Sunteți pe pagina 1din 9

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

ECONOMIA AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

BAZELE BIOLOGICE ALE CRESTERII ANIMALELOR

INDRUMATOR: MARCELA STEFAN


COSTACHE RODICA
GRUPA 1302
SERIA A

2009 2010

Cuprins:
CARACTERE MORFOLOGICE SI FIZIOLOGICE
Notiuni generale
Caractere morfologice si fiziologice
o Culoarea
o Tipurile de constitutie
o Aplombul si mersul
POTENTIALUL DE PRODUCTIE
Productia de lapte

Productia de carne
Productia de lana, pielicele, blanite
Productia de oua
Productia apicola
Productia de munca

ALIMENTATIA ANIMALELOR
Notiuni generale
Hrana si rolul ei
Clasificarea nutreturilor
Valoarea nutritiva
Compozitia chimica
Norma de hrana cu nutreturi
Ratia furajera
Prepararea hranei

BAZELE BIOLOGICE ALE CRESTERII


ANIMALELOR
CARACTERE MORFOLOGICE SI FIZIOLOGICE
Notiuni generale
Prin exterior se intelege studiul caracterelor morfologice a formelor exterioare ale
animalelor pentru a face o prima apreciere a valorii lor economice. Are urmatoarele aplicatii:
Ajuta la identificarea, individulaizarea si determinarea raselor examinate;
Permite aprecierea varstei, a gradului de dezvoltare corporala si a conformatiei corporale;
Asigura informatii despre tipul de productie al animalului;
Permite urmarirea cresterii animalului tanar;
Ajuta la aprecierea unor defecte sau boli ascunse.
Intre aspectul exterior si productie exista o stransa legatura. Astfel, la o dezvoltare normala
corespunde o conformatie corporala corecta.
Caractere morfologice si fiziologice.
La animalele domestice de uz economic se remarca caractere morfologice care se observa
cu ochiul liber, ca de exemplu : inaltimea la greaban (talia), greutatea corporala, care este
determinata de talie si tipul de productie al rasei, regiunile corporale care au particularitati
diferite (profilul capului la cal, creasta la gaini, urechile la porcine, pieptul la gaini, membrele la
taurine); pielea, structura, conformatia si culoarea parului, lanii si penelor, de unde si denumirea
unor rase (Baltata romaneasca la taurine, Marele alb la porcine).
Se au in vedere de asemenea si caracterele fiziologice ce au o importanta economica mare:
puterea de folosire a hranei, adica insusirea de a folosi furajele; precocitatea - insusirea de a
ajunge intr-un timp mai scurt la maturitatea corporala si sexuala; prolificitatea numarul de
produsi obtinuti la o fatare; rezistenta la imbolnaviri; longevitatea timpul de folosire in
productie si reproductie; starea de sanatate in conditii de clima, adapostire, mod de exploatare.
Culoarea
Animalele au o anumita culoare care se datoreaza existentei in piele, par, lana sau pene a
pigmentului melanic (melanina). Este un caracter de rasa si poate fi simpla, uniforma sau
compusa, cu 2-3 nuante repartizate evidentiat intr-o anumita parte a corpului la cabaline (murg,

roib), azonala din amestec de 2-3 nuante pe corpul intreg si baltata (pe un fond de baza apar pete
de alta culoare, exemplu rasa Friza negru cu alb, Baltata romaneasca galben cu alb).
Tipurile de constitutie reprezinta ansamblul de caractere morfologice, fiziologice si
structurale ce s-au format sub influenta factorilor genetici si a unor conditii naturale si artificiale.
Constitutia animalului exprima capacitatea organismului de a reactiona intr-un anumit mod la
agentii exteriori care influenteaza productivitatea animalului. Tipurile de constitutie pot fi dorite
(fina si robusta) si nedorite (grosolana si debila).
Constituia fina se intalneste la animalele cu un singur fel de productie: lapte, oua, lana. Se
caracterizeaza prin temperament limfatic si blandete, cap fin, expresiv, frunte larga, gat subtire,
piele fina, par fin, lung si des, membre fine (calul de curse, ogarul englezesc iepurele, rasa Fiza la
taurine).
Constituia robusta (compacta) este prezenta la animalele cu productie mixta, temperament
vioi, cu rezistenta, care au schelet dezvoltat, cu oase dense, piele groasa, musculatura dezvoltata
(calul de tractiune, Baltata romaneasca la taurine).
Constituia grosolana este nedorita. Animalul are un schelet dezvoltat, oase groase, piele
groasa, iar organismul este putin rezistent la imbolnaviri.
Constituia debila este o expansiune a constitutiei fine; este nedorita; animalul are multe
defecte de forma si dimensiuni.
Aplombul si mersul.
Aplombul este directia si pozitia membrelor fata de verticala imaginara. Prin aplomb se
asigura repartizarea uniforma greutatii.
Mersul reprezinta miscarile in deplasare ale animalului. Este foarte important la cabaline,
la care poate fi natural, executat din instinct sau dobandit prin dresaj.
Studierea si inregistrarea caracterelor morfologice si fiziologice se face prin tehnici de
examinare a exteriorului animalului (examen analitic si examen de sinteza). Prin aceasta
examinare se stabileste tipul morfologic si conditia animalului, care poate fi: de reproducator, de
ingrasare, de munca, de expozitie si de extenuare. Toate aceste date se inscriu in Pasaportul
animalului, ca act de indentitate.

POTENTIALUL DE PRODUCTIE
Potentialul de productie este capacitatea animalului de a produce bunuri in conditii optime
de exploatare. Productia este cantitatea de produse obtinuta pe unitatea de timp (zi, luna, an)
pentru fiecare animal in parte si pe ferma si poate fi: minima, medie, maxima. Este conditionata
de urmatorii factori: precocitate, prolificitate, puterea de a asimila hrana, rezistenta la
imbolnaviri, longevitate, sanatate, clima, adapostire, furaje, specie, rasa, mod de crestere si
exploatare, varsta, igiena corporala si a adapostului, calitatea apei si a furajelor.
1. Productia de lapte este data de glanda mamara. Este influentata de: specie, rasa, varsta,
baza ereditara, dezvoltarea corporala, transport, durata repausului mamar, masajul ugerului,

igiena acestuia, alimentatie, varietatea si calitatea furajelor, adapostire, clima, starea de sanatate,
igiena generala, numar de mulsori, mulsul complet, data montei dupa fatare.
Laptele are o compozitie continand substante hranitoare foarte valoroase: proteine, lipide,
substante minerale, vitamine, in total 100 de componente, dintre care 25 aminoazici, 45
minerale.
Laptele de fatare se numeste colastru, fiind de 4-5 ori mai bogat in calciu si vitamine decat
laptele normal. Colastrul contine anticorpi si substante laxative (pentru eliminarea
mecanionului).
Productia de lapte se determina in litri pe zi, luna si an si in procente de grasime si se
valorifica sub forma de lapte gras si lapte degresat ( fara grasime).
2. Productia de carne se realizeaza pe seama substantelor din hrana primita de animal,
care se transforma in substante proprii, sporind masa corporala. Carnea are o valoare hranitoare
ridicata, grad mare de digestibilitate si o compozitie chimica diversa.
Productia de carne este influentata de:
- baza ereditara (specia, rasa, tipul morfoproductiv);
- mediul intern (varsta, sexul, tipul de dezvoltare corporaal);
- precocitatea,
- starea de sanatate
- mediul extern (alimentatia, sistemul de ingrasare, stadiul de ingrasare si transportul
animalelor).
Productia se determina prin greutatea vie si randamentul la taiere, folosind expresia:
Greutatea neta
R= x 100%
Greutatea vie (kg)
Greutatea neta la sacrifcare este reprezentata numai de carne, fara cap, membre, genunchi,
organe, piele si sange.
Randamentul la sacrificare variaza in functie de specie, rasa, sex, varsta, starea de sanatate
si de ingrasare a animalului. Poate avea valori diferite: la taurine, ovine=50%, la porcine=75%80%, la iepuri=65% si la pasari=70%.
Productia de carne se valorifica pe piata (centre comerciale, mari magazine) prin carcasa
animalului, adica corpul acestuia rezultat dupa prelucrarea de la abator in urma jupuirii,
eviscerarii, indepartarii organelor si a anumitor extremitati corporale in functie de specie.
Carcasele se pot prezenta intregi la ovine si pasari, jumatati sau semicarcase la porcine si pe
sferturi la bovine.
3. Productia de lana, pielicele, blanite. Productia de lana este influentata de: rasa,
greutatea corporala, mediul exterior, nutritie si furaje, efort fizic, metoda de crestere, zestrea
ereditara, starea de sanatate, adaptarea la conditiile nefavorabile de clima. La ovine produsul
final fibrele de lana se apreciaza dupa finetea, rezistenta, elasticitatea si extensibilitatea ei
dupa cum urmeaza: lana fina (Merinos, Spanca); lana semifina (Tigaie); lana semigroasa
(Turcana, Karakul) si lana groasa. Randamentul se calcueaza dupa formula:
Greutatea lanii spalate si uscate

R= x 100%
Greutatea lanii brute uscate
Pielicica se obtine in urma sacrificarii mieilor din rasele Karakul, Turcana si metisi dintre
aceste rase in primele 2-4 zile de la fatare. Pielicica are culoare, luciu si buclaj (directia firelor de
par).
Pieile se obtin prin jupuire, iar apoi, in urma depilarii si a prelucrarii, se folosesc in
industrie. Provin de la vaci si porci.
Blana este pielea acoperita cu par sau lana obtinuta dupa sacrificare si jupuire si provine de
la iepure, nurca, nutrie, miei, capra, oaie, vulpe.
4. Productia de oua. Oul se formeaza in aparatul reproducator al pasarii prin dezvoltarea
unui ovocit care creste treptat timp de 24 de ore, dupa care este expulzat. Este un aliment cu o
deosebita valoare nutritiva, iar productia este influentata de:
- baza ereditara: specia, tipul morfoproductiv (mai mare la tipul de oua, fata de cel de
carne)
- mediul intern: varsta (la gaini - mai mare in primul an de ouat, la rate in al doilea an);
precocitatea ouatului (la gaini primul ouat are loc la varsta de 4-5 luni); instinctul de clocit si
naparlirea sunt cele care scad productia; starea de sanatate;
- mediul extern: alimentatia, adaptarea la medou si conditiile de exploatare, respectiv
caldura si lumina.
Controlul productiei se face cantitativ si calitattiv din punct de vedere individual sau global
pe an si pe ferma. Productia se determina in numar de oua/ pasare pe an , luna, zi , ferma.
Structura oului se ia in considerare in cercetare, nutritie si comercializare si consta in
urmatoarele elemente: coaja (carbonat de calciu 97%, 11% din greutate), albusul (80% apa,
12,7 albumine, 0,3% lipide, 0,7% substante nealbuminoide, 0,6% minerala; 57% din greutate),
galbenusul (51% apa, 31,7% lipide, 16,2 % albumine, 0,2% hidrocarbonate, 1,1% minerale,
vitamine A, B, D; 22% din greuatate.
5. Productia apicola este exprimata prin miere, ceara, laptisor de matca, venin,
apilarnil, propolis, rezultate din activitatea albinelor. Productia de miere este influentata de rasa
de albine, tipul vegetatiei, conditiile ecologice, igiena stupului.
Mierea de albine este produsul ce se obtine prin centrifugarea/scurgerea libera din fagurii
fara puiet. Ea provine din prelucrarea nectarului luat de la flori, mierea de mana provine integral
sau in mare parte din sucurile dulci ale altor parti ale plantelor decat nectarul.
Ceara provine din glandele celifere ale albinelor si o gasim in fagurii vechi.
Propolisul este o sunstanat lipicioasa, cu care albinele astupa crapaturile stupului, acopera
pradatorii si rezulta din substantele rasinoase si balsamice culese de la plante.
Laptisorul de matca este vascos, cu gust usor acid si se recolteaza din botci (celule in care
se dezvlota larvele de matci).
Veninul, produs de glanda de venin, este o substanta bio-activa (melitina) puternic
inflamatoare, ce se foloseste in medicina.
Polenul este recoltat de la albine si contine: proteine 7-30%, glucide 25-47%.

6. Productia de munca este data de munca si se manifesta prin capacitatea energetica a


animalelor de munca folosite la: tractiune, calarie, port-samsar, sporturi hipice. Controlul se
realizeaza prin aprecierea performantelor proprii, probe de calarie, viteza, tractiune, dresaj.
ALIMENTATIA ANIMALELOR
Notiuni generale
Alimentatia sta la baza cresterii animalelor, de unde zootehnia este tehnica convertirii
nutreturilor in produse animaliere, in care sunt implicati doi factori: animalul si nutreturile,
avand urmatoarele obiective:
- favorizeaza crearea de tipuri si rase noi cu insusiri productive superioare;
- favorizeaza dezvoltarea normala a functiei de reproducere, permitand obtinerea de
indici superiori privind fecunditatea, prolificitatea, natalitatea;
- asigura mentinerea sanatatii animalelor, sporindu-le rezistenta la boli;
- influenteaza cresterea corporala, productia animalelor cantitativ si calitativ;
- influenteaza exteriorul animalelor, starea lor fiziologica;
- alimentatia trebuie sa fie rationala, echilibrata, diversificata;
- folosirea rationala si economica a nutreturilor grosiere, suculente, a reziduurilor
industriale, granulate, combinate;
- reducerea consumurilor specifice de concentrate pe produs prin utilizarea lor rationala;
perfectionarea tehnologiilor de producere a nutreturilor, asigurarea unui fond genetic
superior.
Hrana si rolul ei
Hrana (orice nutret introdus in tubul digestiv care ia parte la schimburile metabolice ale
organismului si este folosit partial sau total) este reprezentata de substantele nutritive asigurand
intretinerea functiilor vitale ale organismului si realizarea diverselor productii. Ea are doua
roluri esentiale : plastic (prin formarea, cresterea si inmultirea celulelor la tineret, refacerea
tesuturilor, producerea laptelui, oualelor, lanii, penelor, sinteza unor vitamine, a hormonilor si a
celulelor sexuale) si energetic (prin care se asigura energia necesara pentru consumul solicitat de
functiile organismului si caldurii corpului).
Hranirea animalelor trebuie sa fie rationala si echilibrata. Presupune imbinarea armonioasa
a principiilor fiziologice cu cele economice.
Clasificarea nutreturilor
1. Nutreturi fibroase: fanuri, faina si granule de plante verzi deshidratate, faiana de nutreturi
fibroase.
2. Nutreturi suculente: nutreturi insilozate/neinsilozate, nutreturi verzi, borhoturi, tuberculi.
3. Nutreturi grosiere: paie de cereale, coceni de porumb, vrejuri, dejectii de pasari.
4. Nutreturi concentrate: concentrate cultivate/industriale, fainuri proteice de origine
vegetala/animala, gozuri.

5. Substante energetice: grasimi vegetale/animale de uz furajer, zahar furajer, glucoza,


amidon, melasa.
6. Substante minerale: macroelemente, microelemente.
7. Aditivi furajeri: vitamine, aminoacizi, substante enzimatice.
Nutret combinat (amestec de nutreturi concentrate, de diferite proveniente, la care se
adauga saruri minerale, vitamine, biostimulatori): complet, finisher, granulat, grower, starter,
premixuri, nuclee de ratii.
Nutret concentrat: boabele cerealelor sau subprodusele acestora.
Nutret fibros: resturi voluminoase de plante (coceni, paie, vreji)
Nutret insilozat (obtinut prin insilozarea unor furaje verzi si suculente.
Nutret verde: culturile de cereale si leguminoase sau pajisti naturale.
Nutret suculent: cartofi, sfecla furajera, varza.
Valoarea nutritiva reprezinta insusirea unui furaj de a satisface cerintele de energie si de
substante nutritive, in urma intercatiunii dintre nutret si animal. Se apreciaza pe baza continutului
lor energetic si al efectului productiv al nutretutilor prin metode de laborator (chimice), metode
experimentale si observatii privind influenta hranei asupra sanatatii, reproductiei si starii
fiziologice normale a organismului.
Compozitia chimica a furajelor este complexa, fiind formata din substante organice,
minerale, proteice si neproteice, celuloza, glucide si lipide.
Valoarea biologica arata masura in care elementele nutritive din structura nutreturilor
influenteaza cresterea, reproductia, dezvoltarea, functiile fiziologice si productia fara a dauna
sanatatii acestora.
Norma de hrana cu nutreturi (cantitatea de substante nutritive necesare zilnic (24 ore)
unui animal pentru satisfacerea functiilovitale si pentru realizarea de productii): norma de
intretinere si norma de productie.
Ratia furajera reprezinta totalitatea nutreturilor administrate zilnic pentru asigurarea
normei furajere aceasta trebuie sa fie completa, gustoasa, sanatoasa si economica.
Prepararea hranei
Pentru a creste animale sanatoase si a obtine produse animaliere de calitate este necesar sa
se pregateasca o hrana din diferite furaje. Prepararea alimentelor este o actiune ce se realizeaza
pe cale manuala, semimecanizat sau industrial.
Prepararea casnica a nutreturilor se face prin procedee fizice, chimice si biologice in
gospodaria fiecarui crescator sau in ferme.
Prepararea industriala a nutreturilor se efectueaza cu echipament si instalatii speciale in
flux tehnologic, in bucatarii furajere cu linii separate pentru prelucrarea concentratelor,
fibroaselor, radacinoaselor, tuberculiferelor si amestecarea concentratelor.

Bibliografie:
TEHNOLOGII AGRICOLE COMPARATE, Marcela STEFAN, ASE, 2009