Profilul valorilor consilierilor: Implicatii ale consilierii clientilor

din minoritati etnice

De catre Andres J. Consoli, Bryan S.K.Kim, Dinorah M. Meyer

Autorii analizeaza literatura empirica referitoare la valorile consilierilor,

descriu valorile caracteristice celor mai mari/principalelor 4 grupuri etnice
minoritare din Statele Unite ale Americii, identifica similaritati si diferente
intre valorile consilierilor si cele ale grupurilor minoritatilor si discuta
implicatiile pe care le presupune consilierea clientilor diferiti din punct de
vedere etnic. Intelegerea valorilor consilierilor poate duce la examinarea
modului in care aceste valori ar putea afecta procesul de consiliere, mai ales
atunci cand clientii provin din grupuri de minoritati care imbratiseaza valori
culturale diferite.
Acest articol are trei scopuri. In primul rand analizam literatura
empirica referitoare la valorile cu care sunt inzestrati consilierii si identifica
elementele comune. In al doilea rand, centralizam literatura referitoare la
valorile culturale ale principalelor patru grupuri de minoritati din SUA si
analizeaza asemanarile si diferentele dintre valorile acestor grupuri de
minoritati si valorile consilierilor. In al treilea rand discutam implicatiile pe
care aceasta comparatie o are asupra consilierii clientilor din minoritati
etnice.
Consiliere, Valori si Grupuri etnice in SUA
Criticile aduse notiunii precedent dominante de consiliere ca
efort/stradanie lipsita de valori au determinat un interes considerabil pentru
explorarea valorilor ce au legatura cu consilierea (Barnes &Murdin, 2001;
Consoli &Beutler, 1996). Contrar ....... multi autorii au sustinut ca valorile
consilierilor au un impact patrunzator asupra diagnozei, prognozei,
procesului de consiliere, evaluarii rezultatului, scopurilor consilierii,
conceptualizarii cazului, supravegherii, teoriilor personalitatii, perspectivelor
asupra sanatatii mintale si evaluarii schimbarii la clienti. (exemplu Tjeltveit,
1990). Provocarile aduse prezumtiei/ipotezei de neutralitate a consilierilor si
mitul serviciilor lipsite de valori au avut in primul rand o baza teoretica
(exemplu Beutler &Bergan, 1991; Parrot, 1999), desi au fost facuti cativa
pasi si la nivel empiric. Spre exemplu, T.A. Kelly (1990) a analizat
literatura empirica referitoare la interactiunile dintre valorile clientilor si
consilierilor si au concluzionat ca prin consiliere valorile clientilor se
aseamana cu cele ale consilierilor lor. Acest process a fost denumit

convergenta (Beutler, 1981), asimilare (T.A. Kelly &Strupp 1992) si

conversie (Tjeltveit, 1986). Asadar este evident ca valorile se transfera prin
consiliere. Cu toate acestea, dupa cum a notat Beitman (1994) exista o
nevoie apasatoare de a defini si descrie sistemul de valori al consilierilor
(p.225) pentru a determina care sunt valorile transmise/ propagate.
Dincolo de orice interes de a prezenta consilierea ca fiind o activitate
incarcata de valori, s-a acordat atentie din ce in ce mai crescuta fata de
nevoile unice de consiliere a indivizilor din minoritati etnice din SUA.
Aceasta situatie a fost determinata de doi factori majori. Primul este rapida
diversificare etnica ce a avut loc in SUA. Spre exemplu, din 2000
Americanii non-europeni constituie aproximativ 30% din populatie (Grieco
&Cassidy, 2001). Procentul acestui grup este asteptat sa creasca pana
aproape de 40 % pana in 2025 si 50% pana in 2050 (Programul de
prognozare a populatiei, 2000). Al doilea factor indica ca indivizii din
minoritati etnice prezinta o probabilitate mai mica sa apeleze la sprijin
psihologic profesionist decat americanii de origine europeana
(Departamentul SUA pentru sanatate si servicii pentru oamenii, 2001). In
lumina acestor constatari, multi teoreticieni si cercetatori in consiliere (ex.
Atkinson, 2004, Sue & Sue, 2003) au cerut ca teoriile si practicile profesiei
de consilier sa fie evaluate prin prisma relevantei culturala si eficacitatii cu
clientii din minoritati etnice. Acesti oameni de stiinta au scos in evidenta
faptul ca, atat timp cat aceste teorii ale consilierii afirma si perpetueaza
normene americane predominant europene, practica profesionala sustinuta
de aceste studii poate fi irrelevanta sau daunatoare americanilor noneuropeni. Spre exemplu, Sue, Ivey si Pedersen (1996) sustin ca teoriile
consilierii si psihoterapiei, fie ele psihoanalitice, comportamentale,
umanistice sau cognitive, care au ca sursa cultura americana reflecta
valorile, principiile morale, obiceurile, filozofia si limba acelei culturi(p.5).
Sue et all au indicat faptul ca multi consilieri tind sa creada ca valorile
inerente ale consilierii traditionale sunt impartasite universal de catre clientii
lor diferiti din punct de vedere etnic si cauta cu naivitate sa le impuna
propriile valori clientilor.
Profilul valorilor consilierilor
O definitie a valorilor
Valorile pot fi definite ca fiind concepte sau convingeri care
functioneaza ca principii de ghidare in viata consilierilor (valori personale),
in selectarea si evaluarea propriului comportament profesional (valori
profesionale), in judecarea alegerilor si comportamentelor clientilor (valori
ale sanatatii mintale) si in evaluarea rezultatului consilierii. Desi aceasta

definitie prezinta valori personale, profeionale si ale sanatatii mintale ca si

constructii distincte, distinctia este arbitrara (vezi Beutler &Bergan, 1991).
Ba chiar mai mult, desi aceste constructii au arii diferite de specificitate, ele
sunt strans legate si pot fi subsumate in cadrul unor concepte supraincarcate
cum ar fi ideologia (in sensul larg ca si stiinta a ideiilor si nu in sensul
peiorativ), viziunea asupra lumii sau weltanschauung (Jaspers, 1967)
Influenta orientarii teoretice asupra valorilor
Precum a fost mentionat anterior, consideratiile teoretice si constatarile
empirice arata ca valorile consilierilor ofera informatii despre practicile,
scopurile, indatoririle si chiar definitia lor pentru consilierea de succes. Date
fiind aceste influente, orientarea teoretica a fost ipotezata ca potentiala sursa
pentru valorilor diferite. Cercetatori diferiti au desfasurat studii concludente
incercand sa traduca in termeni empirici ipoteticele diferente ale valorilor
detinute d ecatre consilieri care apartin de orientatii teoretice divergente (ex.
Consoli 1996, Mahalik, 1995). Cu toate acestea, majoritatea acestei literaturi
empirice limitate a esuat in a sustine aceste ipotetice diferente, care
sugereaza existenta unor valori comune pe care consilierii le insusesc
indiferent d eorientarea teoretica si ca valorile comune pot reflecta o cultura
profesionala comuna. (Consoli &Williams, 1999; E.W.Kelly, 1995;Mahalik
1995)
Studii asupra valorilor consilierilor
Am desfasurat multe studii folosind diferite baze de date (Bibliotecile
Aliantei pentru Cercetare din Colorado, Centrul international de informatii si
resurse educationale, medline, psycinfo) pentru a identifica studiile care au
examinat valori personale, profesionale, si/sau ale sanatatii mintale detinute
de consilieri. Am inclus studii ale caror autori au avut ca subiecti un esantion
aleatoriu si care au adunat informatii cu privire la valorile personale,
interpersonale si ale sanatatii mintale ale subiectilor. In consecinta am
identificat noua studii (Consoli,1994; Cross &Khan, 1983;Haugen, Tyler
&Clark,1991; Haupt,1990; Jensen,1986; E.W.kelly, 1995; Kubacki, 1992,
Mahalik 1995; Mitchell, 1993). Aceste studii sunt centralizate in Tabelul 1,
care contine informatii despre numarul subiectilor fiecarui studiu,
instrumentare si definitiile valorilor evaluate. Valorile cele mai insusite de
catre consilieri in fiecare investigatie si valorile defocalizate sau care reflecta
un dezacord semnificativ sunt centralizate in Tabelul 2.

Examinarea rezultatelor celor noua studii a rezultat un important grad de

unanimitate a valorilor consilierilor. Asadar, desi nu sunt unanime, aceasta
generalitate sustine prezenta uneiunui profil general de valori care poate fi
oraganizat in primul rand in patru sfere: personala, interpersonala, sociala si
a mediului inconjurator. Cu toate acestea, profilul valorilor generale este o
structura complexa. Consilierii cad deacord nu numai aspura insusirii
anumitor valori ci si asupra defocalizarii altor valori. In plus, o data cu
sustinerea unei anumite valori (ex. Independenta), consilierii tind sa
insuseasca o alta valoare, cu precadere una de moderare (ex.
Interdependenta)
Sfera personala este caracterizata fundamental de catre valori
individualistice precum autonomia si independenta, echilibrate de
responsabilitatea personala si interdependenta. In general, consilierii
apreciaza la alte persoane abilitatile de comunicare, flexibilitatea, respectul
fata de sine si abilitatile de autoexprimare si contrabalaseaza aceste
caracteristici personale cu nevoia persoanelor de a accepta conflictul si
ambiguitatea si de a demonstra autocontrol. O importanta valoare prezenta
in aceasta sfera este construirea unui scop si sens in viata, ea fiind prezenta
si in alte sfere. Sfera interpersonala cuprinde in primul rand valorile
relationale de intimitate, prietenie, cooperare si bunavointa compensate de
dreptul la dezacord. Consilierii apreciaza sprijinul si recunoasterea
interpersonala si nu apreciaza aranjamentele interpersonale strict ierarhice.
Ba mai mult, consilierii pun accent pe importanta consimtamantului mutual
in cadrul unei relatii, cum ar fi relatia sexuala, in timp ce devalorizeava
sexualitatea supracontrolata si moralitatea traditionala. Sfera sociala pune
accent in primul rand pe defocalizare a puterii sociale, influentei sociale,
controlului si autoritatii asupra altora si a dominatei. Consilierii relativ
devalorizeaza conformismul social cum ar fi de exemplu a face ceea ce este
acceptat si ceea ce se cuvine si a fi o persoana conformista. Sfera
mediului inconjurator cuprinde valorile armoniei si unitatii in cadrul
relatiilor dintre persoane si natura. Consilierii devalorizeaza alternative
precum controlul asupra naturii sau subjugarea la natura.
Citind despre aceste valori comun insusite de consilieri, am putea
concluziona ca acstea prezinta o predominanta suprapunere cu valorile
dominante la americanii de origine europeana. Si chiar daca ar fi asa, este
important sa retinem ca consilierii americani non-europeni pot deasemnea sa
detina aceste valori ca rezultat al faptului ca pregatirea lor profesionala are la
baza teorii si practici de consiliere fundamentate pe cultura europeanamericana. LaFromboise, Trimble si Mohatt (1998) au sustinut ca
programele de pregatire a consilierilor deriva din valorile culturii

americane si servesc la afirmarea acesteia ele nu sunt lipsite de valoare,

insa sunt infuzate de filozofia si prioritatile individualistice ale culturii
dominante (pg. 163-164). Astfel, aceste valori sunt prezentate ca fiind
valorile consilierilor mai degraba decat ale unui grup americano-european,
pentru a scoate in evidenta faptul ca consilierii americani non-europeni ar
putea deasemenea sa adere la aceste valori. Suntem constienti ca acesta
afirmatie merita multa atentie empirica si speram ca oamenii de stiinta vor
realiza pe viitor studii in aceasta privinta. Cu atat mai mult, recunoastem
variabilitatea existenta in cadrul grupului, chiar si in cadrul unui context
cultural dominant.
Valorile culturale ale clientilor ce provin din minoritati etnice
In descrierea valorilor culturale ale celor patru grupuri predominante
de minoritati etnice (afro-americana, asiatico-americana, latino-americana si
nativ-americana), intentia noastra este de a incadra valorile in functie de
problemele de consilier pe care persoanele din minoritati etnice le pun in
discutie in calitate de clienti. Dupa cum am mentionat, scopul nostru este de
a compara si contrasta valorile consilierilor cu valorile indivizilor din
minoritati etnice pentru a putea intelege impactul lor asupra procesului de
consiliere. In descrierea valorilor dominante pentru minoritatile etnice, este
important de mentionat faptul ca exista atat asemanari cat si diferente intre
cele patru grupuri de minoritati. Una dintre asemanari este aceea toate cele
patru grupuri sa aiba orientari colectiviste si interdependente (Sue&sue,
2003). In mod opus, americanii de origine europeana tind sa aiba un nivel
mai scazut de orientare colectivista dar un nivel mai crescut de
individualism. Un alt aspect comun este accentul pus cu precadere pe familia
extinsa decat pe cea nucleara. Cu toate acestea, dincolo de aceste aspecte
comune exista multe diferente importante. Urmatoarea descriere se refera la
valorile culturale care caracterizeaza aceste grupuri si influenteaza
comportamentele membrilor lor.
Valori culturale dominante la afro-americani
Urmatorii termeni au fost folositi pentru a caracteriza valorile
culturale dominante la multi afro-americani: cooperarea, responsabilitatea
colectiva, orientarea catre persoana, cunoasterea de sine, autoritarismul si
expresivitatea emotionala (Casas &Mann, 1996). Deasemenea, multi afroamericani pun mare accent pe a imparti, pe obedienta fata de persoanele cu
autoritate, spiritualitate, respect pentru varstnici si pentru traditii (Wilson
&Stith, 1991). Sue & Sue, (1993) au observat ca multe familii afroamericane pun mare pret pe mentinerea unor relatii stranse cu rudele lor, pe

munca onesta si orientarea religioasa. Atat barbatii cat si femeile afroamericane tind sa aprecieze comportamentele categorice si sunt dispusi sa
imparta intre ei responsabilitatile care apartin in mod traditional unuia dintre
sexe. Afro-americanii tind sa puna pret pe realizarile legate de cariera si
educatie iar parintii sun inclinati sa-si incurajeze copii inca de la vraste
fragede inspre a nutri astfel de teluri, in ciuda obstacolelor produse de rasism
si neconcordanta financiara.
Valori culturale dominante la asiatico-americani
Kim, Atkonson si Yang (1999) au identificat urmatoarele 14
dimensiuni culturale: abilitatea de a rezolva probleme psihologice, evitarea
producerii rusinii pentru familie, colectivismul, conformitatea cu familia si
cu normele si asteptarile sociale, respect pentru personalitatile publice,
realizarile educationale si profesionale, respect fata de parinti, importanta
familiei, mentinerea armoniei interpersonale, prioritaea nevoilor celorlati in
fata nevoilor proprii, reciprocitate, respect pentru varstnici si stramosi,
autocontrol si cumpatare, modestie. De asemenea, urmatorii termeni au fost
folositi pentru descriere valorilor culturale ale asiatico-americanilor:
focalizare asupra familiei, rigiditatea rolurilor, obedienta si obligatiile fata de
parinti, exprimarea indirecta, formalitatea si reverenta fata de varstnici si
stramosi (Casas & Mann, 1996). Ba mai mult, Sue & Sue (2003) a notat
faptul ca multi asiatico-americani tind sa puna valoare pe relatiile ierarhice
ce tin cont de varsta si nivel de educatie. Kim et all au constat ca primele
familii asiatico-americane erau subscrise urmatoarelor valori mai mult decat
erau americanii de origine europeana: colectivism, conformitate cu normele,
autocontrol emotional, apreciere in cadrul familiei in functie de realizari,
respect fata de parinti si smerenie.
Valori culturale dominante la latino-americani
Urmatoarele descrieri au fost folosite pentru a caracteriza valorile
culturale latine: autoritate, cooperare, respect pentru varstnici, identitatea de
grup, ierarhia (Casas & Mann, 1996). Deasemena, Gloria (2004) a notat
urmatoarele dimensiuni valorice ca fiind proeminente la multi latinoamericani: (1) familismul - sentimente puternice de loialitate, unitate,
solidaritate, reciprocitate si interdependenta intre membrii unei familii.
Pentru multi latino-americani familia este sursa primara de sprijin si
dependenta. Cu toate acestea rolurile in cadrul familiei pot fi rigide si
ierarhice (Paniagua,1994); (2) personalismul se refera la principiul
conform caruia oamenii sunt mai importanti decat treburile cotidiene. Pentru
multi latino-americani este mai important mentinerea dignitatii proprii si a

celorlalti decat a se concentra exclusiv pe implinirea scopurilor materiale;

(3) simpatia- se refera la promovarea si mentinerea unor relatii armonioase,
placute bazate pe respect in cadrul carora confruntarile directe sunt evitate.
(4) afectiunea se refera la calitatea personala de a fi afectuos, astfel multi
latino-americani apreciaza exprimarea verbala si non-verbala a dragostei. (5)
respectul- inseamna a avea un comportament diferentiat fata de persoanele
de varste diferite, statut social diferit, staut economic sau sex.
(6) increderea se refera la promovarea si mentinerea increderii, intimitatii
si familiaritatii in cadrul relatiilor pe care latino-americanii le au cu cei din
jur. In cele din urma (7) rolul barbatului (machismo) si cel al femeii
(marianosmo) descriu roluri specifice fiecarui sex. De la barbatii se asteapta
ca ei sa sustina si sa protejeze familia, fiind responsabil si pentru bunastarea
prietenilor si a comunitatii. De la femei se asteapta sa demonstreze tarie,
perseverenta si flexibilitate in indeplinirea rolurilor pe care le au in cadrul si
in afara caminului.
Valori culturale dominante la americanii nativi
Urmatorii termeni au fost folositi pentru a descrie americanii nativi:
cooperare, armonie cu ceilalti si cu natura, respect pentru varstnici si
acceptarea realitatii, a ceea ce este dat (Casas & Mann, 1996). Garrett (2004)
a prezentat in plus urmatorii descriptivi care ii disting pe americanii nativi de
americanii contemporani: intimitate si neimplicare, autodisciplina a corpului
si mintii, participare dupa observare, baza pe familia extinsa, rabdare
smerenie. In particular, Garrett a subliniat smerenia, prin care americanii
nativi sunt descurajati in a se lauda cu realizarile lor si cu afisarea unor
comportamente care ar putea atrage atentia asupra lor. De asemenea, Garrett
a pus accent pe rabdarea in sensul ca americani nativi considera ca orice are
timpul si locul sau in marea schema a lucrurilor. Sue & Sue (2003) a afirmat
ca americanii nativi au o predilectie pentru valorizarea actiunilor de a
imparti si a oferi intrucat acestea reprezinta moduri de a promova onoarea si
respectul in relatiile dintre ei si in cele cu altii. Acesti autori au sugerat ca
pentru multi americani nativi tribul si familia au prioritate in fata
individualismului. In plus, membrii tribului si a familiei promoveaza
armonia interpersonala evitand in mod activ dezacordurile sau contradictiile
si fiind deschisi la opiniile celorlalti. Chiar mai mult,americanii nativi cred
ca spiritul, mintea si corpul sunt interconectate iar bunastarea este strans
legata de mentinerea armoniei intre aceste elemente (Sue & Sue, 2003).
Un cadru pentru intelegerea variabilitatii valorilor din ineriorul grupurilor de
clienti ce provin din minoritati etnice

Cand luam in considerare efectele acestor valori asupra procesului de

consiliere este important sa retinem faptul ca nu toate persoanele din
minoritati etnice vor adera in mod egal la valorile minoritatii etnice descrise
anterior. Deci este important sa situam conceptul de aderare la valorile
culturale intr-un cadru conceptual care sa-i permita sa fie descris ca o
variabila in interiorul grupului. Un asemenea cadru implica conceptele de
aculturatie si enculturatie. Redfield, Linton si Herskovits (1936) au descris
pentru prima data aculturatia ca fiind acel fenomen care rezulta atunci cand
grupuri de indivizi avand culturi diferite intra in contact direct si continuu cu
schimbari consecutive ale modelelor culturale originale ale unui sau ambelor
grupuri (p.149). Cat despre enculturatie, Herskovits (1948) a facut prima
data referire la aceasta ca fiind un process de socializare cu normele culturii
indigene a unui individ, incusiv a valorilor, ideilor si conceptelor care sunt
dominante pentru acea cultura. Recent, aculturatia a fost descrisa ca fiind
procesul in care se angajeaza minoritatile etnice pentru a se adapta la
normele grupului dominant (i.e. americanii de origine europeana) iar
enculturatia a fost descrisa ca fiind procesul in care se angajeaza aceste
persoane pentru a pastra normele grupului indigen (Kim & Abreu, 2001).
Conform lui Berry si colegilor sai (ex. Berry & Kim, 1988; Berry,
Kim, Power, Young &Bajaki, 1989) indivizii experimenteaza un proces de
adaptare ce poate fi categorisit in patru atitudini exprimate in termeni ai
nivelului combinat de aculturatie si enculturatie: integrare, asimilare,
separare si marginalizare. Integrarea are loc atunci cand un individ devine
expert in cultura grupului dominant mentinand in acelasi timp competenta in
cultura indigena. Acest statut este cunoscut si sub denumirea de
biculturalism. Acesti indivizi au incheiat cu succes conflictele care ar fi putut
decurge din sistemele diferite de valori. Datorita naturii lor biculturale,
persoanele din minoritati etnice care se afla in stadiul de integrare pot
colabora bine cu consilierii indiferent de sistemul de valori cu care
consilierul vine la procesul de consiliere.
Asimilarea are loc atunci cand un individ absoarbe cultura grupului
dominant in timp ce respinge cultura grupui indigen. In mod tipic, indivizii
din minoritati etnice care se afla in acest stadiu pastreaza valorile culturale
care sunt importante pentru cultura europeano-americana dar nu au niciun
interes in a adera la valorile culturii indigene. In consecinta, indivizii din
aceste minoritati etnice pot colabora bine cu consilierii care imbratiseaza
valorile care sunt compatibile cu cultura europeano-americana insa nu cu
consilierii care adopta valorile culturii lor indigene.
Separarea se produce atunci cand un individ nu este interesat in a
invata cultura grupului dominant, preferand sa mentina si sa perpetueze

cultura de origine. In general, acesti indivizi isi mentin valorile culturale

indigene si pot respinge valorile europeano-americane. In consecinta, exista
posibilitatea ca aceste persoane sa nu colaboreze bine cu consilierii care
imbratiseaza valori europeano-americane, dar pot colabora bine cu
consilierii care adera la valorile culturale indigene ale clientilor.
In cele din urma, marginalizarea reprezinta atitudinea unei persoane
ce nu are interes in mentinerea sau dobandirea competentei in nicio cultura,
fie ea dominanta sau indigena. Marginalizarea este probabil cel mai
problematic statut dintre cele patru, intrucat persoanele marginalizate nu vor
adera la niciunul dintre sistemele de valori si tind sa respinga ambele norme
culturale. Drept urmare, e posibil ca acestia sa nu colaboreze bine cu
consilierii care imbratiseaza valori culturale europeano-americane si nici cu
consilierii care adera la valorile culturale indigene ale clientilor.
In general acest model sugereaza faptul ca exista variatii importante in
cadrul grupului care trebuie retinute atunci cand se iau in considerare
valorile culturale insusite de membrii celor patru grupuri principale de
minoritati etnice. Persoanele care adopta o atitudine de separare isi vor
sustine valorile culturale indigene, pe cand cele care adopta atitudinea de
asimilare vor respinge probabil aceste valori. Cei care adopta atitudinea de
integrare ar putea deveni mai flexibili in insusirea de valori si e probabil sa
se straduiasca pentru a ajunge la un echilibru intre valorile indigene si cele
europeano-americane. Cu toate acestea, cei ce adopta o atitudine de
marginalizare vor respinge probabil ambele valori culturale.
Analiza comparativa intre valorile consilierilor si cele ale grupurilor de
minoritati etnice.
Prezentul studiu asupra literaturii empirice referitoare la valorile
consilierilor a scos la iveala faptul ca consilierii tind sa sustina autonomia
personala, independenta, intimitatea si prietenia. Pe de alta parte, consilierii
par sa respinga relatiile interpersonale ierarhice si vor resimti discomfort fata
de puterea sociala si procese de influenta. Consilierii tind de asemenea sa
puna accent pe cautarea scopului si intelesului vietii, apreciind in acelasi
timp caracteristici personale ca flexibilitatea si abilitatile de a face fata
diferitelor situatii. Ei sunt inclinati sa conteste conformitatea sociala,
sustinand in acelasi timp o relatie armonioasa, plina de respect si prietenie cu
mediul inconjurator.
Studiul asupra valorilor sustinute de cele patru grupuri de minoritati
etnice a descoperit atat asemanari cat si diferente fata de valorile
consilierilor. In ceea ce priveste asemanarile, atat consilierii cat si persoanele
din minoritati etnice tind sa valorizeze promovarea relatiilor armonioase,

bazate pe respect. Ambele grupuri sustin intimitatea si prietenia, deci ambele

grupuri considera ca este important sa mentina relatii interpersonale pozitive
cu persoanele din jur. De asemenea, consilierii precum si clientii din
minoritati etnice tind sa valorizeze flexibilitatea proprie si abilitatea de a
depasii obstacolele in viata si de a cauta intelesul si scopul vietii.
Cat despre diferente, consilierii par sa sustina autonomia personala si
independenta, si sa respinga relatiile ierarhice, in timp ce cele patru grupuri
de minoritati, in special persoanele care adopta atitudinea de separare,
valorizeaza independenta si colectivismul. Valorile din urma sunt in
discordie cu notiunile individualistice de independenta si autonomie. Multe
dintre grupurile de minoritati etnice pot deasemenea sa aiba asteptari pentru
roluri ierarhice rigide cu nivele diferite de putere, insa este mai probabil ca
consilierii sa puna la indoiala acest tip de relatie. Consilierii par sa conteste
conformitatea sociala, pe cand grupurile de minoritati etnice isi invata
membrii sa se conformeze la normele sociale.
Implicatii pentru instruirea si practica consilierii
Mitchell (1993) a declarat ca atunci cand valorile sunt foarte
relevante pentru un clinician, creste probabilitatea ca acesta sa dezvaluie si
sa intareasca acea valoare (p.163) in contextul consilierii. Drept urmare,
atunci cand valorile consilierilor sunt similare cu cele ale persoanelor din
grupurile de minoritati etnice sunt facilitate rezultatele pozitive. Teoria
asupra aculturatiei si enculturatiei sugereaza faptul ca se pot obtine rezultate
pozitive atunci cand clientii adopta atitudinii de asimilare si integrare, iar
dificultatile pot aparea cand clientii au atitudini de separare si marginalizare.
Pentru a ilustra aceste posibile dificultati, va prezentam urmatoarele
trei exemple. In primul rand luam in considerare consilierii in cazul carora
exista posibilitatea de a pune accent pe valorile personale de autonomie si
independenta in activitatea profesionala. Ei pot adopta aceste valori
acordand atentie diferita discursului unui client prin care acesta sustine
aceste valori sau care contesta atitudinea unui client atunci cand acea
atitudine este perceputa ca neavand nicio baza in autonomie sau
independenta. Luati spre exemplu cazul unui client afro-american care a fost
diagnosticat cu cancer si a fost pus sa aleaga daca doreste sau nu sa fie supus
unui transplant de maduva. Cand clientul a cerut sprijin in determinarea
modurilor de a lua cea mai buna decizie, consilierul si-a sfatuit clientul sa
caute inauntru si sa aiba incredere in ceea ce avea sa urmeze. Clientul i-a
raspuns furios spunand: despre ce crezi ca vorbim aici? Despre filozofie,
cursul 101? Cheama-mi familia aici pentru a ne hotari ce sa facem.