Sunteți pe pagina 1din 17

6

Dezvoltarea durabil
n energetic

entru a r\spunde provoc\rilor dezvolt\rii durabile sunt necesare:


resurse de baz\, tehnologii [i know-how pentru a le folosi, finan]area [i
posibilitatea de a le mobiliza `n scopul dorit, con[tientizarea problemelor
relevante [i voin]a de a le aborda, posibilit\]i de management [i de
institu]ionalizare pentru a rezolva problemele [i a realiza obiectivele propuse.
~n domeniul furniz\rii [i utiliz\rii energiei, motivele pentru a fi optimi[ti `n
ceea ce prive[te viitorul pe termen lung sunt urm\toarele:
& Baza resurselor de combustibili fosili este, `n termeni geologici,
imens\ `n cazul c\rbunilor [i suficient\, timp de mai multe decenii, pentru
petrol [i gaze naturale.
& Lumea planetei noastre poate alege cantitatea de resurse energetice
fosile pe care vrea s\ o foloseasc\.
& Dioxidul de carbon, emis de combustibilii fosili care ard, se poate
reduce, recapta [i stoca, folosind tehnologii deja existente. Aplic>ndu-le, mai
ales, prin stocarea dioxidului de carbon, s-ar putea permite folosirea mai
multor combustibili fosili f\r\ posibile consecin]e periculoase. Cantit\]i de
metan emise de combustibili fosili pot fi `mpiedicate s\ ajung\ `n atmosfer\.
& ~n timp ce energia nuclear\, ca surs\ important\ pentru producerea
energiei electrice fiabile, av>nd zero emisii de gaze cu efect de ser\, a trecut
prin dificult\]i serioase din cauza preocup\rilor legate de siguran]a de operare,
de evacuare a de[eurilor [i de proliferare, o deschidere mai mare spre op]iunile
viitoare s-ar concentra pe o serie de posibilit\]i de la folosirea toriului (dar
exist\ `ndoieli `n ceea ce prive[te economia [i necesitatea de a folosi toriul
c>t timp r\m>n cantit\]i substan]iale de uraniu), la procese fundamental diferite
(precum reactorul modular cu zon\ activ\ `n form\ de bule, aflat actualmente
`n dezvoltare `n Africa de Sud) [i centralele mai mici care se pot produce `n
serie [i la un cost unitar mult mai sc\zut.
& Resursele de energie regenerabil\ soarele, biomasa [i biogazul,
v>ntul, energia hidraulic\, energia geotermal\, valurile [i oceanul sunt
poten]ial aproape nelimitate. Exploatarea poten]ialului tehnic al oric\ror
dintre acestea are anumite limite de exemplu, integrarea lor cu sistemul

156

TRIM PE O SINGUR PLANET

de baz\, repercusiunile serioase asupra ecosistemelor [i biodiversit\]ii dar


mai exist\ `nc\ multe posibilit\]i de studiat (explorat).
& Perspectivele `n ceea ce prive[te hidrogenul au fost explorate de
peste 150 de ani, iar pila de combustie cu hidrogen, de peste 110 ani. La
sf>r[itul anilor 90 a devenit vizibil c\ s-a f\cut un nou pas `nainte.

Fig. 55 Exist\ multe op]iuni de exploatare a energiei solare. Liniile aeriene americane, de exemplu,
introduc c\rucioare alimentate cu energie solar\ care pompeaz\ `n avion combustibil cu ajutorul
unui sistem de alimentare cu hidrant aflat pe aeroport.

Problema energiei durabile


P>n\ `n anii 70, companiile nu erau companii energetice. Erau companii de c\rbune,
companii de petrol, companii de gaz sau de energie electric\. Ele vindeau combustibili comerciali
[i energie electric\ `n cantit\]i moderate. Acestea se considerau `n mod clar drept v>nz\tori de
produse. Consumatorii pl\teau pe m\sura consumului. ~n anii 70, c>nd combustibilii [i energia
electric\ au devenit `mpreun\ energie, companiile au devenit companii energetice, dar comer]ul
cu energie se baza `nc\ pe tranzac]ii de m\rfuri pe termen scurt `ntre companii [i consumatori.
Sistemele de gaz [i energie electric\, care `[i livrau m\rfurile prin intermediul re]elelor, erau
monopoluri concesionare (cu franchiz\), fie de]inute [i conduse, fie reglementate de guvern.
Managerii sistemului puteau planifica [i finan]a investi]ii mari, pe termen lung, deoarece consumatorii
captivi ai sistemului preluau toate riscurile.
La sf>r[itul anilor 80, din motive diferite, guvernele au `nceput s\ liberalizeze sistemele de
gaz [i energie electric\, restructur>ndu-le, v>nz>nd activele unor investitori priva]i [i introduc>nd
concuren]a. Aceasta schimbat natura afacerilor cu gaz [i energie electric\ [i rela]ia dintre companii
[i consumatori. {i schimb\rile continu\. Riscurile preluate anterior de consumatorii captivi ai
monopolului, pot trece acum la ac]ionari [i la bancheri. Astfel se schimb\ priorit\]ile pentru
investi]ii. ~n ceea ce prive[te energia electric\, este afectat\ alegerea tehnologiei, se favorizeaz\
generarea la scar\ mai mic\, `n particular cea care se bazeaz\ pe gaz, pentru c\ acest tip de central\
poate fi comandat\, instalat\ [i autorizat\ `n mai pu]in de doi ani.

DEZVOLTAREA DURABIL N ENERGETIC

157

Apari]ia gazului natural drept combustibil pentru generarea energiei electrice subliniaz\ faptul
c\ energia electric\ este diferit\. Nu este nici combustibil, nici marf\; nu poate fi depozitat\, dar
poate fi generat\ oriunde chiar `n locul `n care urmeaz\ s\ fie folosit\. ~n acela[i timp, v>nzarea
unit\]ii de energie electric\, pe o pia]\ concuren]ial\, la contorul consumatorului, devine o afacere
foarte riscant\, cu limite riscant de fragile [i o baz\ volatil\ pentru consumator. Privind `nainte,
companiile care se confrunt\ cu acest tip de amenin]are trebuie s\ g\seasc\ noi tipuri de afaceri
[i noi rela]ii comerciale cu consumatorii nu tranzac]ii pe termen scurt cu combustibil sau energie
electric\, ci rela]ii stabile pe termen lung, bazate pe contracte.
Acest nou tip de comer] cu energie ar putea oferi prest\ri de servicii energetice complete,
cu sisteme locale optimizate, care s\ ofere performan]\ maxim\ `mpreun\ cu cea mai bun\
combina]ie disponibil\ de tehnologii energetice, combustibili [i energie electric\. ~ntr-un cadru
politic corespunz\tor, stabilit de guverne, at>t companiile c>t [i consumatorii, ar fi `ncuraja]i
s\ `mbun\t\]easc\ infrastructura [i calitatea serviciilor energetice. Companiile ar putea reuni
cuno[tin]ele necesare, calificarea [i competen]a pentru a furniza investi]ii, a asigura gestionarea
activelor, exploatarea [i `ntre]inerea necesare. Ar putea vinde consumatorilor pacea sufleteasc\
o ofert\ irezistibil\. Furnizarea unor servicii energetice durabile ar putea reprezenta baza unei
pie]e energetice stabile pe termen lung [i durabil `n toat\ lumea, de care s\ beneficieze
companiile, consumatorii [i planeta pe care `mp\r]im cu to]ii.

& Exist\ relativ multe op]iuni simple [i ieftine pentru a cre[te eficien]a
cu care se genereaz\ [i folose[te energia, de a reduce risipa [i de a elimina
sau reduce drastic poluan]ii locali [i regionali, asocia]i cu folosirea
combustibililor fosili.
& Ameliorarea eficien]ei de utilizare a energiei ar ajuta la realizarea
unui num\r de alte obiective de exemplu, eliminarea subven]iilor pentru
folosirea energiei electrice `n sectorul agricol ar reduce pomparea excesiv\
[i ar ajuta la p\strarea nivelului apei freatice.
Costurile op]iunilor reprezint\ `n mod inevitabil o preocupare serioas\.
Costul este, de obicei, un element cheie pentru a determina dac\ resursa
este exploatat\ sau dac\ tehnologia este adoptat\. Dar nici una dintre op]iunile
tehnice de mai sus nu trebuie de la `nceput exclus\ din cauza costurilor.
Costurile relative ale combustibililor nefosili au fost importante `n trecut [i
vor continua s\ fie [i `n viitor. Este totu[i posibil ca acestea s\ fie modificate
de preocuparea pentru alte caracteristici (securitate, confort, avantaje),
impactul ecologic; m\suri de stabilire a pre]ului [i de reglementare, care
descurajeaz\ folosirea surselor de energie [i a aparatelor consumatoare de
energie cu impact ecologic negativ relativ mare [i mai pu]in performante
`n ceea ce prive[te siguran]a [i confortul. Investi]iile `n proiectele de energie
regenerabil\ au fost fr>nate `n ultimii ani de practicile [i criteriile de finan]are
tradi]ionale, dar se a[teapt\ ca, prin punerea accentului pe costurile complete
pentru `ntreaga durat\ de via]\, s\ se reduc\ aceast\ barier\.

158

TRIM PE O SINGUR PLANET

Con]inutul energetic, facilitatea de transport, fiabilitatea [i accesul facil


la serviciile solicitate, fac parte de mult din caracteristicile c\utate pentru
sursele de alimentare. ~n cursul ultimului secol, acele surse de energie,
flexibile [i puternice `n calitate de vectori energetici, care nu serveau doar
ni[a de pia]\, au devenit dominante. Formele de energie regenerabil\, inclusiv
cele care pot furniza energie electric\ pe scar\ mic\ [i av>nd utilizatori
finali `n zonele rurale din ]\rile `n curs de dezvoltare, unde nu exista alt\
alternativ\, ar putea c\p\ta o pozi]ie dominant\ `n acest secol. Dezvoltarea
tehnologiei informa]iei, care ofer\ sisteme inteligente pentru monitorizare
[i adaptare la condi]iile locale, va sprijini o astfel de evolu]ie. Noile materiale,
sistemele de stocare [i progresele biotehnologiei vor promova probabil, de
asemenea, dezvoltarea energiei regenerabile. Se a[teapt\ ca modurile
alternative de conversie [i de folosire a combustibililor fosili s\ reduc\
caracteristicile lor ecologice negative. ~n Tabelul 1 se dau valori estimative
pentru rezervele [i resursele combustibililor fosili.
Aceste valori estimative nu includ ceea ce se denume[te uneori ca
resurse adi]ionale, cum ar fi hidra]ii de gaz, care exist\ `n [i sub ghe]urile
permanente [i `n oceane, `n cantit\]i substan]iale (probabil, echivalentul a
18 000 Gtep), [i pentru care nu se poate face nici o evaluare ferm\ din
punct de vedere tehnic [i economic. Dar exist\ controverse chiar [i `n ceea
ce prive[te estim\rile de resurse [i rezerve, inclusiv incertitudinile, referitoare
la c>t de mult vor permite tehnologiile, economia [i preocup\rile ecologice
exploatarea bazei geologice de resurse. Un factor important este c\ datorit\
raportului `ntre rezerve [i produc]ia actual\ de petrol conven]ional [i gaz
natural care este excedent de 40 de ani, nu exist\ nici un interes de a
converti evalu\rile resurselor `n evalu\ri mai ferme pentru rezerve. ~n cazul
c\rbunelui, raportul dintre rezerve [i produc]ia anual\ curent\ se men]ine
excedentar de 280 de ani. Lipsa investi]iilor `n capacit\]ile din amonte
poate produce `ntreruperi `n furnizare [i pot da impresia lipsei de energie,
chiar atunci c>nd resursele [i rezervele exist\ din plin.
O alt\ surs\ de incertitudine provine din gama larg\ de estim\ri a
resurselor neconven]ionale. De exemplu, primele estim\ri de resurse de
[isturi petrolifere [i nisipuri bituminoase variaz\ cu un factor de 2. Dar se
poate trage o concluzie credibil\ c\ resursele de combustibili fosili sunt
adecvate s\ `ndeplineasc\ o serie mare de scenarii posibile p>n\ `n 2050,
perioad\ asupra c\reia ne concentr\m `n lucrarea de fa]\, dar [i dincolo de
aceasta. Cele mai mari provoc\ri date de utilizarea lor sunt: dac\ unii poluan]i
rezulta]i din folosirea lor se pot reduce la niveluri apropiate de zero, dac\
emisiile de gaze cu efect de ser\ se pot modera sau stoca adecvat, `n
special `n timpul utiliz\rii lor, rezult>nd astfel o poluare redus\ a mediului,

DEZVOLTAREA DURABIL N ENERGETIC

159

[i dac\ petrolul [i gazul pot fi transportate `n siguran]\ [i `n mod economic


`n continuare, de la rezervoarele uria[e p>n\ `n locul unde exist\ cereri tot
mai mari.
Tabelul 1
Rezervele, resursele energetice fosile globale (Gtep)
Consum

Rezerve

Resurse

Baza resurselor

123

140

123

263

193

332

525

Conven]ional

61

142

280

422

Neconven]ional

192

258

450

148

600

2 770

3 370

Petrol
Conven]ional
Neconven]ional
Gaz natural

C\rbune

*Gtep gigatone (109) echivalent petrol. Rezerve + Resurse = Baza de resurse.


Surse: N. Nakenovic [.a.: Global Energy Perspectives, 1998, Cambridge Univ. Press pentru
IIASA/WEC. BP Amoco Statistical Review of World Energy, iunie 2000 [i aduse la zi.

Fig. 56 Exist\ `nc\ rezerve substan]iale de petrol conven]ional [i gaze naturale.


C>mpul din nordul Qatarului con]ine cel mai mare z\c\m>nt de gaze din lume.

Preocupri legate de prevenirea polurii


Poluarea atmosferic\ cu particule mici de funingine, dioxid de sulf [i
oxizi de azot (NOx) reprezint\ una din preocup\rile majore. Chiar `n ]\rile
unde nu exist\ o reglementare a emisiilor, nivelurile reale dep\[esc frecvent

160

TRIM PE O SINGUR PLANET

limitele autorizate. Dar exist\ deja solu]ii pentru a reduce nivelul emisiilor,
care au sc\zut `n ultimii ani `n multe economii industrializate [i de tranzi]ie.
Aceste op]iuni includ sp\larea c\rbunilor, folosirea numai a c\rbunelui [i
petrolului cu con]inut redus de sulf [i plasarea filtrelor care cur\]\ [i
desulfurizeaz\ gazele de ardere. Astfel de op]iuni, pe care CME le-a grupat
sub numele de combustibili fosili mai cura]i, au fost aplicate `n ultimii ani
`n mod frecvent la centralele actuale, ca r\spuns la legisla]ia ecologic\.
Reglement\rile se fac tot mai stricte [i se extind, ca o recunoa[tere a daunelor
substan]iale produse de aceste emisii lor. Se constat\, de asemenea, tot mai
mult c\ metoda de control la cap\tul conductei este costisitoare [i nu
reu[e[te `ntotdeauna s\-[i ating\ scopul, `n timp ce prevenirea polu\rii este
mai bun\ din multe puncte de vedere fa]\ de controlul polu\rii.
Prevenirea polu\rii are nevoie fie de aplicarea tehnologiilor avansate
pentru combustibilii fosili, fie de folosirea unor combustibili alternativi, mai
cura]i. Tehnologiile avansate care par promi]\toare pe termen scurt [i mediu
pentru generarea energiei electrice [i cogenerarea energiei electrice [i a
c\ldurii, folosind combustibili fosili, include: tehnologii bazate pe turbine
alimentate cu gaze naturale; ciclurile combinate de gazeificare integrat\ a
c\rbunelui; motoare mici adecvate pentru cogenerarea distribuit\; diferite
tehnologii de pile de combustie. CME a ar\tat de multe ori necesitatea
existen]ei unor standarde pentru boilerele mici, de 50 MW [i mai mici, din
care milioane se utilizeaz\ `n prezent `n toat\ lumea, majoritatea func]ion>nd
pe baz\ de c\rbuni.
Aceste tehnologii, costurile [i avantajele lor ecologice estimate,
`mpreun\ cu proiectele existente importante, sunt descrise detaliat `n
Capitolul 8 (Tehnologii avansate de furnizare a energiei) `n lucrarea World
Energy Assessment: Energy and the Challenge of Sustainability (UNPD, 2000).
Cealalt\ zon\ cheie a preocup\rilor legate de folosirea combustibililor
fosili este emisia lor de gaze cu efect de ser\ [i, `n mod special, dioxidul
de carbon. Dioxidul de carbon (CO2) se poate separa, capta [i stoca subteran
`n z\c\minte de petrol [i gaze naturale, `n straturi ad>nci de c\rbune, `n
acvifere saline ad>nci [i posibil, dar mai controversat `n oceane. Stocarea
`n z\c\minte de petrol [i gaze naturale se poate folosi pentru a m\ri produc]ia
de petrol [i de gaze naturale, `n timp ce `n cazul straturilor ad>nci de
c\rbune poate ajuta la recuperarea metanului. Poten]ialul tehnic de depozitare
a CO2 se poate doar, `n mare, estima. Propriet\]ile rezervelor de petrol [i de
gaze naturale variaz\ foarte mult, dup\ cum se adapteaz\ pentru depozitare,
iar poten]ialul lor se poate estima `ntr-adev\r dup\ numai ce sunt complet
epuizate. Acviferele ad>nci sunt mult mai disponibile, dar poten]ialul lor ar
fi mult mai extins dac\ CO2 ar fi depozitat la presiuni foarte ridicate (mai
mari de 75 ori dec>t presiunea atmosferic\) [i s-ar putea folosi acvifere

DEZVOLTAREA DURABIL N ENERGETIC

161

orizontale deschise, mari (preferabile cele bine `nchise cu trape). Stocarea


pe fundul oceanelor a CO2 ofer\ poten]ialul tehnic cel mai mare (oceanele
con]in deja `n jur de 40 000 gigatone de c\rbune), dar exist\ mari `ndoieli
referitoare la consecin]ele ecologice ale acestei proceduri. Tabelul 2 d\
c>teva valori estimative ale poten]ialului tehnic pentru stocarea CO 2 ,
exprimate `n carbon elementar (1 unitate de CO2 se converte[te aproximativ
`n 0,27 unit\]i carbon elementar).

Fig. 57 Rafin\ria ExxonMobil, din Baton Rouge,


Louisiana, folose[te cogenerarea pentru a produce
simultan abur [i energie electric\, reduc>nd de
obicei consumul de energie cu aproximativ 30%.

Fig. 58 La z\c\m>ntul de gaze naturale Sleipner, din sectorul norvegian al M\rii Nordului, excesul de
CO2 este separat, comprimat [i injectat `n forma]iunea Utsira o gresie groas\ de ap\ s\rat\ situat\ la o
ad>ncime `ntre 800 [i 1 000 metri fa]\ de fundul m\rii.

162

TRIM PE O SINGUR PLANET


Tabelul 2
Estim\rile poten]ialului de stocare a CO2, `n GtC*
Recuperare sporit\ de petrol

20

Z\c\minte de petrol epuizate

40

Z\c\minte de gaz epuizate

90

Acvifere ad>nci (`nchise)

50

Acvifere deschise, orizontale

2 700

Depozitare `n ocean

1 200

GtC gigatone (109) carbon


Surse: IPCC, Climate Change 1995: Impacts, Adaptations and Mitigation of Climate Change:
Scientific-Technical Analyses, Contribu]ia Grupului de Lucru II la al doilea raport de evaluare, Cambridge
Univ. Press, 1996, Capitolul 19, Tabelul 19-3, p. 598.
*

Aceste valori estimative indic\ o capacitate minim\ de depozitare de


200 GtC (excluz>nd acviferele orizontale [i capacitatea de depozitare `n
oceane) [i un maxim de peste 4 000 GtC. Pentru compara]ie, con]inutul de
carbon elementar din rezerve totalizeaz\ `n jur de 1 100 GtC (Tabelul 1), iar
con]inutul total al rezervelor [i resurselor se ridic\ cam la 4 800 GtC. Stocarea
carbonului are loc de mul]i ani, `n cazul recuper\rii petrolului [i gazului
natural de calitate, iar separarea [i recuperarea CO2 se practic\ pentru a se
introduce `n b\uturile carbogazoase `mbuteliate. Stocarea carbonului `n
acvifere marine ad>nci se practic\ `n Norvegia din 1996, iar un important
proiect a fost planificat `n asociere cu exploatarea z\c\mintelor de gaze
naturale din Natuna, la sud de Marea Chinei.

Resurse alternative la combustibilii fosili


Sursele de energie regenerabil\ au un poten]ial tehnic uria[. A[a cum
s-a men]ionat anterior, `n Capitolul 2 [i, mai `nainte, `n acest capitol,
majoritatea acestor surse au sau pot prezenta aspecte negative pentru
mediul `nconjur\tor. Acesta este cazul particular al planta]iilor de biomas\
pe scar\ larg\. Totu[i, ordinul de m\rime aproximativ al poten]ialului tehnic
pentru furnizarea de energie cu emisii de gaze cu efect de ser\ aproape de
zero (dac\ proiectele sunt concepute [i executate corespunz\tor ceea ce
nu a fost `ntotdeauna cazul la schemele de hidrocentrale mari) poate fi dat
`n raport cu consumul mondial de energie (Tabelul 3).

DEZVOLTAREA DURABIL N ENERGETIC

163

Tabelul 3
Poten]ialul tehnic al resurselor de energie regenerabil\ `n procente
din consumul mondial actual de energie
Biomas\ (p>n\ `n 2050)

70

Energie solar\ (activ\, `n 2050)

10

Energie eolian\
Energie geotermal\ (p>n\ `n 2050)
Energia mareelor [i valurilor
Energie termal\ a oceanelor
Hidroelectricitate

150
1 230
40
1 750
10

A[a cum s-a men]ionat mai devreme, viabilitatea economic\ a energiei termice a oceanelor ([i unii
ar argumenta, impacturile ecologice, mai ales acolo unde se interfereaz\ cu gradien]ii salini) este foarte
incert\. H-H. Rogner `n Resursele energetice, Capitolul 5, din World Energy Assessment, din care s-au
extras valorile estimative de mai sus, nu estimeaz\ poten]ialul tehnic al energiei termice a oceanelor.

Nu este scopul acestui capitol s\ ofere o evaluare detaliat\ a


tehnologiilor energiei regenerabile sau ale costurilor ei. Un studiu recent,
cuprinz\tor, se g\se[te `n Capitolul 7 din World Energy Assessment, amintit
anterior. Este clar c\ exist\ un poten]ial uria[ pentru tehnologiile energiilor
regenerabile [i pentru utilizarea lor `n cursul urm\toarelor cinci decenii.
Costurile majorit\]ii tehnologiilor energiilor regenerabile au sc\zut, iar cele
ale tehnologiilor care utilizeaz\ v>ntul, biomasa, hidroelectricitatea [i energia
geotermal\ sunt deja competitive cu combustibilii fosili, `n multe zone. C>t
de repede va fi atins poten]ialul lor tehnic, va depinde de mai mul]i factori:
& voin]a de a alege op]iunile disponibile pentru energia regenrabil\;
& managementul [i capacit\]ile institu]ionale pentru a introduce
tehnologiile;
& politicile [i m\surile de a `ncuraja folosirea lor mai frecvent\ [i
mai accelerat\;
& existen]a institu]iilor de finan]are [i a procedurilor de `mprumut
care vor ar\ta capacitatea opera]ional\ de a investi `n proiecte de energie
regenerabil\, de dimensiuni [i costuri diferite, care vor fi `ncurajate prin
luarea `n calcul a costurilor pe ciclul de via]\;
& interesul de a accelera folosirea local\ a surselor de energie
regenerabil\ corespunz\toare, disponibile aproape de locul de folosin]\, `n
localit\]i rurale unde nu a existat anterior acces la servicii energetice moderne
(condi]ia celor 2 miliarde de oameni lua]i `n discu]ie la sf>r[itul Capitolului 2);
& `ncurajarea leg\turii `ntre energia electric\ produs\ din surse de
energie regenerabil\ [i sistemele de produc]ie de baz\.

164

TRIM PE O SINGUR PLANET

Poten]ialul tehnic al energiei nucleare este, de asemenea, imens.


Rezervele de uraniu ar putea furniza `n jur de 12% din consumul energetic
mondial anual [i resursele sunt de aproximativ 110% fa]\ de aceast\ cifr\.
Rezervele suplimentare de uraniu, mai incerte, ar putea furniza energie, `n
ritmul actual curent de consum mondial, mai mult de 2 000 de ani. Exist\
peste 3 milioane tone de uraniu. Toriul este alt material fisionabil, descoperit
de suedezul Jons Jacob Berzelius, `n 1828, disponibil pe scar\ larg\ [i `n
cantit\]i mari exist\ peste 2 milioane de tone. Reactoarele alimentate cu
toriu au fost dezvoltate `n anii 60 [i 70, dar nu [i-au men]inut pozi]ia,
deoarece penetrarea energiei nucleare pe pia]\ a `ncetinit, [i industria s-a
concentrat pe tehnologiile de alimentare cu uraniu. Este clar c\ nu exist\
nici un deficit al resurselor de baz\ care s\ afecteze energia nuclear\.
Problemele sunt date de preocup\rile legate de siguran]a `n func]ionare,
evacuarea de[eurilor [i proliferare, `n m\sura `n care o surs\ de energie
care emite virtual zero gaze cu efect de ser\ poate `nregistra o resurec]ie.
Exist\ [i preocup\ri legate de costuri, dar exist\ o `ncredere considerabil\
c\ reactoarele sigure se pot construi [i c\ pot fi reduse costurile lor.

Fig. 59 Costurile celor mai multe tehnologii pentru energia regenerabil\ au sc\zut
o central\ geotermal\ din Fang, Tailanda.

De peste 150 de ani, s-a considerat c\ hidrogenul merit\ s\ fie exploatat


ca purt\tor de energie. El nu emite de loc dioxid de carbon sau poluan]i ai
aerului atunci c>nd se consum\ `n celulele de combustie. ~n centralele
electrice bazate pe turbine cu gaz, se poate forma NO x, dar poate fi controlat
s\ r\m>n\ la niveluri foarte joase.
Hidrogenul se produce, cel mai simplu, separ>ndu-se de ap\, prin
intermediul electrolizei. Electroliza se realizeaz\ plas>nd electrozi `n ap\, la
care s-a ad\ugat o substan]\ chimic\ numit\ electrolit (care poate fi alcalin\
sau acid\). Atunci c>nd se aplic\ un curent electric continuu la electrozi,
hidrogenul se produce `n apropierea catodului [i oxigenul, din solu]ie, `n

DEZVOLTAREA DURABIL N ENERGETIC

165

apropierea anodului. Este totu[i necesar\ o surs\ de energie primar\ puternic\


pentru a furniza energie electric\ pentru electroliz\. Dac\ sursa primar\
este un combustibil fosil, atunci apar poluan]ii locali [i regionali [i emisiile
de gaze cu efect de ser\ produse de combustibilii fosili, iar avantajele
ecologice ale folosirii hidrogenului se pot pierde, de[i gazul natural ca
materie prim\ are unele avantaje intrinseci, `n special, fa]\ de c\rbune.
Pentru producerea energiei electrice prin electroliz\ se pot folosi, totu[i,
at>t surse de energie regenerabil\, c>t [i energia nuclear\.

Fig. 60 Potenialul tehnic al energiei eoliene


este estimat a fi de 1,5 ori mai mare dect
consumul mondial curent de energie.

Fig. 61 Nu exist\ nici un deficit al resurselor de baz\ care s\ afecteze energia nuclear\
centrala AECL Pickering, Ontario, are opt reactoare CANDU, fiecare cu o putere net\ de 540 MW.

Hidrogenul se poate produce [i prin gazeificarea oric\rei materii prime:


combustibil fosil, biomas\ sau de[eu urbane. Reformarea gazului natural
este tehnologia predominant\ de producere a hidrogenului. Se folosesc, de

166

TRIM PE O SINGUR PLANET

asemenea, pe scar\ larg\ reziduuri de petrol [i exist\ un interes deosebit `n


folosirea c\rbunelui `n acest scop.
Hidrogenul se poate folosi pentru generarea energiei electrice, dar
prezint\ un mare interes [i folosirea sa `n tehnologia pilei de combustie, `n
cadrul transportului rutier, iar diferi]i fabrican]i importan]i de automobile [i
companii energetice manifest\ un interes deosebit pentru aceast\ pia]\ cu
un vas poten]ial. Cantit\]ile de hidrogen care pot fi produse sunt aproape
nelimitate [i, cu condi]ia s\ fie folosit `n containere din materiale fiabile
(scurgerile `n spa]ii limitate sunt foarte riscante, ca [i `n cazul multor altor
gaze [i combustibili) care prezint\ siguran]\, este sigur [i nepoluant. R\m>n
de tratat unele probleme legate de producerea vaporilor de ap\ [i ap\.

Eficiena energetic
Utilizarea energiei poate deveni mai rapid durabil\, dac\ produc]ia [i
transportul ei, mai ales sub form\ de energie electric\, s-ar realiza prin cele
mai bune repere practice, stabilite de CME. Un mare grup de companii [i
exper]i [i-au partajat informa]iile legate de performan]a centralelor electrice
de orice tip, din punctul de vedere al func]ion\rii [i al emisiilor [i prin
aplicarea know-how-ului lor la toate centralele din lume ar cre[te eficien]a
cu un factor de 10% (salv>nd investi]ia enorm\ `ntr-o nou\ central\) [i s-ar
reduce emisiile de dioxid de carbon cu peste 1 miliard de tone `n fiecare an.
Dar folosirea energiei ar avea probabil c>[tigurile poten]iale cele mai
mari, dac\ echipamentele pe care le folosim pentru a ne oferi serviciile pe
care le dorim automobile, ma[ini de g\tit, de sp\lat rufe sau vase,
radiatoare, ventilatoare, echipamente electronice, ar fi eficiente din punctul
de vedere al resurselor folosite. Nu este doar cazul eficien]ei energetice
folosirea apei, folosirea materialelor [i facilitatea de a le elimina sunt alte
caracteristici importante. Aproape 30% din energia folosit\ este absorbit\
sau pierdut\ la conversia [i distribu]ia sa [i de aceea nu o mai putem utiliza.
Dar eficien]a de conversie poate varia cu un factor de 2 `ntre condi]iile
optime de utilizare (cum ar fi tehnologia avansat\ cu turbine cu gaze cu
ciclu combinat) [i cele mai pu]in eficiente, bazate pe c\rbune, folosite `nc\
pe scar\ larg\ `n ]\rile cu economii `n curs de dezvoltare [i de tranzi]ie.
Aproape 35% din energia pe care o folosim este esen]ialmente irosit\
la folosirea final\ atunci c>nd g\tim sau ne `nc\lzim c\minele sau ne
r\corim birourile sau conducem o ma[in\ (N. Nakicenovic [.a.: Global
Energy Perspectives, 1998, caseta 5.1, p. 64). Exist\ un poten]ial uria[ de
`mbun\t\]ire a modalit\]ilor `n care folosim energia pentru diversele servicii
pe care le solicit\m `n func]ie de alegerea noastr\, `n termeni de confort,

DEZVOLTAREA DURABIL N ENERGETIC

167

securitate [i preferin]e. Poten]ialul de `mbun\t\]ire a eficien]ei energetice `n


industrie, gospod\rii, birouri, agricultur\ [i transport a fost descris pe larg
`n Capitolul 6, Eficien]a energetic\ la consumatorul final, al lucr\rii World
Energy Assessment, citat\ anterior.
Nu exist\ nici un fel de deficit `n ceea ce prive[te resursele energetice de baz\ disponibile
pe planeta noastr\. Exist\ deja multe tehnologii adecvate de folosire a acestor resurse cu emisii
sau poluare apropiate de zero, ca [i tehnologii [i sisteme de captare [i evacuare sau depozitare
a gazelor, care altfel ar fi emise `n atmosfer\. Unele tehnologii avansate, noi sau poten]iale,
[i-au inhibat extinderea, din cauza costurilor dezavantajoase. Prin cre[terea experien]ei sau
`nv\]are, va fi posibil s\ se reduc\ curbele de cost. Politicile [i m\surile care reflect\ diferite
inciden]e asupra mediului pot stimula competitivitatea.

Cifre poten]iale de 20-30% pentru `mbun\t\]irea consumului `n sectoarele


reziden]ial, comercial, agricol [i transport sunt frecvent `nt>lnite `n lume.
Nici subven]iile nu sunt neobi[nuite, de[i `ncurajeaz\ risipa [i utilizarea
ineficient\ a energiei [i favorizeaz\, de obicei, electricitatea, utilizarea [i
sta]ionarea vehiculelor cu motoare func]ion>nd pe baz\ de combustibili fosili.
Stabilirea pre]urilor care acoper\ toate costurile de utilizare [i sistemele de
plat\ care recupereaz\ `n mod eficient costurile sunt promotori importan]i ai
eficien]ei. Dac\ utilizarea energiei ar deveni mai eficient\ [i dac\ risipa [i
pierderile ar sc\dea, cu 20% sau 35%, s-ar `nregistra un progres important
spre dezvoltarea durabil\.

Politica energetic i dezvoltarea durabil


Politica energetic\ a ap\rut `n anii 70 ca r\spuns la preocup\rile
legate de securitatea furniz\rii, dar a fost adesea ceva mai mult dec>t o
politic\ a combustibililor [i a energiei. Popula]ia a considerat guvernele
responsabile pentru securitatea furniz\rii combustibililor [i a energiei electrice
necesare industriei, comer]ului, consumului casnic [i transportului. Guvernele
au `ncercat s\ conceap\ [i s\ implementeze politici corespunz\toare, cu
ajutorul p>rghiilor de care dispuneau, incluz>nd legile, reglement\rile [i
standardele, impozitele, granturile [i subven]iile, cercetarea [i dezvoltarea,
informarea [i `nv\]\m>ntul [i achizi]iile guvernamentale. Politica s-a
concentrat pe disponibilitatea [i pre]ul combustibililor comerciali [i ai energiei
electrice pe unitate [i pe rela]iile diplomatice [i infrastructura necesare
producerii [i livr\rii acestora z\c\minte de petrol [i gaz, conducte, rafin\rii,
mine de c\rbune, centrale [i re]ele electrice. Obiectivul politicii a fost s\

168

TRIM PE O SINGUR PLANET

asigure furnizarea de combustibili comerciali [i energie electric\ accesibile


pentru a satisface cerererile societ\]ii.
Unul din motivele pentru care s-a dorit cre[terea eficien]ei energetice a fost reducerea
efectelor negative ale energiei asupra s\n\t\]ii [i mediului. Un num\r mare de oameni [i-au
scurtat vie]ile din cauza polu\rii interioare din cl\diri [i a calit\]ii reduse a aerului urban, datorit\
utiliz\rii energiei provenind adesea din arderea lemnului, a de[eurilor agricole sau a c\rbunelui
`n vetre. Particulele de funingine, rezultate din combustia biomasei [i c\rbunilor, reduc calitatea
aerului [i au un efect de `nc\lzire a climatului. Plumbul [i compu[ii organici volatili emi[i de
combustibilii folosi]i `n transport pot avea efecte nocive asupra s\n\t\]ii umane [i a mediului
natural. P\durile, plantele [i recoltele sufer\ `n urma sulfului [i a oxizilor de azot care se depun
sub form\ de ploaie acid\, `n urma arderii combustibililor fosili. Arderea combustibililor fosili
se consider\ c\ este r\spunz\toare pentru 75% din dioxidul de carbon emis `n atmosfer\ `n
urma activit\]ilor umane, restul provenind `n majoritate din defri[are, iar cre[terea concentra]iei
atmosferice de dioxid de carbon este considerat\ de mul]i exper]i ca fiind cauza principal\
pentru `nc\lzirea suprafe]ei P\m>ntului, care ar putea lua propor]ii catastrofale `n cursul
secolului al XXI-lea.

Mai t>rziu, guvernele au `ncurajat conservarea energiei [i eficien]a


energetic\, ca pe o modalitate de a ridica presiunea impus\ de securitatea
furniz\rii, prin reducerea necesarului de combustibili [i de energie electric\.
Dar domeniile de `mbun\t\]ire a eficien]ei energetice a cl\dirilor, a centralelor,
a echipamentelor, a aparatelor [i a vehiculelor au fost eviden]iate insuficient
[i pu]ine guverne s-au str\duit s\ promoveze o eficien]\ mai mare prin
standarde obligatorii sau politici clare, orientate spre pre]uri [i impozite.
~n ciuda numeroaselor `mbun\t\]iri importante ce se puteau face `n
construc]ia cl\dirilor [i `n alte tehnologii energetice, a existat o recunoa[tere
insuficient\ a faptului c\ `mbun\t\]irile au loc doar lent [i c\ `n acest scop
trebuie s\ existe un `nceput [i o strategie pe termen lung. Anali[tii au
identificat diferite bariere `n calea `mbun\t\]irii performan]ei, dar motivul
principal pare s\ fie acela c\ majorit\]ii oamenilor le lipse[te interesul sau
nu pot face calculele economice necesare. Ei nu au nici competen]a, nici
motiva]iile pentru a aplica optimiz\rile disponibile. Politica energetic\
tradi]ional\, concentrat\ pe furniz\rile de combustibili comerciali [i de energie
electric\, a contribuit prea pu]in la modificarea st\rii de fapt. Mai mult,
companiile energetice tradi]ionale `[i c>[tigau veniturile v>nz>nd aceste
resurse. Din motive pur economice, ele doreau un consum mai mare din
partea consumatorilor, nu unul mai mic.
~n acest nou secol, guvernele au oricum multe responsabilit\]i noi.
Printre acestea se num\r\ schimbarea climatului [i angajamentul de a
promova dezvoltarea durabil\. Puse `n fa]a acestei provoc\ri, guvernele au

DEZVOLTAREA DURABIL N ENERGETIC

169

`nceput `n mod gradat s\ constate c\ politica energetic\ real\ nu doar


politica combustibililor [i a energiei trebuie s\ cuprind\ `ntreaga
infrastructur\, inclusiv folosirea energiei `n cadrul societ\]ii. Aceasta nu
include numai activele (dot\rile) care furnizeaz\ combustibilii comerciali [i
energia electric\, ci [i pe cele care furnizeaz\ serviciile energetice pe care
le dore[te popula]ia confort, iluminat, m>ncare g\tit\, energie motoare,
mobilitate, prelucrarea informa]iei [i a[a mai departe. Aceste servicii
energetice nu sunt servicii marf\, m\surabile unitar, ele sunt servicii `n care
calitatea este esen]ial\ (incluz>nd securitatea [i lini[tea sufleteasc\). O politic\
energetic\ real\ [i eficient\ trebuie s\ promoveze `n mod activ optimiz\rile
poten]iale [i dorite ale acestor servicii energetice `n mod special
infrastructura, u[urin]a [i rapiditatea folosirii aparaturii [i, `n principal, viteza
[i confortul mobilit\]ii.
Primul pas const\ `n extinderea domeniului dezbaterii politice dincolo
de furnizarea de combustibili [i de energie electric\, pentru a identifica
oportunit\]ile de `mbun\t\]ire a performan]ei infrastructurii [i a tehnologiilor
serviciilor energetice, dar [i m\surile politice pentru a putea beneficia de
aceste oportunit\]i.
Al doilea pas const\ `n extinderea dosarului activit\]ilor energetice,
astfel `nc>t s\ furnizeze consumatorului ceea ce acesta dore[te cu adev\rat.
Politica energetic\ durabil\ porne[te de la recunoa[terea faptului c\ oamenii
nu doresc doar securitatea furniz\rii combustibililor [i a energiei electrice
ei doresc [i securitatea furniz\rii serviciilor energetice.
Fiabilitatea furniz\rii de servicii energetice nu a fost niciodat\ at>t mai
mare. Totu[i, ea a `ncurajat introducerea `n tehnologii a unor microcipuri
tot mai sofisticate (incluz>nd furnizarea de energie [i tehnologiile de servicii),
de care vie]ile noastre depind `n prezent, `n mod special, `n ]\rile dezvoltate
`n care consumatorii tind s\ considere furnizarea de energie ca fiind garantat\.
De aceea orice `ntrerupere a unor astfel de servicii are de aceea un impact
poten]ial mai mare [i mai grav asupra activit\]ii umane. ~n mod paradoxal,
o dat\ cu `mbun\t\]irea fiabilit\]ii [i securit\]ii furniz\rii, apare [i riscul de
vulnerabilitate m\rit\ `n caz de eroare a aplica]iilor software care ghideaz\
tehnologiile hardware.
De aceea politica energetic\ durabil\ ar trebui s\ promoveze activit\]ile
energetice durabile, bazate pe servicii energetice durabile. De aici, mai este
doar un mic pas p>n\ la ob]inerea unui obiectiv comun `n orice domeniu
al eforturilor umane. Dac\ vrem s\ fim siguri c\ avem hrana [i apa necesare,
aerul curat, climatul favorabil, ecosistemele [i biodiversitatea necesare pentru
supravie]uirea mediului `nconjur\tor, atunci trebuie s\ dorim siguran]a
furniz\rii tuturor elementelor cheie ale vie]ii noastre pentru crearea unui
viitor durabil.

170

TRIM PE O SINGUR PLANET

Informarea public asupra obiectivelor energetice


interdependente
Prin compara]ie cu alte presiuni exercitate asupra resurselor mondiale
[i provoc\rile date de acestea, importan]a resurselor energetice mondiale [i
a oportunit\]ilor tehnologice, care exist\ pentru rezolvarea acestor probleme
cheie, sugereaz\ c\ problemele legate de energie ar trebui s\ fie mai u[or
de gestionat. Principalele obiective energetice interdependente sunt:
& Accesibilitatea necesitatea de a furniza oricui servicii energetice
moderne, folosind tehnologiile disponibile cele mai potrivite, adecvate din
punct de vedere ecologic.
& Disponibilitatea necesitatea de a men]ine continuitatea [i calitatea
furniz\rii pentru a oferi confort, posibilitatea de alegere [i lini[tea sufleteasc\.
& Acceptabilitatea necesitatea de a reduce rapid daunele produse
s\n\t\]ii umane `n urma folosirii energiei [i impacturile ecologice negative
rezultate din folosirea acesteia local, regional [i global.
Pentru a atinge aceste obiective, sunt necesare, a[a cum am ar\tat
deja, informare [i angajare, alegeri individuale, care s\ promoveze rezultatul
dorit, [i gestionarea (managementul) sistemelor [i institu]iilor care s\
realizeze acest rezultat. Acestea reprezint\ at>t provoc\ri, c>t [i oportunit\]i.
Exist\ oportunit\]i de a `mbun\t\]i calitatea vie]ii a peste 2 miliarde de
oameni din zonele rurale [i urbane din ]\rile `n curs de dezvoltare, oferindu-le
servicii energetice moderne [i, `n acela[i timp, f\c>ndu-i mai pu]in dependen]i
de lemn [i b\legar, care `ncurajeaz\ defri[area [i degradarea solului (de[i
FAO [i CME au ar\tat c\ lemnul de foc tratat corespunz\tor prin tehnologii
adecvate reprezint\ o surs\ de energie durabil\ promi]\toare (The Challenge
of Rural Energy Poverty in Developing Countries, CME, octombrie, 1999).
C>nd to]i oamenii vor avea acces la un minim de servicii energetice fiabile
[i acceptabile, atunci vom avea posibilit\]i mai mari de a ne exprima op]iunile
[i dorin]ele de confort pe termen scurt [i de durabilitate pe termen lung.
Restructurarea care a avut loc pe multe pie]e de energie de pe
mapamond, `n cursul anilor 90, nu pare s\ fi contribuit la progresul
accesibilit\]ii, dar pare s\ fi accelerat disponibilitatea [i acceptabilitatea.
Companiile create cu ani `n urm\ au fost obligate s\ `[i reformeze modul
de lucru, iar cele nou create au fost constr>nse s\ procedeze astfel sau s\
dispar\ de pe scen\. Acest proces de reform\ a pie]ei a ajutat, de asemenea,
s\ se pun\ un accent mai mare pe dorin]ele consumatorului [i s\ se ofere
o extindere a op]iunilor acestuia. Dar lec]ii [i experien]e recente ale reformei
de pia]\ `n locuri c>t se poate de disparate, precum California [i Indonezia,
arat\ necesitatea unor reglement\ri corespunz\toare de abordare a s\r\ciei
energetice, accesibilit\]ii [i fiabilit\]ii energiei [i a emisiilor energetice `ntr-o

DEZVOLTAREA DURABIL N ENERGETIC

171

manier\ direct\. `n aceast\ privin]\, regionalizarea pie]elor energetice, adic\


colaborarea [i cooperarea pentru a rezolva problemele de furnizare [i de
cerere, a reprezentat un pas `nainte, care `n forma final\ a adev\ratelor
pie]e de servicii energetice globale va promova, mai degrab\, dec>t va
submina durabilitatea energiei.
Exist\ posibilit\]i de a evita investirea unor sume mari `n tehnologii
`nvechite [i de a le `nlocui cu tehnologii moderne, de v>rf, pe pie]ele noi
ale ]\rilor `n curs de dezvoltare, ca [i `nlocuirea investi]iilor existente de pe
pie]ele mature.
Exist\ posibilit\]i de introducere a unor standarde noi, mai stricte pentru
eficien]\ [i pentru emisii, at>t pentru tehnologiile existente, c>t [i pentru
cele avansate la furnale, la aparatura electric\ [i la vehiculele cu motor,
pentru a men]iona numai trei domenii evidente. Tipurile de ac]iuni necesare
pentru a ob]ine aceste rezultate au fost stabilite `n Energia pentru lumea de
m>ine S\ ac]ion\m acum!, CME, 2000 [i `n Capitolul 12: Politici
energetice pentru dezvoltarea durabil\ din World Energy Assessment, 2000,
citat\ anterior. ~n consecin]\ ar trebui s\ rezulte O planet\ pe care s\ se
poat\ tr\i, tema capitolului urm\tor.