpului
amorf, concentrarea asupra vietii ~i dorintelor s-a dovedit a fi
legata dintr-un motiv oarecare cu rinichii, am vazut aceasta la
mine ~i acum vad la pacient acela~i lucru. inainte, tema geloziei ~i a orgoliului nu se combinau deloc. inainte era simplu:

~
~'

rinichi - trufie, pancreas - gelozie, ficat - ~i una, ~i aha. in

timpul amorf, gelozia ~i orgoliulincep sa func(ioneze ca un tot
unitar, de~i departajarea persista.
imi amintesc modelul lumii in filozofia chineza. Principiul
primordial, masculin ~i feminin - yin ~i yang. Pentl1J a percepe
unitatea acestor
timpului.

contrarii

trebuie

sa ie~i in afara limitelor

Deocamdata pentru aceasta trebuie sa resimt propriul eu

divin ca fiind mai real decat eel omenesc, trebuie franat
periodic umanul ca sa devina intennitent iar apoi, pentru un
timp, sa incremeneasca.
Daca in acel moment nu-mi percep
eul divin, 0 asemenea oprire duce, firesc, la moarte. Trebuie
prelucrate foarte meticulos detaliile unei astfel de treceri. Viata
~i perpetuarea ei sunt legate indisolubil. femeia apare pentru
barbat ca un simbol al continuarii vietii, de aceea pretentiile
neanulate, gelozia, supararile ne ata~eaza de viata ~i nu ne
permit sa invingem dependenta de ea. Nu puteam sa inteleg
inainte, cum se na~te gelozia,
intampla urmatorul
partea barbatului
putin 0 intereseaza

care este primul impuls. Se

lucru: sa spunem ca femeii ii trebuie din

0 portie de iubire ~i, dacii nu 0 prime~te,
ce face el. Oar dacii el nu-i da suficienta

tandrete, atentie ~i dragoste, apare gelozia ca 0 dorinta de a se

salva pe sine ~i urma~ii sai. Dacii pentru barbat sexu! este 0
posibilitate

de a resimti iubirea, el nu se va orienta spre aha

femeie daca ea va duce la restrangerea iubirii din sufletul lui,

iar daca se ive~te alta femeie, iubirea din sufletul lui va fi ~i
mai multa, pentru ca iubirea este un tel ~i nimeni nu va suferi.
Dadi insa pentro el frumusetea femeii este sursa iubirij, sursa

voluptatii ~i satisfac(iei, atunci, facand cuno~tinta cu 0 femeie

32
33

,i

.....

f
~

atragatoare,va uita de prima -?iiubirea lui se va evapora. Prin

urmare, dadi sentimentul de iubire al barbatului va depinde de
frumuse\ea, tinere\ea, sexualitatea femeii, so\ia va fi mereu
geloasa, indiferent daca el 0 va In~ela sau nu. Inseamna ea
atitudinea

noastra

incoreeta

fa\a de bazele

fericirii

ZIUA

DE

CONSULTATIE

umane

starne~te agresivitatea nu numai In sufletele noastre, ci ~i In

sufletele altor oameni ~i ne sorte~te necazurilor.
In ultima vreme se constata tot mai des urmiitoarele.
Inainte, omul gelos se direC\iona spre cariera, afaceri ~i cu asta
se eehilibra. ~i invers, tehnicianul, omul de eondueere se
orientau spre familie, spre arta ~i se salvau ~i ei. Cand sunt
Implinite ambele variante se poate depa~i atat gelozia cat ~i
orgoliul. Dadi In acest moment nu te raportezi la eul tau dlvm,
tot umanul pur ~i simplu se naruie. Acela~i lucru se Intampla
cu omenirea. Democra\ia occidentala este calea dorin\elor geloziei. Despotismul oriental este calea voin\ei, a condueerii,
a trufiei. Omenirea se apropie de acel moment In eare varianta
inteural
occidentala
sau integral oriental a amenin\a cu
b

falimentul ~i moartea, iar alipirea lor mecanidi este imposibila.

"Oamenii vor fi ea Ingerii", spunea Iisus Hristos. Probabil di
aeestor oameni Ie va fi permis sa rezolve problema supravie\Uirii ~ievolu\iei ulterioare a omenirii.

In prezent ma gasesc In camera ~i a~tept sa intre primul

pacient. Iar voi Incerca sa-I primese In noul registru ~i, iara~i,
este pu\in probabil sa-mi reu~easca. Oar ~tiu Incotro merg ~i de
aceea Imi voi atinge scopul. In timpul consulta\iei nu am voie
sa ma percep ca om, altfel toate problemele se vor transfera de
]a pacient la mine. Cea mai midi iritare, teama, remu~care .<;;i-n
mine s-au Inseminat viitoarele boli. Daca a~ fi ~tiut acest lueru
mai devreme n-a~ fi avut atatea probleme, dar acum, sistarea
eonsulta\iilor va fi de prea pu\in folos. Am primit orice paeient
~i aproape fiecare al doilea era bolnav de cancer, a~a ca la
mine In planul subtil s-au adunat multe probleme, de aceea
trchuiesa continuu sa merg mai departe in cercetarile mete.

Consulta\ia Imi da posibilitatea de a-i pune pe oameni ~i pe

mine illsumi, in relatie eu Divinu!. Incerc inca 0 data sa-mi
vizualizez starca in care eul meu uman va deveni transparent ~i
aproape

ca va disparea.

ea pe un sentiment
Ilu-ti imaginezi,

Oare chiar I\i po\i imagina

ilimitat-infinit,

de iubire"

propriul

l\i imaginezi

eu
sau

dar spre asta trebuie sa mergi. Ma straduiesc

35

~'
~

deja de 0 jumatate de an sa ma rup Ineet de ata~arile inutile, de

il1cerdirile de a ma ocupa de afaceri, de momentele orgalllzatorice, ele imi store taate puterile ~i imi impiedidi transformarile profunde.

Imi amintesc cum a venit la mine in urma ell ditiva ani 0

terapeuta.
-

Eu vindee eu ajutorul plantelor, rugaciunilor, cuvintelor,

- povestea ea. La mine, lotr-o sapHimanase resorbeautumori
grave. Primeam pacientii lntr-o dimaruta, n-avearnun.moment

de racraz.
Au Inceput sa-mi spuna ca trebuie sa-mt dezvolt
0
. .
harul. Am plecat la Moscova, am urmat cursurile acade'TIle.,
am primit 0 diploma internationala

de terapeut. Oameni intlu-

enli m-au ajutat sa-mi deschid un cabinet propriu. Acum am

I-am explicat aceste lucruri, femeii. in urma ell cativa ani ~i

In-am uitat de curand la mine, din afara, ~i am vazut acelea~i
probleme,

dar asta-i

doar

0 parte

din obiectivele

pe care

va

trebui sa Ie rezolv. Una din cele mai grele sarcini este de a

comprima toata informatia In fraze simple. in plus, de a
pregati paeientul pentru Intelegerea acestor fraze. Toate

acestea imi amintesc de escaladarea unui varf de munte in

cursul direia se ivesc sute de mii de situatii diferite. Fiecare se
desfa~oara pe un teritoriu determinat ~i are semnificatia ei.
Cand urci spre inima muntelui ~i te uiti In .ios, totul se
panorameaza ~i vezi sute de situatii. in apropierea varfului,
zeci, iar cand stai pe culme, ceea ce se Intampla In vale se
percepe ca 0 singura

situatie. Exista probleme

pe care este

reputalie, diploma, cabinet ~i simt ca sunt mai buna ca

imposibil sa Ie rezolvi cand te atli la poalele muntelui. Sunt ~i

Inainte dar mi-au disparut toti pacientii. Ma Intalnesc cu 0

cuno~t;nta ~i 0 Intreb: de ce nu vii pe ]a mine? [mi explica, nu

dintre acelea, de nerezolvat la mijlocul ascensiunii sau chiar pe

culme. Cum sa-I ajuti pe omul ce se atla jos sa traiasca

a putut gasi cabinetul

senzatia de pe culme? in principiu, rezolvarea este simpla.

Universul este bolografic nu numai In spatiu dar ~i In timp, iar
aceasta Insu~ire se caracterizeaza prin aceea ca fiind In

tot:

meu, dupa care mi-a pierdut telefonul.

Se Intampla ceva cu oamenii ~i eu nu Inleleg ceo

.
Totul se petrece cu dumneavoastra, nu cu ei - Ii expltc
eu. - [nainte vindecati prin iubire iar acum prin reputatie,
diploma, simtul datoriei etc. Energi~ exterioara a ramas, cea
interioara Insa a Inceput sa dispara. In momentul

consultat.e.

trebuie sa uitati de diplomele, cabinetele, profesionalismul

dumneavoastra ~i chiar de dorinta de a va ajuta pacientul.
Celebritatea, reu~ita 11 devora pe terapeut destul de repede
dad nu reu~e~te sa se trezeasca la vreme. Numai ~arlatanii se
simt excelent In aceste conditii. Pentru ei banii ~i cuvintele nu
sunt periculoase. [n schimb profesioni~tii
l~i pierd apropiatii.

36

se Imbolnavesc,

mor,

expansiune, dilatiindu-se, Universul devine simultan un punct.

Pieeare dintre noi cunoa~te tot trecutul ~i viitorul Universului.
Piccare dintre noi trebuie sa urce pe varful muntelui. dar 0
parte din el se atla mereu pe culmea muntelui.
Religia este informatia aceluia care sta pe culme. ~tiinta
este informatia acelora care se agita la poalele muntelui. Acum
vine vremea urcu~ului pe munte. Pentru aceasta, privirea
trebuie

sa fie Indreptata nu In jos, ci In sus. in studiile mele,

am strabatut muntele ~i m-am apropiat de varf. Eu ~tiu ce

simte omul aflat pe culme. 0 parte din munte I-am urcat In

37

1
\

~
-

mod real ~i vad accasta dupa modificarile mele. Mi-a ramas

uoar sa mft schimb. in mod autentic, eu insumi. Dadi inainte
avea111 crize acute cfllld aparea Jipsa dorintei de a tfai, ell
timpul ele au fost ,nlocuite de rcmu~cari. dcprimarc ~i apatie.
Apoi In locul lor au venit, pur ~i simplu, inacceptarea

starii de

lucruri~i neincredereain sine. Acum este in curs de depa~ire ~i

aceasta treapta, iar arice nepla.cerea devenit pentru mine, IlU 0
ruinare a trecutului, ci constituireanoului viitor.
in ultima vreme observ ell mirare ~i pHicere di in schimbul
deprimarii vin bucuria ~i optimismul. Dar aceasta bucurie nu
mai este cea dinainte. Oeprimarea

estc emotia pierderii, bucu-

ria - emotia dobandirii. Candsentimentuliubirii se mentine in

suflet, mai mult sau mai putin stabi I, apare emotia ce se

Inceteaza sa mai aspire catre iubire ~i treptat se rostogole~te

Inapoi spre boli, necazuri ~i probleme. :;>iIn masura In care
omul este gata sa se dezica de iubire In timpul satisfactiei

omene~ti. in aceea:;;i masura eJ nu mai are voie sa resimta

placerea omeneasca. Un asemenea om este eondamnat la
nefericire, boala ~i frfmarea evolutiei. Fara religiile universale
ar fi cu neputinta sa atingem nivelul actual de dezvaltare.
Sa ne Intoarcem la inertia iubirii. in ultimul timp, dupa ce
am fonnulat tema fericirii sentimentale, oamenii care au citit
cartea ~i au vazut caseta vin purificati. Mai degraba, nivelullor
este curat. Straturile profunde legate de copii, nepoti, la
fiecare, apar, practic, neatinse. Numai la consulta1ia personala,
cand trebuia sa vizualizez ce se opune concret restabilirii ordi-

~i bucurie. Este ceea ce In

Orient se nume~te samadhi. iar in Occident, catharsis sau
iluminare. La Inccput Oumnezeu te purifica prin nefericiri ~i
pierderi. Dadi amul pastreaza iubirea in momentul naruirii a

nii la copii - se produceau modificari. Observatiile mele nu

permiteau purificarea urma~ilor. Era 0 enigma. Structurile profunde nu se lasau modificate. Le explicam pacientilar: daca ati
]uat-o in directia buna. mai devreme sau mai tarziu, va veti

ceca ce-i este drag. in schimbul primei situatii vine una :;;iIllai

ajuta copiii ~i nepotii. Oar la niveluri atat de profunde strabate

grea. Trebuie sa inveti sa-ti pastrezi iubirea :;;iatunci cand ti se

doar acea informatie care se dovede~te a fi foarte importanta ~i

se consolideaza prin orientari insutite spre aeea directie. Pentro

deosebe~te

da.

Iltl

dind

calitativ

de tristete

ti se ia. fericirea

vine de orice fel ~i aridta

ollleneasca.

Mai

eu seallla

dind

vrei. Multi, trecand cu bine de foe ~i

apa. se frang

u~or pe tuburile de arama. Proba fericirii

omene:;;tise poate treee atunci dind iubirea ~i-a creat inertia.
iar pentru aceasta trebuie lucrat mult ~i timp ,ndelungat

asupra

ca emotia dumneavoastra

sa ajunga pan a la copii ~i nepoti, ea

trebuie sa-~i creeze 0 considerabila inertie. Emotiile de-o clipa

nu tree la asemenea niveluri. Mi-a venit cumva in minte un
gand simplu. Oaca te vei ajuta sa-ti amplifici inertia iubirii,

eului propriu. Cum se Intampla In viata obi~nuita'? Omul are

neplaceri. boli, probleme. el Incepe sa crcada In Oumnezeu ~i

sufletul urma~ilor se va putea purifica mult mai repede. Acum

Ie spun pacientilor: daca doriti sa va ajutati copiii ~i nepotii

sa se roage. ~i treptat totul se schimba,

trebuie sa eliminati

dorintele Incep sa se Implineasca,

este bine,

3X

de ce sa te Illai rogi?"

viata lui Intlore~te,

bolile trec. "Oar dad

-

totul

ineepe sa-~i spun a omul ~i

tat ce ar putea Ingradi iubirea. Cand va

adresati lui Oumnezeu, cereti ca niciodata copiii dumneaVoastra sa nu se deziea de iubire. sa nu oprime, sa nu

39

discrediteze

acest sentiment. Cereti ca ei sa paata pastra

sentimentul de iubire fata de Dumnezeu cand se naruie viata

lor, dorintele lor, soarta lor. Rugati-va sa poata, mereu ~i In
loale, sa vada vointa divina, sa ~tie sa-i ierte pe altii ~i pe ei
in~i.~i.Pelltru a va ajuta urma~ii trebuie sa eliminati minimum
.
5 fine de agresiune fata de iubire:
1. ele mai ne1nsemnate pretentii fata de parinti,_'nca din
ane.
2, e sute de ori sa treceti prin toale momentele de supa.
rare pe oamenii iubiti ~i apropiati, sa-i iertaliLfI1~l_ales
In

perioada

maturizarii

sexuale,

a primei

iubiri,

a formarii

---------.--

.' i ~i a venirii pe lume a copiilor.

3. emul!umirea de sine, deprimarea, lipsa dorintei de a

f'

---

tr i. La femei un astfel de program lovqte 111prin1Ul rand

copiii ~i nepotii. Sa te ierti pe tine este adesea
mai greu decat
.
a-' ierta pe altii.
I.ITo;;te re retele
( ~~rice

~di.

comprima intr-un punet ~i Iloi traim sentimentulunitatii cu tot

ceea ce exista. Ce ne impiedidi sa traim sentimentul unitatii?
Momentele In care ne repudiem iubirea fata de alti oameni ~i
fa!ii de noi. Cand ne temem de viilor Inseamna ca nu vrem sa-I
I'rimim. Incercam sa rupem prezentul de viitorul care ne
Inspaimanta, sa ne rupem de trecutul de care suntem nemultumiti, sa ne rupem
este renegarea lui
accepta trecutul ~i
decurge din iubirea

de omul care ne-a suparat - aceasta rupere

Dumnezeu, de aceea capacitatea de a
viitorul, Intelegand ca tot ce se Intampla
lui Dumnezeu ~i se Intoarce In ea, este

~tiinta de a percepe tot mai real In noi In~ine, divinul.

lubirea vine mereu in noi, trebuie sa invatam sa 11-0

respingem,

sa nu ne lemem. ,,lnteresant

- ma gandeam eu, -

citind superficial cartile me Ie, poate sa apara senzatia ca ma

repel." Aud adesea comentarij ca prima carte este interesanta,
dar urmatoarele

nu prezinta un interes deosebit. Insa ~i spirala

daca este vazuta de sus arata ca un cerc inchis. Diagno~ticul

rivind treculul.

temeri ~i nelini~ti In privinta viitorului.

din aceste cinci puncte v-a ra~as vreunul,yeti luera,

dar nu yeti avea, practic, nici un rezultat. Pentru a ierta

omenescul trebuie sa resimtiti in dumneavoastra divinul ~i sa

porniti de la el; pentru a simti In dumneavoastra divinul

trebuie sa Invatati sa nu respingeti iubirea, sa n-o reprimati ~i,
in fiecare situatie, sa va preocupe In primul rand pastrarea
iubirii, abia pe urma tot restul. Va adresati lui Dumnezeu ~i II
rugati sa mentina iubirea orice s-ar intampla, cereti iertare
pentru ca ati respins iubirea, v-ati suparat, ati condamnat,

.J

v-at;

lasat prada dezniidejdii, temerilor ~i compatimirii.

Cand ne apropiem de Dumnezeu, timpul ~i spatiul

se

dupa a ~asea carte se prezenta Intr-un mod curios. Vine omul campul general arata deja destul de bine, dependenta de
nivelul material este aproape nula, nivelul spiritual a fost ~i el
hiruit, dar cu nivelul senzitiv falimentul este total. ~i parca
vorbele sunt acelea~i ~i situatia este similara, dar pentru a
invinge dependenta de nivelul sentimentelor trebuie sa faci
inca un pas spre Dumnezeu ~i sa incepi transformarea nu
Ilumai la nivelul superficial, ci ~i profund. Fiecare noua carte a
mea apare ca 0 posibilitate

de a depa~i Inca un strat ce ne

hareaza drumul caIre Divin. lar particularitatea timpului actual

cste aceea ca fiecare om de pe pamant trebuie sa parcurga un
drum analog caIre eul sau divino Pe drumul acesta poti sa ajuti

41
40

un alt om, dar In

esen!a fiecare trebuie sa-I strabata inde-

~~~.
;;i acum, va intra primul

.
pacien!. Voi spune cateva fraze ~l

ele trebuie sa-I ajute pe om sa se schimbe integral. lnforma!ia

citirea celor ~ase
mea actioneaza ca 0 cheie. U~a ~i lacatul -

carti ~i vizionarea
inutil

videocasetelor.

sa ;asuce~ti

Dadi nu exisHi u~a este

cheia. Nu pot sa dublez

informa!ia

deja

cxpusa Illainte: duca pacientul pune intrebari ce dovedesc di

Omul

nu este pregatit eu Ii propun sa piece de la consulta!ie.

cite~te car!ile,

urmare~te

videocasetele,

dupa care Incepe sa

lucreze asupra sa ~i se schimba. lar dnd

dar nu se Intampla
Eu trebuie

saltul, atunci trebuie sa vina la consulta!ie.

sa In!eleg

funetioneaza.

a facut tot ce a putut

ce s-a Intamplat,

de ee sistemul

Acest lueru ma ajuta sa evoluez mai departe ~i sa

vad imaginea

lumii

la dimensiuni

mai mari. Pentru a vedea

lumea altfel, trebuie sa-Ii creezi propriile

receptace
Pentru

a ei ce ies In afara

aeeasta trebuie

singuratate

deplina.

limitelor

gandirii

stereotipe.

sa fii

Inauntrul

tau Intr-o

eon~tiin!ei

eolective.

sa Inve!i
rela!ionarea

prin urmarc ~i evolu!ia,

~i sehimbul

eon~tiin!ei
obi~nuite,

eordonului
eu suferin!a,

celorlal!i,

eolective

nu-i permit

Inabu~a noul

ombilical

pe om Inainte,

sim!

stereo-

sa iasa din reprezen-

care se na~te. Ruperea

ce ne leaga de con~tiin!a

eolectiva se face

dar fara aceasta nu se poate merge Inainte. Cand

atingeam 0 nOlla treapta, illcercam sa-i trag pe toti

42

In om

eu atat este

lui. Oar exista aiei ~i un minus. Cand iubi-

rea ~i setea de cunoa~tere II Imping

tarile

de informa!ii,

~i eu cat este mai dezvoltata

catre unitate, catre ajutorarea

mai bogat sutletul

tipurile

modele, noi forme de

Omul este produsul

Fara el ar fi imposibile
aspira!ia

nu

111ftenervam

Pe urma am inteles: fiecare

rcfuza.

Dorinta en omul sa te

in stratul Sail de con~tiinta.

am traic~te
In!eleaga

dadi cilleva

integral

cu totul identic

este dorinta

subcon~tienta

lie, ceca ee na~te agresivitale.

noi suntem unifieali,

dar In planul

exterior

de a-I face sa fie

in planul subtil
unitatea se poate

realiza numai In stratul de grani!a, pe care II numim con~tiin!a

coJectiva.

Pentru ca ol11ul sa te inteleaga,

densitatea

informa!iei

este Ilecesar sa cre~ti

~i sa Inve(i sa traduei In fraze simple 0

receptare prin senti mente a lumii, proprie tie.

in general

un asemenea

poetul, ~i pictoru\,

~i muzicianul

simtire, personal~.
exista
sprijini

nici

proees

se 'nume~te

poezie.

;;i

trebuie sa of ere altora 0 noua

Daca aceasUi nOlla simtire nu existii, nu

arta. Intfti trebuie sa resimti iubirea, apoi sa te

pc ea, sa traie~ti prin ea, pc urma sa Ie rupi de toate

cai'e stau in calea iubirii. inclusiv de ceea ce i'nainte era vital

fara de care nu puteai Irai. in acel moment

se poale ~i mur;

dad% iubirea este pU1ina.De aceea creatorii au i'ntotdeauna0

disponibililate

mai mare dedt a altora de a-~i risca via!a. Oaca

nu esle deslula

iubire

se moare,

dar daca ai reu~it sa 0

acumulezi, apare 0 viziune proprie asupra lumii ~i sentimentele devin mult mai profunde ~i expresive.
~i a~a, noua viziune
i'ntorci inapoi in con~tiinta

s-a constituit,

acum trebuie sa te

colectiva ~i sa creezi forme care

sa-1i permita sa transmi1i noua viziune a lumii. In ultimul timp

~1U-mi ajunge singuratatea.Nu am energie pentru noi modele.
[ncep sa depind tot mai mult de obi~nuitele
iluzii, numite
fericirea omeneasca. Dar sa lasam, despre astea mai tarziu, sa
continuam consultatia.

spre ea ~I
43

J
Starea profunda

in camera intra 0 femeie eu fiiea ei.

Imbolnavit, iar senza!ia este ca mai multe boli au navalit peste

se aprinde nu iubirea, ci ura fa!a de barba!i ~i acest program

incepe sa-I omoare pe tata. [n masura 'in care dumneavoastra

el laolalla, Au Inceput problemele cu pancreasul, glicemia

(nivelul zaharului In sange) a sarit pana aproape de 18. Am

In~iva ~i fiica va yeti pune In ordine, relraindu-va de zeci de

~i dupa acest tratament

ori viata, trecand corect prin toate situatiile, va yeti ajuta softll

totul, slava Domnului, a reintrat In normal. Dupa un limp

trombocitele din sange au scazut de la 200 la 30. Am Inceput
nivelullrombocitelor
a crescut la 160. Abia
iar sa-I tratam, ~i

sa devina sanatos. Acum starea lui nu este prea buna, campul

este deformat In mijlocul pieptului. Campul imunitar este activ
cam 10%, plus 0 deforma!ie a campului In zona sistemului
uro-genital. Imunitatea In planul fizic este acum de 70-80% ~i

~i-a revenit ca au aparut noi probleme. Atunci am Inleles ca

tratam 0 boala ~i apare alla. Am citit car\ile ~i am vazut
casetele. Starea solului s-a ameliorat un pic, dar modificari
radicale nu s-au produs.
- Nu sunl schimbari penlru ca fiica dumneavoastra

daca va cadea la 10% pentru coordonarea cu cea a campului,

poate duce la moarte sau boala incurabila. Merge!i sa va
reeduca!i sutletu I.
Mama ~i fiica pleaca. In schimbullor

poate

sa moara. Sa Incercam sa discutam fara diagnoza. ParlcLeasul

este organul legaturii cu ceilalli oameni, daca el Imbatrane te,
trombocitelor este aceea~i tema.
ema geloziei. Scaderea
a'
Concluzia. la sotu ilumneavoastra s-a produs 0 p'!tem1Ca

"ta d;ct;;"rinte

care 11face sa se supere pe cei apropiali,

sa fie gel~s, sa nu d~reasca sa traiasca etc. De unde pot sa vina

acestea? De la solie ~i copii. Dependenla fiicei dumneavoastra
de nivel~1 emoliilor sub aspectu\ dorinlelor este de 13 ori mai
mull decat limita critica. Ea trebuie sa nasca copii, sufletele lor
au ajuns pana aproape de ea. Trebuie sa se Indeparteze de
fundamentele fericirii omene~ti, pentru a Ie da iubire. Nu va
suporta Indepartarea

de viala ~i dorinle. Cu a\le cuvinte:

biirbatului ~i tatalui ~i

ace~tia Incep sa se Imbolnaveasca. In planul subtil fiica dumneavoastra este acumjignita, lradata, Injosita. Dar In sutletul ei

~titi, avem 0 problema. in ultima vreme sotul meu s-a

Inceput sa-I tratam prin acupunctura

a femeii se transmite

sa

salveze iubirea cand omul iubit a tradat-o, Injosit-o, In~elat-o,

nu poate nici macar 'indoza minima. Aici nu mai este yorba de
slerilitate, ci de sllpravietUirea fizidi a fiicei dllmneavoastra.

vine un tanar.

---, Am fost de curand la prelegerile dumneavoastra - Imi

spune el. Din cate am In!eles In urma car\ilor ~i videocasetelor,
la mine funqiona tema orgoliului, tendinla de a-i conduce pe
allii. ~i iata ca dupa prelegerea dumneavoastra a Inceput sa
ma doara inima ~i Inca In asemenea hal Incat era sa-mi pierd
cuno~tinla. M-am tarat pana la medic, am facut 0 electrocardiograma, totul - perfect, medicul mi-a spus ca am 0 inima
absolut sanatoasa. Ma rog, asta nu-mi ajuta, iau pastile, nu ma
ajuHi nici

astea.

- Ave!i 0 so!ie?- Intreb eu.

- Am, - Imi spune numele ei.
Ma uit la campul ei ~i pun urmatoarea Intrebare:
- Aveli copii?
45

44

~.

Da,

ca la consulta(ie

continua eL spunandu-Ie numele.

Fac 0 diagnoza ~i pun a treia Intrebare:
-

~i viitoarele

probleme

se farami(eazii ~i se

actualizeaza. Trebuie sa invatati,

cu adevarat, sa iertati femeile. Porni\i de la ideea: femeii i se poate ierta orice, intrucat
totul se petrece din voin\a lui Oumnezeu, nu existii pacate

- Aveti 0 amanta '!

-Nu.
~ In principiu, situ- In curand yeti avea, ~ ii raspund eu.
atia esle simpla. La sotie concentrarea interioara asupra victii

omene~ti
comporta

~i perpetuarii ei este mare. Ea se transmite copiilor ~i se

transmite ~i dumneavoastra. Cei mai buni lideri ~i carieri~ti

permanen\a

educat prin iubire, alint ~i limitare. Atunci se va

eomporta bine in arice situatie.

sunt cei interiori. Ei se cufunda In capacitatea de a conduce, in

munca, afaceri, politica ~i totul Ie reu~e~te pentm cii nu sunt

- Ce crede(i, imi va ajunge timpul sa ma schimb? - ma

intreabii tanarul.

ata~a(i. Nu sunt ata~a(i pentm ca problema principala nu este

orgoliul. ci gelozia. Oar la un moment dat, sufletul trebuie
purificat. $i omul care a trecut u~or prin proba loviturii date
orgoliului, brusc ~i imprevizibil.
intra intr-o noua illcercare la

- Nu va gandi(i la asta, daca ve\i avea sau nu timp. Pur ~i

simplu face(i totul ca sa va ajuta(i sufletul. Trebuie sa va
pune(i in ordine nu numai propria persoanii dar ~i urma~ii.

care nici nu se gandea inaillte. La dumneavoastra se apropie

vremea in care va trebui sa trece\i printr-o destabilizare a

agresivitatea fa(a de iubire, supiirarea pe parin(i, pe oamenii

indragi(i, pe dumneavoastra in~ivii, regretele legate de trecut,

vie\ii, dorin\elor

teama de viitor.

~i rela\iilor.

Oaca incercarea

va veni de la

Pentru

care sa nu poata fi iertate. Sufletul nostru se

ca un copil capricios ~i inciipapnat. EI trebuie in

aceasta

trebuie

in

primul

rand

sa va elimina\i

solie, nu ve(i rezista, de aceea va va fi data prin amanta. Oar

nici atunci nu ve(i rezista. Oupa un timp ve(i cunoa~te 0

EI pleaca sa lucreze cu sine insu~i. Incerc sa detectez 0

senza(ie neclara ce mi-a aparut de curand. Pe mine insumi mii

femeie ~i va ve\i indragosti de ea. Mai departe este simplu: sau

impiedica

va va supara ~i injosi in permanen\a

diagnostichez
fata de parinti

sau, fara sa va a~tepta(i,

va va ill~ela cu perfidie sau are un curtezan sau este casatorita,

iar daca nu este i~i schimba mereu admiratorii. Sunte(i pus
intr-o situatie pe care n-o puteti accepta. Deci, illeereati sa
renegati iubirea care va obliga sa supartati injosirea ~I s-a
accepta\i. Va strangula(i iubirea prin suparari, iar mai departe
trebuie distrus ceea ce amoara iubirea - suparariJe dumneavoastra impreuna eu inima ~i plamanii, ulterior, cancer pulmonar sau infarct. La prelegere, purificarea func(ioneaza

46

la fel

ceva sa ma schimb in profunzime.

la cei cinci parametri.
-

curat,

Qe oamt=>nii :lnroni:1ti

Trebuie sa ma

Prin urmare, preten\iile

toate supararile au disparut;

"j indr~8i~i

tot curat.

suo:1r:1rilt=>

Ma intrerupe

bataie in u~a. Intra 0 pacientii.

$ti\i, am sUnat acum acasii, fiul meu s-a intors de la
~coala, sta in pat, verde la fa\a. V omita, are diaree, temperatura

~i guturai. In(eleg bine, este legat de faptul ca am venit la

consulta(ie"

47

..-I

_J

Da este III curs de purificare,

ii SpUIl eu.

Pentru ca ea

sa dccurga Cli mai putilla suferillta eliminati-va agresivitatea

fata de iubire.
Femeia illchide lI.'jU,eu ma uit la foaia de h[lrtie din fata
mea: pr~tentii fata de sine, ncmul\Umirea de sine, lipsa dorintei
dc a trai. ~i la acest parametru este curat. ~Ie
legate de
t;';cut, teama de viitor - ~i aici conform normei.-Ciudat, SlIO<

Co

con~tienllli imi da mereu semnale di eu com it 0 crima

impotriva iubirii. imi trebuie inca un parametru nou. It1teresant, cum arata oare? incerc sa prind astfel de situatii in timp.
in cele din urma inteleg. Este renegarea iubirii pentru omul
care te-a suparat, adica nu este ura, gelozie ~i ciuda, este
durin!a de a distruge iubirea ca sursa a durerii, de a 0 repudia,
discredita. Am avut astfel de situatii in adolescenta. Prind una
din aceste situatii ~i ma uit c,u cat renegarea iubirii a depa~it
nivelul periculos. Ehei I De 23 de ori mai mult decat mortal.
Curios, de ce mai traiesc inca" Cu toate ca: in 1991 trebuia sa
mor, s-a depa~it nivelul periculos de renegare a iubirii ~i era

legat de evenimentele din 1980 - 1981. Dupa zece ani m-a

lovit ~i trebuia sa mor, dar mi-am gasit in Biblie iubirea, am
urmat-o ~i de atunci totu! s-a schimbat. A fost 0 amanare. Anul
200 I - anul urmatoarei lovi!uri. Trebuia sa mor ~i acum
Inteleg cu ce avea legatura. Am invatat sa nu resimt ura, sa nu

ma supar, dar pana acum nu sunt capabil, in mod autentic, sa

pastrez iubirea. Ma incurca mult tendinta de a gandi rau despre
oameni; poti sa te porti dur cu omul dar in el trebuie sa-I
iube~ti pe Dumnezeu, intotdeauna. Sunt impregnat de judecarea oamenilor ~i subcon~tientul meu abia a~teapta un pretext
pentru asta. Cateodata trebuie sa te compor!i agresiv in relatia
4K

cu cineva, sa-I opre~ti, sa-I ingrade~ti, sa-ti aperi drepturile. in

mine Insa stau, de nedespartit, comportamentul exterior dur ~i
revarsarea de pretentii acumulate ~i agresivitatea interioara, iar
daca in afara actionez rara fermitate, inseamna ca Inauntru
trebuie sa strang ~i mai multe preten!ii, iritari, nemul!umiri,
pentru .ca ele sa-~i dea drumul in gesturi concrete. lubirea insa
este crea!ie ~i distrugere in acela~i timp. Chiar eu Ie-am spus
copiilor mei: va voi pedepsi. in subcon~tientul meu se afla un
stereotip

de fier: modul

activ este generat

de agresivitate,

modul pasiv ~i relaxarea sunt generate de iubire. in fapt din

,
iubire decurge totul. Doar ca trebuie sa inveti. sa actionezi
.
men!inand in sufiet iubirea. Pentru aceasta trebuie sa ne
comport am cu fiecare om ca cu propriul nostru copil: in
primul rand revarsand asupra lui iubire ~i blande!e ceea ce nu
exclude 0 atitudine severa.
Iar ma distrage 0 bataie in u~a, Intra urmatoarea pacienta.
Am sa va povestesc ce s-a intamplat cu mine, - incepe
ea. Medicii au in!eles ca am a boala incurabila ~i mi-au spus
-

cinstit ca nu am ~anse de supravie\Uire.

in acel moment mi-a

fast adusa prima carte. Am citit-o ~i m-am schimbat. Dupa trei

zile am fost alt om, am rugat sa-mi fie aduse celemaifrumoase lucruri. Am intrat in alta via!a. lar dupa 0 saptamana
m-a consultat medicul meu. "Daca eu insumi nu v-a~ fi vazut
cu 10 zile inainte intestinul, n-a~ fi crezut niciodata asta, mi-a spus el. A veati intestinul ca 0 sita, iar acurn nu mai are
nici 0 leziune, - a ridicat din umeri. - Sunte!i sanatoasa, pute!i
sa pleca!i." A~ vrea sa ~tiu care este situa!ia mea acum? intreaba femeia.

49

1
\

_1

stare buna, ii spun eu dupa diagnosticare, probleme au ramas la fiica. Are ea .'?ipan a acurn0 concentrare
-

A yeti 0

supravietuiasca, de aceea v-a parasit.

-

$i-atunci ce sa fae?

A\i citit car\ile

Da, pe toate ~ase.

nimic: nici cu bani, nici cu bunastarea, cu aptitudinile, talentul,

A\i vazut videocasetele?

nici cu propria via\a. Fiica este cu totul excep\ionala in interior, iar talentul ei in cepe sa intunece iubirea. El devine tot mai

Da, inclusiv

marita asupra sentimentelor inalte, mai mull decat asupra

sentimentuluiiubirii. De iubire nu este permis sate ecranezi eu

- Suntem la a treia consulta\ie la dumneavoastra, - incepe

femeia. - Cand am venit prima oara pe so\U1 meu puteau cu
adevarat sa-I ucida. Aveam datorii mari. Acum totul este in

Urmatoarea pacienta este tanara ~i 0 femeie frumoasa.

- De curand mi s-a nascut un copil, - a spus ea. ::;i dupa
asta so\U1 m-a parasi!. A\i putea sa-mi explica\i despre ce este
yorba')

Pot, - ii raspund

prea mull frumuse\ea,

eu. - Pentru

bunastarea

dumneavoastra

ordine cu el, ne-am pliitit datoriile. Nu demult ne-am cumparat

un apartament =?i-I renovam,

dar mie mi-a aparut

iar senzatia

de pericol.
Senzatia are legiitura ell copiii dumneavoastra, - ii
raspund eu. Unul din ei nu este, ca inainte, in ordine. Pentru a

inseamna

~i dorin\ele dumneavoastra.

Mult mai mult decat iubirea. Nu pute\i fi lipsita de aparare. Cu

cat importanta vietii este mai mare pentru dumneavoastrii in
compara\ie

ullimele.

Minunat,

- spun eu, iar acurn mergeti ~i lucrati.

Ea iese, ~i-n camera intra 0 pereche de tineri casatori\i.

important ~i starea sufletului devine starea trupului dumneavoastra, a~a in cat mai ave\i mull de lucru, merge\i ~i
continuati.

mele?

cu iubirea, cu atat resim\i\i mai multa agresivitate.

supravietui Ii trehuie iubire, iar la dumneavoastra, fericirea

omeneasdi incepe sa intunece totul. Fericirea umana este
legata de continuarea, apararea ~i consolidarea vie\ii. Unul din

Din copilarie a\i acumulat 0 doza neobi~nuita de preten\ii fa\a

simbolurile importante ale proteqiei - casa proprie, aparta-

de barba\i, nu a\i reu~it sa trece\i cu bine proba inainte de

conceperea copilului. Dar intrucat copilul este un amplificator

mentul propriu. Dupa ce I-a\i dobandit, la dumneavoastra a

aparut un puternic salt subcon~tient ~i iara~i nu in direqia
iubirii, ci a vie\ii ~i apararii. Dad efectul este moartea copilul

al parin\ilor,

la el programul

de distrugere

a barba\ilor

11

depa~e~te pe al dumneavoastra. Acum pragramul 11 ucide pe

tatal sau. Apoi 11 va omori pe el insu~i. In cuvinte simple,
inainte il omora\i inceti~or pe so\U1 dumneavoastra

iar dupa

na~tere a\i inceput s-o face\i dublu. ::;ansele de supravie\Uire

ale so\ului dumneavoastra au scazut brusc, dar el trebuie sa

50

dumneavoastra,
salvarea
mentului, fie a sanata\ii,
voastra.

poate fi prin pierderea apartafie prin pierderea vie\ii dumnea-

Spune\i-ne,

va rag, ce sa facem"

In primul rand sa va schimba\i prin iubire, rugaciune ~i

51

un comportament corect, apoi sa va ingradili placerile vie!ii, sa

va sus!ine!i prin post ~i infometare, 0 parte din bunastarea
dumneavoastra trebuie sa 0 cedati, pentro a mic-5oraconcentrarea asupra ei. Nu va grabi!i sa face!i renovarea. Puteli sa
zugraviti ~i sa nu va mutati in apartament timp de un an. Dadi
in cas a exista un neajuns nu va grabi!i sa-I indepartali.
Fericirea este 0 mancare grea care se digera cu dificultate. in
plus, nu ali eliminat inca fostele suparari avute unul pe altul,
regretele legate de trecut, teama de viitor.

Scuzali-ma, vreau sa va intreb ceva - cand imi inlatur

temerile fa!a de viitor, imi apare bruse, pe nea~teptate, 0

puternica dorinla sexuala - ma sperie lucrul acesta. Nu inleleg,
despre ce este vorba?

- Dorin!ele noastre sUnt adresate viitorului, - ii explic eu.

Cu cat ne concentram mai mult asupra dorinlelor ~i facem din
ele un lei, cu atat incepem

mai mult sa depindem

de ele,

Dependen!a na~te teama, Apare ata~amentul de viitor - apare

teama de a-I pierde, Spaima de viitor genereaza ganduri
proaste despre sine, Absen!a increderii

in sine, pesimismul,

deprimarea se transforma in program de autodistrugere, lar el

omoara dorinlele, Apare senza!ia inutilitalii vie!ii, Toate dorinlele se tocese. Teama este renegarea iubirii, dar dorinlele
noastre se nasc din iubire, Dumneavoastra anulali teama de
viitor ~i imediat se deschid dorinlele dumneavoastra,
dar
pentru

ca la baza lor se afla dorinla

perpetuarii

vielii se

intensifica apetitul ~i placerea sexual a, Mai departe trebuie sa

invala!i sa invingeli dependenla de aceste dorinle, Ele se nasc
din iubire ~i trebuie sa se intoarca in iubire, Pentru aceasta va
sUnt de folos rugaciunea, postul, abstinenla, A vantul dorinlelor

este periculos numai atunci cand depa~e~te cre~terea iubirii in

sufle!. Renunla la fericire doar acela care nu poate invinge
dependenp de ea, lar pentru a depa~i dependenla, trebuie sa va
ingradi!i periodic dorin!ele ~i sa Ie opri!i, din cand in cand,
comple!. lmaginali-va: omul nu ~tie sa inoate, se teme de apa
inlelegand ca poate sa se inece, principiul lui este sa evite apa,
apa este moarte dar pe urma, treptat intra in apa ~i ,nvala sa
inoate ~i refuzul este inlocuit de limitari severe, apoi a invalat
sa inoate ~i apa devine pentru el 0 placere ~i ii of era 0 viala
deplina, A~a este ~i cu dorinlele noastre, La inceput filozofia
indiana, budismul

vorbesc de lepadarea

de dorinle ~i viala,

Ata~amentul fala de aceasta lume care este rezultatul dorinlelor noastre, constituie 0 sursa de dureri, chinuri ~i suferinle.
Trebuie sa renunli la ele, sa incetezi colaborarea cu ele, atunci
vei fi ferici!. Apoi apare iudaismul care admite fericirea

ele
permit iubirii sa se pastreze in sutlet ~i sa nu se inece in
omeneasca

dar cu cele

mai severe

regali

~i ingradiri

fericirea omeneasca, dupa care vine Iisus Hristos ce ne spune

ca principalul in salvarea sufletului nu este cea mai riguroasa
respectarea

a tuturor

preceptelor,

ci calea

spre iubire

~i

Dumnezeu, pe care il purtam in sufletul nostru, $i cu cat

evoluam mai mult, cu atat mai plina de semnificalie devine
capacitatea de a-L vedea in toate pe Dumnezeu, de a-i ierta pe
ceilal!i ~i pe sine, de a trai prin iubire, de a-Ii dobandi eul
divin,

Dupa consultalie trebuie sa ma ocup de procedurile de

refacere, Credeam inainte ca dupa scrierea carlilor ~i reechilibrare, consultalia va fi pentru mine nu munca, ci sarbatoare.

52
53

1.

J
Nimic de felul acesta. Vine un om cu totul pregatit, nu pune
nie! 0 intrebare inutila, conversatia dureaza 2-3 minute, dar eu,
dupa ce am primit ca~iva asemenea oameni, am nevoie de mult
limp ca saImi revin. A reie~it di cnergia oricum se cheltuie~te

pentru protectie iar ajutorul din timpul schimbarilor

profunde

ale pacientului, pare inca un mativ. Intotdeauna am vmt foarte

tare sa-I ajut pe pacient sa-~i salveze via\a, sa-~i Indrepte
destinul ~i aceasta concentrare de ani de zile produce acum
probleme serioase. La momentul consulta\iei subcon~tientul
merge inertial nu spre iubire, ci sprc viata ~i reu:?ita.lnseamna
ca, inevitabil, problemele pacientului vor trece asupra mea. ~i
este pu\in probabil ea via\a sa-mi ofere atatea situa\ii de
purificare pentru a compensa problemele luate asupra-mi. In
afara de scurtarea ~edin\ei ~i revizuirea trecutului, trebuic facut
ceya In prezent. Daca se produce 0 pierdere general a de ener-

gie din cauza perceptiei subcon~tiente incorecte a lumii,

vreunul din organe trebuie sa preia blocajul tluidului energetic.
Acum la mine un astfel de rol II au rinichii. ~i orice perturbari
lovesc in primul rand in ci. Cu cateva zile In Urllla,a aparutiar
0 stare de disconfort ~i am Inceput sa-i analizez cauzele. Era 0
nOlla enigma.

Un timp am ghidat un pacient. Era interesant pentru mine

fiindca nu se atingea subiectul sanata\ii, ci al carierei ~i al
reu~itei. Era un sportiv. Am lucrat Impreuna, rezultatele au
Intrecut a~teptarile, dupa care am sim\it ca am tendin\a tot mai
acccntuata de a-i nivela soarta, de a-i ImbunaHiti performan-

tele. Dintr-un mativ oarecare,orientarea sprc reu~ita exterioara

a Ineeput sa prevaleze, probabil ca ma gandeam prea des la
acest lucru. Tot ceea ce nu ducea el pan a la capat, din lene,

faceam eu, tragand mereu de el ~i obligandu-I

Termenul fixat de noi s-a Incheiat ~i colaborarea

sa lucreze.
noastra s-a

sfar~it. Pe urma insa a venit partea cea mai interesanta.EI a

Illeeput sa piarda ~i a izbucllit nemul\umirea de sine pe care nu
a putut sa 0 depa~easca. lar psihologul care i-ar fi interzis sa se
consume In auto-repro~uri nu mai era Ifl11gael. Programul lui
de autodistrugere, nu se ~tie de ce, a loyit Intai In mine ~i au
Illceput sa ma doara rinichii. 0 vreme n-am putut sa In\eleg
nimic. De ce trebuia sa raspund eu pentru gre~elile lui? ~i iata
di-mi amjnteam

toate detaliile colaborarii noastre incercand sa

gasesc cauza. Stop. Un moment interesant. Cumya, In timpul

unei conyersa\ii, a spus: "Incepe dependen\a de dumneaYoastra. Cum 0 sa ma echilibrez cand ne yom despar\i?" "Dependen\a apare la cel care se leneve~te", - i-am raspuns
eu. Daca omul se schimba cu adevarat, sprijinindu-se pe
iubirea din sutletul lui, Inva\atorul Ii trebuie doar ca impuls
initial. Imi amintesc convorbirea incerdind sa gasesc in ea
radacini1e problemelor mele ~i se pare ca Incep sa In\eleg. Ca
de obicei, vedeam ~i In\elegeam cu u~urin\a problemele pacien\ilor, In timp ce eu Taceam acelea~i gre~eli. A veam 0

atitudine prea con~tiincioasa fa\a de munca. Toate lucrurile pe

care Ie luam prea In serios creeaza In noi dependen\a.
Dependenta na~te agresiyitate. Agresivitatea produce boala. II
obligam sa lucreze asupra sa de cum yedeam ca se furi~eaza 0
problema.

II sunam eu, ceea ce Ii dadea iluzia unei protectii

crescute. Intr-adeyar

se intensifica dependenta

nevoie periodic de ne~anse, ca medicament.

de mine. A yea
lar eu I-am lipsit

de acest medicament. Cre~terea rezultatelor era constanta,

practic fara Intrerupere. Se obi~nuise atat de tare cu succesul
55

54

incat ghinioanele prezente au inceput sa-I ruineze ~i de asta

eram vinovat eu. IncredibiL

doar de curand ii explicasem:

inva!a sa tragi chiulul dar in a~a fel in cat nimeni sa nu-~i dea
seama. 0 jumatate de luna sa 'Ii rezultate, incordiindu-!i voin!a,
dorin!a, toata energia dupa care renun!a in interiorul tau 1'1
aceasta tendin!a, realizeaza totul frumos, cu elect, dar
inauntrul tau lasa-te cuprins de lene. Daca mu~chiul este in
permanen!a incordat, se atrofiaza.
Imi amintese cum am diagnostieat un om de afaeeri. Un tip
eapabil, 0 minte stralueita, luera fara repro~. Ma uit in viitor
iar aeolo in ea!iva ani era in mod real moartea.

Dupa 0

prabu~ire legata de servieiu. ~i nu va putea deloe sa 0 aeeepte.

care plec 1'1 baia ruseasca. Se pare ca iar vine 0 perioada de

serioase modifidiri.
Prima
schimbat

oara 1'1 inceputul anilor 70, cand via!a mea s-a

abrupt. Visurile mele, planurile, speran!ele s-au

prabu~it dintr-o data. Am vrut sa devin militar ~i m-am facut

ghid turistic.
Urmatoarea schimbare - 1'1 inceputul ani lor 80, cand am
inceput sa ma ocup serios de studiile filozofice, incercand
sa-mi ordonez ideile despre lume. Atunci
alaturi cu extrasenzorialul.

filozofia a porn it

0 criza puternica a avut loc 1'1 inceputul ani lor 90. Am

ajuns 1'1coneluzia ca tratarea cu ajutorul mainilor este lips ita

Munea dumneavoastra ineepe sa va omoare,

- ii explie

de perspective. Am decis sa renun! 1'1tratamentul energetic ~i

sa tree 1'1eel informa!ional. Caderea s-a petrecut nu numai in

eu. - Depinde!i tot mai mult de ea. lar dependen!"

cre~te ~i

mundi. ci ~i in viata. Diagnoza nu-mi lasa nici 0 ~ansa de

oriee neplacere de 1'1lueru va provoaca 0 trauma tot mai mare.

-

Doar n-o sa renun! 1'1serviciu, - mi-a spus eL

supravie!uire, concep!ia despre lume era un drum inchis. ~i

acum, se pare, mi se inchide posibilitatea de a lucra dupa

Daca nu va ve!i schimba

vechiul stil. Trebuie

atitudinea

fa!a de munca,

soarta va va obliga sa 0 parasiti. Fie ca yeti incepe sa va creati,

fara sa vre!i ~i fara sa banui!i, probleme, fie ea boala sau

moartea va va obliga sa pleca!i. Primullueru pe care trebuie sa
inva!a!i sa-I face!i - niciodata sa nu va lua!i in serios serviciul.
In serios pute!i lua numai iubirea ~i pe Dumnezeu. La tot restul
trebuie sa renun!a!i in mod periodic. Nieiodata sa nu face!i
totul 100%. Sa face!i 95%. Rezultatul va fi acela~i dar nu va
exista dependen!a. Via!a este 0 sinusoida, ati trait 0 vreme
fericirea omeneasdi, urmeazasa renuntatila ea pentruun timp.
Singurele lueruri de eare avem nevoie in mod constant sunt
iubirea ~i buniitatea. Astfel de ganduri imi apar in momentul in
56

sa refuz consultarea

pacien!ilor care au

venit cu un singur scop - sa-~i puna 1'1 cale treburile, sa-~i

amelioreze sanatatea, sa-~i indeplineasca dorin!ele. Trebuie sa
concentrez toat3 fericirea omeneasdi intr-un punet ~i s-o arat
pacientului. Prive~te, acesta este umanul, acesta este divinul.
De aici, trebuie sa ajungi aici. Pentru a~a ceva 'Ii de facut asta
~i asta. Deocamdata insa cu cat incerc mai mult sa lucrez,
ajutand 1'1eonsolidarea vie!ii, 1'1protejarea ei, eu atat pierd mai
multa energie.
Imi amintesc de venirea la consultatie a unei terapeute.
Ineepuse sa aiba probleme eu fiul ~i eu propriul psihic. Auzea
voei, aparuse teama ~i diseonfortul.

57

.J

Mcdicina s-u luptat multa. vreme Cll natura, in loc sa 0

- Sa se ocupe de terapie nu este periculos pentru eel ce In

vie\iJe anterioare a anulat dependen\a de via\a ~i dorin\e. Sa
zicem di a murit ea un martir, pastdind in sutlet iubirea, sau
Dumneavoastra
~i-a petrecut mul\i ani In ruga ~i abstinen\a.
Insa v-a\i apucat de vindecari fara sa va anula\i dependen\a de
temeiurile profunde. lar acum. 0 problema minora, insesizabila
inainte a crescot pan a la dimensiuni enorme ~i va ameninta
propria viaia, ~i pe cea a copilului.

Bine. dar eu am tratat prin rugaciul1l, - se midi sinceI'

aJute. Inainte boala era privita ca un rau pentru ca se pornea

numai de la interesele corpului. Cc facea OInul cftnd se
imbolnavea? Ii era grea~a, nu mai vroia sa man[mce, ii cre~lea
temperatura, nu vroia sa vada pc nimeni, iar medieii se
straduiau

sa inlature boala cu toate simptome1e. Rudele il

siiciiiau pe bolnav, 11obligau sa maniince, ii scadeau febra. Dar

s-a dovedit ca boala purifica sutletul omului ~i ii fortifica
sistemul imunitar. Inseamna ea renuntarea temporara la
alimentatie ~i izolarea purifidi de asemeni.

femeia.
-

~i la ce va giindeaii ciind aplicaii tratamentul'?

Sa-I fac pe am sanatos, sa-i Indrept soarta.
- Adica va folosea\i de divin pentru scopuri omene~ti. ~i
iata ea dependenta de aceste scopuri s-u intensificat de cateva
ori. Oa, acumularea iubirii de Dumnezeu na~te darinta ~i viata,
duce la inflorirea

lor, dar pentru a percepe divinul, trebuie sa

uili un timp de omenesc. lubirea lui Dumnezeu reprezinta

radacinile pe care nu Ie vedem dar fara de care nu se poate trai.
Yiaia noastra este un copac, dorin\ele noastre sunt ramuri ~i
fnmze. Dadl este pfea stufoasa coroana iar sistemul radacinilor prea slab, copacul poate sa moara ~i pentru a-I salva,
coroana trebuie taiata pariial sau complet, radacinile fiind prea
pUline. De aceea prima grija sa fie pentru radacini iar coroana
sa se tunda periodic pentru a cre~te mai bine. inainte giindeam
In timp ce caHitoream ell metroul sau transportul In eamun.
ACllm merg ell ma~ina ~i ma distrage. Este eficient sa lucrezi
asupra ta la baia ruseasdi, supraindilzirea injose~te viata ~i
doriniele. ~i daca In acelmoment
repede.

te rogi, purificarea vine mai

In legatura cu temperatura imi amintesc un caz ciudat. In

urma cu ciiiiva ani ma intiilneam la New-York cu un om. Mi-a
po vest it cum a devenit terapeut. Avusese 0 fractura la baza
craniului.

A stat in coma 21 de zile. "Mi-am vazut parinlii

raposati, -povestea eI - i-am dat sotiei bineeuvantareapentrua

se redisatori, intelegeam di nu mai este drum de intoarcere.
Oar parintii mi-au spus ca este prea devreme pentru a pleca, nu
numai ea voi reveni, dar ma voi ~i insanato~i. Mi-au mai spus

ea ma voi oeupa de vindecarea oamenilor. Cand am ie~it din

coma ~i m-am facut bine am simtit di din mainile mele iese 0
putere. Pe urma, au intrat in contact cu mine ni~te extraterqtrii
~i m-au ajutat sa vindec. Imi amintesc ca 0 femeie avea
anexita stanga ~i orieate pase faceam cu mainile in zona
respectiva. durerile nu ii treceau. Ei mi-au spus ea in parte a
dreapta se atla cauza ~i trebuie intiii sa tratez anexita de acolo.

~i intr-adevar,

femeia s-a inzdravenit. Am observat ~i eu: se

rinichiul drept, dar de vina este stfmgul, asupra
lui trebuie actionat int~ii. $i iata. - continua eI, - 0 vreme i-am

imbolnave~te

59
5X

_J

tratal pe toti iar rezultatele erau foarte bune, dupa care. in vis.
mi-au venit din nou extratere!?trii!?imi-au spus: ai luat prea
multe asupra ta, te vom purifica, numai nu lua nici un fel de
tablete. in ziua urmatoare am facut temperatura de 40 de grade
~i trei zile m-a scuturat febra dar ~tiam deja despre ce este
vorba ~i n-am luat nici un fel de medicamente."
Mi-am amintit cuvintele lui ciind am constatat ca dupa
consultatie sunt doua lucruri care ma refac: somnul ~i baia
ruseasca. lar in timpul baii am inceput sa ma rog in
urmatoarele imprejurari. in Rusia, la "ban'a" se merge de
obicei in grup ~i starea de bine care apare intre prieteni, unificarea energetica
de mari. De
eram singur
toama apa
maturica se
problemele.
atmosfera

ajuta la trecerea prin suprasolicitari

destul

aceea nu-mi placea sa merg singur. in Germania

la baie, de fapt la sauna, unde la fiecare ora se
sau infuzie de plante peste pietre ~i in loc de
tlutura prosoape. Apa inlatura eficient stresul ~i
Nem!ii sunt lini~ti!i ~i se comporta relaxat. insa~i

te ajuta foarte bine sa te deta~ezi de un regim

tensional. Cu 10 m1nuteinainte de a incepe servirea, sauna se

umple

de oameni

~i ingrijitorul,

aerisind

intai incaperea,

in cepe sa stropeasea cu apa pietrele ineinse. De data aeeasta

era 0 femeie cu 0 expresie severa pe chip. "Nu-i plac barba!ii"
am sim!it eu. in camera de aburi majoritatea erau barbati. De
obicei procedura arata astfel: la inceput se toarna apa peste
pietre, se a~teapta un timp sa se faca aburi, dupa care se tlutura
ineet un cear~af pentru ornogenizare. De aceasta data femeia a
turnat prea multa apa ~i a ineeput imediat sa vanture panza
catre toata lumea. De obice; rezist la temperaturi mari, dar
acum eram la limita. Cei care stateau pe bancheta de sus, langa

mine ~uierau, gamiau, dar se tineau bine. Am simtit sau ca

trebuie sa plec, sau sa fac ceva ~i am inceput sa ma rog
repetandu-mi ca pastrez iubirea ciind viata ~i dorin!ele se
destrama. in acel moment parca s-ar fi turnat pe mine apa rece.
incepem sa ne sehimbam cand ajungem la 0 limita, ciind
suprasolicitarile ating un nivel critic. Oar pentru aceasta este
necesara

0 anumita stare interioara.

Am inteles de ce multi

sfin!i i~i ereau conditii impovaratoare ~i, rugandu-se in acele

imprejurari, dobandeau 0 mai mare cre~tere spirituala. ~i a~a,
la aceasta baie am avut parte de 0 situa!ie curioasa. Langa
mine stateau ni~te oameni, pielea lor era oparita de abur ~i ei
suportau eu u~urin!a. Era interesant sa afiu: in ce masura eu ~i
ei vom rezistjl acestei incercari. Rezultatul m-a uimit ~i m-a
pus pe ganduri. Eu am trecut proba cu 60 - 70%, iar ei cu
minus 10 - minus 20%, adica n-au trecut proba. Dupa un timp
am in!eles despre ce este vorba. Ei au reu~it exterior, nu interior, rezistand la abur in detrimentul iubirii din sufietul lor.
Cand iubirea se duce, apare programul de autodistrugere
vazut la ei lansarea acestui program de autodistrugere.

~i am
Jude-

cand dupa toate cele, episodul de la baie Ie-a facut rau, nu

bine. Adica destabilizarea omenescului trebuie mentinuta pana
ce iubirea din sufiet nu incepe sa se stinga, iar mai departe
omul nepregatit trebuie sa faca 0 pauzii, altfel, la orice neplacere ulterioara

va reac!iona programul de autodistrugere.

ca esenta tuturor incercarilor

Adi-

nu consta in depa~irea lor fizica,

ci in mentinerea iubirii in sufiet. lar rugaciunea ajuta in cazul

acesta foarte mult. Acum ciind sunt la baia de abur ~i devine
insuportabil, ma rog ~i asta ma ajuta considerabil. in plus, daca
ai 0 atitudine corecta, baia te umple de energie subtila.
61

60

-I
~

0 datiL dupa consulta!ie,

extenuat, am ajuns la baie ~i

mi-am vizualizat nivelul energetic. Era la un mare minus. A~a
apare de obicei la 0 imbolnavire gravfl. Dupa baie totul s-a
schimbat. insuficicnta energetica s-u compensat

chiar ell un

plus. In principiu
-

suhtila

towl este logic, reflectam eu. Energia vitala

-5i cea grosiera - fizica sunt legate, una trece in aha.

Sa presupunem
di olllullrece printr-un frig excesiv, pierderea
energiei grosierc atrage dupa sine pierderea celei subtile ~i
omul sc imbolnave~te. Inseamna ca este posibil ~i procesul
invers, energia compacta, superficiala poate sa se transforme
in subtila. Adica a face sport, a merge la baia de abur ne
il1cardi eu energie. Trebuie doar sa 0 ajutam sa se trans forme
~i prima regula aici este sa pastram bunatatea, sa ne deta~am
de orice probleme. Daca omul a venit sa faca 0 "ban'a", iar in
inima lui este rautate, iritare ~i suparare. el poatesa suferedin
cauza supraindilzirii ~i sa-~i dauneze sanatatii.~i viceversa.
Imi amintesc cum. 0 data eram In casa de vacnnta cu
prietenii ~i faceam 0 "ban'a". In anturajul nostru era un tanar
care ne-a spus ca din copilarie nu suporta temperaturile

inalte.

"Candva demult, la 0 baie, au intrecut masura, eu m-am speriat

foarte tare ~i de awnci nu 0 suport," - a marturisit el. "Hai sa

facem urmatoarea in!elegere, - i-am spus - tu te culei pe podca, eu incep sa te masez cu maturica. Cand incepi sa resimti
un disconfort,

pleci." A fost de acord. Prima sarcina impor-

tanta era sa-I ajut sa se relaxeze. Energia grosiera poate fi

transformata in energie subtila in orice cantitate, dar daca
omul are mu~chii contracta\i ~i in interiorul lu; se afla teama
sau iritare, temperatura ridicata ii va arde pur ~i simplu pielea.
Intai trebuie convins omul ca nu II vei face sa sufere. Mi~carile

trebuie sa fie line. unduioase ~i ritmice. 0 corecta masare a

mainilor. tal pi lor, eoloanei relaxeaza Intregul corp. ~i a~a am
ineeput sa aetionez, urmarind starea tfll1arului. Cum am vazut
ca a inceput destinderea, Ie-am facut baietilor eu ochiul sa
creasc[l temperatura.

Ei s-au executat iar el nici n-a clipit.

Le-am facut semn sa continue. In cele din urma aburul i-a

obligat sa se a~eze pe podea, eu eram terminal, nu mai puteam
sa rezist. iar tanarul n-avea nici 0 treaha. Pana la capatam ie~it
in viteza din incapere lasandu-I acolo. Dupa un timp a venit ~i
el. cu ochii mariti de uimire. "Abia ciind m-am hotariil sa ies ~i
m-am a~ezat pe bancheta, am price put ce temperatura
jur",- a reculloscutel.

este in

Sa II ajuti pe om sa se relaxeze ~i deconectezeeste 0 mare

arla. Nu orice masor po ate sa faca asta. Sa zicem ca principiul
masajului este foarte simplu. Omul are 0 problema, ea protensiulle fizidi ~i psihica. Medicii au eonstatat ca
afecteaza nu numai mu~chii inirnii. ci ~i rnu~ehii
~i inima ~i ~alele inseamna necaz pe femei. Suprasopsihica duce la suprasolicitare fizica, prin urmare,
niveland mu~chii, inlaturand tensiunea excesiva, il ajutam pe

voaca 0
infarctul
lombari.
licitarea

om sa anuleze stresul interior. Insa pentru aceasta masorul

trebuie sa fie piin de bunatate iar gesturile lui, ritmice. Ciind

m-am ocupat de masaj am observat ca mu~chii Illcep sa se
relaxeze dupa 5 - 8 mi~cari de acela~i tip. Am urmat cursuri
speciale de masaj, m-am ocupat de presopunctura
dar

experienta cea mai consistenta am doballdit-o tocmai la haia

ruseasca. Nu 0 data am incercat sa in!eleg: de ce unul ~tie sa
prelucreze corporal aburul, altul nu. S-a dovedit ca este 0
adevarata arta. Omul tensionat, inhibat nu va putea niciodata
63

62

~J
sa fadi bine acest lucru. imi amintesc cum am facut pentru
prima oara 0 baie adevarata. Dupa 0 asemenea procedura am
uitat

Clim

ma cheama.

Lucrurile s-au petrccut III felul urmator. Am cunoscut un

grup de tineri care se ocupau ell sporturile extreme, Cll ei

faceam ilinerarii, lnnoptam In zapada. 0 data pe saptamana

aveau 0 sarbflloare, baia ruscasdL Stateau In ea 6 ore, III
medic. Primele doua ore, fiecare dupa cum avea chef, regim
camplet liber. Apoi 0 pauza. Hrana u~oara, sucuri, discutii,
relaxare, se pregateau pentru etapa urmatoare. Se lungea ciite

unul pe bancheta ~i ciitiva oamen" cu randul, 11plesneau cu

maturica din frunze de mesteacan. Unui singur om Ii este greu
sa mentina mi~carile ritmice, obose~te ~i ele devin abruple. in
acel momenl trebuie sa cedeze locul altuia. Procedura dura
destul de mult timp. Dupa aceea lncepea masajul. Patru - cinci
11 masau pe unul singur. Douazeci - treizeci de minute 11
lnmuiau bine, profesionist.

Dupa baia de aburi treceau la etapa

cu maturici fierbinti, urmand procedurile cu ape, tumau peste

om apa calda, mai calda, apoi un pic mai rece, un pic mai
calda. La sfiir~it, atat de fierbinte ca pie lea abia suporta ~i,
imediat, rece ca gheata. Dupa care II acopereaucu un cear~af
~i omul mai statea culeat un ceas, uitand de toate. in cele ~ase
ore nu loti ajungeau sa treaca prin proceduri. Dar 0 asemenea
stare IIi ajungea pentru 0 luna. Cu cat profesionalismul este
mai lnalt, cu alat forma conteaza mai putin, mai mult conlinutu!. Dintr-o scald a obi~nuita, baia se transforma lntr-un act
sacramenlal, In posibilitatea de a a-Ii ordona nu atat corpul, cat
sutletul.
Initialorul

gen.~a ea stresul este moarte, ajungand peste 0 vreme sa sustina

ea stresl1l este viata. Medicina prezentului II1CearCasa Inlature
factorii care destabilizeaza organismul. Soala se dovede~te a fi
0 asemenea destabilizare.

Pentt-u ca boala sa nl1 existe tre-

buiesc gasite forme perturbatoare

de mai mare anvergura,

atunci boala nu va mai fi necesara. a destramare dozata va

stimula

evolutia.

depinde

masura

Acum

De atitudinea

noastra

In care yom progresa

este mijlocul

lui decembrie

ramas bun de la veac ~i ne despartim

corecla

fala de viala

pe acest drum.
al anului

2000. Ne luam

de mileniu.

Stau lungit pe

bancheta de sus, 1.1tr-un tren care ma duce la Moscova

Incerc

sa adorm

In cadenta

uniforma

a rotilor.

~i

Durerea

saciiitoare

de la rinichi nu-mi da pace. Rugaciunile nu ma

ajula. incerc sa detectez, a cala oara, cauza starii mele. Primul
program care apare - dispretul pentru femei, lnjosirea dorinIelor ~i a vietii. M-au chinuil peste poate pretenliile pe care nu
pot sa Ie anulez fata de femei. Ele sunt legate de divinizarea
femeilor, divinizarea vietii ~i a perpetuarii ei. Toate aceslea vin
din cele mai profunde zone ~i, nu se ~tie de ce, nu pot sa ajung
la ele. in leganarea sacadata a rolilor, pe jumatate adormit,
gasesc noi ~i noi versiuni. Mai devreme sau mai tarziu va veni
rezolvarea.
A~adar, prima cauza posibila.

Suprasolicitare

tatie, ceea ce lnseamna diminuarea protec\iei

murdariei asupra mea. UeDendenta de viata
,;cuveaza programul ae autodistrugere~

la consul~i preluarea
cre~te ~i se

A doua: deja de un an primesc informalii ca lnlrec masura

~i ma concentrez excesiv asupra fericirii omene~ti1.adica starea

semnificaliei

de "stres" a plecat de la convin-

mea

interioara

necesita 0

aha

schema

de nutritie,

Insa

65

~,

f
-4

obieeiurile mele ma trag inapoi.

A treia: relativa bunastare a creselll drastic c~centrarea
a~pra viet;i ~i apararii ~i regimul meu obi~nuit a devenit
supral'ndircat.

sunt pregiitit pentru aceas!a.

A noua: nu numai ca am mane at prea mult dar m-am si

A patra: batranetea, ea apare ca un blocaj al concentrarii

marite asupra vietii ~i perpetuarii ei ~i se activeaza puternie
cand subcon~tientul deviaza brusc spre bazele fericirii ome-

mi!?cat prea putin, toute acestea, in plus. varsta provoadi 0

seadere a activitatii functiilor organismului. Un metabolism
incorect duce la acumularea de reziduuri ~i saruri. in replica,

ne~ti.
A cincia: sunt intr-o consulta\ie ~i Ie explic oamenilor ca
emo\iile neinchise ale geloziei, supararii ~i triste\ii se acumuleaza treptat in subcon~tient ~i ies la iveala cand se intensifica
factorul provocator, adica 0 mai mica coneentrare asupra
iubirii ~i 0 mare concentrare asupra vietii ~i perpetuarii el, cum
se intampla in eazulimbatranirii.

in ace~ti 10 ani nu am lucrat

serios macar 0 data ell eul meu; am in vedere 0 izolare
completa, renun(area temporara la hrana ~i rugaciunea.
A ~asea: copiii mei se pregiitesc pentru 0 viata independent a, viitorii lor copii incep sa colaboreze
declan~eaza regimul automat de purificare
acolo sunt multe probleme.

activ cu ei. Se
a nepo\ilor, iar

A ~aptea: eu mine trebuie sa se petreaea acum ni~te

sehimbari dar eu am foarte pu\ina energie. f'gitatia continua,
treburile pe eare Wifi putut sa Ie indepartez,
cheltuire de forte pentru probleme

0 dtspropor\ionata

secundare

- in concluzie,

are loc nu 0 evolutie, ci 0 degradare, adica schimbarea

nu este

sustinuta de 0 cantitate suficienta de energie a iubirii.

A opta: toata omenirea se pregate~te acum pentru 0 transformare. Trebuie sa corespundem viitorului ~i in primul rand
sa corespunda urma~ii no~tri. inseamna ca trebuie sa-i puri-

66

ficam ~i 0 astfel de euratire incepe de la dimensiunile intregii

planete. Oar eu merg in primele randuri, de~i eu insumi nu

...-.-probleme cu ficatul ~i riniehii. Oaca nu scuturi viata cu

cxcrcitii fizice, infometare, situatii extreme, dependenta de ea
cre!?te!?ise activeaza procesele dezintegrarii.
A zecea: continuu sa ma enervez, sa emit pretentii fata de

oameni, sa m1 comport mcorec~unct

de vedere emo-

tional. Ceva, aiei, in sistem, nu s-a prelucrat pana la eapat.

A unsprezecea: pentru a percepe in tine insuti divinul,

-=
trebuie sa aiba loc 0 disereditare a umanului ~i starea mea
!,izica este un semnal pentru suspendarea logicii omene~ti.

A douiisprezecea:
eu un an in urma am inceput sa ma
pregatesc pentru scrierea eelei de a ~aptea carti ~i s-a pornit
curatirea fireasdi.
A treisprezecea:"s;and
atingi structuri noi, se declan~eaza 0
purificare chinuitoare care iti permite nu sa mori, ci sa
~olaborezi cu ele Prin ceea ce tree acum, timpul amorf, este
un strat foarte subtil ~i murdaria mea anterioara poate fi un
pericol pentru marea dimensiune. inseamna ca dependenta de
viata ~i perpetuarea ei trebuie sa fie complet inchise cand voi
colabora cu aceste structuri.
A paisprezecea:
la fiecare zece ani am 0 destabilizare
completa cu un posibil rise pentru via!a. La inceputul anului
200 I se vor petrece evenimente pentru care nu sunt pregatit. in

67

1
!C

_J

1\

interiorlll meu nu pot sa Ie accept, de aceea se declan~eazn la

mille programlll de autodistrugere.
A cincisprezecea: mi se pot na~te Inca ni~te copii. ne~ansa
lor are 0 influenta deosebit de puternica asupra starii mele.
Stau culeat privind In tavan ~i nu pot Intelege de unde Imi
vine senzatia de impas. La exterior pare sa fie clar, am scris
at ate a cnrti despre felul In care se Invinge 0 boala ~i m-am
Imbolnavit eu Insllmi. Incerc sa ma lini~tesc singur. Este ea ~i
cum i-ai repro~a unui pilot de curse cu experienta cn nu a
reu~it sa se descurce cu ma~inaria lui, el pur ~i simplu are alte
viteze ~i un rise marit. Oricat a~ Incerca sa ma auto-lini~tesc,
impasul nu trece, acest sentiment ma sufoca ~i ma paralizeaza,
barand continuarea cautarilor. De ce nu pot sa-i fac fata? N-am
un raspuns.
Abia dupa cateva zile Imi aduc aminte de propriile sfaturi ~i
Inteleg cum stau lucrurile. Daca emotia nu poate fi controlata,
Inseamna di vine de la urma~i. In asemenea cazuri trebuie sa
t;-;'ogi pentru el. lar cand negativul vine de la urma~i, impasul
se explid\ simplu. Oricat ar boli ~i s-ar chinui omul, daca i se
va spune ca maine boala. torturile ~i durerile VOl'trece el va
Illdura orice-Illcercari. Va uvea un punet de sprijin in viitor.
Copiii no~tri sunt viitorul nostru. Oaca dinspre ei vine
negativul, viitonl! se Inchide. Pe~tru a control a viitorul trebUie
sa ie~i
10de limitele lui, iar acest lucru este oSlbl! numal
prin iubire.
daca nu este destula iubire, valurile Intunecate
venin'

viitor destrama nu doar corpul, dar ~i sutletul iar

chinurile devin, cateodata, insuportabile. In astfel de cawri

ornul poate comite 0 sillucidere sau omori pe altcineva. Acum,
In momentul de fata, stau culeat ~i Incerc sa fac fata crizei d~

Jisperare,
iuml

de fapt nu, Jisperare

un soi de~resie.

mai tarziu.

Prin iubire-se

astazi a vom

a fast Inainte,

$tiu ca 0 voi depa~i mai devreme sau

ir\\lin~p nric.e. ;;;i continuu
~'ltP

sa-mi repet (a VOl pastra iubirea oridit s-ar destrama viata mea

~i dorintele mele, oricat s-ar narui planurile

A ciita

oara

imi

concentrandu-ma
de

Inchipui

propria

In acest moment

~i sperantele mele.

imbatranire

~i moarte,

pe iubire. Nu am chiar atat

multe forte pentru a Ie cheltui pe deprimare ~i compatimire,

ele trebuie

folosite

pentru

continua

evolutie

~i cunoa~tere.

Fiindca veni yorba de compatimire.

Am fast pus a data Intr-o
mult sa a rewlv.

situatie

pe care am vrut foarte

Oar de ce am facut a~a? Mi se Invartea In cap

unul ~i acela~i gand. Doar se putea sa nu se Intample In felul

acesta! lar dupa a ora am simtit

la nivelul

probleme

m-am mirat, nu se ~tie de

grave. m-am diagnosticat.

unde, a \ii~nit un program de autodistrugere

campului

ni~te

de mari proportii.

M-am

straduit Indelung sa gasesc cauzele lui, vazand cat de

ericulos este. Du a un timp oarecare, ell uluir .
, .
re r
Jrogramul
Regre an
'.acest
nivelul

de autodistrugere
recutu

program,
planului

viitonllui,

te sinucizl

masura
subti!.

reprezinta

lent. $i dad

oncologica
Teama

unul

i acela i lucru.
omul nu opre~ie

franeaza

de viitor

sinuciderea

la

este inacceptarea

rene~wre:l Jllj Unna~ii no~tri se afla in viitor, deci,

Cll cat ne temem mai tare de viitor, eu atat asasinarea urma~ilor

no~tri se face la scara mai mare. Copilul

se poate na~te, dar

pentru aceasta teama vom plati pe urma.

Pe tavanul compartimentului

se proiecteaza

nile pe langa care trecem. Continuu

periodic

sa reflectez.

lumi-

Trebuie

sa

6X

69

_J

1.

rulez inca 10 - 15 variante posibile ce ar duce la explicarea

situa(iei prezente. Ulterior, ni~te ipoteze se vor contopi, unele

Mai spre seara s-a ivit lIn timp liber. Dad iI am, fae trei
lucruri: dorm, 111ftrog sau ma due la baia ruseasdi. Am toceput

vor fi aruncate - un regim normal de tuem. Este necesar, in

mod real, ca pentru 0 vreme sa ma indepartez de toate
problemele ~i sa-mi pun la punct sufletul. 0 euno~tin\a de-a

cu somnul ~i am decis sa inchei eu baia. Ne-am vorbit, eateva

mea s-a dus de eurand la manastire eu un grup de pelerini.

Trezire la 5 diminea\a, rugaciune, deta~are toata ziua. S-a

in cepe stropirea eu apa mai des ~i mai abundent, aburul arde,

dar nll inealze~te. La "saune" in loe de pietre, in vatra sunt
vreo zeee tone de bllea\i mari, grosolane de fonta, aburul este
moale ~i constant. A~ vrea sa manane, dar ma ab\in. Cand
organismul se oeupa cu extragerea energiei din hrana, se

in tors dupa
pietreie de
Dumnezeu,
obiceiurile,

ciiteva zile ~i intr-o singura zi a eliminat toate

la riniehi. in realitate ne adresam adesea lui
chiar ne rugam ~i in acest timp ne tinem strans de
problemele ~i eramponarile noastre. in Saosalito,
HingaSan-Francisco, un medic a analizat diteva mii de cazuri

d;:.. vindeeare spontana de cancer ~i toate eazurile aveau in

comun un singur lucru: inainte de vindecare avusesera loc
~himbari radieale in destin, adiea 0 rupere de regimul obi~nuit
de viata care sugea toata energia, ~i din via\a anterioara, ~i din
cea prezentac...lar daea in suflet exista iubire, putem in cepe 0
n'oua viata ~i atunci bonia ramane in trecut.
~i aeum stall in pragul unci noi vie\i. Fosta via\a ell iritarea,
ambitiile, dependen\ele ei trebuie sa ramana in treeut. lar daea
n~ voi dori sa ma despart de ea, pesemne di va pleca 0 data ell
trupul meu. ~e
sa-m\.. dau singur un s~
Daea te-ai
imbolnavit, ia-\i ramas bun de la vechea via\a, ineepe una
noua, mai ales aCllm ciind ne luam adio de la un secol ~i un
~ilemll.

:;e pare ca toata omenirea are aeeea~i problema: sa se

~espWae

veehea via\a ~i sa se indrepte

eu totul spre eea

noua. Traim un timp ferieit. Valurile umanului devin tot mai

transparente ~i prin ele zarim tot mai limpede divinul.
Diminea\a,

70

la Moseova,

m-am oeupat de trehurile

mele.

cuno~tinte.

sa ne intalnim la "saune". Cand l11tr-o saW. de baie

mica se aduna multa lume, ealdllra seade repede ~i atunci se

ingreuneaza

transformarea

altor forme de energie ~i atunei

baia i~i pierde calita\ile terapeutiee, energia fizica a eorpului

nll ajunge in planurile subtile. imi amintesc ea inainte, dupa
baie, faceam frigarui, incarcam toata masa cu feluri savuroase.
Apoi acest lucru a inceput sa ne plaea tot mai pu\in ~i am
observat ca dupa baie trebuie sa a~tep\i un timp, sa nu
incomodezi transformarile interioare ~i atunci sentimentul de
fericire care vine din echilibrarea energetica dureaza destul de
mult. De fapt trebuie sa te inerezi in sim\Urile tale. Una din
cauzele principale ale bolilor consta in faptlll ca pe masura ce
I'naintam I'n varsta acordam un credit tot mai mare con~tiintei
noastre ~i ne inhibam tot mai mult sim\Urile. Cand grenadierii
lui Petru I, iarna, la Paris, se aruncau in Sena, organizandu-~i
0 baie, se venea in fuga la Petru ~i i se raporta ca solda\ii lui
VOl'sa-~i sfiir~easca viata prin sinucidere. Sim\Urile noastre ne
obliga ciiteodata sa facem ceea ee, dintr-un punet de vedere
eomun, este daunator sau nefolositor. ~i daca teama ce rezulta
din divinizarea vietii, nu ne I'neaca sutletul, ne urmam
sim\urile ~i ajungemla

descoperiri.

71

1.

_J
Imi amintese de momentele in care faeeam baie la easa de
vaeanta a unehiului

meu, in regiunea Sasnovo. Era foarte

mllita zapada ~i de aeeea. dind ie~eam din incaperea ineinsa.

I1Uma aruncam

pur ~i simplu,

ci pluteam

In zapada,

cinci - opt

metri Inainte ~i inapoi. La un timp am simtit ea nu m-am

racorit

destul,

m-am culcat

pe spate In zapada

~i, privind

cerul

instelat. am ramas nemi~eat. Nu aveam senzatia de frig,

dimpotriva, aveam impresia ca mi se turna pe spate apa

Tin minte ea in unna eu doi ani, In lsrael, am consultat un

om de afaeeri.
- in situatia creata nu exista 0 explieatie rationala, - imi
spunea el, - era 0 firma cu un rulaj de cateva milioane de
dolari, colectivul
era excelent,
se ca~tigase experienta,

eonexiunile erau numeroase,nici 0 potienire. Dupa toti indieii

nu-i ramanea decat sa se dezvolte ~i iar sa se uezvolte. $i iata

mi-e bine, e placut, Inseamna ca totul e In ordine. Am stat

prababil vreo 10 minute, dar frig tot nu mi s-a facut, atunci

ca pe fondul experientei, capacitatii ~i relatiilor crescande,

dimr-o data, firma Incepe sa cada ~i da faliment, atitudinea
partenerilor se schimba inexplicabil. ceva se Intampla cu
colectivul. Dupa un timp, din firma raman doar minele. lar
acum sunt conduciitorul acelor jalnice rama~ite ale unei firme

m-am ridicat ~i m-am dus la baie. Nici raceala, nici durere

candva Infloritoare.

clocotita. "V oi sta culcat pan a voi simti frigul" - am decis eu.
Logica Imi ~optea: vei raci, te vei Imbolnavi. Dar mi-am spus:

n-am avut dupa asta. Trebuie sa credem In sim!Urile noastre

0 sa va mirati, probabil,

- i-am spus eu, - dar toate

dar nllmai dind vin din iubire. Daea mi-a aparut dorinta de a

acestea se leaga de starea dumneavoastra. In primul rand.

descoperi

Amintiti-va de sentimentele
firma.
A dat din umeri.

legi noi, Ie voi descoperi.

Daca mi-a aparut dorinta

de a deveni de~tept ~i capabil, voi deveni. Daca mi-a aparut

dorinta de a fi bogat, voi fi. Aceste dorinte pravin din starea
mea interioara, ele urea din radaeinile mele care se numese

iubire. Dacii dorinta s-a nascut, Inseamna ca ea poate fi deja

Indeplinita. Dacii Insa vreau sa devin bogat fiindca sunt
invidios pe vecinul meu ~i vreau sa devin capabil pentru a ma
ridica deasupra altora, sau vreau sa realizez multe din teama de
a fi sarac ~i tlamand, ~ansele de Indeplinire a dorintelor scad
considerabil. Dorintele noastre se adreseaza viitorului ~i In
masura In care ele lucreaza pentru iubire trebuie sa se
Implineasca. ~i viceversa. ~tiinta de a-ti alege bine telul ~i
nazuintele este ~tiinta de a te face ferici!.

dumneavoastra

cand ati creat

Daca va imaginati di visam la bani ~i bogatii, va

In~elati.
- ~i totu~i, la ce va gandeati?
- Vraiam sa fac 0 firma mare, cu un rulaj de cateva
milioane de dolari, vroiam sa-i Intrec pe altii in aeestdomeniu,
vroiam sa demonstrez ea voi face

fata sareinii

propuse.

Ati obtinut tot ce ati vrut"

Tocmai asta-i treaba ca am obtinut, - a ridicat iar din

umeri.

$i iata, nllmai ee pareaea pot sa ma bucur,sa fiu

fericit. sa ma dezvolt In continuare ~i totul s-a naruit, nu se ~tie

de ceo

72

73

_J
Sa ne punem intrebarea: de ee pe uncle femei na~terea
copiilor Ie imbatrane~te vizibil. in timp ce a\tele infloresc din

amlntrebat eu ingandurat.
- Oar de ce In continuare'? S-a uitat la mine Cll mirare.
- Cum adica de ce? Pentru a continua sa ma bucur ~i sa

asta. Cu cat femeia se eoneentreaza mai mult asupra vietii :;;i

dorintelor, ell atat are mai multa gclozie, sllparare, deprimare

fiu fericit.

~i teama. ~i cu eflt ccdeaza mai mult supararilor, geloziei ~i

temerilor, cu atat se concentreaza mai mult asupra lelului

Dumneavoastra
nl! uti. auzit de -blestemul vechilor
chinezi care suna a~a: sa ti se Implineasca cea mai arzatoare
dorinta.
.

subcon~tient,

asupra vietii ~i perpetuarii ei. ~i atingerea aeestui

lei ii declan~eaza programul de autodistrugere

~i pornesc
vertiginos procesele de imbatranire. Ele pot sa se evidenlieze

S-a uitat la mine 111tacere, incepand sa Inteleaga cate ceva.

- V-ati propus un tel ~i I-ati atins. Acest tel va umple toata
fiinta, I-ati purtat multi ani in dumneavoastra. Prin urmare, in
mintea dumneavoastra sunt multe teluri, dar in subcon~tientul
dumneavoastra unul singur ~i acest tel a fost atins. Inseamna

nu numai ea riduri pe fata dar ~i ea diminuare a aetivita\ii

functiilor, dezechilibru
al sistemului endocrin, dilatare a

ca IlU mai aveti de ce trai, programul de autodistrugere se

declan~eaza automat. in plus, nici macar nu biinuiti acest

na~terea copilului este pentru ea un mijloc. nu un leI. Prin asta

lucru. Vi se pare ca fericirea abia incepe, dar ea, in planul

subtil. s-a terminat. Fiul unora dintre cei mai bogati oameni ai
Elvetiei, in plina maturitate, s-a sinucis. in scrisoarea de
dinaintea moqii a explicat: "Am tot, nu mai am de ce sa
traiesc". De fapt, or ice fiinta vie are teluri care sunt inscrise in
simturile ei ~i ele pot fi intensificate sau franate de 0 con~tiinta
dezvoltata. Gamenii de ~tiinta au facut un experiment cu
viermii inelari. A reie~it ea indivjzii care au fost impiedicati

sa

venelor etc. Daea femeia se eoncentreaza

trand-o

in momentul

subminarii

asupra iubirii pas-

vie!ii ~i dorinlelor.

atunci

se face fericita pe sine ~i urma~ii sai. Dar noi ne-am obi~nuit sa

nazuim spre orice altceva dedit spre a ne pereepe, intr-o
masura tot mai mare, creaturi divine. ~1 aparitia bolii sau a
nefericirii incepe sa ne indeparteze de lelurile care ne ucid. ~i
daca vom reu~i sa renunlam la aceste !eluri ~i sa facem din
dobandirea iubirii interioare un lei autentic. boala trece.
Tin minte cum mi-a venit la eonsultatie 0 femei~.

cum dupa depunerea icrelor, sub ochii mei, pe~tele incepea sa

- Va implor, ajutati-ma, - ma ruga ea. - Fiica mea are

abia 15 ani, vrea foar1e mu\t sa traiasca, dar pe omoplatul drept
are un sarcom eu evolutie rapida. Medieii au spus di trebuie
indepartate coasta ~i omoplatul insa chiar ~i a~a nu promit

se descompuna

nimic. Mi se pare ca aeolo, a inceput

aiba urma~i au trait mai mult. Adica neindeplinirea programului te obliga sa traie~ti. Am fost in Kamchatka ~i am vazut
~i sa moara. Scopul vie!ii fusese atins. in acest

caz. moartea este necesara pentru dezvoltarea unna~ilor. La

inceput. puielii de pe~te se hranesc cu carnea lui ~i aceasta este
prillcipala :ji singura sursa de alimentare.

doctorii lucreaza
chimioterapie.

dupa schema obi~nuita:

deja metastaza,
opera!ie,

iar

iradiere,

75
74

1
\

J
-

fa)a de Dumnezcu

Intfii di eu nu intru niciooaUi in controverse cu medicii.

- i-am explicaL - AI doilea, IlU orice boillav de callcer vellit la

consultatiile mele. Illvinge hoala. Acest lucru nici macaI' IlU
depillde

de mille. ci de el. Eu lilcerc

sa-i ofer solu)ii.

pe care

Inca

IlU a devenit

pentru

obosita spre

fereastra.

ea principalul

punct de sprijill.
Mama
-

arunca 0 privire

Medicii continua sa insistepentru operatie.

pentru dumneavoastra este sa ne sunam de cateva ori pentru a

Putem sa-i intelegem ~i pe medici, - ii spun. In

Germania dadi doctorul nu-~i face datoria poate sa-~i piarda

va preveni asupra gre;;elilor. ~i numai in cazlil in care voi

diploma. Medicii nu ~tiu de ce s-a resorb it tumoarea. Inseamna

vedea ea dumneavoastra ~i fiica dumneavoastra ati Il1eeput, in

ca ea poate sa apara din nou. Renuntarea la operatie, pentru ci,

reprezillta posibile probleme ulterioare. illsa, facalld opera)ia,
arice s-ar intampla, ei sunt aparati.

omul Ie utilizeaza sal! nu. Singurul lucru pe care II pot face

sa va schimba!i.

mod real,

Bille, ce sa fac III primul ralld')

In primul r[md trebuie ca fiica dumneavoastra sa ince-

teze a se mai teme de moarte. Ea trebuie sa treaca printr-o

pracedura
moment

de renun!are

melltala
iubirea.

Nu trebuie

la via)a

sa viseze

Poate sa repete simplu, meeanic:

la

past rand

sanatate,

In acel

viata,

visez ca iubirea

copii.

pentru

Dar ce ma sfatuiti dumneavoastra? -

ma intreaba

femeia.

Nu am dreptul sa dau sfaturi. Dumlleavoastra trebuie sa

hatara!i. Pot doar sa va SPUIl ca ~i medicii SUllt cOlldu~i de

Dumllezeu. Illtell!ia lor de a face opera!ia IlU decurge Ilumai

suprema. Iubirea catre Dumnezeu

este pentru mine un tel.

din zel profesional. Daca starea interioara a fiieei dumneavoastra se va sehimba In mod real atunci fie ca medicii i~i VOl'

Via!a

soarta

schimba atitudinea fa)a de opera!ie, fie ca opera!ia IlUva mai fi

Dumnezeu
mea,

mijlaace

sa-mi fie cea mai autentica realitate ~i fericirea

Ila~terea

pentru

copiilor,

dobandirea

reu~ita

sunt

doar

necesara. Aici depillde foarte mult de planul subtil iar el este

in primul rand legat de urma~i. PUlle!i In ordille prill dumllea-

iubirii fa!a de Dumnezeu.

Dupa 0 luna aceasta femeie a venit la mine la consultatie.

Fiica dumneavoastrasta la fel de rall ea ~i pana acum. Ii spun dupa diagnosticare.
-

Imi

Oar eu ~i fiica mea am luerat toata luna asupra noastra,replica

fara

convingere

femeia.

Tumoarea

s-a resorbit,

disparut.

voastra suflete'e copiilor ~i Ilepo!ilor. $i boala sau amellill!area

ei nu VOl'mai fi necesare.
N-am mai vazut-o de atunci, sper ca totu-i III regula cu ele.
Iara~i, peste toate este voillta lui Dumllezeu. in principiu boala
Ili se da pentru a Ile corecta viziullea asupra lumii. Tot mai

iar sim)urile ei

adesea vad dupa mine ;;i pacientii mei, un detaliu curios: este
de-ajulls sa lll!elegi ce allume faci gre~it ~i fa!a de ce ai 0
atitudjne ineorecta, ea boala care de obicei se trateaza in ani

tot 0 mai trag intai spre dorinte ~i viata. nu spre iubire. Iubirea

intregi dispare in cateva zile. Cu natura nu trebuie sa lupti ci sa

vara!.

Fiica dumneavoastra insa nu a invatat sa ierte cu ade-

ii

raspund

eu.

Nici

pana

astazi

nu ~tie sa pastreze

iubirea fa)a de cel care a tradat-o ~i a suparat-o,

76

77

..-

1.

J
0 aju!i.
Pentru
~

a nil fi bolnav

trebuic

sa faei tot ceca ce iti

sa 11lveti
"

face boala tie.

este obligatoriusa fie recunoscuti ca talente, aici un rol impor-

Ma~ina ruleaza incet pc strazile Moscovei. Nu de mult era

zapada dar acum S-{l top it loata. De necrezut, se termina mileniul ~i Incepe 0 noua era, ~i dupa calendar, ~i In realitate. Cu 0

saptamana lllainte

de Anul NOLI

medic sa zicem di portia de iubire trebuie sa aldituiasca 200

unitati, de;;i exista copii la care aceasta doza este mai mare. Nu

am decis sa organizez un

tant 11pot juca educa!ia ~i concep!ia despre lume, dar desigur,

rezerva de posibiliHiti a unor asemenea copii este mult mai
mare. Oaca ar fi sa luam in considerare intreaga omen ire, in
medie, oamenii pot sa men!ina iubirea la un ~oc de 170 - 200

seminar. Trebuia sa cclebrez cumva secolul ce pleadi. Cei care

VOl' veni la seminar, de reguHi, au citit toate dirtile ~i au facut

unitati, adica, in ziua de astazi acesta este un indiee eu totul

cuno~tin!a cu videocasetele. Ei a~tepta informa!ii noi. :)i eu ca

participant la seminar ma bazez pe asta. 0 parte din informa!ie
va veni prin mine, 0 parte prin Intrebarile celorial!i partici-

Imi amintesc cum au inceput problemele mele eu un an in

urma. La inceput, din senin, s-uu imbolnavit rinichii. Eu nu iau

normal.

pan!i. Con~tiin!a colectiva, daca este Indreptata spre iubirc

poate face minuni. Ma bazez pe aceste minuni ~i Ie a~tept.

medicamente ca sa nu-mi deformeze imaginea generaJa. Cand

problemele se pornesc, este foarte greu sa pricepi totul dintr-o
data, vin zeci de modele ~i nu se constituie Intr-unul singur.

Privesc convoiul de ma~ini care trece pe langa mine. Deodata,

Rinichii sunt un program de autodistrugere,

fara sa m,; a~tept, a Inceput sa ma doara rinichiul drept. Prin

urmare, sa ne Intoarcem la problemele mele. Nu se exclude

lendin!ei de a conduce. Imi aminteam de toate momentele In

care nu am putut sa accept loviturile sortii, necazurile, ii

situa!ia cu venirea unui nou copil pe lume. Sa prelucram

aceasta varianta. In camp exista sufletul copilului dar nu pot sa
spun daca va veni in aceasta viata sau in cea viitoare. De

iertam pe to!i, ma iertam pe mine. Dupa cateva zile rinichii

obicei Ii spun pacientului: pentru a veni pe lume copilul dumneavoastra, el trebuie sa primeasd'i 0 anumiHidoza de iubire.
Cu cat dimensiunile
lui sunt

mai mari,

personalita!ii,
ell atat

aptitudinilor

~i dorin!elor

ij trebuie mai multa iubire, ell at[11

subminarea ~i Indepartarea de fericirea umana trebuie sa fie

mai mare. Sa presupunem ca ~ocul trebuie sa fie de 200 unita!i
iar dumneavoastra pute!i rezista, pastrand iubirea, numai la 70.
Restul Inseamna bolile dumneavoastra ~i necazurile pana la
concep!ie, In timpul sarcinii sau dupa na~terea copilului. In

tema orgoliului, a

mi-au trecut ~i a Inceput sa ma doara rau fieatul. lar Incep sa

ma rog ~i durerea iar se Intoaree la rinichi. Continuu luerul eu
mine Insumi ~i durerea de la rinichi ~i ficat trece, apare 0
durere de mijloe. :)i In!eleg ca pur ~i simplu are loc 0 puternica
seurgere de energie. In principiu, daca ar fi sa ma uit la planul
subtil, din corp, prin regiunea ombilieala, iese energie. Daca
aceasta scurgere nu va fi stopata, vreun organ va ineepe sa se
dezintegreze ~i In felul aeesta se va frana pierderea de energie.
Te po!i a~tepta la aceelerarea proceselor de Imbatranire.
lar Imi amintese de povestea unei femei care Intr-o
jumatate de an a Imbatranit eu 20 de ani. :)i ea avea senza!ia ea

79

1
\

_J
i se seurge energia prin ombilie. Nu de mult am diagnostieat,
dupa fotografic. un am care a imbatranit eu multi ani, in cateva
luni.

Dad

te uiti la situatia

precedenta

din planul

subtil,

se

vede cum din el se revarsa energia ~i eurge spre copilul lui.

Cauza este totuna eu cea pc care am numit-o inaintc gelozie.
La baza geloziei

sta dependen(a

de dorinte,

toate dorintele

converg spre cOllservarea ~i perpetuarea vietii.

Pentro venirea

pe lume a copilului trebuie sa aiba loe a subjugare a vietii.

Gcneram 0 noua viata, inseamna di trebuie sa 0 pierdem pe a

Iloastra. Pierderca se face intr-un regim de erutarc (nu direct
prin moarte),

prin suparari,

boli ceva mai grave

tradare

~i necazuri.

Ill! Ilumai di nu oe purifidim,

din partea
Moartea

omului

apropiat,

vine de obicei

copilului

dar, dimpotriva, ne supralodir-

nou-nascut.

Adica,

pentru

supravie-

tuirea copilului trebuiau .njosite dorintele, via(a, Imbatranirea

este una din formele unei astfel de .njosiri ~i desprinderi. In
planul subtil, invidia, gelozia,
aeestca

stint

zgarcenia

arata la fel. Toate

manifestarea unui singur mecanism

-

dependenta

crescuta fata de fundamentele vietii ~i perpetuarii ei. Prin

lIrmare, in cazul meu trebuie sa fae de bunavoie ceca ee natura
a ineeput sa faca foqat eu mine, adiea sa praetie toate formcle
de .ndepartare de viata .mpreuna cu cre~terea iubirii din suflet.
Gandurile

mele se re.ntorc la tema batranetii.

De curand,

confrunt'lnd diverse tran~e informationale

am reu~it sa Ie
sintetizez ~i sa Ie leg intr-un tot. In prineipiu, 0 asemenea
situatie poate fi perceputa ~i la nivelul exterior dar atunci
trebuie sa faei mii de extensii pentru a lega la un loc cateva
evenimente.

consumaIntr-o permanentareflectie, sinteza. N-am vruL pur ~i

simplu, sa 0 irosesepentru intclegerea ~i analiza altor domenii.
Dad ne vom .mpra~tia energia pe fiecare tema, nu vom obtine

nimic de la viata. De aceea m-am eoncentrat asupra luerurilor

importante ~i am devenit un neajutorat .n orice marunti~
eotidjan. Oar inta ca apare 0 situatie in care n-am cui sa ma
adresez ~i trebuie sa montez galeriile,

cand

cam ~i pe noi, ~i pe copil. Barbatul care a .mbatranit vertiginos

ceda energie

al fiedirei situatii. Daca ar fi sa reactionezi la esen1asituatiei,

dimensiunile extensiei ar cre~te incredibil de mult. Yoi da un
exemplu: intotdeauna m-am temut sa ma oeup de zugravitul
casei, eu lucrez eu informatiile ~i toata energia mea se

sa schimb lacatele etc.

~i cu toate ca am lucrat 5 ani pe ~antier, n-a~ fi vrut sa

eheltuiesc energia niei maear pentru a-mi aduce aminte de
toate deprinderile mele. ~i iata-ma stand ~i traind 0 u~oara
criza a impasului ~i groazei fata de ceea ce am de facut. Iar
prietenul meu, pictorul, pe care I-am rugat sa ma ajute, ma
.nvata. Cumpara-ti

0 data ni~te unelte bune ca sa nu te chinui

~i sa pierzi vremea ~i .ntelege un lucru simplu, daca cineva a

facut-o, .nseamna d poti s-o faci ~i tu. Mai departe, peste tot
exista un sistem propriu: ~i robinetul, ~i wc-ul, ~i lustra, ~i
galeriile sunt fabricate dupa un anumit sistem. Trebuie doar sa
.ntelegi principiul ~i-n continuare...

nici 0 durere de cap. Dupa

2 ore faceam cateva lucruri mai competent decat el. M-a ajutat
sa realizez una dintre celemaiimportantetreceri.dela
perceptia superficiala a situatiei, la cea esentiala - a structurii,
a principiului ei. ~i am vazut cu mirare ca, practic, nu pierd

energie cand ma ocup de treburile gospodare~ti. Lumea .ntunecata, Ingrozitoare,enigmatica a reamenajarii apartamentului,

Exista un ADN .n fiecare celula, exista un ADN

a zugravelii

xo

a devenit

simpla

~i accesibila

.ntelegerii.

Am

XI

J
Inteles de ce mi-era teama in fata unei noi teme: in primul rand
percepeam exterior luerul fara sa Incerc sa-i prind imediat
esen\a; in al doilea rand, incercam sa rezolv totul dintr-o data,
in timp ce orice treaba se face pe etape; in al treilea, ma
incordam inauntrul meu, considerand ca asta ma va ajuta sa
depa~esc problema. ~i pe urma, pentru orice tema noua aveam
deja elaborata 0 schema de lucru. Intai; niciodata sa nu te temi
de nou, dupa sistemul; ochii se sperie, iar mainile fac. AI
doilea, daca mi s-a dat 0 sarcina, se subin\elege deja ca pot sa
0 indeplinesc. AI treilea, trebuie clarificat ADN-ul, prineipiul
oricarei probleme. AI patrulea, problema trebuie rezolvata pe
etape. AI cincilea, in sutlet trebuie sa fie 0 senza\ie de u~urin\a, oricat de mari ni s-ar parea dimensiunile obiectivului.
Dificultatea problemei care ne sta in fa\a nu este determinata
de amploarea ei. ci de seriozitatea ~i incordarea cu care 0
tratam. lata de ee oamenii foarte puternici sunt Intotdeauna
blanzi. Bunatatea este u~urin\a sutletului, oricate greuta\i ai
ridica. Sutletul u~or ~i dragostea din el ne permit sa lucram cu
miezul problemei, nu cu nivelurile ei exterioare, fie ele probleme fizice sau informa\ionale. De ce in epoca Rena~terii
oamenii erau talentati In mai multe domenii? Pentru ea iubirea
de Dumnezeu acumulata in ei de veaeuri Ii ajuta sa inter-re1ationeze eu esenta oricarei teme, sa descopere meeanlsmele
generale de evolu\ie ale oricarei teme, fara pierderi cons iderabile de energie. Cu cat nivelul de sintetizare era mai inalt cu
atat mai mare era orizontul de cuprindere al eontrariilor.
Leonardo da Vinci putea sa se ocupe in acela~i timp de
aspectele tehnice ~i ale picturii, inseamna ca gasise principiul
comun ce unea un domeniu cu celalal!. Fiindca veni yorba, el

82

s-a remareat printr-o forta enorma, ceea ce vorbe~te despre 0

capacitate foarte inalla de a sintetiza forme de activitate diferite. Sinteza este Intotdeauna un chin, este 0 explozie a conexiunilor anterioare, strans legate de obiect :;i constituire a
unora noi, mai fine. Fara rezcrve de iubire acest proees nu
cste posibil. Imbatranirea

~i moartea,

urmate de regenerarea

vie\ii aC\ioneaza tot in sensul sintezei, comprimand timpul

intr-un punc!. Astfel una dintre eondi\iile evolu\iei este sa
inve\i sa pastrezi in suflet logica divina in momentul
indeplinirii funC\iilor umane, adica oriee am face, in sutlet
trebuie sa fie bucurie ~i iubire, iar atunci yom putea realiza
orice lucru propus.
De unde mi-a venit iluminarea? Pesemneea una din cauze

a fost situatia eu 0 vechime deja de treizeci de ani. Invatam

atunci la ~coala profesionala Suvorov. Cu to\ii in adolescen\a
visam sa fim puterniei :;i iata ca unul dintre prietenii mei mi-a
povestit 0 istorie citita Intr-o carte. Ideea era urmatoarea.
Apropo, se intitula "Secretul lui John eel de fier". Se intampla
in Anglia. Un baie\cl de unsprezece ani s-a dus impreuna cu
latal sau la circ ~i a urmarit extaziat cum oamenii eu mare fortii
aruncau halterele ~i indoiau metalul. A hotarat sa devina ~i el
la fel de puternic. La fenna lor era un hardau de vreo 200
de litri. In fiecare diminea\a, baiatul se apropia de el ~i,
apudlndu-I cu mainiJe. Ineerea sa-I ridice. Iar ziua incerca

sa

mi~te din loc bolovanii mari de pe camp. Dupa un an, intr-o

diminea\a, s-a apropiat de acest hardau, I-a apucat intre palme
~i I-a ridicat in aer, iar dupa al\i doi ani rupea eu u~ur;nla
lailluri ~i indoia ~ine. Am s;m\it cu toata fiin\a ea povestea este
adevarata.

In ~coala Iloastra, pe terenul de sport, erau ni~te

83

1
\

J
bare de metalingropate

in pamfmt. Ma a~ezam sub ele ~i zece

vinovat din umeri. ne~tiind eu insumi ce s-a intftmplat. De

douazeci de secunde maream tneet incordarea. Apoi

apudindu-Ie cu mainile incercam sa Ie indoi. Fire~te ca n-am
smuls nimic din pamant ~1nici n-am indo it nimic, dar genul

unde aceasta uria~a putere? De neinteles cum s-a ivit. Dupa 0

vreme am inteles ce s-u intamplat. ClI cat este mai mulUi

acesta de antrenament mi-a placut ~i-I faceam periodic.

Interesant este ca la inceput, gradul de incordare interioara era
egal cu cel exterior, fizic, ba cbiar mai mare. Dupa ce am

at at forta patrunde mai adanc ~i acumularea este de mai mari

dimensiuni. Fa.candexercitiile stat ice Intr-o stare de bucurie,

vazut eli nu da rezultate, am inceput sa ma relaxez interior,

de~i in afara incordarea cre~tea. Destu\ de periculos, deoarece
puteam sa-mi frfmg oasele ~i sa-mi rup tendoanele daca nu era

lini~te ~i bunatate in suflet, in momentul

incordarii fizice, cu

lini~te ~i echilibru sutletesc, ammarit densitatea propriei forte,

am comprimat timpu!. Dupa care, intr-un interval mic de timp
putcam sa dezvolt eforturi mult mai mari dedit inainte. Ceea

ce In-a speriat in aceasta situatie este di forta uria~a pe care,

in mine bunatate. Daca este, totul decurge norma!. Pe urma a

venit vara ~i am plecat in concediu la parinti, la Soci. Ne
scitldam in Marea Neagra, faceam plaja, ma simteam excelent.

dupa cum s-a dovedit, reu~eam u~or s-o dobandesc

N-am devenit mai puternic, dar am dobandit un confort

interior, de la exercitiile statice. Fratele meu avea un prieten

visum sa devin puternic, simtind puterea, am respins-o.

Pe urma totul s-a uitat. Au trecut anii ~j am avut a discutie

care facea lupte. Ne-am gasit 0 distractie. Stand pe un parapet

ell un am. Mi-a povestit ca s-a antrenat ditiva ani Intr-o grupa

nu prea inalt ~i nu prea lat, ne impingeam unul pe altulin jos.

Adversaml era mai mare ca mine ~i mai experimentat dar eu

ai carei component; i~i dezvoltau for!a ridiciind greutati. I-am

spus ca ma intereseaza aspectul psihologic al descoperirii

eram ceva mai greu, de aceea forte Ie erau aproximativ

aptitudinilor.

egale.

EI ma dobora de pe parapet mai des, eu ma concentram in

intregime pe dorinta de a invinge. ~i-n acel moment m-a

putea sa-i

dauneze sufletului meu. Am simtit intuitiv ca nu sunt pregatit

pentru posibilitatile crescute ~i, de~i eram foarte complexat ~i

Omul a cazut pe ganduri.

controlul situatiei. In mod nea~teptat pentru mine I-am apucat

- Daca ar fi sa vorbim de schimbari psihologice, a~ incepe

cu urmarile. S-au dovedit a fi acestea: toti barbatii au parasit
grupa, au ramas numai femeile. Cresc simtitor potenta ~i

sau de cap, sau de umeri ~i am facut un salt intr-o parte,

stransoarea lui a slabit ~i m-a eliberat. Indreptandu-ma I-am

ambitiile. E~ti gata sa-I omori pe cel care ti se impotrive~te. lar

mai departe moartea sau iochisoarea.

apucat de cap ~i m-a aplecat in .ios, eu m-am speriat, pierzand

vazut cum zbura prin aer. Dupa un zbor de trei-patru metri a

cazut pe pamant. Cand s-a ridicat, era stupefiat. Insa eu eram
~i mai uluit.
H4

Ce naiba faci" - a intrebat el, speriat ~i indignat. Am dat

Bine dar cum ati lucrat totu~i asupra dumneavoastra')

Sunt cu totul cateva reguli. Prima regula: cand ridici 0

greutate mare, trebuie nu sa te Illcordezi, ci sate relaxezi.

-

Sa te relaxezi inauntrul tau?

H5

..-

'j

Nu, exterior.

Oar cu ce sa ridici

greutatea daca mu~chii

Daea inveti eeva, e~ti oeupat eu 0 aetivitate mentala. sutleteasca concentrata, baile abat ~i Impiedica evolulia. Probabil
de aceea in sarbatorile religioase nu ai voie sa mergi la baie.
Mi-am amintit a convorbire cu un calugar, In Kazahstan. in

sunt complet

relaxa\i')

Strange din umeri.

Nu ~tiu cu ce, dar a ridic.

ma concentrez

nu sa-mi

maxim.

Ei se Incordeaza

efortul

muscular

Adicii

incordez

In momentul

rnu~chii,

singuri

atat dt

se transforma,

ci sa-i relaxez

Ie trebuie.

In

munti se construia 0 midi manastire. Ne-am dus acolo intr-un

grup restrans. Unul dintre calugari ne arata teritoriul viitoarei

ridicarii

acest

la

Probabil

regim,

ca

Intr-unul

energetic.

Am

inceput

atunci

dnd

sa-mi

arnintesc

ma ocupam

Incordau

to\i

incepeau

sa se relaxeze.

speli

mu~chii,

A doua

~i

de exerci\iile
dupa

care

- continua

regula,

am

dupa

antrenament.

antrenament,

sa mare~ti

a Intrerupere

de a jumatate

inteles

eu

statice,

la Inceput

efortul

ere~tea

interlocutorul

A treia
greutatea.

Inceti~or,

A palra

regula:

organismul
multa

era lipsa

trebuie

vreme

unui

in orice

dupa

aceea:

grafic
moment

Pe urma. amintindu-rni

les. Actiunea

asupra nivelului

iar pentru

a se consolida,

fiin\eze

un timp

conexe.

~i una

profunde.

Apa

din eopilarie
dispozi\ie

in

mod

spala

energetic

am observat:

proasta

provin

diverse

~i dupa

Adica

M-am

sa te speli

dupa

lucruri,

inte-

am

energetiea

Energia
din

~i emo\iile

structurile

sa

trebuie

sunt

temporale
emo\iile.

inea

sa te scalzi in mare intr-o

~i dupa prima cufundare

~i am Intrebat:
- Jerta\i-ma,

noastre. Nu m-am ab!inut

dar nu viid la dumneavoastra

nici baie, nici

du~. Ave!i In plan sa construi!i a baie ruseasca?

- ~ti!i, - mi-a raspuns el, - dad monahul se ana intr-o
stare de rugaciune,

nu se spala un an ~i trupul Ii miroase a

tlori.
Mi-am amintit cii unul din semnele sfin!eniei omului este
lipsa mirosului de putrefaqie a trupului dupa moarte. Apoi,
revizuind in memorie toate acestea, mi-am amintit cum procedau Intotdeauna oamenii credincio~i. Orice treaba a Ineepeau cu a rugaciune care Ie permitea, la greuta!i ~i suprasolicitari sa pastreze In suflet iubirea ~i bucuria. Gandurile mi
s-au in tors din nou la mecanismul imbatranirii.
Pentru a te
lupta cu batrane\ea, trebuie sa porne~ti nu de la nemurire,

gandit

trece in eel energetic,

a ~i influenleaza

te dud

chiar

sa fie gata.

structura

~i celelalte

la fiecare

al antrenamentului.

muscular

autonom.

dar mu~chii

dar rni se pare di

de ce nu trebuie

antrenament?

se

nu diminueaza.

Nu-mi aminlese aeurn toata eonvorbirea.

una din reguli

di

meu, - Sa nu te

regula:

de an foqa

uimire

manastiri ~i raspundea la Intrebarile

trebuie

intfti sa analizezi de ce unii imbatranesc

mai repede ~i

al\ii mai Ineet. Mi-am facut cumva un model de ce se va

Illtampia cu sutletul meu dacii voi Inceta sa Imbatranesc. Deja,
de la Inceput, concentrarea pe dorin!e va Intrece de 15 ori
nivelulletal, iar pe via!a ~i perpetuarea ei, de 31 ori. Adica nici
ll1acar 0 tinerete ve~nidi, ci doar una prelungita va ineepe

sa-mi ucida sutletul. lnseamna ca intinerirea este pentru mine

extrem de periculoasa.

In apa, ai alta stare.

X7
xc,

bucuria, suporta mai u~or nu numai suprasoliciUirilefizice. ci

0 data m-a interesat enigma cazinoului. De ce tolO~i nu
ca~tig'? Apoi mi-am pus intrebarea ce se va intamphl ell mine
daca voi ca~tiga 0 suma importanta. ~i eand mi-atll model at
rezultatul, am inteles ~i

m-am bucurat di nu efl~tjg.

proeesele de imbatrfll1ire sa se petreaea mai ineet, trebuie

Angajatul de la eazinou mi-a spus urmatoarele:

-

Cei mai periculo~i clienti pentru noi sunt sau pensionarji

boga!i

sau oamenii

Ei nu au dorinp

plictisi!i

carora

di~tigul

Ie este indiferent.

de a cfl~tiga. ~i fa!a de di~tig

~i pc cele psihice. Nefericirea il imbatrane~te repede pe om.

De ee'? Fiindca este aeea greutate fizica ~i psihiea sub eare nu
ne putem pastra hueuria in suflet. Prin urmare, pentru ca

au 0 atitudine

,nve!i sa-Ii pastrezi iubirea,

indiferent de supratensiuni.

hucuria

~i hunatatea

sa

in suflet

Cum incearca omul, de obicei, sa depa~easca 0 situatie

stresanta') Am pierdut banii, dar am 0 slujba buna care-mi va

potolita, fara vreo bueurie speciaHi. De aceea. ei sunt cei care

permile sa acopar pierderea. Am pierdut banii ~i slujba, dar am

ne vor goli banea.

0 familie care ma va ajuta sa-mi pastrez sentimentul de

fericire. Am pierdut banii, sluiba ~i familia, dar am sanatate ~i

Prin urmare ce se intampla,

ma gandeam eU. Pentru a trai

mult ~i a nu imbatrani trebuie sa intorci spatele vie!ii, sa devii

indiferent fa!a de ea, dar la ce-i buna 0 astfel de via!a? In
principiu chiar aceasta este calea pe care mergeau asce!ii in
India. Renegau

toate bucuriile

~i dorin!ele.

Inabu~ind

in ei

ea imi va permite sa iau totul de la capat. Am pierdut hanii,

slujba, familia ~i sanatatea dar imi pastrez viata, inseamna ca
pastrez posibilitatea

de a fi fericit. Atunci apare intrebarea:

unde safugi efmdviata este ehinuita sau se ive~te amenintarea

rata de

toate manifestarile vitalita!ii, i~i prelungeau cu mult durata

vie!ii. Cum sa inve!i sa traie~ti mult ~i totodata sa nu depinzi

ca 0 s-o pierzi? Atunei izbuene~te agresivitatea

de via\a'?

activare rapida a proceselor de imbatranire. De aceea este

imposibil sa-Ii men!ii iubirea ~i bucuria in suflet atata vreme

Sa luam de cxemplu omul de la tara, care la aceea~i varsta,

poate sa arate mull mai hatran dedit cel de la ora~. Sa
incercam sa explicam de ce. Suprasolicitarile fizice? Oar mul!i
dintre locuitorii

ora~ului, ocuItiindu-se de sport, de cele mai

fclurite solicitari fizice ~i psihice, ii intrec in acest plan pe
locuitorii satului. Cum stau lucrurile? Luand totul in considerare, in felul urmator. Omul de la ora~ este mai pu!in legal
de existenta, depinde mal putin de mediul ineonjurator, de pendenta na~te agresivitatea care destrama apoi organismul ~i-I
Imhatrfll1e~te. Loeuitorul ora~ului are mai multe emotii pozi-

lumea

inconjuriitoare ~i tine insuti. lncepe renuntareala iubire ~i

cat punetul de sprijin cste fericirea

credincio~i dobandeau posibilitatea

Oamenii
de a se cufunda in fericirea
omeneasdi.

vietii, fara sa depinda interior de ea. Mecanismul eonservarii

iubirii, funqionand de mult, Ie permitea urma~ilor lor, chiar
daca erau atei, sa traiasca mull ~i fericit. Prin urmare, unul
dintre mecanismele importante pentru invingerea imbatranirii
rap ide consta in mentinerea iubirii cand se naruie fundamentele vietii. ~i oridt ar fi de straniu, dezlegand problemele
longeviHitii, iar ne intoarcem la rastignirea lui lisus Hristos.

tive. Inseamna ea poate mai u:?orsa pastrezein el bunatatea ~i

X9

xx

I
1

f
~

Are

loc 0 pregatire

distrugerea a tot ce
l11seamnafericire omeneasca. In cudind va fj pierduUi stabilitatea, naruiHi soarta. Se vor rope relatiile ell cei apropiati.
Incepe demolarea vie!ii, va veni moartea. Oar Indoielile,
oscila!iile

gradata

pentru

~i teama se retrag tot mai mult In planul doi ~i tot

mai putemic se deschide In sullet iubirea. ~i aceasta iubire

permite iertarea tuturor ~i intelegerea esen1ei a ceea ce se
Intampla. EI continua sa-i iubeasca pe aceia care 11ucid, nimic
nu mai poate sa-i sperie iubirea, s-o 'inHituresau s-o miqioreze.
Lan\Urile omene~ti cad ~i ramane eul Dumnezeiesc, a\catuit
din iubire, din care relncepe omenescul.
Tin minte cum I-am pus pe fiul meu, In urma cu cateva
luni, sa citeascii Biblia. Evanghelia parcii 0 citise, dar se vedea
dupa ochii lui ca nu In!elege nimic ~i treaba nu-I intereseaza.

- In!elege-ma, - Ii spuneam.
am citit Evanghelia

Pentru prima oara In via!a

cand aveam 20 de ani ~i am fost rascolit,

de~i atunci toata tara era ateisUi.Tu ai acurn 14 ani, daca vei
simti acum ceea ce am simtit eu citind Evanghelia, vei obtine
de la via!a mai mult decat mine ~i nu vei repeta gre~elile mele.
Tot n-ayea tragere de inima. Atunci I-am pus sa repovesteasdi ce era scris in Biblie.
- Ii
- Poveste~te-mi nu evenimentele care se petree acolo,
ceream eu. Spune-mi care este sensul acelor evenimente.
- Tocmai la subiect, - m-a Intrebat fiul, - care este sensul
evenimentelor descrise In Evanghelie?
Pe moment m-am pierdut, Intr-adevar,

cum sa-i explici In

ce consta esenp Evangheliei.

Raspunsul a venit simplu.
Evanghelia descrie transformarea omenescului in Dumne-

zeiesc. Este un manual pentru transformarea sentimentelor

90

umane in cele divine.

Ma desprind un minut de la gandurile mele, ma~ina se
apropie de baile "Sandunov". intiii trebuie sa cumpar maturici.
Cobor scarile ~i-mi aleg doua maturici stufoase din stejar.
Apoi ma Intillnesc cu prietenul meu, intram In sala ~i ne
dezbracam pentm a merge la camera de aburi. Fiecare baie are
atmosfera ei. Formele gandurilor se sintetizeaza, modifica
spa!iul din juml lor, inlluen!andu-va apoi insesizabil starea ~i
mersul gandurilor. Fenomenul gandirii colective. Pentru prima
data I-am simlit In mod acut In Israel, In de~ert. Am privit
alunci situatia anterioara,

incercalld sa inteleg ce s-a intamplat.

Aveam mancarimi In urechi, ~tiam ca este tema geloziei ~i a

supararii pe femei, dar nu puteam s-o Inlatur. Acum Inteleu
. b de
ceo Tema geloziei venea din dependen!a de dorin!e. Divinizarea dorintelor, vietii, perpetuarii ei - era un nivel pe care
nu-mi statea In putere sa-I depa~esc. In de~ert lipseau formele
gandurilor care ne leaga de viata ~i dorin!e. Pentm mine
de~ertul a fost simbolul inhibarii vie!ii, renegarii ei. Concenlrarea asupra vietii, dorintelor, in subcon~tientul meu, a scazut
brllsc ~i mi-au trecut problemele cu urechile. Iar cand dupa
cateva ore m-am Intors Inapoi, totul s-a restahilit dupa ce
m-am cufundat iara~i in emo!iile obi~nuite. Nu degeaba
Hristos s-a izolat 40 de zile In pustiu. Daca ai Inceput sa sim!i
In tine divinul, Impilarea umanului ajuta la deschiderea acestui
proces ~i umanul Inllore~te, In loc sa se stinga. Echipandu-ne,
luam calotele de pasla, maturicile ~i ne ducem sa transpiram.
Ahurul este moale ~i bun. Oar toata incinta este In asemenea

~nasuraincalzita indit caldura merge nu aHit la suprafatii efit

IIlterior, ceea ce creeazaun confort special. Aici atmosferaeste
91

1.

buna, In aer IlU sunt tensiuni, agresivitate, iritare ~i nemul-

Atunei el. strambandu-se,

a In~faeat prosopul ~i s-a pus sa-I

tumire. Pana ~i banditii se eomporta aie; destul de relaxat ~i

eOl'eet. Totul este ea la 0 receptie din Inalta societate. Judeditori, depututi, milionari, banditi, oameni de afaceri - touta

fluture spre mine, ceea ce m-a bueurut -5imai tare.

crema soeietatii se strange aieL Nu poti sa ~tii cine sta I5nga

m-au Intrebat ceva pe nemte-5te,am dat din umeri, atunci m-au

,ntrebat pe engleze~te, ee profesie am, cu ce ma oeup?

tine-n pielea goula ~i transpira. De aeeea, pentru orice

eventualitate, toti se eomporta lini~tit ~i delicat. Stand la abur
mi-am amintit de un alt episod atingand con~tiinta colectiva.
0 data, In Berlin, m-am dus seara la baia de aburi. de obieei
la "aie sunt barbati ~i femei In proportii egale, dar In ziua
aeeea, practie toata baia era ocupata de barbati, In afara de 0

- Danke schon' - Ii strig eu lui. - Very good.

A tras 0 InjurMura ~i a fugit din Incapere. Cand am ie~it,

Cum se spune In engleza

pictor, ma gandeam

cu. Apoi

mi-am amintit:
-

Artist, - ma impung

0, artist, artist,

eu ell degetul

in piept.

au dat nemtii din cap.

M-am aruneat in bazin ~i, cu aceea-5i prietenie, m-am 'intors

femeie. Bruse am avut 0 senzatie stranie care s-a transformat

dupa aeeea'in gand: de ce sta femeia aeeasta aici ~i ne striea

'in camera incinsa. Pe urma am intrebat 0 cuno~tinta

care era

tovara~ia masculina? "Ia te uita! - mi-am spus. Am ganduri de

homosexual, de unde-mi vin?" Dupa aeeea m-am luat eu

De ee astazi nu sunt femei, iar baietii veniti la baie amta ea

0 grupa de halterofili?

afara:

altele. In curand, femeia a pleeat. In ziua aeeea nu simteam

aburul mai deloc. Am stat un timp ~i nevazand niei un rezultat,

am luat lighena~ul ~i am Ineeput

Apoi m-am

- Toti, - mi-a raspuns lini~tit interloeutorul. - Aici au fost

ditarat sus. ~i eu toate di unii au Inceput sa paraseasdi incaperea, pentru mine era cam putin abur, am eoborat ~i am

dezbateri serioase cat te-ai atlat Inauntru. Cativa oameni erau

stropit iar. Ei. m-am gandit,

trcbuit sa iasa cu totii. lar altii Ii calmau. Ei, nu va atingeti de

el, e a~a de dulce.

sa stropese.

sunt numai barbati,

putem sa

cre~tem temperatura, toti sunt voinici ~i bine-hraniti, 0 minune

de barbati. Nici n-am observat cum au plecat toti eei 25 de
indivizi din Incapere. Nemtii sunt un popor edueat, nu ~i-au
aratat indignarea, e adevarat ea a sarit unul dintre ei ~i a
Ineeput sa toarne din plin peste piatra, privindu-ma uracios. In
mod clar vroia sa ma seoata de acolo. Dar eu nu ma gandeam
atunci la a~a ceva.
-

92

Good' Good!-

Ii strig eu ~i-i arat degetul mare.

Pai astazi este luni, ziua homosexualilor la baie.

~i cum, toti sunthomo? - am intrebat eu eu mirare.

indignati

ca ai faclit atata abur incat nu era posibil sa stai -5iau

Adica stilul meu direct a placut eolectivului,

apoi de multe ori la acest episod, amintindu-mi

m-am In tors
un fapt care

m-a intrigat. Simteam acela~i lueru cu cei dinjurul meu. Apoi

sentimentele mele au devenit gandurile mele. Con~tiinta colectiva imi modifiea structura'indeajunsde activoAdica tot ce este
viu pe planeta sehimba In permanenta informatii la nivelul

senzitiv. Avem acees la 0 cantitate incredibila de informatii ~i,

93

J
mai ales, de orice tip. Informatla este 0 notiune vcctoriala. De

fiecarui

orientarea noastra depinde ce yom extrage din ea. lar cand 0

este secundara,

cuno~tinta

deja

mi-a comunicat

nu de mult un fapt curios, puteam

sa dau 0 explicatie.

Idee a experimentului

consta

In

lIrmfltoarele.

obiect. Adica !a nivel exterior,

iar cea individua!a,

con"tiinta

primara.

co!ectiva

in planul

subti!,

ie"ind dintr-un punct, toate obiectele raman acest punct. Adiea

ele pastreaza unitatea initiala. De aeeea schimbu! de informatie
dintre ele se poate realiza eu arice viteza. ~i in acest caz,

~obolanii,

intr-o deschizatllra marcata cu albastru, gasesc 0

bucatica de carne; trecand prin deschizatura

mareata In ro"u

con~tiinta colectiva ce Ie reune~te este primara, iar cea individuala,

eon"tiinta

dobandita

seeundara.

Totul

depinde

de

Atingand

un

primesc un ~oc electric. La incerut, trecerile prin deschizaturi

stratu! In care ne aflam In momentul

erau de SOia

anumit nivel de evolutie, putem sa interactionam simultan cu

50, apoi "obolanii

au Inte!es repede, culoarea

ro~ie inseamna pericol, nll se mai duceau spre aceasta deschi-

respeetiv.

zatura, dupa care experimentul s-u rcpetat Cll 0 nOlla grupa de

"i eu ce! de suprafata. ~i atunci, In filozofia

noastra se pot reuni notiuni care inainte se excludeau reciproc.

"obo!ani,

Putem spune ca totul este absolut

In

experiment.
culoare

relatie

eu

eea

veche

dar

rm,ie, adidi

transmiterea

informatiei,

oarecare, s-a facut. Apoi, un experiment

multe mii de kilometri
treeerea

experiment

la

marcat In

intr-un

mod

similar s-a facut la

departare de aeest !oc, eu "obolani

acela"i fel. ~i uimitor

de

neparticipanta

~i imediat Incepeau sa fuga de orificiul

de

este faptul ca au Ineeput, la fel, sa fuga

periculoasa

de"i

cu

"obolanii

participanti

!a

n-au venit in contact. Pentru oamenii de ~tiinta

luerul era inexplicabil.

urmare con~tiinta

relatiile

colectiva

94

care

de vedere al eon"tiintei

Fiecare forma de fiinta

inel emotiona!,

timp

este limitat

predeterminat

la nive!u! subti!, cu

individuala are aceea~i vechime ca ~i eea

lui. Clnd

ce s-au
ulterior

format

un grup de obiecte, fieeare

numaru!

lor atinge

evolueaza

va dezvalta

un anume

spre 0 con~tiinta

con~tiinta

individuala

existilnd

In

"i libertatea vointei. Putem spune ca Universul

"i infinit totodatii, ea timpul sta pe lac, strans

Intr-un punet, "i-n acela"i timp se mi"ca, evolueazii.

Prin urmare, In planul de suprafatii, con"tiinta eoleetiva este
secundara; cand intram In p!anuri!e

in plan
unesc
numim

vie

de informatie intre toti componentii, prin

Dintr-un punct se ivqte

cu individualitatca
nive!.

simp!u.

printr-un

un permanent schimb

colectiva.

din punctul

totul se cxplica

este In conexiune,

acela"i

subtil

subti!e ea devine primara.

"i mai subtil, con"tiinta eo!eetiva "i cea individuala se

intr-un

singur

tot. In planul

exterior,

efectul. in planu! subtil ceea ee numim dect

Daca ar fi sa privqti
co!ective,

stratul

eauzii,

ne apropiem

adiea efeetul

"i

de surse, cauzele

punct, devenind

cauza

cauza

creeaza

na"te ceea ee

I"i sehimba !oeuri!e. Daca

"i efeetele se eontracta Intr-un

identiee. Aceasta este comprimarea

timpu!ui.

A"adar, eu cat cauza "i efectul seamiina mai mult Intre e!e, cu
structura timpului. Mode!and timpu!,

atftt mai tare se modifica

obtinem un cere. Dinspre punct Inspre cere apare eireumferinta. Cu evolutia timpului, efeetu! se Indeparteaza tot mai
mult de cauza
"i apoi, departandu-se tot mai mult, In realitate
se apropie de cauza, unindu-se in eele din urma eu ea. Orice

95

proces din Univers evolueaza dupa un ciclu inelar. Procesul se

na~te, se dezvolta ~i se stinge. Durata de existenta a procesului.
este conditionata de dimensiunile cercului. OricaJ'e dintre
dorin(ele noa,trc, la fel. se na~te, se dezvolta ~i moare. Cu cat
dorinta

orienta!i spre Divin. lar Imi amintesc de 0 Intrebare pusa 0

datiL De ce oamenii de la (ara ImbatrJ.nesc repede') De ce
oamenii ereatori. in special cei I'll relatie ell arta, imbatrdnesc
mai Ineet" Omul orientat ditre iubire ~tie sa gaseasca In tot,
emo(ii pozitive. In fiecarc situa!ie, dorin!ele limitate, super-

mai mica, ClI cfit este mai putin legata de viata

cotidiana, ell atat suntem mai limitati, eu atat imbatranim mai
repede. Irascibilitatca, inrairea, invidia, susceptibilitatea sunt
este

fieiale comuta pe niveluri mai Inalte. Cercul vie!ii se large~te

semne ale marginirii dorintelor. asemenea emotii due repede la

~i procesele de Imbatranire decurg mai Ineet ea de obicei.

Intrucat toate descoperirile In ~tiinla ~i arta vin din aprinderea

boli ~i Imbatranire. :)i dad; ccrcul emo!ional al omului este

dimensionat pentru 100 de ani, printr-o concep!ie despre lume

iubirii In suflet, orientarea spre iubire, mai ales la omul de arta,

devine 0 norma. De~i, unii confunda iubirea cu senzualitatea ~i

care Ile permite sa ne razbunam, ~a uram, sa ne suparam ete,

putem sa Ingustam eercul pan a la 40-50 de ani ~i invers.

atunci Incepe tragedia.ln

Cercul vie(ii poate fi largit marind anvergura

dorin(elor.

are loc 0 insesizabila trecere spre dragostea omeneasca, unde

iubirea divina este acoperita de dorin!a de a perpetua viala, de

Cel

mai amplu program din Univers este unirea eu DutTIllezeu prin

iubire. Dumnezeu este cauza iar Universulln

a 0 dezvolta. Atunci cercul vielii nu se large~te, ci se restrange,

are loc nu 0 descbidere, ci 0 degenerare a dorin(elor.
Candva un pacient m-a Intrebat:

evolu(ie, efectul.

La nivclul exterior, eauza este omul care Intai traie~te ~i se

ocupa de problemele ~i dorin(ele lui fara sa presupuna exis-

- Prin ee se poate explica faptul ea In arta sunt foarte

mulli bomosexuali? Cantare(ii, creatorii de moda, balerinii,
plin de homo! - s-a mirat el. - Pe cine idolatriziim noi? Cine-i

tenia Divinului. Apoi pe masura evoluliei sale, omul vede tot

mai mult ra(iunea divina In toate. Zeii pagani, care ajuta la
i'neeput evolutiei ea element constant de interactiune cu lumea
nevazuta, se retrag treptat In planul doi, cedand locul mono-'
teismului.

pentru noi idealul pe care-I copiem? :;>idoar l~i schimba orientarea liderii, oamenii cei mai celebri In planul crealiei. Acesta-i
un semn clar ea soeietatea naastra este eandamnata!

Efeetul Incepe sa genereze cauza ~i cu cat efectul

gellereaza eauza la sead'i mai mare, eu atat

devjn mai

- Este doar una din etapele evoluliei omenirii, - i-am spus

eu. In ultimul deceniu am repetat de multe ori fraza lui

asemanatoare una eu alta ~i timpull'neepe sa se stranga intr-un

punet. Cunoa~terea lumii este contractia intr-un punct a

Dostoievski

timpului In care traie~te aceasta lume. Cu cat In sufletul nostru

96

lumii este determillata

de masura in care sUlltem

spusa In secolul

trecut:

"Frumuselea

va salva

lumea'''. In realitate frumuselea va ucide lumea, daea 0 vom

idolatriza. Deaarece frumusetea este senzualitate, sexualitate.

este mai multa iubire, cu dit ne ajutam sufletul sa pastreze ~j

sa creasca iubirea, cu atat eunoa~terea lumii evolueaza.
CUlloa~terea

locul cercului infinit al iubirii divine,

Acumularea
iubirii se realizeaza In frumusele. :;>i daca
veneram iubirea, frumuselea se va na~te mereu. Oar daca

97

j
veneram frumusetea. 0 pierdem. Se picrde frumusetea fizidi,
() schimbare a
se pierd dorin\ele, sensibilitatea, adidi are loc

a se stingc.

orientarii sexuale.

pective.

L-am sfatuit pe un pietor sa pastreze defeetele cand face

portretul unci femei frumoase.
~ Ii yeti salva viata, dadi ii yeti sCOilteil1 evidenta unuldOlla neajunsuri. - ~i i-am explicat: - Dad! ii yeti face un por-

Rena~terii.

tret ideal, oamenii se vor exalta in fata frumusetii

.'?i

sel1zua-

mcle incremenite, pentru a regasi continutul. $i arta pc cale de

prin dobandirea

Interesanta

toate pieturile

sunt legate

relativa. Orientarea principala

divine
Apoi

alaturi

lita\ii femeii, a vie\ii ei deoarece dorin\ele ~i via\a sunt legate.

smerite.

~i atunci i~i va pierde dorin\a ~i via\a. Sau frumuse\ea ei se va

ofili vertiginos, sau va fi grav bolnava, sau ii va scadea
interesul pentru biirba\i, sau va muri. Va trebuie a~a eeva') lar
defectele aratate ne vor aminti ea omeneseul este nedesavar~it

reasca ~i sa devina

trupul,

plin

de iubire

foarte fmmos.

divina,

rencga.

timpurii

Pieturile

arti~tilor

Rena~terii

sunt pline

de

dragoste, bunatate ~i armonie. Iubirea se realizeaza prin relatii.

frllmuse(ea prin noi forme de in\elegere a lumii. Ulterior
tablouri

~i sexualitatea

ineep

raman doar dorin\ele,

sa intuneee

iubirea.

deja este mai putina iubire

In
~i

incep sa se stinga. Arta

seeolelor XVII-XVIII

se rigidizeaza treptat, pierzand iubirea ~i

pierzand senzualitatea. 0 astfel de arta este condamnata la
pieire ~i ea moare. Imitatie. visare. slabiciune - din aceste
pieturi adie a biitrane\e.
muribund

M-a surprins ca

ineepe sa Inflo-

nu oprima iubirea, nu 0

mai multa dorinta, dupa care dorintele

Imi amintesc de portretele lui Modigliani.

inlan\Uite,

alitatca in acela~i timp. ~i senzualitate

dus la decade rea civiliza\iei. ~i tot mai mult, venera\ia treeea

de la frumuse\e la dorin\e sexuale. Simholul antieului Pompei
era falusul, figurat in emhlema ora~ului, to ate vase Ie din
gospodarie aminteau de dorintele sexuale. Jar acum loata
la

~i earnea

Se vede iubirea ~i senzu-

senzualitatea

frumuse\ii

reli-

contactul eu sentimentul sacru

de dorin\ele

va fi de folos tuturar.
Venerarea fnlmusetii in Grecia antica ~i in Rama antica au

omenirea trebuie sa treaea de la idolatrizarea

diutarea iubirii divine in sufletul sau.

de teme

earnatia Inca nu apare sau, mai degraba, este cu totul

al iubirii

.'?iatunci prin frumusetea ei se va intrezari iubirea, ceea ce ne

~i capata noi pers-

suferita de arta In epoca

Iubirea aeumuJata de veacuri Incepe sa se reahzeze

Tn arta. La Ineeput
gioase,

iubirii. rena~tea

este transformarea

na~te eauza. Izbuene~te interesul pentru toate temele

care tulburau
traim"

~i atunei se na~te 0 noua arta. Efeetul

Apar

odinioara.

Ce este sufletul

multe eurente mistiee.

omenese" Pentru ce

Ineep eautarile

active ale

el desena femei frumoase iar in locul oehilor erau doar ni~te

pete. Dintr-un motiv oarecare refuza sa pieteze simbolul
frumuse\ii - ochii femeii. Femeile din portrete sunt minunate,

divinlilui

dar forma este departe de a fi desavar~ita. Pe urma am in\eles:

acumularea

~i Modigliani, ~i Picasso, ~i impresioni~tii ineereau sa gaseasea

iubirea, refuzand frumuse\ea de suprafa\a. Ei distrugeau for-

lnvechita. dar aceasta nu va mai fi 0 moarte, ci 0 nOlia viata.

De eurand am avut 0 discu\ie neobi~nuita. A venit vorba

9K

trllpul

din interiorul

~i senzualitatea

sinelui.

Punctul

de sprijin

~i se muta In planurile

parase~te

subtile. Incepe

iubirii ce va putea mai tarziu sa sparga forma

99

j
des pre femeile eurapene.
- ~tii de ce In Europa sunt pu(ine femei frumoase?
Intrebat interlocutoru!.

cand dobandim. Inchizi(ia, otravind via(a ~i dorin(ele oamenilor a fost 0 boala grava care nu a permis organismului sa
moara. Puterea sovietica aducea din plin a inchizi(ie. Via(a
oricarui om se atla in permanen!a sub amenin)are. Au fost
Injosite principalele func)ii ale fericirii umane: dorin!a de a
mcn(ine via)a, de a 0 perpetua - 0 soarta reu~ita. Pe de alta

- m-a

- N-am nici 0 idee, - am dat eu din umeri.

- in genele lor se afHi refuzul frumuse(ii. Vazandu-mi
uimirea, interlocutorul continua: - In Evul Mediu, femeile fru-

moase erau arse pe rug, ell dit femeia era maj frumoasa, ell

parte a fost proteCiia sociala, privind indeosebi copiii, In plus,

dezvoltarea con~tiin)ei colective, facilitand 0 mai u~oara deta-

atat ~ansele ei de a ramane In via(a erau mai pu(ine.

Pentru mine Insumi momentul Inchizi(iei a fost multa
vreme de nein(eles. Dupa ultimele cercetari am In(eles ca
particularitatea evolu(iei consta In aceea ca efectul intotdeauna

~are de propria via)a ~i bunastarea individuala. Caren!a iubirii

din suflet, ca ~i in Evul Medill, se compensa prin blocarea
principalelor funCiii vitale. In subcon~tient avea loc 0 acumu-

este legat de cauza. ~i cu cat efectul este mai amplu, cu atat

lare a iubirii ~i orientarii catre Divin. Chiar aceasta a condi-

sa lucreze in el cauza, eu atat mai puternic

sa tinda ea spre efect. Universul a ie~it din principiul

tionat avantul ~tiin!ei ~i artei din anii '60. Diminuarea cantita!ii

de iubire din sutlet declan~eaza automat mecanismul salvarii

mai activ trebuie

trebuie

primordial ~i cu cat timpul creeaza spa(iul ~i substan(a la scara

care Incatu~eaza

mai mare, cu atat dorin(a de intoarcere

cauza. In masura in care, in societate este puternica tendinta

inapoi trebuie sa fie

efectul lipsit de dorin)a de a se intoarce

la

mai puternica. Cu cat iubirea na~te mai mult dorin(e, aptitudini, ell cat dimensiunea senzualiHitii este mai mare, ell atat

deliberata de acumulare a iubirii, mecanisme Ie de constrangere

mai puternica trebuie sa fie aspira(ia catre iubire. Daca efectul,

civiliza!ia nu va distruge cultura."

crescand in amploare nu trece In cauza, evolu(ia se opre~te.

Inflorirea senzualita(ii, gandirii ~i aptitudinilor
in epoca
Rena~terii trebuia sa fie Inso(ita de intensificarea cautarilor
divinului din propriul suflet. Senzualitatea trebuia sa caute
iubirea. intrucat lucrurile nu s-au petrecut a~a, s-au declan~at
mecanismele de constrangere care Inlan(uiau dorin(ele, s-au
ivit epidemiile ce au decimat Europa, din America a fost adus
sifilisul, amintind ca dorin(a sexuala nu este doar placere, ci ~i
perico!.

A aparut

Inchizi(ia,

Ingriidind

drastic

posibilita(ile

umane. De obicei ne gandim la Dumnezeu cand pierdem, nu

100

nu se vor declan~a. "Atunci, - dupa cum a spus un filozof

.

.-

Am fost intrebat nu de mult:

- De ce Anul Nou este pentru toata lumea cea mai iubita
sarbatoare?
Raspunsul este simplu: aici nu este nici politica, nici
religie. Daca acum omenirea nu va elabora con~tiin)a colectiva, consolidata prin legi, politica ~i economie, se pot na~te
contlicte

serioase.

Nein!elegerea

provoaca

agresivitate,

daca

oamenii nu incearca sa se In(eleaga unul pe altul, se indeparteaza tot mai mult de iubire spre ruina ~i moarte. Anul Nou
Ii reune~te pe to)i. Aceasta uniune Ii ajuta sa simta iubirea ~i sa

101

J
se inteleaga unul pe altu!. Se formeaza con~tiin\a colectiva
care, pc urma, poate sa-i salveze in minutul critic.
Fiindca a venit yorba despre acest fenomen. Nu mi-am
,"chipuit cil ,untem to\i atflt de puternic lega!i lInul de altu\.
imi aminlesc de primele mele experimenlc.
Unui Inalt functional', la Moseova, Intr-un gang, i-au spart
capul in dlleva locuri, eu

Intrebat e\.
- E,te con~tient?

treceti de la ura. temeri ~i tristete la illbire. VOl'reveni la viata

,ufletul dumneavoastra ~i corpul tatalui.
Dupa 0 ,apt amana, m-a sunat cuno~lin!a ~i mi-a mul!umit.
Omul acela nu numai ea a supravietuit. dar a ram as ~i intreg.
Dar la mijloc era totu~i fiica de care erau legate
problemele tatalui.

direct

eioeanul. M-a sunat 0 cllno~tinta

de-a Illi.
a
- Acolo nu mai e,te cap, ci terci, poate fi ajlltat" -

foartt agresiva. lar logica umana fara eea divina nu traie~te

tllull. se destrama impreuna ell carpul. Daca veti rell~i sa

Nu, in coma.
E,te vreo ruda apropiata gata sa lucreze?
Da, fiica Illi. Oar ea nu a citit car!ile dllmneavoastra.
Cc sa facem, yom ineerca ~i a~a.

~i vorbesc Cll fata la telefon.

- Primul lucru pe care trebuie sa-I face!i este sa anula!i
togica omelleasca. C{ita vreme aveti temeri. suparari. deprimari, nu-I veti ajuta pe tatal dumneavoastra. Trebuie sa In!elegeti ~i sa simtiti ca oamenii n-uu nici un amcstcc aici, in
accstc cvenimente se afla 0 logica sllperioara. Tatat dumneavoastra are 0 problema pentru ea trebuia sa muriti dumneavoastra. Va yeti salva viata numai dadi taUil dumneavoastra va
supravietui. Va este greu sa credeti in a~a ceva. dar ingrozitoarea stare fizica a tatalui corespunde perfect starii suflelului dumneavoastra. Sunleti orientata excesiv asupra fericirii
omene~ti ~i nu ~titi sa pastPlti iubirea dind ea se naruie. V -ati
pierdut logica divina, v-a dimas doar cea omeneasdi ~i este

0 intamplare reeenta m-a uimit pe mine insumi. Aici

con~tiin!a colectiva lucra In mod clar. M-a sunal prietenul meu
j dat de necaz, a fast
~i mi-a poveslit cii 0 cuno~linta de-a lui
atacal.jefuit ~i au incercat sa-I omoare.
- Acum e la spital, In coma - mi-a spus prietenu!. - L-au
operat, i-au scos 200-300 ml de sange, lovitura a fast atat de
medicii, nu are ~anse de
puternica Incat, dupa cum au 'pus
supravietuire. Acolo in salon sunt Inca doi oameni cu acelea~i
traumatisme. unu\ a murlt deja. iar al doilea va ramane ell
con~tiin\a stinsa ca un copil de un ao.
Pentru mine informa!ia aceasta a fast un ~oc. Treaba era ca
iI cuno~team amandoi, pe om il diagnosticasem pan a la aceste
evenimente. e adevarat, 1a suprafata, dar parametrli lui erau
destUl de buni. Cum stateau lucrurile') De ce nu putusem sa
vad ce va urma') Incep sa ma uit de la distan!a la om. Oare
letal')
e,,,npul lui chiar va fi cural, In pofida traumatismului
C,,,npul s-a dovedit a fi foarte prost. Oar ce rezulta: am con,iderat ca vad straturile subtile ale campurilor

care sunt cauze

~i ,tarile fizice ca efecte, iar In realitate vad campuri care

depind de corp, adica plutesc doar la nivelurile superficiale.
103

102

incerc sa in!deg ce s-a inlamplat. Poate ca sunl prea alras de

placerite vie!ii, conlinuand sa ma supar ~i sa ma nelini~lesc ~i
am pierdut ~egillura cu pbnurile subtite. Oar alunci diagnoslieul me" n-ar trebtJi sa duea la vindecare, slraniu, aiei se afla
iflCa un mecanism nerelevat. Deocamdala nu pol sa-I inteleg.
E>, ~i-alultCi sa incepem sa lucriim, poole ceva se va clarifica.

Dupa caleva zile cuna~tinla

naaslra a ie~il din cama, dar

campul lui nu era deloc bun. ~i iata ca-i explic prietenului

meu:
- La eI au inceput schimbarile, dar tolul este franal de
starea copiilor. Apropa, propriul tau capil paate sa maara ~i

- Careva dintre rudele lui poate sa inceapii sa lucreze

asupra propt'iei persoane?

una din lemele de baza esle argoliul. De aceea fa lalul la fel,

dar la dimensiuni mai mari, raaga-Ie pentru urma~i, Ireci in
amanunt prin situa!iile din capilarie ~i adalescen!ii.
Dupa aile caleva zile prietenul meu m-a sunat:

Imi spune ni~le nume ~i se constituie a imagine ciudata al

cirei sens, penlm inceput, nu-l prind imediat.

- ~Iii, din cama a ie~it ~i dactorii au spus ca va Irai. Oar

va fi complet infirm, mintea nu-i va reveni.

- ~ii, - ii spun eu, rar, - in cel mai strans canlact, se afla

chiar cu line. Inseamna ca tu trebuie sa te pui in ordine. Mai
degraba, avem aici urmataml mecanism. Pana ~i cele mai

- Lucram mai departe, - i-am spus eu. - Incepe sa-i Ireaca

stratul argaliului ~i iese lema gelaziei. Esle supararea pe
femei, incapacilatea de a ierta tradarea in rela!ii, ne~tiin!a de a
paslra iubirea cand e~ti balnav sau pe maarte. Cantinua sa
lucrezi schimbandu-te pe tine ~i pe urma~i.

II sun pe prietenul meu ~-i spun:

apropiate rude nu sunt pregalite sa se schimbe, lucml lar ii va

fi de prea pu!in falos. Tu insa ai experien!a in lucml asupra la,
~tii sa invingi supararea, invidia ~i ura. ~i-n general, daca
sunte!i cuna~tin!e nu este imamplator, deja va influen!a!i
reclproc.
-

Cum sa lucrez? - rn-a intrebat simplu, prietenul meu.

Au trecut 10 zile de la trauma ~i I-am sunat pe prietenul

meu.
- ~tii, campul lui este practic cural, inseamna ca trebuie sa
se petreadi ceea ce medicii numesc minune. Cum se simte el,

- Traumatismele, fracturi!e, pierderea mainilar ~i piciaa~

relm reprezinta argoliul. Este 0 evaluare severa a celarlal!i
aameni, sentimentul superiorita!ii fa!a de ceilal!i, incapacitalea

acum?

de a accepta e~curile,

- La 0 asemenea trauma esle !;nut earn 3-4 luni, dad

supravie!uie~le, dupa care 11externeaza cu invaliditate.

0 drastica nemultumire

de sine in cazul

falimem"lui Silua!iei. Cancenlrarea permanenla asupra dirijarii

silua!iei, atill a celei exterioare cat ~i inlerioare. Astfel incat,
trecand prin nepliicerile sar!ii, iarta-i pe ceilal!i ~i pe tine,
accepta nereu~itele, arice umilin!a nu este a tragedie, CI un
ajular pentm dabandirea

104

logicii superiaare a iubirii.

Mull mai bine dar doclorii spun ca va fi invalid.

Cat va mai sta inca in spital?

- Din punctul meu de vedere el este sanatos, - am spus. Continua sa te rogi pentru urma~i, iar peste 0 saptamana ne
sunam.
Cand I-am sunat dupa 0 saptamana

pe prietenul

meu, a

105

reie~it ca pe cuno~tinta noastra 0 externasera deja din spital eu

toate functiile restabilite integral. 5i totl!~i nl! puteam Intelege
de ce Ill! vazusem traumatisl1lul gray, de ce totul fusese la elln
regula. Pc unna m-am luminat treptat. La el fusese totul III

eu cOl1lpatriotii lor. asemenea modificari nu vor avea loc. Sotii

care traiesc fmpreuna de multi ani. devin la fel. asemanatori.
Dar tendin{a. pCf"ceptia lumii dintr-o societate se eonsolidcaza
la nivelul emotional al fiecarui individ din comunitate. De

regula. dar la copiii ~i ncpotii lui dimpul era Intr-o stare de/oc

aeeea un cafacter are nu numai olnul luat separat, ci ~i fiecare

popor. $i, dupa cum orice om este dependent de viziunea sa

huna. Aceste straturi Ie vad cu totul superficial. M-am obi~nuit

sa vad deforma!iile dmpului
~i dupa ele sa trag concluzii
asupra bolilor sau traumelor. La copii ~i nepoti sunt Insa lite
dmpuri ~i prohlemele arata altfel. ~i daca de acolo iese un
strat periculos. el poate, Intr-un interval SCllrt, sa distruga ~i
destinul omului, ~i sanatatea. Prin urmare, pentru ca acest
lucru sa nu se Int<lmple, viziunea aSlipra lumii ~i comportamentul omlllui trebuie sa fie de a~a twtura Incat ele sa
Illcreze la purificarea urma~i lor, la pUllerea In ordine a sufletelor lor. Daca In allllmite momente continuam sa fim trufa~i,
iritabili, susceptihili, ranchiuno~i. nu ne ajutam copiii, ci Ii
distrugem. ~i este deja 0 problema de timp dnd
purificare scrioasa ~i III ce proportie se va face.

asupra
Primele

lumii. societatea

poate sa fie boinava

~i sa mom'a.

semne de boala sunt cre~terea agresivitatii

ferneilor,

destramarea flmiliilor ~i sterilitatea, saturatil fn valori materialc ~i idolatrizarea lor. De fapt ce sa mai vorbim de semne,
cle ~i a~a sunt clare, ~i societatea ~i omu! traicsc dUpe!aeelea~i
Icgi. Viitorul familiei depinde de fcmeie ~i viitorul oricarei
societati depinde de masllra In care femeiJe sunt educate corect
~i armonios. De fndata ce femeia I~i pierJe credin{a In
Dumnezeu ea fncepe sa creada fie In frumusetca sa, fie In
lilll1iIia sa, iar mai departe .ncep problemele.

va .ncepe 0

Fenomenul con~tiintei colective IIlntelegeam Inainte ca pe

0 posibilitate de a face, la orice distan!a, schimb de ganduri,
descoperiri ~i idei. Oar gandurile sunt rezultatul percep!iei
sel1zitive. Con~tiinta colectiva reprezinta, In primul rand. cer-

Nu de mult am analizat doua cazuri. in primlll

avea

de facut

0 operatie,

dupa

care

~ansele

caz, barbatul

de supravietuire

crau pu!ine. Opera(ia putea fi facuta numai la Moscova. Oepuin propor!ie de 90'10 arterele ce

nerile de saruri infundasera

alimentau

inima. Nu se ~tie de ce, sotia avea presimtiri fe/e.

cui emotional. Insa In miezul emotiilor umane se ana caracterul, viziunca asupra lumii. este indus de asemeni destinul.

Jntamplator prietena ei i s-a adresat cuno~tin!ei

chiar ~i forma corpului, .ntruciit emo!iile sunt legate de genotipul dmpului. De aceea omul traind .n orient dobande~te un
chip de aspect oriental ~i invers. Omul din est, nimerind .n
Europa, se schimba ~i el dad este lipsit de mediul ~i anturajul

intrebat ea, sunandu-ma.

in~elata, de cearta, despar!ire - toate acestea au marit depen-

obi~nuit. Oaca .nsa, chinezii alla!i in America vor fi .n contact

dell(a de via(a ~i dorin!e.

Spuneti-rni,

mele.

are vreo ~ansa sa fie ajutat aces! om?

- rn-a
- Treaba este ca nu v-a citit car!ile.
Dar nici nu trebuie sa-I contactez pe el. Cauza este sotia

Illi. Ea are 0 permanenta

frica de a-~i pierde omul iubit, de a fi

Dependen(a ei profunda

se transmite

106
107

,
1\

f
~.

sorull1i.

Jar el. neintelegfmd macar des pre ce este vorha,

inceput, pe neobservate,

sa ma implie tot mai serios. $; ciind

incepe, In permanenta, sa se sl1pere pe ceilalti ~i pe sine. Mai

departe, fie incepe sa hea, fie sa-~i in~eIe' nevasta, fie se

deja, ea, bruse, a dat inapoi. Restaurante,

cadouri, fie, dar in ee prive~te restul hai sa ramanem prieteni.

desparte

$i pentru mine a ineeput 0 adevarata tortura. De indata ce

incerc sa ma despart ~i sa nu ma gandesc la ea, pur ~i simplu

de ea, fie se imbolnave~te.

So!ia trebuie sa inlature

taate supararile ce Ie are pe sat. Sa primeasdi arice suparare ~i

In~elare, pastrand iub;rea. Sa-~i reprezinte moartea so)ului ~i
pe a sa proprie. Sa-~; repete ca ea il iube~te pc Dumnezeu In
barbatul iubit. $i ca in orice destramare
pastreaza ,ubirea fa!a de Dumnezeu.
mea.

a omenescului

Bine, Ii voi transm.ite taate acestea. - a spus euno~tinta

m-am indragostit

simt di mar.Ma intalneseeu ea, iar imi vorbe~te de prietenie

~i-n timpul asta imi face ochi dulei. Cateva luni parca m-ar fi
fiert la abur. - Povestitorul s-a gandit 0 clipa ~i a continuat: Faptul ca in aceasta situatie m-am imbolnavit de-nu-~tiu-ee
este de-nteles, dar de ce s-a purtat ea a~a, nu pot sa-mi explic
deloc.

M-a sunat din nou dupa 0 luna.

Doar

la inceput

situatia

pare complicata,

daca

e sa te

$ti!i. s-a petrecut un miracol. So)ul cuno~tintei mele s-a

dus la Moscova pentru operatie, iar acolo I-au consultat ~i au
spus ca nu mai trebuie operat. Depuner;le de saruri in arterele

gflOde~ti pu!in se va dovedi destul de simpla. $i deci incepem

ce alimenteaza inima s-a resorbit pejumatate.

el.

Miraeolul este eeea ce nu Intelegem, - i-am faspuns eu.

- $i nu este nimic neobi~nuit In faptul ca intr-o saplamana s-au
resorbit depunerile de saruri pietrifieate din artere. Pentru mine
miracol este mai degraba faptul ca sotia lui a reu~it, intr-un
timp scurt sa se sehimbe In asemenea masura.

- Nu va grabiti. Zgarcenia, invidia, gelozia, toate sunt

manifestari ale aceluia~i lueru. Dependenta de dorinte, apropo,

analiza. Omul zgarcit trebuie sa fie jefuit. Logic?

-

De logic e logic, dar ce legatura are eu mine? - s-a mirat

sllpraalimentarea
este tot 0 dependen!a de dorinte. Prin urmare, dependenta dumneavoastra este mare, adica sunteti gata
sa divinizati femeia iubita ~i penlru dumneavoastra frumuse!ea

ei. Pana sa va indragosti!i, dependen!a dumneavoastra dormiteaza, apoi vedeti 0

ei inseamna

In ce prive~te celalalt caz, el se intinde In timp, nu ~tiu care

vor fi rezultatele lu;. Un pacient mi-a povestit odata despre 0
situatie interesanta.

Mi-a placut 0 anumita femeie, - a Inceput el. - Pur ~i

simplu mi-a placut. Probabil ca ea a sim!it acest lucru ~i a
Ineeput sa-mi dea semne de aten!ie. Dupa aceea s-a comportat
de a~a maniera, de parca s-ar fi indragost;t de mine. $i eu am

IOK

femeie

mai mult decat dragostea

frumoasa ~i va indragostiti de ea $i eu cat sentimentul

dllmneavoastra se aprjnde mai tare, eu atat mai mult va cre~te

dependenta de dorinte $i cu atat mai mult yeti uri pe urma ~i
yeti fi gelos, doar ca aeestea vor aparea mai tarziu. In planul
subtil insa, agresivitatea dumneavoastra izbucne~te de indata
ee va apare dorinta sexuala. $i eu cat dorin!a va fi mai mare,

109

_J

,
\

de senzualitatea dumneavoastra, nu yeti putea pastra iubirea In

eazul injosirii ei. inseamna ea trebuie sa traiti sentimentul

unde s-o ia? De la barbatul incantat de frumusetea ei.

Inseamna ca efortul de atragere a atentiei barbatului trebuie
dublat. ~i atunci confortul fizic ~i sutletesc se restabile~te. Ea

ata~arii, al atractiei sexuale, al ,ndragostirii, dupa care sa

acceptati injosirea tuturor acestora, pastr;lnd iubirea ~i buna-

nu vede ca sufletul in acest timp sufera. Luerul se va manifesta

mai tarziu, la eopiii ei, mai degraba. Jar nu-i ajunge energia.

latea. Ce este prietenia" 0 iubire fara sex. Dintr-un punct de

vedere superior, toaUi situatia a fost indreptata spre salvarea
sufletului dumneavoastra.
Pentru ca sa Invatati sa pastrati

Inseamna ca trebuie sa aiba loc 0 idila, sa faca pe cineva sa se

indragosteasca de ea ea sa-I refuze dupa aeeea. Sentimentul
]ubirii are 0 foarte mare inertie. ~i daca barbatul Iraiqte acest

iubirea dind sc strica ata~amentele omene~ti.

sentiment,

- Ce este eu mine, _s-a-nteles, dar eu ea, ee se-ntampla'?

Am avut senzatia ca-~i bate joc de mine, di Ii place sa ma
ehinuie. Bine. In aceasta situatie am pierdut. dar ce a ca~tig:tt
ea?

Imbolnavi ~i va muri. inseamna ea dadi a reu~it sa-I faca pe

barbat sa se indragosteasea de ea, multa vrcme dupa aeeea va

eu atnt

mai mari dimensiunile

agresivitatii. intrudlt depindeti

- A!i ca~tigat dumneavoastra'

Ea, mai degraba, a pierdut.
Cum s-a terminat idila dumneavoastra?
- Ei bine, eand am vazut ea are fata de mine doar interese
materiale, am Ineeput nu s-o refuz, dar nici sa-i tolerez toate

sa-I satisfaca, destul de eur[lI1d se va

incerciind

putea sa se foloseasdi

de bunurile

energetice

~i materiale.

Multe femei au trecut prin aceasta situatie, cand iubirea a Yost

un carlig

pentru obtinerea

bunurilor

de trai. Cand femeia

folose~te dorin,a sexuala a barbatului pentru ob!inerea energiei, bani lor sau eadourilor este una, dlnd insa el s-a
indragostit

~i ca ineepe sa se foloseasca

de aeest scntiment,

dorin!ele. Inceti~or idila noastra a ajuns la nu, dupa un timp ea

situa!ia se poate scl1imba radical. Cand iubirea este pentru no;

s-a casMorit, a faeut un copil.

un mijloc,

- Tangoul se danseaza In doi, - am zis. Daea va diviniza!i

dorin!ele ~i frumuse!ea omeneasca, vi se va da 0 femeie la fel.
Uita!i cum vor evolua lucrurile In planul ei. Daca femeia
frumoasa nu a primit 0 edueatie severa, adidi nu a Invatat sa

moment sa renuntam la ea. Oar Oumnezeu ne dirijeaza tocmai

prin sentimentul iubirii. lar cand femeia se gande~te tot mai
mult la frumuse!ea ~i dorin!ele ei, se transforma Intr-un vampir
caruia nu-i ajunge energia ~i Ii trebuie din ce In ce mai mult

depa~easea dependen!a de propria frumusete ~i propriile

dorin!e, Incepe sa luereze pentru ele ~i sa Ie subordoneze tot.

s-o ia de la al!ii. ~i cu cat ia mai mult din for!ele vitale ale

altora, eu atilt mai putin Ie produce ea singura. $i eopiii care-i

Barbatii cedeaza energie unei asemenea femei iar ea Inflore~te

vor veni pe lume se poate sa fie vampiri din na~tere, adica

~i mai mult. Dependen!a ei de bunastare, frumuse!e, dorin!e

cre~te. lubirea se diminueaza, la fel energia. Energie pu!ina, ea
devinemaiputinatragatoare~ilncepesacauteenergie.De

evolu!ia lor normala va fi condi!ionata de preluarea energiei de

la al,ii. La distrugerea unei fiin!e vii, a corpului, organelor,
funqiilor se degaja energie, de aeeea vampirii au 0 tendinta

t 10

Incepem

sa 0 dirijam

~i suntem

gata In orice

III

illcol1.}tienta spre sadism $i distrugere, dar i.}i vor alege victimele dupa acelea~i semne, adica pe cei care depind in inlerior
de via(a, dorin(e, de senzualilalea lor. Criminalul ~i viclima
inlotdeauna seamana in profunzimea lor. Victima il at rage pe
criminal prin chiar starea interioara. Tnseamna ca pentro a nu fi
victima .}i criminal trebuie sa nu iei energie de la altij, ci sa 0
produci tu insuti. Bucuriile ~i placerile vietii ne lipsesc de
energie daca ineepem sa facem din ele (elul noslru, iar de
starea interioara a femeii depinde nu numai nivelul criminalitatii sau al imbolnavirilor, dar ~i supravie(uirea societatii in
intregul ei. 0 data, intr-un grup de barbati, in timpul discutiilor
s-a ivit tema femeilor.

- Oesigur ca Irebuie,

- rilspund eu, - de aceea nici nu

poate fi. Interlocutorii s-au obi~nuit deja cu enun(urile mele,
u.}uindlt 0 asemenea replicanU-1 mira.

Explica-Ie, -imi

cere unul dintre ei.

- Cand vorbim despre egalitatea deplina dintre barba(i ~i

femei, se intelege egalitate la toate nivelurile. Logic? Logic.
A~adar in planul subtil, informa(ional-energetic,
femeia 11 influenteaza pe barbat cu 60-70%, iar barbatul pe ea cu 30-40%.
Adica, in cuvinte simple, dependenta barbalului de femeie esle
de doua ori mai mare. De aceea dnd femeia prelinde 0
egalitate deplina la nivelul exterior, fizic, aceasta semnifica 0

destramarea

familiilor,

steri-

- Bine, in Orient barbalul are priori tate ~i copiii sunt multi

acolo, inseamna ca viitorul apar(ine tipului de gandire
oriental?

- Cand rolul barbatului este vizibil mai insemnat ~i femeia

este complet dominata, se vor na~te mul(i copii, deoarece este
reprimata dependen(a de dorinte, de senzualitate. Oar atunci se
intensifica

tendinta

de a dirija, a conduce.

lar asta duce la

cre~terea dependentei de dirijare. Cre~te orgoliul ~i cruzimea.

Cre~te drastic probabilitatea razboaielor, contlictelor.
-

- Totu~i spune-mi, trebuie sa fie egalilale intre barbati ~i

femei sau nu?

vietii, adica bomosexualitatea,

litatea etc.

Oar conflicte au fost intotdeauna

~i omenirea a supra-

vieluit, - remarcain mod rezonabil unul dintre interlocutori.

- Acum vitezele au crescut ~i totul arata altfel. Inainte
omul care traia in Orient, se na~tea pe urma in Occident. La
suprafata avea un tip de gandire, in interior altul. De aceea
reaqia fata de lumea inconjuratoare era ecbilibrata. Acum 0
asemenea forta natural a nu mai func(ioneaza. Omul trebuie sa
utilizeze in mod con~tient ambele tipuri de gandire. Adica nici
barbatul,

nici femeia nu trebuie

sa aspire spre 0 prioritate

absoluta. Nici victorie deplina, nici egalitate deplina nu poate

fi. Barbatul pierde ~i ea~tiga in acela~i timp. Femeia, cedand
intr-un loc, d~tigain
altul. Victoria gandirii orientale, a principiului masculin ameninta cu distrugerea planetei in aceea~i

inegalitate generala. Inseamna sa creasca vertiginos importan(a

principiului feminin, concentrarea asupra perpetuarii vietii, a

masura ea ~i victoria principiului occidental. Am inteles bine

acest lucru prin experienta sectei Aum Senrik. Imi amintesc,
cum la una dintre prelegeri am fost rugat sa fac diagnoza

vietii inse~i ~i a dorin(elor,

in societatea occidentala.

~efului acestei secle. Campul lui s-a dovedil a fi uimitor de

eurat. Mai mult dedi atal, am vazut in campul lui 0 pata

112

tolodata. Tendinta se observa clar

Urmeaza pierderea dorin(elor ~I

113

1.

~
~

devenim

lui de transmisie ~i negativul, venind din

viitor, distruge prezentul. Oadi urmam calea reunirii acestor
contrarii, tinzfmd spre iubire, atunci curatam societatea de

stralucitoare ~i asta se Intampla la contactul cu planurile

superioare. "intr-adevar nu este un om obi~nuit, - m-am gandit
eu. - Nu degeaba l~i spune Mesia." Oar a reie~it ca !elul sectei
era distrugerea Intregii omeniri, ca idealul conducatorului era
Hitler. Pe unna s-a dovedit ca secta a prins In mrejele
controlului ~i urmaririi aproape Intreaga Japonie. Sub pretextul
tesUirii angajatilor din firme, pentro fiecare se aldituia un
dosar. Preluarea conducerii

mondiale cu distrugerea

ulterioara

a omenlrii. 0 asemenea tendinta se intrevedea, la aceasta

secta, deosebit de putemic. Am decis sa analizez aceasta
problema mult mai profund. in primul rand ma interesau doua
momente. Ce fel de pata stralucitoare era In campul conducatorului'> ~i de ce 0 asemenea secta s-a ivit'ln eel mai
dezvoltat stat din lume? Pat a stralucitoare s-a dovedit a fi
omenirea viitorului. A vusesem inainte un diagnostic - potri-

virea societatii ell viitorul. Oadi nu corespunzi inseamna ca

e~ti bolnav, dad e~ti In conformitate cu 60-70 % ~i peste - e~ti
sanatos. Nu mi-a dat prin minte sa-m; pun Intrebarea:
societatea viitorului Insa~i corespunde logicii iubirii divine? A
reie~it ca foarte slab. Exista acolo 0 dependen!a

~i de dorin!e,

~i, In foarte mare masura, de tendin!a de a conduce.

societatii viitorului era determinata de componamentul

Starea
acelui

om care aparea la nivelul planurilor subtile ~i superioare.

Reie~eau urmatoarele. Omul lucra pentru evolu!ia sa spirituala,
atingea planuri tot mai subtile, iar de acolo era sfatuit sa-~i
omoare scmenii. Rezulta. urmatorul luem: ell dit contaelam

mai intens SOc1etateaviitorului, ell dit se apropie ea mai

repede de noi, cu atat mai repede vine catastrofa mondiala.
cand urmam

114

modelul

vestic

sau estic depindem

~i

de viitor,

canalele

viitor ~i ne saIV[lm. in principiu totul este de In!eles: societatea

viitorului este reprezentata de urma~ii no~tri. Viitorul determina prezentul, viitorul 11 genereaza. Oar In acela~i timp,
trecutul ~i prezentul actioneaza asupra viitorului. Oaca ne
orientam asupra senzualita!ii, asupra dorin!ei de a conduce,
nimerim

Intr-o dependen!a

total a fa!a de viitor, Intruc1lt ele

sunt generate de .viitor. Oar daca ne orientam spre iubirea care

na~te viitorul, putem sa schimbam acest viitor. Se spune, de
exemplu., ca destinul nu poate fi schimbat. S-au convins de
aceasta cei care au Incercat, la nivelul de suprafa!a, pe seama
actelor fizice, schimband cumva situa!ia, sa schimbe cursul
cvenimentelor. Oar daca omul i se adresa lui Oumnezeu ~i
iubirii, viitorul se modifica ~i prezicerile incetau sa mai
funqioneze. Este un lucru constatat. De aceea idolatrizarea ~i
venerarea femeii este la fel de pagubitoare

ca ~i dorin!a de a

dUea in picioare ~i a injosi femeia.

-

V orbe~ti frumos, mi se adreseaza unul dintre interlocutori. Dfl-ne un sfat, mai bine, cum sa te comporti in relatia
Cli femeia. in primul rand. cum sa Inveti sa iube~ti ~i sa
pastrezi iubirea.
-

Candva, 0 femeie mi-a spus: am putut sa-i iert pe bar-

ha!i, numai c1lnd am Inva!at sa-i privesc ca pe ni~te copii,

aceasta m-a ajutatsa pastrez iubirea in orice situatie.

Alta cuno~tin!a mi-a Imparta~it experien!a lui:

Cand

am citit

carlile

tale,

am In!eles

ca nu-mi

sta In

puteri 0 asemenea rezolvare. Nu puteam sa Ie iert pe femei.

liS

f
-

intelegeam ca este rezultatul unei adoratii interioare, pentru

mine ele inseamna prea mult. Frumusetea universala, sexul,
copiii, familia - trebuia sa ma Indepartez de ele, iar eu nu
puteam sa fac a~a ceva. Ma cuprindeau ca 0 tumora canceroasa. Atunci mi-am spus, supararile mele pe femei dureaza In
medie trei luni. Pentru Inceput voi Incepe sa ma supar doar
doua luni, apoi voi reduce timpul supararilor pana la 0 luna ~i
jumatate. ~i a~a, lucrand cu supararile, am Invatat sa ma
deta~ez de ele iar acum am redus durata supararilor pana la 0
zi. ~i imediat, situatia mea cu femeile s-a Imbunatatit, au
Inceput sa-mi pricinuiasca mult mai putine neplaceri.
Cand Intre barbat ~i femeie exista 0 relatie, ei trebuie sa se
ajute unul pe altul sa-L afle pe Dumnezeu

In suflet, pentru

aceasta trebuie sa-~i dea unul celuilalt iubire ~i sa scuture

valorile omenqti, Intrucat evolutia este un proces de distrugere ~i restabilire ulterioara, prin iubire. in masurain care va
agatati de fericirea omeneasca, in masura in care va yeti teme

de distrugerea ei, agresivitatea dumneavoastra, ce va apara eul

omenesc, va fi mare. in psihologie, exista cam douazeci, sau
mai multe, teorii ale personalitatii ~i, evident, nu exista 0
singura opinie asupra ceea ce Inseamna personalitatea ~i nu
exista 0 Intelegere a ei, fiindca pentru a Intelege un lucru
trebuie sa reune~ti factori de naturi diferite Intr-un tot unitar.
De ce? Deoarece psihologia, pedagogia, medicina nu iau In
considerare originea divina a omului. incercarea de a explica
totul prin prisma corpului, a psihicului legat de corp nu
permite realizarea unui model al evolutiei, Intrucat atunci
destabilizarea va fi interpretata ca distrugere. Acesta este
modelul care se obtine.
t 16

Emotiile negative duc la boli ~iImbatranire, emotiile pozitive Intineresc organismul, amelioreaza metabolismul, ajuta la
invingerea bolilor, Inseamna ca nu trebuie sa gandim rau
des pre ceilalti ~i noi in~ine, trebuie sa ii iubim pe ceilalti ~i pe
noi in primul rand.
~i cu cat, privindu-ne, resimtim mai multe emotii pozitive, cu cat ne asiguram mai tare de fericirea ~i sanatatea
noastra, cu atat ne va fi mai bine noua ~i celor din jur.
intrebarea este de unde sa luam emot;i pozitive? Raspuns:
emotia pozitiva este rezultatul indeplinirii dorintelor. Inseamna
ca la baza fericirii omene~ti sta Indeplinirea dorintelor ~i,
atunci ne yom inchina nu vitelului de aur, ci dorintelor noastre.
Dar In practica se dovede~te ca a fi prea ingaduilori cu dorintele noastre ~i dependenti de ele creeaza ~i mai multe problcme, iar ~tiinta incepe sa se deplaseze pe un circuit Inchis.
Daci\ vedem doar omenescul, niciodata n-o sa putem depa~i
dependenta de el ~i scapand de una yom da peste alia.
Prima problema va fi Inlocuita de alta ~i mai rea.
De curand a venil la mine un psiholog , penlru un sfat.
- Fac parte dintr-o asociatie a psihologilor, ne ocupam de
problemele de familie, dam consullatii in privinta relatiilor
reciproce, Ii invatam cum sa depa~easca ~i sa aplaneze
conflictele ~i, ~titi, rezultatele nu sunt deloc rele.
- in ce constau atunci problemele?, m-am interesat eu.
- Treaba este ca familiile tuluror psihologilor au Inceput
sa se destrame, nu putem sa controlam acest proces patologic.
- Ati anulat problemele din planul exterior ~i le-ati
transferal in planul subtil, aruncand problema asupra copiilor
clientilor, a voastra in~iva ~i asupra copiilor vo~tri. Sa zicem

117

..-

\
1I

ca unii v-au suparat, adica v-au clatinat stabilitatea umana.

Supararea este 0 reac(ie de aparare. Daea dumneavoastra,
vazand pericolul, agresivhatea emotiei, incercati s-o inlaturati,
ocupatia este zadamica. Izbucnirile exterioare ale supararii se
vor refugia in interior; sa anulezi supararile ~i sa ieqj sunt
lucruri diferite. in fapt, supararea nu se ~terge niciodata.
Capata alte forme.
De eurand a aparut la psihologi 0 noua tehnica de lucru cu
emotiile negative. Ei ii recomanda paeientului sa scrie pe 0
bueata de hartie emotiile negative pe care Ie resimt acum ~i nu
Ie pot depa~i. Apoi hartia se arde ~i gata, nu mai sunt emotii
negative, au ramas doar eele pozitive. Apare un confort exterior ~i lini~tirea, in realitate insa emotia reprimata s-a refugiat
in interior, in subcon~tient, devenind ~i mai periculoasa. Adiea

inveti sa-L vezi ~i sa-L iube~ti pe Dumnezeu in toate, intrucat

noi vedem lumea cu sufletul, nu cu ochii.
Daca, revizuindu-ne trecutul cauHim vinovati, inseamna ca
au un punet de aplicare ura ~i condamnarea, atunei renegam
iubirea fata detrecut, uram viitorul ~i renegam iubirea fata de
el. in general este un lux nepermis

sa consumi energia emo-

tiilor pe regrete, ura, condamnare sau teama. Energia emotiilor

abia-abia ajunge pentru iubire.
Prin urmare, in cuvinte simple, trebuie sa invatamsaiubim
inertial, orice s-ar intampla.
De eurand am auzit 0 fraza a unui om ~i mi-a plkut

foarte

mult. A fost intrebat ce nu i se poate ierta unei femei? EI a

raspuns simplu: femeii i se poate ierta totul'

Pan a cand nu yeti putea ierta ~i ultimul procent inseamna

atat timp cat vedem doar eul uman, vrem sau nu, i.I yom apara

ea nu iertati 100 de proeente, daca va agatati cu un procent de

de distrugere, agresiv. Daca insa nu ne yom apara, inseamna sa

procedam la autodistrugere,
adica yom ajuta la omorarea
propriului eu uman. Daea insa con~tientizam ca inveli~ul

omenesc,

omenesc vine din eel divin ~i se hrane~te din eI, daea intelegem ca doza de iubire divina ne strabate numai in momentul
~oeului, al destabilizarii

structurii omenqti,

distrugerea

devine

nu 0 nenorocire de care trebuie sa scapam, ci un element

indispensabil ~i dezirabil al evolutiei. Pentru a ierta trebuie sa
pomim nu de la eul uman, ci de la cel divino Eul divin este
ve~nic ~i el nu trebuie aparat, iar daca yeti vedea in primul
rand eul divin ~i apoi pe eel omenesc, niciodata nu va aparea
in interiorul dumneavoastra,agresivitatea.
Pentru a percepe eul divin mult mai real decat pe cel uman,
trebuie sa inveti sa vezi, in toate, vointa divina. Trebuie sa

II H

nu yeti strabate niciodata

pan a la divino

in eul uman exista doua puncte de sprijin. Primul punct continuitatea, dependenta de ea da gelozie, al doilea - tendinta
de a dirija, de a conduce, dependenta de ea mare~te orgoliul.
Sprijinindu-va pe viata ~i dorinte yeti fi slugamic fata de
femeie, 0 yeti purta pe brate, ii yeti indeplini toate dorintele.
Sprijinindu-va pe vointa, pe dorinta de a conduce yeti calea in
picioare femeia, 0 yeti umili sau, rand pe rand, fie va yeti umili
singur, fie 0 yeti umili pe ea. Daca porniti de la eul divin, orice
gest va fi indreptat nu spre apararea cu agresivitate a eului

uman, impotriva altora sau a dumneavoastra in~iva, cj spre

intensificarea

contactului

cu eul

divino Cand

spun

"eul

dumneavoastra divin" nu inseamna individualitatea dumneavoastra in Divinitate. Acolo suntem toti unitari. Divinul, prin

119

\
I.

natura lui, este lipsit de conflicte, fiindca acolo nu exista timp

dupa acceptia noastra. Tot omenescul este sort it conflictelor ~i
contlictul reprezinta 0 conditie a evolutiei, deoarece unificarea
se produce prin iubire, adica aspiratie catre Oumnezeu.
Cum arata contlictul la baza lui? Am 0 anumita dorinta ~i

mai aproape de Oumnezeu! :;Ii atunci, sa propovaduim degradarea, renun!area la tot? A doua varianta:_banii sunt sursa

are ~i el 0

<dezvoltarii posibilitatilor ~i trebuie sa ne orientam spre ei ~i sa

facem orice pentru a-i avea. Inseamna di banii nu sunt un rau,
ci un bine. In primul caz, incercarea de a distruge contlictul
impreuna cu cauzele lui, in al doilea caz, 0 deplina acceptare a

dorinta ~i ea vine din corpul lui, din viata lui. :;Ii de la bun
inceput dorinta lui poate sa nu corespunda dorintei mele, adica

contlictului ~i a autodistrugerii.
Oaca vedem cu prioritate
natura divina a omului, nu ne inchinam in fata conflictului ~i

izbucne~te un contlict. Pentru a nu exista contlicte trebuie ca

structura mea informationala sa fie absolut identica cu struc-

nu-I distrugem, fiindca nu depindem de el. Intelegem ca

problema nu sta in bani, ci In atitudinea fata de ei. Telul

tura informationala a celuilalt om, teoretic imposibil fie ~i

pentru ca ne aflam in puncte diferite ale spatiului. Omenirea a

devine apropierea

visat multe mii de ani la 0 societate ideala, in care nu vor fi

agresiuni ~i conflicte. Incercarea de a crea 0 societate lipsita de
contlicte, cum a fost in timpul socialismului; a generat dorinta
de a-i face pe toti, absolut pe toti identici ~i nu atat la exterior,

convertim umanul In divin, soarta ne of era orice bunuri ~i nu

Ie refuzam deoarece ele lucreaza pentru iubire ~i nu Impotriva
ei. :;Ii, cu cat yom avea mai multe bunuri materiale ~i spirituale, cu atat mai mult va fi posibil contlictul ~i cu atat mai

cat in interior, in viziunea des pre viata, emotii ~i dorinte. Acest

multa iubire va trebui sa avem pentru depa~irea lui. Pe masura

lucru a fost egal cu distrugerea omului, ceea ce se ~i intampla

in fapt, adica se incerca realizarea unitatii nu depa~ind
contlictul prin apelul la iubire, ci pur ~i simplu se initia
anularea contlictului, prin distrugerea surselor. Cu cat se

evolutiei, individualitatea fiecarui om cre~te, se mare~te anvergura ~i diversitatea dorinlelor lui. Inseamna ca se intensifica

ea vine din corpul meu, din via!a mea. Altcineva

dad

cu atat aceasta

arta murea

mai repede,

iubirea evolueazii, nu in absenta contlictului,

deoarece

evolueze. Prima varianta de rezo Yare este simpla: banii sunt

un rau ~i la ei trebuie sa renunti, dar broscuta nu are bani, nu

are su ara
120

inseamna ca este fericita ~i mai buna decat omul,

la ei. Oaca am Invatat sa

tuale vor Incerca sa semene unele cu altele. Pentru aceasta I~i

Vor impune reciproc scopurile ~i dorinlele. Susti-nerea propriei

ci prin depa~irea

lui~ Omul are 0 multime de tentatii ~i aceasta genereazii

contlicte. Banii il strica pe om, dar lipsa lor nu-I lasa sa

iar banii devin un mijloc. :;Ii

drastic posibilitatea contlictului ~i daca iubirea va fi insuficienta, contlictul se va rezolva nu prin unificare, sinteza prin
iubire, ci prin distrugerea surselor de contlict. Parlite contlic-

incerca mai sever mentinerea artei in cadrul absentei cootlictului,

de Oumnezeu,

stau In calea iubirii, renunlam

individualitati va duce la extinctia ambelor parti contliCtuale,

sau la asemuirea unei parti cu cealalta, cu pierderea propriilor
scopuri ~i dorinte. Mai exista varianta a treia: extinctia ambelor surse de contlict. In toate cazurile evolulia se opre~te. Dupa
aceasta schema se desfa~oara acum, interactiunile

dintre state

121

in toata lumea. incercarea de a rezolva escaladarea conflictului

prin masuri militare, politice, economice nu este in mod real 0
solulic a conflictului. Ea nu face decat 5a-1 duca la impas ~i
acumuleaza potenlialul pericolului de explozie. incercarea de a
indeparta conflictul prin orice masuri seamana cu un ~arpe
care se strange tot mai mult. Nu cu conflictul trebuie dusa
lupta, ci cu noi in~ine. in conflict trebuie sa vedem un moment
de unificare,

sa vedem

ceea ce desparte doua parti, sa invatam

sa vedem in conflict nu distrugerea,

[-am spus unei femei:

ci crealia.

siunea conflictelor din societatea orneneasca a atins acel nivel

la care este prea pu!in doar sa pastrezi iubirea ~i sa te ablii de
la ura. Doza de iubire din suflet trebuie sa fie cu mult mai
marc.
Un asemenea nivel se poate atinge numai cand eul divin

este pcreeput eu mai multa aeuitate dedit eel uman. Oamenii

vor fi ca ingerii, se spune in Biblie. Probabil cii este yorba
des pre aceste timpuri, dar deocamdata pentru mulli, umanul
este 0 standi pe care starn, iar Oivinul, 0 prapastie in care

trebuie sa pa~im. ~i daca yom pa~i fara iubire intr-acolo, ne

- Nu-I puteli ierta pe so\Ol dumneavoastra ca v-a in~elat,

fiindcii acest gest v-a distrus fericirea omeneasca ~i trecutulnu
poate fi intors inapoi. Din moment ce nu se poate redresa feri-

yom sfarama, iar dad) Yom ramane pe aceasta stanca, la fel,

yom mun.
Cu cfitiva ani in urma, am urmarit
ven!e

unice

din

vultur

intr-un

viata

animalelor.

Erau

la televizor ni~te secarata!i

ni~te pui de

vertical,

sub ei erau

cirea pierduta, inseamna ca nici nu se poate ierta. Refuzati sa

acceptatitrecutul, inseamna ca refuzati ~i viitorul. Iar in viitor
nu aveli familie, ci divorl: de aici rezulta automat boala ~i

diteva sute de metri, dincolo de marginea cuibului

moartea so\Olui. Acum privili situa!ia in felul urmator: tradarea

in viala unui pui de vultur sunt numai cateva zile in care

nu este atat distrugerea vechiului, cat posibilitatea de a crea

noul. Renun!a!i la vechea fericire omeneasca, adresa!i-va lui

cre~te, prinde puteri ~i este gata de zbor. EI trebuie sa pa~easca

in intampinarea unei posibile morli ~i sa zboare. ~i iata-I cii se

Dumnezeu

catara neindemanatic spre marginea cuibului ~i incremene~te

in fala necunoscutului,
dupa care i~i desface aripile ~i se

~i iubirii. Ce inseamna

sa te adresezi lui Dumne-

zeu" Este acceptarea destramarii umanului in numele divinului. Iertarea este disponibilitatea de a trece de la uman la
divino Accepta!i pierderea umanului ~i adresali-va iubirii. Prin

cuib

agalat

pe un perete

moartea.

aceasta dragoste forma!i un nou uman ~i el va fi mai aproape

aruncii in jos. Din puiul stangaci, imatur se transforma intr-o

clipa in pasarea frumoasa, puternica. Inainte de a zbura trebuie
sa simta zborul inauntrul sau. Daca acest lucru nu se intampla,

de perfectiune. in fiecare fractiune de secunda ne distrugem,

murim, ~i prin iubire, din nou, ne regeneram.

cazand din cuib, puiul nutura dezordonat din aripi, pravalindu-se tot mai departe ~i mai departe, el trebuie sa-~i formeze

Care este semnifica!ia invierii lui [isus Hristos? Umanul

moare, se destrama, dar iubirea se pastreazaorice ar fi ~i, prin

simtlll zborului macaI' acum, dit carle. Unii nu rell~esc sa

aceasta

dobandesc

122

iubire, umanul destramat

se na~te din nou. Dimen-

prinda acest sim( ~i se izbesc de pietre. Majoritatea

capacitatea

totu~i

de a zbura. Oar asta inca nu este totul.

123

--

1
\

Secventele unice dau posibilitatea de a vedea puii rama~i In

cuib. Ei se tern. Frica inhiba simtul zborului care se dezvolta In
sufletul lor ~i care Ii va ajuta sa capete 0 noua viata. Dacii In
cele doua zde ramase nu vor parasi cuibul, sunt condamnati.
Pentru simtul zborului se aloca 0 eantitate uria~a de energje ~i
dureaza 0 perioada scurta. Atunci pentru a-~i salva puiul,
vulturita este fOr(ata sa faca ceea ce el trebuia sa faca de buna
voie: 11aruncii din cuib. ~i iar se arata secvente un ice: nea~teptatul gest al mamei ~i ghemotocul moale, lipsit de aparare,
cazand In abis, da dezordonat

din aripi, zbatfindu-se

In fata

mortii apropiate. Ce va vedea ~i va simti acum? Pietrele care

se apropie, moartea ~i scapararile de spaima din suflet? Sau pe
mama care I-a Impins In abis? Va ~ti el sa simta iubire fata de
mama? ~i de ceea ce va resimti, teama sau iubire, depinde
soarta lui viitoare. Convulsiile febrile ale aripilor nu dau nici
un rezultat, el a strabatut deja 0 mare parte din distanta care-I
desparte

de pamant ~i, dintr-o

Inauntrul sau ellnceteaza

data, se petrece

un miracol,

sa se mai agate de vi'ata, 'dispar frica

~i mi~ciirile dezordonate. Aripile nu mai bat aerul, se opresc ~i

Incepe planarea. Un timp zboara razant, apoi dand Inerezator
din aripi Incepe sa ia Inaltime. Pentru a capata viata, trebuie sa
fie gata s-o piarda, adresandu-se In acel moment iubirii.
Evident sau nu, trecem In via(ii prin acelea~i situatii. ~i de felul
In care trecem prin eIe depinde In primul rand soarta urma~ilor
no~tri, fiindca emotide
soarta lor.

noastre

profunde

in viata fiecarui om exista momente

devin trupurile

~I

desparUide fericirea Jui. EI se asigura ca intotdeauna va avea

timp sa i se adreseze lui Dumnezeu.

Lui Dumnezeu

i te poti

adresa in orice moment. Oar asUizi aceasta trecere poate fi

u~oara ~i ferieita, maine chinuitoare ~i periculoasa, poimaine
putem sa-L atlam In noi pe Dumnezeu numai luandu-ne ramas
bun de la viata.
Hristos are 0 pilda despre miresele care 11a~teapta pe mire,
numai una se pregate~te, celelalte se asigura ca mai este multa
vreme ~i numai uneia i se va permite sa cunoasdi ceea ce ii
este menit ~i ce dore~te. ~i eu cat In fiecare zi tindem spre
Dumnezeu ~i iubire, cu atat teama pleaca din sufletul nostru ~i
se dezvolta simtul zborului care ne va ajuta la momentul
hotarat sa trecem Intr-o noua viata ~i sa ne despar(im u~or de

cea veche.
- Apropo, des pre femei, - ma oprqte unul dinlre interlocutori. Ce faei daca sotia nu vrea sa lucreze asupra sa ~i sa se
roage?
Exact aceea~i Intrebare

mi-a pus-o deunazi

un om. M-a

'unat la telefon. Situatia era urmatoarea: copilul care avea doar

diteva luni se imbolnavise grav. Medicina era neputincioasa.
Atunci is-au adresat unui bioenergetic ian, el a Inceput sa zicii
ni~te lucruri Ingrozitoare, ca i s-a furat copdului sufletul, ca nu
are Inger pazitor, ca nu-I poate ajuta pe copi!. Piirintii au fost
~()eati. ~i iata ca vorbese cu tatal care Imi expune toate aeeste
lucruri, apoi privesc campul eopilului.

cand el trebuie

sa

pa~easca In Dumnezeiesc, uitand umanu!. ~i pentru acest lucru

se atribuie uria~e doze de energie. Dar omul se teme sa se

t24

- Desigur, nimeni nu a furat sufietul copilului

- IIlini~tese

pe tata.
-

N-am putut sa ered a~a ceva, - a raspuns barbalul,

- ~i
t25

..001

\.

l11-amadresat dumneavoastra.
-

Dar oricat ar parea de curios, terapeutula avut In mare

parte dreptate. Acum copilul are sulletul unui criminal,

con-

centrarea asupra dorintelor estc colosala. Adica interior este

gata sa ollloare pc oricinc ar sta Impotriva dorintelor lui.
Agrcsi vitatea subcon~tienta fata de oallleni este uria~a. In eel
Illai bun eaz, dorinta de a-i caka pe toti In picioare in folosul
sau se va Intoarce Impotriva lui lIeigandu-l, iar bolile grave Ii
vor eura!a sufletul. Daca medieina va putea sa faca fa!a bolilor
lui, slInt posibile doua deznodaminte. Primlll - programul de
autodistrugere

va pleea In planul

subtil ~i apoi va duee la

condamnarii. Daca este sa vorbim des pre cauzele problemelor

copilului, ele sunt legate de concep!ia gre~ita aSllpra Illmii, de
caraeterul ~i eomportamentu! dumneavoastra.
- Bine, toate aeestea au legatura eu mine? Doar am luerat
eu mine, am citit eartile dumneavoastra.
- In esen!a este linia so!iei dumneavoastra. A aVllt foarte
multe situa!ii In care a renegat iubirea de dragul vie!ii ~i al
dorin!elor.
Urmeaza 0 pauza lunga.
-

Problema

este ca so!ia refuza

sa citeasca

volumele

dumneavoastra, nu vrea sa se schimbe, niei sa se roage ~j sa

cancer, invaliditate sau boala incurabila, sau va fi aruncat

asupra copiilor sai. Atunci, ei fie ca nu se vor ivi pe 11Ime, fie

mearga

vor fi grav bolnavi ~i soarta lor va fi distrusa. A doua varianta:

medicina va Illtoarce agresivitatea fata de sine inapoi spre

- Desigur. Nu exista situa!ii fara ie~ire. Daca s-a formulat

un obieetiv inseamna ea exista ~i un raspuns al lui. Intfii,
continuati sa lucrati eu dumneavoastra, schimbati-va la un
nivel subtil mai Inal!. Sutletul copillllui este deformat, dar In
profunzime, la acel nivel care nu se distrllge prin moarte, unde

oallleni ~i atunei, ell cat mai s[matos va fi copilul, cu cat mai

negru va fi slllletlli sau, eu atat se va comporta mai agresiv cu
oamenii. Este varianta cea mai rea.
- Ell sunt vinovat de problemele
posomorat tatal.

copilului?

a Intrebat

la biserica.

Poate fi salvat copilul

Intr-o asemenea

situatie?

nll exista varsta, la acest nivel copilul I~i vede viitorul ~i ~tie ca
va fi bolnav ~i va muri ~i vrea sa se vindece, doar ea eI nu are

Inaintea lui Dumnezeu nu exista vinovati, iar ideea ca

cineva este vinovat inseamna automat dorinta de a distruge
vinovatul. La nivel omenesc putem vorbi de vinovatia euiva ea
rezultat al Incalcarii reglllilor ~i legilor, Cll pedepsirea ClIve-

asemenea posibilita!i. Fiecare criminal dore~te sa fie iubitor ~i

nita. La nivel divin nll exista pedeapsa. Grice situa!ie ne

Impinge ~i ne dllce catre Dumnezeu, oridt de tragica ni s-ar

ajll!i sa se vindeee este mai greu. Sulletul so!iei dumneavoastra este bolnav ~i bolnav este sulletul eopilului dumnea-

parea. La nivelul divin nu exista pedeapsa, exista numai ajutor.

voastra. in masura III care invingeti atraetia fericirii omene~ti,

In subcon~tient sulletul copilului dumneavoastra se va orienta
dupa dumneavoastra
~i schimbarile benefice vor veni mai

De aceea nu este voie sa spui "Sunt vinovat". Eul dumneavoastra divin este format din iubire ~i nu poate fi supus

126

.J

blln,

dar daca Ii ve!i spune unui coco~at Indreapta-te, mergi

drept ~i fii ferieit, el nu va putea s-o fad. Sa-i spui unui bolnav
qti bolnav, fa-te sanatos este eel mai simplu lucru, dar sa-I

127

---

\.

repede. Modificarile so!iei dumneavoastra vor fi Impiedicate

de caracter ~i concep!ia despre lume, In sufletul ei este pu!ina
iubire ~i 0 imensa dependen!a de fundamentele fericirii umane.
Trebuie s-o ajutati dandu-i iubire ~i Injosind umanu!. Schim-

asemenea educatii, did de orientarea scopului depind foarte

muIte.
in lume au aparut periodic multe sisteme de educare a
copiilor, despre ele s-au scris carti. Unele se declarau a fi 0

bali-va eomportamentul
fa!a de ea. Dorintele ~i vointa ei
trebuie blocate, nu-i mai tolerati nimie. Apoi dati-i un ragaz,

descoperire In domeniul pedagogiei ~i educatiei. ~i toate s-au

pierdut In anonimat. De ce? Pentru ea scopul lor era dezvol-

daruiti-i flori. Dacii nu va renunta la comanda, dorin!a, l~i va

susline vointa, principiile ~i propria stabilitate, luati-va 0
amanta, daea acest lueru n-o va pune la punct, divorta!i. Poate

larea vointei ~i aptitudinilor eopiilor, a abilitatii de a dobandi

succesul ~i de a-Ii realiza dorin!ele. Totul s-a dus pe apa
s"mbete; pentru ca scopul era incorect. Copilului trebuie sa i
se sublinieze In permanenta ca viata lui, destinullui, voin!a lui,

a~a se va salva viata copilului. Divortul pentru 0 femeie este

oprimarea vointei, sortii, vietii ~i dorintelor. E-adevarat, in

dorintele
mijloc de
propriului
(ii. adica

Occident divortul nu inseamna nimic. De aceea sunt mari;

probleme cu sufletele copiilor de acolo. ~ti!i, de fapt eu nu am
dreptul sa va dau sfatori. Daca veti ~ti sa va percepeti eul
divino veti simti ce trebuie

sa faceti ~i cum trebuie

sa va

comporta(i, pentru a va ajuta sotia. Nu face!i reverente In fata

so!iei, nu va temeti sa distruge!i stabilitatea, nu-i faceti toate

hatarurile, mergeti Impotriva voin!ei ~i dorin!elor ei. ~i-n

lui, aptitudinile ~i cariera lui vor fi Intotdeauna un

acumulare a iubirii pentru Dumnezeu ~i de aflare a
eu divino Fara acest fundament, sa construie~ti peresa dezvol!i calita!ile volitive, aptitudinile este peri-

culos ~i pentru suflet, ~i pentru sanatate, ~i pentru destin.

Starea copiilor depinde In mare parte de mama. Cu cat mama
uita mai repede iubirea ~i se concentreaza asupra vointei ~i
dorintelor, cu atat vrea mai mult sa-~i depa~easca sotul In
Wate, sa ~i-I subordoneze
~i sa-I conduca. Daca aceasta

acela~i timp manifestati fa!a de ea iubire ~i blandete. inchipui!i-va ca pu~tiul dumneavoastra nu se comporta eoreet, pur

tcndin!a nu va fi oprita la timp, inertia superioritatii eului

omenesc asupra celui divin l~i Intare~te corsul ~i, ca 0 tumora

~i simplu face dracii, cea mai rea pozitie este sa va enervati, sa

tipati ~i sa nu faceti nimic. Este mult mai bine sa-i spuneti: te
iubese, apoi sa-i trage!i ciiteva. ~i mai bine .este sa va a~ezati

canceroasa Incepe sa devoreze sufletul femeii ~i al orma~ilor

ei. inainte. daca erau gre~ite conceptia despre lume, earacterul,

alMori de el ~i sa hotarati

comportamentul

Impreuna

0 anumita

linie de

conduita, adica sa-i educa!i obi~nuinta de a Indeplini principala

dumneavoastra cerin!a iar mai departe nu dumneavoastra

yeti conduce, ci el singur, prin deprinderile

12X

femeii, aveau efect nu asupra ei, ci asupra

urma~ilor ei. Acum totul s-a accelerat. lata exemplul ciitorva

dintre pacien!ii mei, pe care i-am consultat de corand. incep

11

formate de dum-

neavoastra. Relatia eu omul apropiat este Intotdeauna 0

edueare reciproea. ~i este foarte important sa ~tii scopul unci

pretentiile, un sentiment al superioritatii fata de sot ~i dupa un

limp oarecare, diagnosticul - cancer. Femeii Ii este destul de
.

u~or sa se convinga pe sine ca sotul nu are dreptate. Ea nu-~i

t29

......

_J
vede propria dizarmonie inlerioara. Dar dizarmonia din compartamentul ~i atitudinea sOlului Ie vede imediat. ~i nici nu
banuie~le ca incorectul eomportament al sOlului este rezullalul
starii sale inlerioare gre~ite. Dorinla de a forma relaliile din
familie pomind doar din logiea omen ease a, ne fae la inceput
sclavi ce se tem sa clatine stabilitatea fericirii omcne~ti, iar
apoi demolatori, ducand la dezintegrarea familiei.
Interloculorii
pacienli

care se restabilesc

eontinuu eu,

nu ne vor perlllitc aceesulla ele daca exista agresivitate fata de

iubire. La dumneavoastra 111profunzime

a ramas 0 nemultu-

mire fala de parinli,

nu sunl anulate pretenliile fata de sol,

(eama de viitor este uria~a. Apropo, nemul\Umirea de sine,
Jcprimarea sunt aruncate spre urma~i, adiea din 5 puncte nu
treceti

la 4. Citili

carlile

mele,

in cepe

purifiearea.

In acela~i

timp va sehimbati ~i anulati negativul. De aeeea va villdecati

mei ma aseulta cu atenlie.

Apropo, in ultima vrerne,

nc purifica urma~ii, trebuie sa intralll In straturi foarte subtile,

vin tot mai multi

dupa citirea cartilar

mele.

De

de hepatita.

Mai departe, dinspre urma~i ies problemele

tilor dumneavoastra

curand rn-amilltfillliteu 0 femeie.

lescenlei.

~tili, - mi-a spus ea, -mulli ani am avut hepatita B, luata in

limpul operaliei. Dupa diliva ani, mi-au descoperil in plus,
hepatita C. Am cilit carlile dumneavoastra ~i hepatita mi-a
disparut. Dupa catva limp analizele n-au mai aratat nici un fel

perficial.
iar

anterioare,

lar dumneavoastra
Slratul

dinspre

dumneavoaslra

acumulare

urma~i

nu

se blocheaza

De curand

problemele

continua\i
coboara

puteli

sa-I

copilariei

vie-

~i ado-

sa curalali slratul sucatre dumneavoastra,

curalali.

Negativul

in

prin boala.

pacienta mi-a povestit situa\ia ei. Mi-a citit

de hepatita. M-am schimbat, am devenit alt om, am avut

senzatia ca zbor, iar eu 0 luna in urma mi-au deseoperit un
cancer. ~i nu inleleg ce s-a inlamplat. Doar conlinuu sa lucrez

cartile ~i, ulterior, a ramas gravida.

eu mine.

soacra, are un eameter, u~or spus, dificil. Mai alesca ~titi ce

falimenl total, dar in realitate, ali depa~it prima treapta, v-a\i

pus in ardine. Oar copiii ~i nepo\ii, mai degraba sufletele lor

inseamna doua femei la bueatarie. M-am straduit din toate

puterile s-o iert, cand sim\eam ca nu pot, alergam la icoana ~i
ma rugam. Dupa 0 saptalllana, in apartamentul nostru s-a
l1lutatmama, intelegeam ea toate acesteami sedau de sus. Ma

sunt intr-o stare ingrozitoare.

convingeam ea trebuie

- Oar eu ma rag penlru sufletele copiilor ~i nepolilar!

-In primul rand: pentru a va ajuta pe dumneavoastra ~i pe
copiii dumneavoastra, trebuie sa va schimba\i in prafunzime

parca imi reu~ea. Copilul s-a nascut, dartraind pUlin, a murit.

Situalia vi se pare inexplicabila. ~i la prima vedere

apare impresia ca toate eforturile dumneavoastra au dus la un

Am ~tiut ea trebuie sa tree printr-o incercare ~i m-am

pregatit pentro ea. In a eineea luna de sarcinas-a mutat la noi

sa pastrez

bunatatea oridit m-ar costa ~i

iar asta inseamnaea trebuie sa pastrati iubirea eand se narnie'

Pacienta ma intreba: ce s-a intamplat? I-am explicat ca

dependenta ei de nivelul prafund ramasese neatinsa, la fel ~i la
copil. Coneentrarea lui pe viata ~i dorinteera enorma.in ase-

bazele fericirii omene~li: copiii sunt viitorul nostru, pentru a

menea cazuri se pierde viata. De la orieare dintre niveluri am

130

131

\\

illcepe sa Ile schimbam, aoresandu-ne lui Dumnezeu, rczultate

vor veni mai devreme sau mai tarziu, nu avem voie sadisperam
~i sa a~teptam rezultate rapide.
Femeia care avea cancer mi-a pus 0 intrebare nea~teptata:
-

Spuneti-mi, Imparta~ania este de folos? Vreau sa ma duc

astazi la biserica.

- Oespre asta puteti sa nici nu Intrebati. Natural ca este

utila. Oamenii de ~tiinta au aratat ca primim cea mai mare
cantitate de informatii nu vizual ~i auditiv, ci prin simturile
gustative,adica ceea ce mancam are 0 foarte mare influenta
asupra noastra, mai ales In funqie de starea In care mancam.
Sensul Imparta~aniei este acela ca prin paine ~i vin care se
desemneaza a fi trupul ~i sangele lui Iisus Hristos, ne este mai
u~or sa ne percepem ca fiind EI ~i sa retraim patimile Lui. :;>i
atunci posibilitatile noastre de a pastra iubirea, cand se naruie
tot, de a-I ierta pe ceilalti, de a-L vedea pe Oumnezeu In loate,
devin Cll mult mai mari.

- Oar ~titi, - a spus femeia - dupa Imparta~anie, tumora

s-a miqorat de doua ori.
- Natural, - am raspuns eu. Oependenta dumneavoastra
de vointa, dorinte, viata s-a miqorat. Oar este putin doar sa
percepeti aceasta stare, trebuie sa 0 mentineti ~i sa 0 dezvoltati. inchipuiti-va,

femeia se enerveaza mereu ~i emite pretentii

fata de barbat ~i apoi se duce la Imparta~anie, Ii va ajuta oare?

Putin probabil. Oaca Insu~i Iisus Hristos nu a putut sa-t Vtndece pe locuitorii satului sau, fiindca ei nu L-au crezut, ce sa
spunem despre cei care se duc la Imparta~anie suparandu-se,
temandu-se, invidiind.
-

132

Bine, - m-a Intrerupt

unul dintre interlocutori.

- V or-

~J

be~ti mereu doar despre lucruri Inalte. Hai mai bine sa vorbim
despre sex.
- Sexul este un subiect foarte Inall, daca i te adresezi
corect.
- Apropo, despre acel pacient cu sotia tare de cap. Ce sa
faci cu una ca asta In planul sexului?
-

Trebuie sa faci mai putin sex, - am zis.

Asculta, ce tot 0 tii Cll mai putin ~i mai putin, a~a scrii ~i

In carti. Toti vor crede ca ai probleme cu asta.

Veselie generala.
- Dad a~ scrie cartile
personal a, ele ar arilla altfel.
-

Auziti,

pleciind de la experienta

mi se adreseaza un interlocutor,

mea
eu am

urmatoarea problema: mi-a disparut cu totul interesul sexual

fa(ii de femeia cu care sunt casillorit civil. Ma atrage sexual 0
data pe luna, nu mai mult. in timp ce cu potenta totul e-n
regula, dorintele, pe undeva, au disparut.
- Oar cum a fost In urma cu cateva luni?
- Ca de obicei, de doua ori pe zi, dimineata ~i seara.

- Cati ani are ea?

Eu am aproape cincizeci, iar ea aproape patruzeci.

- Oar ce credeti, de ce cu varsta slabe~te dorinta sexual a?

Ridica mirat sprancenele ~i da din umeri.
-

Nu ~tiu.

- Oar de ce animalele au dorinte sexuale 0 data pe an, iar

omulln permanenta?
Strange din umeri:
-

Nu-mi da prin minte.

Sexul poate fi medicament

~i boala. in funqie de atitu133

.....

\.

dinea

fata de el. Am fost intrebat

deosebe~te

dragostea

de adulter?

iubirea estc un cal. iar sexul

calului
suflet,

avem

adulterul.

de aceea

prin ce se

meu de vedere,

diruta, dadi pui diruta inaintea

In adolescenta

~i activitatea

de emand:

Din punetul

sexuala

este

11lulta iubire

frecvel1ta

poale

in

sa I1U

ucide sufletul
Dar

daca

sotiei sale indeplinindu-i

sistem de protectie vor i'neepe sa

dorintele ci ~i potenta. Aceasta ar provoca

~i mai multe prelentii

la barbat.

eu plante, cele

doril1te ~i viata, in confonnitate, gc!ozia subcon~tienta ~i

slIpararile vor cre~te, iar mai departe, urmeaZ3 boala sau

I"unctiile se restabilesc.

familiei. Apropo, comportamentul

incorect chiar

sionist utilizeaza

femeii, un ~i mai mare

la doctor. Medicul profe-

din partea
Urmeaza drumul

dauneze sufletului. Cu varsta, dlnd iubirea este mai putina,

activitatea sexuala frecvcnta ponte mari drastic dependenta de

destramarea

tot mai mull dorintele.

el are un bun

slabeasca nu numai
complex

homeopatia,

acupunetura,

indica un tratament

mai bune medicamente,

face masaj prostatei ~i

dupa un timp, spre bucmia comuna a so(ului ~i sotiei, loate
se a~eaza

carnta

inaintea

~i polenta

so(ului

~i la varsHi matura poate sa aibil efecte negative asupra

sanatatii copiilor ~i nepoti!o!". Ce s-a intamplat la dumneavoastra? Sotiei dumneavoastra
ii trebuie sex de 1-2 ori pe
saptamana,
iar dumneavoastra
ii dadeati mult mai des.

dorinta

Dependenta de dorinte ~i agresivitalea ei subeon~lienla au

crescut de 5-7 ori, in planul subli! ea a ineeput sa va ucida. ~i
eu cat ii dati mai mulla placere omeneasca, cu atal mai repede
va yeti irnbol1l3vi ~i yeti muri sau va yeti desparti. La

s-au dal la spate.

Iar incepe
calului

viata sexuala intensa, iar

~i dupa 0 vreme

care incearca

iar scade

din toate puterile

sa-~i

demonstreze lui ~i sotiei di este sanatos iar se urmeaza un

tratamenl intensiv ~i so(ul se apara cu toate puterile prin sex,
dovedindu-~i

lui ~i sotiei ca totul este bine ~i loale necazmile

el moareresemnat

Dupa catva
iar femeia,

timp i se descopera
~tergandu-~i

tqte prielenei: se imbolnavise

un cancer

lacrimile,

~i

ii poves-

de mult, am in(cles asIa repede,

de indata ce am observat ea i-a disparut dorinta sexuala, apoi

dumneavoastra se declan~eaza mecanismul de protcctie, trebuie blocata sursa agresivitatii, conccntrareaasupra dorintelor.

au venit impotenta, cancerul, pe urma a murit. ~i ca sa vezi,

Va pierde(i atraqia sexuala. Ce se intampla in astfel de cawri?

n-a ajutat la nimic.

Dad insa femeia nu-i va face repro~mi ~i nu-i va prelinde

Femeia s-a obi~nuit cu sexul zilnic ~i, dinlr-o data este lipsita

I-am lratat la cei mai buni doctori, am dat 0 gramada de bani ~i

de el. Apar la en iritarea, supararea sau geIozia iar agresivitatea suhcon~tienla cre~te ~i mai mult. La barbat, dorinta

111permanenta satisfactia fizica, atunci situatia poate lua un alt

sexuala devine ~i mai mica. Femeia incepe sa se teama pentru

La barbal apare teama ~i

- imi spune inlcrlocutoarea.

Avem trei copii, dar nu facem nici un fel de sex, so(ul a zis ca

Ilcmultumireafata de sine. EI i'ncearcasa-~i demonstreze ca

lui asIa nu-i trebuie deloc. in loti ace~ti ani nu am avut barbati

este barbat conlinuand s-o satisfaca de doua ori pe zi, dar 0

dar de emand a aparnt un cunoscut, fata de care am senti mente

calde, prietene~ti ~i nu este exclus ca relatiile sa devina mult

vi itor ~i ii repro~eaza

prezentul.

face i'IllPotriva vointei ~i Illai de parte trebuie sa moara, fiindca

134

curs.

So(ul meu este yoghin,

135

......

J
mai serioase. M-am gandit

ca daea sottJl nu are deloc

de sex, po ate ea am dreptulla

-

Yeti

primi

sunteti Inauntrul
-

exact

0 ferieire

atata

iubire

nevoie

omeneasdi

obi~nuita.

pe cat

armonioasa

de

dumneavoastra.

~i totu~i, pot oare sa am 0 idila pe de laturi? - a intrebat

femeia.
-

Este eu totul de nedorit,

uimirea

sincera,

dunmeavoastra

i-am
este

- i-am raspuns. ~i vazandu-i

sotolui
explicat:
- Comportamentul
vietile

pentru

placerile

eel corect, apropo, de ce animalelor ~i pasarilor Ie este ingactuit

mai mull sex, sutletul

dumnea-

sa se imperecheze doar 0 data pe an')

- Ei, in primul rand sunt cauze pur fizice: prezenta hranei

interioara

~i de starea eopiilor

anterioare

ati adus 0 foarte

voastra

at renega iubirea.

ingradind

dependenta

simta 0 femeie slaba. Cu toate astea ea a ramas eu el.

- Ei bine, - ma intrerupe interloeutorul meu, - ce tot 0 dai

cu sexul ineorect ~i ingractirile. Poveste~te-ne mai bine despre

deterrninat

de

starea

dumneavoastra

dumneavoastra.

mare inciinatie

sexuale. De vi s-ar da putin

serviciul lui ~i a facut aeola ditamai scandalul. [steria a durat

mult, tipa la el ea ~i-a gasit a amanUi, iar dupa ceva timp a
plecat la altul, care avea aproape 60 de ani, era cu mull mai in
varsta decrlt ea ~i i-a spus: "Draga, sexul este 0 sarbatoareiar
sarbatorile nu trebuie sa fie dese, conteaza pe maximum 0 data
pe luna." Dar asta-i inca prea putin, el 0 alerga in fel ~i chip,
precum un eaporal pe soldatul indiscipJinat, obligand-o sa se

Sotul

Din

salveaza viata cupiilor

dumneavoastra

de plaeerile

sexuale,

sai,

~i suprafa\a
-

mediului

de locui!.

Dar natura poate crea conditii sa fie sex ~i sa nu fie

idila III afara casniciei po ate sa va omoare copiii. Intrucat

atitudinea sotului fata de sotie este determinata de starea ei
profunda, ineercand sa-~i satisfacii dorintele pe de laturi,

urma~i, de ce nu se Intampla

femeia adesca face un imens rau copiilor ~i nepotilor sai. fara

macar sa banuiasdi aceasta.

ere~te drastic. ~i atunci viata va degenera iar unna~ii se vor

Unul dintre membrii

-

grupului

nostru pune intrebarea:

Nu pot intelege de ce, sa-i aduci satisfactie

fi periculos.

femeii poate

Eu personal am vazut ca dupa sex, ea devine cu

La suprafata,

Pentru ca sexul este 0 concentrareasupravietii ~i perpetuarii ei ~i daca se va repeta freevent, dependenp de viata va

na~te lipsiti de vitalitate.

- De ce omul poate primi 0 doza considerabil mai mare de
placere sexual a?
-

mult mai buna.

a~a?

- ii raspund.

Daea te ocupi

de sex in mod

incorect, atunci bunatatea exterioara se transforma repede In

gelozie, suparare ~i ura. Intr-o ocazie oarecare

am consultat un

barbat, era dit pe ce sa moara III urma unei tragedii personale.

ii placea foarte mult femeia lui. a satisfacea de trei ori pe zi.

inlr-o dimineata n-a mai fiicut-o, ea a venit in fuga mare la

Pentru ca omul, spre deosebire de animale poate sa faca

din sex, nu un scop, ci un mij loc, adicii sa transforme umanul
in divino inchipuiti-va un om care vrea sa dobandeascii multi
hani, dar nu reu~e~te deloc. De ce? Fiindca pentru el banii sunt
un seop. ~i primirea banilor iI va ueide: intai sutletul, apoi
trupul. La fel eu sexul. De ce spunea Pu~kin: eu cat iubim mai
Illull femeia, cu atat ii suntem mai putin pe plae. Deoarece,
137

136

trupului ei, primind taate acestea, fie sentimentele vi se vor

Ilea~teptate. Au intrat I'n apartament, la amilndoi a aparut 0

puternica dorinta sexuala ~i chiar fara sa se dezbrace au

raei bruse, fie, posedand-o,

inceput

telul dumneavoastra

fiind

posedarea femeii,

a frumusetii,

yeti fi tot mai gelos ~i 0 yeti url, fie

sa faca

sex. Dupa a jumatate de ora. femeia a resimtit

va veti I'mbolnavi ~i veti muri. ~i femeia simte intotdeauna ce

Ii este mai de pret barbatului - dragostea sau dorinta ~i Ii

0 mare greutate in stomac iar in ziua urmataare dureri la

respinge pe ultimii. Apropo, pe Kazanov I-au Intrebat 0 data

Analizele

l1rinare. Totul

semana faarte

au aratat eiuperea

tare ell 0 infeqie

respeetiva.

Ii explieam

puternica.
sotului:

nu

sa seduca un numar atat de mare de femei. "Pe

esle permis sa va realizati dorinta imediat ce a aparut, daca va

toate Ie-am iubit" a raspuns e!. Ce te ajuta sa simti iubire?

Unul dintre momentele importante este abstinenta. Postul ~i
renuntarea periodica la mancare mic~oreaza dependenta-de

veti abtine un timp, in ea va fi mai putina animalitate ~i mai

cum a reu~it

dorinte iar atractia sexuala se transforma mai u$or I'n iubire.

Fieeare partieiea din Univers traie~te dupa legea generalii.
Divinul na~te timpu!. spatiul ~i materia' Toata ereatia lui
Dumnezeu tinde I'napoi catre Dumnezeu ~i prin iubire se

mult uman iar acestui uman trebuie sa-i ajl1tati sa se transin divino Pentru 0 asemenea convertire sunt necesare

forme
timp

~i energie.

De

aceea

sunt de neocolit mangilierile

premergatoare. La inceput trebl1ie sa-i faei curte femeii, oprind

primele

porniri

fiziee, apoi de nelnlaturat

sunt mangaierile

indelungi care VOl' permite straturilor primitive

ale omenes-

~i atunei sexul va ajuta la

I'ntoarceI'll El. lubin~a se transforma I'n omenesc. omenescul

trehuie sa se transforme I'n Divin. Daca ne impunem periodic
I'ngradiri ale omenescului, ne cre~te posibilitatea de a trece in
Divin. ~tiinta de a pastra iubirea ciind se naruie umanul, ajuta

elllui sa se Inalte spre eele superioare

unei astfel de tranzitii.

gelos nu
poate fi un bun amant, pentru ea el se agata febril de viata ~i

acumularea iubirii divine confera capaeitati mari. Inchipuiti-va

dorinte ceea ce inseamna ca nu va putea converti umanul I'n

divin iar femeile, intuitiv, ocolesc asemenea barbati. Mai

faptului ca va eramponati de fericirea omeneasea, incepeti sa

muncati in aceasta stare ~i asimilarea

hranei poate sa va

departe. Sa luam 0 situatie obi~nuita: amantii au maneat bine,

dauneze,

de dorinte

s-au pus In pat ~i se oeupa de sex. Manearea a intensifieat

eoneentrarea pe dorinte, luand aeea energie care poate ajuta la

Daca inainte de mas a i-ati iertat pe toti. i-ati dat lui Dumnezeu

transformarea

spiritual

sexului

Barbatul

In iubire.

~i fizie. Alta situatie:

zgareit, invidios,

~i Ineep problemele
mi s-au adresat

In planul

doi soti eu

urmatoarea problema. Femeia a faeut afte ~i niei un fel de

medicamente nu a ajutau, nu se ~tie de ee, totul se petreeuse pe

13~

_J

dezvoltarea

iubirii

In sutletul

dumneavoastra

~i nu la distru-

gerea ei impreuna cu sutletul. In general, sexul ~i hrana sunt

stimulente vitale, incredibil de puternice ~i utilizarea lor pentru

ca sunteti suparat pe cineva

0 parte

fiindca

ea va mari

din satisfaqia

~i enervat, este 0 marturie a

dependenta

~i placerea

~i viata.

pe care 0 yeti primi

de la

mfl1lcare, v-ati rugat inainte de masa, atunci primirea hranei va

Illera pentru

divin ~i nu pentru

uman,

de fapt pentru

Divin mai

mult decat pentru omenesc ~i atullci energia provenita din

luana se va transforma

u~or in energia

iubirii,

la fel

se

139

......

propovaduia

mereu cumpatarea

sexuaIa. ceea ce ajuta la

intampHl cu sexul. Pentru a transforma energia sexuala in

iubire trebuie inainte de aceasta sa va deta~ati de toate, sa-i
ierta\i pe to\i. sa anula!i toate momentele de gelozie ~i suparare
;;i sa va concentrati asupra Dumnezeiescului. Atunci sexul. ca

convertirea energiei grosiere in energia spiritualiHitii ~i lubirii.

Aceasta asigura viitorul. .ntrucat straturile subtile sunt legate

0 pflrghie. va duce nu inspre starea animalica. ci spre iubirea

Divina. De exemplu to\i ~tiu ca ingerarea alcoolului mare~te
durata actului sexual, dar toce~te sim\urile. Nu to\i .n\eleg ca

Ultii. In lumea eontemporana se incearca prezentarea sexului

fie ca medicament .mpotriva bolilor. fie ca forma de sport. fie

una se leaga de alta. Alcoolul inhiba con~tiin\a ~i dorin\U. ceea

ce miqoreaza dependen\a de dorin\U sexualii ~i pe seama
acestui fapt se dilata timpul actului sexual. Dar daca inhibi .n
permanen\a dorin\U ea poate sa dispara ~i alcoolicului nu-i
trehuie niei un fel de sex. EI .ncearea sa simta iuhire
distrugand dorin\ele ~i via\a. adica pur ~i simplu pierzandu-Ie.
Dorin\eie noastre pot fi intensifieate

de con~tiin\a noastra. De

de viitor ;;i saturarea prin energie ~i iubire completa rezervele

strategiee necesare evolutiei urma~ilor ~i supravietuirii socie-

ea sursa de plaeere. ~i daea din el se face un mijloc. acest

mijloc nicidecum nu lucreaza pentn! iubire, bani. sanatate,
hunastare. Imi amintesc ea in urma Cll vreo cinci ani, mergeam
pe Broadway. in New-York

~i nu puteam nicicum .n!elege de

unde am 0 senzatie atflt de stranie. "Ceva nu e-n regula." - ma

gandeam. Dar nu puteam deloc .n!elege ce se .ntampla ~i
deodata,

pe nea~teptate,

am .n!eles: treceau femei frumoase

aceea. frfinarea con~tiintei ~i. in relatie eu ea. adorintei nu este

obligatoriu sa se faca prin alcool sau droguri. Oadi pui 0

dar nimeni nu Ie baga in seama. ea in Rusia. Cel mai interesant

este ca am .neeput sa ma uit la femeile frumoase cu ochii
americanilor. Mai tarziu am descalcit i!ele acestui fenomen.

muzica frumoasa. ritmica. poti obtine un efeet eonsiderabil

mai mare decat .n cazul alcoolului. Cand omul este tensionat ~i
preocupat. dependen!a lui de dorin!e ~i via!a ere~te brusc ~i .n

Frumuse!ea .n America este a posibilitate de a ca~tiga bani.

Femeia frumoasa poate sa ca~tige mai mult decat cea urata ~i

aceasta. stare sexul va dauna sutletului sau. Am eitit undeva di

30% dintre ru~ii .mboga!i\i. conform statisticii. sunt impoten!i
;;i IlU m-am mirat: incordarea. agresivitatea ii ata~eaza de
fericirea omeneasca, Hicand din sex nu un medicament. ei 0
boala. De aeeea. pe cat aman\ii se ajuta reciproe sa fie relaxa!i

atat. De aceea frumuse!ea este privita eu indiferen!a, nimeni nu

freamata ~i nu se .nclina .n fa!a ei ea .n Rusia. Daea frumuse!ea ~i sexul sunt seopuri, asta distruge, dad frumuse\ea ~i
,exul devin mijloaee pentru acumularea omenescului. distrug
ji mai repede. Dad frumuse!ea ~i sexul sunt un mijloc pentru

~i buni, pe atM energia fiziologidi se transforma intr-una

spiritualii. Un iubit atent ~i plin de solicitudine a ajuta pe

aflarea Divinului 11 fae pe am sa evolueze dar ca sa sim!i ca

iubirea este prioritara fa!a de omenesc, trebuie sa te ab!ii
periodic de la omenesc ~i sa fii gata sa-I pierzi de dragul

femeie sa traiasca sentimentul unei relaxari maximale. prin

iubirii.

asta ajutiind-o sa resimta iuhirea.

inainte tineretul era edueat

destul

de

sever.

religia

~i atunei. trebuie sa execu!i de fiecare data un dans

141
140

.J

~.

<.:omplicatIII fata sotiei? -Intreba

-

Dcsigur,

- Ii SPUIl,

interloeutonll

meu.

sa-i daruiti ~i tlori ~i sa-i faeeti

curte, sa 0 clueeti Ja restaurant ~i Ja eOlleerte
-5i sa va manifestati grija, sa 0 pregatiti pentru sex -5i sa-i iertati orice.Daea
doar va trflntiti in pat ~i pretindeti datoria canjugala, pe placere
sa nu contati. Femeia trebuie sa se pregateasdi pentru aeeasta
pur fiziologic. Treeerea energiei animal ice III cea omeneasca ~i
-

luata cu asalt In fiecare zi. Ne-am obi-5l1uit sa ne ru~inam de

dragoste ~i sa ne m..lndrim Cll ura. Divinul reprezinta radaciniJe
iar via!a ~i dorin!ele - trunchiul ~i crengile, iar, pentru ca
arborele sa creasdi. trebuie sa te preocupi ~i sa ajuti procesul
de cre~tere, sa uzi periodic. sa tunzi coroana daca radacinile nu
fac fata alimentarii ei. Pe cat sotii se ajuta reciproc sa vada In
sine ~i in partener Oivinul,

pe atat de annaniaase

var fi ~i

Divina este 0 treaba responsabila

-5i aici trebuie sa va ajutati
ullul pe altul. Cu vrea 20 de alli in urma, mi s-a pavestit a

relatiile lor sexuale.

istorioara: satul a inceput s-o asedieze cu gesturi tandre pe

sotie, dar ea era prost dispusa ~i I-a oprit grosolan:
tabarat pe mine ca un caca~')" EI s-a suparat ~i s-a dat"Ce-ai
la a

rau sau e de foJos?-Intreaba unul dintre ascultatori.

- La noi se considera erotic filmul In care flU se arata

parte. Dupa cateva zile s-au Impacat,

dar prima

Ineereare

sexuala n-a dus Ja nimic. S-au ehinuit cateva luni .)i totul fara
rezultat. S-au dus la doctor. L-a consultat pe sot ~i a spus ca
este campier sanatos. L-a sfatuit sa incerce eu alte femei ~i,
lucru de mirare, i-a reu~it excelent. Bucuros, a alergat la satie
~i iar a fast un fiasco total. S-au chinuit inca un an ~i s-au
despaqit. Prin unnare dnd satul ~i satia nu dau mare atentie
grijii unuia fata de celalalt, mangaierilar, redudnd
tatul la
pura fizialagie,

problemele

cu sanatatea ~i saarta sunt garan-

Apropa, cum e cu privitul filmelor parnagrafice,

face

direct capula!ia ~i arganele sexuale. Din punctul meu de

vedere taate aslea sunt filme porno. Primul impuls vine de la
corp. Are lac cancentrarea pe principiul animal, prin urmare
oprimarea umanului ~i a Oivinului. Oaca se arata iubirea dintre
un barbat ~i a femeie, afeqiunea tandra a unuia fata de eelalalt
~i apai actul sexual este varba despre erotica, tot restul este
pornagrafie iar vizianarea frecventii a unor asemenea filme
dauneaza sulletului ~i trupului. in principiu este a cale directa
ciitre impaten(a. Nu de mult dai tineri casatari!i mi-au marturisit ca pentru ei actul sexual

nu mai este pasibil

intr-a

tate. Uneari, este adevarat, amandai sufera a pronuntata slabire

a tuturor simturilar ~i aceasta ajuta la mentinerea familiei. Oar
0 asemel1ea impotenta sufleteasca nu este cea mai buna

situatie abi~nuita, ci numai dupa urmarirea unar filme porno.

Cu cat amul incearca mai tare sii-~i aprinda simturile cu

solutie. Adesea femeia este impinsa spre adulter chiar de sot,

ajutarul diverselar

refu",nd

s-a ajute sa traiasca un sentiment inalt, multi barba!i

dupa I1l1nUi se jeneaza sa-i daruiasca sotiei flori .)i sa 0 curteze.

trarea subcan~tienta pe partea fizialagica a sexului ~i cu atat

mai repede se produce degradarea simtului sexual.

Ei

- Femeile nu trebuie sa se imbrace frumas ~i nu este cazul

sa-i excite pe barbati?intreaba unul dintre cei prezenti.

considera

salda!ii

ca 0 data

cetatea

cuceriUi,

pot fi lasati la vatra. Oar femeia

victoria

este acetate

obtinuta,
ce trebuie

In

fiecare

trucuri, cu atat mai repede cre~le cancen-

eveniment

exista

forma

~i exisHi

un

142
143

1
\

.-."""

conlinut. Conlinutul este iubirea. iar forma. frumuse!ea. ~i

dadi nu observ3m di s-a dus contillutul ~i continuam sa ne
inchinam formei, ell cat 0 facem mai tare, ell atat se distruge
ea mai repede. Sa luam, de piidA. 0 mas a frumos aranjatfi, la ce
folose~te?
multumit.

Inainte omul inghitea 0 bucaHi de carne ~i era

Unul dintre scopurile

servirii

mesei este de a frana

dorinta primitiva de saturare ~i de a transfera energia in planuri

mui Illalte. Ol11ul trebuie sa manfll1ce mai putin, sa primeasca

insa mai multe senzatii gustative. Conversatia, muzica in
timpul mesei, frumusetea aranjarii mesei ~j decorului faciliteaza

transformarea animalicului in omenesc ~i upai in Divin.

imbriicamintea
asemeni
locutor.

frumoasa

un fond favorabil
Apropo,

sa vorbim

- Cum trebuie

~i rela!iile
pentru

frumoase

constituie

de

evolu!ie.

despre

sa fie rela!iile

sex,

aminte~te

un inter-

dupa actul sexual?

in primul rand atingerea orgasmului nu trebuie sa fie un

~i fizic. Urmari!i-va ~i compara!i-va sentimentele inainte ~i

dupa actul sexual. Daca toate sentimentele inalte ~i-au pierdut
ea v-ati asigurat de probleme

in

privin!a relatiilor, sanata!ii, sor!ii. Daci\ insa v-au ramas, dupa

actul sexual practic acelea~i senti mente de iubire ~i bunatate,
inseamna ca totul este in regula ~i atunci yeti constata dupa, ca
sufletul ~i trupul va sunt mai u~oare. Actul sexual consuma 0
imensa cantitate de energie. Dadi omul esle crispat, agresiv in
interiorul sau, daca placerea fizica este un scop pentru el ~i nu
un mijloc, sexul 11imbatrane~te ~i ii intensifica dependen!a de
fericirea omeneasdi. Mai departe, pentru ca omul sa nu moara.
se declan~eazii sistemele de aparare: ruperea rela!iilor, bolile

144

informa!ia care atingea doar formele subtile de energie ce trec

prin corp, ea seamana cu acel tip de energie numit in medicina
chineza - chi. Prin urmare, daca energia strabate libel' corpul,
omul este sanatos; emo!iile agresive genereaza blocaje unde
cnergia este franata ~i urmeaza perturbarea func(iilor organului
din locul respectiv.

Atitudinea

incorecta

falii de sex creeaza

mari blocaje in regiunea primei ceakre. Scade nivelul energetic

al intregului organism, apar imbolnavirile
~i nu doar ale
sistemului uro-genital. Daca mancam cu lacomie ~i facem sex

cu lacomie deja avem 0 viitoare boala. Pierderea de energie va

fi mai mare decat acumularea ei. ~i de unde luam noi energie?

scop. Altfel, ca 0 consecin!a se poate degrada aspectul senzitiv

arice valoare, insemna

venerice, sdiderea s.enzjtivitatii~i potentei, bolile fizice etc.

Am utilizat 0 data urmatorul sistem de diagnosticare: luam

Din iubire. In cazul unui act sexual corect realizat. cantitatea

de energie primita din sferele superioare trebuie sa fie mai
mare decat cea consumata. ~i ce sim!i in acest caz? Am spus
deja, 0 senza!ie de u~urinlii in suflet ~i corp. Daca tran~a de
energie primita este foarte mare, cateva ore dupa, uneori chiar
~i 24, pute!i avea senza!ia ca sunte!i un copil caruia i se canta
in timp ce este leganat. Cu cat sunte!i mai aproape de
senza!iile copilariei, cu atat ave!i mai multa energie. Dar care
sunt semnele insuficien!ei energetice? Mi~cari brutale, rigide,
emo!ii grosolane, greutate in corp ~i in sullet. Cand este multa
cnergie, cea mai rapida mi~care ramane ritmica. Comportamentul dur ~i mi~carile brutale ne lipsesc de energie. Gesturile line, frumoase ne permit sa cre~tem nivelul energetic. De
ce privim cu placere baletul, dansurile? invaliim gesturile care
cconomisesc
chinezeasca,

energia. Cand omul incepe sa practice gimnastica

Qigong, unde orice mi~care trebuie sa fie lina,

145

,
\

f
J

curgand dintr-unaintr-alta, i se modifidi nivelui energetic, i se

poate schimba chiar ~i caracterul, concep(ia despre lume. Cea

se petrece nu numai la nivelul fizic, de suprafa(a, ci atinge ~i

fundamentele profunde ale fiin(ei umane, iar daca aceasta

mal mare energie se ascunde in illbire. Si in maSllra in care ne

comportam, ne mi~ciim ~i vorbim corect, ne cre~te ~i nivelul

femeie este conducatorul unui stat se va dezintegra nu nllmai

energetic.

condi!ia de a-Ii da via!a pentru 0 noapte de sex. Cu cat femeia

De ce omul se comporta

uneori ca un badaran, ii

umile~te pe ceilal(i, sim(ind in asta 0 satisfac(ie, - este vorba

de vampirism, dacii nu po(i sa-Ii ob(ii propria energie, incepi
sa 0 iei de la al(ii. Cand sadicul i~i tortureaza victima, el este
satisTacut pentru ca victima ii cedeaza energie, adica dorin(a
de a distruge totul in jur, de a-i jigni ~i umili pe oameni este
numai ~i numai incercarea de a primi energie din afara, cand
nu exista inauntru. Diabolos, in traducere din greaca veche
inseamna "eel care dezbina, distruge".
Evident ca ingerul care s-a intors cu fa!a de la Dumnezeu ~i
deci, de la iubire, nu va avea energie ~i va trebui s-o extraga
din al!ii. Prin urmare, daca te por!i agresiv cu partenerul sexual
sau macar nu i-ai iertat jignirea,

energia pierduta

va fi mai

mare decat cea primita.

- Da, dar cum e cu Cleopatra? I~i omora iubi!ii ~i se
sim(ea excelent. $i uite cilte femei ar vrea sa-i semene.
- Cand putreze~te con(inutul, forma mai poate inflori 0
vreme. Cu cilt este mai frumoasa fa!a ~i silueta unei femei, cu
atat

mai mare este dimensillnea senzualitatii ei, iar senzua-

sufletul ei, ci ~i statui insu~i. Sa ne gandim de ce a aparut

se concentreaza mai mult asupra placerii fizice, eu atat este

mai mare dependen!a de dorin!e ~i cu atat mai pu!ina iubire ~i
energie ii ramane. Mai departe vine schimbarea frecventa a
partenerilor. Caci se poate suge nu numai energia trupului, se
poate suge energia sortii, energia viitorilor copii, energia

vie!ilor viitoare. far cand barbatul ~tia ca dupa 0 noapte de sex

va fi omorat, emisia de energie era eu mult mai mare. Patima
crescuta pentru placereafizica,
mai devreme sau mai tarziu
duce la patologie.
- [ata, spune(i cii gelozia ~i zgarcenia sunt legate una de
alta. dar ce rezulta din asta?
~

La nivelul material acest sentiment arata ca zgarcenia, la

nivelul spiritual ca gelozia, la nivelul senzitiv ca invidia. Oar

la baza acestora sta 0 singura cauza - dependen!a crescuta fa!a
de via(a ~i dorin(e. Omul dependent intotdeauna va fi gelos ~i
zgarcit. Intotdeauna

se va teme prea mult pentru via(a lui.

Astfel incat 0 atitudine incorecta fa(a de mancare ~i sex poate

litatea ia multa energie. $i dacii 0 asemenea femeie are pu!ina

cre~te dependen(a de via!a ~i dorin!e ~i produce temeri, invidie,

geJozie ~i zgarcenie.

iubire ~i bunatate, pierderea de energie se va produce mai

repede decilt la alte femei. De aceea femeile frumoase au mai

- Dar cum sa te rogi in timpul sexului ~i al mesei, pentru a

lTliqora ata~amentul?

rar copii nonnali, adesea senzualitatea scade pan a la frigiditate, familiile se dezbina mai des. Daca insa incearca sa

- [nterven!ia con~tiin(ei poate fi periculoasa fiindca ea

este legata de valorile umane. Pentru a percepe Divinul, la

compenseze

inceput trebuie sa te departezi de con~tiin(a, apoi de voin(a ~i

t46

pierderea de energie prin vampirism,

degradarea

147

_J
dorinte, pe urma de viata. De aceea, trebuie sa te rogi In mod
serios lnainte de mancare ~i de actul sexual. Atunci prin
inertie, in interiorva yeti adresa Divinului, iar in afara vietii ~i
perpetuarii ei.
, Oar cum sa faci daca In timpul actului sexual lti vin In

necazuri,adidi

minte tot felul de ganduri?

- Am diagnosticat 0 data ni~te copii naseuti In apa, e

adevarat,
nu direct, ci dupa fotografii ~i filme video. M-a
surprins faptul ca In structurile lor de camp se vedeau destul de

- N-are importanta, Intruciit este 0 dovada de activitate

crescuta a con~tiintei. Se poate repeta mereu "Doamne
prime~te iubirea ~i placerea mea" atunci concentrarea asupra
con~tiintei ~i dorintelor se va miqora. Dad Ii yeti da mereu
iubirea ~i plaeerea lui Dumnezeu, mai ales In timp ce mancati

~i in timpul sexului, pe Ufma nici nu yeti mai avea nevoie de

cuvinte. Doar vedeti ~i simtiti: tot ceea ce faceti este un mijloc
de aflare a iubirii pentru Dumnezeu.
- Apropo, am Incercat a~a, - spune unul dintre cei
prezenti, - ~i durata actului sexual cre~te, ~i senzatiile devin
mult mai subtile.
-

lar la mine invers, totul a scazut In intensitate.

lui Dumnezeu n-a primit nici un fel de fericire, dimpotriva a

pierdut-o. Ce face omul lntr-o asemenea situatie? Ajunge cu
rugaciunea, trebuie sa dam fuga la doctori. Oar ce s-a petrecut
fata de sot era imens,

dependenta de viata ~i dorinte, de 10 ori peste nivelul critic,

urma un divort sau moartea SOlUlu;. Cand i s-a adresat lui
Dumnezeu, pentru 0 vreme a fost blocata sursa viitoarelor

14X

marita pe instinctul sexual. Dadi

nn te temi ~i mergi mai departe catre Dumnezeu ~i iubire, totul

se va restabili pe urma in varianta armonioasa.
Apropo, ce parere ai des pre na~terile In apa sau sub
anestezice?

des linii de oprimare a urma~ilor, la multi, dependenta de via(ii

~i dorintecre~tea
dintr-un anume motiv,na~terile fara dureri
intluentasera negativ structurile energetice profunde.
Mi-am
Adam
dureri".
pliitoare
pentro

amintit

de Biblie, unde Dumnezeu Ie spune lui

~i Eva: "Ati pacatuit ~i de acum feme;a va na~te In
Probabil ca aceste cuvinte din Biblie nu sunt Intamdar care este sensul lor? Multi ani, aeeasta a fost
mine 0 enigma, numai de curand am Inteles despre ce

este vorba. In ce consta pacatul lui Adam ~i Eva" Sa pui viata

- Este temporar, - Ii spun. - La ni~te prelegeri, 0 femeie

mi-a trimis un biletel: In timpul actului sexual i-a marturisit lui
Dumnezeu dragostea sa ~i dupa asta i-a disparut orice atrac(ie
In relatie cu so1u1. La prima vedere, tragedie: adresandu-i-se

de fapt? Ata~amentu I subcon~tient

0 concentrare

~i perpetuarea ei mai presus de iubirea fata de Dumnezeu, s-o

consideri mai importanta. In momentulln care femeia na~te, se
produce 0 imensa concentrare pe viata ~i perpetuarea ei. ~i
dacii nu este destula iubire ~i are loc un dezechilibru puternic
spre partea vietii ~i dorintelor, lnseamna, pe mai departe, 0
degradare a vietii ~i dorintelor, adica 0 degenerare a unna~ilor,
lar durerea
coneentrarea

pe care 0 suporta femeia In timpul na~terii seade

pe viata

~i dorinte.

Cu cat femeia

este mai

orientata spre bunastare, eu cat Inseamna pentru ea mai mult

satisfaeerea dorintelor ~i eonsolidarea vietii, In eomparatie cu
lubirea, eu atat devine mai agresiva In adaneul sutletului ~i cu
atat mai dureros se desfii~oara na~terea ~i mai puternice

sunt
149

i\

f
~J

durerile in timpul ciclului.

lar na~terea dureroasa

arata ca in

sufletul mamei ~i al copilului nu este destula iubire fata de

Dumnezeu -5idurerile ingradesc masura fericirij.lor. De aceea,
.n primul rand, trebuie sa te gande~ti nu la confortul ~i na~terea
fara dureri, ci la starea interioara corecUi a mamei. Atunci
copilul se va ivi pe lume repede ~i fara dureri. 0 pacienta mi-a

povestit: "Am trait In Rusia ~i am visat rnereu sa plee in

strainatate

~i sa fiu acolo

cu adevarat

fericita.

in Rusia

ramaneam gravida ca a pisica, m-am mutat .n alta tara ~i totul

s-a terminat, am confort, am bunastare, dorinte implinite, dar
ce n-am facut, la ce doctori n-am fast, nici un rezultat. in cele
din urma mi-am luat mana de pe toate. Daca nu sunt copii,
inseamna ca nu-i da Dumnezeu. trebuie sa accept ~i sa
continuu sa traiesc ~i, imediat am ramas insarcinaHi, iar capilul
s-a nascut greu, mai mult de-a zi ~i-o noapte. Durerile au fast
salbatice, doctorii au spus ca daca mai dureaza putin, copilul
nu va supravietui.

Totul s-a terminat cu bine, dar intuitiv am

citit de curand a nota interesanta. Un calugar budist sta in apa

clocotita, sub cazanul cu apa in clocot se adauga lemne, iar el
ia in maini ni~te creveti congelati, ii fierbe tinandu-i in maini,
dupa care ii imparte oamenilor. Conform logicii ar trebui sa
fiarba el in cilteva minute, dar el sta a jumatate de ora, a ora ~i
nu resimte nici un disconfort. Cum se poate explica un
asemenea fenomen? De ce oamenii de ~tiinta i~i desfac bratele
a nedumerire? Sa (Asam tcoria, oare nu exista nici 0 ipoteza
care sa incerce sa explice acest fapt?
- Oamenii de ~tiinta nu pot explica aceasta fiindca nu au
un model corect al timpului. Se considera ca timpul vine din
trecut in prezent ~i merge spre viitor, adica parca n-ar exista
viitor. Prezentul se modifica, evolueaza ~i dirijeaza viitorul,
adica avand in maini prezentul, putem dirija in orice fel
viitorul. Prezentul este real ~i dens, viitorul este iluzoriu ~i imponderabil.
Viitorul

Aceasta-i
este

mult

materialismul.
mai

real

Idealismul
decilt

spune invers.

prezentul.

Viitorul

simtit ca prin chinurile mele am salvat viata copilului. Pe

de-oparte iubire, pe de alta chin. Dupa asta am .nteles ce
sufera Nascatoarea de Dumnezeu din icoanele pravoslavnice,
acolo este iubire ~i chin .n acela~i timp, in vreme ce arta
occidentala zugrave~te simplu a mama fericita ce-~i hrane~te

reconstituie

pruneul" .

ca din viitor primim 20 de unitati

- Hai sa ne .ntoarcem la femei, - spune unul dintre interlocutori, - totu~i, cum sa te comporti corect cu femeia? Ce este

Pentru a te simti confortabil in apa fierbinte trebuie sa prime~ti

din viitor 100 de unitati de energie, iar pentru a sta confortabil
.n apa clocotita, trebuie sa prime~ti 240 de unitati. Cu cat

mai bine, s-o pedepse~ti sau sa te ingrijqti

Este foarte simplu, - raspund

pedepseasca eel care ~tie sa aiba grija.
-

150

de ea?

eu. - Are dreptul

Ajunge cu femeile, - ma .ntrerupe alt interlocutor.

sa

- Am

in permanenta

prezentul.

De aceea nu noi ne

conducem soarta, ci soarta ne conduce pe noi. Daca trupul

uman este sustinut in permanenta din viitor prin curenti
continui de energie, inseamna ca se poate mic~ora dependenta
de prezent, marind concentrarea asupra viitorului. Sa spunem

primim

mai multa energie

de energie pe secunda.

din viitor, cu atat corpul nostru

devine invulnerabil. Cum sa te transferi .n viitor? Trebuie sa

rupi legatura cu prezentul, anuland toate ata~amentele fata de

151

--

f
_J
lumea inconjuratoare ~i fata de viata insa~i. Meditand
indelung, calugarul dobande~te acea stare in care aportul de
energie este mai mare decat pierderea. Corpul se regenereaza
cu 0 viteza considerabil mai mare decat inainte ~i' omul poate

sa supravietuiasdi in conditii vitrege.

Cand in lagarele

staliniste

~i fasciste detinutii

obi~nuiti

mureau, . iar cei credincio~i ramfineau, functiona acela~i

mecanism, doar ca monahul budist crqte contactul cu viitorul
pe seama deta~arii, discreditarii totale a vietii ~i dorintelor, in
timp ce credinciosul prime~te aceea~i stare prin iubirea fata de
Dumnezeu. Fenomenul invierii mortilor, vindecarii de boli
grave, teleportarii, levitaliei, apariliei obiectelor de nicaieri toate

acestea

decurg

din dirijarea

timpului,

mai precis

straturilor care sunt legate de viitor. Incercarile de a influenta

tehnic viitorul pot avea ca rezultat ceea ce numim miracole. Sa
transformi

apa in vin, unele

metale

in altele

~i lucruri Ie

necomestibile sa Ie faci hrana. Nu numai lisus Hristos Ie facea.

Prin contactarea planurilor subtile ale viitorului Ie poate face
orice om. De pe acum oamenii

de ~tiinta, efectuand

expe-

rimente asupra campului magnetic, incep sa influenleze structurile viitorului, modificand structura atomica a substanlei.
Prea pulin ne imaginam cat de periculoasa este dirijarea
viitorului fara sa inlelegem pentru ce 0 facem. ~i pentru sfinli,
~i pentru vrajitori mecanismul funcliona la fel, permilandu-Ie
sa zboare prin aer, sa transforme unele substanle in altele, sa
invie morlii ~i sa inlature bolile grave. Cand un sfant facea
minuni, pornind de la iubirea pentru Dumnezeu, energia luata
din viitor era completata de el prin iubire. Daca insa aspiralia
catre Dumnezeu nu era destula, toate fenomenele duceau la

152

golirea viitorului, continuand

cu degenerarea ~i moartea.
Apropo, apostolul Pavel vorbea despre faptul ca orice

miracole, fara iubire in suflet, nu numai efi nu inseamna nimie

dar sunt chiar daunatoare. ~i totu~i, cine are dreptate, idealistul
sau materialistul?
Au dreptate ~i unii ~i altii. Viitorul
aqiolleaz3 asupra noastra ~j noi actionam asupra viitorului.
Cand am inceput sa ma ocup de terapie, eram convins ca
boala este un rezultat exclusiv al trecutului, gandirea ~i
comportamentul
incorecte duc la imbolnavire.
Daca ne
revizuim trecutul, boala trebuie sa treaca, a~a se ~i intampla.
Dar, cu uimire am vazut ca multe boli sunt legate de evenimentele viitorului. Le spuneam pacienlilor: cereli-va iertare
pentru gestul pe care I-ali facut in viitor ~i, oricat ar fi de

straniu, aceasta diidea rezultate. Pc urma am inteles di este 0

cale lipsita de perspectiva.

Sa scormonqti

mereu in viitor

inlaturand problemele care vin de acolo, este totuna

modalitatea chirurgicala ce-I lipsqte pe om de posibilitatea

cu
de

a se pune in ordine. Viziunea corecHi asupra lumii - aceasta

este posibilitatea

de a dirija viitorul.

Apoi am observat

ca

schimbarea atitudinii fata de trecut intluenleaza evenimentele

viitorului. Trecutul actiona asupra viitorului ~i viitorul asupra
trecutului. A reiqit ca timpul curge constant in doua direclii
opuse. Din trecut in viitor la nivelul fizic, exterior ~i din viitor
in trecut in planurile subtile. Ceea ce numim prezent este
perioada interactiunii trecutului ~i viitorului, ocupand cam 25
de minute. Tot ceea ce vedem in trecut ne a~teapta in viitor.
De aceea Ie propun pacienlilor:
trecutului repetand: nu exista
Dumnezeu

revizuili toate evenimentele

vinovali, in trecut se atla

~i iubire. Cu cat atitudinea

fala de trecut este mai

153

0081

1.

putin agresiva, eu atat

avem mai multe ~anse pentru un viitor

fericit. In treeut, Dumnezeu ~i iubire, in viitor, Dumnezeu ~i

Cand Incepi sa simti aceasta, atunci Incepi In mod real

iubire'

sa te schimbi.

Se poate spune ~i a~a. ~tiinta

are 0 anumita

de "neprevazut"
Fiindca

prognoza!.

In cazul In care timpul

Intamplarea

Analizand

curge din trecut spre

este un eveniment

experienta

d.e a privi In viitor, dobandind

trecutului,

ce nu poate fi

avem posibilitatea

capacitatea de a prognoza.

asemenea prognoza nu poate fi completa.

planurile

subtile

cuvantul

"aleator"

Incep

sa fie percepute

Oar 0

~i atunci introducem

notiunea de factor aleator ~i legitate. Daca Insa viitorul,

Printr-un

puternic viitol1llui?
-

ca mult

mai reale,

comportament

incorect

putem

In cateva zile poti provoca

viitorilor

tai copii

atata rau

Incat ani de zile pe urma nu-I mai poti Indeparta.

-

Dar asta se poate Intampla

- In doua secunde se poate Intoarce volanul ~i sa cazi In

rapa, iar apoi sa platqti toata viata pentru asta. Oar In planul
subtil, fiindca veni yorba, este cu mult mai u~or sa Intorci
eveniment

154

Inainte acest lucru se facea franand sau anuland con~tipentru

~ederea
vecina

0 vreme.

in intuneric,

juratoare,
-

Inapoi, sa-I traie~ti din nou, sa-I Indrepti.

orice

~i cu cat

tacerea, oprirea

privirii,

suspend area

substantele

narea logicii

lzolarea,
sistarea

cu moartea,

ritmice,

superficiale

cufundarea

Intr-o stare

sunetele ~i mi~carile

hranei,

halucinogene

gandurilor,

etc. Efectiv

pe calea desprinderii

se reu~ea frade lumea Incon-

a ruperii tuturor legaturilor.

dar se poate, fara sa renunti

Bine,

la lume,

sa obtii

acela~i lucru?
Desigur,

asupra iubirii.

ce se Intampla

cand iertam

pe cineva?

omene~ti ~i transferam

punctul

Accep-

de sprijin

con~tiinta noastra? In primul rand

Cum lucreaza

Cum functioneazii

mecanismul

Intr-o fractiune de secunda ne amintim de un fapt

care s-ar fi putut petrece ell un minut, un eeas, 0 zi sau mai

devreme, adica reducem la un punct substan(a, spatiul, timpul.
Mecanismul
primarii

~i In plan fizic?

nostru divino

Bine, dar cum sa opre~ti logica omeneasca?

memoriei?

Dar sa cureti viitol1ll, dupa spusele tale, este cu mult

mai greu. Unde e atunci dreptatea?

logica

se restabile~te.

ea este legata de memorie.

A~a, - raspund.

sa debran~am

viitol1l1 trebuie

~i sa ne adresam prin iubire eului

tam anularea logicii

A~a-i"

~i de logica

sa daunam

de logica viitol1llui

inta,

se va Inlocui cu cel de "Iegitate".

Pentru a influenta

Prin iubire viitorul

adica

Unul dintre cei prezenti pune 0 Intrebare interesanta:

-

Divina.

atitudine

fata de timp, religia, alta. Putem vorbi despre 0 notiune ca cea

viitor.

ne cramponam mai mult de logica superficiala, omeneasca, cu

atat mai mult ne Indepartam
superficiala

- Reiese ca, In cazul materialismului

timpul curge Intr-o
direqie, iar In cazul idealismului In cealalta directie?

_J

memoriei

senzitive

lucreaza

In primul

a timpului.

comprimarea

timpului,

este reunirea

unor

Evenimente

sa capete

shuatii

diferite

este prima treapta a comprimarii

Cu cat comprimarea
atat

mai puternic

timpului
atragem

rand la nivelul

trasaturi
Intr-una

Incep,

similare.
singudi,

la

Sinteza
memoria

timpului, iar sinteza, a doua.

se petrece
spre

diferite

com-

prezent,

la scara mai mare, cu

trecutul

~i viitol1ll.

155

001I

_J

reprezintii de asemeni evenimente

Pronostieul viitorului

vii-

alta structura. Nu se poate folosi in acela~i timp ~i cea veche ~i

toare, comprimate intr-un punet. Avand asupra lumii 0 ima-

cea noua. La cea veehe trebuie sa renunti. far aceasta inseamna

gine de perspectiva,

0 schimbare

completii

a viziunii

Cu cat omul

a sus\inut

in via\a

care

Ie deducem

comprimat
timpului

putem sa 0 dirijam.
ne permit

sa prezicem

~i legile pe

viitorul.

intr-un punct are 0 oarecare stabilitate.

Timpul

Cu cat raza

este mai ampla, cu cat mai larga sinteza, cu atat mai

mare este stabilitatea

atat mai

multe

Con~tiin\a

fasciculului

sunt

temporal-informa\ional

posibilita\ile

umana este rezultatul

in copilarie,
deveni

Regulile

individul

evoluiind,

comprima

exista principalele

interaqiunii

Con~tiin\a

~i prognozeaza

afectiv - moral a ~i etica. Legile

de repede, politica
Religia,

cu semenii,

in animal.

timpul

colective.

Dad

el nu va
colectiva,

viitorul.

In ea

mai incel.
morala.

economice
Cultura

etica

se schimba destul

este 0 no\iune

depa~esc prin

~i mai

stabilitate

tot

restul. Fara no\iuni ca morala ~i etica. nu este posibila evolu\ia

socieHitii,

intrueat

de

eonstituie

con~tiin\ele tuturor membrilor

tamentu!
prin

omului

legi civice

in viitor.

con~tiinta

puternic

pe morala,

puternic

de con~tiin\a

Destabilizarea
Cu

dit

etica ~i echitate,
colectiva.

spa\iul

~i timpul

indiferent

de dimensiuni,

este consolidat
eticii

~i moralei

cu toata necesitatea

nu exista vinovati

ale timpului

~i.

sa mai

la scara ~i

Oar aceasta este 0 Cll totul

cat ~i a

atat a moralei

lor, in masura in care intelegem

lui Dumnezeu,
de limitele

ca

ca veriga principala

timpului

~i spa\iului. cu

Am auzit ca in budism, - spune unul dintre cei prezen\i,

ilogic, im- se utilizau constant tehnicile comportamentului

previzibil.
ale intrebarilor
~i ac\iunilor.
la prima vedere,
stupide. Toate acestea erau pentru destramarea imaginii
Da. Imi amintesc

0 istorie

povestita

\umii?

de cineva. La un

sfiint a venit un inva\acel ~i i-a spus ca este gata sa faca pentru

el orice fapta. "Bine' a zis sfiintu!, scoate morcovii din pamant
~i ingroapa-i

la loc cu frunzele

ucenic

aceasta a fost cu mult

via\a.

Distrugerea

timpul

in masura in care

lui.

mai

Trece

cu cat

atiit suntem mai deschi~i fa\a de viitor ~i putem ac\iona asupra

cu atilt depindem

dupa care traim

inaintea

care ne une~te este dincolo

puterile

de ieri inceteaza

Sunt necesare contrac\ii

~i permanen\a

relativitatea

dreptatea,

cu atat ii va fi mai

de con~tiinta.

in\elegem

mai

pe 0 raza limitata.

mai mare, 0 noua etica ~i morala.

compor-

mai des pe ceilal\i,

forme

ne coneentram

Dar legile

modelele

ce reune~te

determiniind

Comportamentul

coleetivii.

comprima

funqioneze.

societa\ii.

~i juridice.

ruineaza

un mecanism

~i invinuit

lui mai aprig

greu sa treacii in noile

eticii,

viitorul.

puncte de stabilitate. La nivel material sunt

la cel spiritual - cultura ~i politica, la cel

legile economice,

stabila.

de a prognoza

nu a avut rela\ii

om, se va preface

~i cu

i-a judecat

asupra lumii inconjuratoare.

in jos".

S-a dovedit

mai dificil

modelului

obi~nuit

ca pentru

decat sa renun\e la
al lumii

este peste

lor, pentru mul\i. Adesea este mai u~or sa mori.

Inseamna ca, putem sa nu ne temem pentru locuitorii

Rusiei? Atata idiotism s-a adunat in socialism indit nu mai

putem fi dogmatici.

Dar despre faptul ca in filozofia

prezicea venirea epocii "Shudr".

Inainte

indiana se

Se refereau la socialism?

Eu cred ca acest lueru s-a spus despre intreaga

de crearea noii

imagini

a lumii

lume.

are loc distrugerea

157

156

I\'

~
,..
1"

lumii vechi ~i daca nu este suficienta

iubire, atunci lumea

veche nu treee in cea noua ci pur ~i simplu

ea in Biblie aeeasta
-

perioada

se numqte

se naruie.

smr~itul

Probabil

lumii.

Cum va fi oare moral a ~i etica In cadrul noii omeniri?

In primul rfll1d. acestea se vor orienta In mare masura

spre iuoire, motiv pentru care oamenii se vor putea fntelege

mult mai u~or. intrudit fntregul univers a emanat din iubire, tot
prin iubire universul poate fi concentratIntr-un punet, adica II

- Ei bine. ce se Intampla cu alcoolul. totu~i, sa-I bem sau

sa nu-I bem"
- Bauturile alcoolice ajuta sa Intrerupem legatura cu lumea Inconjuratoare, sa ne Indepartam de con~tiin!a ~i de aceea
are lac 0 rabufnire a iubirii $i a marinimiei In sutlet. Insa In
momentul cand Incepi sa depinzi de aceasta, are loc ~i dezintegrarea. fntrudit aceastadevine nu un mijloc ci un seop.
-

Ce se Intampla cu alimenta!ia?

inainte omul a mancat

putem sintetiza ~i In!elege. Cll cat posibilita!ile noastre de

mult ~i fara gust. Pe masura dezvoltarii Insa, noi mancam din

iubire sunt mai mari, eu dit mai mult vom percepe 111mod real
eul nostru divin, cu atat mai adanc ~i mai amplu yom Incepe sa
fntelegem lumea fneonjuratoare $i cu atat mai mari vor fi
posibilita\ile de a ne In!elege Intre noi ~i de a dirija viitorul.
Gamenii VOl'vorbi eu alaI mai pu!in despre blamare ~i cu atat
mai mult des pre a se ajuta unii pe al!ii. Legile vor fi indreptate
spre pastrarea ~i dezvoltarea
iubirii din sutletele noastre.

ce In ce mai pu!in, iar placerea este din ce In ce mai mare. Eu

Morala ~i etiea vor apara In primul rand nu trupul nostru, ci

folositor')

iubirea ~i sufletul nostru. Salvandu-ne

Energia sexuala se transforma In permanenta In sentimente umane ~i divine. Inal\atoare. Cu cat are loc mai dificil
aceasta lransformare, ell atat mai mult apare necesitatea
eliminarii energiei prin onanism. De ce ealugarii renun!a la

In viitor, noi ne salvam

~i In prezent.
-

Eu am citit ieri a notita interesanta, - Imi spunea unul

dintre prietenii mei - Sub intluen!a anesteziei omul este Incal-

zit pana la 43 grade. tree durerile, chiar ~i cancerul, Incepe

fntinerirea. Oare este mai bine deeat Inghitirea medicamentelor?
- Daca prin aceasta nu se schimba caracterul ~i concep!ia
despre lume a omului, este pu)in posibil ca acest efect sa aiba
Este tot una cu tradarea ~i Injosirea ta sub
intluen!a anesteziei. Sufletul nu se chinuie ~i nu sufera, nu
tanje~te dupa iubire.
0 durata

15X

lunga.

cred ca acela~i lucru se Intampla ~i cu alcoolul.

-

Dar ai uitat despre sex, - mi-aduce aminte un membru al

auditoriului. - Ce se Intampla eu aeesta?
- Eu ered ca se Intampla aeela~i lueru ea ~i ell alimentele
~i eu alcoolul.

Apropo. este daunator sa te ocupi de onanism sau esle

via!a sexuala? Pentru ca sa fie mai u~oara transformarea

umanului In divino Daea ealugarul Ineepe sa invidieze. sa se
supere ~i sa aiba un sentiment de triste!e, atunei nu are loe
transformarea energiei. Atunei energia sexuala aeumulata, fie
trebuie eliminata, fie cauzeaza Imbolnavirea. Oar noi nu
suntem eu totii sfinti ~i in tinerete fiecare trece prin aceasta
etapa. Ce poate Insemna un astfel de lucru pentru un tanar?
Una este eand are lac supraincarcareaell energie sexuaHi ~i

159

,If

alta

este eand aeeasta devine un seop, izvor de satisfaetie ~i

J
.>;

apare dependenta de ea. in acest caz se pot ivi probleme. Cea

mai rea fateHi a aeestei probleme II eonstituie sexul virtual eu
ajutorul computerului. Acesta duce direct la impotenta precum
~i la dcstramarea soartei.
-

di acesta duce la i'ntinerire ~i la inearcarea ell energie. Oar de

- 0 atitudine justa fata de mCmcare intare~te de asemenea
sanatatea, dar aeeasta nu i'nseamna ca trebuie sa mananci cat se
poate de des. Un om mi-a relatat urmatoarea poveste. EI avea

energia,
:I.
l
;1
I

peste masura da pestecap

blamarea ~i pretentiile fata de altii sunt mult

lata ca daca alimentatia

masura."

Oar tll singllr ai SpliSca sexul i'nfaptuitcorect este util,

ce trebuie sa faci mai putin?

Ill-am mai chinuit cateva zile. Atunci dind in permanenta i'ncalci armonia launtrica iti fortezi sentimentele, iar
organismul nu mai lupta. De i'ndata ee mi-am revenit cat de
dit, am inteles imediat eat de periculos este sa mananci peste
aceasta

atllnci

mai perieuloase,
alimentatie

am aratat eu. Blamarea este un fel de

peste masura din punet de vedere moral ~i etic. Oar
-

in aeest caz, spre deosebire de corp, nu putem observa

rezultatele eatastrofale. Uneori primim semnale de sus.
a

cuno~tinta

de-a

mea

mi-a

povestit

ieri un episod

probleme cu pielea ~i s-a dus in Israella Marea Moarta. "Oupa

interesant din viata ei. Aceasta s-a intamplat cu diteva zile in

doua zile de ~edere, pie lea mea a devenit ca la un nou nascut,

urma. Ea se afla ell mama in locuinta ~i trebuia sa spele ni~te

a spus el. - Iar mai departe s-au intamplat urmatoarele: am luat

cina i'ntr-lin restaurant. In seara aceea s-au servit ni~te gogo~i

rufe. in aeest timp, mama ei se uita la televizor. Cuno~tinta

mea nu a pus in func(iune ma~ina de spalat ~i timp de 0
jumatate de ora a spalat rufele cu mana. Cand a paras it baia,

foarte gustoase. Am pus cateva din ele intr-un pachet ~i Ie-am

luat cu mine. Peste cateva ore m-am dus la rnalul Marii
Moarte. Totul a fost invaluit in ceata. Hotelurile se scaldau in
lumini feerice. Totul era frumos, minunat. Mi-a venit pofta de

mama ei, dintr-o data, a spus iritata: "incepi acum sa speli

n,fele, iar eu nu pot sa ma uit la televizor!" - "Eu, in mod
special, pentru a nu 0 deranja pe mama, am spalat rufele eu
mana, iar ea s-a napustit asupra mea, - a gandit fata. - Ea este

mancare. Am scos din pachet 0 gogoa~a ~i am mancat cu

pofta. Am simtit ca m-am saturat ~i nu mai am nevoie de

totu~i din cale-afara de nedreapta." S-a dus inapoi in baie, ~i

deodata s-a auzit un zgomot.
Eu m-am gandit, e foarte posibil ca mama sa fi cazut.

altceva. Stateam ~i ma uitam la a doua gogoa~a. Ma gandeam

ea este gustoasa,

e pacat sa 0 arune. Iar pan a a doua zi se

inveche~te. M-am gandit, m-am gandit, apoi am dat din mana

fortat, dar am maneat-o. Oupa
aceasta mi s-a aplecat. Ayearn senzatia ca mor. Tot atat cat am
zburdat in ultimele doua zile, exact atata am zaeut dupa ee am
mane at aeeasta gogoa~a. A doua zi mi-a aparut 0 eruptie pe

M-am uitat in jur ~i am intrebat: "Mama, ce s-a intamplat?"Ieoallele din camera ta, nu ~tiu cum, dar au cazuh, - a
raspuns ea. Eu am adus acasa doua icoane mad ~i Ie-am fixat

~i am hotarat sa 0 manane;

de perete, - imi spunea cuno~tinta. - Cum au putut sa cada cu

fata in jos, e greu de inehipuit, dar eu am inteles, aeest lueru
era legat de dezaprobarea mea. Cu 0 jumatate de an in urma a

toata pielea, mai rau deeat inainte de a sosi in Israel. Oupa

161

160

.J

I\

_J
avut

loc un eveniment care a depa~it orice limita a logicii

umane. Eu am fost la Berlin ~i am intral intr-unul dintre cde

mai mari magazine universale.

Nemtii

amabi I ~i cm.eet. Ce s-a intamplat

constituie

un popor

cu vanzatoarea,

nu pot

Intelege. Ea, Insa, din eauza unui fleae s-a napustit pur ~i
simplu asupra mea, purtandu-se eu obraznieie. S-a purtat cu
mine complet nedrept. Eu nu i-am raspuns nimie ~i am pleeat
mai departe. Trcbuia sa dau un telefon. Am cumparat
de tekfon

de la 0 fata ~i m-am apropiat

afla In apropiere,

introducand

cartela.

0 cartela

de telefonul
Pe cadran

care se

trebuia

sa

apara inscriptia: "Aveti atatea ~i atatea minute" sau "V-au mai

ramas atatea minute." Acest

funqioneaza

Jueru Inseamna ea aeea eartela

~i se poate suna. Pe ecranul care se aprinde sunt

programate numai eateva fraze. Dar, cand am introdus cartel a,

"Treceti la celalalt telefon." 0

asemenea fraza nu trebuia sa apara, dar eu, uluita, scot eartela
am citit

deodata

informatia:

~i ma duc la celalalt telefon. ~i ce crezi? La celalalt telefon pe

ecran apare aceea~i fraza. ~i-a~a am luat la rand telefoanele
care m-au pasat fiecare la un altul. La urllla urmei m-am dus la
fata care

mi-a viindut

voastra

e defecta"

primul

tdefon,

cartela.

- i-am
introduce

"Ma seuzati, cartela dumneaspus. Ea merge cu mine pana la

cartela,

ecranul

se ilumineaza,

afi~eaza di mi-a ramas numai un minut, ea ma roaga

sa-i spun

numarul, formeaza lini~tita numarul ~i Imi spune ca s-a faeut

legatura. Dupa aceea, ea agata receptorul In furca ~i ma roaga

degctul In jllrul tfimplei ca ~i dind ar vrea sa dea un telefon.

Am terminat convorbirea ~i am scos cm-tela. Apoi mi-am adus
aminte efi am vrut s-o sun pe prietena mea. Reintroduc cartel a
~i viid textul

obi~nuit:

brllsc ca toata chestillnea

"treceti

la celalalt

telcfon."

Am Inteles

este legata de mine ~i nll de cartela,

nici de telefon sau de vanzatoare. Timp de zece minute am

spus rugaciuni

telcfon

~-i i-am iertat pe toti. Apoi

~i totlll a fos( normal.

Mi-am

m-am dus din nOll

sllnat prietena

la

~i m-am

dlls aeasa.
-

Deci iatA,

am continuat eu

aeum intervine ace! timp

cand sllstinerca ferma a tablouilli obi~nuit al Illmii devine din

ce III ce mai periculoasa, Insemnatatea ridieata a bUllurilor
vietii ne poate lega de formele Invechite mai Pllternic decat
este admis. Jar daca noi nu dorim sa tral1sformam III mod
voluntar imaginea lumii, atunci aceastadistrugere va avea loc
prin boli sau nenorociri. Cu cat este mai mare hotanlrea
noastra de a ne schimba In interior, ell atat mai putin avem
nevoic de mecanismulconstrangerii.
Oare ~ederea noastra la Marea Moarta ne ajllta sa
schimbam modelulillmii'!
~

- Da. Daca ne aflam In medilll care subjuga viata, fie ne

dcgradam ~i ne destramam, fie incerdim sa mic~oram independenta noastra fata de medill, Intarind contactlll cu primele
surse prin sentimentul iubirii. lata de ce, destabilizarea periodid a bazelor vitale, a vietii, a corpuilli, a con~tiintei, nu

sa formez singura numarul. Introdue cartela, formez numarul,

numai di Intare~te imunitatea noastra. dar ne ajuta la

iar dupa cateva secunde aud glasul cuno~tintei mele pe care

am vrut s-o slln. ClI coltul oehill!lIi am vazllt ea 0 fata, care
statea In spatele meu, arata Cll eaplll spre mine ~i face semn Cll

dezvoltare.

162

a.ninte.

Apropo,
-

- unlll dintre

membrii

grllpului

ne adllce

Noi, Impreuna cu grupul am fost nu demult la izvoa163

.....

rele de apa mincrala.

chiar a adormit

In apa ~i a ramas In ea mai mull de 0 ora. Apoi

Timp de zile Intregi nu a putut sa se mi~te. De ce

a paraliza!.

s-a IlltarnpJal
iubirii

~i iata di unul dintre noi s-a vJaguit ~i

oare aeest Ilieru?

paraJizia

mai mult orientati

In dezvoltare.

ar fi putut

spre iubire,

Odata,

sa dureze.

Cu cat suntem

ell atat degradarea

am facut

se transforma

baie In izvoare

calde

de apa

sulfuroasa. Am stat cam zece minute ~i a Ineeput sa ma doara

inima. De eateva ori Ill-am
dus la bai, dupa care mi-a pierit
Intr-un

fel pofta. Amln!eJes

poate deveni

cii a trecut suprasolieitarea

nu un folos, ci 0 pagubire.

frez situatia, Intrucat ~ederea

totul
sa ~idesci-

Am Incercat

Intr-o asemenea

apa constituie

cat 0 sa rezist In apa. Se pare ca In

eon~tient

era

eon~tient

deplin

aproape

numai de 15%, iar din primele

100%,

iar

dezvoItare ~i nazuillta, spre iubire,

Inainte

ciuda faptului
Dumnezeu

clipe ale ~ederii Intr-o

lucru

70-80%.

Astfel,

am facut

via(a ~i con~tiin!a

Ingustarea

ei.

mea, iubirea "In

lui

~i se mare~te",
- am repetat eu.
In apa. Stresul interior a crescut la

daca cu ocazia

un timp oarecare

ci catre

de frica.
flU spre

In apa, am Inceput sa ma rag.

ca se distruge

se pastreaza

Acela~i
dupa

de a intra

puteau

obi~nuite

primei

~ederi In apa de izvor,

sa apara probleme

de sanatate,
nu slabirea

In special

cu plamanii,

atunci

a doua oara a aparut

ei Intarirea

imuniUi!ii.

Printre

alLele,

capacitatea

energetica

a primei

a creseut

in primuf

rand

ceakre
informa!ionale.

nccesar
-

Inainte,

africa

apropiata

de distrugerea

iar acum otnul invata

a lumii.

0 asemenea

pentru

de panica,

distrugere

s-o in!efeaga.

va canstitlli

un element

dezvaltare.

Tu vorbe~ti

despre

distrugere.

- Acest

lucru este bun,

di acum, in "arta" noastra, se practidi

fapte ca
sf:l~icrea, uciderea ~i taierea. Se pune problema ce este bun in
dOlI' iata

cadrul

acestora.

Bine!n!eJes

ca nu este

!1lolivatie. Soldatul distruge

prime~te

pentru

aceasta

nimic

bun.

Totul

depinde

de

fupta via!a unui alt om ~i

In

0 decora!ie.

Oar daca omul omoara

pe

cincva din gefozie sau din lacomie, atunci va fj judecat.

-

Ei bine, po!; sa pui un diagnostic

acum II vedem In permanenta

In sub-

asemenea apa, In subcon~tiellt

a aparut sentimelltul
deprimare, parere de rflU etc. Lucrurile
au mers
Atunci,

imaginii

un

stres, am hotarat sa calculez

confortul

i-a fast

In curand.

Deoarece subjugarea
a fost mai puternidi
decat rezerva
din suflet. Daea ar fi existat 0 frica puternica,
parerea de

rau, deprimarea,

olllUlui

Fiira nici 0 problema.

ultimului

hit, pe care

la televizor?

Probabil ca tu ai auzil acolo ase-

!1lenea euvinte:

"Sa nu 11101'1.
tu numai sa traie~ti. Daca dore~ti,
stefefe, omor vecinii care te Impiedica
sa darmi."

ell zdrobesc
in principiu,

aici chiar ~i fara diagnosticare

totlil. De~i In acest cantec

scopul

principal

se vorbe~te

11 constituie

mare

agresiunea

asupra

asupra
Intregii

ata~amentuf

esle de 13 ori mai mare

decat

nivelul

place acest cintec poate deveni

familia

sau i se duc

deveni

criminali

de nlpa

mortal,

impotent
toate

sau homosexuali.

reflecta

spre patologie.

fata de dorint3

cu

eu atat este

~i asupra

cintecuJ

de fapt

ei. Astfel,

dorintelor,
lumi

persoane. in acest eaz, In principiu,

patoJogica sau mai bine zis 0 tendinta
dupa diagnostieare

dragoste,

via!a el ~i dorin!a

C[lt este mai mare concentrarea

mai

despre

po!i sa Intelegi

propriei
0 stare

Oar daca

din acest cantec

omul

ciiruia

Ii

sal! i se destrama

dorin!cle.

Copii;

adica

avea

pot

lui pot
tendin!e

164
t65

,J
~

patologice.
-

Dar uita-te la cuntecul urmator. Acesta contine urma~

toarele cllvinte: ..Nu mai am nevoie de 0 a~a dragoste. nu ma

supara."

inelud in subcon~tientul fieearui om de pe Pamfmt. in acest

moment este important faptul asupraearuia e~ti indreptat~i ce
fel de rezerve de iubire ai in suflewl tau. Cu cat este mai
putina iubire in suflet. cu cat mai putemicnoi. prin vlsuri,

- E ciudat. - intervine unul dintrc interlocutori. - Oaca

aceste cantece dezvolta patologia, de ce ocupa ele primele

teluri ~i conceptii despre lume, suntem legati de omenire. ell

atat mai mica va fi dezvoltarea ~i mai mare patologia.
- Ei bine, te rog sa diagnostichezi un cantec, - a propus
vecinul roeu. - Acest c[mtee a fost compus de un poet zis

locori in topul hiturilor"

"albastru". Acel cantec este probabil in general 0 catastrofa.

~i aici avcm de-a face ell 0 agresivitate

ridicaHL

depen-

denta de dorinta. estede opt ori mai mare de nivelul critic.

Eu am dat din umeri:

-

Aici probabil ca avem de-a face culegea marilor cifre.

Presupunem di exista 20ck din rundul ascultatorilor care au 0
tendinta patologica. Pentru acest cantec, ei dau bani. Oar daca
acest hit va fi prezentat in permanen!a la televizor atunci, in
loc de 20% pot aparea 30% sau mai mul!i. Showmanii primesc
banii ~i cu dit primesc mai mul(i bani, cu at at mai multe
posibilitati au sa influenteze opinia acclora care apreciaza
c[lIlteccle ~i care acorda acestoraprimcle locuri in spectacolele
hiturilor. Grice tendinta cuprinde 0 inertie atat pozitiva dit ~i
negativa. La inceput tineretul prime~te asemenea cantece cu
urale, apoi se impu~ca sau se spanzura. ~i este putin probabil
ca medicii sa poata caraeteriza aeestea drept arta eontemparana.
- Ei bine, dar daca vor fi interzise filmele ~i cantecele in
care se propovaduie~te distrugerea?
- lndiferent ce fel de baraje am construi, lacurile de acumulare se vor umple. Apa trebuie transferata

doar intr-o alta

alhie. Oistrugereaconstituie un elcment necesaral dezvolHirii.

Astfe!. judecand dupa toate, in mod periodic, aceste procese se

- Cfmtecul este curat - am SpllSeu. - Principal este nu eel

care-l canU'i,ci ce anume introducein acesteantec ~i spre ee se
orienteaza cand il interpreteaza. Apoi, in afara de cantare(, mai
exista ~i autorul cantecului.

EI poate pur ~i simplu sa constate

starea lui patologica. iar aeeasta sa se disperseze in sufletul

spectatorilor. Poate sa transmita experien(a de depa~ire a starii
patologice

~i, in consecin(ii, sa nu dauneze sutletelor,

ci sa Ie

ajute.
- Se intampla ca intreaga omenire are un viilor destul de
sumbru, - a observat unul dintre noi. Tema violen!ei se afla
acum pe primulloc in arta.
- In prezent are lac 0 accelerare, iar toate tendin!e1e
imperfecte se vor dezvolla destul de repede ~i vor muri, se
inmul!esc tendin!ele patologice, deocamdata
concep(ie corecta des pre lume, dar pretulindeni

nu exista 0
in lume pot fi

observati germeni care ne indeamna spre armonie. Nu putem

sa g[lIldim rau des pre viitor, intrudit in viitor noi ajungem

la

Dumnezeu, ne intoarcem 11Dumnezeu. Grice eveniment eare

are loc ~i va avea loc ne impinge pe noi spre iubire ~i spre
Oumnezeu. Vointa divina se manifesta in toate. Procesul
167

166

1\

patologic este necesar pentru [aplul de a Impra~tia pc cei care

eliminarii

nu au invatat sa iubeasca. Daca noi vorbim ~i gandim sumbru

1113in proces de crcatie. Este natural di pClltru

despre viitor. noi ne indeparUim de Dumnezeu

sa ne pregatim din timp. adica

~i de iubire. Nu

demult, am trecut printr-un asemcnca eveniment.

Au aparut

problcmc pc care trebuia sa Ie rezolv. Trebuia sa seriu 0 carte,

iar in problemele
nL! am putere

mele a avut loc un e~ec total. Eu inteIeg ca

pentru

a face totuI

deodata.

~i

incercand

ca prin

interior sa 111ftapuc de solutionarea sarcinilor puse, simt

ca nu

voi reu~i. Cu cat doresc mai mult sa rezolv mai rcpede toate

pretentiei. ell alat procesul de distrugere se transfor-

depa~im
teama
-

atractia

Ce

soartei. Eu

mi-um

spUS:

hotara~te

IlU

lua

problema,

alunci

ta multe lucruri, aeolo,

asupra

ce ai de facut.

Daca

rezolv-o

nu poti sa rezolvi

pe bucati.

data

Eu pot sa fac ceea ce pot,

Am sil11(it 0 u~urare

iar restul 11 va hotari Dumnezeu.

SUS,- se

dintr-o

in sullet,

de autodistrugere,

l11itale cu inertia,

destul

un limp

adica

de indelungat,

in con for-

am simtit

deseori

sa se enerveze,

periculoasc.

Ea Incepe
mult

nazuin\elur
demult,

ceea

sa sustina

se reliefeaza

dind

noua ne este

ne dezicem

de dragaste.

un barbat

mi-a cerut

copilul

ce constituie
modclul

asupra

ni~te sfaturi.

tament,

epilepsia.

~i

Talal

a dus copilul

vietii

Problema

la un bioterapeut.

ei ~i a

dragostei.

Nu

consta

in sangele

coperit 0 componenHi a dirui existenta i-a condus

semne

in care din ce

asupra

putin

lui are epilepsie.

ni~te

lumii.

orientarea

~i din ce in ce ma;

urmatoarele:
epilepsiei.

iar problel11e1e Ie-am rezolvat cumva. Dar, timp de inca zece

zi Ie mi-au aparul programe

stabilitatea.

Atunci

Pana ciind stabilitatea

nu devine un scop, totuI este
normal.
Oar daca satul nu a venit acasa din timp. satia incepe

In ce mai

cinci ori mai mare de a muri din cauza injosirii

omenc~ti.

face totul ca sotia lui sa fie fericita"

aidoma unei stari de sinucidere

de

aceasta trcbuie
noi trebuie In permanenta sa

este rau in faptuI ca barbatul vine din limp acasa ~i

sa se irite.

lenta. A aparut 0 dorinta

fericirii

sa nimicim

Cli atat mai greu ma apasa ceva pc suflet. Am hotarat sa-mi pun un diagnostic. Se pare di starca mea a fost
problemele

~.

in

lui au desIn concluzia

Dupa un tra-

a disparut componenta respectiva din sange. precum ~i

"Eu am citit caqile dumneavoastra, - a spus latal. -

a~ fi durit

sa ~till dac[! baiatul

meu nu va avea

probleme

~i sa

sa-i explic tatalui. - Dumneavoastra aveti in general doua linii de fericire umana. 0 linie

induci 0 grcutate in suflet, pentru di 0 asemenea stare oe

impiedica sa traim iubirea. Apropo, dad! cineva v-a suparat,

este linia vietii, a continuarii ei, tema dorin\ei ~i geloziei. Cea

de-a doua linie 0 constituie soarta, tendinta de a dirija, apa-

deceptie ~i lipsa de durinta de a trai. lata de ce, atunci ca';d te

la viitor, nu este voie

gande~ti

atunci,

in primele

aceasta

situatie.

ca doriti
aproximaliv

15 zile
Astfel.

nici macar

sa te fortezi

va veti intoarce

In subcon~tientul

sau nu, treceti

de 0 !TIie cinci

prin

in permanent.3
dumneavoastra,

aceasta

sute

de ori.

situutie
Cu

din
dit

dumllcavoastra este mai antrenat in vcderea pastrarii

16X

la

noi'!" - "Uitati, - am incercat

rarea vietii, lema mandriei.

Copilul

dumneavoastra

a avut

fie

mare concentrare pe darinta de a conduce. Aceasta inseamna

nOli,

ea daca pe el I-ar fi lecuit nllmai ell medieamente, atunci

sufletul

iubirii ~i

printr-un
denta

tratument eficient

s-ar fi transformat

mandria ar fi scazut. iar depen-

in gelozie.

Astfel, dependenta de
169

1.

dorinta ar fi ajulls nu de 2-3 ori mai mare, cum fusese pfllla la

de racirea relatiilor

tratament, ci de 11-12 ari mai mare. Aceasta Inseamna ca

epilepsia ar fi trecut, dar cu timpul ar fi Inceput sa apara
probleme cu sistemul urino-genital. Ar fi putut aparea $i
problemc cu Incheieturile, cu pancreasul, Cll ficatul, vederea ~i

Pentru a pastra familia, femeia trebuie sa se coneentreze ~i sa

auzul etc. Toate acestea ar fi Illceput sa funqianeze mai rau. In

abra de aceasta, ar fi aVllt loc destramarea vietii personale $i
neplaceri In ceea ce prive~te soarta etc. Energoterapeutul este

nenta catre vointa $i dorin\a.

un om echilibrat, dar Intrucat caracterul copilului In timpul

tratamentului nu s-a schimbat, a avut loc ace I transfer de la

trebllia

mandrie la gelozie. Este adevarat ca nu este de 11-12 ori mai

mare peste punctul critic, ci de 7-8 ori. Daca mama copilului
ar fi putut ierta ~i pastra iubirea In arice canditii. atunci
copilului i s-ar fi curatat ambele ramuri ale umanuilli. Apropo,
atunci cand amul Incepe sa se roage, recunosdind ca boala lui

tcndinta dinspre nivelul

este legata de mfllldria ridicata, atunci poate avea lac 0 asemenea mi$eare de la mandrie

la gelozie. Totodata, daca omul

se roaga nllmai pentru a-~i redipata sanatatea, cu un scop final.
eu at at mai putine
simplu

trecerea

Astfel,
eu

.-

SpllS

In primul

vor fi schimbarile
$i transformarea
rand, trebuie

reale $i va exista
unoI'

sa lucreze

dumneavoastra

trebuie expcrimentata franarea vointei $i a dorintei. Dumneavoastra. Insa, temfllldu-va pentru uman, ati Impins-o In penna-

sa-~i pastreze familia

in ceea ce 0 prive$tc,

nu prin annonie

ea a Ineeput

interna. puntind un

accent mai mare pe straturile exterioare, adica: pe sottIi ei IlU

solicitat
Ineepllt

sa-I mai iubeasca,

$i dojenit

etc.

el trebllia
in ceea

dirijat,

disciplinat,

trebuia

copilul,

aeeasta

ce prive$te

superior, a intrat In adaneime ~i a

sa elimine iubirea $i, In eonsecinta, a aparllt boala." -

,,~i aCllm ce este de facut" - a Intrebat

barbatul

- Oare treclltul

nll-I mai putem Intoarce ~i carecta'?"- "De ce nu se poate'?

Schimband atitudinea fata de trecllt, noi schimbam Insll$i
trecutul. Apoi boala este In primul rand 0 reaqie a viitorului.
Va este greu sa credeti, dar chiar $i acum, cand optica dumneavoastra se schimba fata de familie, copilului dumneavoastra
este mai bine. Ajutati-o

Ii

pe sotie sa se simta slaba $i fara

aparare.Ajutati-o sa se simta iubita ~i s-o pastreze, iar atunci

- am conchis

copilul dumneavoastra nu va avea Ilevoie nici de medicamente

"Mama Insa refuza categoric sa lucreze asupra ei, - a

tatal. - Canile

aClllTIuleze iubire In suflet. Pentru aceasta. In mod periodic,

In altele.

probleme
mama."

pur $i

~i de Indepartarea ei de dumneavoastra.

nu sunt citite de ea."

nici de vindecatori."
-

sa vorbim despre sex, - a In tors yorba

ahtinem?
- Cum sa traim dacii tot timpulne

Hai

interlo-

"Atitudinea dllmneavoastra fata de ea nu permite ca ea sa se

dezvolte, - am aratat eu. - Cartile mele constituie 0 psiho-

cutorul.

trauma. Elc vorbesc despre pierderi $i cu cat este mai ferm

orientat amul spre stabilitate, Cll atat Ii este mai greu sa

mult, al(ii ma; putin.

citeasdi

sutlet teama. invidie ~i suparare, atunci sentimentul de iubire

Illcrarile

mele.

Dumneavoastra

de cea mui midi nelntelegere In relatiile

170

v-ati
ell

temut

multi

ani

sotia. V-a fost frica

Nu te Intrista,

am raspuns eu. - Unii mantinca mai

Fiecare are un mod de viata. Apoi, ca sa

renunti la ceva, trebuie sa ai ceva. In cazulln

Hi va spune de la sine cat ~i ce anumc

Hieste

care nu exista In
necesar.

171

--

Cred ~i In semne ~i In indicii. am raspuns eu.

Dar tll ai avut a~a ceva?

Da, am avut ~i nu demult. Eu am visat toata viata sa am

asemenea dependen!a depa~qte nivelul critic, animalul l~i

cauta singur rnoartea. De fapt, la fel ca ~i omu!. Cu toate ca la
nivelul con~tiintei, acesta nici nu po ate sa ghiceasca acest
lueru. A doua zi am pornit iar de la vila ~i un betiv a pa~it
deodata ~i a cazut sub roata ma~inii mele. Nici pana azi nu-mi

0 casa In natura.Deodata, 111is-a propus un teren. Locul a fast

dau seama cum de nu I-am strivit. Dar, am avut destu\ de

minunat. Distanta - 0 jUll1atatede ora din centrul ora~l1lui.

multa minte sa realizez ca eu IlUtrebuie sa cumpar acel teren.

Alatl1ri un parc imens. Au fost trase toate liniile de C0111U-

Cand cineva traie~te Intr-un apartament

nicatie. Astfel, ClI timplll, se putea construi 0 casa care sa

corespunda total eu cerintele mele. ~tiu faptul ca 0 casa sau un
apartament CllillparatIntare~te putemic sentimentul de aparare.

litatea de a cumpara unul mai mare sau dind activitatea ta,

munca ta, situa!ia ta te obliga sa ai un anumit nivel de confort

La ce a visat omulill epoca primitiva? - La 0 locuinta care sa-I

situa!ia te Impinge la confort, ci tu te straduie~ti sa-I cape!i din

rasputeri. Astfel se po ate Intampla ceea ce a scris Gogol In
povestea "Mantaua": bogati devin aceia care sunt pregatiti

Apropo, tu crezi In sell1ne sau nu? - ll1-a Intrebat

prietenu 1 meu.

apere de frig, la mancare, care sa-i permita sa-~i pastreze viata,

la sex. care sa dudi mai departe neamul ~i eu cat viseaza mai
mult omul ~i dore~te sa obtina aceste valori, eu atat mai mult
se poate a~tepta sa apara probleme. La mine problemele au
uparut imediat. Ne-am dus sa intocmim actele pentru aehizitionarea terenului. Eu nu euno~team drumul, iar tanarul care

mic ~i apare posibi-

este una. Cand insa visezi foarte mult la ceva, atunci nu

pentru aceasta. Talenta!i devin aceia care nu distmg talentu!.

Realizarea personala constituie a mare fericire. Dar pana cand
omul nu-~i pune In ordine sufletul, el nu pOlite atinge aceasta
fericire. In principiu, predestinarea
noastra se ascunde In

m-a ajutat sa-I cumpar s-a a~ezat la volan. Dupa ce am trecut

de cateva cartiere, deodata, in fata ma~inii a sarit un caine de
rasa collie. Ma~ina I-a lovit, el s-a rostogolit In aer ~i a cazut
pc pamant. Am crezut ca I-am omoral. Dar cainele s-a ridicat

dorintele

~i, ~chiopatand, a fugit. Am ajuns la notar, unde am aflat ca In

ziua respectiva nu se mai intocmeau acte. Pentru a nu pierde
timpul stand Ia coada, am hotarat sa amanam problema pentm

destul de repede sau i-ar fi Impiedicat pe copiii lor sa apara pe

Pamanl. Pe mine m-a interesat intotdeauna 0 fraza enigmatidi.

a doua zi. Cand am pornit spre vila, de cateva ori, sub roata
ma~inii s-uu aruncat animalele. Cu greu am putut frana
ma~iml. Din interes. am diagnosticat

aceste animale. Toate

<-Iveau<-Ita~amentul [ata de 0 soarta ~i viata pozitiva. Cand 0

172

noastre

~i visele

noastre

din tinerete.

Cati tineri

talentati nu am vazut eu. carora soarta nu Ie-a permis sa se

manifeste.
Capacitatile dezvaluite, renumele, banii, i-ar fi omorat

a lui Esenin: "Este exact a~a ~i In acela~i timp de ndnteles, a

j
spus unul dintre noi: Unui om dur se cuvjne bucuria, iar
celui sensibil ii revine tristetea." Ca ~i cum daca ar exista
multa iubire in suflet. ar trebui sa existe ~i bucurie. 0 persoana
sensibila, delicata, are mai multa iubire in suflet decat
173

.....

\\

~
~

persoana dura. ~i totu~i tristc~ea Inseamnadepresie, renun~area

la dragoste. Care cstc sensu I 111acest caz'? Tristetea ~i amaraciunea Inca !HIInseamna depresie. Pu~kin a introdus 111literatura notiunea de trisle~e luminoasa. ~i tristetea ~i melancolia
constituie un adio, lIn rtunas bun de la ceva. Aduceti-va aminte
maxima mea veche: - "Celc mai teribile pierderi sunt acelea
pe care nu Ie observam." Omul dur deseori se bllcura numai
pentru

faptul ca nll observa

ee a pierdut.

in realitate

Insa,

mecanismul arata astfel: iubirea de Dumnezeu na~te dorinta ~i

sensibilitate. Cu cflt cste mai mare dimensiunea dorintei, Cll

lui Dumnezeu, atunci sllferinta ca pierderea I'ericirii umane nu

se transforma In ebinuri de nedepa~it. Divinul, deei, noi nu-I
pierdem niciodata. $i iata 0 Intamplare pe care putem s-o
numim drept ilustrare pentru alfabetul vie!ii.
- Eu am oeupat 0 funC\ic In alia, - povestea un paeient. Am avut de toate: bani, putere ~i posibilitatea Implinirii
dorintelor. Apoi, 111continuare, am avut ~i mai mult, adica
iubire. Oar femeia a fost maritaUi. La Inceput ferieirea ne-a

at[tt mai multe poate atinge omul In viata. ClI atat mai mult

orbit ~i acuprins totul. Dar eu cat a durat mai mult idila

noastra, cu atftt mai mult am Inceput sa suferim. Eu eram
casatorit, ea era casatorita. S-a creat 0 situatie de nerezolvat.

este capabil de 0 imensa dragoste umana. Tot ceea ce este

lIman ~i tot ceea ce dobandim noi trebuie sa pierdem. lata,
deci, daea simtim de 10 ori mai mult dragostea umana ~i

La un moment dat eu am sim!it ea mai departe nu mai pot, ca

sufletul meu nu poate suferi mai mult. Peste cateva zile am
Inceput sa am neplaceri la locul de munca. Nu se ~tie de unde,

~i In

au Inceput sa apara ~i mai multe probleme. lar dupa 0 jumatate

de an am intrat la pu~carie. Primul an petrecut In pu~carie a
fost un co~mar. Tot ce s-a Intamplat a fost deosebit de injust ~i
ilogie. Acolo, In Inehisoare, am eitit cartea dumneavoastra ~i

satisfaqie.

noi percepem acest eeva ca pe ceva necesar.

acela~i timp, cand noi pierdem de 10 ori mai multa ferieire,

atunei apare mecanismul aprecierii. Oezvoltarea nu Inseamna
numai un avant al sentimentelor -5idorintelor, ci Ull mijloe de
cre:jtere III dimensiunile sentimentelor bolnavicioase. Pe masura ce ne dezvoltam,

posibilita!ile

de ehinuire a eorpului ra-

man acelea~i, iar dimensiunea ehinurilor sutlete-5tidevine mai

putemica.

lata de ce, eu cat este mai Inalta sensibilitatea

~i

anii au zburat pe neobservate.

renun!at

la suferin!ele

Am In!eles ferm: ea dad

suflete~ti care mi-au limpezit

am

iubirea

fa!a de Dumnezeu, Inseamna ca eu trebuia sa mor. Moartea,

Insa, mi-a fost schimbata In chinuri fizice. Cand ~tii pentru ee

dimensiunea sufleteascaa omului, cu atat mai adanc ~i mai

suferi Inseamna cii dispare suferin(a.

acut poateel sa simta boala, iar pe de alta parte nu oriee boala

poate fi suportata de el. in asemenea cazuri se pot alege cateva
dii. Prima cale: daca nu supoqi suferinta, atllnci Incepe mai

Eu ma gandese ca de multe ori mi se pun doua Intrebari: de

ce oamenii talenta!i dispar mai des decM eeilal!i oameni" $i de
ce oamenii coreC\i traiesc adeseori mai prost decat ticalo~ii ~i
nemernicii? Iar bunatatea ~i onestitatea Inseamna de la sine

departe boala, nenorocirea ~i moartea. A doua cale: se poate

degrada, renunta la sentimente cllprinzatoare mic!?orandll-se
atunci ~i plafonul bolii. Calea a treia: sa ne adresam iubirii ~i

174

fericire. Fericirea, Insa, Inseamna mult mai mull decat banii. $i

daca

noi eonsideram

ca pentru

onestitate

trebuie

sa ne

175

--

~
~

pliiteasdi In plus, atunci gre~im. De~i, este adevarat, ca dadi te

ocupi de afaceri ~i nu e~ti onest ~i de illcredere, ca!?tigfind azi,
neaparat pierzi maine sau poi maine. Cfll1d ill America au fost
chestionate catcva mii de milionari, a reie~it di una din
condiliile boga!iei lor ei Ie numeau il1credere !?i ollcstitate.
Apropo, eu am observat 0 partieularitate interesanta. Cand pe
mine In-all in~elat, furandu-ma sau insu~ind banii mei, eu
spuneam mereu ca acqti
oameni VOl' fi pedepsiti de
DU1llllczeu. Oar nu a avut loc oiei 0 pedepsire.

Apoi

problcme. Cu cat vedem in taate vointa divina. cu atflt noi

economisim encrgie pentru dezvoltarea proprie fara a 0 cheltui

in zadar. 0 cuno~tinta mi-a spus urmatoarele:
Eu m-am simtit mai bine dind am inceput sa repet fraz~t:
~

Doamne, eu nu iau nici 0 hotarare." ~i procedez la fel, dar

,,-

de fiecare data simt ea vointa ~i dorinta mea sunt secundare.

Ce este 0 intuitie buna? Cum sa dezvoltam in sine
~

intuitia?
-

ell i-am

Depinde ce intelegeti

lui Dumnezeu pentru faptul ca nu s-a Intamplat

nimic, intrucat s-ar fi destramat terenul pentru razbunarea mea,
pc care eu am numit-o dreptate. Dupa aceca, intampJator, am

S-a dus un om intr-un

arlat di acc!?tia s-au 'i'nglodat in mari datorii, iar suma acestci

nu?

multumit

datorii

a fost egala cu banii pe care i-au luat de la mine. Acolo,

SlIS, exista

0 anumiUi

rat1une. ~i aeolo nu trebuie sa te bagi cu

logica ta care cauta in permanenta vinovati ~i exacerbeaza

dorinta de a se razbuna. inchipuiti-va ea a aparut 0 problema.
Sa spunem ca este yorba de 0 mare neplacere, iar In acel

Noi,

noastra

cu totii,
este

~tim viitorul

de

energie

necesara

pentru

dezvoltarea

,ndreptata

inspre

Dadl noi Incepem sa manifestam ura ~i suparare, cautand

vinovati, parandu-ne rau ca s-a Intamplat acest lucru, atunei

simtim 0 nemultumire de sine ~i teama pentru viitor, iar 0
mare parte din energie se consuma in zadar. Dezvaltarea nu a

176

supravietuirea

lar intuitia

de perspectiva,

sulletului.

lntuitia, Insa,

sufletul
nostru ~i cateodata chiar ~i de viata, dad noi nu ne folosim de
sa ne ocroteasca de tot ceea ce poate deteriora

trebuie

aceasta in mod just. Deseori, 0 intuitie buna este numita aceea

devenim

robii propriilor

Hai

prietenul

sa vorbim

dorintelor
dorinte,

mai

bine

mell Intrerupandu-ma.

noastre. Daca, insa, noi

atllnci In acest plan 0 intuitie

despre

femei,

- Imi

'pune

- Nu pot Intelege nicidecum.

Sa ne Inaltam deasupra femeii, s-o asuprim, nu este bine, sa 0

ulterioara.

avut loc. inseamna

0 suma mare de

in subcon~tient.

adica In primul rand spre dezvoltarea

huna pentru noi este sinucidereu.

0 partie

ca~tigat

zi insa, a fost jefuit ~i ucis. Astfel intuitia lui a fost buna sau

intelegem de ce s-a Intamplat aeest lucru ~i ce trebuie fkut ca

degaja

~i u

cazinou

bani. EI s-a bllcurat ~i a spus ce intuitie buna am avut. A doua

moment se degajeaza la dumneavoastra 0 portie de energie

care permite solutionarea problemei. Sa spunem ca trebuie sa
neplacere

prin intuitie buna?

dumneavoastra

care ajuta la Indeplinirca

lucrurile sa nu se repete In viitor. Adica, fiecare

_J

ca mai departe

vor aparea

mai mulre

nimicim, deasemenea

nu-i bine, sa fim egali ell femeia tot nu

este bine, cleci ce trebuie sa simt eu cand comunic cu 0

feme ie'
- Noi trebllie sa ne ajutam reeiproc ca sa ajungem la
Dumnezeu. Aceasta inseamna ea noi toti trebuie sa ne

177

..-iII8iII

~
\

~
~

sprijinim ca sa simtim sentimentul iubirii. Ce ne impiedica sa

se fadi eu diteva are inainte de somn? Atunei dependenta de

percepem sentimentul iubirii? Autoprotectia.

dorinta este mai mica.

in fata acestui

sentiment !loi trebuie sa fim complet fara protectie. Oaca noi

incercam sa ne protejam eu bani sau eu aptitudinile,

noi Ie

pierdem. Daea noi ineercam sa ne aeoperim eu 0 situatie sau

Ce se intampla eu sexul inainte de somn?

Cu sexul

trebuie

totul va fi normal,

aseunde nici macar in spatele vietii,

nu zambese.

importanta

dedt

mai

iubirea. Inseamna ca trebuie sa traim In acel

mod. care ne ajuta sa experimentam

primul

s-o faei

sentimentul

iubirii.

In

rand noi trebuie sa vedem eul divin In omul apropiat ~i

sa ne sim(im In fata lui fara aparare, ca un copil iubitor.

In al

doilea rand, noi trebuie sa vedem eul uman ~i sa ne comportam

fa(a de el ca un tata iubitor,

cu 0 dragoste care nu exclude

severitatea ~i pedeapsa. In al treilea rand, noi trebuie sa vedem

sufletul

egal cu noi ~i sa manifestam

0 dragoste de prieten ~i

frate. Este neaparat necesar ~i sentimentul

dupa ce am Invatat
anterioare.

concomitent

In ceea ce prive~te

sa simtim
regimul

putem sa-I uram ~i pe care trebuie

robului,

sexual, dar numai

cele trei

du~manului

sa ne razbunam.

pe care po(i sa-I calci In picioare, regimul

~i dorinta

de a simti

superioritatea.

toate

nivele
pe care
regimul

de rivalitate

acestea

pot

fi

eliminate.

de unde a

aparnt supersti(ia de a nu da ~i a nu lua bani seara?

-

Probabil, din cauza ca cu cateva ore Inainte de somn tot

ceea ce facem se situeaza Intr-un

loc superior In subcon~tient,

iar In cazul In care luam bani Inainte

numaram,

acest lucrn poate Intari dependen(a de soarta favo-

rabila, iar ca urmare Incep problemele,

17X

de somn sau daca Ii

De ce este preferabil

sa

sa te ocupi

In loc de somn,

~i atunci

am raspuns eu ~i eu grell m-am abtinut sa

De ce nu se pot pune cheile pe masa')

Masa pe care !loi maneam are in subeon~tientul nostm 0
Insemnatate deosebita. Tot ceea ce sta pe mas a mare~te
valoarea acestuia. Cheile de la casa Ie consideram drept un
-

simbol al apararii ~i al soartei favorabile ~i lasarea lor pc masa

pe care se mananca, judeciind dupa toate, poate Intari dependenta de 0 soarta favorabila. In general, Intr-un apartament,
acele obiecte care sunt a~ezate deasupra a eeva, mare~te
insemnatatea lor ~i in eonseeinta este nevoie ea aeesteobieete
sa Ie alegem coreet.
-

Apropo, eu doresc sa ma due sa fae exerci(ii Intr-o sala

de antrenament,

mi se adreseaza unul din eei prezenti. -

Daca Intaresc mu~ehii ~i devin

dauneze acest lucru?
-

Apropo, - se agita un nou interlocutor,

ma intreaba

prietenu!.

eu 0 locuin(a luxoasa, noi Ie pierdem. De dragoste nu se poate

adiea

_J

mai putemic,

poate sa-mi

Da, poate. De ce vrei sa te duci la antrenamente?

- Cum de ceo Pentru a deveni mai putemic, a mari

volumul mu~chilor ~i pentru a dobandi 0 silueta atletica.
-

in consecinta, ea sa se uite fetele dupa tine, nu-i a~a? -

presupun eu.
-

Oar de ce nu"

~i acum analizeaza care sunt seopurile tale: 1) sa

intare~ti sanatatea inseamna eoncentrarea spre viata; 2) sa

179

......

,
1,

~
__I

devii mai putemic, adica sa-!i mare~ti eapacitatea

ta de aparare

~i a 1ntari soarta; 3) sa 1ntare~ti dorin!a de atrae!ie a sexului

frumos. Oar eu cat te vei eoneentra mai mult asupra acestor
probleme 1ntr-o saUi de gimnastiea $i ell cat ob!ii sueeese mai
marL ell atat mai multe probleme 0 sa a1 eu sanatatea, ell
soarta ~i cu rela(iile fa(a de femei.
-

Atunei ee sf}fae'! Sa nu ma oeup de sport'!

Problema consta in faptul ca a practica sportul ca ~i
orice alta activitate a omului poate fi totodata 1ndreptata 1nspre

un efort uria~ ell sa intre in forma, iar deodata, un tlacau

dintr-o eamuoa bate toate reeordurile fara sa-~i dea seama.
Dupa 2-3 zile, antrenarlll a reu:;;it sa-I gaseasea pc aeest tlacau
$i a ineeput sa-I ehestioneze, eu ee se oeupa ~i cum a ajuns sa
atinga asemenea rezultate de neinehipuit. "Dragul mell, eu nu
am timp de pierdut cu discu!ii cu tine. Eu lucrcz ca pompier,
iar bicieleta Imi trebuie ca sa merg in ora~ul veeill sa a vizitez
pe iubita mea. Eu trebuie sa ajullg aeolo sa rezolv a sumedellie

acumularca iubirii. ~i atunci, prin efortul fizic, in suflet nu

apar greutatea, tellsiullca ~i furia, ei u~urarea, bunatatea ~i

de prohleme ~i sa ajung inapoi." EI a dat din umeri ~i a zburat

mai departe. Antrenorul nu s-a lasat, I-a gasit a doua oara ~i I-a
rugat sa participe la campionatul lumii. Se pare ca a cucerit de

exuberan!a. Energia nu se eonsuma pentru 1ntarirea mu~chilor,

cinci ori titlul de campion mondialla

ci pentru planurile strategice subtile ale dragostei ~i ale

bunata!ii. Atunei mll~ehii nu eresc 1n volum, ci devin mult mai
puternici ~i mai rezisten(i. Carpul devine intr-adevar frumos.
Dar pentru a 1nvata sa cream 0 stare interna justa ~i apoi s-o
pastram 1n momentul supra1nearearii, trebuie sa muncim mult,

mai mari seopurile pe care lli le punem in fata, cu atat mai

iar rezultatele nu apar dintr-o data. in schimb, ele vor dainui

mai mult ~i nu vor dauna niei sanaUitii $i nici destinului.
-

Apropo, cineva mi-a povestit a intamplare interesanta.

Nu pun mana in foc pentru exactitatea detaliilor. Va voi
povesti a~a cum am auzi!. Odata, echipa na(ionala de cicli~ti a
Fran(ei a ie~it la antrenament ~i antrenorul Ie-a dat startul. iar
cicli~tii, intr-un ritm acerb, au pornit sa zboare pe traseu. Are
lac pregatirea pentru campionatul
mondial, iar dispozi(ia
tuturor participan(ilar

era deosebit

de serioasa.

Deodata,

in

acest moment, pe langa ei a trecut cu 0 viteza mare lln tladill

pe a bicicleta obi~nuita ~i a disparut in departare. Ochii
antrenorului

IXO

au ie~it din orbite. Cu to!ii au ineeput sa depuna

ciclism. Deci, cu cat sunt

multe putem ob!ine de la via!a. lar scopul eel mai mare i1

constituie dobandirea propriului eu divino
- Care este situa(ia cu artele mar(iale"
- Este la fel, - am raspuns eu. - La noi, baie!ii mergeau la
box pentru a se tabaci unul cu altul sau pentru a se lauda fa(a
de fete, de asemenea pentru a cuceri un lac in campiona!. Cand
insa au aparut la noi ~colile de karate ~i diferitele forme ale
artelar mar!iale, toate acestea s-au transformat in simple batai
de pumni ~i in fabricarea de criminali. Dad eu am ajuns intr-o
seetie pentru a sllopi pe cilleva, eu dit obtill mai multe sueeesc,
ell atat mai mult dorese 111subeol1~tient sa umilese sau sa
distrug pe cineva. lar in continuare apar probleme de sanatate
~i cele legate de destin, De fapt. esen!a artelor mar!iale este cu
totul alta. ~i iata un exemplu: pleaca un sfant in Mun(ii
Tibetului ~i incearca sa eueereasea acea stare 111care dispare
dependen!a de voin!a, de darin\a ~i de via!a ~i in momentul in
I HI

,
~

1.

care sufletul lui se deta~eaza de viata ~i dorinta, lui ii este mai

u-?or sa pereeapa eul sau divin ~i sa se concentreze asupra
acestuia, iar apoi el coboara intre oameni, in vale, ~i dcodata
observa di nl! poate sa-.'?imentina aceasta stare. EI se intoarce
inapoi ~i dobande~te din nou starea inal!iitoare a sufletlilui, iar
apoi coboara in vale incercand sa-~i pastreze aceasta stare.
Cand reu~qte, el in!elege ca a aiuns mai departe in evolu!ia sa.
Se pare ca a fi sfant in mijloclil oamenilor este mult mai greu
dedt

deta~andll-te de toate: este mai greu sa pastrezi calmlll,

bucuria

~i iubirea cfmd e~ti impins, umilit ~i ciind to!i se

comporta cu tine nedrept ~i eu atat mai greu este sa-ti pastrezi
starea justa interioara cand trebuie sa te aperi' sau sa ataci.
Artist devine acela care pe dinauntru este incalzit de iubire.
Scopul artelor maqiale nu il constituie umilirea ~i distrugerea
adversarului, ci pastrarea eului tau adevarat in condi!iile cele
mai grele ~i inadecvate pentru aceasta; nu victoria exterioara ci

cea interioara~i in primul rand asupraeului

tall

uman este cea

aratat prietenul meu. - Astfel, care sunt eauzele bolii? 1) Medilll nefavorabil - este elar. 2) Obiceiurile dauniitoare. 3) AtitUdinea incorecta fa!a de alimente ~i de sex. 4) Concep!ia
incorecta despre lume ~i ca atare, fa!a de caracter.
- Eu a~ fi pus concep!ia despre lume pe primul lac.
- Oare de la lipsa de sex pot aparea boli?
- Binein!eles, ca ~i de la subalimentare. Sa presupunem ca
sentimentul

de dragoste

trebuie sa se transforme

in energie

sexuala. Oar dumneavoastra va afla!i intr-o stare de iritare, de

suparare, de indireare nervoasa ~i ca rezultat atraetia sexuala
nu mai intervine. Este la fel ca ~i dind dumneavoastra ar trebui
sa mancati dar din cauza unor necazuri traite v-ati pierdut
pofta. Este natural, ca pot aparea probleme. Oar din nou starea
dumneavoastra interioara echilibrata va sugereaza singura ce
dori!i sa flamanzi!i, iar alteori sa infuleca!i.
- Ce demonstreaza faptul daca aetUl sexual este foarte
seurt?

Adevaratul invillgator este acela al carui victorie nu este

nu a barbatului.

baullita. invingand eul uman propriu, invingi deja orice

armata. La inceput noi ne raportam la propriul eu uman cum se
raporteaza pqtele la stapanul sall, ploconindu-ne
in fa!a

enta ridieata a dorin!elor.

- Oar daca totul se petrece foarte repede - este bine sau

acestuia ~i uepinzand de el; apoi Cll iritare ~i ura ca ~i slugile

care dorcsc sa se echilibreze; apoi incepem sa-I calcam in
picioare ca stapanul pe sluga sa indolenta: apoi incepem sa-I

- Eu cred ca are loc aeela~i fenomen ca ~i cand dumneavoastra ati consuma masa de pranz lr1tr-UIl minut. Pentru
transformarea energiei este inca nevoie de timp.

ajutandu-I cu dragostea noastra ~i educandu-I coreet.

-

IX2

Hai sa tragem 0 eoncluzie asupra cdor spuse de tine, - a

I\'

sa mfmcati. in ce cantitate ~i cfllld. Se intampUi ea uneori sa

care conteaza. Capacitatea de a invinge tara a lupta a demonstrat echilibrul interior al celui care practica artele mar!iale.

iubim ca pe un copil imperfect, fara aroganta, teama ~i iritare,

In primulrand,acesta este determinatde stareafemeii ~i

jnseamna

ca ea are 0 concentrare

subcon~ti-

rau?

Care trebuie sa fie timpul optim"

- Aproximativ de la 5 la 20 de minute, adica exact cat

recamanda medicii. Apropo, 0 femeie m-a intrebat nu demult
I X3

.-iiI8I

j
care este cauza bulimiei'! Adica ea la inceput mananca, apoi
are gre~uri. Tema este una ~i aceea:ji, adidi legata de gelozie ~i
de dorin!e. Una dintre trasaturile ata$amentului rata de dorin!ii
depinde de alimentatie. Omul nu poate sa invinga dorinta de a
manea. Se acuIlluleaza un complex care duce la Y0111a.Cand
eu vorbesc despre gelozie, subin!eleg dependen!a de via!a $i de

incet sa te mi~ti In spate, iar In a doua - invers. Oar iata, prima

pozitie este foarte grea pentru femei, iar a doua pentru barbati.
De ce')
Aceasta intrucat prima pozitie constituie Injosirea
I"emeii, iar cea de-a doua reprezinta vointa $i dorinta de a

dorinta. Pur ~i simplu la unii oarneni aceasta poale arata ca

invidie, iar la al!ii ca bilrfa; la al treilea apare ca lipsa de

nuitatea neamului, adica dorinta. Pentru barbat sunt insa

importante munca, aptitudinile vointa $i dorinta de a conduce.

dorin!a de a trai, iar la al patrulea ca gelozie, la al cincilea insa,

ca 0 teama in fata viitorului. Cfmd copilului ji estc frica sa
ram[ma singur, el se teme foarte tare de maarte. Aiei avem

Astfel aceste pozi!ii principale

de-a face de asemenea cu dependenta de via!a $i dorin!a.

Intrueilt la baza tuturor dorintelor se afla atractia sexuala, adica
continuarea vietii, se poate trata aceasta depcndenta in primul

rand prin pastrarea iubirii

atunci dlnd

sentimentul

este

diminuat. Capacitatea de a ierta pe omul iubit, care a In$elat, a

suparat, s-a certal, capacitatea de a pastra iubirea, atunci cand
viata se destrama, adica In timpul bolii ~i al mortii, permit
InlAturarea cauzelor care stau la baza multor probleme.

conduce.

Pentru femei sunt importante

trarea asupra a doua tendinte

familia, copiii, conti-

permit sa blocheze

concen-

ale fericirii umane. Se poate

afirma ca yoga este 0 filozofie descrisa prin mi$cari ~i posturi.

II

Oupa c[lteva zile eu mergeam cu trenul care ma ducca la

Moscova. Sub bataia ritmidi a rotilor pc mine m-au preocupat
in permanen!a problemele mele. Astfel, pilna acum, nu pot
intelege cauza scurgerii energiei. Daca rcglementez problema
Cll rinichii, atunci Incepe sa sufere ficatul. Atata timp cat exista
scurgerea energiei, ceva trebuic sa doara. Este posibil ea eu sa

- Oar daca eu voi ierta In permanenta omul care ma

tradeaza $i nu se comporta adccvat, oare eu 11lI-1stimulez?

merg ell prima viteza. V itezele eu care am ie$it, profunzimea

prohlemelor pe care Ie rezolv necesiUi euplarea vitezei a
cincea, iar eu calatoresc cu viteza Intai sau a doua. Este nevoie

. - Suntem eu to!ii fiii lui Dumnezeu. Daca copilul face

nazbiltii, in sufletul dumneavoastra 11 ierta!i intotdeauna de$i
prin aceasta 11pedepsi!i. Pur $i simplu nu trebuie sa uitam ca

sa schimb eeva ill mod esential. In primul r[lIld estc nevoie sa

ma ascund, sa ma deconectez din cotidianul vietii. Cand
$arpele i$i schimba pielea, eI trebuie lasat singur. Apropo, iata

!loi suntem cu totii ni~te copii marL.

inca 0 cauza a bolii. Omul se impotrive$te destinului sau. EI

trebuie sa s,himbe, sa presupllnem, profesia, obiceiurile $i

- Eu am 0 intrebare interesanta, - intervine unul dintre

ascultatori. - Am practicat yoga. Aici, in principiu, se poate
reduce arice exercitiu fizic la doua tipuri - cste asanacamilei
~i as ana iepurelui. In prima postura, stand in genunchi Incepi

IX4

modul de via!a, dar el s-a ata$at atilt de mul! de stabilitate $i

existenta pozitiva, ineat renunta sa faca ceea ce solicita de la el
soarta. Oar mai de parte urmeaza hoala ~i moartea. Apropo,
IX5

\
la mundi. S-ar putea ca sa fi sosit timpul ca sa termin

referitor

cu extrasenzorialul?
ocup

de pictura.

In ultima vreme a~ dori foarte mult sa ma

Acest

lucm

nu este

inUimplator.

Oar Cll

Apropo, eu Intotdeauna faeeam inca

prostie. La curbe

treceam mereu de la 0 viteza la alta, decupland

care intram in curba cupHind in viteza

motorul.

Dupa

a treia, maximum

cercetarile din nltimul timp s-au acumulat 0 serie de probleme

mult mai repede decat posibilita!ile mele de a Ie rezolva. Oar

patra, ceea ce mi-a permis sa pastrez eontrolul asupra ma~inii.

mele trebuie precis schimbate. Sa te grabe~ti In

atunei eand franam, In niei un caz nu umblam la schimbatorul

~i obiceinrile
ultimele

clipe nu este 0 ocupa!ie

meaa revenit un episod

foarte placuta.

in memoria

care s-a Intfimplat cu doi ani in urma.

Am cuplal Inainte

de curba, dar Inainte am redus din viteza. iar

de viteza. Este mai bine sa schimbi

carjele.

Unele dintre

obiceiurile

ferodourile

de frilna decat

mele cele mai proaste erau

Mergeam cu ma~ina spre cas a de vacan!a, am deviat de pe

sllpararea. iritarea ~i exigenta inaWi fata de oamelli. Oe ce nu

traseul principal

pot sa renun! la aceasta? Pentru ca eunu pot forma pe al!ii.

drumului

pe un drum Ingust. in fa!a noastra, la mijlocul

gonea un camion. Am Incercat sa-I ocolesc pe partea

stanga. accelerand pan a la 120-130 km pe ora. in acelmoment.

camionul

a Inceput sa se Intoarca spre stanga. Semnaliza-

inseamna

sa eoncillei

un compromis

un alt om? Aceasta

Intre dorin!ele

Ce

IIlSeamna sa gase~ti

lui ~i ale mele. inainte

ma ener-

ollamentului

sa vad directia In care dorea sa mearga camionul.

este multumit.

era urmatoarea:
inseamna

alnul prime~te

un salarill eu care

ea dadi nu-~i face datoria, el IlU se

era tarziu. Eu am apasat puternic pe pedal a de frana ~i imediat

eomporta

am inteles ca rotile au Intepenit. Astfel, ca 0 sanie, eu 0 viteza

ma In~eala. inseamna ca el este rau ~i trebuie supus judeca!ii.

imensa, intram IIIcamion. M-a salvat numai obiceiul meu de a

Am ineercat sa revizuiesc aceasUi schema: in primul rand,

lupta pentru viata pana la ultima

omul nu va munci niciodata

Ilumai 0 secunda
Atnnci.

Mi-a

mai ramas

sau dOlia. Inca putin ~i intram sub camion.

In loc sa apas pe pedala de frana, plin de panica, am

"pas at pe pedala
impactul

piciitura.

de gaz. Ma~ina

cu camionul

~i apoi imediat

a sarit

evitand

am In tors volanul

dreapta. Ca pe un film

luat cu Incetinitorul

earoseriei

care a alunecat

camiollului

In fa!a,

spre

eu am vaWI col\U1

la cinci

eentimetri

de

normal. Eu am incredere

pentru mine.

EI munce~te pentru

Daca eu nu !in cont de

acest lueru ~i Incerc suta In sllta sa 11 Intarat impotriva mea,

atunci Intre noi se isca un contlict.

in al doilea rand. eu am

Incredere In cineva daL de fapt, ell am transmis pur ~i simplu

obliga!iile

mele altuia ~i Incep sa depind de el. Cu cat am mai

multa Incredere In cineva, cu atat mai mult depind de acesta,

astfel

departe alaluri de camion.

altceva dedt

indit

adeseori

suprema

0 lene obi~lllIita

sa ne coste mult pe toti. Am hotarat In sinea mea di nu voi mai

cOJ-ecL Se ridica

proeeda niciodata astfel.

amestec

IX6

in el, iar eI ma tradeaz3 ~i

via!a lui, pentru a-~i satisface dorin!ele.

bar" ma~inii noastre. Am facut un zig-zag ~i am zburat mai

Daca eram derutat pe drum, putea

.~

yam dind eolaboratorii faeeau eeva supert'ieial. Schema rati-

toarele din spate erau acoperite cu noroi, astfel ca nu am putut

Dar ~i a~a

problema

mea incredere
~i lipsa dorin!ei

nu era de fapt
de a conduce

cum sa conduci corect. Daea eu ma

in arice detalill, eu nu a sa am putere. Sa presupunem

IX7

--

J
di exista suprafala globului ~i pe aceasta Illilioane de puncte
iar In centrul lui un singur punct. Se poate conduce prin
suprafata sau se poate conduce prin centru. insealllna di
treouie sa renuntalll la controlul detaliilor ~i sa incetalll sa
acordam acestora vreo atentie. Oar In schimb trebuie solicitata
neconditionat respectarea a doua-trei puncte principale. NUllleroase persoane, educand copiii, Ii tracaseaza in permanenta, Ie
controleaza fieeare pas ~i se impacienteaza la cea mai mica
actiune incorecla. Pe noi ne eondue obieeiurile
noastre.
inseamna ca daca formam la copil un comportamenl just,
atunci cauza impacientarii dispare. Eu am Incercat sa analizez
esenta pretentiilor mele fata de eopii. La urma urmel. I-am
adunat ~i Ie-am spus:
- Pentru ca sa nu existe conflicte intre noi, tincti minte ca
trebuie sa faccti doua chestiuni - prima: sa iubiti, sa stimati
parintii ~i sa aveti grija de ei: a doua: daca parintele v-a rugat
ceva trehuie sa Indeplinili acel lucrn ~i Inca imedial. Dupa
aceasta ne-a venit mult mai u~or sa traim. Am inceput sa ne
intelegem Cll capiii. Aeeasta inseamna ea, uneor], taate dorin-

gre~eala mea. Ell am inceput sa ma apar, raspunzand prin a-I

invinui. Din intfimplare, eonflictul nu s-a inche;at eu intreruperea deplina a relatiilor. Cel mai interesant lucru a fast ea in
multe privinte trehuia sa cedez. Se pare ea cu cat am ineercat
mai mult sa-mi apar dreptatea sau demnitatea, eu atat mai
putin puteam controla situatia. Aducandu-mi aminte de intreaga noastra discutie, eu mi-am fixat cateva reguli: 1) sa nu te
aperi emotional eand te supara cineva, adica nieiodata sa nl!
raspunzi cu un repro~ sau cu suparare la supararc; 2) sa Ill!
in"inuie~ti. sa !HI spui lueruri SlIparatoare; 3) sa demonstrezi
marinimie ~i sa faei complimente. A doua zi m-a sunat acest
om ~i a inceput discutia intr-o mat~iera de aeuzare ~i agresiune.
Dar eu m-am comporlal deja eu lolul allfe!.
- Dumneavoaslra Imi spune!i ni~le lucruri suparalOare, am replical eu. - Crede!i ca aceasla maniera ajUla rela\iilor
Iloastre?
Daca ieri lendin!a principala a fost de acuzare ~i lipsa de
bunavointa, atunci aeum a devenit 0 conversatie de hunavointa

tele ~i preten!iile noaslre trebuie pur ~i simplu reduse la caleva

principii esentiale. in acest caz, orice problema de comunicare

~i cxplicativa. La ineepllt eu am demonstrat bunavointa mea,

iar apoi, Iini~lil. am rezolval orice problema, necontrazicandu-I
pe inlerloculornl meu, ci stand alaluri de e!. A doua conver-

~i de conducere ne da un impuls spre dezvoltare ~i nu spre

pierdere de energie prin impacientare ~i nemultmnire.
Ell

sa!ie a avut deci loc ca ~i cum ar fi fosl purtala de doi oameni

complel diferi!i, Unul a fosl ieri, altul a aparut azi.

mi-am adus aminte de 0 situatie recenta care mi s-a intamplat.

Mi-am adus aminte de un alt episod pe care mi I-a poveslit

nerul meu de afaceri Irebuia sa Indeplinim caleva sarcini, Ca

urmare a gre~elii mele involuntare, aeesta a suferit intr-o

un pacienl al meu. Acesla, impreuna cu doi prieteni, au sIal pe

0 banca
alaturi de eatedrala Nikolski, Ei au baul. in acel
moment s-au apropiat doi militieni tineri.

oarecare masura. lata ea ne-am intalnit sa discutam planul

viitor de ac!iune. in timpul convorbirii el ~i-a amintit de

- lata, aeesta este beat, au arMat ei spre lInul din noi. V oi

pute!i pleca, iar pe acesla illuam cu noi.

V oi descrie In linii generale aceasta intamplare,

IXX

Eu ~i parte-

IX9

;'

0 aselllenea situatie este obi~nuita, se procedeaza la sacrifiearea unci sume mici de bani pentru nevoile militiei. Dar aiei
tinerii au fost Illontati sa fie fermi. In asemenea eonditii, eu, de
obicci J11-umiritat ~i am dClllonstrat dreptatea mea, invinuind
sall dojenind pe altii. Insa deodaHi Ill-am eomportat cu totul
allfel.
- Dlimneavoastra avcti prieteni? - i-am Intrebat eu pe
militieni.
Nu s-au a~teptat 1a0 asemenea Intrebare. Ei s-au inmuiat.

emotional, adidi nu este voie sa te iriti, sa te superi ~i sa

repro:;;ezi.Atunci intelegerea eomulla va insemna 0 eautare
reciprocii a divinului ~i nu apararea ~i distrugerea umanului.
Dacii noi manifestam in primul rand iubire fata de un alt
om, atunei putem percepe u~or aeel uman care izvora~te din
divino Pentru a conduce omul, trebuie sa Iii cont de posibilul
lui eomportament. Apoi, de aiei, trebuie sa treci de la eomportament la neeesitatile ~i dorintele lui. ~i cu cat simtim mai bine
aeeste lucruri, eu atat ne este mai u~or sa determinam partile

Da, avem, ~i care e problema'!

DUl11neavoastra v-ati abandJlUl prietenul, dadi cineva
v-ar propune s-o faeeti,!
Timp de c,iteva minute, stand pe ganduri, ne-am privit.

sale slabe, adica dependenIa lui marita de ceva, ~i invers,

capacitatea de a invinge ceva. Cum sa ne comportam faIa de

Apoi unul din ei a dat din umeri, dupa care amandoi au plecat.

ajutam omenescul sau, ~i cand este posibil sa-I limitam ~i sa-I

prejudiciem. Cu cat il inIelegem mai mult pe celalalt om, eu

- Cum explicati
entul.

aeest evenimenlo

- m-a intrebat

paei-

- La nivelul uman, interesele noastre niciodata nu eoincid

pc deplin. Cu cat ne straduim mai mull sa dirijam pe cineva,

semeni? In a~a fel incat ei sa ajunga mai u~or la Dumnezeu.

Vazand in om divinul, noi yom putea vedea cfll1d putem sa

se reduc la cunoa:;;terea esentei umanului

prin adresarea

tot mai

freeventa la divino ~i cu cat ne-am obi~nuit mai mult ca

na~te Illvinuiri, repro~uri ~i iritari. insa daca noi vedem In om

in primul rand divinul, atunci inloldeauna gasim un limbaj

energia care emana in primul rand din iubire sa

elaboram in noi in~ine obiceiul de a vedea in primul rand'in

om divinul ~i sa ne comportam fata de acest divin eu dragoste
~i bunatate. Apropo, ~i copiii trebuie sa aiba aceea~i atitudine
fata de parinti. Inainte de toate sentimentele pe care trebuie sa
Ie manifeste fata de parinti, sc situeaza iubirea ~i bunatatea.
Indiferent cum te-a suparat parintele, nu este voie sa te aperi

190

/I

atat este mai u~or sa gasim un limbaj comun eu el ~i sa

rezolvam impreuna eu el 0 oarecare problema. Legile dirijarii

concentrandu-ne asupra umanului, cu at at mai mult se VOl'

comun ~i Intelegere. in aeest caz, orice problema se rezolva

rapid ~i reciproc avantajos. Aceasta inseamna ea trebuie sa

0 adresam

eului divin al omului, eu atat mai mult nu ne este ingrozitoare

individualitatea lui, neasemanarea Cll noi, care pot deveni

izvorul conflictului. Astfel, atunei ne este mult mai u~or sa

aeeeptam boala ~i injosirea propriului eu uman. Sa schimbam
retlexele supararii ~i condamnarii cu retlexele nazuintei catre
iubire, ceca ce este destul de eomplicat, dar noi trebuie sa
gasim ealea fie ea dorim sau nu aceasta.
In memoria
euno~tinIa.

mea sdinteiaza

0 recenta convorbire

eu a

In glasul acesteia rasuna disperarea.

191

--

-'

- Nu ~liu cum sa rezisl la toate acestea, - spunea ea. - Pc

mana nepotului s-a declan~at 0 tUllloare. Pestedumneavoastra.
trei zile va fi
supus unei biopsii. Fiica mea nu a citit cartile
V [\ rug[un sa ne spuneti ce sa facem, cum sa aqionam'?
inainle eu m-a~ fi anmcat de la il1ceput sa diagnostichez
copilul ~i sa v[ld caUza aparitiei tUlllorii. Dadi am fi inUiturat
cauza, am fi inHiturat ~i tumoarea. Acum insa conversatia a
deeurs eu totul altfe!.
- Copilul nu trebuie supus diagnosticarii,
-

- am spus

eu.

Atunci cum sa procedam?

Diagnosticarea are sens awnci dind omul a Hicut maxi-

mum posibil pentru a se sebimba ~i a Inva\at In mod real sa

pastrcze iubirea, indiferent de ceea ce s-ar int[lmpla. La
inceput, problema trebuie solutionata pe plan general, apoi
examinate detaliile. Dumneavoastra doriti sa incepeti cu detaliile ~i va veti gfl11dinu la iubire, ci la metode tehnice care sa
contribuie la indepartarea tumorii. Situatia, Insa, este suficient
de clara ~i rara 0 diagnostieare.

la sa vedem, dumneavoastra

ati pronuntat fraza: ,.Cum sa rezisl la toate acestea'?" lnseamna

eft dumneavoastra nici acum nu acceptati situatia traumatizanta. Oar dumneavoastra ati citit cartile mele $i ati vizionat
videoeasetele. Cc sa spunem atunci despre fiica dumneavoastra') Cu cat ne Indreptam mai putin Inspre iubire, In cazul
unor neplacer1, cu atat ma1 mare va [i nenoroc~rea. fiiea
dumneavoastra avea probleme cu soWI?
- Bineln\eles ci\ da. Exista In permanen\a un fel de
nemulttlmire.

- Daca noi ou ne oricntam spre iubire, awnci ne orient am

spre uman. lntr-un asemenea caz trebuie sa cream un model,
192

comportament
just: fie un comportament
un stereotip de
Inconjuratoare, fie un
mediocru pc care II vedem In lumea
superior. ideal. Tot ceca ce iese din cadrul
comportament
re~pingerea, nepUicerea, 0 agresiacestui model ne stftrne~te
vitate interioara sau exterioara.

Cu cflt avem mai putina iubire,

modelul acceptat de noi. Fata
eu atat mai tare sus\inem
dumneavoastra s-a allat timp Indelungat Intr-o situa\ie injosirea
pe care
neacceptarea,
nu a acceptat-o. Aceasta inseamna
destinului. Voin\a, destinul, aptitudinea, toate aeestea timp
sunt
legate de mflini ~i de picioare.
negativitate,
indelungat aceasta

La mama, s-a acumu'at

iar la copil, s-a manifestat ca

"

tumoare.

Pot sa repet Inca 0 data: pentru na~terea ~i supravie\uirea copilului este necesara iubirea. Aceasta din urma
apare atunci cflnd noi ne indepartam de uman. Eu nu 0 sa 0
dumneavoastra, dar sunt convins di
examinez acuma pe fiica
mijlocul eel mai u~or de Indepartare ea nu I-a putut accepta.
oamenilor, nu a Inva\at copilul sa se
Dadi ea, cu ajutorul
purifice, atunci reac\ia nejusta a aeestuia fa\a de evenimentele
din viitor se va manifesta imediat prin boala. Dar Intrucat In
acest caz s-ar putea sa intervina mai degraba oncologia, mama
nu are posibilitatea sa pastreze iubirea, nu numai 111varianta
cea mai u~oara, dar $1in cea mai tare varianta, In cazu1in care
nenorocirile. Daca mama poate fi purifise trateaza bolile ~i
cata numa, prin moarte, dar ea inca va mai trai, atunci, copilul
ei are ~anse de a supravieWi numai In cazul unor boli incuBineln\eles ci\ aici eauza nu rezida
rabile sau invaliditate.
numai In mama, ci este yorba ~i de via\a anterioara a eopilului,
Intregului neam. Cu mama, Insa, el este
precum ~i mo~tenirea
eel mai puternie legat ~i In consecin\a,

scbimbarea ei trebuie sa

193

...

\
fie la maximum. Revizuiti-va din 1101lviata ~i Incercati sa-i
mul!umiti lui Dumnezeu pentru supararea provocata de
oameni ~i pentrunepl~kerile harazite de soarta. Inviitati capilul
sa acumulezc dragostc ~i el se va insanato~i. Pentru a elabora
rctlexul de iubire ~i de bunatate, trebuie sa reaminti!i mii de
situa!ii problematice. Trebuie sa repetati In permanenta ca
adresarea la iubire ~i la Dumnezeu I1U este ceva temporar,
limitat la 0 perioada, pan a cand exista problema,
neconditionat ~i pentru totdeauna.
sa aibii loc schimbflri profunde.

ci este ceva

Atunci, la dumneavoastra

de vagon, pe patul de

De ee sa-ti dau solu~ia? i-mll raspllns eu calm.

Tu ai

solutia.
-

Care?

Pistolul.

S-i.linviorat eu bucurie interlocutorul.

Scapi deodata

Intcrlocutorul
-

de toate ata~amentele.

cia iar din umeri.

Eu vorbesc serios cu tine.

despre

ce este vorba?

vrei cn In efLteva clipe sa-~i plirifici

- am raspuns eu. - Tu
sutletul, adiea sa Inveti sa

sus. Sunt leganat u~or ~i aud biitaile ritmice ale rotilor trenului.

ierti, sa devii mai bliind III ceea ee prive~te earactcrul ~i sa vezi

in memorie Imi apar franturi de situatii. Noi a~teptam cu to!ii 0

millune 5?idorim sa intram III fai. Incepem 0 conversatie in

In orice divinul. Uneori noua Ile trebuie ani de zile pentru a ne

ma~ina. Jeepul imens aluneca cu siguran!a pe drumul de

munte. In partea stanga se scurgc apa albastra a raului Katon.

sehimbi total caracterul. Aceste schimbari bru~te cauzeaza pur

Te rog sa-mi oferi 0 solu!ie cum sa Indepartez

ata~amentele, - mi se adreseaza interlocutorul.

deodata

Trebuie sa ierti,

La tine totul dureaza ~i este chinuitor.

sa Illl-ti para fall ~i sa nu-ti fie team3.

- Trebuie sa existe 0 asemcnea solutie, cand purifici

dintr-odata sufletul ~i Indepartczi toate ata~amentele.
Eu am dat din umeri. 0 asemenea solutie eu nu cunosc
decat In teorie. Este necesar ca toate ata~amentele sa Ie

debarasa de un singur obicei daunator. lar tu vrei deodata

secunda?

EI avea un nivel suficient de illbire pentru ca omul sa se

transforme

complet.

Aceasta

pentru

ca eul divin

a fost mult

mai real deefLt eel uman. Bineln~eles ca noi putem a~tepta cea
de-a

duua venire, dar este mai bine sa Ineepem sa actionam

aeuma, sa nazuim spre Dumnezeu ~i spre iubire. Aeeasta se

Intampla lent ~i chilluitor. dar III schimb sigur.

Indepartate.

deosebite

194

rididi eI din umeri. imi

sa-ti

Dar cum a fost eu Christos, oamenii s-au sehimbat Intr-o

cancerul constituie 0 Incarcare negativa a copiilor.

Oar acesta este un drum lung,

~i simplu mom.tea. Nu ajung rezervele de iubire.

comasam Intr-unul. iar apoi, de la eul uman sa pa~im la cel

divino Numai dad divinul va deveni 0 mai mare realitate decat
umanul, atunci sulletul s-a purificat, iar ata~mnentele sunt

recomanzi din nOli sa 111ftchinui.sa SUral' ~i sa ma tarasc Ineet

Inainte. Tu sa-mi dai solutia ca sa Indepartez brusc toate
ata~amcntele.

- Tu In!elegi

Eu stau culeat Intr-un compartiment

Gandurile

mele

se Intorc

la copillil

bolnav.

De

obicei

Dadl un

cupil mie are cancer, atunei Inseamna di exisUi probleme

~i cu copiii viitori. In plan subtil eI a fost atins de

evcnimentele

din viitor. Trecerea In revistfl in mod corect

195

--

.......

~
~

acestora contribuie la venirea pe lume a viitorilor lui copii. Dar

el are in loc de iubire numai furie interioara :;;ieondamnare.Va
trebui sa-i spunabunicii :;;imamei sa aiba 0 grija mai mare fata
de eopilarie ~i adolescen!a. In aceasta perioada se formea~a
caracterul ~i se pun bazele rela!iilor emo!ionale fa!a de lume.
Maturitatea sexuala, dragostea,casatoria, sarcina, toate acestea
trebuie

sa fie pure. Cat de interesant este acest lueru, m-am

gandit eu. De fapt, am citit in Biblie: va fi a judecata

suprema

~i Dumnczeu Ii va pedepsi pe tori pentru pacatele lor. Am

crezut ea tocmai 1:;;1
se va intampla, Insa am uitat din nou
faptul

ea Biblia este alegorica. In realitate, totul se aseamana

in esen!a, dar in contemporaneitate

este altceva ca forma. In
Biblie, judecata suprema trebuie sa aiba lac in anii urmatori.

functiile
holera.

s-} manifestat
In prezent,

locul

prin epidemii, sifilis, gonoree. ciuma :;;i

lor I-a lual SIDA.

sterilitatea

comania. Cu eat este mai ITIl1lta il1bire in noi, eu

atat

~i nar-

mai catas-

Irobla va fi purificarea la dimensiunile planetei. In prezent,

fieeare om hotara:;;te pentru eI l11cotro se va Indrepta: spre
il1bire sau spre condamnare. In ceea ce prive:;;te diagnosticarea

mea reiese ea prima izbuenire a purifidirii va incepe In anul

2002, apoi a perioada va unna a pauza. In anul 2008 va incepe

a rabufnire ~i mai mare, care va dura pana in 2020. Pentru

l1nii, aeeastatrecere va avea loc pe neobservate,pentru altii va
fi chinuitoare, iar pentru cea de-a treia categorie va fi imposibila. La nivelul de suprafa!a, viitorul este acolo, departe,
imaterial ~i invizibil. In plan subtil, viitorul este aici, acum.

Care sunt insa acele pac ate pe care Ie-am acumulat? Se

presupune ca rezida in copiii no~tri. In mod periodic, orice
grup de fiin!e vii, fie ca moare, fie ca trece pe a treapta noua.

Cum suntem noi acum 1:;;1

va fi $i viitorul nostru.Putem sa nu
privim inapoi in trecut, Iraind toate pacatele noastre. Putem sa

Acest nou apare prin schimbarea urma~ilor. Este natural faptul

ne sehimbam In interior pe deplin. revizuindu-ne viata noastra

viitoare. Atunci viitorul se va schimba. Dupa concep!ia clasica

ca sufletul fiecaruia trebuie sa poarte a cantitate mare de iubire

:;;i In aeeasta consta esenta dezvoltarii
gatirea pentru 0 asemenea tranzitie.

umaniUitii,

adiea pre-

Pentru aeeasta, de pe

descenden!ii viitori trebuie sa cada noroiul asupra parin!ilor.

Toate formele de agresiune fa!a de iubire ~i delimitarea de
aceasta trebuie sa se intoarca la parin!i, care trebuie sa suporte
boala. Cu cat nazuiesc mai mult parin!ii spre Dumnezeu ~i spre
iubire, eu atat mai repede are lac purificarea care poate sa
arate ca a boala, nefericire, catastrafe sau pieire. Inseamna ca
in curand se vor bloca principalele ata~amente. Una din
principalele valori a constituie continuarea vie!ii ~i atraqia
sexuala. In Evul Mediu, scaderea dependen!ei fa!a de toate

_J

indiana a karmei, tu e:;;tieondamnat sa prelucrezi tot eeea ce Ii

infaptuit candva. Deodata, tiilharului care a fost rastignit langa
Christos, acesta Ii spuse: "Tu Iiavut ineredere in iubire, tu Ii
v"zut eul meu divin, pacatele tale au disparut." Cu cat credem
noi mai mult in iubire, cu atat se schimba viitorul ~i Irecutul
nostru.

Ciiteodata,

pentru

aceasta,

noi trebuie

sa pierdem

dorin!a, voin!a ~i via!a. Imi vin in gand ni~te articole

intcresante pe care Ie-am citit in ziare. In Statele Unite ale
Americii, in unele state, violatorii sunl infecta!i cu substan!e
care ii transforma in impoten!i pentru totdeauna. Unii dintre
ace~tia au fost bolnavi de SIDA ~i a ie~it la iveala ca SIDA
dispare Impreuna eu potenta sau dorintele sexuale. Savantii au

190
197

---

~
~

mers

mai departe >icu acordul paeientilor de SIDA au trecut la

experimcnlare.
Hidindu-Ie asemcneu injectii, iar SIDA a
disparut. Savantii s-au In~elat Intrucat aceste injectii nu au
conclus la impotenta, iar eu taate acestea, boala a trecut. De
multe ori au venit la mine oameni suferinzi sau care au suferit
de hOlllosexualitate sau narcomanie, jar ill toate cazurile, eu
am vazlit UIlU!~i acela~i lucru, adidi 0 imensa dependenta de
dorin!a >i via!a. Aidoma pacatului originar al lui Adam >i Eva.
Fie efi dorim sau IlU, noi trebuie sa-I depa~im. Se pune
problema de ee SIDA, In general, Ii atinge pe narcomani

>i

totul decurge normal. Rugaciunea devine un mijloc de recapat are a sanaUitii. Adica scopul rugaciunii este dorinta ~i viata.
Nu trebuie sa despici firulln patru In eaz de boala >i probleme,
legfmdu-Ie de 0 anumita lncftlcare, ci trebuie legate [mpreuna
solulionand problema principala, adica trecerea lImanului In
divino inainte In-am gandit ca este suficient sa invflrti butonul
In suflet >i totul revine la normal, dispare >i boala. Am
[ndepartat ata>",nentul pentru mult timp, daea nu pentru
toldeauna; >i mi se pare ea totul deeurge dintr-una In alta, totul
este unital'. Oar daca incerdim

sa normalizam

numai detaliile,

de probleme

noi. Un singur

homosexuali? Aceasta se i'lltampia pcntru parintii lor. sotiile

atunci ne vom izbi lntotdeauna

lor sat! copiii lor purtau in sllbcon~tiel1t 0 clepenclenta crescuta

de dorinta >i via!a. Atat homosexualitatea
>i narcomania, cat >i
SIDA pot fi u>or combatute daea bolnavul este pregatit In mod
real sa renunte la fericirea umana in folosul iubirii de

lucru se poate face acum: sa sintetizam tot ceea ce este

indilcat, deteriorat, legat de tema dorintei, adica ceea cc mai

DUl1lllczeu. Dad! sotia ~i mama stint gata sa actioneze in

aceasta direqie, respectivul proces trece mult mai rcpede ~i
mai ll~Or.
In permanenta, eu m-am deeonectat de probleme. Bataia
rotilor de tren care ma lini>te>te >i ma destinde, ma poarla In
ceata Iipsita de forma. Insa, din ineqie, imi rasaI' franturi de
idei. Din nou cineva mi-a propus prin Internet aleatuirea unei
harti a bolilor >i legaturilor aeestora eu pacatele. N-am putut sa
inteIeg de ce nu dOl'esc sa compun 0 asemenea schema.
De-abia nu demult am lnteles ca aeest lueru lmpiedica
posibilitatea de a avansa. Sa presupunem ca exista 0 legatura
precisa lntre boala >i [nealeare. Omul s-a 1mbolnavit, s-a rugat
pentru iertarea pacatelor,

apoi s-u fl1sanato~it ~i s-a dus mai

departe. Apoi l1umai este nevoie sa te rogi. Deja e~ti sanatos ~i

19~

devreme numeam gelozie ~i am vazut in ea numai dependenta

de relatii >; de tema vointei, de dirijare >i soarta, sau tot ee mai
devreme am numit orgo/iu ~i am vazut in aceasta numai
dependenta de aptitudini. De>i, din nou, aqionand asupra
semnelor, aceasta ne va arunca de la un nivel uman la altu\.
Noi ne yom concentra

iara~i asupra

incalcarilor

noastre,

uitfmdu-ne lnapoi >i depinzand din ee In ce ma; mult de uman.

Se cuvine sa ne gandim mai putin la uman pentru ca acum nu
este ti mpu I.

Ma lntore la problemele

mele. Copacul cre>te din samanta.

Samfmta determina in intregime felul copacului. Din ce s-a

nascut diagnosticarea mea? in mare masura, din dorinta de a
pastra viala >i sanatatea. Nu demult, m-a sunat 0 femeie la
rugamintea unei cuno5?tinte,
- Familia mea incepe sa se destrame 5?is-a inrauUitit brusc
sallatatea. N-ati putea sa-mi spuneti ce s-a intamplat?

199

II

\.

~
r'"

- Futu dumneavoastra eea mare s-ar puteu sa moara. Ea nu

poute aecepta sau primi In interiOl'll1ei Injosirea dorintelor, a
relatiilor ~i atrauarii. Oumneavoastra nll ati Invatat-o sa fad,
acest lueru. Inv5.!ati-o acum, p[lI1acand nu este prea tarziu.
Dupa un minut de convorbire a Inceput sa ma doara
putemic capu\. Aeeasta, evident, nu s-a datorat numai supraIncardirii. In momentul diagnosticarii eu am gandit in subcon~tient nu despre faptul cum s-o ajut sa ajunga la Oumnezeu, ci despre faptul de a intari sanatatea ~i via!a ei. Oa, asta
inseamna ca eu trebuie sa revizuiese atitudinea mea fata de
metode. Altfel, eu trebuie sa-mi pierd sanatatea ~i via!a. Sa
trecem mai departe. Eu am ineereat sa explic lotul in sistemul
meu: cunoa~tere-putere,

putere-dirijare.

mai mult sa in!eleg lumea inconjuratoare,

Cu cat am ineereat
cu atat mai mult

doream s-o dirijez. Gandirea trebuie sa fie inglobata in

sentimentc, iar sentimentelc trebuie sa se transforme in iubire.
Adicii impulsul pentru orice aqiune trebuie sa izvorasea din
iubire. Oar la mine, numeroase actiuni pornese din logidi, din
Intelegere ~i gandire. Aceasta inseamna ea accentul pus asupra
dirijarii cre~te ~i ere~te in mod corespunzator ~i orgoliul, astfel
incat ne putem a~tepta la ivirea unor mari prableme. In
continuare, eu, in mod evident, am ghinioane cu urma~ii. In
tinere!e, eu am avut multe trasaturi preeum aroganta. suparare
~i gelozie. ~i urma~ii sunt incareati de-a bindea eu aeeste
trasaturi. In afara de aceasta, mai am 0 trasatura - tamaduirea,
cu care 111-amocupat in ultimii cincisprezeee ani. Nu demult
mi s-a pus urmatoarea intrebare:
-

Este posibil ca tamiiduirea sa influen!eze negativ asupra

sanatatiidoctorului?

Oa, se po ate, ~i Inca cum!

Omului care mi-a pus intrebarea i-au murit ambele neveste

de cancer. Amfmdoua s-au ocupat de tratarea oamenilor. La
una din lectii s-a apropiat de mine 0 femeie ~i mi-a povestit ca
dupa mul!i ani de tamiiduire s-a imbolnavit de diabet. Astfel,
concentrarea perlllanenta asupra vic!ii ~i dorintelor a dus la
cre~terea mllitipia a geloziei subcon~ticnte.

a pretentiei ei fata

de barba!i, ceea ee a dus la imbolnavire.

lllli aduc aminte de un alt eveniment pc care mi I-a povestit
0 fcmeie tfmara:
- ~titi. eu am incercat sa vindec ell ajutorul mainilor ~i
dupa 0 perioada mi s-a pus diagnosticul de leucemie. Printre
altcle, dind eu tratam, am observat ca ~i caractcrul meu s-a

;1

Inrauta~it. llllediat am incetat orice tratare. Am inceput sa ma

rag. iar leucemia a disparut. Nu demult, un prieten de-al meu,
in timpul unei eonversa~ii, a amintit de 0 cuno~tinta comuna.
Acesta a fost un tamMuitor eu calita!i superioare. Nu demult.
insa, i s-a extirpat un rinichi.
"Apropo, des pre riniehi, - m-am gandit cu. - $i pe mine

scurgerea energiei continua. 1n primul rand

aceas~a este legata de llrma~i. Oare i-am indircat a~a de mult

ma dol' rinichii,

iar

in ultimii cineisprezece

ani') Oar pe de alta parte, dezvoltand

In~elegerea ~i mergand inainte eu am salvat 11U numai viata
mea, ci ~i acopiilor. Oaca a~ fi stagnat, ocupandu-ma activ de
tamaduire, mi-a~ fi consumat puterile adueand daune ~i mie ~i
copiilor.

In!elegerea

du-ma in permanen!a

perieolului

m-a manat inainte,

ducan-

pe calea eea buna. Oar cu toate acestea,

0 oarecare criza e iminenta. Oaca in cere sa ma ocrotesc de

accasta eu ajutorul rugaciunii. nici aceasta nu ajuta. Ceva
20\

21111

\.

~
!

trebuic sa schimh. ~i ce anume? Dcocamdata nl! ~tiu. Intelegerea ajuta sa te schimbi mai repede. In aceste cateva IUlli,
ell trebuie sa inteleg ce anume 111aimpiediea sa depa~esc
umanul ~i sa ating adevarata iubire. OdaHi sarcina pusa, gase~ti
.)i raspunsul la aceasta. Dumnezeu IlU te Ineearca peste puterile
tale,

mi-a venit

aceasta

idee fiind

pe jumatate

"AMERICAN

BEAUTY"

adOl"mil.

Principalul este ea sa IlU Ile fie teama de viitor ~i sa avem

incredere In noi. Illainte de culcare trebuie sa ne adueem
aminte des pre acceptarea deplina a voinlei Domnului" - m-am
gfmdit eu, dupa care am adormil.
La Ull seminar am fost Intrebat dadi pietez. Eu am raspuns
ea IlU dispun de energie pentru a crea capodopere, toata
energia mea se consuma pentru serierea dirtilor. Dar dupa a
~aptea carte ma apuc ncaparat de pietura. Pentru diteva
secunde au trecut prin mintea mea amintirile referitoare la
tablourile pictale de mine. Privit din afara totul pare simplu.
Daea ai timp, te a~ezi ~i pictezi un tablou. De fapt, ce se
petrece? La inceput apare inspiratia. Timpul eurge din viitor In
prezen!.

De acolo

imaginea

viitorului

apare
tablou.

In chip de sclipire
Aceasla

devine

de moment
posibila

dupa

crearea unei stari anume ~i retinerea acesteia pentl11 0 perioada

destul de Indelungata.
Sufletul piclorului Irebuie sa se
pregateasca pentru na~terea picturii ca Intr-un proces de
zamislire,

iar atunei, din viitor apare fecundarea.

Acesta este

Insa numai Inceputul, copilullrebuie sa se nasca!

Din punctul de sclipire Incep sa apara detalii

~i se

desfa~oara atat spaliul cat ~i obiectele materiale. Imaginea

aparulii, modelul, traie~te Intr-un all limp, diferil de prezen!.
2m

J
Apoi. timpul fncepe sa .'Ie scurga din prezent in viitor. Pictonil
ia panza ~i apar diferitc obiecte materiale. Forma, culoarca lor,
legatura dintre ele retlect[l lumea Inconjuriitoare. Indiferent cat
de variate ~i individuale

ele sunt legate de

unitatea initiala. ~i aceasta unitate nu dispare, indiferent dit de
mult

s-ar dezvolta

ar fi obiectele,

individualitatea

fiecarui

obiect.

Indiferent

pictura,

lumea creata de pictor trebuie sa

legile principale
ale universlilui. Adica in fiecare
indiferent ce ar picta artistul, el trebuie sa arate

~ntregul

llnivers.

de dimensillnea
reflecte

panzei,

Pictura

estc

In timp

holografica

~i spatiu.

de natura moarta, noi trchuie sa

sim(im societatea in care traie~te pictorul, pamantul pe care se
Intr-o

pictura

contemporana

existentei omenirii in intregime.

cucerit un renume mondial

Eu ma uitam la filme care au

.'?icare

au obtinut Inulte premii. S-a

adeverit ca toate aceste filme sunt realizate cu exact itate in

planul emo\iilor

profunde.

Totodata,

prin problematica

unui

singur am, rididi acele problcme pe carc trebuie sa Ie rezolve

toata omenirea.
Nu demult am vizionat filmul care a cucerit cinci premii
"Oscar". Filmul se intitula "American Beauty" (Frumusetea
americana), facand aluzie la un subiect american frulllos. Oar
inceputul filmuilli a fost straniu. Eroul filmului vorbe~te despre sine din punctul lui de vedere ~i spune ca. i-a mai ramas

acest

pu!in de trait. Prima preocupare a eroului principal, in fiecare

dimineataeste
masturbarea in baie. Sotia, este 0 femeie iritata

cu atat

~i in permanenta suparata pe el. Cand ea se dezlan!uie cu

pretentiile sale, eroul principal ii aduce aminte ca pentru afa-

mai mult va izvorl din planul subtil sclipirea ~i iluminarea. iar

anvergura tabloului va fi ClI mult mai mare. Dar cu efit trebuie

cerile ei a contribllit ~i el cu bani. Divor!ul pentru ea va fi

dureros. EI i~i iese din fire ~i i~i injose~te mereu sOfia. Cu fiica

sa resimtim mai multa

iubire,

sa nu are nici un contact.

disponibilitatea

de a Illvinge

ana el, sistemlll

solar in care .'Ie atla Pamantul,

galaxia,

Pamant, aha lume ~i in ultima instanta intreaga existenta.

Cu cat exista mai Illulta iubire in sufletul

Sau,

vorbind

noastra
intr-un

dimensiunea

suferin!ei

limbaj

cu

pictorului,

atat trebuie sa fie mai mare

atractia

simplu,

fericirii

cu cat

pe care 0 putelll

este

primi

umane.
mai

mare

~i suporta,

pastrand dragostea, cu atat mai mari sunt posibilitfLtile

noastre

de creatie.
lata de ce picturile
pur ~i simplu

create

reflectarea

de piclori

dimensionala

volum mic, ci este un mijloc

prin

din lIman .'Ie crceaza Oivinul.

reu~it care

ar fi prezentat

nu constituie

a IUlllii inchise

intr-un

descrie cum anume

La fel ca .'?i orice film artistic
care .'Ie

0 scena

spatiul unei camere. Se poate prezenta

204

talenta!i

noua

flira sa depa~easdi

imagine desffL~urata a

Mai mult decat atat, cand aceasta

vede ca tatal ei incepe sa-i faca curte prietenei ei, este gata sa-I
omoare. De fapt, nu numai cii este gata, ci in mod real cauta
mijloace de a-I ucide. Filmul prezinta un interior splendid, cina
la lumina lumanarilor
fiecare erou prezentat.

~i 0 intreaga

patologie

care prive~te

Alaturi de ei stau vecinii. Oare lumea lor interioara este mai

buna? Nu. Se pare cii este chiar mai rau. Un colonel din armata
americana este gata sa-I omoare pe fiul sau, afland ca acesta a
intrat in cabinetullui, incalcand dreptul sau teritorial ~i dreptul
proprieta!ii private. EI i~i ura~te fiul ~i il suspecteaza ca se
drogheaza.

S-a purtat ca un tiran cu sofia, intr-o asemenea

205

.....

maniera,

indit

pentru ea a ramas 0 singura

fUllctie, adica

mClltinerea ordinii idcale in easa. Aparand moralitatea,

ordinea

~i cliratenia, coionellil tine vesela la loc de einste, dar in

spatele acestora sc vede zvastica Ilazista. Cel mai nereu~it este
haiatul lor. El nu Ilumai di se drogheaza,

dar .'?i comercia-

nimic asemanator. Dimpotriva, eroul face cuno$tinta ell prietena fiicei. 0 fiinta t[lIlara, senzuala, care tot timpul poveste~te
despre penisurile barbatilor ~i des pre aventurile ei Hira sa se

sfiiasca deloc. Mai mult dedt atat. EI trage cu urechea la

aceste discu!ii care au loc in donnitorul fiicei sale cu prietena

lizeaza clrogurile. Cu cfLtiva ani in urllla, pentru 0 ohservatie

lipsita de preeautie adrcsata lui de un coleg de clasa, bfliatul

ei ~i unde aceasta, Cll rasuflarea taiata de la fallteziile erotice

spune ca dore~te 0 apropiere fizidi Cll el. Sc intampla ceva Cll

ainccrcat sa-I omoarc. DatoriHi insistentci tatalui, el a fast

internat timp de doi ani Intr-o clinica de psihiatrie. Este bine
cunoscut de cei din ju!'. Starea lui patologica starne~te teama In

eroul principal. EI se apuca de culturism pentru a fi pe placul

rfLndul acestora.

IlU II caracterizeaza, ciaI' acest Iueru IlU cOllstituie intreaga

metamorfoza prin care trece el. Pe deasupra, el face cuno~tin!a

in film sunt prezentate la Intamplare doua familii americane tipice preculll ~i acele tendinte care dOlllnesc in soeietalea americana. Deplina izolare intre copii ~i parinti, degradarea relatiilor familiale. Relatiile umane intre sot ~i sotie, in

tinerei fete. Se Invoie~te de la serviciu, ~al1taiandu-i totodata

pe superiorii sai. Dupa reaeliile lor se vede ca acest fel de a fi

cu vecinul ~i incepe sa consume narcotice. Deci, Cll el se

petrece eu adevarat un proces straniu. Dar este de neillteles

marc parte sunt de afaceri ~i nu U111une.Fiecare lupHi pentro

teritoriul sau, aparandu-I cu vehementa indiferellt de cine.

unde poate duce acest proces. Odata, el I-a chemat pe tanarul

vecin pentru a obline urmatoarea por!ie de droguri. Colonelul.
urmarindu-I de la fereas!ra pe baia!ul Iui, a vazut Intillnirea

Aceste doua familii arata deosebit de patologic. Dar prin ele

sunt prezentate principalele tendin!e In cadrul carora se

acestuia Cll vecinul. a dedus di b5iatu! sau este homosexual.

Dupa aeeasta, ii trage 0 bataie zdravana baiatului ~i 11 alunga

dezvolta soeietatea

din casa. Mai departe se Intampla ceva de nelnleles. Apara-

americana.

Numai doua persoane in acest

film arata pa~nie ;;i eehilibrate,

sexuali care
prineipali.

aleurga

dimineata

acestea fiind pricteni

pe

Hinga easele

homo-

torul cura!eniei. moralei ~i principiilor,

eroilor

~i Incepe sa-I sarute pe buze, manifestandu-~i acordul pentru

Inceperea unor relalii homosexuale. Fiica dore~te sa piece

Astfel. eroul principal trebuie sa fie ucis. Apoi, se dovede~te ea pe el vor sa-I ol11oare cu totii. Deci. propria fiidi ce nu
vede In el un tata ci un barbat libidinos. Propria solie. pe care
nu 0 data a Injosit-o. Vecinul, a carui stabilitate ~i lini~te Ie-a
indilcat. Uncle este acel mecanism de declan~are ce lanseaza
evenimentul prezis? Eu m-am uitat la film ;>inu am mai vazut

206

pentru totdeauna din

poligon,

CaSEl..Sotia,

a decis sa-~i omoare

colonelul. vine la erou

care s-a antrenat cu pistolulJa

sotul, intrudit

nu mai putea

suporta injosirea.
M-am uitat la film pan a la mijloc ~i mai departe nu am avut

stare sa

1113.mui

uit. Dadi autorul a vrut sa prezinte moravurile

care domina in societatea americana, atunci acestea sunt ~i a~a

207

,A

J
cunoscute din ziare. De ce este nevoie sa bagam inca 0 data
nasul in mizeria umana? A trecut un timp oarecare ~i, neavand
cc sa fae, am hotfmlt sa vad pan a la capat acest film. Daea
croul principal trebuia sa fic omorat, atunci in fiecare situatie
trebuia sa apara cauza asasinarii lui. De asemenea, t,;i in
comportarea eroului principal trebuia sa fie ascunsa pricina
Illoqii, "s[unburele rolului", cum spunea Stanislavski. Oar
eroul sc comport

a la

fel ca oamenii

()bi~nuiti.

Se cearta cu 0

sotie dura, dorqte sa se culee cu 0 fata tanara, pleaca de la un

loc de munca ~i se angajeaza Intr-un alt loc, consuma droguri
pentru a se deta~a de 0 viata familiala de care s-a saturat. Se
pune Intrcbarea de ce sa fie omorat? De ce moartea lui este 0
legitate, daca despre aceasta se vorbe~te la Inceputul filmului
~i iata ca se apropie dezlegarea. Fiica, certandu-se cu prietena,
fuge de aeasa, iar tatal ramane singur singurel ell prietena ei
care are experienta in destatarile sexuale, in ciuda varstei sale
fragede. ~i dcodata, spre mirarea eroului principal, se clarifica
ca prietcnu fiicei sale nu are nici 0 experienta sexuala ~i este
virgina. Aceasta inseamna ea toate porcariile ~i relatarile sale
erotico-sexuale au fost simple scorneli. In fata lui, el vede 0
fata fragila ~i fara aparare. lar dorintele sale sexuale se
Infraneaza

deodata

~i se transforma

In ginga~ie

~i caldura

paterno-prieteneasca. Dadi a existat sau nu Intre ei 0 relatie

sexuala, In film nu se precizeaza. S-ar putea sa fi fast. Oar noi
vedem 0 fata a unui om cu totul diferit. Un om delicat, bun la

capul lui. Oar eI este omorat totu~i nu de solie, ci de vecinul

colonel. Happy end-ul nu a ie~it. Adica, a ie~it totu~i, dar din
motive necunoscute, dupa acesta a urmat un deznodamant
sangeros.
Oare totu~i de ce I-au omorat? ~i de ce filmul se termina cu
povestirea bizara a eroului principal despre moartea sa. Adica
viata s-a Intrerupt, dar eroul continua sa traiasca, De ce trebuia
sa se arate a~a eeva? In ultimul timp, In arta cinematografica
americana, marile premii sunt obtinute de filmele care sunt
Intr-adevar educative, sunt In spiritul blandetii, al Inlelepciunii,
al intelegerii ~i iertarii. Daca acest film a obtinut numeroase
premii, Inseamna In primul rand ca este un film important
pentru America. Acest film, deci, are 0 importanta educativa
pentru intreaga societate americana.
A trecut un timp ~i eu am Inteles ca lucrurile stau
Intr-adevar a~a. Inainte, la capatul strazilor principale se
construiau

biserici. Omul care trecea pe strada trebuia sa fie

atcntionat In permanenla despre divino Acest lucru 11ajuta pe

om sa se dezvolte. La capatul bulevardului principal al New
York-ului care se nume~te Wall-Street ~i care se afla In
Manhattan IlU este a~ezata 0 biseriea ei 0 statuie a unui taur
imens. Este acel taur de aur la care se roaga Wall-Street. Banii
nu reprezinta pur ~i simplu fericirea materiala. Ace~tia sunt In
primul rand Infaptuirea dorintei ~i apararea vietii. La a~a ceva
se roaga omenirea contemporana? La ce viseaza aeeasta

ome-

suflet ~i binevoitor. "Totul va fi bine" repeta mereu el. ~i noi

nire? Ea visealii la bunastarea vietii ~i la Infaptuirea dorintelor.

credem acest lueru. Dar iata di in acest moment, nu se ~tie de

ce, sose~te cu ma~ina acasa sotia lui cu pistolul Incarcat. lar

America reprezinta liderul. Ce Inseamna frumusetea? Aceasta

este sensibilitate, dorintii. In ce consta visul american? EI

dupa pUlin timp vedem teava pistolului

consta In bogiilia care permite Indeplinirea tuturor dorintelor ~i

20R

care se apropie de

/'f

209

..-

,
\

creeaza 0 viata confortabila. intnlCat la baza dorintelor

continuarea vietii. adica dorinta sexuala, frumusetea In
american trebuie sa fie In primul rand sexuala.
Pentru a ohtine succese, trehuie sa fii lider, sa
puternic,nu trebuie sa semeni cu altii !?i nu trehuie sa

sta
stil
fii
fii

victima. In America poti sa jigne~ti un am foarte puternic

spunandu-i: ..Tu e~ti un rat at !" Exista un program genetic al
organismului care determina dezvoltarea lui In continuare.
Programul genetic al socieH'itii este sistemul de orientari
valorice.

de teluri

priori tare ~i felul In care acestea

sunt

transmisc tineretului. A~a cum vede tinerctul mediul Inconjurator, a~a va fi el In viitor. Totul este conceput In a~a fel,
incat copiii constituie lupa parintilor. Orice program
intensificrl de zeci de ori. urmand fie dezvoltarea.
degradarea.
Cum vede lumea IllconjurMoare

se
fie

acela dupa care a primit

titlul acest film" Ce rei de sistem de valori propovaduiqte

~i

incearca sa aceepte
american? Principiile
tuiehanii. De dragul
place. De dragul lor

reprezentanta conduditoare a tineretului

sunt cateva. Principiul de baza 1\ constilor poti sa te cuki chiar Cll cel care nu-ti
po!i sa renun!i chiar la toate (.,de la orice

sentiment sufletese").

Pentru a primi multi bani trebuie sa te

evidenticzi.
salvezi.

~i n-are importanta daca tu omori pe cineva sall 1\

Important

este sa atragi

atentia.

ce1ehritatea ~i. prin urmare, baniL Trebuie

Atunci

vei avea

sa fii cinic. sa ai

vointa ~i sa fii due sa matllri fara -?ovaire tot din calea ta -?isa
mergi spre 0 viata de succes.
IaUi genele care stau la baza formarii adolescentilor
americani. Ce ii a~teapta - dezvoltarea sau degradarea? Filmul

210

arata tocmai acest lucru. Punetul eulminant al filmului are loc

atunei eand eroul se indragoste~te de 0 fata tanara. Ce sa alegi.
Jragostea sall sensibilitatea'? La inceput, sufletul eroului tinde
spre dragoste. Ellnecardi un sentiment Inaltator. Dar ceea ee a
aseultat eI ii sehimba orientarea. Astfel pentru eI viata ~i
dorin(a devin un scop absolut. lar pentru indeplinirea propriei
dorin!e se poate face urice. Se poate trada ~i ~antaja, ~i acest
lueru elll face la loeul de munca. De ce are el nevoie de bani?
Pentru a-~i satisfaee dorintele. EI i!?icumpara 0 ma~ina noua la
care a visat dintotdeauna.

~i cu cat el depinde

mai mult de

dorintele lui ~i de viata, eu atat devine mai agresiv ~i in primul

rand fa(a de solie ~i fiica, . ~i cu cat sentimentele lui fa!a de
adoleseenta erese, eu atat mai puternica este dependenta de
dorinte ~i cu atftt Illai agresiv devine nu doar la exterior, ci ~i In
interior. Cfllld aeeasta Jependenta
interioara depa-?e-?te un
anumit nivel, atunci trebuie sa piarJa eeea ee ii umple sufletul
de agresivitate ~i II indeparteaza de iubire. Daca aeest proees
ar fi avut lac 1ncet. el s-ar fi desfa~urat in felul urmator: la
ineeput ar fi avut loc distrugerea dorintelor. adica s-ar fi destramat familia, s-ur fi deteriorat sanatatea ~i ar fi scazut
poten(ialul. Apoi s-ar fi destramat soarta. Adicfi pe erou I-ar fi
urmarit

insuccese

bane~ti -?i aeeasta

p[ma dind

el n-ar fi

restabilit genele deformate ale concep!iei sale despre lume. EI

ar fi inceput sa supravietuiasdi atunei eand s-ar fi in tors spre
,ubire ~i ar fi sim(it ca dorin!ele lui, plficerea sexuala ~i viata
lui sunt seeundare. Dar aici sentimentele care II cuprind sunt
prea puternice, iar procesul se desfa~oara rapid. Iner!ia
sentimentelor

11 impinge ferm pe erOll de la iubire la via!a ~i

dorinte. Linia ro-?ie este deja depa~ita, dar el nu -?tie aeest

211

1.

lucru. Eroul este condamnat, el ~i a~a va fi omorat de cineva:

fie de solie, fie de vecin, fie de fiica sau de 0 ma~ina aflata In

Viata ~i dorin(ele colonelului au suferit un crah. Oar imensa

dependen(a de dorin(e ~i orientarea catre ele raman. In exte-

trecere. ~i In acest moment, vazand In fa(a sa pe fata lipsita de

aparare,eI intelege cD.aceasta este ell totul alta in interiorulei.

riarul lui, el se arundi in directie opusa, incearca sa devina el

Ea a incercat sa fie a~a. Ea a vrut numai sa corespunda.

lnsu~i homosexual schimbandu-~i In realitate, pur ~i simplu

forma de concentrare asupra dorinlelor. Oar pentru el, acest

frumusetii americane ~i visului american. Inseamna ea au e~uat

lucru se sfiir~e~te tragic. EI a plecat dintr-o tabara In alta, pe

~i tradarea lui, ~i Injosirea celor apropia(i, ~i idolatrizarea

sexualita(ii. Eroul se Intoarce din nou spre iubire ~i pentru el

care a urat-o. Oar acolo el nu a fost primi!. [napoi nu se mai

putea intoarce, ceea ce inseamnaca trebuie sa se omoare fie pe

dorin!a, sexul ~i viala devin secundare. Oegradarea lui se

opre~te. EI a ales 0 alta cale ~i Inlelege ca aceasta cale 11duce
spre salvare. Oar gene Ie nu se schimba dintr-odata. Con~tiin(a

sine, fie pe vecinul

II Indreapta spre supravie(uire,

moartea lui. Aceasta este cea de-a doua lui revela(ie. La

Inceput, sentimentul iubirii parea mai important decat dorin-

dar emo(iile interioare profunde

au acumulat 0 inertie ireversibila. Cine 11va udde? Fat~, sotia

sau vecinul colonel. De ce oare? Pentru ca propria concentrare
asupra reu~itei In viala ~i a dorin(elor sunt stabilite din punct
de vedere ideologic.

In ce consta esen(a fascismului?

Oivi-

sau. Fascismul propune sa-i omori pe al(ii,

de aceea el a hotarat sa-I omoare pe vecinul sau. Cum se

termina filmul? Eroul bizar vorbe~te des pre via(a lui, des pre

ramas. ~i iata ca erou! principal Imparta~e~te cu noi experienta

de viala ~i cea de dincolo de moarte, ajutiindu-ne

national-socialism. Ca sa dobilndeasca adevarata fericire, un

grup de oameni trebuia sa Inlature celelalte grupuri, adica sa

rata. Orice capodopera comprima Intr-un punct spaliul ~i

timpul. Comprimand spa(iul, arata prin sine Intregul univers.

nimiceasdi toate natiollalihitile de pe pamant ~i sa lase una

singura. Trebuie sa fie 0 naliune absolut pura, 0 morala absolut
pura ~i cele mai drastice legi. Numai atunci se poate pa~i spre

Comprimand

american. lata de ce el Ii ura~te pe homosexuali,

pe narcomani,

venereaza in taina fascismul. Deodata., insa, in lumea lui

minunat oranduita ~i precisa intervine e~ecul. Partea lui personala, adica fiullui, se dovede~te a fi narcoman ~i homosexual.

:;;i

212

(ele. Acum, sentimentul iubirii i s-a parut mai important decat

viata, iar dorintele s-au destramat.insa iubirea ~i bunastareaau

nizarea vietii ~j a dorilltelor. Care este esenta socialismului?

Ea coosta in acela~i lucru. Numai ca fascismul s-a autointitulat

un viitor luminos. Colonelul dore~te sa-~i faca 0 viala curata ca

un cristal. Con~tiinla lui interpreteaza In mod specific visul

.J

sa sim(im

cum trebuie sa traim In mod corect ~i ce este fericirea adeva-

timpul, arata trecutul, prezentul ~i viitorul. Acest

film ajuta societatea americana nu numai sa se vada dintr-un

anumit unghi dar sa vada ~i posibilul sau viitor.
Numeroasele decenii de alergat dupa fericire au format In
America un genotip emotional ce va fi greu de invins. America
ni-I

aminte~te pe eroul principal care Incepe sa realizeze

deficienla percep(iei sale asupra lumii. Oar, aceasta reve!a(ie

poate aparea destul de tarziu. [ntrucat America reprezinta
liderul ideologic

pentru majoritatea

(arilor lumii, In aceasta

213

--

~
~

supari ~i blamare. SlIpararile amplifid1 gelozia. iar blamarile

tara all loc mai repede aeele procese care se aeumllieaza pe

ascuns in intreaga omen ire. ~i, dind vom con~tientiza ~i sim1i
orientarea corecta ~i vom incepe sa ne schimbal11, depinde de

de toate straturile ol11ene~ti. iuhirea. Tarziu pentru corpul sau.

noi daca 0 yom face pana la, sau dincolo de linia ro~ie.

dar la timp pelltru sunetul Salt. intrucat de sutlet poti sa ai grija

A treeut 0 perioalia ~i eu l11-amintors iara~i in gund la acest

film. in el este totll~i yorba nll nllmai despre (ara soareilli care
apune, ci ~i despre civiliza(iile occidentale. Dad la !nceplltlll

chiar eu cfttcva secunde illuinte de moarte, pelltru di sufletului

amplifica

orgoliu!.

ii este menit

sa

Eroul

traiasdi

principal

a vazut prea tarziu,

mai departe.

Aceasta

dincolo

sellzatie

se ~i

transmite in dialogul de dupa Illoarte al eroului principal.

filmllilli se vorbe~te des pre faptul ca erolll principal trebuie sa

moara,inseamna di noi trebuie sa vedem cum comportamentul
~i concep~ia despre lume a eroului principal pot duce la boli ~i
moarte. Este un film despre via(a ~i de aceea eauzele din
cadml lui sunt prezentate destul de exact. in primul rand, este
vorba de atitudinea incorecta fata de feme ie, umanul este situat
mai presusde Divin. Daca barbatul vede in femeie numai 0
femciu~ca, daea senzualitatea ~i sexualitatea sunt un scop,
aeest lucru duec la deteriorarea sanaUitii ~i destramarea vietii.
Ernul, comi\[lI1d 0 gre~eala capitala, comite apoi ~i celelalte

gre~eli. Nu ai voie sa jigne~ti ~i sa !njose~ti femeia, nu ai voie

sa te superi pe nimicllri, nu ai voie sa te razbuni, sa invinuie~ti
pe cineva. nu ai voie ea problemcle nerezolvate

sa Ie slingi eu

alcoolul ~i narcoticele ~i nu ai voie sa tradezi. Toate acestea.

insa,

Ic-a comis

reperele
illbire

ernul

primordiale.
~i caldura

principal

Omlll trebuie
eelor

aprnpia\i

pentru

ca el are deplasate

sa of ere mereu
~i lumii

0 doza de

inconjuratoare.

Trebuie sa activezi in permanenta iubirea din sufletele cclor

aprnpiati. Cu cat darllim mai multa iubire, fiira a cere ceva in

sehimb, eu atat depindem mai pu(in de valori ~i de lumea
ineonjuratoare.
Duca nu mergem spre iubire. utunci ne indreptam spre

214

--

,
~

1\

~J
Agat ceasul,napoi

pe perete, acesta merge ~i nu se opre~te.

Ma ,ntorc la gandurile

mele. Da, ,ntr-adevar,

eu nu prea arat bine. Trebuie

TANGO

CU

TIMPUL

mine. "Se ,ntampla

,n timpul

amorf,

sa ma apuc ,n mod serios de

ceva ciudat",

ma gandesc eu. Cercetarile

merg anevoios, ma plictisesc ~i imi vine sa abandonez totul.

Dacii ating un nou nivel mai repede decat trebuie, purificarea
se produce

la scara atat de mare ,ncat poti sa te desparti de

sa gasesc ritmul normal, In care nu se va

viata. Trebuie

regretul ell teama. Pentru aceasta nu trebuie sa [ortez

amesteca
timpul.
Apropo

de timp.

Acum

un an am fost

la Paris

euno~tinta de-a mea mi-a propus sa ne ,nWlnim.

Decembrie, anul 2000.

Ies din buciWirie ~i arunc 0 privire asupra orologiului agatat
pe perete. Acul ce indica secundele a ra",as imobil. Sotia

prin ,ncaperile

remardi.privirea mea ~i ma anunta:

sentimentale

Ne plimbam

Tu ,ntelegi?

- mi-a spus el. - a data ce esenta fericirii

este legata de timp, atunci agresivitatea

timp ne ata~eaza de esen)ii. Deci nu doar gelozia,

s-a schimbat.

fata de treeut, dar ~i faptul ca eu ,ntarzii

Eu, absent, ma uit la ceas,

11

scot de pe perete ~i fac

instinctiv diagnosticarea, ea sa vad ce s-a intiimplat. Oprirea

ceasului are legatura ell mine. in acest moment ceasul incepe

sa tidiie. iar secundarul incepe sa se mi~te, dar nu a!?a cum
trebuie. Ma uit la ceas ~i sunt nedumerit. Apoi ,nteleg:
secundarul se ,nvarte invers. a jumatate de minut acul merge
,napoi. Apoi se opre~te 0 secunda ~i, ca ~i cum s-ar fi trezit la
realitate, 'ncepe sa se mi~te ca de obicei.
~

Ce s-a intamplat

ell ceasul?

Eu am probleme

cu timpul

ceasul reactioncaza.

216

ma Illtreabasatia.

amorf, - ,i raspund eu, - iar

spatioase ale Luvrului.

Trebuie dus la reparat, s-a stricat aseara. Am crezut la

toceput di nu este buna bateria,am pus una nalla, darnimicnu

~i 0

fata de
supararea

sau condamnarea, nu numai teama fata de viitor ~i remu~dirile

undeva, constituie

de

asemenea agresivitate fata de timp. Daca eu visez 11 eeva ~i

uorese eu indarjire ca ace! moment sa se apropie cat mai
repede, ,nseamna de asemenea agresiune fata de timp. Daca eu
nu am reu~it led ceva ~i incep sa ma invinuiesc, acest fapt
duee de asemenea la probleme.
-

In

Interesant,
general,

- zic eu, - merita sa ne gandim 11

acest lucru.
dirijarea vitezei scurgerii timpului inca nu

reprezinta 0 Incalcare. Incalcarea are loc atunci cfmd motivatia

treee de la iubire la fericirea

oarecum 0 idee "fixa".
de

rau,

binelnteles,

umana.

Atunci

visul devine

Dar ~i temerile, framantarile,

amplifica

dependenta

de

timp

parerile
~i de

217

..-

fericirea senzoriala. In declirsul cercetarilor

~.

mele S-<lUcOllturat

urmatoarele core/alii: corpul nostru cste legal de nivelul

material. spirilul nostru este legat de spatiu iar sufJetul nostru de limp. S-ar putea ca acest model sa flU fie foarte exact, dar a

A treclil 0 perioada de timp palla c,lnd am Infeles de ee este

imposibila trecerea umanului spre divino Aeeasta s-a dovedit a
fi legata de structura timpului. Treeerea oricami proccs care

functionat

no~iul1ea de sutlet a Illceput sa se

stratifice IIItrei: dorinta. vointa ~j viala. intruc~lt toate dorintele
se cUrlluleaza spre cOlltinuarea vietii atul1ci, depa~jrea

'Ire loc In univers dintr-o stare III aha, are loc printr-ull punet.
Pentru ca starea umana sa treaca Intr-o aha stare, omh mai
aproape de cea divina, ea trebuie sa se comprime Illtr-un

dorin(elor esle legala de depa~irea dependentei

punet. Oaca Incrllci~am dowl linii drepte, In stanga

- campul
larg se Ingusteaza treptat ~i se fonneaza plillclui. Din acest

bine. Treptat.

de via!a.

Astfel, viap
'''l~te dorin!a. Ea esle primordiala, iar contiIlliarea cerceUirilor a dcmonstral ca dorinta este primorcliala III
raport cu viata. Sa Ie luam pe rand.

Este u~or de zis sa trccem de la eul nostru uman spre eel

divino Dar de ce nl! se rell~e~te acest IlICfll? Aparcnt totul este
simplu: ai lepadal ata~amenlele, suflerul ti I-ai pus In ordine ~i
ai purificat copiii. Astfel. umanul este clirat, culoaml este
desehis. A ramas doar sa-I parcurgem.

Oar, oricat ai cauta

punct rorne~te dezvoltarea

~i largirea celuilalt proces. Legea

ncgarii negatiei. Punctul este negarea procesului anterior. III

limhujul cercetarilor mele. bazele fcricirii l1mane, 11l1nna
urmei, trebuie sa se contopeasca Intr-o singura l1otiune. Atunci
l1manul se opre~te ~i se poate veuea realitatea divinl1lui, Oar eu
nu am rell~it nicidccum acest lucru. Dorinta ~i vointa s-au
scurs una 111cealalta. dar Illl s-al1 unificaL Gelozia s-a scurs 111
nnlndrie ~i invers, Notiunea de via!a, Il1tr-o oarecare masura,

e'-llea. IlU se ~lie de ce ne Illloarcem din nou la uman. Intmdit

principala fericire estc cea senzoriala. atunci tocmai aceasta
Irebuie depa~ila penlrll a percepe eul Iloslru divin etern.

Ie-a unificat. Oar nu s-a format nicidecumull tot unital'. In cde

din urma, slava Oomnului, am putul sa rcduc lolul la trei

Fcricirea

notiuni ~i mi-a fost mai u~or sa explic problema pacientilor.

senzoriala

esle direct

legatii de limp, iar '-Iceasta

Insealllllii ca Irebuie sa depa~il11 dependenta de timp. Dar clIm

sa procedez daea nu ~tiu ce este timpul? Ce anume CUIlOSCeu
in momenlul de fafa? Timpul nu este eterogen, el este

- La i'nceput. sa prelucrati lema mandriei, - Ie spuneam

eu, - Treceti prin viata ~i pastrand iubirea, acceplati c~ecul

stratificat. Oar cum se raporteaza straturi Ie unele fafa de

celelalte .'$ice anume reprezinta ele. eu nu am ~tiut. Am fost
cOllvins di alllllci cand Incep sa studiez serios profunzimea

~i a posihilitatilor de conducere. Oaca ati simtit ca acestea v-au

parasit, treceti la tema geloziei. Aceusta Inseamna e~ecul

vointei ~i soqii dumneavoastra,

a capacitatiJor

dumncavoastra

fericirii senzoriale, eu ajung 11straturilc noi ale timpului ~i Ie

voi putea descrie. Nu am rew"it nimic, dar nu este niei 0

relatiilor, al lradarilor, al Injosirii dorintelor, al Injosirii

principiilor dorintelor dumneavoastra, adica dorinta de a avea
copii, de acrea a familie, dorinta sexualii etc. Cand v-ati

problema. Ell voi continua sa lucrez mai departe.

cliberal de acestea, treceti 11viata. Invatati sa pastrati iubirea

atunci c[lIld suntcti

holnav.

muribund

sau pe cale de a fi

21 X
219

.~

i.

asasinat. Indiferent de gradul In care va fi Injosita ~i destramata viata dumneavoastra, iubirea se pastreaz3. Dupa ce ati
simtit prezenta realiUitii iubirii ill sutlet, prioritateaacesteia in
raport ell viata, ell dorinta ~i vointa, incepeti sa va rugati
pentru capii. Dumneavoastra sunteti deja sanatos, iar aeum ii
insfmato~iti pe urma~i.
in principiu, aceasta informatie este suficienta pentru a

inHimplat in acest caz? Imbiitnlnirea ~i uratenia blocheaza

ata~amentul fata de dorinta ~i viata. Atunci cilnd stratul exterior s-a Imbunatatit, dependenta interioara de fericirea launtrica cre~te muIt peste limita periculoasa. Agresivitatea emanata s-a transformat intr-un program de autodistrugere. Ce s-ar

rezultatele cercetarilor mele, precum ~i cu practica de vindecare a bolnavilor. Cinstit vorbind, am Inceput sa obosesc dupa

fi putut Intampla mai departe? Fie ar fi Imbatranit mai mult,

fapt ce nu putea fi prevenit de tamaduitoare, fie ar fi aparut 0
boala care ar fi scbimonosit fa(a ~i corpul sau ar fi dus la
pierderea vederii ~i la cancer. Dacii acest program de
autodistrugere s-ar fi desfii~urat mai Incet, atunci ar fi lovit

zece ani de munca Intr-un ritm infernal. astfellncat.

a~ fi darit

copiii ~i nepotii. Urmarea unei nsemenea intineriri ar fi fost

de altceva. Exista deci

trei ata~amente ~i trei esente. Adevarul este insa ca nu am

nmlt mai grava. adicii timpul putea fi Intors Inapoi. Daca acest
lucru se petrece la nivelul de suprafata, atunci cu timpul apar

reu~it sa rezolv problema Imbatranirii. "Eu am crezut cii

Imbatranirea este legata de mersul timpului. Cazurile de
Intinerire se Intampla periodic. Omul Intinere~te cand se

mult mai multe probleme. Este adevarat cii unii oameni

Imbatranesc foarte repede. iar al(ii - Incet. Eu nu vorbesc despre nelllurire. Dar exjsta un lllecanism care contribuie la ince-

Indragoste~te. Dacii, Insa, dragostea se transforma In pasiune,

atunci se Intampla invers, omul Imbatrane~te foarte repede.
Deci dragostea intoarce timpul !napoi, iar pasiunea 11gone~te

tinirea imbatranirii. Indiferent cat am examinat eu cazul

patologic al Imbatrfmirii rapide, mereu s-a ivit tema geloziei.

inainte."
Mi-am adus aminte nu demult de 0 noti(a citita In Italia. 0
femeie se duce la 0 tamaduitoare care 0 face mai tanara ~i mai

ata~amentul

vindeca cele ma; grele boli. In general, am fost mul(umit cu

sa ma odihnesc In sfilr~it, ocupandu-ma

frumoasa. Dar dupa aceasta Incepe problema neretinerii urine;

~i a fecalelor pe timp de noapte. Femeia se duce la parapsiholog care 0 vindeca, dar dupa aceasta Imbatrane~te din nou ~i
devine urata. Ea se adreseaza din nOli Uimaduitoarei,
care 0
face Inca 0 data tanara ~i frumoasa. Oar Incep iara~i necazurile
nocturne. Imr-un final, femeia renun(a la tinerete ~i frumuse(e
~i hotara~te sa traiasca

220

a~a cum a creat-o

natura.

Ce s-a

adica concentrarea

asupra

dorintelor

~i a vietii. Inlaturand

fata de aceste aspecte, pacientii s-au Insanato~it,

~i-au reciipatat vederea ~i s-au resorbit tumorile. Nemaivorbind

de restabilirea familiei ~i a valorii depline a existentei. Oar
dupa aceasta nimeni nu a intineril. Toate incercarile mele de a
rezolva problema illlbMranirii nu s-au incununat eu succes.
Orice dorinta din viata mea s-a Infiiptuit. Am atins tot ce am
doril. Oar se pare di abordarea temei imbatranirii am inceput-o
prea tarziu. Este adevarat cii aceasta problema nu a rezolvat-o
nimeni. Oar asta este 0 slaba consolare. Cum sa procedam in
asemenea cazuri? Sa nu ne lamentam ~i sa mergem mai
221

--

1\

departe.

ACllm un an, dlnd am Incercat sa gasesc cauza unor

i'mbolnaviri succesive. III mou surprinzator, mana s-a Illuepartat de zona obi~nuita III care se aflau viata, vointa ~i dorinta.
"Doamnc, iar au aparul noi ata~all1ente". - In-am gandit eu.
Oarc care sunl Heck strucluri noi de care pulem sa nl' ata~am,
iar eu Ill! Ie ClIIlOSC?Nu am pulllt sa mft illformez despre acest
lucru. TOotle Illcerdirile mele de a strapunge bariera de aparare
Ill! .'i-au IIlClIllunat CLJsucees. Atul1ci, ell am i'llcercat sa clarifie
accasta structura. "Poate di aceasUi structura se atla intr-una
din \umi". - judecam eu. Am obtinut rezultate nea~teptate.in

mai bine ~i mai activ decat Cll structllra in care timpul se

intorcea Inapoi. Pe unna, cu ocazia diagnostidirii, am ajuns
din ce in ce mai des la structUnl cu timpul amorf. Treptat, am
climinat cuvantul lInivers, ~i toate structurile Ie-am Insemnat
cu litere: T.N. (timpulnormal)
~i T.A. (limpul amorf). In ultima vreme, cand eu am cautat de ce anume este ata~at sufletul
pacientului. mana, tredind prin zona dorintelor, a trecut in
zona vietii. Iar apoi, brusc, a trecut din timpul normal In eel
amort'. Aceasta inscamna ca radaeinile dorintei ~i ale vietii se
gasesc In timpul amorf. Dupa aeeasta m-a cuprins 0 bucurie
imensa ~i am respirat u~urat. Toti cei trei parametri:

dorinta,

nici una din IUllli Ill! a aparut aceasta strllctura, adidi pur ~i
simplu ea Ill! aexistat III acest univers. $i cc dadi? Inseamna ca

vointa ~i viata, s-al1 contopit Intr-unl1l. adica In dorinta.

inseamna di. In prezent, posibilitatile depa~irii umanului

acesta este un alt univers", - am hotarat cu. Nu vreau sa-I

plietisesc pe cititor Cll detalii. dar cand am incercat sa descopar
diferenta dintrc universul celalalL .$i universul nostru, pentru

sunt mult Illai mari ~i dadi. in mod real pre!ucram

toate

mine rezlIltatele au fost Ilea~tcptate. Principala diferenta a fost

situatiilc ivite la nivelul timpului amort'. nui yom putea

tamadui orice Imholnavire.
Mai de parte trehuia sa rodez
aceastn informatie. Luna de luna, diagnosticand bolnavii, eu

mersul invers al timplilui. III ccla!alt univers, timpul s-a scurs

inapoi. ~i oricftl de mult a~ fi ineereat dupa aceasta inlilmplare

am aiuns la radacinile prohlemelor lor, adid dependen(a de

dorintn, iar apoi, brusc ~i pe nea~teptate, a urmat surpriza.

sa palpez noua structura, aceasta s-a transformat

Alaturi de dorinte a inceput sa se contureze inca 0 struclllra.

Treptat, eu am ineeput sa inteleg ca accasta struetllra este

pentru mine

Il1tr-o cutie Ileagra. La urma urmei In-am resemnat.

Cu atat

mai mult, treptat, am ajuns la un intennediar.

Am gasit structura in care timpul se mi~ca in directii
diferite. Am judeeat in felu! unnator: exista universul nostru in
care timpul se mi~di din trecut in viitor. Exista un alt univers,
III care timpul se mi~di invers ~i exista un univers suprem, ill
c;.Ire aceste doua timpuri se unesc ~i curg in acela~i timp in
dircqii diferite. Este uluitor faptul ca activitatea ClI structura
suprema in care timpurile s-all amestecat, s-a desfa~lIrat mult

222

voinp.

Deci, din structllra timpului normal, radacinile vointei

~i dorintei s-au transferal. au migrat in timpul amorf. Este

adevarat cn notiunea de "viata" a ramas in timpul normal. A
inceput sa ma preocupe de cc. Apoi. dintr-odata am inteles.
Timpul amorf constituie aeel nivel subtil unde nu exista
moarte. Acolo nu exista diferenta dintre natura vie ~i nevie.
Entuziasmul meu s-a transfonnat In dispozitie nonnalA de
muncn. Nu ii putcam atribui toate pac ate Ie unui singur lucru:
223

--

1\

au ramas numai
a conduce,

doua: gelozia

respeetiv

vointa.

~i orgoliul,
Inseamna

dorinta

~i tendinta

ea dorintele

de

au aparut

inainte de via!a. "Apropo, - m-am gandit eu, - daca universul

nostrll, la baza lui, se rezullla la doua valori, atunei Biblia are
Intr-adevar

dreptate

dind

doua pac ate prineipale:

dorin!elor.
dorinJelor
adica

pacatul

eonstituie

dorin!a

ini!ial

povestea

cand hotararea

primul

di

paeat

la iubirea

renun!area
sexuale,

stipuleaza

totul

se limiteaza

il eonstituie

divinizarea

fa!a de Dumnezeu

de dragul

de a avea copii, de a continua

al lui Adam
Ingerului

de a conduce,

~i Eva.

Pacatul

aptitudinile

via!a,

al doilea

care s-a transformat

voin!a,

la

il

In diavol,

devin

seopul

se vede viitorul. Cll cfHsutletul treee prin mai multe lumi, eu

at1t sunt mai mari posibilitatile ~i aptitudinile de care dispune
omul In na~tere. De mliite ori, am vazut suflete incarcate de
petele negre ale urii, de lipsa dorintei de a trai, care nu au punH
intraIn alte lumi. In eonsecinta, la urmatoareana~tere, omul va
avea anumite dezavantajc in posibiliUiti, soarta ~i sanatate.
Sufletele sinueiga~ilor, ale oamenilor care au comis crime
impotriva iubirii, dcseori, dupa moarte, nu pot patrunde in
straturile lumii de dineolo de mormant. Este natural ea In
na~tcrile ulterioare, posibilitatile unei asemenea persoane val'
fi rcduse

pana la limita.

Raiul oferii posibilita!i

sutletului

in sine ~i sunt puse Illai presus deeftt iubirea de Dumnezeu.

nostru de a se dezvolta armonias dupa moarte, cooperand eu

Mi-au trebuit zeee ani de mundi, - am gandit eu, ea sa ma

conving inca 0 data in plus de juste!ea previziunilor bibliee
despre esenta umana, dar aeum am Inceput sa inteleg mai
profund sensu I parabolelor bibliee. "Apropo, monada care este

toate structurile universului.

desenata in Orient, adiea interdependen!a

inseamna e~ecul total al tuturor dorintelor ~i 0 permanenta

Illjosire a vietii. Dar care sunt cele mai puternice forme de
Illjosire a vietii? Tigaia Illcinsa, cazanul eu apa fiarta. Apropo,
a trecut ceva timp ~i am inteles ea dellumirea de timp amorf nu

a doua inceputuri,

maseulin ~i feminin, rctleeta de asemenea llnificarea

a principalelor
strueturi ale universului.

dialeetica

Au trecut deja peste 2000 de ani iar noi de abia incepem sa

De obicei, toate inehipuirile despre iad ~i rai se limiteaza la

valorile divin ~i uman. Raiul reprezinta infaptuirea deplina a
tuturor

dorin!elor,

0 via!a

stabila

~i binefaeatoare.

ladul

Intelegem ee spline Biblia. Deseori, eoborarea noastra pe

Pamallt inehide in fa!a noastra marile adevaruri ineifrate. Nu

este adecvata, intrudit veetorii timpului nu din aceasta se scurg

haotie in diferite par!i, ci in doua straturi opuse unul celuilal!.

demult am unnarit

Totu~i, no!iunea de timp amorf am pastrat-o

sufletele cclor dispiiru!i ~i am ineeput sa

in!eleg ee este raiul ~i iadul. Sulletul, dupa moarte, stratifiea

ineet strueturile legate de via!a ~i dupa patruzeei de zile ineepe
sa illtre in straturile lumii de dineolo de moarte. Poposind un
timp ill aeeasta lume, sulletul se transformii ~i treee in alte

lumi. Cu cat este mai mare iubirea, ell atat mai imens este
eiclul existen!ei in alte lumi. Aeolo timpul este eomprimat

224

~i

pentru a u~ura

munca. La fel, Inainte, eu, in sinea mea, Ie-am spus tuturor:

"eu te iubese". Apoi am in!eles ca trebuie sa iuhe~ti in primul
rand divinul din om ~i am inceput sa spun: "eu il iubesc pe
[)umnezeu in tine". A trecut un timp ~i am ineeput sa spun din
nou: "te iubese" suhin!elegand ea in primul rand eu iubese
eternul ~i eul divill in celalalt am ca ~i in mine. Nu am rezolvat

225

1\

~
I'

problema imbatranirii,

dar reprezentarile Illele despre timp au

devenit

la fel ea ~i .n(elegerea

mai profunde,

lumii

.-, .-~

~i bazele

acesteia. Daca Iloi dorilll sa illtelegem IUlllea, indepartandu-ne

SEMINARUL

de ea pentru a ne urea Illai sus ~i Illai SUS,atunci mai devrellle

sau mai tarziu, intr-un anumit punct ne Illlpotlllolim.

Dadi

Illcrgem insa dupa iubire, ea poate sa ne inalte la orice culme a

illtelegerii, a sintetizarii ~i cunoa~terii

a tot ce este viu.

Se apropie smr~itul mileniullli. Trebllie sa-I marehez eumva, sa trag concluzii, sa sintetizez tot ceea ce am facut. Cu cat

;'

.n(elegem mai bine treeutlll, ell atat este mai u~or sa lueram eu
viitoml. Inainte de seminar am decis sa primesc ditiva oameni.
Intrudit

eu eram dispus pentm 0 sintetizare la maximum

tuturor problemelor,

la seminar, eolaborand .n sllbeon~tient eu

dimpul meu, VOl' veni acei oameni, ale caror probleme imi vor
fi de folos pentru a ma deseurea .n problemele mele de
eereetare. Am eonsiderat cii primirea va dura aproximativ doua
ore. Dar a durat peste ~ase are. In general. din cauza a doua
femei. Uimitor, dar nll am plltU! sa explie nieicum faptul ea ele
nll pereep .n mod eoreet IIImea. Am aVllt dOlla eazuri dintre
eele mai grele. De fapt nll all existat niei boli, nici nenorociri,
ci nllmai starea psihologiea a celor doua femei. $i iata ea intra
la mine prima femeie:
- Ma bueur ea va viid, - .m; spllse ell lIn glas echilibrat. In prineipiu, toemai pentrll aeeasta am venit. Oar, printre
ciltele, ma framanta 0 problema. Am proeedat eorect? Ell I-am

227

.-

,- ,--.~.

dirijat In totalitatc pe primul meu sol ~i se pare, efi astfel I-am

omon}t.

Cflllo am hoUlratsa ma marit u dOlla

oara,

mi-am spus:

dumneavoastra.
Dar

"voi eedu In oriee siluatie s-ar ivi". EI a avut deficiente

serioasc. Oar nu mi-um permis sa-rni exprirn condamnarea sau

acum.'-

nemultumirea. Totodata, el a fost fourte bolnav ~i neccsita 0

voastra,

Ingrijire dcosebita iar eu am rezistut la oricc. Oar nu uemulL

solul mi-a cOlllunieat ca s-a Indragostit de 0 aha femeie ~i
parasit. Eu a~ fi putut sa-l retin,

Ill-a

sa-I pastrez Ifll1ga minc, dar nu

am vrut sa omor iuhirea din sutlctul lui ~i i-am dat drumul. El

iubire

Estc greu de spus,

Irebuie

i-am ;1r~tat eu. In general pentru

sa lup!i ~i In primul

tine. Unoeva ati proecdat gre~it,

rand prin a Ie schimba

pc

dar nu pot intelege ce s-a

Inlamplal.
Fcmeia se uiHi la mine Cll parere de rau.

eu

nll

neg

dragostea

fa!a

de

so!.

Ell

11 illbesc

~i

mi-a spus ea.

~titi

ceva, merge!i ~i lua!i loc, Illera!i asupra dumnea-

poate astfel se limpeze~te

Ea ridica

sprancenele

dOlla pacienta.

lini~te~te.

intrebator,

tablolll,

- am propus eU.

se ridica

~i pleca.

Intra a

Ea este agitata ~i trece un timp pan a cand se

Pe rata ei

simpatica

se observa

urmele

unor

framfmtari puternice.

este fericit aeolo unde s-a dus ~i satia i-a nasclit un copil. Oeci,
iaUi, a~ dori sa ~tiu daca am procedat coreet?

Eu inca din tinere!e

spune

ea. - Sunt rnandra

Dar

am avut probleme Cll barba!ii, - imi

~i fm1l1e susceptibila,nu pot sa iert.

iata di ll1-um indragostit ~i la noi totul a mers minunat.

se indrepta spre nunta. Cu alte cuvinte, nu afost nici 0 fiin!a

mai fericita ca mine. Deodata. in timpul unei sarbatori el a
disparut ~i timp de cateva zite nu Ill-a sUllat.In acestezile era

sainnebunesc. Mi-a telefonat numai dupa a saptam[1Il3~i ca ~i

nu trebuie sa sconnonim in problemele mele. Trebuie pur ~i

simplu sa traim ~i via(a Ie oranduie~le pe toale.

cum nimic nu s-ar fi intamplat, mi-a propus sa ne Intf1lnim.Eu

Mie mi-a dimas sa-i spun "da" ~i sa-i dau drumul sa

mearga in pace. Diagnosticarea mea pereepe numai structurile

I-am injurat ~i am trantit receptoru\. Apoi am plecat. Cand m-a

sunat din nou eu am fost gata sa-I iert. dar se pare ca in
sapUim[lIlain care a disparut. a fast ell 0 femeie eu care se

grosiere de camp, a caror deformare

cunoscuse

este legata de corp ~i,

destul de slrict, de soarla omului. Pot sim!i cele mai subtile

momente. dar nu Ie vad. Protectia ~i influen!a au ac!ionat deja

nu demult. Dupa convorbirea

noastra telefonica, el

s-a dus din nou la ea, dar cu toate acestea el a vrut sa se

intalneasca cu mine. Nu am putut sa in!eleg de ce i~i bate joc

nu au

de indata ce ea a intrat la audientiL Nu pot sa capat 0

informa(ie exacla, intrucat campu! s-a netezit. Dar am sim!it ca

de mine intr-un asemenea hal. Oeci, relatiile noastre

ea se va prabu~i. Iar situa!ia ei va deveni din ce In ce mai

periculoasa.
~ Nu pleca!i, - am spus eu. Ceva este in neregula cu

mi-a spus ca ma iube~le la fel de mult ca ~i inainte. Dar, in

acest timp, a reu~it sa se casatoreasdi Cll aeea femeie. Eu i-am

22X

I'

L-am iubit ~i am vazut ca ~i el ma iube~te. ~i incet, incet, totul

~Ii!i ceva, v-am vazul ~i asIa mie lmi ajunge. Poate ca

mers. Dupa cateva Iun;, m-a Sllnat din nou, dintr-un alt ora~ ~i

spus: "Daca tu ma iube~ti, cum ai putur sa te casatore~ti cu

229

--

J
ascunse valori umanc colosale ~i acesta este viitorul, imensa
alta'?" EI a balmajit ceva pentru a se justifica
illhe~te. "Ei.

~i a repetat ca ma
vi no 1a
daca ma iube~ti, ~ i-am raspuns eu. -

mine. divoneaza

de acea femeie,

pana cfwd

nu apare un copil

pentro di daca apare, atunci va fi prea tarziu".

EI a Inceput sa

minta ceva ~i a rcpetat din nOli ca ma iube~te. "De

la aceasta

femeie nu voi putea uvea copii, - a explieat el. ~ Ea este 0

prostituata ~i pc deasupra mai ~i bea." Trece un timp ~i el
telefoneaza din nOlI pentro a-mi declara dragoste. Dupa
aceasta am aflat di are un copil tocmai de la aceasta femeie. $i
iat{\ ca aceste chinuri continua pana azi. Acuma ma allu Intr-o
stare cumplita. Ncrvii mei sunt la pamant. Ajutati-ma sa
inteleg ce se Intampla.
- in(elege(i? - spun eu, - femeile din neamul dumneavoastra au inva!at sa iuheasdi, dar nu au Invatat sa sufere.

Cand noi experimentam iluminarea prin iubire. acest sentiment

ne poarta In cele mai sacre strocturi ale existentei. Dar daca ne
atillgem de aceste structuri se poate muri. daca sufletul este
intinat. lata de ce, multor oameni Ie este inchis accesul spre
dragostea adevarata. Dar daca dumneavoastra
traiti ,lCeasta
iuhire, atunci chiar ~i pentru 0 perioada de timp, trebuie sa va
purificati

de tot ceea ce este uman. Adica

dumneavoastra

posibilitate

a urma~ilor no~tri ~i a noastra proprie in vieti1e

urmatoare. Oaca noi pastram aceasta iubire ~i nu 0 lepadam,

ne asiguram propriul viitor, precum ~i eel al urma~ilor. De Ia
aceasta bogatie colosala putem cadea in dependenta ~i putem
muri ~i putem
salvam marind

fi privati de viitor. Totodata, putem sa ne

nazuinta spre iubirea divina. adica pastrfllld

iubirea atunci cand se prabu~esc toale forme Ie in care se

transforma aceasta: viitorul, copiii, familia ;;i relatiile cu omul
iubit. Dumneavoastra

puteati sa fiti purificata prin moarte, prin

boli sau nenoroeiri.

Dumneavoastra

ati primit 0 varianta

ocrotitoare printr-o alta persoana, ~i incercati din rasputeri sa
renun\a\i la ea.
- Atunci de ce imi vorbe~te elmereu

despre dragoste') De

ce ma minte? - ma intreaba chinuita femeia.

Elnu va minte, - ii raspund. - Fara iubire in suflet nu ati

fi rezistat la 0 asemenea tortllra. Cu marturisirca lui, el va ajuta

sa pastrati iubirea in suflet ~i sa treceti prin acea purificare,
care v-a harazit-o Oumnezeu.
Oar de ce trebuia sa ma chinuiasca

intelegeti.

dumneavoastra

trebuie sa Invatati sa va pastrati dragostea dind relatiile se

dumneavoastra.

destrama cu omul iubit ~i ciind are loc un e~ec al dorin\elor

dumneavoastra. dind sunteti jignita ea feme ie, eand viata
dumneavoastra se prahu~e~te la fel ~i speranta de a avea copii

intelege. - ~titi

~i 0 familie. Oadi pastrati iubirea ~i nu cautati vlnovati. numai

atunei puteti avea fericire umana in acea masura pe care a
stabilit-o iubirca dumneavoastra. Atat dh dobandim in viata

fapt.

dumneavoastra.

el nu are nimic

interioadi

a~a de mult'?

comun

eu aceasta. Starea

ceea ce se petrece cu
Ma uit in ochii femeii ~i vad ca ea IlU ma
ceva?

determina

Mergeti.

stati jos ~i lucrati asupra

incercati sa vedeti vointa
i-am spus eu ei. -

divina in toate. StraduHi-vf1 sa pastrati iubirea in ciuda oricarui

Ea ~i-a ~ters laerimi1e
inca

doua

paciente,

dar

~i a pleeat.
eu

nu

Au mai trecut
imi

mai

aduc

pe Ia mine
amil1te

ce

din uman, atftt trebUie sa ~i pierdem. intr-o mare dragoste sunt

231
2311

I'

I
1
\

~
n.

probleme au avut ~i ce Ie-am spus eu. Probabil di a rost eeva

dir;ja a crescut Il1tr-o 1semenea masura, Incat dumneavoastra

deslul de simplu.
Stau pe lfinga masa ~i privesc pe geam. Acuma intra prima
pacienta care ~i-a lasat sotul sa piece. Oar eu nu m-am dumirit
despre ee este yorba. Grice sintetizare ~i Illtelegere ajunge
pfllla la un anumit nivel. Dadi radacinile situaOei ptLtrund mai

nu scapati fara urmari serioase, - incerc sa-i explic cu. - Va

aflati Il1tr-o situatie serioasa, Incercati s-o Il1telegeti.
- Am ~1nse?- Intreaba femeia.

adfll1e, nmul nu ma Intelege oricfit de clar i-a~ vorbi. Eu vad,

- Ce trebuie sa fac?
- Incerca\i sa vii debarasa!i de vointa, de tendin\<! de a
conduce ~i de ata~area de viata ~i pastrati numai iubirea de
Dumnezeu.
In ochii femeii apar laerimilc.

Insli, ea In aeeasta femeie cre.'jte cu repezieiune

programul

de

autodistrugere. Acum acesta este de opt ori mai mare decat la

Illceputul audientei. $i iata ca ea intra, se a~eaza ~i Incepe sa
vorbeasca. Eu Inteleg despre ce este yorba. Venind la audienta,
trebuie sa te debarasezi de vointa ta, de dorin!ele tale ~i via!a
ta. Cu cat este mai mare viteza proceselor In timpul audientei,
eu atflt este mai periculoasa orientarea gre~ita. Aceasta femeie
nu a renun!at la tendinta de a conduce. Ea ~i acum sta ~i ma
dirijeaza sllgerand ce trebuie sa spun ~i ce trebuie sa fac. La
Inceput ea I-a manipulat pe primul ei sot ~_ieonsidera ca a
lichidat accasta tema In illtregime prin a cedarea In fata celui
de-al doilea sot. Oar ea a Inccput pur ~i simplu sa se 1utomaniplileze. In exterior ea accepta situ1tia, dar III interior au
avut loe III permanenta

iritari ,lji pretentii.

Cand toate aceste1

s-au acumulat Intr-o masura periculoasa pentru viata sotului ei,

el, in mod intuitiv, s-a cuplat cu 0 alta feme ie, dar ~i acum nu
el a fast cel care a plecat, ci ea i-a dat drumu!.
- DlIl1meavoastra puteti sa renuntati la iubire, - i-am spus,
~ dar nu pute!i renun!a pe deplin la manipulare. Chiar ~i in
cazul In care cineva va omoara, dumneavoastra

yeti da sfaturi

~i veti incerea sa dirijati acest proces. In timpul audientei,

concentrarea dumneavoastra 1supra vointei ~i tendintei de a

232

Eu ridic din umeri.

-

Arata timp cat sunteti In timpul audientei. aveti.

Mi se pare ca am Inceput sa IIl~eleg despre ce este yorba,

- Il11iraspullde ea.
- Mai stati 0 ora ~i gfll1diti-va, - i-am propus eu, iar ea a
ie~it.
Intra a doua pacienta. Mi se pare ca totul este simplu. La
prima femeie se potrivc~tc divillizarea vointei, iar 11ce1de-a
doua - divjnizarea dorintelor. ~i cand eu am explicat mai
devreme cauza ~i mecanismul

depa~irii situatiei m-au il1teles,

iar situatia, sanatatea ~i destil1ul au Inceput sa se schimbe.

Apoi am Inteles ca vointa ~i dorinp se scurg una In alta, iar
mandria se transforma In gelozie ~i invers. Este deci necesar sa
depa~im dependen!a

de ambele esente. Dar a~a de greu nu

mi-a mers niciodata. Inse1mna ca, probabil, a existat 0 cauza

care a alimentat 1ta~amentele lor. Pentru a Ie convinge a
trebuit ca eu, in subcon~tient

sa patrund la radacina situa!iei

traind prin 1ceasta mari Indircari. Deci, nu a functionat din

noU atitudinea mea mecanica. Am deblocat ata~amentul fata de
dorin(e, apoi fa!a de dirijare, ~i pacientul devine sanatos. De ce

233

I'

!
1
\

J
s-a desfa~urat at at de greu aeeasta ~edinta? Nu am putut sa
explic. "Probabil di trebuie sa fie ceva eu seminarul, - m-am
gandit cu. Apropo, III ultimele cateva luni am 0 tendinta
pozitiva. Inainte, am nllut expuneri la Inceputul carora am

Apropo, Inainte de seminar.

diagnostieat

teama fata de batranete,

sala $i am vazut 0 diferellta eselltiala care a avut

lac dupa expullerea mea. Starea salii, pc masura avansarii

experimentelor mele se Illlbunatatea mult mai mult ~i pentru 0
perioada mai Indelungata.

Aproximativ

cu un an In urma am

s-a creat 0 situatie ciudaUi. De

obicei, eu diagnostichez $i elimin acele programe eare pot

dauna starii mele preeum $i sta.rii participantilor. Cel mai
periculos program care a aparut Inaintea seminarului a fost
deprimarea

din cauza Imbatranirii.

Aceasta tema referitoare la Imbatranire nu am vrut sa 0

abordez, dar nu se ~tie de ce teama rata de Imbatnlnirea
apropiata. teama referitoare la viitor, depresia ~i neincrederea

care

In sine au parut a fi cele mai groaznice $i periculoase tcme. In

cunosc totul. in cea de-a doua zi, vin bobocii ~i 0 parte din cei
care au f"st la prima cxpunere. Astfel, campul spectatorilor din

ceea ce prive$te depresia, totul este de In!eles. A$a cum am

explicat pacien!ilor, principalul pacat al omului provine din

cea dc-a doua zi a fost mult mai favorabil dedit 111prima zi.

pacatul originar al lui Adam $i Eva, adica din renun!area la

Mi-am explicat aceasta prin faptul ca spectatorii intra In

contact unii cu altii $i are loc transmiterea de informatii $i
transformari care se fixeaza prin prelegere.
In noiembrie 2000. am (inut ni$te leqii In Sankt-Peterburg.

iubirea fa!a de Dumnezeu de dragul vie!ii $i perpetuarii ci.Din

punct de vedere cronologic Insa, acesta nu este primul pacal, ci
al doilea. Primul pacal a fost crima Illgerului care a devellit
diavol. EI a tradat iubirea de dragul dorinte; de a conduce, al

Totul s-a desfa$urat la reI. In prima zi, energetica era neimportanta, In cea de-a doua zi era minunata. La 0 saptamana, am

capacita!ilor $i intelectului. De ce pentru el iubirea este

secundara, adica dorinta de a conduce a devenit 0 valoare

Inceput

superioara?

observat urmatoarele:

In prima zi vin oameni

sa tin confcrin!c

la Moscova.

pregatiti

Ma uit la campul

Pentru ca el a uitat despre originea

lui divina,

din sala ~i nu pot sa Inteleg ce s-a Intamplat.

despre faptul ca este de natura divina. Deci, fiecare dintre noi

Cflmpul este !impede iar aceasta este legata nu de spectatorii

poarta acest pacat $i posibilitatea de a pierde eul divino Cfll1d

uit{un noi faptul cii suntem divini prin natura $i 11purtam pe

spectatorilor

din Petersburg ci direct de mine. Ce concluzie decurge de aici?

Inainte transformarile au fost posibile prin contacte directe $i
munea ell illformatia. Acum, cfllld eu lucrez la niveluri mult
mai subtile, la Inceput are lac purificarea

salii, iar numai dupa

aceea contactul direct $i munca. Cauza $i efectul I$i schimba

locurile, ceea ce In plan exterior este cauza, In plan subtil
devine efect. Interesant. Daca Illainte oboseam dupa conferinta., acum sunt destul de epuizat $i Illaillte de aceasta.

234

I'

Dumnezeu In sutle!'? Atunci cand Inlauntrul nostru nu suntem

mul!umi!i
constituie

de noi In$ine. Supararea pe propria persoana

0 dorinta. aseunsa. a propriei morti. Jar daca
nemul(umirea de sine trece la un nivel profund, aceasta

constituie 0 agresiune directa fata. de Dumnezeu ~i conduce

imediat la moartea noastra. Atunci, pentru a supravietui, noi ne
ascundem de Dumnezeu prin eul nostru 11l11an. Aceasta
23:;

1\

~
P'

.J

I'.

agresiulle ne distrugc. dar nll ne omoara dintr-odata. lata de ee.

pentru a Ile rntoarce la Dllmnezeu. noi nu avem dreptul sa
manifesUim profunda noastra nemultumire
de sine ~i ne
suparam pe noi, intrucat noi suntC11l divini prin insa~i natura
noastra. Suntem in permanenta

legati de Dumnezeu prin iubire

~i nl! avem dreptul de a atenta la eulnostru divino

Trceemla teama fa~a de viitor. Aiei avem de-a face eu tema
dorintci ec provine din paeatul originar. Toate dorintelc
noastre sunt indrcptatc spre viitor. Cu cat suntem mai putemic
ata~ati de dorinte ~i Ie transformam in sensu I vietii noastre, cu
at at mai mult ne este teama sa Ie pierdem. intruciit dorintcle

VOl'uni ~i nu vor alcatui 0 unitate diaristica.J formand ceva

nOli, atunci ele VOl'muri. Aceasta lInificare a Inceput eu eateva
Illii de ani in urma. Politeisllllll a perlllis unoI' zei sa Illearga
spre ideal, iar altora spre material. Aceste doua sisteme de
gandire diametral opuse ar fi putut sa se uneasdi numai In
sistemul

religios,

asemenea

religie

care recunoa~te
a devenit

un singur

iudaisllllli.

DUlllnezeu. a

Plinctul

oriental

de

vedere care recunoa~te numai idei ~i neaga aceasta IUllle s-a

unificat cu punc!lll de vedere occidental care recunoa~te Ilimea
inconjuriitoare ea 0 realitate. Daca inaillte, in rcligii, zeiHitile

gandim rall desprc oameni. ne este frica ea ne val' trada. ne vor

au reprezentat aspecte ideale sau materiale, in noua religie,

notiunea de Oumnezell a ie~it din cadrul material ~i ideal. Oar
pentru a nl! aluneca inapoi ~i a IlU se destrallla in parti
componente, treollia Indeplinita a cantitate imensa de reguli

In~ela ~i ne VOl' supan.!. Cu dit ne este mai frica de viitor ~i

gandim unIt clespre oameni, eu aWt mai puternic ne ata~am de

care sa permita
spiritual.

sunt legate de viitor, atunci ata~amentl1l Fata de aeestea na~te

frica

Fata de viitor. Aceasta teama ne face sa incepem sa

viitor ~i inccpcm sa-l pierdem. Aceasta duce la ooala ~i

moarte. AstfeL putem Intelege frica ~i deceptia fa(a de viitor.

Oamenii

diminllarea

s-au schimbat.

dependen!ei

de material

S-au schimoat

~i timpuriJe. Anu-

mandriei ~i geloziei. Dal' ce legatura are aceasta eu batranetea?

lara~i nu se intelege. Con~tiinta se intoarce din nou la tema
voin(ei ~i dorin(ei. "Occidentul este Occident ~i Orientul este

diminuare a realitatii divine ~i cre~tere a realitalii spirituale ~i

materiale care, alternativ, sa schimbe importi1llta lor. Cre~ti-

Orient" ~i ele nu se vor uni niciodata", - a 'pus Kipling. Criza

lumii eontemporane 0 eonstituie in prilllul rand criza a dOlla

nismul a facut un salt imens In crcarea divinitatii. Se pare ea

principallli mod de cunoa~tere a lui Oumnezeu poate fi nu

sisteme de gandire: eel occidental ~i eel orientaL Ele tree Incet,

Ineet. lInul in altul. Dar dadi unificarea are lac rapid, atunci se
distrug retiproc ~i are loc neutralizarea. "Nu exista oallleni, ei

ingradirea

sunt

In linii

mari

principalele

caraeteristici

ale

exista idei", - se spune in Orient. Dadi aceste doua idei nu se

236

I'

~i de

mite reguli au earn imbatranit, iar illformatii Iloi despre invingerea celor doua aspeete principale ale umanului nu au aparut.
Aceasta inselllna di, cu timpul. trebuia sa apara tendinta de

Acestea

stricta a necesitatilor umane, nici urmarea scrupu-

loasa ~i neaoatuta

a tllturor regulilor

~i ooiceiurilor,

ci In

I
lenncn din filozofia
dill;r{'sis - scpararc, diviziune, dislingerc:
platoniciaml ~i arislotclicfl. in ultima ffldtHJ parte din proccsul de inainlare
de 1~1gcn la specie
237

..-

J
"]"'"

primul

rfLOd calea

iubirii. Adidi iubire fata de Oumnezeu pe

rata de DUlllnezeu pe care II

vedem In fiecare manifestare umana, iubire fata de DUlllnezeu
pc care noi \I vedem In fiecare particica a lumii Il1conjuratoare.
Realitatea iubirii divine a ajutat la diminuarea dependen\ei de

care 11 pm-tfHl1 In noi, iubire

haza fericirii ulllane. Cum sa unim ceea ce inainte nu se putea

unifica? Adica, realitatea spiritului care neaga materia ~i
realitatea Illateriei care nu recunoa~te spiritul. Pentru muiti
care citesc NOlil Testament, numeroase expresii ale lui
Christos par foarte contradictorii.

Aceasta contradiC\ie vizibila

apare pentnI ca in suflet exista pu\ina iubire. Cand in sutlet

exisUi multft iubire, expresiile cu totul contradictorii ~i care se

exclud

reciproc

vazute

din

afara,

I~i schimba

sensul

~i

Inceteaza sa se mai excluda reciproc. Dar, pentru a Intelege

lumea la acest nivel ~i asimti un asemenea grad de incarcare cu
iubire trebllie sa Invatam sa parcurgem suferinta In momentu1
despiir\irii de bazele fericirii umane, pastrfll1d prin aceasta
iubirea divina. Fiecare dintre noi I~i aminte~te cum anume
lisus Christos a past rat iubirea in momentul destrfunarii
hazelor fericirii umane; destramarea vie\ii, e~ecul vointei ~i a
dorintelor, toale acestea nu s-au manifestat In capacitatea sa de
a iubi. Dar, dupa eftteva secole, cre~tinismul s-a scindat in
doua ramuri. Din nou are loc reculul celor doua componente,
adicii al celei occidentale ~i celei orientale: catolicismul cu
prioritatea materialismului asupra spiritualului ~i ortodoxia cu
prioritatea spiritualului asupra materialismului.
Dar ortodoxia
nu echilibreaza catolicismul ~i apare islamul cu 0 justificare
clara ~i riguros fundamentata a prioritatii spiritu1ui asupra
materialului. LUlllca trebuie sa se Intuardi la iubire intrudit

realitatea divinului este cuprinsa nu 111idei ~i principii, nu In

bogatie ~i lux, ci In iubirea care nu se supune nimanui ~i nu
depinde de nimeni.
Occidentul ~i Orientul trebuic sa se uneasca intr-o calitate
noua. Oar deocamdata, In straturile marginale au loc cOllflicte
permanente. Este yorba despre conflicte intre ~tiin\a ~i religie,

Intre democratia occidcntaUi ~i despotismu\ oriental. Contradiqiile

se dezvolta ~i inte\esc conflictele dintre ele. Gfllldurile

mi se indreapta spre Rusia ~i destinele ei. RlIsia care se intinde

intre Orient ~i Occident a absorbit in ea de la ineeput 0
eontradiC\ie principala. Soarta Rusiei constituie 0 ilustrare a
legii unita\ii ~i luptei eontrariilor, adiea a dOlla tipuri de
gandire care au existat indivizibil ~i care la Inceput au fost
amorfe ~i indolente. Adiea interaC\iunea gandirii eurapene Cll
filozofia orientala. Treptat, Rusia trece la tiplll oriental de
gandire. Apoi apare PetnI I ~i are loe intoarcerea bruscii spre

civilizatia occidentala. insa fara a distruge stilul oriental de

gandire. Gandiri1e opuse se formeaza ~i Incep sa se contopeasca. Se aecelereaza

puternic procesul de dezvoltare.

RlIsia

are ca destin sa uneascaaceste idei opuse. Incercarea de a

alege numai drumul occidental

sau oriental se discrediteaza

subit.
La smr~itul seeolului trecut Rusia a incereat sa mearga pe
fiiga~ul occidental. Are loc schimbarea rela\iilor feudale ~i
concomitent transformarile democratice. Taml este asasinat.
incep sa apara semnele haosului. De aici trecerea la 0
guvernare despotica. Aceasta se termina cu izbucnirea revolu\iei din 1905. Tara ia din nou cursul spre modelul occidental.
Au loc reformele Illi Stolapin, apare gospodaria de fermieri.
239

23X

Ii
I
I'

I'

Urmeaza 0 Inflorire economidL

Apoi asasinarea lui StolUpin ~i

gundire: ~tiin\a ~i religia; idealismul ~i materialismul.

La fel ca

Incctarea reforillelor. Deci, tara trece la modelul de gundire

oriental. in continllare. all loc din nOli explozii. Adica Ince-

in anii '20. aceasta tendinta I~i gase~te reflectarea In primul

dind In arta lIlilor '60. in continuare trebuie sa-~i gaseasdi

rutul primului razboi monelial ~i apoi eloua revoilltii. Dupa

prima revolutie se instaureaza 0 scurta pcrioada de democratie

retlectarea In filozofie, politica ~i economie.

iar Incercarea alaturarii Rusiei Occidentulhi se termina Cll a

elolla revolutie ~i ie~irea din comunismul militar. in continuare
lIrmeaza 0 explozie ~i atunci. deodata. ideologul gandirii
comunismului oriental. V.I. Lenin, comite 0 actiune care se

neutralizezc reciproc. decazand llltr-o stare amorfa. La fel ca

dupa reformele lui Petru I, Incepe 0 perioada amorfa, In care

soldeaza eu 0 victorie. Accepta sistemul de gundire occidental

~i deschide drumul spre NEP (noua politica economiea). Dar
pentru Rusia g[mdirea occidentala pura Inseamna accelerarea
destramarii
destrama
boala

~i deeaderii.
~i personalitatea

impreuna

eu destramarea

conducatorului

\arii se

ei - Lenin. Apare

psihiea ~i imposibilitatea de a conduce lara. in mod

logic. tara trece spre despotismul

zarea agrieulturii.

Haosul

oriental.

~i destramarea

moare.

in continuare

nu exista un stil occidental sau oriental de giindire. Dupa

Ineheierea perioadei lui Brejnev Ineepe 0 treeere brusca spre
modelul oriental pe care 11introduce Andropov. Gamenii sunt
ridicati din cinematografe ~i interogati de ce nu sunt ziua la
lucm. AI' trebui sa aiba loe 0 explozie sau moartea condu-

Gorbaciov

ducerea numai a modelului occidental este paguboasa pentru

Rusia, iar Gorbaeiov In\elege acest lucru. lata de ee, ali\turi de

In

trebuie

sa aiba loc

treeerea la democratia oecidentala. orientarea spre proprietatea

privata sau Il1eerCarea.in smr~it. de unificare a doua Illodalitati

Incepe transformarea

democratiea

a tarii. Intro-

democratie, el Inceardi sa pastreze ideologia socialismului,

gandirea colectiva, potentialul spiritual. Din aeeasta cauza, el
comite la prima vedere 0 fapta eu totul absurda. Declan~eaza
campania Impotriva aleoolislllului. Pentru a Illfaptui un salt
inspre dezvoltarea conditiilor materiale, tara trebuie sa-~i
pastreze spiritualitatea. Dar ideologia comunista nu a dat posihilitatea Infiiptuirii echilibrate
a eelor doua contradiqii.

lui Hru~ciov de a introduce In

SocialismllJ a apartinut mai mult modelului oriental intrucat In

cadrul lui libert"tea personalita\ii era exclusa. Nu s-a reu~it

tara 0 democratie relativa nu s-a soldat eu sucees. Dar a aparut

posibilitatea existentei cot la cot a doua sisteme diferite de

Infaptuirea caii de mijloe. Tara S-;] scufllndat din ce in ce mai

mull Intr-o democratie de hOtie. imposibil de guvernat.

diferite de gundire. incercarea

240

I'

d'itorului. in ultimul timp, toate procesele sunt accelerate. iar

Andropov moare destul de repede. Dupa aceasta, 0 perioada de
limp urmeaza un respiro ~i aspira\ia spre modelul occidental.

se transforma

tendin\a spre democratie, dar la fel ea ~i anii '20 ea se

transforma repede in contradictia ei. ineep din nOli represiunile, mai departe explozia sau moartea conducatorului
Tiranul

nu se opresc la acest nive!. ele Ineep sa se

ineepe colectivi-

tendin\a de autocondueere colectiva. Intram In anul 1937. in

continuare trebuie sa aibft loc 0 noua explozie ~i aceasta Incepe
eu eel de-al doilea razboi mondial. Dupa razboi se na~te

statului.

Dar eontradic(iile

_J

241

.-

J
Gorbaciov

~i persoanele

care

I-au inconjurat

inceardi

sa

J'ndrepte situatia, virand brusc spre dreapta. Se declan~eaza

evenimentele din august 1991.
Rusiei flU Ii este insa harazita soarta de a uvea despotismul
oriental. Puciul nu a reu~it ~i incep transformarile

lui Eltin.
,
fara ideoGo rbaciov inteleue
. b tarziu ea in Rusia, democratia
logic se incheie cu ho(ie ~i destramare. Inca din 1985,

asupra stilului oriental de gfmdire, au Inceput reprimarea

poporului ~i explozii.
Submarinul "Kursk" constituie un fel de simbol al dirijarii
militare. Turnul televiziunii "Ostankino" este simbolul dirijarii
informationale. Catastrofele care au avut loc cu aceste simboluri, vorbesc despre tendin!e periculoase care se acumuleaza
in Rusia. Pam,lntul devine din ce in ce mai fragil ~i pentru el

Gorbaciov este convins di el va putea impaca cele doua ten-

este din ce In ce mai periculoasaexistenta independentaa doua

din(e contradictorii.

contradiqii:

Oar in 1986 are loc 0 catastrofa

mistica:

civiliza(ia

occidentala

care

se indreapta

spre

explozia centralei atomo-electrice din Cernobil. Aceasta a fost

0 avertizare
a tarii despre apropierea unoI' nenorociri.
Gorbaciov vorbe~te des pre 0 giindire noua. Disciplina ~i

destramare ~i descompunere ~i cea orientala care se indreapta

spre sinucidere colectiva. Intruciit in Rusia aceSle doua tendin(e sunt exprimate deosebit de clar ~i intruciit experien!a

dirijarea trebuie sa se desfa~oare nu datorita despotismului ~i a

masurilor draconice fa(a de popor. Acela~i rol. dar mult mai
eficient, il poate indeplini noua ideologic ~i legile bine giindite.

coexistentei lor exista in Rusia, se pare, ca tocmai ea trebuiesa

Oar ideologic nu a existat. Dupa incere area nereu~ita de a se

creeze un model nou de giindire, care sa nasca 0 noua politica.

0 noua economie ~i 0 nOllaomenire, Gandurile mele se intorc
din nOli la seminarul care va avea loc miiine. In fiecare stat ~i

intoarce la disciplina oriental a, (ara se scufunda in democra(ia

ill fiecare om se desfa~oara 0 intetire a unuia sau a altuia dintre

lui EI(in cu elemente de despotism oriental. Se accentueaza din

nou tendinta destramarii tarii ~i incepe pierderea autoritatii ~i

procese,

personalitatii

conducatorului.

cum ar fi: intarirea

dependen!ei

de dorin!e

~i voin!a;

(recerea de la gelozie la mandrie ~i invers, care a functionat

Dupa aceasta Rusia ar trebui sa

inainte ~i esle deja epuizat. Imi aduc aminte ca inainte, con-

se indrepte spre dreapta. Daca ea se va indrepta cu priori tate

spre despotismul oriental. atunci se poate a~tepta mai repede
explozia sau moartea conducatorului. Intrudit in Rusia nu

cenlriind loate problemele

asupra temelor de gelozie ~i
miindrie, am explicat pacientului cum trebuie Indepartate una
sau alta din dependen!e ~i acesta s-a insanato~it. Oar s-a

exisa 0 ideologic, atullci mai degraba ordjnea trebuie melltinuta prin masuri despotice. Daua explozii care au avut loe in

inWmplat destul de rar ca sa vina pacienti carora Ie-am

illcadratatat gelozia cat ~i mandria ~i Ie-am spus:

anul 2000 demonstreaza acest lucru. Ciind Rusia s-a concentrat

asupra democra(iei occidentale, adicii asupra dorin(elor, a

- Medicamentele muta de obicei problema dintr-un loc In

altul. in cazul dumneavoastra medicina este neputincioasa, iar

inceput procesul care ne aduce aminte de Sodoma ~i Gomora.

dumneavoastra ati inteles acest lucru. V-a ramas 0 singura

Cand

calc. calea spre Dumnezeu. Daca la dumneavoastra

242

Rusia

s-a cancentrat

asupra

vointei

!?i dirijarii,

adidi

iubirea de

243

_J

nu are 'indeajuns de multa iubire. in medic. la 0 oscilatie medie

a valorilar umane. eu rezist dad ea nu depa~e~te 1300 de
ullitati. Dadi aceasta se traduce in situa\ii umane, atunci
corespunde tradarii prietenilor. mortii ~i gravel or imbolnaviri

Dumnezeu va fi mai marc decftt realitatea. dedit dorin,a ~i

voin,... dumneavoastra.
Mft gandesc

atunci sunteti satvat.

mereu la probleme\e

Cu

mele nerezolvate.

saU duce la invaliditate. 0 destabilizare de dimensiuni rnai

marL iubirea mea nu va suporta. Este lnteresant de ~tiut care

rinichii este mai bine, dar durerea nu a trecut. Mai mult decat
Apropo,

deodatft a

atilt, 'inainte de seminar. ea s-a accentual.

'inceput 0 durere puternidi
unde s-a presupus

in regiunea plftmanului

cft. am 0 tumora.

Este interesant

ce se

descopar \egi. conform

carora se dezvolta

copar legftturi intre boli, comportument,

lume.

lene~ ~i dad\

la mine

insa foarte lent. Astfel,

praprii

~i a faptului

prablemele
rfmduri
Indiferent
apararea,

nivelul

protectia.

bine.

ca eu am acumulat

lor ~i Ie-am luat asupra

de

vindecarea

in virtutea

~i pentru a supravietui,

nea ritm mentinut timp de 2-3 zile ~ansele de supravie\Uire

scad la zero. Este adevarat ca acest ritm a durat aproximativ 0
ora iar apoi a disparut. Mai degraba la seminar ajung la
asemenea idei serioase, pentru aceeptarea carora nivelul
destabilizarii trehuie sa alcatuiasca 7000 de unital;. ~i pentru

la mul(i

mea. In al doilea rand, sunt

ar fi fast tatul

inainte,

uman, des-

caracter ~i concep,ia

lata de ceo slava Damnului.

are loc fara parliciparea

oameni

sufletul

atunci

a~ fi mers

nereu~1telor

aceasta incet. incet sunt pregatit. De~i putin probahil ca este de

7000 de unitati. tatu~i ascilatia destahilizarii are rezerve.
Estc interesant de ~tiut ce fel de neplaceri pot carespunde

karmice

de la tali pacienlii

mei

mea. eu pa~esc in primele

sa merg mai depmte.

trebuie

tratamentului.

dad

tot se infaptuie~te

nu

atunci

e~ti

~arlatan.

sus tatul

este

de mult

stabilit.

'intampla. 'in orice caz, situa,ia functioneaza

iubirii

fa\a de Dumnezell.

ce s-ar

in acest caz. nivelul de ascilatie. adid boala ~i chinurile

pot depa~i 10 000 de unitali. Capacitatea sufletului de a suferi

in vederea ere~terii

este mult mai mare decat cea a tmpului. Cu c[tt manife~ti mai

Indiferent

ce este eu

Illutta dragoste fata de celalalt, Cll atat mai multe chinuri poate
proyoea aceasta. Savan\ii pun in permanenta intrebarea daca se

este un lueru cat se po ate

paatc cunaa~te pe deplin Universul. Adevarurile care ieri au

pilrut de ncclintit. azi se destrama.
Se pare d legile despre lume pe care Ie descaperim ~i

Iar acum

sa vedem

destahi Iizarea.

lnainte eu am erezut ea filozofia

de

inafensiv. dar s-a adeverit ca nu este chiar a~a. Pasihilitalile

de sintetizare
timpul

sunt

~i spatiul

legate

de ie~irea

se ingusteaza,

unui asemenea nive!. Ce poate fi mai dureros dedit 0 boala

chinuitoare sau moartea? Eu incere sa IIl\eleg ~i ma mil': se
pare ca relatiilc dintre barhat ~i femeie sunt mai dureroase.

c[md realitatea

eu-Iui divin este mai presus de cel uman.

Acala

Illainte de seminar, daca ies

la iveala cele mai periculaase probleme. Eu incerc sa-I

sacatesc ~i ma cuprinde mirarea. Aaleu. 7000. Cu un aseme-

~i trebuie sa ma descurc in aceasta situatie. Eu

petrece

despre

este la mine nivelul destabilizarii

drept, acolo

in planul

se contopesc.

subti!.

unde

Totodata,

cazul ie~irii in acest plan, ornul se poate imbolnavi

in

\'ILiunea eeni

se formeaza despre ceea ce reprezintfl lumea

u~or dadi
245

244

, i
I
I '

I'

t
\

'!
~

eorespund

nivelului

de dezvoltare

al omului,

posibilita!ilor

sale de sintetizare, cantitatii de iubire pe care el 0 poarta in

stlflet. Odala ell schimbarea Iloastra, se schimba ~i imaginea
Universului. Iar atata limp cat omul se dezvolta ~i se apropie
de Dumnezeu, imaginea lumii se va schimba mereu.
Legile deseoperite nu se desfiin!eaza, ele devin 0 parte a

noului. a unei dimensiuni mai mari a lumii. lata di tocmai

aCUIn, In preajma seminarului, am reu~it sa concentrez toate
valorile umane In doua no!iuni: In dorin!a ~i voin!a. Mai mult
dedIt atat, In afara de struetura timpului amorf, alaturi de
aeeasta am Ineeput sa palpez slruetura X. In aeeasta, ambele
notiuni s-uu contopit. Tocmai Cll aceasta structura trebuie
lueral. Inehiderea meeaniea a dependen!ei fa!a de dorin!a ~i
voin!a permile vindeearea multor boli. Oar Inlrueat ele nu sunt
primare, atunei negativul care Ie alimenteaza dintr-o structura
IllUlt mai adandi, mai devreme sau mai tarziu CfeeaZa
probleme. M-a stimulat sa In!eleg aeeasta problema 0 situa!ie
ivita la seminar.
La audienta a venit 0 femeie. care avea probleme serioase
Cll

fiiea.
-

Fiica

dumneavoastra nu poate primi purificarea 111Ci prin

oameni ~i niei prin boli ~i nenoroeiri. Ea nu poate pastra

iubirea cand esle jignita ~i tradala de alte persoane niei 5%.
Concentrarea ci asupra vointei ~i dirijarii este imensa. Ea
depa~e~te de 10 ori nivelul periculos.

Aeeasta se petreee din

cauza dumneavoastra - Ineere sa-i explie. Apropo; ~i la dumneavoastra capacitatea de a-i ierta pe oameni este redusa la
minimum.

Femeia se uita la mine eu interes.

- ::;ti!i, eu la varsta de 17 ani am fast In Zagorsk, unde am

vorbit eu calugarii. Ace~tia mi-au dat nl~te sfaturi pe care
Ie-am respectat touta viata. Apoi am citit toate dirtile dumneavoastra ~i am constatat 0 amelioraresubstantiala a sanatfqii~i a
destinului meu. Dupa diagnosticarea dumneavoastra reiese ca
eu am 0 mandrie imensa, di nu pot ierta pe oameni, ea nu am
reu~it sa pastrez bunatatea la necazuri ~i la nenoroeiri. Mai
mult dedit atat, dumneavoastra spuneti ca fiica mea se afla
l11tr-o situatie foarte proasta. Va rog sa ma credeti, eu ~tiu sa
lucrez asupra mea, ea Ilimeni alta. Dupa diag-nosticarea
dumneavoastra situa(ia mea este eatastrofala.
I'

Eu trag aer In piept ~i suspin.

- Haide!i sa vedem care este problema.
Am Illcercat sa diagnostichez concentrarea ei asupra dorin!elor ~i voin!ei. A ie~it un rezultat uluitor. Ata~amentul fa!a de
dorin!e a fast de 10%, iar fa!a de voin!a 5%, adica peste normal. Asta Inseamna ea pentru ea totul trebuia sa fie bine. Ca
urmare a diagnosticarii, eu obtin rezultate care se exclud reciproe unele pe altele. Deei, trebuie sa eaut a veriga noua. Treee
0 perioada de eautari anevoioase. Apoi Ineep sa vorbesc rar:
- Nu-mi este destul de ciaI' care este situa!ia, dar dumneavoastraaveti 0 concentraremare asupramoraliHitii ~i eticii. La
dumneavoastra, dreptatea este mai importanta decat iubirea.
Rezista!i la e~eeul dorin(elor ~i pastra!i iubirea. Suporta!i
Injosirea ~i neplaeerile, dar nu aeeepla(i tradarea, batjocorirea
poruneilor religioase. Fa!a de iubirea vie, totul trebuie sa fie
secundar. De Indata ce noi postulam valorile umane, chiar ~i
pe eele mai saere, Ineepe proeesul de respingere a iubirii. La
haza notiunii de "om" sta con~tiinta eolectiva dezvoltata. La
247

246

baza cOll~tiill!ei colective stau lloJiul1ile de morala ~i etidi.

Fara aceasta dezvoltare IlUe posibila civilizatia. Etica ne ajuta
sa supravictuim nu numai ill prezent. dar ~i in viitor. lubirea

structura dirijarii timpului in care totul se une~te intr-un tot

unitar. Din nou dam de stratificarea timpului. Apropo, este
yorba despre Inca 0 posibila cauza a problemelor mele

CfeeUZa legile eticii, iar acestea creeaza gandirea ~i con~tiinta

colcctiva. Daca noi nu ne adresam iubirii in permanenta,
atunci ne adresam mai mult poruncilor, principiilor ~i nor-

nerezolvate

melor. Astfel, lntr-un moment oareeare, pe neobservate,

iubirea pleaci; $i raman principiile. Cre$tinismul a demonstrat
di iubirea vie este mai presusdedit orice postulat uman.
- Cred ca ave\i dreptate, - a spus femeia. - Am avut Intotdeauna un sentiment mai pronuntat al drepUitii.
- Adiea dumneavoastra ati socotit ca lumea trebuie sa fie
condusa nu de iubire ci de con$tiinta.

privind cufundarea

In timp. ~i iata ea lmi adue

aminte de un episod care s-a petrecut la casa de vacanta.

-

Fericirea senzuala este legata de timp,

interlocutorului;

aceasta inseamna

dependenta de timp

am explicat eu

ea trebuie

sa depa~im

~i este necesar sa cream un model de timp.

EI lncepe sa-mi prezinte ipoteze, iar eu intru In dialog $i-I

sprijin. EI chibzuie$te ciaI' $i logic, dar schemele lui sunt
superficiale.
interaqioneze

Eu observ acest lucru $i-i propun modele care sa

cu timpul. Aeesta din urma dirijeaza

totul In

univers. Din timpuri se !lasespaliul ~i substantele.Din timp se

- Tot ce se poate, - a raspuns femeia. - Se pare ca la mine

eon$tiinta a depa$it In pennanenta iubirea $; a ie$it pe primul
plan.

na~te energia. Noi continuam discuJia~i deodata, observ pericolul eafe se na~te. La noi a avut loc deformarea dimpuri lor

Dupa ea, a intrat inca 0 femeie. Ea mi-a aratat fotografia

iuhitului ei.

- Sa incetam imediat discutia despre timp, - i-am spus eu.

- ~titi, el este musulman. Se roaga In permanenta, lndepJinqte toate prevederile Coranului. Oar el nu poate face copii,
motiv pentru care viata se destrama.

care a depa$it nivelulmortal.

- Nu suntem pregati!i pentru a aborda aceasta tema. Ata$amentul fa!a de dirijare a crescut de zeci de or; $; ne putem
a$tepta la probleme mari.
Am avut noroe. S-a stricat doar ma~ina ell care am venit

la

Am lnceput sa diagnostichez $i vad un tablou cunoscut.

Oependenta de dorinte ~i vointa este minimala, dar concen-

casa de vacan!a. Ea a trebuit sa fie remorcata 200 de kilometri

pana aeasa. Inainte de a incepe cercetarile legate de timp,

in

Hawking a eapatat 0 boala incurabila. Kozanev a petreeut

trarea asupra moralei ~i eticii este imensa. EI este curat

prezent, dar din viitor iese In permanenta

negativul.

Depen-

den!a de morala $i etica distruge structura viitorului, lntrucat

dreptatease adreseazatocmai acestora.Aici observamleoatura
b
cu straturile timpului care depa$e$te limitele timpului amort.

multi ani in lagarele staliniste ~i tocmai acolo a ajuns In

eoncluzia ea izvorul energiei care alimenteaza stelele este
timpul. Nimeni nu a putut sa continue aceste cercetari.
Discipolullu; nu a rezistat la supralncarcare $i a murit dupa el.

Prohabil ca aceasta este legata de structura X, adica de

Einstein a distrus toate lnsemnarile

24X

lui legate de experimentul

249

I'

_J

intamplat inainte ~i ee probleme se vor ivi in viitor. Acest

in timpul

a reie~it ca dirijand campul

magnetic. se poate dirija spatiul ~1 timpul. S-ar putea ca

Philadelphia
structurile

principale

patrunderea
sunt \egati
lInna~i

acolo

ale timpului
este strict

de asemenea

constituie

diruia

sa fie legate

limitata.

Apropo.

de viitor.
urma~ii

de viltar. Ca atare, agresiunea

~i agresiunea

luem insa nu trebuia sa-I fae. Trebuia sa mn gandese numai

cum sa ajut omul pentru a pastra iubirea ~i pentru a vedea

Oar

vain\" Domnului in toate. Cand te indrep!i catre Dumnezeu. nu

trebuie sa prive~ti inapoi sa vezi di\i metri ai parcurs ~i nu

no~tri
fata de

trebuie sa socote;;ti ea\i au mai ramas.

fata de viitor. Am inceput sa

Eu

socotesc ce anume dfluneaza mai mult urma~ilor, aUld! ce nu

permite sa contactam viitorul.

rascolit

problemele

umane

faeand

compara!ii.

fara sa vreau ma eoncentram asupra

imbunata\irii s[mata\ii ~i a vie\ii. Cand am in\eles acest lucru

tragand

1. - Nernul1umirea de sine. l1eil1crederea in sine, depresia ~i

Iipsa dorintei

am

concluzii,

am rasuflat u~urat. Cea de-a treia zi a decurs normal.

de a trai;

Unul

2. -

Teama de viitor. framantarile crescande fa!a de viitor;

3. - Dispre\U1 fa!a de oameni in plan moral ~i etic;
4. - jntrucftt iubirea dirijeaza timpul. ~i ca atare ~i straturile

din

participan!ii

la seminar

mi-a

pus

0 intrebare

interesanta:

de viitor, arice renuntare la iubire inseamna agresiune fata de

viitor.
Astfel. toate sursele deschise ale problemelor de la inceput
s-au unit in doua chestiuni: problema purificarii urma~ilor ~i
problema purificarii structurilor legate de viitor. Toate aceste
echilibrarea strocchestiuni se transforma l11tr-una singura -

La inceput.

structuri1e timpului

cand

dumneavoastra

a!i vorbit

despre

invers ~i amorf. eu am in!eles ca de fapt

este yorba de trecut, prezent ;;i viitor. iar acum dumneavoastra

spune!i ca timpul invers este un alt Univers.
I-am raspuns ca pana in prezent eu socotesc ca timpul
invers este legat de 0 alta realitate ~i un alt Univers. Dupa
aceea m-am gandit mult timp la aceasta problema ~i am in!eles

turilor viitorului, intrucat mecanismu1 de purificare a copiilor

ca viitorul este tocmai un alt Univers unde timpul se scurgein

direc\ia inversa. De~i mai trebuie sa cIarifieam aceasta

~i a viitorului s-a dovedit a fi identic.

Acum cateva idei in legatura cu seminarul.

problema.

EI s-a des-

f3~urat ell succes ~i mi-a furnizat 0 informatie

noua. Este
adevarat ca dupa a doua zi a seminarului, noaptea, in pat. mn
gandeam ef\ nu voi rezista ~i la a treia zi. Supraindircarea

fost mai mare decat a~teptarile. Trebuia sa-mi revizuiese atitu-

dinea fa!a de munea. Am promis sa fac diagnosticarea tuturor,

dar pentru mul!i ~i fara diagnostic,,,e totul a deeurs normal. In .
ordine. dupa lee!ii. AllInei am ineeput sa ma uit la ceea ce s-a
250

;'

\\

.J
destabilizarea

acesteia

to ate acestca nu ne permit sa nc

punem 111ordine urma~ii.

21

DE

Eu repet din nou cele spuse de Christos:

AUDIENTE

"Sa nu vii g,lndi(i

la ziua de maine, traiti ea pasarile. Dumnezeu va va ua!" In

aeeasta fraza eoneentrarea asupra viitorului se transforma In
vointft divina. De la dorinta noi treeem la iubire, iar acum, In
ficcare zi, dependenta de dorintc devine din ce In ee mai
periculoasa.

Problemele

premalura.
cancer,

de

de bemofilie

de nareomanie
-

Totul este a~a de limpede atunci dnd

lucruri Ie ~i totll~i este a~a de complicat

omul ex plica

In viata, - Imi spunea

data 0 pacientii.
-

Pentru

a fi simplu

~i de Inteles eu trebuia

sa lucrez mult,

am raspulls eu zambind. - Ii invidiez pe clarV3zatori. care

ub(in infunna(iile de-a gata. Cand Incep sii-mi apara unele

probleme

~i Ie diagnusticbez,

gata dintr-odata.

niciodata

nu obtin

Fac 15-20 de variante

fiecare data obtin un faspuns ~i deseori

zice pe celalalt.

un raspuns

Acum.

multe

probleme

la automatism, dar de 111

data ce a aparut
zeci

comasare,
aspect

de

modele

~i Incepe

de concluzionare.

au fost rodate
0

panii

nalla lema, ics la

procesul

cbinuitor

de

in principiu toate bolile se

la lema dorintei ~i voin!ei. Mai exista

rezuma

contra-

Dupa aceea trebuie sa ma gallctesc ~i sa cama-

sez tulullntr-llnui.
suprafata

11

~i de

~i al treilea

adica eel negativ, aruncal pe spinarea urma~ilor.

lntmeflt copiii reprezinta viitorul nostru, divinizarea viitorului,
agresivitatea fata de acesta, agresivitatea fata de iubire prin

252

de vedere

~i impotenta.

~i de poliartrita.

~i auz. de moartea
de

schizofrenie,

de Imbolnaviri

de

cardiace.

toate acestea sunt legate de divinizarea dorin-

telor. Mama I-a cOlldamnat pe so\U1 ei, a fost geloasa pe el. iar
fiiea este nareomana, ~i Ill! puteam s-o eonving nieidecum ca
Jipsa eapaciHitii de a pastra iuhirea atullei dind se prabu~ese
dorintele,

duce la grave probleme

pentru

copiii ei.

In memoria mea a aparut 0 seena reeenta. Mil

femeii ~i Ii spun foarte rar, Incerdind .101-0eOllving.

un riispuns

de diagnosticare

sterilitate

legate

Aeum

voastra

diteva

uit 111oehii

luni doetorii i-au spus copilului dumnea-

ca Ii vor face trepanatie. A avut otitli ceea ee Inseamna

gelozie,

iar dlllTIneavoastra

spllneti:

"Eu

aeest luem

nu-I

las

a~a" ~i continuati sa aveti pretentii fata de so!. Daca va puneti

suflelul. atullci se Insanato~e~te

schimba ~i atitudinea satului.
In ordine

copilul

~i se va

A~ fi dorit sa vorbesc ~i s-o cUllving mai departe. dar am

reu.}it sa ma opresc la timp. Cu cat a eanving mai mult ~i mn

rog de ea, ell atat mai mu!t tree de la orientarea spre illbire la
pnstrarea vietii. Am abservat faptu! di atunei eand dorese
ajllt

a persoana pentro ea ea sa dob5nueasca

Dumnezeu,

nu sinH supraindircare,

uar

sa

iubire fata de

imediat

ee plln

253

I'

I
\

J
]'"
I
accentul

pe dorinp

de a salva viata, de a depa~i a boala, atunci

Illcarcarea crc~te bruse ~i preiau

toata

murdaria asupra mea.

sa Ie transfer

Dadi Ill! reu=?esc sa unesc toate valorile, iar apoi

pc iubire

de Dumnezeu, inseamna eli pur ~i simplu

eu nil am

vietii.

Oar toti psihologii procedeaza la fel'

Ridic din umeri.

Dumneavoastra sunteti mai talentat, ~i ell eat avcti mai

vaic sa ajut, intrudit se dcruleaza prea repede toate proceseJe.

multe posibilitati,

Am dizut pc gancluri, Jar deodata m-;j sustras un pacient,

carc a bagat carmi In sala.

Este 0 logica umana: talentul

de varsta medie a zambit u~or:

$titi, eu sunt coleg ell dumneavoastra

psiholog. Nu sunt un incepator.

Am fast invitat

avut doua congestii

cerebrale,

Oar in ultima

una dupa alta.

vreme am

Eu intelcg ca

Tot a~a, nu demlllt, la a audienta a venit inca un psiholog.

Elreprezenta

asociatia

narea problemelor
-

nevoie de mai mult.

iubire fata de pacienti.

pendenta de dorinte depa~e~te mult nivelul

periculos.

de-

Mai mult

dedit atat. DUlTIneavoastraati transferat la copii aceasta

dependenta. intrucat acest lucm pune in pericol viata lor, pe
dumneavoastra va bloeheaza serios, dUL
EI

zambe~te.

Eu am plltUt totdeauna

sa-mi stapanesc doriMele. Nicio-

data nu am fost gelos ~i niciodata nu am eomis 0 erima fata de

iuhire,

- Principala erima fata de iubire este aeeca eand noi uitam

de iubirea fata de Oumnezeu, - am raspul1s. - lar atunci cand
dumneavoastra ati luerat, v-ati eoncentrat <Isupra sanatatii ~i

254

divoqeze

care se ocupa de solutio-

~titi, - a inceput el, - noi avem rezultate destul de bune

in domeniul

Totul estc simplu, - raspund cu. La dumneavoastra

psihologilor,

familiale.

lucrurilc se apresc aiel pentru mine. Raspundeti-mi, va rog,

IllllTIaila 0 singura intrebare: - De ce s-a intamplat? Nu am

hral1e~te ~i te apara. Cu cat este mai

adidi sunt

Am avut rezultate fenomenale.

la consultatii.

iubirea

la illbire.

sa lucrez ~i in alte tari, ~i acolo am ohtinut

rezultate exceptionale

numai

hrane~te ~i apara. Oar in logica

talentat omul, eu atat mai perieuloasa este renuntarea aeestuia

Cu ce va pot fi de folos" - I-am intrebat eu.

Barbatul fermecator,

divina

cu atat mai corect trebuie sa va comportati.

consultatiilor

familiale,

dar oamenii all inceput sa

pe capete. Este ciudat pentru ca eu ma comport

V-ati

gandit

la illbirea

de Dumnezeu

In timpul

cu

audi-

entelor?

Nu, dar in sinea mea m-am adresat pentru ajutor fortelor

supenoare.
- Adiea uumneavoastra v-ati coneentrat asupra legaturii
eu aceia care va puteau ajuta. LegMuri, atitudine, dorinta reprezinta una ~i aeeea~i tema,
- Ce pot sa fac in situatia mea" - a intrebat el,
- Mie mi se pare di trebuie sa va revizuiti atitlldinea fata
de consultarea oamenilor. Primul lucm pe care trebuie sa-)
rezolvati pentru dumneavoastra este: eu ,~ut nu pentru Il1tarirea familiei, nu pentru Imbunatatirea sanatatii, nu pentru

255

I'

grabe~te in permanenta. Olnul inghite eu lacomie ~i repede

Intarirea vietii, ci pentru acumularea In sutlet a iubirii fata de

Dumnezeu. La accasta contribuie bunatatea, capacitatea de a
iubi oamenii ell toate deficientele lor, puterea de a aceepta
oriec situatie past rand iubirea ~i bunatatea, eapacitatea de a

cste Icgata de aha. lata de ce, cand dorim sa ajutam pe eineva,

limita dorintele proprii ~i vointa. Aeeasta va duce la rest a-

putem sa ne grabim numai In exterior; in interior nu este voie.

bilirea atat a familiei c;;1t~i a sanatfltii, precum ~i la prelungirea

vie(ii. [)unlileavoastra nu ati vawt Intamplator filmul fran\u-

in interior, putem sa ne bizuim pe vointa divina !?iin primul

rand, sa ne orientam asupra

zesc intitulatingenios: "Omul care se grabe~teT'

~i ajutorul exterior va fi eficient.

- Nu mi-aduc aminte,
raspunde barbatul.
in acest film un am foarte talentat ~i In(elept poate face
-

orice: sa ea~tige bani, sa faea cuno~tinta cu eele mai frumoase

femei, sa-~i eonducii exeelent afacerile. EI, Impreuna eu
femeia iubita plead

la V ene(ia ~i se opre~te In eel mai bun

hotel. Ea este entuziasmata !?i fericita. Oar nu reu~ese sa

petreaca 0 noapte Impreuna In acest hotel. EI prime~te un
telefon urgent ~i trebuie s-o paraseasdi pe femeie ~i sa alerge
mai departe. Apoi Incepe sa-I doara inima ciind ~i cand ~i
moare de infarct In tloarea varstei.
Subiectul filmului, se pare ca este luat din via(a reala. Ce se
petreee In plan subtil') Cel care se grabe~te ~i dore~te sa-~i

satisfaca mai repede dorintele, gone~te timpul ~i aceastaeste 0

agresivitaterata de timp. Dorinta devine un scop. Incepe cursa
infernala de la 0 dorinta la aha. intrudit Insa dorinta se seurge
In viata, Illai depmte unneaza pierderea dorintelor ~i a vietii.
Pierderea dorintelor poate avea loc sub forma de insuccesein
planurile

stabilite,

cum ar fi: destramarea

rela(iilor

cu cei

apropiati,scaderea potentei sau probleme cu panereasul,inima

sau vcderea. Omul devine mai gelos, mai suparaeios.Oeodata
se descopera ea este steril. Oar eI, nu se !?tiedin ce motive, se
256

mancarea, dar dupa un timp el constata ca are probleme cu

sistenml uro-genital. Omului nu-i vine in minte ea 0 problema

salvarii

iubirii

~i nu a vietii.

Atunci

Retraiti-va din nou Intreaga viata, - mft auresez eu

barbatului. - Acolo unde ati vazut numai dorinta, sanatate !?i
viata, Ineereati sa vedeti In primul rand iubirea de Oumnezeu.

Sau, poate, adresiindu-va lui Dumnezeu, eere(i iertare pentru

fapml ca In ajutorarea oamenilor a(i fost preocupat de grija

I'

pentru corp, adiea de dorin(e, de via(a ~i saniitate ea prima

prioritate...in primul rand trehuie sa salvati iubirea din suflet,

propriul eu divin ~i atunei ~i euluman va fi sanatos.
in ultima vreme vad tot mai des cum apar problemele la
medici, psihologi ~i vindeciitori. Daca omul In via(a trecuta a
fost credincios, arunci in exterior, avand grija de sanatatea~i
via(a pacien(ilor,

In mod intuitiv stabile~te corect prioritiitile.

in consecin(a, I~i provoaca mai pu(ine probleme ~i dauneaza

l1lai pu(in ~i bolnavilor. Sau, sa presupunem ca parin\ii omului
sunt

credincio~i

~i bliinzi,

el poate

deveni

doctor

sau

vindecator, dar pentru un om ai eami parinti sunt atei,

suparacio~i, gelo~i ~i ranehiuno~i, practiea medicala poate
constituiun mare perico!.
Nu demult, la 0 prelegere, 0 femeie l1li-a povestit cum s-a
oeupat de tamaduire cu destul succes. iar apoi a descoperitca
are diabet. Clnd am Inceput sa ma ocup de tratarea oal1lenilor,

257

.....

, .. - ,.~

atunci am simtit deodaUi urmatoarde:

daca pacientul nu vrea

sa lucreze singur asupra propriei persoane, atunci mai uevren1c

sau mai t[lrziu, la tamaduitori vor aparca problemc. Mi-um
repdat mereu: ,.Fie ca paeientului meu sa nu-i treadi boala

uaca Insanato~irea
Dumnezeu".

lui uauncaza sufletului lui ~i iubirii de

Atunci c[lIld tratfnn corpul omului e 0 ehestiune,

Jar canu pfltrundcm In sutletul omului, sitUatia este mult mai

pericllioasa. Tamadllitorul trebllie sa se limitczc In posibilitatilc ue a-I ajuta pe celalalt. Dad\. pacientul nll a facut primii
pa~i spre iubire ~i iertare. atunci ajutorarea lui cste pur $i
simplll periculoasa. Cc Inseamna iertarea'? Aeeasta Inseamna
acceptarea distrugerii ~i pierdcrii ferieirii umane de dragul
cuceririi iubirii de Dumnczeu.

Icrtarea este de fapt pregatirea

pcntru a merge catre Dumnczcu. Aeest transfer este foarte

chinuitor, oar fad d, orice ajutor este lipsit de sens.
RaJacinilc t"ericirii omenc~ti sunl legate de viilor. ~i atunci
dino noi, inlluentam un alt om. III mod spiritual, puncm In
mi~care structura viilorului. Daca in timpul vietii, Ineerdim
teal11a pentru viitor, Jeceptie, neincredcre In sine, lipsa dorintei
de a lrfii, am g[lIloit ~i am vorbit rau despre oameni, atunei
depcndenta de struetura viitorului este mai mare ~i practica
t[unaduirii dcvine periculoasa.
Mai yorbim inca 0 perioada de timp. apoi barbatul pleaca.
Intr[} urmatorul pacient. Eu am trecut deja la un sistem nou de
audientc. ii rog pc cei interesati ca Intrebarile sa mi Ie serie din
timp pc 0 hflrtie. In timpul audien\elor nu este de doril sa
g[H1de~ti. Aeeasta creeaza dificultflti. Onmlui Ii este mai u~ar
ca pan a la audien\a sa-~i sintetizezc loale problemele ~i mie
imi este Jllai lI~or sa-i rfIspund. Eu trebuie sa concentrez treptat

toate prohieme1e 'In dour} Jirectii. In Jorinte ~i Yoin!a. Apoi de

la Ulll<ln sa Indrept spre divino Barhatul care a intrat nu mi-a
intins hClrtia Cli problcmele sale.

Ell nu am niei 0 intrehare de pus, - a spus el.

ciaI' tow\. Examillati-ma

Imi este

pe mine ~i pc copiii mei, va mg.

Situatia dumneavoastra Ill! este rea, - am raspuns cu. ~

Un singur (UCrti trcbuie depa:jit. ~i anume tendinta de a
conduce. Montla, eticH. prctentia crescuta rata de oameni. in
schimh la capii aceasta prohlema este dcstul de seriaasa. Aici,
Il1sa. este mult de lucrat. Apropo.

dumncavoastra

ce baala

aveti?
-

;'
Eu am lellcemie. - imi raspllnde barbatul, - de aproape

doi ani. Am fost la Peterburg. la leqiile dumneayoastra din

Ilaiemhrie ~i am simtit di au avtlt lac schimbari, de fapt nu
numai di am simtit. Cand m-am dus la doctaru\ curant care l11a
exarnineaza, nu i-a venit sa ercada. Ea ~tia ea am cuno~tinte in
Germania

~i mi-a spus ea asemenea

Ilumai dupa un tratament

schimbari

pat avea loe

efcctuat de medicii germani. Cand

i-am relatat C[l eu nu am fast nici mflcar la audicnta, ci am

participat numai la expunerile dumneavoastra. ei IlU i-a venit
sa crcada. Apropo de aceasta. ~i easeta eu ultimele informatii
pc care i.lti pl1s-a Inainte de audienti'L ajuta pentru a Iucra
asupra proprici persoane?
fapml
- Dumneavoastra cllnoa~teti deci, - ii explic eu. di leucemia Inseamna mandrie. C[lIld eopii i dumneavoastra
vor Invata sa iuheasca oamcnii, cu toate lipsurile lar. val' primi
in lini~te loyiturile destinului. insuccesele ~i nedrepla\ile.
i\tunei e[lIld viitorul. prczentul ~i trecutul vor ineeta sa Ii
impiedice sa vada DivinuL atunei ~i la dumneavaastra vor
259

25~

_J

--'

ei despre

lume.

Eu a~ fi avut 0 supralncarcare

furibunda,

iar

disparea problemele.
E\ a ziunbit.

mamei nu i s-ar fi format impulsul de nazuinta spre iubirea de

Da, intcleg acest luertl.lnsa ell am venit la audien\amai

mutt pentru a afla daca eu merg pe drumul eel bun.

Imi aduc aminte din nou de formula

Oumnezeu,

iar fara acest impuls

mea: dadi omul nu ar fi

dorit sa se ridice din genunchi, atunci a-I ajuta ar fi insemnat 0

erima. Dadi el ar fi dorit sa se ridice, dar nu a faeut niei 0

Et a plecat, iar eu am continuat sa stau, sa ma destind ~i sa

ma deconectez de toate probleme\e. Peste pu\in timp au urmat
doua telefoane complicate. Primu\. diu partea femeii care are

incercare,

un nepol de ~ase ani ~i care are 0 tmTIorape oase.neacceptarea

Tumoff! la

multe ori, atunci ajutandu-l

ajutorarea

ar fi incercat

mfmdrie, adidi
mfma 'inseamna aptitudini ~i
Ini, docsituatiilor traumatizante ~i a insucceselor. In manu\a
chimioterapie. inseamna ca
torii 'au introdus nn tub pentru

Iu; inseamna

prostie. Daea el ar fi dorit ~i

sa se ridice, dar nu a reu~it ~i a incercat

nu ii prieinuim

de mal

daune nici lui. niei

noua in~ine. Deseori oamenii vin in audienta punandu-~i toata

speran!a

medicii sunt convin~i ca este yorba de cancer. Copilul nu poate

traumatizanUi. Aici nu i1vem de-a
suporla deloe aceasta situa1ie
SC;o,ci este un minus profund. M-a
face numai cu plus 2% san
sunal inainte ~i bunica copilului. care mi-a spus di fata ei a
inceput sa citeasdi prima carte dar 111zaJar. Au incercat sa se

In mine.

Oar prin aceasta

I~i Inchid

de a se Insanato~i.

Suna telefonu\.

La capatnl

e femeia

care are probleme

toate posibilita\ile
celalalt

al firulni

cu nepotu\.

- Histologia nu a aratat nimic, - a spus ea dezorientata ~i

mirata. - Adidi totu~i a aratat eeva, ~i anume ea tumoareaeste
benigna. Doctorii nu

inte1eg nimic ~i au spus ea este imposibiL

dar chimioterapia nu mai este neeesara.

mama sa lucreze mai departe.
- Ei bine, - am spus, -

uite la videocasete. lmediat dupa aceasta s-a stins lumina In

toata casa. Mama a In\eles ca fiica nu este de10c pregatita
pentru perceperea informa\iei ~i a facut il1Caraspunsuri,
0 incercare.inforI-a
dat volumul cu numarul cinci. La Intrebari ~i
mati a se insu~e~te mai u~or. Dupa aceusta, ceva s-a mi~cat. ~i
car;ea a fost de folos ~i mnnca asupra propriei persoane a dat'

In

primul rand, indepartati tristetea, nemuHumirea de sine. Acestea acopera vederea vointei divine in toate. Imi iau ramas bun
~i pun receptorul
la loc. Mi-a venit In minte ziua audientei din
America unde am fost acum ditiva ani. Pragmatismul ridicat
mare~te eoncentratia asupra dirijarii

roade. Copilului i s-a facut 0 biopsie ~i deja trebuiau sa fieStarea

gata

analizele. ,,0 sa iasa cancer, - m-am gandit eu. copilului era cat se poate de rea. Principalul este ca mama a
Inceput sa lucreze asupra propriei persoane ~i este gata sa vad.
In toate voin\a lui Oumnezen. Apropo, ce-ar fi fost dacii en a~
fi Inceput sa diagnostichez de prima data, atunci cand
mama
concep\ia.
nu facuse primnl pas chinuitor pentru a-~i schimba

nn ar fi putut fi ajutat copilu\.

~i dorintei. Pacientul se

1ine eu dintii de acestea ~i ea sa-I convingi de contrariu este

~

dcosehit

de comphcat,

irose~ti for\ele degeaba.

Cea mai u~oara

audienta a fost aceea, cand

patru persoane

din cei zeee oameni prezenti, la

"Dumneavoastra nu
am spus urmatoarde:

suntc\i gata." Ceilal\i ~ase au Incepnt sa-mi puna Intrebarile lor

pcrsona1e, munca cu ei a deeurs minunat. Dar aeeasta a

fost 0

261

200

;'

.J

exeeptie ~i nu 0 regula.
Femeia la care trebuie sa sun acum are melanom. Acest eaz
l11a interesa din doufl motive. in primuJ n1nd pentru di un
diagnostic similar mi s-a pus in 1091. in al doilea rand. eu am
consultat

aceasta

femeic ~i Inainte. La ea era yorba despre

puternica rata de dorintc. S-a
tema priyind dependenta
Illunifestat ge1ozia. supararea pc oalllenii apropiati ~i eu toate
acestl'a au fost IndIrea\i ~i unna~ii. Dc Indala ce la nepo\i a
inceput sa se manifcste situatia traulllatizanta In plan suhtil ~i a

aparnt supararea ~i condumnarea.

~ Da, Imi adue aminte de accste momente.

- a spus

femeia. - Dad't Imi permite\i. eu va pun diteva intrebari, care

sunt probabillegate de starea mea.
- Va rog. - am raspllllS eu. - haide\i sa Incc1'cfnn.
~ De ce nepo\iea mea are frica sa 1'am5.na singllra ~i umblfl
dupa mama ei ea ~i eand a1'fi legata de ca'!
- Ea este ata~ata de rela!ii ~i ii este frica sa Ie piarda.

Inceput ncgarea iuhirii, la bunica a izbucnil imediat melano-

Aceasta cste 0 tema legala de ge10zie ~i dorin\c care va sllnt

eUlloscute.
- De ce mama este geloasa pe alt copil de~i i~i iube~te

mu1. Anterior. Ii t'xplicasem la tekfon urmatoarele:

propriul copi\"

Melanomul constilUie gelozia, incapacitatea de a-i ierta

Raspunsul e aeela~i. Intrue5.t do1'in\a ~i relatii\e sunt cell'

pe cci apropia\i. Aecasta estt' una din manifestarile fixarii

ercscflllde pc tema variala a dorintclor.
~ ~ti\i, eu am ni~te rude care In-au suparat [oartt' tare. in

mai importante.

ccea ee ma prive~tc. i-am iertat. dm IlU doresc sa-i Illai yad.

fiica'!
~ Pentru ea nepoata dumneavoastra

Ex ista III acesl ca7. vreo Inca\care a Jegi lor?

Este 0 lri~are la adresa propriei pcrsoane. Dadl dUillnea-

voastr[\ ati illeeput

Sfl va schimha\i.

atullci trcbuic

sa va

schimba\i pe deplin. In\elegqi. ea atunci eand nl' adrcsfun lui

Dumnezeu. are loe accelerarca tuturor proceselor ~i incepe
purifiearca murdariei umane. Dadl noi sUlltcm gat a sa ne
schimba1ll

la suprafa\fL

ciar In interior.

ca ~i Inainte.
principiilorne
ascundc1l1 In rata iubirii sub pretcxtul ciemnitatii.

I'

Aiei principatul

punet de sprijin sc pune pc

dorin!c ~i nu pe iubire.

- De ec ginere1e meu a Inceput sa se poarte agresiv fa\a de

se formeaza. gelozia

ei. ata~amentul fata de dorinW i se transmit mamei ~i ca atare.

cre~te hrllsc agresivitatea suhcon~tienta. iar in ascmenea cazuri
tatal fie se comporta agresiY 111exterior, fie Inccpe sa petreaca
Cll alte femei, sa hea. sall divoneaza

sau sc Imb()lnave~te. etc.

De ce ncpoata
Illdaratnica'?

irascihila.

mea este

caprieioasa

~i

Se poate cia acela~i raspuns, ea nu poale sa-~i infrfmcze

proprii. dorin1elor, voin1l2i san a vic1ii. alunci inaunlrul nosU"U

dorin!ele.

towl se acumnkaz5 ~i afl2 loc explozia. Apoi. la dumneavoastrfl all mai ramas pretcntii\e profundc fa1a de bfuba1ii din

llnui criminal. Omul este gat a Sfl violeze. sa omoarc de dragul

satisfaeerii dorintelor sale. Apropo, de ce violatorii din
inchidorintelor
sori stint adeseori omorfHi'? Pentru ca necontrolarea

tillcrc\c. atunci dind au fost Illjosite moral a ~i etica. atunci

dlnJ ati fosl injosit5 ca femeie ~i IlU u\i mai dorit sa traiti, a

2h2

De fapt, dependenta

deplina de dorin!e da na~tere

263

~
j
r'"

sexuale duce la 0 dependcllta

imensa de orice dorinta ~i la

na~terea iJeilor :,;iactiunilor eriminale. Starea interioara a unui

om se transmite altora, deoarece emotiile noastre sunt legate
de spatiu ;;i timp. Un om po ate sa purifice sutletul altor oameni
din junil lor, iar tot a~a de bine poale sa-I ~i murdareasca.

In

momentul in care incepem sa amplificam dorintele noastre :,;i

sa depindem de ele, in sufletul nostru se na:,;te imediat un
criminal care dupa aceea trece la actiune.
- Cum se explica slabiciunea
atiei?

femeii din timpul menstru-

Slilbiciunea, menstruatiile
dureroase :,;i indelungate
constituie injosirea dorintclor ~i a vietii, adidi lema e aeeea~i.
Nu de mult am consultat 0 fala cu diagnosticul de hemofilie.
Primul lucru pe care mi I-a spus a fost: .,Eu nu vreau deloc sa
fae sex". Corec!, - i-am raspuns ell, - femeia se ata~eaza de

~i iaUi ee este umanul. Ceca ee este mai important pentru

dumneavoastra va determina cc sanatate ~i soarhi yeti avea."
Dupii un timp am primit incii un telefon de la aceastii femeie.
Situatia era deja ceva mai buna.
- ~titi, tumoarca aproapc a dispamt, -mi-a comunieat ca.
- Continuu sa luerez asupra propriei persoane.
- Dumneavoastra inca nu reu~iti sa pastrati iubirea fata de
omul care v-a jignit, v-a tradat ~i care s-a comportat incorect.
Pentlll a piistra iubirea fatii de omul care ne .iigne~le trebuie sii

invatam sa-I privim prin logica divina. Cat sllntem oameni

intotdeauna vom avea lipsuri, noi nu putem fi ideali, trebuie sa
invatam sa iubim umanul imperfect, sa iubim oamenii cu
lipsurile lor cu tot.
Pentru aceasta trebuie sa tinem minte ca noi Cll totii avem
origine divina ~i eontinuam sa-L purtam pe Dunmezeu in noi,

dorinta ~i viata. mai puternic prin activitatea sexual a, iata de ce

in acest caz intervine 0 impotrivirc puternica.. Grice uereglare
a menstruatiei eonstituie un indieiu in legatura cu dependenta
cresc[lIlua a dorintei.

~i daca ne jigne~te umanul, trebuie sa continuam sa iubim

divinul. In fata lui Dumnezeu ell totii suntem copii. Cli cat

Mi-aduc aminte faptul ca la audienta 0 femeie a relalat ci\ a

inceput sa se roage in timpul scxului ~i, ea ~i cum s-ar fi tumat
pe ea apii rece, au dispiirul toate dorintele. Dar nu s-a intiimplat

Mi-a sustras atentia de la giindurile

sUl1at 0 femeie la care chiar In-am gandit.

priviti mai mult toti oamenii ~i lumea ea pe ni~te copii, cu atat

va este mai u-,?orsa iertati.
mele un lelefon. A

!lirnie, mai tarziu, ineet, ineet, totul s-a restabilit.

- Va sunt foarte recunoscatoare, - imi spuse ea. - Melanomul a trecut 111intregime, totul a devenit normal.

Fcmeia mi-a mai pus cateva intrebari ~i dupa fiecare dau

acela~i riispuns. "Probabi! cO va trebui sii scriu eel de-al S-lea
volum eu eontinutul de raspunsuri ~i intrebari, - Ill-am gfmdit

- Nu chiar totul, - am riispuns eu. - 0 parte din problemc

inca au ramas. Nepo~ii dUlllneavoastra au probleme eu teme

cu. - Trebuie sa selectionez

100 dintre cele mai hune ~i intere-

sante intrebari ~i sa arat. cum anumc prin unificare, toate

probleme se reduc la 0 singurii problemii ,,latii ce este Divinul

2(l4

ca: pretentiile crescutc

persista inca. Sunt inca
lipsa dorintei de a triii.
In viitor. Nesiguranta,

fata de oameni, de morala ~i etica, ee

deosebit de vizibile teme ca depresia,
lipsa de incredere in sine. in prezent ~i

teama in fata viitorului. framantarile

265

I'

crescflllde In legatura Cll vlitorul, de asemenea, VOl'reapare ell

timpul. Prin loate acestea noi ne ata~am de dorin1a, dar nu In

voi face 0 diagnosticare

prezent. ci 111viitor. Prill iubire trebuie sa Indepartam

spune en

depen-

deilla nu numai de valorile din prezent dar ~i din viitor.

- Dadi Imi permitc1i. vreau sa va pun eateva Intrebari. - a
spus femeia. - De ce este legaUi obezitatea mea? Nu pot sa 111a

~i vii voi masura

parametril,

acest

Illem va Impiediea doar proeesul. Dadi va voi lauda ~i va voi

este bine. dumneavoastra veti Illeetali sa mai

totul

luerati. Dadi va voi spline ea LoLulcste prost atunci Incepe

tristetea ~i nu veti mai putea Ilicra. lata de ce de aeum II1col0
va fi din ce In ce mai putina diagnosticare ~i Illi trebuie sa Illai

ablin; eu In pennanen1a dorese sa mananc. Dadi nu mananc.

Imi pot pierde cUllo.';>tin1a.A aparut ~i 0 slabieiune puternidi,
Ingustarea arterelor .'?i0 durere de inima. De ce este legat acest

scormonimln

Illcru'!

A~ fi dori! ea metoda mea sa fie folosita ~i de altii dar Cli

profesionalism.
in primul rand metoda mea este bazata pe
capaeitatea de a vedea structuri Ie subtile legatede sufletul

- Exact adineauri v-am spus. ~ am raspuns eu. Cancerul a

trecut dar dependenla de dorinle Inca s-a pastrat. Inainte totul
S-;t redus Ia tumnra, dar acum aecsta s-a ahsorbit ~i s-a dcs-

compus In partite ei componente. Cli cat mai mult depindem

de dorinle, eu atfit mai greu ne este sa tlamanzim

~i sa ne

ab~inem de la sex. Siabiciunea. durerile de inima constituie

slIpararea pc allii .5i pc propria persoana prin Injosirea
dorinlelor:;;i a vielii. Tineli mintc, ea dcpa~irca caneerului este
nlll11ai :;;inlll11ai una din etapelc pUllerii In ordine
~i nu numai a sufletului dumneavoastra

a sufletului;

ci .';>ial urllla~ilor.

- Va lllul1umesc, - a SpliS I'erneia; - venili la noi In

Siheria.

- Cu placere, - am raspulls eu. - :;;ine-am luat rarnas bun.

Mi-aduc
prilel.

alllinte seminarul

~i declaralia

faeuta eu aeest

- Arum diagnnsticarea mea a luat sfflr;;it. - am aratat eu.Au Illal r'-unas Ilumai doua teme: voinla ~i dorinla. Sper ea in
curfilld tutu I sc va contopi Intr-o singura eauza ~I dadi eu va

26(1

Ulllall. Trebuie sa Illvalalll sa vedelll din ee In cc

mai clar, Divinul.

M-am gundit la aeele persoanc care se oeupa de tamilduire.

oillulul

~i de soarta

acestuia.

Daca tamaduitorul

I'

IllI vede

urmarile aetiunilor sale -?I Inccarca sa copieze In exterior

recomandarile mele, probabil ea VOl' aparea eu timpul problellle atat In cazul lui cat .';>1al pacientilor lui. De aceea estc
mai bine sa Ill! se spuna ea se lucreaza dupa metoda mca ci s5
sc foloseasea de experienta cereetarilor mele ~i acest lucru va
fi de folos. Cund am Inceput sa seriu primul VOIUfll,am vorbit

despre pastrarca

iubirii

.';>1despre

dcpa.';>ircageloziei ~i a

sup{lrarii. ACllm spun ueelea~i fraze. Oar In spatelc lor am

parcurs un drum care strabatut elapelc fericirii uillane. 1ar
acelea~i fraze Sllna deja altfel ~i posihiJitiitile depa~irii lIlllanului au dcvenit mult mai mari. Ell mi-am adus aminte de 0
pilda oriental a dlild un Illvalator
Ie-a explieat elevilor sAi ec
Inseamna Dao. Tal ce s-a InWmplat din inaltul Ceruilli a pomit
de la acest
illtentii.

DaD, In care nu a existat

Elevul

a pronulltat

cuvantul

viata,

voinla,

dorinte

Dao ~i a ridieat degetul.

~i
0

data un trecator I-a Intrebat pc clev: "Ce este Dao'?" in acel

267

.....

1,
\

1
!
Sud. EI a hotarat sa streeoare ni~te narcotice. punandu-Ie in
geamantanul sotiei. Ea a primit 0 condamnare de opt ani de
inchisoare. Apoi ea a fast eliberata ~i s-a in tors in S.U.A., dar a
inceput un cancer mamar. Dupa ee I-a iertat insa pe sotu] ei ~i

timp s-a apropiat Invatatoml ~i a H'iiat degetul elevului. Tipand

de durere. elevul a luat-o la fuga. Invatatorul a strigat dupa el.
iar dind lIcenicul s-a Intors, acesta i-a aratat din nOlI degetul.
In acel moment asupra ucenicului a coborat iluminarea.
Tot a~a ~i noi: nu vedem adevaml care ne deschide tainele
existcntei

de5i ele sunt amncate

in jurul

Ilostm.

a indepartat

supararea.

tumoarea

a disparut.

Eu Imi aduc

aminte ca la ineeputul secolului al XX-lea. in Peterhurg, un

calugar a tratat oameni. ,.Baiatu] dumneavoastra are crize. - a
explieat el parintilor. - pentru ea dumneavoastra ati pacatuit.

Sau Iloi

pronuntam aceste adevamri fara sa intelegem sensullor.

Ce allume Inseamna sa pastram iubirea ~i illcrederea

In

sa Inteleg numai

Ati furat un bou de la 0 viiduvii. Inapoiati-I ~i fiul dumneavoastra se va insanata~i." Altei femei, care avea probleme

Totul In lume are 0 legfltura ~i cu cat mai evident vedem

aceasta legatura eu atflt Illai u~or ne este sa percepem Divinu!,

dermatologiee Ia maini, calugarul i-a SpllS: ,.Nu rnai tumati apa

In laptele pe care 11vindeti ~i nu 0 sa mai fiti bolnavii". Aceste

voin!a di vina, prezenta III OI-iee.In lume cre~te din ee in ce mai

mult tendinta de cautare a Divinului in noi, descoperirea
leg5.turii dintre earacterul eonceptiei despre lume a omului ~i a

callze pot fi explicate

Dumnezeu III oriee situatie, eu am inceput

aeum, dura multi ani de cercetari.

u~or atunci dind boala este legata de 0

fapta comisa nemijlocit de om, nu demult. Oar daca aceasta se

prelunge~te pe linie piirinteasca, daca boala este deja a socie-

Nu demult am citit intr-un articol di in Franta a ie~it 0 carte

tatii sau a omenirii, , problema nu se rezolva pur ~i simplu prin

rugaciune pentru un p:kat oarecare. Narcomania ~i homose-

a unui rennmit psiholog care se intituleaza: "Spune-mi unde te

doare ~i eu Iti spun de ee". In acest m1ieol, autorulleaga bolile

xualitatea se acumuleaza de generatii. prin caracterul ~i conceptia despre lume a Intregii societiiti. In acest caz, trebuie

~i nenorocirile de trasaturile de caraeter ale olllului eu mandria

lui, cu supararea sau deceptiile acestuia.

leeuita intreaga societate.

boldor lui.

Un telefon ma sustrage de la gandurile mele. Suna 0 femeie

din Moscova care a fost de cateva ori la mine In audienta.

ACltlll un an am vorbit cu un profesor neuro-fiziolog.

- $titi, m-a vizitat un psiholog din America eare a ineercat
sa trateze nolile prin iertare ~i mi-a prezentat doua cazuri

Ciiteodatii, agresiunea fatii de iubire poote patrunde atilt

deadane Incat purificarea in asemenea situatie are lac numai

concrete de tratament. In primul caz, 0 mama ~i-a alungat fiica

pe strada. iar aceasta nu a putut s-o ierte mult timp. Oupa

printr-o

aceea, pe eorpul ei a aparut ceva sub forma unei eezeme

pllternice. ~i atunei cand ea ~i-a iertat mama, boala a trecut
imediat. In al doilea caz, sot ~i sotie, zburau In America de

26H

,. ...

chinuri

boala

incurabila

~i moarte,

~i ani de lucru asupra

sau prin ,ndelungate

propriei

persoane.

Aceastii

femeie are astm. La inceput, am vazlIt la ea 0 varianta clasidi a

mfmdriei. Cand ea a trecut prin toate situatiile ~i s-a pus in
ordine, au reie-5it bazele, adica divinizarea dorintelor. a vietii, a

269

I'

I
1.

~
,. ,..
!

re]atiilor. a falllilie.i, a eopiilor ~i a omlllui iubit. In legatura cu

aeeasUi Ie.ma ca a luerat lllai (kpane. ACUIll sotul are crize de
rinichi. 0 diagnoslichez pc ca: III timpul Ilcformal este cunHa,
iar III timpul amorf de asemenca curaUL Asta da aetivitate. In
timpu] illvers II1Sa. apare un program putemic de autodistru-

fata de viitor constituie nu numai un ata~ament fa~a de dorinra,

gere 111planul idealurilor, al moralei ~i etieii, de unde pomcsc

raJaeinile ata~alllentului de dorinta. La copii ~i nepoti, aeeasta
se Illanifcsta prill suparari rata de eei apropiati, prin gelozie ~i
boli.

~i la urma~i 0 depellden~a cresc,lnda rata de Intreaga gama a

fericirii umane.
Clnd ne ata~iim de viito(> In primul r,md atunei eftnd ne

- V -all raillas pretentii rata de barbati la un nive! foartc

adane. - Ii spun eu.

dezicem de iubire, de dragul viitorului, adica atunei ci1nd

- Credeti-ma,
raspunde femeia.

ne framantam

- Dunlileavoastra ati luerat minul1at, -raspund eu, - dar

radacinile au ramas. Uitati-va, noi dispunem de 0 Illtreaga
gallla a ferieirii 1IIllane ~i deodata Incepe sa se destrame totul:
s{matatea, Illunea, banii, afacerile ~i relatiile. Oar cineva ne-a
ghieit di totul va fi bille. Atunei, orice boala, neplacere

~i

scopul ~i esenta vietii devin visuri, plalluri ~i idealuri. Daca noi

III permanenta

pentru viitor, ne este frica de el,

I'

se [ntamplii aeela~i luerll. Sa mergem mai departe. Depresia.

lipsa de Illcredere 111sine, lipsa dorintei de a trai. pesimismul,
toate acestea SUllt forme ale agresiunii fata de viitor. Omul dur.
grosolan are contaete slabe cu viitorlli. La el totul estc simplu.
Fie ea se blleura, fie di pWnge in hohote. La omul dclie,tt,
rafinat, eontaetul spiritual ~i subtil eu viitorul cste mai amplu,

nefericire 0 suporlam pastrfmd bueuria 111 suflet. Totul se

COlltureaZa, totul va fi bille. lar aeum, Inchipuiti-va ea avem de

sunt mult mai mari. Dar pentru orice ferieire

trebuie sa plate~ti. In posedarea unei asemcllea fericiri se

toate ~i ne merge minunat. Oar. dOlla persoane diferite ne-au

ghicit ea ne vom 11111rieopiii ~i 'lom pierde totul. Deci, nu

deceptie,

exist3 viitor, lolul este Inehis. Astfel sc na~te depresia ~i Jipsa

priviti lumea din perspectiva divina, In sutletul dumneavoastra

dorintei de a trai de~i dispunem de 0 Intreaga gama de ferieire

umana. Ce face In asemenea conditii un om obi~nuit? 0 data

trebuie sa existe III permanel~ta u~lIrare. bueurie ~i iubire,

ce Illl exista viitorul, Inseamna ea trebuie sa ignoram totul ~i sa

abandoniim totul. Sc ~tie cii alcoolul distruge legiitura eu
viitorul. Omul se Imbata ~i lotul i se pare mai u~or. Intr-o
oarecare masura accasta ajuta la depa~irea dependen~ei de

de Oumnezeu, In sinea dumneavoastra trebuie sa se clatine

bazelc fericirii umane. In cazulll1 care vi se destrama viilorul,

270

viitor, dar refuzul permanent a] viitorului duec la pierdcrea lui.

Astfe!, am stabilit di valorile din viitar sunt mai importante
dee[lt valorile din prezent. Aeeasta Inseamna ea ata~amentul
'lointa ~i viara, ci fata de toate acestca deodata. De aceca
agresiunea legaHi de structurile subtile ale timpului na~te la noi

am luerat asupra propriei persoane, - Imi

~.

iar posibilitatile

aseunde posibilitatea dependentei de viitor, iar aceasta na~te

tristete ~i depresie.

Dc aeeea. Glnd dumneavoastra

indiferent ee s-ar Intampla. Oaca dUlllneavoastra

iar dumneavoastra

pastrati

atunci ati trecllt Incercarea.

bucuria,

iubirea

va apropiati

.'?i optimismu],

Cum trebuie sa percepeti lumea?

271

...-

,--

I'.'

Vi se spline: ..La dUlllneavoastra

tOlUl s-a prabl1~it. Ati pierdut

totul." DUlllneavoastra raspundeti: "Nu-i nimic stra~nic, totul

('ste bine, eu am in rata viitorul." Vi se spune: "Nu aveti viitor,
maine veti Illuri." DU111neavoastra rasPllndeti: "Nimie deosebit. totltl esle bine. Eu am iubirea fata de Dumnezell, rata de
prel.ent. lrecut ~i viitor pentru totdeauna. ~i iata, iubirea este 0

crize. Durerea era a~a de puternidi. indit aproape imi pierdearn

cUllo~tinta. Pe deasupra, a illceput sa ma doara ~i inima. Mi s-a
pus un diagnostic: radieulita traumatiea. Aceste dureri m-au

chinuit multi ani. Dar cand am tinut post, ele au trecut. Cand

notiune de nezdruncinat."
Ne intoarcemla viitor. Notiunile de morala, elica ~i idealuri
sunt adresate de asemenea

viitorului.

Cand condamn

Inaltime de doi metri plea-5ca pc spinare. Am avut ni~te dureri

de ~ale de neirnaginat. Apoi au trecut. Dupa doi ani aceste
dureri nu se ~tie din ce cauza, au reaparut. Se rnanifestau prill

am inceput sa abandonez infometarea durerea a revenit. Mi s-a

spus ea este 0 boala incurabila. 0 data, un maseur talentat rni-a

~i gan-

desc rau despre cineva, alunci, in primul nlnd judec gre~it

faptde sLllc posibile, in interiorul meu ma debarasez de iubirea

faeut cateva rnasaje ~i durerea a treeut, dar dupa daua zile au

inceput sa ma doara rinichii. Durerea a fast a~a de putemica,

fata de el, rup eontactele eu aeesta pentru ea sa nu ma tradeze

ill viitor. lata de ce pretentiile fata de oameni in plan moral ~i

incat mi-a venit sa urill. Am illeeplll sa ma rag ~i sa lucrez

aSllpra propriei persoane, durerile de rinichi au trecut. dar au

etie. nemultumirea

inceput sa ma doara ~alele. $i iata ea in ultimul timp eu insllmi

fata de sot. in planul idealurilor - nu arata

cum treouie, nu se eomporta a~a cum am vrea, nu se mi~ea, nu

respira ~i nu vorbe~le cum trebuie -sunt agresiuni fata de viitor

am din cand in cand dureri

~i maresc dependenta
fata de acesta. Capacitatea de a iubi
oamenii cu toate deficientele lor, capacitatea de a vedea
divinul 111umanul care se dezvolta, constituie capacitatea de

am inteles ea eu nu am 0 atitudine eoreeta fata de viitor .'$iefi

nu alll depa~it dependenta
fata de straturile
subtile ale

lor sta tema darintelar

timpului.

Da, poftiti.

Am puternice

sa va mai pun cftteva intrcbari?

~i a supararii

~i am inteles
fata de femei.

ca la baza
Nu demull

lucru va pot spune ~i dUlllneavaastra.

- Bine, - spune ea. - Fiul meu nu mai traie!?te de mult cu

sotia lui ~i IlU rell~e~te nieicum sa divorteze. De ce este legat
acest lucru?

depa~ire a dependentei de viitor. Pana cand aceasta dependenta

nu este invinsa, din ea VOl'rezulta mereu gelozia ~i mandria.
Imi permiteti
inleresat 0 femeie.

Acela~i

de rinichi

s-a

- De acela~i luern. Ata~amentul

fata de darinte duce la
destramarea relatiilar familiale sau a acelara din afara familiei.
-

Fiica mea IlUvede bine.

vreme, atat de pUlernice, incftt mi se pare di mor. De ee esle

Tema este aeeea~i; adica legata de gelazie ~i darinte.

legat acest lucru?

- De ce la salll! meu s-a agravat tatu~i baala de rinichi?

dureri la ~ale. Printre altele, in ultima

- ~titi, cand avcam doisprezeee ani, - am inceput sa

povestesc. - jllcftndu-ma in parcul copiilor am dizut de la 0

- La dumneavaastra,
incepand de la urma~i, vine valul
concentrarii pe bazele fericirii umane. Daca se intensifica

272

273

I'

_1

I
1
\

~
,

dependenta

fata de baze. atunei se intenslfica ~i agresiunea fata

de sot. lntrucat el poarta 0 suparare profunda fata de fcmei.

dumncavoastra
il bruiati ~i ineepe inrautatirea
sanfitatii.
PlIneti-va singura in ordine ~i va ajutati urma~ii. Puneti-i in
ordine ~i pe urma~i ~i prin ei va ve\i pUlea ajuta so\ul.
- Va mul\umesc, - a spus femeia, - acum mi se pare lotul
clar.
In principiu, audienta s-a terminat, dar nu ma pot deconecta
dintr-o data. in virtutea iner\iei Imi adue amintc acele gre~eli
principalc pe care Ie comil pacien(ii In limpul aC\iunii asupra
propnci persoane.
Nu demu\t am avut 0 discutie Cll 0 pacienta pc care
audienta mea nu a ajutat-o.
- Ma simt groaznic, - a recunoscut ea la te\efon. - Am
sentimentu\ ca innebunesc.

- Haideti sa Ie luam pc rand. Cale carti a\i eitit')

- Pentru ca nu am putut s-o citesc. Am fost data afara din

serviciu, am avut mari neplaceri ~i rn-am gandit dl mai intai sa
sa citesc cartea a

- Aveti grija ce faceti. - i-am explieat eu. Informatia

caqile mele este traumatizanta. La nivelul subcoll~tientului

din
are

lac zoruncinarea bazeJor fericirii umane ,;;itotodata orientarea

asupra iubirii divine. Cir\ile mele le-a\i cilil, dar nu ati vrut sa

274

dumneavoastra
aveti in suflet ura fata de Dumnezeu, cum
puteti citi despre iubirea Divina? Duea nu ati plltut sa cititi
cartea, nu ar fi trebllit sa veniti niei la audienta. Fara 0
pregatire de a va schimba, Illi aveti ce face la audicnta. Cli cat
insistati mai mult sa mergeti intr-o direqie gre~iUi, Cll atat va
va fi mai greu sa va intoareeti in direclia huna. Va repet din
nou. Dadi nu ati inceput sa lucrati serios asupra propriei
persoane, atllnci nu aveli ee face la audienta. Daea in fiecare
secunda sunteti gat a sa renuntati la nazuin1a spre Dumnezeu,
cuprinzandll-va depresia. teama, pesimismul ~i supararea, nu-i
nimic daca, la inceput, soarta dumneavoastra
va ajuta,
condueandu-va
intr-o directie
lnjosire ~i pierderi.

corecta

prin boli, neferieire,

I'

,,0 alta gre$cala este. dupa parerea mea, urmMoarea: pacicntul vine la audien1a, se roaga visand la faptul ea se va

In seop, iar rllgaciunea,

iubirea de Dumnezeu,

va fi trans-

formata intr-un mijloe pentru atingerea acelui seop ~i atunei in

eel mai fericit caz, nu va avea loc nici 0 sehimbare."

Daea noi acest viitor, adica sanatatea pentru care am sperat,

~asea. dar mi s-a facut mai rau.

sehimhati
concediata

lar daca

roaga pentru aceasta. eu atat mai mult viitorul va fi lransformat

Dc cc n-ati citit-o pc a ~asea?

mft pun pe mine in ordine ~i am inceput

la iubirea de Dumnezeu.

.J

insanato$i ;;i eu cat spera eI mai mult ea se va insanato$i ;;i se

-Cinei.
-

trugere, adiea renuntarea

'"

~I lucrul asupra propriei

persoane.
Ati fost
;;i v-a cuprins deprimarea, programul de autodis-

II primim. atullei eonecntrarea

asupra viitorului

zeci de ori. de sute de ori. In eonsecinta,

va crc$te de

iubirea de Dumnezeu

.'-.;irugaeiunea devin mijloacc ell 0 intensitate deosebita. In

continuare noi trebuie sa pierdem ceea ee ne desparte de
iuhirea de DUlTInczeu. Noi pierdem viitorul.
Aceasta inseamna ca fie ne VOl'muri copiii, fie noi in~ine.

275

.....

.
1
\

De aceea, in l1lomentul cand omul se roaga, el trebuie sa uite

de sperantele lui, de temerile ~i de parerile lui de rau. Mi-am
adus aminte de 0 paeienta la al carei fiu s-a pus diagnosticul de
autism, care dupa aceea a fast infirl1lat.
-

Prima luna, - a povestit ea, - eu m-am rugat, a~teptand

~i sperand ca fiul meu se va Insanato~i. Eu am trait nadajduind.
Au treeut 0 luna, 0 luna ~i jumatate ~i constat un e~ec total.
nici 0 sehimbare. Apoi am Ineeput pur ~i simplu sa ma rog
Intrucat a aparut aceasta necesitate la mine, iar dupa un timp

am observat ca ~i copilul a Inceput sa se schimbe iar dupa

doua luni diagnosticul a fost revoeat.
Aceasta femeie a pus iubirea de Dumnezeu mai presus de
viitor, ~i Inseamna di ~i mai presus de spiritualitatea care ne
permite sa controlam viitorul. Atunei In fa!a copilului s-a
desehis viitorul ~i posibilitatea de a fi spiritual.
Inca 0 gre~eala foarte raspandita. Acele Incercari pe care Ie
primim efwd ne Indreptam spre Dumnezeu trebuie sa Ie
pareurgem prin pastrarea iubirii, dar noi deseori ne umplem cu
spaima ~i deceptie.
Mi-aduc aminte de un caz recent. Parintii au adus-o la mine
pe fiica lor adolescenta. Ea a avut 0 tumoare caneeroasa la
oehi. Ei au colindat prin cele mai renumite clinici din lume ~i
fata a fost eonsultata de eei mai buni speciali~ti. In Elve!ia Ii
s-a spus ca trebuie Indepartat ochiul fetei. Ce va fi cu al doi1ea
ochi, nu ~tia nil1leni.
- Dumneavoastra
vedeti catastrofa la exterior, dar ea
izvora~te din eatastrofa interioara. Fiiea dumneavoastra este In
interiorul ei foarte suparacioasa ~i geloasa. Ea nu poate pastra

nieidecum

iubirea, cand Incep sa se purifice sutletele eopiilor

ei. Nu mai vorbese despre varianta crutatoare, adica despre
triidarea ~i supararea cauzate de barba!i. Ea nu poate deloc sa
pastreze

iubirea

niei ehiar in condi!iile bolilor ~i ale necazurilor. In asemenea cazuri 0 salveaza de obieei moartea,im-

bolnavirea incurabila, invaliditatea sau eeva asemaniitor. Invatali sa pastrati iubirea fata de Dumnezeu In cazul oricaror
neplaceri ~i Imbolnaviri. Inva!ati sa-i mul!umiti lui Dumnezeu
pentru supararea care va vine din partea oamenjlor, invatati
fata sa iubeasdi, sa se roage ~i sa ierte; atunei vor interveni
sehimbarile. Dupa 0 jumatate de luna femeia m-a sunat.

I'

- ~ti!i, la fiica noastra aulnceput dureri puterniee la ochi.

A Inceput sa curga din ochi un fel de secretie. Spuneti-mi ce
este de facut?
- Daca Incepe de pe acum sa va fie frica, sa fiti deceptionata ~i sa oprimati iubirea, eu ered ca nimeninuva puteasa
va ajute. In prezent are loe purificarea, destul de ehinuitoare
nu numai pentru fata dumneavoastra, ci ~i pentru copiii ei ~i
pentru nepo!i. In acest caz trebuie sa uitati de frica, de parerea
de rau, de pesimism, de supararea pe propria persoana ~i pe
destin. Nu exista teama ~i framantari pentru viitor. Regrete fata
de trecut nu exista. Nu exista nici vinovati. Este Dumnezeu ~i
iubirea. Despre toate celelalte trebuie sa uitati.
Mi-am adus aminte de un caz de riitacire foarte raspandit.
Foarte multi traverseaza focul ~i apa dar se Impotmolesc In
tevile de arama. Adica in momente

de boala ~i de suferinta

reu~ese sa pastreze iubirea dar atune; cand Incepe Insanato~irea, uita de aceasta. a fata cu diagnostieul de hemofilie

276

277

..-

...
!

,'.

- Oumneavoastra mi-a!i explicat ce se petrece In adancul

sufletului meu. Am inteles ~i am simtit cat de puternic m-am
concentrat aSlIpra copiilor, asupra omului iubit, asupra familiei

Imprellna eu ea ~i pc dlll11neavoastra. Noi, in fiecare secunda,

trebuie sa manifestam iubirea ~i sa nazuim spre Dumnezeu. Cu
cat emanam mai J1lulra iubire, cu atat yom primi mai Illulta
iuhire. ~i chiar yom putea primi mai multa iubire decat oferim.

~i relatiei. Am repetat In fiecare zi ca pentru mine viata mea,

copiii nascuti, relatiile sexualc ~i familia constituie mijloace
pentru a acumula iubirea fata de Dumnezcu. Am traversat

~i iata ca aceasHi diferenta dintre ceea ce primim ~i ceea ce

oferim :-iecheltuie~tc pc dezvoltarea vietii noastre, pe dorinte ~i
pe tot ceca ee noi numim fericire umana. Daca noi nu oferim

mi-a povestit unnfitoarelc:

orice situatie In care putea sa se destrame fericirea mea umana,

nimic ~i dorim sa luam, atunci, In consecinta,

Incercand Insa sa pastrez ~i sa amplific iubirea de Dumnezeu.

Am simtit cum In sutletul meu au Inceput schimbarile, apoi ele
all Inccput ~i la nivellli fizic. In sangele mcu nu mai existau
trombocite. Dar, deodata, nu se ~tie de unde, trombocitele au
aparut Intr-o cantitate mare. Am avut cele mai bune analize din

doua sau de trei ori mai mult decat vrem sa se ia ~i acel minus
creat va determina distrugerea soartei, a vietii ~i a dorintelor

Intreaga mea viatiL Oar, Jupa un timp, s-a prabu~it din nou

spre Dumllezeu, cand ne insanato~im ~i cand obtinem fericirea

totul ~i au disparut to ate trombocitele. Eo m-am ata~at de

vindecare.
~ In momentul vindecarii la dumneavoastra
a avut loc
explozia bucuriei ~i a iubirii, dar in virtutea iner(iei, explozia

umana. Orice eveniment petrecut In univers ne poarta spre

Dumnezeu. Pierzand ~i dobandind, noi ne mi~cam intr-o
singura direqie. ~i cu cat simtim mai mull aceasta lege
principala a universului, ell atat mai mult simtim acea fericire

nu s-a transformat

care este ve~nica ~i pe care nu 0 putem pierde.

In iubire fata de Dumnezeu

format in iubirc fata de viap

dumneavoastra

Pana atunci, viata ~i dorintele dumneavoastra

noastre.

~i de dorin(e.
au fast subjugate

de boala pentru ca indepartandu-va de ele, sa simtiti radacinile

dllmneavoastra adevarate. Coroana copacului dumlleavoastra a
devenit mai luxurianta, iar dumneavoastra
ati renuntat la
radacina. De aceea coroana a fost din nou ajustata. Cand yeti
In iubire

fata de Dumnczeu, atunci fericirea umana care s-a revarsat

bruse, fie ea este vorba de copii. familie, sanatate sau buna

stare nu VOl' ucide iubirea din sufletul dumneavoastra ~i

27~

noi Illvatam

sa pastrfun

iubirea

de

Dumllezeu atunci eand suntem bolnavi, suferim ~i murim.

Apoi invatam sa dezvoltam aceasta iubire ~i nazuim mai mult

ci s-a trans-

Invata ca orice placere ~i desfatare sa 0 transformati

La Inceput

de la noi se ia de

'

I'

.,.

_J

,
\

f
j

LUCRUL

CU

EUL

urma~i. in copilarie ~i in tinerete eu am fast un maximalist

convins, nemultumirea
.}i condanmarea
nu au ayut limite
atunci cand era yorba de tn1dare :?i In.}elare. Pentru ca sa
purificam lIrma~ii este neyoie ca timp de 20-30 de zile sa nu se

PROPRIU

consume alcoo!. in toaUi aceasta perioada nu trebuie sa existe

stres. Inseamna ca trebuie sa existe retragere, solitudine ~i
lini~te. In afara de acestea, un regim alimentar strict, nici un
fel de planuri ~i probleme organizatorice. Oar eu de cfi!iva ani
deja ma atlu 1111r-ul1regim de continua agitatie.
Mai departe: rinichii, daca cu ei se ive~te 0 problema,
reaqioneaza
la atitudini incorecte In fata situatiilor traumatizante. in mod periodic mi se arundi schimbari In destin :?i

lata ca la smr~itul anului 2000 In mintea mea s-au copt

cfiteva probleme teoretice. Sistemul s-a apropiat, chipurile, de
perfeqiune. Toate valorile se rezuma la doua momente.
1. Tema dorin!elor pe care Ie-am desemnat ca gelozie;
2. Tema destinului,

voin!ei ~i aptitudinilor

situa!ii, pe care Inainte nu Ie-am putut accepta. Pentru mine ar

fi fost mai simplu sa mor decat sa accept anumite situa\ii. In
ultimii doi ani, destinul meu mi-a seryit
surprizc. Mental am accept at orice situatie,

pe care am

desemnat-o ca mandrie.
Omul, lucrfllld cu sine Insu~i, Inchide dependenp de aceste
principii, punalluu-se pc sine in ardine, inccpe ca prill el i'nsu~i

acuratete toate situatiile pe care nu Ie-am parcurs corect .}idin

nOli mi Ie-a dat, Intr-o dimensillne amplificata. lata Inca un
moment esential: supralndirearile fiziee se vad ~i se manifesta
dintr-odata, iar supralncarcarile psihice ies la iveala cfiteodata
dupa cfitiva ani. Se poate merge departe, dincolo de linia ro~ie

IlUeste i'nchisa tema dorintelor, adica tema geloziei ~i m[lIldriei

IlU este depa~ita. Judedind dupa fupte. aceusta nu pentru di eu

absorb In cateva zile. Ceva nu Inteleg totu~i. De nenumarate

ori am incercat sa dUll de cauza problemelor mele nerezolvate:
dintr-un

2XO

punct de vedere, acestea

e clue ca sunt legate de

din nou diteva

iar sentimentele

mele ll1-au tras eu Indipatanare Inapoi. Sincer vorbind, eu am

crezut ca totul va fi dat uiUirii, dar destinul a scos la iveala cu

sa purifice sufietuI lIrma~ilor. in principiu, acest lucru trebuie

sa fie suficient pentru vindecarea oridirei i'mbolnaviri. Numai
di pc minc, flU se ~tic de ce, ma dol' rinichii ~i este evident di

am lucrat putin asupra propriei persoane. De fapt cele mai

serioase problerne de sanatate, dadi descoperi exact cauza. se

I'

<~

-,

fara sa Intelegi aeest luem. Eu am trait aceste supralnearcari In

timpul audien!ei, pentru ca apoi safie dureros chiar sarespir In
decUl.sul cfitorva zile dupa audien\ii. jnainte nu am putut sa-mi

lnchipui ca gfindul poatepricinui durere fizica. Apoi s-ar putea

In soarta altui om sa poata sa-mi amplifice
dependenta de destin, vointa .}i dirijare. Din aceasta cauza,
ca interventiile

2St

1,

orice ncpHicere din destin, picrderca

controlului

asupra situ-

a~ici eu 0 percep mult mai dureros decat Inainte. Inseamna ca

Illli cre~te iritabilitatea, aprecierea negativ[l a oamenilor, a
mediului Inconjurator. ~i mai depal1e ca rezultat al programului de autodistrugere, va fi afeetat sistemul uro-genital. Se
pare ea am uitat ca nu poti schimha soarta altor oameni. Soarta
noastra 0 schimba DUlllnezeu. Noi putem sa ne schimham ~i sa
cream 0 baza care sa cOlltribuie la depa~irea holii ~i schimharii
soartei. Ultimul cuvant este mereu al lui Dumnezeu. Este
suficient sa hotara~ti ca Iti sta III putere sa-ti dirijezi soarta ~i
imedial, con~tiinta umana Incepe sa dirijeze ~i soarta ~i iuhirea.
Dirijarea se situeaza deasllpra iubirii ~i Incepe ceea ce In
Bihlie se nume~te trufic ~i diavolism. Nelntelegerea acestui
lucru duce

la faptul ca pacientul

urmare~te

sa ajunga

la

numero~i pseudovindecatori,
visand sa-~i Indrepte ~i sa
corecteze soarta. Cererea na~te oferta. ~i imediat ziarele ahunda de IlU111croase al1lll1turi: "repar karma, corectez. Indrept.
schimb. eurat etc." Daca omulnu arc ca seop iuhirea ~i schimbarea chinuitoare a propriei persoane, ci Indrept~rea plat ita a
soartei slrambate, eI trehuie sa sufere pentru ca sa nu se
Indaljeasca. merg[lI1d In direc~ie gre~ita. ClI cat cheltuic~te mai
llluiti bani dandll-i speciali~tilor
mai vizibila va fi leqia.
Inainte

In domeniul

nu 11l~elegealll de ce exista

kannci. Cll atat

0 a~a imensitate

de

~arlatani ~i a~a de putini tamaduitori adevarati. Apoi am Inteles,~i

cum purifiea sulletul ~arlatanul. Acesta te salveaza de toale
ata~amentele. ~i In primul rand de eele bane~ti. Mai In gluma,
mai In serios, dar tema destinului nll-mi este clara pana la
capat. In asemenea cazuri eu de obicei trec la provocarea

2X2

situatiei. Trehuie sa-ti creezi 0 supralncarcare,

sa Intete~ti
problema pana 11limita ~i atunci, daca supravie~uiesc. precis
ca apare ceva nou.
In aeest context afost gandit seminarlll de 11smr~itul anului
2000. Este adevarat ea supralncarcarile au fost pu~in mai mari
decat cele pe care Ie-am a~teptat. Dupa eea de-a doua zi a
seminarului. ell m-am gandit Iloaptea In timp ce stateam
culeat: "Maine eu trebuie sa diagnostiehez restul memhrilor
semillarului. Ieri, pentru primul grllp am epuizat toate foqele.
Nu ~tiu ce se pctrece ell mine ~i daca voi putea In acelea~i
conditii sa investighez cea de-a doua grupa". Am ~tiut bine ca
pentru mine este 0 varianta periculoasa. A~a ea spre ora 4
dimineata,

;'

In sinea mea, am derulat toate variantele posibilc.

Dar niei 0 varianta nu mi-a provoeat u~lIrare. Sentimentul

u~urarii a venit Ilumai dupa vreo doua ore, cand am ahordal
urmatoarea metoda. Am hotarat sa ma concentrez mai mult nu
asupra ata~ametelor ~i problemelor umane. ci asupra sentimelltelor de blandete ~i iuhire ~i nazuinta spre Dumnezeu. Imediat
am rasuflat u~urat. La seminar am spus deja Ufmatoarele:
"Diagnosticarea mea. a~a cum v-ati obi~nuit sa 0 vedeti, s-a
Ineheiat. Eu nu 0 sa mai masor parametrii dumneavoastra
pentru a stabili ce ata~ari aveti ~i cat anume. Eu trebuie sa va
ajut sa sim~iti ~i sa pastrati iubirea Divina. Lepada~i tot ceea ee
va impiedica sa sim~i~i. Nu socoti~i, nu cantariti, nu analiza~i ~i
0 sa aveti rezultate mult mai bune. Nu yom mai scormoni
murdaria umana. Mai bine ne yom scalda In iubirea Divina."
Seminarul m-a ajutat In multe privinte. A avut loc un
unumit transfer interior. dar totodata au ie~it la suprafa~a unele
momente ciudate. Dupa seminar. unii au Inceput sa imbatra283

..-

1
\

straturile

ale timpului s-au [Iltelit evidellt. Apropo,

dupa un timp, eeasurile de la prietena mea au revenit la
normal, dar au inceput schimbarile In Infati~are.

neasea bruse, altii invers, sa Intinereasea. La muJti au ineeput

sa Ie mearga alandala ceasurile. Am atins tema timpului ~i [n
special aeel strat, In care se unese doua contradiqii: vointa ~i

dorinlele, gelozia ~i mandria, precum ~i principiul feminin ~i

masculin. inainte de seminar, Ill-a sunat 0 prietena ~i Illi-a
eomunieat ea In apal1amentul ei este de neinchipuit ee se
intampla cu eeasurile.
~ Merg Inainte? - am Intrebat eu melaneolic.
~ Nu. Oc doua zile toate ceasurile au mers in sens invers.
~i cum s-a comportat secundarul?

De ce va intereseazaacest lucm?

Nu ~tiu ce se intampla, - a reeunoscut ea, - dar la mine

a ineeput proeesulde intinerire.

Se pare ca IlU numai ceasurile
timpul.

au luat-o [Ilapoi, dar ~i

- Ma simt ca 0 fetila tillerica dar ~i [nfali~area mea [ncepe

sa eorespunda starii mele.

Nu voi mai vorbi despre alte momente stranii care s-all

Atat aratatorul mare cat ~i minutarul.

-

profullde

petreeut

dupa seminar

Problemele

~i despre

ceea ce IlU este esenlial.

mele principale

de sanatate nu Ie-am rezolvat.

Rinichiiau continuatsa ma doara,La mijloeul lunii ianuarie

- Este vorba despre faptul ca daca [nvartim butonul de

Intors eeasu!. noi putem invarti In sens invers cele doua limbi
care indica ora ~i minutele, dar seeundarul, cu acest prilej, nu

proees intensiv de formare a pietrelor, - m-am giindit eu, - fie

am 0 tumora. A sosit timpul sa ma duc la diagllostiC<lrecu

se [nvarte [napoi, el tremura ~i sta pe loc. Deci, aceasta limba

ultrasunete. [n ziua urmatoare am telefonat unui medic

nu este legata de meeanismul de IntoarcereInapoi a ceasului.

cunoseutde mine ~i am stabilit Intfi.lnirea,Iata-ne mergandpe

- ~i secundarul a luat-o [napoi, - mi-a eomunieat ea. Illteresallt este urmatorul lueru: la [Ilceput, [11casa, s-au oprit

coridor spre cabinet.

m-am trezit noaptea simlind 0 durere la ~ale. "Fie ca are loc un

- Ia spune-mi in mod COllcret ce s-a intamplat,

[ntreaba doctorul.

toate ceaslirile, iar apoi au pornit-o inapoi. Acuma cand

vorbese eu dumneavoastra ~i aratatoml secundar merge einei
secunde inainte ~i einci secunde Inapoi.
- Bine, - i-am raspuns eu, - va multumese. a sa ma gandesc ce se [ntampla. Aeesta nu a fost un caz unie. Acum cateva
Iuni, la Moscova, Intr-o indipere in care eu am primit oamenii,
ceasurile au mers In direetie opusa, Eu Ill-am obi~nuit deja eu
faptul ea ceasurile pot merge inainte, pot ram[me in urma sau
sa se invarte numai un

singur aratator. Oar situatia ea eeasurile

"
',/
.i;'

ma

De obieei tamaduitorii se [ncarca pe ei [n~i~i cu tema

dorinlelor, iar apoi Ii se destrama familia sau [ncep sa-i doara
[ncheieturile, sa Ie slabeasea vederea, apare diabetul etc. Fie

iau asupra lor tema dirijarii, iar atunei are lac destramarea
destinului,

seaderea capacitalilor,

slabirea memoriei. Sau apar

problemele de sanatate.

in ceeaee Illa prive~te, se pare ea am luat asupramea ~i

unele ~i altele. Totu~i, cu 0 mare [nelinare spre tema dirijarii.

sa mearga Inapoi Inca nu s-a mai Intamplat. Oeci, contaetul Cll

2X5
2X4

I'

-j

1
\

."

_J

I'
Illsa, lovitura IlU merge III direqia psihicului, ei spre rillichi.
Apropo, ullui eunoseul de-al meu, care era un vindcditor

fOrInarea pietrelor Impiedica acest ]ucru. In general, dadi

judec dupa dureri, ma puteau pa~te rezultate mult mai rcle. Am

destul de hun, nu deml1lt, i-au extirpat un rinichi. Jl1decand

dupa taate niei cI IlU a rezistat ]a tema dirijarii.

fost lllultul1lit de investigatiile facutc. Existenta a dOlla pietri~

cele mici nu eonstituie
nici 0 prohlema. Asta Illseamna ca

- Aeum doi ani te-am cxaminaL mi-a spus eu Ingrijorare

medicul. - Tu ai avut la rinichiul drept 0 piatra de un

trebuie limp

centimetru.
- Da, aeolo a fast tema aprceierii dure a oamenilor, mai
ales a femei]or, - am spus eu. - Apoi l11-am pus In ordine ~i
atunci trehuia sa se dizolvc. lar aeul11. se pare, ea se formeaza
din nou pietre 111amhii rinichi.
- Haideti sa vedem despre ce este yorba, a spus eI ~i l11-a
eonuus In cahinetul medical. Ne-a primit 0 specialista 111
diagnosticarc
Cll ultrasunete. Ea l11-a examinat apoi l11-a
Intrehat:
-

Este trecut In fi~a ca aveti 0 piatra la rinichiul drept eu

diametru] de un centimctru,

iar rinichiu] stang estc curat, a~a

estc?
-

rinichi

cate 0 piatra eu

de cinei milimetri.

~i sa lucrcz 111mod normal ell eul propriu.

Am avut 0 paeienta In rinichii direia, 111timpul sareinii. au
crescllt pieHT coraliformc, care nu pot fi eliminate. Dupa ce a
nascut 0 fata, 111 15 zilc aceste pietre s-au resorhit ~i au
disparut. Eu i-am explicat di In vietile ei anterioare n-a putut
primi lovituri date de destin III timpul sarcinii. In aceasta viata
insa, prin ratiune, s-a straduit sa aeceptc totu\. Sentimentele ei

I'

ramHneau III lIrma ratiunii. nu s-au copt ~i de aceca ea a primit

0 varianla mai u~oara. Injosirea In fiecare secunda a destinului
s-a produs prin formarea pietrelor la rinichi. Intrudit ei nu i~a
fost frica ~i nu s-a lamelltat, a past rat iubirea ~i nu a emis
preten\ii fata de soarta, pietrele ~i-au indeplinit

rolul lor de

sall In eea viitoare. Oar 111oriee eaz cste timpul sa 1115oellp

serios de propriul sutlet ~i de corp. In ultima vreme am tot mai
resorb it

Illtr-adcvar, iar aeum a aparut din nou, - m-am gandit eu. In

principiu, organismul poate In cateva are sa dizolve ~i sa elimine orice piatra, dar aceasta

Poate ~i mie mi se pregate~te aparitia llllUi nOlI eopil pe

lume. Sufletele viitorilor copii Ie V{ii!deja Janga mine. Numai
eft nu pot nicicum stabili dadl ei VOl'aparca In aceasta viata

Dar lumoare este? - am Intrehat-o eu.

- Nu, nu cste, sunt numai pietre, - a nlspuns ea.

jnseamna
ea In rinichiul drcpt piatra s-a

numai atunci cand straturile

interne ale sulletului sunt curate. La mine, In prezent, problema nerezolvata declall~eaza un program de autodistrugcre. iar

2X(~

de 0 jumatate de luna sa ma deconectez de orice

purificare a sutletului eopilului ~i s-au resorbit.

Da, - am raspuns eu.
Acum Il1sa aveti la ambii

diametrul

Illulte auJientc, expullcri ~i eonsultatii. Este ciudat Illsa faptul

ca rinichii au incetat aproape sa ma mai doara. In zilele cafe au
urmaL ell i-am tinut sub observatie ~i nu am constat nici eel

mai mic simptOin al bolii. "Trcbuia sa se Inlfunple, Ill-am

gandit eu. - A fost suficicnt sa hotarasc ea sunt sanfttos ~i
imediat prohlemck

au disparul."

2X7

....

\
1,

,
In general boala este 0 prevestire care ne ajuta sa ne fndreptam catre Dumnezeu.
ajutoruI

Dar ce au vrut sa-mi comunice

cu

bolii de rinichi? La aceasta fntrebare nu am gasit

raspunsuL dar eu toate acestea 1l1-am simtit minunat din punet

de veuere fizic. Jar 111acel moment pentru mine acest lucru a
fost eel mai important. Cli tnate acestea, trebuie sa continui
Incercarile

de a illtelege esenta celor intfimplate.

rnoartea IlU apar niciodaUi pe nea~leptate.

Boala ~i

Jntotdeauna exista

sa

nll

te

priveasca

problemele

in cerclil

man~a situatiei

tine

in

mod

direct.

tall. Pe lIrma nemijlocit

treee la deteriorarea

sanfitatii.

Apoi
inceput

al bueuriei

care

nu sunt

legate

Ei bine. - a SpliS lIna din cllno~tin(ele

mine va clisparea zborulin

adllc

neprielnice.

aminte

incet

toate

in primlll rand esle yorba de iritarea

decurge

mai degraba

mea din orice

din cealalta.

Iritarea

pentru

acceptarea

infonnatiilor.

Acest

dorinJelor

Ia 0 stare de sliibire.

Toate

De
mele.

aces tea

I'

Totul parcurge

sa-I ajut pe om, iar drept

din nou 0 schema

raspuns

fie manifesta

fie incearca

veche:
sa ma

indiferen!ii, adicii nu

- Eu te illbesc ca pe un frate, pot sa-mi sacrific ~i via(a

pentrll tine. Oar pentru bani 0 vand ~i pe mama. Astfel ca nll
pot sa ma stapanesc in aceasta privintfL.

InUimpla cand nu exista suficienta energie, nu exista putere

schimbare,

periodic

inutilita(ii

decep(ia.

in ce mai mici ~i la lIrma urmei betJeficiu/ a ajuns la zero. Am

incepllt 0 discu!ie serioasa Cll el ~i I-am aCLIzal ca ma fura. ::;i
ce credeti ca mi-a nispuns?

este scaderea adaptarii la mediul Inconjurfitor. Acest lucru se

pentrll

ci prin perceperea

periodic

"Am deschis al doilea magazin ~i am angajat lIn tanar

cllnoscllt. Dupa un timp am observat ca veniturile sunt din ce

sitlla(iilor

situatiei pentru lucruri marunte, dar nu pot sa fac nimic.

problema

apare

bun prieten mi-a povestit odata lIrmatoarea intamplare:

motiv, care nu a trecllt. ~tiu ca nu este permisa control area

Aceasta

timp,

manifesta nici un semnde multmnire.

Deodata, imi relnvie In memorie un asemeneamoment. Un

me/e.

simptomele

Ilicru duce

in lIltimul

in~ele, fie ma amenin(a,

- Dacii la
suflet inseamna ca in curand incep
de

cu starea lor. De regula, eu am eei mai slabi indicatori. in

ell incerc

neplaceri/e"
imi

realizez atilt direct cat ~i prin metoda oarba, adica chem caJiva
oameni cu numere ~i dau in mod expres aprecierea in legatura

eu am aVllI incredere.

mentin destll/ de mlill timp.

-

~i

Apoi au inceput din nou sa ma tdideze aeele persoane In care

nimic. care se

de

prezen(i

constituie semne amenintatoare ale uncia ~i aceleia~i stari.

au lac

indicatori ai bllnastarii este sentimentlll illbirii ~i

in suflet.

copii/or

sdizut al energiei nici macar nu a oscilal. Acest lucru eu II

Acest

dereglari funetionale, apoi toate acestea tree la organism. Unul

din principalii

~i aSLIpra problemelor

viitori. Dar atunci cand am preluerat aceste variante, !livelul

fapt, nll direct,

incep

Cll tine. Destra-

La

persoane

Mai departe,

sitlla(ia dill jllr, dar acest Ilicru poate

pe

se poate explica prin surmenaj, insuficienta lucmlui asupra

propriei

atinge minimum, clar se IndreapHi spre un minus imens.

Ie plltem in(elege.
se destrama

~j

diagnosticarea propriei meIe persoane energia nu numai di nu

ni~te semne carora noi, de regula, IlU Ie acordam atentie sau Illl
La incepllt

lucru

A trebuit sa inchid magazinlll

~i sa-i dall drllmlll acestlli

lXX

2X9

--

1.

J
angajat sa mearga unde vrea."'
Aeum. eonvorbirea pc care 0 purtam era de asemenea
legata de bani. Eu am vrut sa ii ajut pe prietenii mei ~i sa-i
organizez ~i lui in acest sens 0 oareeare afaeere. EI mi-a
dcelarat deodaUi ea vrea sa lucreze numai eu mine. iar pe
ceilal1i trebuie sa-i inlMur.
Mi-a fost ru~ine ~i nepUiclit sa-i spun di acest lueru
constituie 0 grosolanie ~i eu nu accept a~a eeva. Atunci dind
i(i este ru~ine ~i.neplacut inseamna ca e~ti ata~at de morala ~i
elica. Sa-i spui in mod cinstit omului parerea ~i preten(iile tale
duce la posibilitatea de a solu(iona imediat situa(ia. lar eu
ioeep sa ma iovart ~i sa-mi fie frica de eomportamentlll aspru
din exterior. In sutletul meu inca este pU1ina iubire ~i de aeeea
eu ou am invatat sa ma comport aspru la exterior.
~ De ee nu te ui1i in ochii mei? - Illi-a spus el. Ce te
fralllanta. spune-mi cinstit!
- lata i(i spun cinstit, este 0 problema de etica, prietenii
mei raman pe dinafara.
-

A~adar. care-i problema" - desface ellarg mainile. - Ce

estc ell asta?- ~iface un gest de dispret.
- Oar este yorba de prietenie - am raspuns eu incet.
- Ce este mai important pentru tine - afaeerea sau prietenia'! - ma intreab5 el iritat.
Eu ridic din umeri.
- Bineinteles eft prietenia.
EI ridica manias din umeri ~i se intoaree eu spatele catre
mine. Discutia nu a reu~it. In asemcnea situatii eu ma bueur
penlru un singur lueru. Nu simt deloe dispre( fa(a de el ci
numai eompatimire.

2YO

Cli 0 asemenea

eonceptie

I1tI ajungi

departe, aceasta este 0 cale care nu duee nieaieri.

[nainte, m-a~ fi In tors dinadins la aceasta situatie provoeandu-ma pe mine insullli sa condamn pe altii. Aeum, nu mai
fae acest lueru. Eu incep sa parcurg in mod normal incercarile
vietii. Oar de ce Iumea inconjuratoare in cepe sa se poarte fara
etica tocmai aeum nu pot inlelege. Cauza trebuie gasita evident in mine. Are loc 0 puternicii situalie neprielnica. Este
posibil oare ca tema condamnarii oamenilor in planulmoralei
~i eticii sa fi ajuns la linia ro~ie" S-a cuplat meeanismul
purifiearii? Apropo, de mult nu mi s-a mai ~optit nimic in mod

direct. In ultimii doi ani s-a ivit numai 0 singura fraza: "Nu-i
condamna pe oamenL i(i pot muri copiii."
De ce condamnarea

allora afecteaza a~a de puternic copiii"

Aceasla problema trebuie inca studiata. Deocamdata trebuia sa

constatam problemele care se intelesc ~i care exista de mult ~i
nu se manifesta fa(i~.
Ma Intorc din nou la problema energiei. Dadi nu exista
energie, atunci cre~te dependen(a de starile omene~ti - chiar in
cazul in care te compor(i

normal.

Aceasta

cre~te incet, dar

cre~te. In prezent fixez existen(a unui anumit moment, care ma

gole~te de energie, dar deocamdata nu pot face nimic.
Treaba insa este treaba ~i peste cateva zile eu trebuie sa
plec in Crimeea. Am cumparat cu un prieten biletele ~i iata-ne
deja in tren, in drum spre Moscova. Am stat 0 zi la Moscova,
apoi am luat un alt tren ~i dupa doua zile de ciilatorie trebuia sa
ajungem in Crimeea. Se insereaza. Nu ma mai dor rinichii, dar
starea generala este intr-un fel ciudata. Mi-am fiicut diagnosticarea ~i vad un tablou destul de sumbru.
-

Hai sa procedam

folosind metoda oarba, - ma adresez

291

;'

_J
".

"

eu prietenului. - 1a la Intfunplare

primul rand dupa moartea mea.

Raman In aceasta stare timp de 0 ora. Apoi Incepe brusc sa

ditiva oameni, inclusiv pe

mine ~i pe tine ~i sa vedem cum starn cu totii la nivelul

energiei. - Eu Illcep diagnosticarea.- Acest om nu are 0 energie mare, dar este pozitiva - plus. AI doilea are energie minus,

se Imbunataleasca. Ajungem la Moseova ~i Inleleg ca plecarea

In Crimeea s-a Illcheiat.

Poate ca pietrele au pomit din rinichi ~i s-au Impotmolit In

ureter. Este nevoie de 0 aparatura medicala. Dupa cateva ore

pot aparea probleme eu pane rea suI ~i eu sistemul uro-genital.

in acest eaz iese imediat la iveala supararea

fala de femei,

ajung la urolog. Un doctor tanar, simpatic, Imi palpeaza burta,

tema geloziei ~i a dorinlei. AI treilea este Insa muribund, -

ma trimite la analize ~i In final Imi comuniea:

spun eU. Pierderea energiei este atat de mare Ineat afecteaza nu

.
numai organele, ei Intreaga viala In general.

gandese eu, - poate va fi mai bine." Ma Imbrac ~i ies pe

graiul. "lata, a~a se moare de obieei", - m-am gandit eU.Este

clar ca trebuie

sa pregatesc un scurt testament.

Sa Iii minte, - Ii spun prietenului,

- ee trebuie

facut In

meu ~i i-am explicat ce mi s-a

sunt bune, chiar mai bune decat Inainte. Oar

a aratat 0 perturbare a funqiilor trunchiului
- Inseamna mi~carea, respiralia, digestia,

bataile inimii etc. Daea perturbarile

I

dupa un program

raspuns el. Dupa ce m-a investigat, mi-a spus:

cerebral. Trunchiul

foarte ciudat. Imi vine sa vomit ~i am un sentiment de confuzie

V orbese greu ~i mi se pare ea ma parase~te

- mi-a

toate analizele
eneefalograma

care arata

~i faceli investigalii

Sa vii maine ~i te yom illvestiga

complet,

coridor. Dupa aeeea privirea mea se fixeaza pe un punet ~i ma

euprinde un sentiment neplaeut In interior ~i nu Inleleg ce se

Inrautaleasca.

In Sankt-Peterburg

I-am dat telefon doctorului

Intamplat.

ma euprinde 0 sudoare rece. "Trebuie sa ies pe eoridor, -

scol pe prietenul meu.

Starea mea nu se Imbunatale~te, ci dimpotriva, Ineepe sa se

cu starea

Nu este yorba de 0 inflamarea a prostatei, nu

cali sa va Intoarceli
complete.

burta. Stau nemi~eat, sperand ca va treee. Oar durerea cre~te ~i

atinge un asemenea nivellncat illcep sa-mi tremure mainile ~i

In cap. Treptat, Inleleg ca stau euleat pe podea ~i Imi revin

dupa pierderea cuno~tinlei. Ma tarasc In compartiment ~i 11

nu au nici 0 legatura

exista nici un proces inflamator la dumneavoastra. Ca specialist, nu pot sa-mi explic de ce v-ali pierdut cuno~tin!a. Incer-

Dupa doua ore ma trezesc ~i simt 0 durere putemica jos In

Intunecata

de la rinichi

dumneavoastra.

- Oar al treilea e~ti tu, - raspunde prietenul.

- Este clar, - i-am raspulls eu.
Incepem sa cautam cauza. Oar e~uam. Apoi adormim.

petreee eu mine. Sunt Intr-o Ineapere

Pietrele

funqionale

se transforma

in ceva mai serios, atunci nimeni de pe lume nu te va salva, fie

el ~i pre~edintele S.U.A.
- Bine, dar care pot fi eauzele?
Doctorul ridica din umeri:
- Poate suprasolicitarea prea mare, stresul nedepa~it. De~i
In cazul tau este greu de pus un diagnostic
este imprevizibil.

exact, la tine totul

293
292

I'

1.

_J
Cateva zile imi permit sa nu ma gfindese~i sa nu analizez
situatia; informatia se va aduna ~i se va impra~tia de la sine.
Apoi ineet, ineet, in salturi, va avea lac 0 iluminare treeatoare

departe de Drumul Vietii.

in autoturism

suntem trei persoane.

Nu eunosc drumul, motiv pentru care eu eondue rara gruba.

Mergem pe ~oseaua situata la marginea loealitatii Vsevolojsk

In eur[md

sa fie cotitura spre casa de vacanta. fntrueat

~i ca dintr-un mozaic. Incepe constmc!ia unui tab Iou general.

Dupa un timp lncep din nou sa ma lamuresc ce s-a petrecut cu

drumul nu ne era cunosellt nu ne-am orientat imediat. Mergem

mine.

pe autostrada

Poate di este vorba de un semn divin ea trebuie sa ineetez a

mai face cercetari ~i audien!e pe baza acestora. Se pare ca
despre asta este vorba. Atunci ce este de facut? S-ar parea ca

principala

lasflOd In urma drumurile

~i rascrucile

secundare. Ceilalti ma intrcaba cate ceva ~i eu, ingandurat, Ie

raspund. In tore capul spre stanga, pentru a traversa urmatoarea
lncruci~are

~i deodata

apas brusc pe frana.

trebuie sa termin eel de-al ~aptelea volum ~i sa explic ca acesta

este ultimul ~i apoi treptat sa Inchei atat practicarea tamaduirii

stanga vine spre noi un eamion uria~, viteza

aproape ca nu sc mic~orcaza, iar eu, ea intf-un film rulat eu

eat ~i activitatea

lncetinitorul,

vad apropicrea

~i eamionul

marca Kamaz apare in fata noastra. Intram cu

teoretica. Aceste ganduri m-au facut sa ma

simt mai u~urat. La urma unnei

este timpul sa-mi schimb

meseria. Lumea a pot cunoa~te ~i cu ajutoml picturii, iar eu de

mult tanjesc sa pictez. La mijlocullunii aprilie este programata
prezentarea cclui de-al 7-lea volum la Moscova. Mai am

Dinspre

toata viteza
cuno~tin!a.

in carnion,

Apoi

lmi revin,

eel or doua ma~ini. Inca 0 secunda

~i pentru
deschid

vii. Daca nu am fi avut air-bag-urile,

doi mor!i. Am iqit

un moment
ochii

imi

pierd

~i ce vad: pasagerii

atunci

din ma~ina lncet. In jurul

In ma~ina ar fi fost
nostru,

pe 0 raza

eateva zile sa termin cartea ~i sa-i dau dmmul la tipar. Apoi

urmeaza prezentarea ~i dupa aeeea ineepe pentru mine 0 noua

de 10 metri

via!a. Eu 0 sa pierd din punct de vedere material, dar ca~tig din

punct de vcdere spiritual. Pot lucra ~i 24 de ore pe zi. Dar

este putemic
deformata.
Eu nu mi-am pus
"V olkswagen"
centura de siguran!a
~i de aceca m-am lovit cu capul de

totul

era presarat

cu stiela.

Fa!a ma~inii

noastre

acum tot ce Imi doresc este sa fiu pictor ~i sa nu ma ocup de

parbriz. Capul lmi vajaic putemic, iar ceafa este cuprinsa

nimie alteeva.

durere surda, ea ~i cum ar fi traumatizata ~ira spinarii. Dupa un

Astfel, urmeaza ultimul asalt pentm terminarea volumului

al ~aptelea. Astazi lnsa aman activitatea lntmeat trebuie sa
vizitez un mic teren pentm 0 casa de vacan!a de langa SanktPeterburg. Casa mea de vacan!a, care a suferit mult, se afla la
200 de kilometri de ora~ iar copiii au nevoie de un spa!iu mai
aproape. Durata calatoriei nu trebuie sa depa~easca doua ore
pana la locul casei de vacan!a. Ea se afla langa Vsevolojsk nu

timp sosc~tc militia ~i in cepe sa intocmeasca aetcle. Deocam-

294

data

au

loc

procedurile

obi~nuite

~i eu

cu

greu

ma

de 0

pot

dezmetiei. Incep insa sa inteleg ca am avut 0 bafta ehioara.

In primul rand traim cu to!ii. In al doilea rand, ne-am

ciocnit de un carnion ~i nu de un autoturism. In acel caz eu
puteam sa omor ~i al!i oameni. Jar apoi noroc ca nu Kamaz-ul

uria~ a intrat in noi pentru ea atunci in loeul meu ramanea 0

295

dus la loeul accidcntului, Incep sa analizez cauza celor intfunpata uda. Dadi ne-am fi lovit de roata din fata, atllnci ma~iml

plate. Capul imi vajfiie ea inainte, eu greu ma pot concentra,

noastra, Intordlndu-se, s-ar fi lovit Inca 0 data de roata din

spate a camionului $i atunci totul s-ar fi terminat cu moartea
noastra, Dadi am fi nimerit Intre rotile camionului, atunci am

po ate ca am 0 U$oara eomotie cerebrala.

Cioenirea

"eedeaza treeerea", Sunt in general un am distrat $i nu acord

fi devenit carne tocata. Dad\. am fi nimerit In spate, sub

caroserie atunci aceasta ar fi retczat acoperi$ul ma$inii
impreuna cu capeteJe noastre.
Singurul loc de care puteam sa ne lovim erau ro\ile duble

intotdeauna sufieienta atentie la semne. Apoi eram convins di

mergem pe $oseaua principala. dar intr-un anumit loe aceasta
era traversaUi de 0 autostrada magistraIa,
lueru,

fa\a de acestea este mult mai periculos dedit cel

fala de materia!. Ce se petrece acum, ce fel de informalie noua

trebuiesa primesc?Nu am inca un raspuns. A doua zi m-am

de semnul

sub forma

asupra conversatiei,

$i

am constatat ca Ia

"cedeaza

de chio~c

trecerea"

din sticla.

se

Din acest

de oameni, care mi-au sustras atentia, ei

In mod fatal, toti faetorii negativi s-all

adunat la un loc, eu toate cunsecinlele

lor.

Imi adue aminte de toate momentele eercetarilor mele.

,1

ineepand

eu 1990 cand am vazut pentru

karmice.

Un moment

interesant

prima

data structurile

a fost in 1991 calld am inceput

sa seriu cartea ~i eu 6 luni inainte mi s-a pus diagnosticul:

terminam volumul doi, practic, am avut 0 situatie similara, Am

avut tot un accident $i chiar $i atunci toata lumea a seapat ell

ata~amentul

vietii,

mi-ml mie$orat vizihilitatea, iar atcntia mea era indreptata $i

legaHi. Deodata mi-a venit in minte 0 idee, Deci, dind eu

Tocmai dupa ace I accident din 1995 am ajuns la in\elegerea

Divinizarii spiritului. Spiritu!. blande\ea, idealurile, viitorul -

analizand luerurile,

de metri inainte

chio$e a ie~it un grup

cineva nu-mi dall seama de ce este

viata.
Despre ce era yorba atunci? Mi-aduc aminte Ineet $i greu,

eontinuare,

afla 0 pravalioara

a$ fi terminatcartea, Acest eveniment a fast 0 sugestie, dar

ma omoara

In

vreo 20-25

conti nUll sa analizez situatia. Este cumva yorba de un semn ca

chiar due a

Drumul

intrudH ajunsesem aici pentru prima data, nu am $tiut acest

din spate, pentru a avea minimum de pierdere. Tocmai de ele

ne-am izbit. Acest luem 11puteam socoti ca un semn bun, Am
a$teptat ma$ina de depanare $i am transferat luerurile ce au
ramas, din ,.Volkswagen" in aceasta.
Acum, dind stau in ma~ina de depanare langa ~ofer,
sa incetez editarea celui de-al ~aptelea volum? Prea s-a
terminat bine accidentu!.
Daca cineva ar fi suferit tare, atunci esle pu\in probabil ca

a avut lac pentru ea eu nu am vazut scmnul

cancer eu metastaza,

Interesanta

legitate.

Inaintea

etape noi a cereetarilor

mele, mie mi se destrama

fiecarei

toata viata

de

pana atullci, inclusiv viitoru!. Nu ~tiu din ce motive trebuie sa

'j

pareurg 0 stare a pierderii vietii ~i a tot ceca ce imi este vital.

Poate ca nu voi putea dohandi nici 0 informatie nOlla atunei

cand legatura Cll viata estc prea puternica.

Sa

mai departe. Daca acest fenomen este 0

pregatire pentn! eeva nou, sau este 0 atentionare, atunci pe
fondul

cugeHim
distrugerii

fizice trebuie

sa aiba loe imbullatalirea

starii

297
2%

"

f
_J

psihicc. Mi-am adus aminte cum a fost dupa ee am fost pe

punetul de a muri In tren. De~i este straniu, dupa aceea mi-a

traie~ti dupa 1992.

Se pare ~a energia curge din viitor. Dadi viitorul nu exisUi

fost mai u~or sutlete~te. Nivelul energiei a fast eu mult sub

minus ~i deodata s-a ridicat Ia plus ~i apai in taate zilele
urmatoare a ramas destul de Inalt. Atunei nu am putut expliea

atunei corespunzator seade energia ~i Ineepe boala $i moartea.

Astfel,viitarul
meu in 1991 s-a terminat. Eu am inteles acest
lueru atunei cand am aflat diagnosticul meu. a data ce nu am
viitor, nu ma intereseaza pur ~i simplu. Am deschis Biblia ~i

acest fenomen. Au trecut ctltcva zile dupa accident. Am observat cu uimirc ca scntimentele deprimarii ~i deeePtiei au disparut total. Am scris In dirtile 'llclc des pre faptul ea nume-

am Il1eercat sa gasesc aeolo ceva ee este mai important decat

viata ~i viitorul ~i am gasit.
Iubirea de Dumnezeu s-a davedit a fi tot ee am cautat.
Viitorul a ineetat sa mai fie important pentru mine ~i, ca atare,

roase neplaecri ~i boli ii blocheaza omului programul de

autodistrugere. Aici aveam acela~i mceanism ~i totodata ceva
nou, deosebit de nou. Daca a$ II1CCrCaSfi deseriu 111euvinte

am ineetat sa depind de el. Iubirea de Dumnczeu s-a adeverit a

fi odata pentru totdeauna mai importanta decat viitarul, prezentul ~i treeutul, mai importanta deeat viata, deeiit dorintele

aeeasta stare noua atunci a$ spune cam a$a:

Mi s-a sehimbat pereeptia asupra viitorului. Am sentimentul ea, parea a aparut un viitor 110U.lritarea $i eondam-

derea in sine au disparut ~i ele. Energia se afla pe polul stabil,

mele ~i destinul. Daca iubirea de Dumnezeu pentru mine a

devenit 0 realitate, iar viap iluzorie ~i viitorul au treeut pe
planul' seeundar, prin iubirea de Dumnezeu s-a naseut noul

permanent.

viitor $i noua viata.

narea oamenilor au Il1eeput sa treadi. Deprimarea, nell1creIn suflet a aparut sentimentul

u~urarii ~i senzatia

de zbor. Rezulta ea pentru a avea un nou viitor trebuie parcursa procedura mortii evidente sau foarte apropiate, ~i de fapt
de ce nu? Pentru a obtine 0 noua viata trebuie sa se termine

~i
'j'

eea veehe. Legea negarii negatiei. Viata anterioara se

coneentreaza Intr-un punet $i se smulgc. Apoi apare noua
viata. Dadi apare. Iar ea apare atunei eand este acumulatii 0
cantitate sufieienta de iubire. Astfel, Ineet Ineel, se eontureaza

:,

Aeela~i lueru s-a intamplat in 1995 ~i aeela~i lueru se pare

ea se intampla ~i aeum. In memarie mi se infiripa ritualul
botezului. Acum eu inteleg in ee consta esenta primelor ritualuri de ere~tinare. Omul era eufundat in apa, era gata sa moara,
apoi il seoteau din apa ~i il reinviau. Daea in sutlet era multa
iubire, adica eontaetul eu Dumnezeu era puternie, atunei omul
invia ~i primea un viitor nou, 0 naua viata. Probabil ea pentru

tabloul.

aceasta proeedura

In 1991 trebuia sa mor. Nu am mai avut viitor. Corpul meu

temporar s-a limitat la anii 1991-1992. a prietena care se
oeupa de astrologie mi-a spus:
- In conformitate eu semnele de via\a tu nu trebuia sa

~i nu are ~anse de supravie(uire. Cu timpul proeedura a devenit

mai putin dura ~i s-a pus aeeentul nu pe oprirea vietii
anterioare
ei pe erearea unei vieti noi prin iubire de

29~

;1

Dumnezeu.

se hotara aeela care simtise di nu are viitor

In apele Iordanului,

deei, avea loe cufundarea

in

299

....

1
I,

apa ca simbol alTncetarii vietii de dinainte ~i adobandirii unei

vieti noi. Pentro a ne desparti tara durere de viata trecuta,
trebuie sa dam drumul
Cel

la toate legaturile

mai puternic ne Icaga

de trecut,

care ne leaga de ea.

supararile

neiertate,

condamnarea oamenilor, supararea pe soarta ~i pe Oumnezeu.

Atunc; cand loan Botezatorul

spunea: "Pocai!;-va,

pentru

ca a

sosit impara!;a Domnului", atunci probabil ca era vorba despre

pregatirea pentru a trece de la 0 viata obi~nuih'i, umana, la 0
viata noua care a izvorat In primul rand nu din vointa, intelect

tiei sentimentelor manifestate. Inseamna ca orice grup de

oameni lega!i de rela!ii stabile au de asemenea un corp temporaL ~i acesta poate fi de asemenea epuiza!. Dad rela!iile
ajung la un sfiir~it, atunci apar vestitorii decesului apropiat sau
In cazul In care exista 0 cantitate suficienta de iubire divinA.
aparitia noii vieti. ludecand dupa toate, 0 aselllenea stare se
nume~te in Biblie sfiir~itul lumii. Sa incercam
caracteristicile care ilustreazft 0 asemenea stare.

sa analizam

~i dorin!e, ci din iubirea de Dumnezeu.

Mi-aduc aminte 0 discutie despre viata de familie. Cineva

Ce anume confera Illic~orarea rezervelor viitorului, adidi

consumarea corpului temporar'? Sdiderea energiei. Aceasta
poate duce la scaderea general a a imunita!ii, adica la apari!ia

mi-a spusca dupa 7 ani de casnicie, tatdeauna intervine a criza

profunda. Daca sotii tree peste aceasta criza, atunci vor trai

de noi infeqii la scara globala, la sindromul de oboseala

cronica, la sterilitate, la degradarea structurilor de energie

ferici!i mai departe. Acum acest lucru simplu ~i u~or s-a a~ezat
in cadrul modelului nou.

superioara: moral a, etica, rela!iile familiale ~i gandirea strategica dezvoltata. Este natural sa ne a~teptam la dependen!a

ludecand dupa toate, cOl'pulnominal al fiedrei famiJii este

calculat pc 7 ani. Oaca sotii au un ata~ament marit ~i cruzime

crescanda

in caractcr, ci epuizeaza surplusul corpului temporar Intr-un

an-doi. Blande!ea ~i atitudinea justa fa!a de via!a, din contra,

de principiile

fericirii

umane

~i de dorin!e,

I'

de

con~tiin!a ~i voin!a. Dependen!a de dorin!e, trecand peste Jinia

ro~ie, in cepe sa genereze efectul Sodomei ~i Gomorei, intr-o
masura mare. DependenJa de con~tiin!a ~i de voin!a poate da 0

Illarescdimensiunile corpului temporar. Cu toate acestea, criza

marire a agresivita!ii

apare oricum. fie cft este evidenta, fie eft nu. Acestea sunt fie

etnice ~i reJigioase, ampJificarea

neplaceri la locul de munca, fie tradari, suparari, indiferen!ii,

satanice

etc. intrucat familia se bazeaza in primul rand pe femeie, iar

soarta 0 Impinge actjv spre iubire. prin Injasire, atunci comportamentul so!iei in timpul crizei determina vitalitatea familiei in viitoL Armonia sufleteasca a femeii, pregatirea, disponi-

cipiu, un asemenea tablau ."Ieobserva acum

bilitatea de a accepta umilin!ele, de a-I ierta pe so! ~i de a

pastra iubirea de Dumnezeu permit recrearea corpului temporar al familiei ~i de a trai mai departe in plenitudinea boga-

moarte chinuitoare? Cat m-am framantat sa descifrez aceasta

:\()O

Totodata,

precum

in grupuri

de oameni,
terorismului,

adica conflicte
apari!ia sectelor

~i diferite curente religioase

III

false. in prinlumea Intreaga.

in fiecare din noi, timp de 2000 de ani a aqionat

mecanismul de salvare. in ce consta esenJa rastignirii lui Iisus

Christos? De ce lui nu i s-a perm is sa renun!e la 0 asemenea
enigma ~i totu~i nu am putut s-o in!eleg. Da, neindoielnic,
aceasta s-a pus posibilitatea

in

viziunii divinului adevara!. Pentru

301

--

1
\

,J
a-i rnantui pe toti, trebuia sa existe un perieol real al pieirii
tuturor, dar de 2000 de ani, omenirea traiqte ~i se dezvolta.

despre cum au avut loc procesecreatoare ale genii lor .'?icum.

practic,

De ce proorocirea Bibliei se termina In jurul anului 20000 Este

natural sa presupunem ca posibilitatea salvarii data de Christos
trebuie sa se infaptuiasdi toemai III aceasta perioada. Dar

spirituale ~i fiziee. MuJti nu nUlllai di au fast bolnavi Inainte

aflat In stari apropiate de moarte. Avem din nou de-a face eu

ca schimbarile trebuie sa fie atat de mari Inciit

Infaptuirea lor cste In prineipiu imposibila fara a pregatire

legea negarii

omului Incepe un

asemenea

...\

~i in mecanismul aeeelerarii Imbatranirii. Cand

cnergiacare se scurge din viitor se termina, atunci la urma

' ~

urmei, pentru pastrarea energiei In structurile principale,

Incepe dezorganizarea ireversibila care se Incheie cu moartea.

.I: !

Acest lucru se refera at at la fiin!e vii singulare, cat ~i la grupuri

ca ideile

'

aeum,

ca sens ~i orientare

la degenerare
omcnirea

lovitura.

~i pieire.
nu ~i-ar

principala,

Daca

condam-

socialismul

;I

ar fi

mai fi revenit de la 0

~i de fiecare dintre noi depinde cum va

arata noua omellire: fie bolnava ~i muribunda sau chiar Ilascuta

moarHi, fie sanatoasa,plina de iubire ~i energie.

'~ '

. .
>.'l

manifesta

de Dumnezeu,

Inceput

Acest lucru se

organice.

~i probabil

subcon~tient ~i apoi ~i la eel con~tient. Intreaga Omenire trebuia sa vada ea proccsul trecerii Il1tr-o stare Iloua, tara
iubirea

tree In tulburari

de tot ce este vechi.

are lac In condi!iile

nivelul

na societatea

rarile funqionale

noului

vieti omene.'?ti eonstituie chinurile facerii ale noii societati la

insuficiente. daea aeesta IlU exista In viitor, atunci energia

cataclism. Sufera In primul rand structurile energiilor Inalte ~i
se destrama soarta. Apoi se distrug ~i funqiile superioare:
fizice ~i psihice. Pe urma Incep Imbolnavirile grave ~i tulbu-

Dobandirea

eOlllunismului ~i sociaIislllului care au Iuat zeci de milioane de

trebuie

In organismul

nega!ici.

de desprindere

lui

Ce se Intiimpla cu omul ciind corpul lui trecator a epuizat

rezervele sale temporale? Pentru a completa nivelul energiei
luata din prezent.

idee nou naseuta a fost legata de chinuri

de deseoperire .'?iau traversat situatii grele de viata dar s-au

probabil

prealabila. De aceea, judecand dupa to ate, cuvintele

Christos se refera mai mult la perioada de acum.

fiecare

r
I

"

"

-1{

"

i1
1

mari. Adica pentru omul singular, ca ~i pentru Intreaga

omenire, aceste legi actioncaza la fel. Dadi, Insa, s-a acumulat
un poten!ial suficient

,-t.

de iubire divina, atunci crearea struc-

turilor viitorului In momentul dezorganizarii,

fie ca este boala

sau 0 stare aproape de moarte, aceasta duee la 0 puternidi

Innoire ~i 0 viata fizica noua.
Nu demult am citit 0 nota interesanta In care se povestea

#
t
:00;

102

--

~
1
\

r
f

nu In-a

entuziasmat acest lucru intrudit simteam di este

posibila revenirea problemei.

I,

- Sa lucram cu campurile subtile, - am propus eu, - iar Ia

acest nivel putem sa patrundem in timp. Aceasta inseamna ca
se poate trece in trecut, la inceputul bolii ~i sa influen!am in
grup tumora canceroasa inca de la inceputul apari!iei acesteia.

TIMPUL

EI a stat pe ganduri, apoi a dat din cap:

Interesant, va trebui sa incerdim!
Grupul de ini!iativa nu s-a adunat totu~i. ~i de aceasta
actjvitate Ill-am ocupat singur, iar rezultatele nu au fast rele.
-

Ideea influen!ei asupra trecutului, schimband prezentul, s-a

S-a intamplat ca cercetarile mele sa fie direct legate de
particularita!ile timpului. Primul meu inva!ator, de care am
amintit ~i care m-a inva!at diagnosticarea medicala impreuna
cu aplicarea aptitudinilor extrasenzoriale

a atins oarecum tema

tratarii imbolnavirilor de cancer. Apropo, in tinere!e, el a avut

un traumatism gray al coloanei vertebrale precum ~i probleme
mari ell rinichii. far atunci cfmd a avut crize, numero~ii
bioenergcticieni ell toate ca au incercat, nu au putut sa-I ajute.
Cand eu am incercat sa fac acest lucru, problemele

legate de

rinichi au disparut pentru mult timp. Dupa aceea am inceput sa

colaboralll. Pe atunci eu inca nu ~tiam care sunt consecintele
unui asernenea tratament.
Oar sa ne intoarcem la oncologic. Tumora canceroasa, din
punctul de vedere al bioenergeticii,
este un fel de gaura
neagra. Cand bioenergeticianul

ii transfera energie. atunci se

observa deseori diminuarea tumorii, dar fortele unui om se

termina repede. Indrumatorului meu i-a venit ideea sa lucreze
asupra tumorii 0 intreaga grupa de bioenergeticieni.

304

Pc mine

dezvoltat introducand

;!

tehnici noi ~i ob!inand rezultate noi. Pe

urma am observat un amanunt interesant: dacii in decursul a

trei vieti trecute au existat perturbari serioase, sa zicem in
planul~eloziei, atunci urma~ii pana la a treia generatie aveau
acela~i program. Trecutul ~i viitorul s-au dovedit a fi strans
legate ~i. influen!and trecutul, noi am schimbat nu numai
prezentul dar ~i viitorul. Se pare di orice eveniment se dezvolta in cercuri in trecut ~i in viitor. Adica evenimentele
prezentului influen!eaza ~i viitorul ~i trecutu!. Am inteles ca
universul este un tot unitar, adica prin alcatuirea hol~grafica
IlU numai in spatiu ci ~i in timp. Orice eveniment care are loc

iotr-un punet anume are influenta asupra intregului univers in

timp ~i spa!iu.
Cand am inceput sa lucrez cu structurile

karmice care au

depa~it limitele unei vie!i, am observat ca a inceput sa se

schimbe mersul timpului. Timpul pulsa, fie se accelera, fie se
incetinea. In anumite momente se schimba in mod inexplicabil
mersul timpului.

Acest lucru I-am observat in primul rand la

305

--

1.

,J
mine'A

Au existat momente de imbatrfmirerapida :;;ide intine-

rire. Intrucut strueturile karmice s-au dovedit a fi legate de

emotii, am ajuns la concluzia ca emotiile noastre sunt indisolubil legate cu structurile temporale. Boala era rezultatul
agresivitatii sllbcon:;;tiente aeuillulate. Agresivitatea a aparut in
cazul unei dependen(e ridicme de anumite valori. La inceput
acesta a fost primul strat, adica nivelul material. Am urmarit
clar cum dependenp creseuta de fericirca materiala duce la

Oar eu am fost intotdeauna convins ca aratatorul timpului este

indreptat numai dinspre trecut inspre viitor. Cu atat mai mult

eu cf1torice literatura ~tiintifica

a prezentat numai un asemenea

model.

ca rezultat

~i numai

dupa

aceea,

al cercetarilor,

am

constatat cu uimire ca in plan subtil timpul este indreptat in

directie

inversa

si in planurile

~i mai subtile,

timpul

este unic,

adica nu are directie.

Surprinzatoare

a fost pentru

mine

infarma!ia

despre

faptul

il1lbolnavire.
Dupa aceea m-am ridicat la nivelul spiritual pe care I-am
legat de spa(iu, iar mai departe, la nivelul emo!ional activ,

ca pe planeta noastra timpul, poate de asemenea, sa se mi~te in

sensibil care, dupa parerea mea, a fost strans legat de timp.

timpului

Cele mai ample valori au fost tocmai acelea care erau'leaate

b
timp.

Dependenta

na~tere

tuturor

de fericirea
celorlalte

sentimentala

probleme.

~i de timp

de

a dat

A yea loc 0 agresiune

ne-

dikrite

directii.

In zona muntelui

In viitar,

Himalaya

iar In America

are loc deplasarea

de Sud In trecut.

Cand

am

incercat sa aflu de ce petrece a:;;a, a reie:;;itca emisfera nordica

~i In special
de trecut.

Polul Nord este legat de viitar,

Am putut sa exphc

iar emisfera

numai In felul urmMor.

interactioneaza

trecutliL graba,

Pamantului obligandu-I sa se invarteasca. Viitorul este tot utal

dorinta de a se apropia mai repede de viitor,

viitar,

altul

din

doua

trecut.

toate acestea au accc1erat dependcnta de fericirea senzoriaHi,

de real

ca ~i prezentul

adica de dorinte,

clllotiile

noastre

de con~tiin!a,

de voin!a,

etc. Am observat

I~gretele fata de trecut provoaca imbolnaviri

cancer.

Oar faptul ca imbolnavirea

permanenta,

eu nu am banuit.

grave

poate fi provocata

ca

puna Ia
de graba

Cu atat mai mult nu am banuit

[aptu! ca framfmtarile creseunde fata de viitor, frica, ata:;;aIn plan subtil, trecutul,

prezentul

unitar. Numai a~a se poate explica

~i viitorul

constituie

caracterul

un tot

holografic

al

fluxuri

Ace~ti

doi

timp.

curen!i

~i trecutul.

sunt legate de timp,

Unul

curge

Ii confera

Intrucat

din

viteza

.;;cntimentele

~i

se poate trage concluzla

ca In straturile subcon~tiente, adica In cele adanci ale emo!iilor

noastre, sunt cuprinse infofmatiile l1il numai in legatura ell
t.oate evenimentele
viitor.
Lumea

mentul fata de visuri sunt periculoase.

de

sudicii

Pamantul

mijloeita asupra timpului care putea sa creeze in continuare

probleme de sanatate. Teama de viitor, regretele in legatura eu

prin

din Univers din prezent dar ~i din trecut ~i

material a ~i lnveli~ul

nostru

trupesc

sunt legate

de

un singur flux al timpului care curge din trecut in viitor. Tot ce

este sentiment :;;i emotie este legat de viitor, eu acel timp care

universului in timp ~i influentarea oricarui eveniment asupra

curge de acolo inspre

trecutului

tiilor ~i de asemenea ceea cc noi Ilumim con~tiinta, gandire,

idei, constituie totahtatea a doua fluxuri de timp, rezultatul

~i viitorului.

In plan exterior,

timpul

este impar(it.

;I'

prezent.

Straturile

de suprafa\a

ale emo-

106

107

--

1
\

/....

Civilizatia umana a ineeput sa se dezvolte puternic atullci cand

au aparut dOlla tipuri de gandire: cea orientaHi, care S-i1

extremitatea stanga ~i extremitatea dreapta. Una este opusul

celeilalte .i una trece in cealalta. Daca acest lucru are loc cu 0
viteza mare, atunci toate mi~carile pendulei se vor contopi
pentru noi intr-o singura mi~care. Contrariile parca dispar, se
contopesc intr-un tot unitar, de~i in realitate ele i~i pastreaza

.::nentat spre viitor unde aratiitorul timpului se invarte inapoi,

unde totul p~te
dmtr-un punct .i se raspande.te in noduri

earaeterul lor eontradietoriu. Insa, dadi noi ineerdim sa Ie

unim, atunci pendula pur ~i simplu se opre~te .i contradictia

~i verigi; cea occidentaJa, Linde are loc un oraces invers !?i

unde verigile singulare .i pardi imprii.tiate se aduna treptat'
intr-un
tot unitar .
~

dispare. Evolutia presupune unificarea ~i impacarea contradic(iilor la un nivel mai inalt. Adicii se presupune ca evoluJia este

aqiunii lor reciproce. Toate procesele de evolutie din Univers

sunt legate de unitate .i lupta a doua contrarii: cele doua
contrarii prillcipale constituie doua straturi ale timpului.

Gandirea oriental a este de fapt 0 hieroglifa, 0 scriere de la

dreapta la stanga. Aceasta inseamna triumful spiritului asupra
materiei, idealism. principiul masculin.
Occidentul constituie legile materiale, reprezinta literele
din care sunt alcatuite cuvintele .i randurile, inseamna
orientarea !?ianaliza evenimentelor
descoperirile

illtuitiei,

au fost

ca 0 iluminare,

infiiptuite

ca

~vpprip-nta.

0 unificare

ell acumularea

Se cuvine sa ne punem 0 intrebare

toemai treeerea la un nivel superior al energiei. Se na~te

intrebarea - de unde se poate lua aceasta energie? Incerc sa-mi
aduc aminte ce anume spune .tiinta despre energie. La inceput
sa ne intoarcem la timp. In tinerete am auzit 0 fraza, ca timpul
este intemeietorul a tot ce exista in Univers. Aceasta pozitie a
venit din filozofia

indiana. Adicii timpul creeaza spatiul ~i

Toate

a exploziei

experientei,

rezonabila. Dadi

eVQ-

functiile timpului. Timpul este cauza, spatiul ~i materia

constituie efectul. Inseamna, ca pentru intregul univers trebuie
sa existe un timp unitar. Oar, deodata, aceasta situatie a e~uat.
La sfiir~itul secolului trecut Albert Michelson ~i Eduard Morle

au eomparat valoarea vitezei luminii, masurata in direetia

~tiintei cu religia, a idealismului cu materialismul, a intuitiei

Cli experienta, de ce in decursul istoriei omenirii accste punctc

rotatiei Piimantului, cu valoarea ei masurata in directie

perpendiculara. Ambele viteze au fost identice. lar dupa 18 ani

de vedere contrarii, opuse, nu s-au unit niciodaUi pentru un

timp SCUl1,ci au trecut doar incet ~i lin dintr-unul in celalalt.

Albert Einstein a renuntat la notiunea de timp absolut .i a

dedus un nou postula!: viteza luminii, masurata de orice
observator trebuie sa fie egala ~i independenta de viteza

lutia .i orice descoperire

au avut loc la punctul de jonctiune

ludeciind dupa toate, in cawl ciind nu exista suficienta

energie, eontrariile se distrug reeiproc, are loe 0 reaetie de
neutralizare.
Sa vedem cum se mi~ca pendula.

.10X

/I

materia. Aceasta inseamna ea spatiul ~i materia eonstituie

din trecut.

Orientul este intuitie, iar Occidpntlll

Ea are doua pozitii:

directiei in care se mi~ca observatorii. Timpul a devenit dependent de materie ~i spatiu. EI a inceput sa-~i incetineasca mersul
pe langa masa materiei ~i a inceput sa se franeze in conditiile

309

....

1.

...'

~
maririi

vitezei

obiectelor

timpul

depinde

materiale.

Se pune

de mas a obiectului

problema:

material

cladi

legaturile ehimiee, fiziee ~i nueleare se va eplIiza. A dOlla lege

~i a vitezei

a tennodinamieii
spline: in orice sistem inehis dezordinea
cre~te odata cu timpul. Sau, vorbind mai frumos - ere~te entropia. Deci, ordinea sllperioara este lIn ni vel superior de encrgie.

acestuia, atunci cum poate fi cauza a tot ce exista?

Timpul

a Incetat sa mai fie 0 constanta.

este vitcza

luminii

~i In natura

Universul

dar atunci

asemenea echilibru.
partile

luminii.

Oare cc este permanent

de repaus,

dedit particula.
pornim

Vorbind

~i Intr-un

Fotonul

de 1a caracteristicile

materia.

el arata

Caracterizandu-I,

de repuus.

Intrudit

mai mare

fotonuI

dedit

noi putem In primul

sale energetice.

nu

unda

substante.

este mai
mare. Univcrsul, ca ~i ol11ul,se na~te plin de tnergie ~i posibilitati, apoi ineet-ineet Imbatrfine~te ~i moare. Gradul cel mai
inalt al ordinii 11 eonstituie programul care se realizeaza.
Programul ~i ideea create cu ocazia apari!iei Universului, sc

~i

rand sa

$i eu toate acestea

pe ce se bazeaza?

principala din Univers sa

Se Intampla oare ca ~i constanta

Atunci

ce este energia

conformitate

cu parerile contemporane

Adica

a dus la apari!ia

racirea treptata. Dar greeii antici spuneau ca treapta superioara

ale savan!ilor,

~i ultimu!.

Energia

heliului

~i a hidrogenului,

marii

explozii

In

primul

pachet de energie a aparut cu oeazia crearii Ulliversului.

primul

iar apoi la condel1Sare ~i la a rota!ie

a ordinii

din ce in ce mai vel1iginoasa a obiectelor cosmice. Ca rezultat,

au Inceput
noastra?

sa luceasca
Dupa

savantilor

planeta

este

11 constituie haosu!. insa acelea~i procese pot fi

un corp

ceresc In racire. Toate mi~ciirile de la suprafa!a Pamantului

dinea se indreapta spre haos, adiea spre 0 treapta Inalt3 a lipsei

de ordine. Ce inseamna pentru noi haosul'! Aeeasta este

constituie

solare.

situatia III care sunt rupte legaturile dintre cauza ~i efect.

Adica, vorbind Intr-un limbaj simplu, tot ceea ce vedem noi in

natura cste un proces de racire. Cu timpu!. Soarele va da din ce

Aeeasta inseamna imposibilitatca de prognozare a evenimentelor, lipsa de legatura dintre ele. Totu~i, in Univers nu exista

in ce mai pUlina ellergie

haos ~i despre acest lueru vorbesc astronomii.

310

In principal

rezultatul

~i chiar

transformarii

~i ellergia

energiei

inmagazinata

;!

vazute ~i total direri!. intr-un sistem inchis crqte nivelul

cntropiei, adiea a1 dezordinii, iar sistemcle se distnlg. Dezor-

stelcle. De unde se ia energia pe planeta

prezentarea

Iar ca rezultat general, totu~i, dezordinea

deruleaza prin distrugerea treptata. Acesta Illl se rdnnoie~te

intrucat daea s-ar rdnnoi, ar fi trebuit sa fie prezent autorul
unui nOli program. Procescle care au loc in stele eonstituie
cOllsumarea lenUi a eombustibilului
nuclear ~i de asemenea

~i de uncle a aparut?

fie ellergia?

Intr-ull limbaj mai simplu, in lume totul este sortit

~tiinta all gasit ~i aici 0 ie~ire. Fiinta vie mare~te ordinea, uar
prin aceasta emana dildura ca rezultat al schimbului de

lui? Daca nu este timpul,

In cadrul

atunci

nu are masa

distrugerii ~i energia superioara are tendinla sa scaua la zero.

Ordinea din lume trebuie sa se transformc in haos. Ce se
intampla eu omul ~i cu natura vie carc cvolueaza? Oamenii de

Ne

sa arate la rei In toate direqiile.

la viteza

s-o depa~easca,

fi In conexiune

nu poate

atunci Inseamna ca este spatiul ~i

are mas

nu poate

EI nu poate fi a~a de omogen ~i In toate

sale vizibile

Intoarcem

nimic

Ei bine, constanta

In

1.

Se poate ca noi

311

a8II

1.

sa numim haos ehiar ineapaeitatea noastra de a vedea legatura

dintre cauza ~i etect. Atunci

acela~i principiu

r
.

1i;'

poate fi formulat

altfe!. Grice sistem inehis, adiea un sistem eu legaturi eauzacfeet limitate, eu timpul se orienteaza din ce in ee mai mult
spre treapta superioara a ordinii.

Onlinea

mica tinde sa se

eontopeasdi ell 0 ordine de nive! Inalt. $i eeea ee numim in

fi

iminenta.

0 evolu!ie

Imi aduc

aminte

de 0

convorbire

telefonica

cu 0 pacienta

it

de-a mea:
-

Cu 25 de ani in urma, eu ~i cu so!ul meu ne-am

de teorie
perire

~i informa!ie,

- a povestit

pe care am hotarat

perioada

Uniunii

urmatoarele:
ma!iei?

sa nu 0 publiciim

intrucat

Soviet ice. Esenta deseoperirii

ce este dezvoltarea

Aceasta

ea. - Am facut

este

',~
~r

ocupat
0 descoeram

in

dezordinii,

Intr-un sistem Inehis? Aeeasta este de asemenea

starilor.

ma!ionala

~i fenomenul

dinamicii

s-au prezentat

sistemelor

vii intrand

Fenomenul

dezintegrarii
sub aceasta
in contradictii

evolu!iei

in teoria infor-

din a doua lege a termoformula.

exterioare

Adica

un

- materie.

tului.

timpului.

:f.

doua, a corespuns de fapt cu acesta pe deplin.

i
:~

Dumneavoastra ati ajuns la 0 asemenea eoncluzie,

filozof

nu

a putut

raspunde

am
spus eu, - pentru ca a!i privit din alt punct de vedere no!iunea
de haos. Dincolo de dezintegrarea legaturilor exterioare, a!i
vazut ni~te lueruri mult mai subtile. Daea exista 0 eauza,
-

inseamna ca exista ~i un efect. Daca ele sunt legate, inseamna

ca trebuie sa fie un timp unic. Totodata, daca evenimentele nu

la intrebarea:

;I

~i straturile
ee

Niei

anume

din natura? Ei au ajuns la

concluzia ea mi:;earea eonstituie funetia integranta a substantei

evolu!ia

cu legea

apare insa energia? Este natural sa presupunem ca energia este

eonstituie cauza oriearei mi~diri

a starii obieetelor. Ce este ere~terea haosului, a

cantita!ii

formeaza ceea ee noi numim materie sau substanta.De unde

treeutului, eu atat trebuie sa se emane energie mai multa.

cre~terea

eantitativa
cre~terea

mai subtil unde timpul, spa!iul ~i materia sunt comasate intr-un

punct. Din acest punct iese ~i se desfa~oara la ineeput spa!iul campul, iar din camp sau vid apar particule ~i din ele se

mai mare dimensiunea dintre straturile viitorului

eonsta III

de noi legaturi,

sunt legate In stratulexterior, elc pot fi legatein eel interior.

Pentru a revizui parerea proprie asupra unel asemenea
notiuni ea ordonarea trebuie sa simti ea exista diferite straturi
ale timpului. Astfel, exista straturi de suprafa!a ale timpului,
unde el depinde de obiectele materiale ~i exista straturi subtile,

rezultatul impar!irii timpului in trecut ~i viitor. ~i eu cilt este

In lumina teoriei ~i infor-

acumularea

unde timpul creeaza obiecte materiale. ~i exista stratul cu mult

eoneeptia noastra dezintegrare prin ie~ire la ahe stratur.i, pare

De fapt, ariee mi~care presupune unirea eauzei ~i a efecAdica

constituie

La obiectul

rezultatul

interactiunii

care se rote~te,

viteza

a doi curen!i
interac!iunii

ai
~i a

tluxului timpului sunt mai mari. Inseamna di aeesta emite mai

multa energie, spatiu :;i substanta. Inseamna ea energia existenta in Univers a aparut nu ca rezultat al unei explozii mari, ci
ea rezultat al irnpartirii timpului in trecut :;i viitor, In eauza ~I
efect.

In ceea ce privqte

stelele,

ele nu lumineaza

pentru

ca s-

'f

a comprimat materia interstelara care apoi arde, ei in stcle arde

\"
...

timpuJ, transfarmandu-se

in spatiu ~i substanta. De aceea

.'1

,~
~-

bcralaxiilc au 0 structura spiralati'i intrucflt de aeolo se produe in

~
312

'~.

313

..-

permanell!a emanatii de spatiu ~i suhstanta.

Aceste proeese eondlle la dezilltegrarea Intregu]lIi Univcrs,
unde are lac prodllccrea pcrmanenta a spa!iu]ui ~i substantclor.
Judedind dupa toate. In filozofia indian[l antiea inspiratia ~i

rI
y

CONCLUZII

expiratia lui Brahman era numit proeesu] de Illlpartire a

timpului ~i a aparitiei din aeestea a dlmpului ~i substantei,
urmata de In!oarcerea inapoi In timpul eondensat care
eomaseaza eauza ~i erectu!. Cu dit este mai mare dimensiunea
de cuprindere a trccutului, prezelltului ~i viitorului. eu atat mai
Illulta encrgie exista pcntru dezvoltare ~i pentru reintoareere.
Pentrll fiintele vii, cllprinderea straturilor
]egata de dimensiunea dorin!clor ~i intensitatea

timpllilli este
sentimentelor.

In zilclc. de 14-15 mai am tinut expuneri in SanktPcterburg, biletele s-au vandut greu, lumea a partieipat fiira
traa-ere
de inima. La Moscova, Insa. S-il intamplat invers.
~

Cu cat este mai mare proportia dintrc eauza ~i efect. ell atat
mai puternic este poten!ialul ~i ell at at mai mari sunt posibilitatile pentru comasarea spatiului ~i timpului. Evolutia se

auditorilll a manifestat

melc. M-am

dus fara Ull entuziasm dcosebit la Intalnirea ell publicul. Mai

termina atunei cfllld omu!. ca un sistem desehis. se eompara eu

Universul ~i cuprindc pc deplin to ate straturile timpu]lIi

ell seam{1 ea la Moscova eu am expllS llitimele mele informatii,

Cu diagnostiearea mea. sinceI' vorbind, IlU imi era pcrmisa nici

dezmembra!. Dar posihilitatca de a clIprinde diferitelc straturi

ale timpllilli, rezida In ceca ce numim iuhirea de DlImnezeu. ~i
ClI cat Illai deplin ~i mai atotcuprinzator simtim In noi aceasta
iuhire, cu at:lt mai mull se deschid pentru noi posihilitiitile

intercs [ata de eercetarile

;1'

un rei de suprasolicitare. Dar pana la urma al11decis sa rise.

Astfcl, spre surprinderea mea, lec(ia a fost reu~itii.
In timpul

de

desfa.)urarii

expunerii,

periudic,

am avut

senzatie de iluminare. In acea perioaua am inccreat sa privesc

evolutie.

lucrurile dinlr-un alt llnghi. 0 situatie intercsanta .'I-a creat In

Jeuatura eu notiunea de soarta. Schema era lIrmatoarea. In preCo

'

zent toate valorile s-au rezumat la doua momcnte: la con~tiinta

~i dorin!e, Ia tema geloziei ~i mandriei. In fluxul contrar al
timpului, In viitor, ell' treblliau S[Isc uneasca Intr-un tot unital'.
Oar cfind in timpul invers am diagnosticat alte persoane ~i pe
mine Insumi. aceasta uniricare. IlU .'Ie ~tie de ce, 111rcalitatc nu
.11')

......

--

_J
.,.

s-a produs.

lar apoi Ineet,

() slructllra
am descoperit

Ineet, anahzand
problcmele
mele,
nOlia care a cuprins curentii tre-

cutului ~i viitorului. Dupa scuturarea intensiva a modelelor, ca

rezultat al seleqiei a dimas un singur nume - soarta.
Dar, dupa schema

mea, soarta

pe care eu I-am numit voinla,

a intrat In pachetul

soarta,

con~tiinla

general

~i aptitudinc.

anumita perioada am incercat din nOli sa inteleg unde anume

estc gre~eala mea. Apoi am Illteles di aceasta nOlla Ilotiune de

"Deei acum, de bine, de rau, lotul este clar, - m-am gandit

cu.

Exista tema dorintelor ~i tema vointei, a con~tiintei.

Exista acela~i lucru ~i in viitor. Exista soarta care une~te cei

do; euren!i ai timpului. Trebuie sa depa~im dependenta de
soarta, intrudit aceasta dependen~a va alimenta in permanenta
toate celelalte lucruri." Durerea de rinichi nu ma lasa sa mai
giindesc. Dar apoi, Incet, Ineet, arn faeut abstrac(ie de ea. Mi-a
venit In minte 0 idee nea~teptata. Carlile mele se numese

carte. In limp ce cfllatoream

ell trenul, ITI-am in tars la aceasta

"Diagnostiearea karmei". De ee am diagnostieat eu soarta

oamenilor? Pentru ea sa fae soarta mai ferieita ~i mai buna.
Da, am Inleles ea fara iubire fala de Dumnezeu, aeest lueru nu

tema.

la expuncre,

la ni~te

este posibil. Dar seopul inilial a fost sa Indrept ~i sa eoreetez

prieteni In Crimeca. Cauza intoarcerii la aceasta tema a fast

soarta. Da, iubirea de Dumnezeu of era intr-adevar totul, daea

simpHi. Au ioceput

exista In sutlet Intr-o eantitate mare. Ea desehide u~ile catre 0

viala noua. Ea of era oriee bun material ~i spiritual, dar numai
atunci cand ea devine mai presus de arice ~i nu constituie un

soarta

trece dincolo de cadrul unci singure vieti. Aceasta este

deja totalitat~a
Dupa

permanellta

a 49 de vieli,
doua

zilc

de

am seris despre

asta In a doua

am plecat

din nOLI sa ma doara rinichii.

slirdfl ~i aeuta. Dupa diagnosticarea

0 durere

mea, aceasta

era legati=i.de 50a1'13. "Este straniu. - ITI-amgandit eu, -

rinichii

nu ar trehui sa doara. Am un surplus de energie, viitorul

desehis." Probabil

ca nivelul pretenliilor fala de allii ~i fala de

mine a fost l11ai amplu dedit am presupus eu. Apropo,

1n soarta s-au unit vointa ~i dorinta.
mft nlgam in permanentft.

Stateam

loemai

culeat in tren ~i

I-am iertat pe cei care Imi destramau

soarta eu sau tara voie, Inlelegand

ea aeeasta

de DUl11nezeu. Am eliminat nemultumirea

supararea

este

pe soarta ~i pe Dumnezeu.

era salvarea

data

de sine, deprimarea,

Se pare ca teama pentro

mijloe

p"ntru

a obline hunuri umane. Ce Inseamna

sa punem

iubirea de Dumnezeu mai presllS de soarta? Aceasta se

Intampla atunci cand mie imi este indiferent dadi soarta mea
va fi buna sau rea, in mamentul io care eu am simtit iubirea

fala de Dumnezeu. lar eu, se pare ca timp de ma; mulli ani, In

mod subeon~tient, vorbind despre iubirea de Dumnezeu, i-am
Indrul11at pe allii toemai spre 0 soarta mai buna. Inseamna ea
mai devreme sau mai Hirziu, mie insumi trebuia sa mi se

mie. In tinerete. IlU numai ca mi-a fost frica in permanenta de

destrame soarta sau tot ce este legat de ea. $i se pare cft

problema eu riniehii este toemai rewltatul aeestui proees. In

soarta. aceasta teama a trecut apoi in teama fata de viitor, iar

tren pOli sa giinde~ti bine. Stau cu\cat, eu oehii Inehi~i, iar

apoi in depresie

durerea ma ajuta sa uit detaliile ~i sa ma coneentrez asupra a

eeea ee este principal. Daea ani Indelungali energia emoliilor

propria soarta duee apoi la suparare,

urma~l.

316

~i to ate acestea.

la ura ~i la gelozie.

lar

fara voia mea, au trecut la

317

;I

am indreptat-o spre imbunatatirea soartei, adica in subcon~tient am facut un scop din aceasta, atunci cati ani sunt necesari
pentru a ispa~i acest lucru? ~i prin ce nenorociri trebuie sa tree

Irnparatia Cerurilor eu cfiteva ore inainte, adica a sjrntit In

sufletul lui iubirea divina ve~nica. De ce') Pentru ca s-a
pregatit sa tread procesul mor(ii ~i aceasta I-a ajutat sa vada

pentru a depa~i gre~elile mele? Oare voi reu~i? ludecand dupa

starea mea, nu prea. De~i, de ce sunt a~a de pesimist? Am
ajuns doar la concluzia ca orice problema nu este 0 recompensa pentru faptele din trecut,
Poate ca spiritul

ci pregiitirea

meu se pregate~te

pentru

mai u~or realitatea divina.

E posibil. Dar nu moartea in primul rand, ci viziunea divina
reala a schimbat sufletul lui. inseamna ca viziunea iubirii
divine din toate, daca este perceputa profund ~i permanent

pentru yiitor.
informa(ii

noi.

poate sa purifice

Totu~i, cum sa acceleram procesul de invingere a dependen(ei

de soarta?

dispar.

Treptat,

in

con~tiin(a

se

Pentru a sim(i eul divin ca realitate, trebuie sa vezi iubirea

~i vointa divina in permanenta, in lumea Inconjuratoare.

inseamna ca va veni timpul cand pocain(a nu va actiona pentru
ca omul sa poata sim(i realitatea

mici se friineaza ~i

contureaza

un

cuvant

~aleIe? imi aduc aminte de 0 problema nerezolvata. esen(iala

in cazul meu. Critic a ~i condamnarea oamenilor. Inertia condamnarii m-a condus la un subterfugiu subcon~tient. Eu singur

comite alte gre~eli, pentru el acest lucru va fi un act lipsit de

ra(iune. Prin urmare, continuand sa inaintez in fundamentarea

nu am condamnat, dar pur ~i simplu Ie-am povestit altora

despre fapta acestui om, a~teptand sa-I condamne. Aceasta imi

principiilor mele ~i ajutandu-i pe al(ii, pot sa depa~esc mai

repede propriile probleme. in memoria mea a aparut inca 0

cauza 0 u~urare ~i sentimentul

atata timp cat impart oamenii
imposibil sa simt realitatea
dreptate are la baza intotdeauna

Ca(iva ani, pe Iisus

Christos L-au inso(it apostolii lui. Ei au urmarit tot ce a spus

EI, s-au schimbat, L-au crewt ~i cu toate acestea, umanul a

Gandurile

prevalat. ~i eel mai bun dintre ei, apostolul Petru s-a lepadat

drepta(ii mele. Am in(eles ca

in drep(i ~i vinova(i, imi este
divina, intrucat no(iunea de
un punct de vedere uman.

mele curg mereu, lent, in aceea~i direc(ie. Dure-

rea din ~ale se deplaseaza incet ~i se lasa in jos in zona sacru-

de trei ori de EI de frica pentru soarta ~i via(a sa. in schimb,

tiiIharul de pe cruce care s-a aflat alaturi de Christos a dobandit

31X

sau ~i sa

de rinichi trece la ~ale. ~i totu~i, ce ma doare - rinichii sau

Dar daca omul a inteles profund, atunci el nu va mai

seen a pe care inainte nu 0 intelegeam.

divina inlauntrul

"

vada iubirea divina in fiecare particula din lumea inconjuratoare. Eu continuu sa gandesc ~i observ cu uimire ca durerea

"in(elegere". De ce trebuie repetat de 0 suta ~i de 0 mie de ori

ca iubirea de Dumnezeu este mai importanta deeM soarta,
via(a ~i dorin(e. Pentru a sim(i acest lucru ~i nu a comite alte
grqeli.

sufletul mai repede decat orice pocain(a ~i

orice rugaciune.

Stau ore in ~ir cukat, concentrandu-ma

asupra cautarii
solu(iei de a ie~i din aceasta situa(ie. Deosebit de bine poate
gandi omul noaptea. in virtutea obiceiului, con~tiin(a se
pregiite~te pentru somn. Toate problemele

mului. "Este interesant, -gandesc eu, - inseamna

ca proble-

mele cu rinichii au provenit de la ~ale. Iar dereglarile de la ~ale

j
J

319

--

\.

J
]'"
au provenit de 11baza maduvei spinarii." Am continuat sa stau

culcat, sa gandesc ~i sa ma rag. Treptat, durerea din zona

sacmmului a Inceput sa se transforme Intr-o ciudata mi~care
interioara.

apoi intr-o placuta

gadilare

~i a disparut.

Inseamna

ca sacrumul, baza maduvei, sunt legate de soarta. $i ceea ce a

fost a trecut, - aeesta este un semn bun. Ca urmare, eu am

i
If

CUPRINS

sa depa~esc dependen!a de soarta. Stau cu/cat un timp ~i

sunt leganat savurand Jipsa durerii. ~tiu insa cii nu peste mult
timp, durerea va aparea din nou. Vor iqi straturile mult mai
~anse

adanci legate de tinere!e ~i copilarie. Mi-am adus aminte ca Ia

varsta de 12 ani am cazut plea~ca pe spate de la doi metri ~i

am simtit 0 durere salbaticaIn sacrumcare mi-a taiat respiratia

/f

~i nu m-am mai putut mi~ca. Probabil inca de pe atunci, din

copilarie, mi s-a inchis dependen!a de soarta datorita acestui
traumatism. Dupa catva timp vor ie~i la iveala straturile
copiilor ~i ale nepo!ilor. Apoi vor fi neplaceri datorita soartei,
dupa aceea vor rabufni durerile. ~i pe toate acestea, incet,
incet, ~i treptat Ie voi depa~i. Toate aceste boli ~i neplaceri

Introducere ...

Consu Ita!ia

"''''''

................

Ziua de consultatie ...............................................

putin ma intereseaza.Ele au ramas In urma ~i s-au transformat

"American Beauty" ......

In lucruri de mka importanta In comparatie eu ceea ce eu

numesc iubire de Dumnezeu.

Tango ell timpul .

Seminarul..........

<
,

.........................
""""''''''''''

28
35
...203
216
.227

,,"'"''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''

a zi de audien(e

252

Lucrul cu eul propriu

280

Timpul

..."""""'"''''''''''''''''''

304

?<

Concluzii.

........................

315