TULBURRI SOMATOFORME

TULBURRI SOMATOFORME
Grup de tulburri in care persoana experimenteaz simptome fizice (somatice)
semnificative, care sugereaza o CMG, dar care nu sunt explicate complet de o
CMG, efectele directe ale unei substante, alta tulburare mentala;
Persoana se prezinta in mod repetat la medic pentru aceste acuze;
Persoana solicita investigatii medicale multiple (doctor shoping);
Comunicarea rez negativ al investigatiilor si sugerarea unei cauzalitati psihogene este
receptata cu neincredere;
Tulburarea nu este generat in mod constient sau nu prezint simptome controlate
contient;
Comportamnetul pacientului este unul de atragere a atentiei (histrionic);
Prezentarea la un medic psihiatru se face de obicei la initiativa altora, dupa multi ani
de evolutie;
Simptomele sunt suficient de serioase pentru a produce afectarea abilitatilor sociale si
ocupationale.
Multiplele acuze somatice sunt insotite de anxietate, insomnie, epuizare,
fatigabilitate.

Tulburarea Somatoform~Tipuri
Tulburarea de somatizare
Tulburarea somatoforma nediferentiata
Tulburarea conversie
Tulburarea algica
Hipocondria
Tulburarea dismorfic corporal

Cele mai timpurii dovezi scrise

Cel mai vechi document
in care se descriu astfel de
probleme de sntate (ele
par sa fie cauzate mai
degrab
de
factori
psihologici, dect de factori
somatici) se regseste n
documentul antic egipteaan,
papirusul Kahun, 1900
B.C.
5

Tulburarea somatoform~istoric 1
ANIMISM-ul primitiv credinta
c obiectele neanimate se pot
comporta
determinant
a
condus la egiptenii antici la
blamarea acuzelor somatice
feminine la existena unui spirit
malefic care domin spiritul sau
corpul
feminin,
afectndu-i
sntatea. Pentru a fi eliberat
corpul de astfel de dominante sau imaginat tratamente bizare
conforme localizrii anatomice.
lee

Tulburarea somatoform~istoric 2
Medici greci, in jurul anului 400 B.C., au denumit tulburarea
datorat insatisfaciei sau disocierii sexuale HYSTERIA.
Tratamentul se centra pe satisfacerea presupusului organ
infometat prescriind cstoria pentru femeile nemritate i
o via sexual mai activ pentru cei care erau deja cstorii.
Secole de-a rndul aceste tulburri au fost vzute din acest
motiv ca acuze feminine i au continuat s fie privite n
conexiune cu viaa sau abstinena sexual a persoanei n
cauz.
Acest termen era utilizat nc n 1990 n limbajul psihologic
clinic.

Tulburarea somatoform~istoric 3
Pe eprioada EVULUI MEDIU (anii 1500) simptomele
conversive cum ar fi crizele epileptiforme erau deseori
atribuite posesiunii demonice sau vrjitoriei. Aceste
persoane erau privite fie ca fiind vrjite de alte persoane
fie ca persoane care n mod intenionat au intrat intr-o
uniune cu diavolul insui.
Medicii prezentau dificulti in distingerea dintre
isterie/posesiune adevrat n consecin tratnd pacienii
prin rugciuni, exorcizri, evacuri sangiune, purgaie,
emetizare sau alte combinaii ale tratamenului.
8

 crestinismului

histeria=
demonomanie.
MALLEUS MALEFICARUM.
Paracelsus rolul inconstientului in
nevroze.
Th. Sydenham- trasaturile comune
histericilor:
* caracterul proteiform al bolii
* histeria poate imita orice boala
*
histeria
masculina
=
hypocondriasis
* rolul emotiilor
crizele din calcul.
9

Tulburarea somatoform~istoric 4
Anton Mesmer, in anii 1700,
care a postulat existena
unei fore denumite
magnetism
animalo
for mai puternic dect
majoritatea
dintre
noi
vindec multe persoane
histrionice
cnd
experieniaz
simptome
conversive de un tip sau
altul.
Aceast vindecare, ca i cea a
vechilor
egipteni,
se
datoreaz cel mai probabil
puterii efectului palcebo.

Tulburarea somatoform~istoric 5
In 1885 Charcot concluzioneaz c
hipnotizabilitatea
este
patognomonic hysteriei.
El
demonstreaz c pacienii isterici
pot fi vindecai
prin sugestii
posthipnotice. Rdcinile oferite de
acesta sunt aplicate de Freud care,
odat ntors la prima metod de
intervenie n Viena, a aplicat
hipnotismul pacienilor si. In
stnga, attidudes passionnelles, la o
pacient isteric in trans hipnotic
in Salpetriere.
1

 CHARCOT - 1863
Etiologia histeriei = suferinta generala a SNC
unele accidente histerice
etiologie psihologica
descrie: Marele Atac histeric (faza epileptoida, a marilor
miscari, atitudinilor pasionale, delirul terminal); si
Stigmatele motorii, afonia, mutismul, tulb. senzoriale si
senzitive.
BABINSKI -1901- PITIATISMUL: Starea psihica aparuta
la un individ capabil de autosugestie si care poate fi
reprodusa prin sugestie si dispare prin persuasiune.
P. JANET - Stigmatele histeriei = simptomele histerice +
modificarile de caracter.
S. FREUD - conversiunea
1

arc en cercle d hysterique

Qpisthotonos. In Charcots clinic this arc en cercle was described as follows: The
body is bent in a bow-like curve and is supported only by the neck and the feet; the
hair is disheveled; the extremities are agitated by clonic grands mouvemonts' of
flexion and extension and the mouth is opened widely. (From Charles Bell, The
Anatomy and Philosophy of Expression, [ London, 1806 ].)

In 1895 Freud public Studii in

Histerie care prezint concepiile
lui asupra nevrozei isterice.
Freud, spre stupoarea asociatiilor
medicale, afirm ca nevroza
isteric apare att la femei ct i
la brbai.

Tulburarea somatoform~istoric 6
Asocierea tulburrii cu sexualitatea se menine, dar
extrapolarea acesteia nu include alte conflicte incontiente.
Freud abandoneaz hipnotismul in favoarea a ceea ce al a
denumit pentru prima dat cura prin discuii (talking
cure).
Ulterior, aceast procedur a fost denumit PSIHANALIZ
dovedindu-se vindecarea in egal msur i eficien cu
sances -ul Mesmerian i cu sugestiile posthipnotice ale
lui Charcot.
1

Tulburri psihosomatice
Tulburrile psihosomatice aceste tulburri implic boli
somatice actuale datorate productiei fizice a stresului
emoional i psihosocial
Prin activarea sistemului nervos simpatic, manifestrile
acestuia pot conduce n egal msur la apariia migrenei,
a astmului bronic, a hipertensiunii arteriale, sau a
psoriazisului sau a altor probleme de sntate (ulcer,
rectocolit ulcero-hemoragic, etc-conform criteriilor
Alexander).

Sindroame asociate
simularea acest termen este utilizat pentru descrierea
simulrii unei boli fizice pentru evitarea unei situaii
neplcute, intr-o manier deliberat contient, ex:, evitarea
stagiului militar sau evitarea unui examen. Poate fi adaptativ
in anumite circumstane, dar nu n toate. Ctigul personal
sau extern datorat acestui tip de comportament este uor de
identificat.
Tulburarea factic termenul descrie o tulburare n care o
persoan simuleaz o boal in vederea obinerii unui cstig
din punctul de vedere al ctigrii ateniei medicale ntr-o
manier contient.
1

Sindroame asociate
DSM IV pentru tulburari factice:
Producia intenionat sau simularea unor semne sau
simptome somatice sau psihologice;
Simptome somatice motivate de dorina de a-i asuma rolul
de bolnav (pacient).
Absena unor stimuli externi care s explice comportamentul,
cum ar fi avantajul economic, evitarea responsabilitilor
legale sau ameliorarea bunstrii materiale.

Sindromul Munchausen
Este o form extrem i cronic de
tulburare factic- fiind denumit
dup baronul von Munchausen care
a cltorit in secolul XVIII prin
intreaga Europ povestind poveti
fantastice despre presupusele sale
aventuri militare.
In timp ce zbura in somn deasupra
Tamisei a fost impucat in plin...

Tulburarea de conversie~1
In cadrul tulburrii de conversie se constat conversia unui
conflict sau a unei nevoi psihosociale n simptome fizice
dramatice care afecteaz funcionarea voluntar motorie
sau funcionarea senzorial.
Simptomatologia este interpretat deseori ca neurologic
ex: paralizia, pieredrea capacittii de a simi stimuli
dureroi sau tactile (anestezia), surditate, orbire, sau alte
simptome denumite pseudoneurologice.
Amintim simbolica romanului lui Jean Stafford in Beatrice
Truebloods Story Collected Stories, 1969.
2

Tulburarea de conversie~2
Prevalena de dou ori mai mare la femei dect la brbai i mai frecvent
la tineri fa de vrstnici;
Sunt afectate mult mai frecvent clasele sociale joase i populaia rural;
Pacienii tind s fie dintre cei cu nivel educaional mai sczut i fr
sofisticri psihologice ;
Rata de apariie a tulburrii este de 5 din 1000 afectnd in general aprox.
1% din populaie;
Tulburrile asociate pot fi : tulb. personalitate histrionic, tulb.
personalitate antisocial, tulb. de somatizare i abuzul de substane.

Tulburarea de conversie~3
Criterii de diagnostic dup DSM IV :
Unul sau mai multe simptome sau deficite care afecteaz funcia motorie
voluntar sau senzorial care sugereaz o condiie neurologica sau o alt
condiie medical general;
Factorii psihologici sunt considerati ca fiind asociai cu simptomul sau
deficitul;
Simptomul sau deficitul nu este un produs intenional sau simulat (ca n
tulburrile factice sau simulare). Dup investigaii corespunztoare simptomul
nu poate fi explicat complet de o CMG sau efecte directe ale unei substante;
Cauzeaz un distres sau deteriorare semnificativ clinic in domeniul social,
profesional etc.

CRITERII DE DIAGNOSTIC:
PSIHIATRIA CLASICA
I. SIMPTOME PAROXISTICE
1. Criza majora histerica! Diferentiere de Criza epileptica Grand
Mal.
2. Paroxisme neurologice: Motorii (pareze, paralizii, miscari
anormale, spasme, contracturi); Astazia-Abazia; Tulb. senzitive
(anestezii, hiperestezii, parestezii); Tulb. Senzoriale (cecitate,
surditate, afonie); Algii.
3. Paroxisme viscero-vegetative si trofice (Angor, Tuse, Ticuri
respiratorii, Spasme faringiene, laringiene),
4. Paroxisme psihiatrice: Confuzii, Stari onirice, Stupoare,Stari
maniacale/depresive.

SIMPTOME PERMANENTE (Personalitatea).

Teatralism;
Patetism;
Imaturitate afectiva; dependenta afectiva.
Exaltarea imaginatiei;
Egocentrism; Narcisism;
Sugestibilitate crescuta.

II.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Epilepsia
Spasmofilia
Sincope
Boli neurologice
Simulatia
Tulburarea de personalitate histrionica

Tulburarea de conversie~4
In anestezia n mnu,
intreaga man sau anumite
zone ale ei sunt resimite
ca anesteziate. Aceast
condiie este incompatibil
cu ceea ce ar trebui s
apar in condiiile in care
fie nervul ulnar, fie nervul
radial sunt lezati.

Mollie Fancher
enigma din Brooklyn
Mollie Fancher a fost probabil una dintre
cele mai celebre isterice ale secolului
XIX. Ea a prezentat nenumrate boli
consecutive mai multor accidente
inclusiv tulburarea conversiv &
tulburarea de identitate disociativ; a
fost anorexic, clarvztoare, etc.,
reprezantnd un mister pentru
lumea medical internaional, la data
morii ei n 1916 avnd petrecui 51
de ani n pat sub supreveghere
medical.

Tulburarea de somatizare~1
Persoanele cu tulburare de somatizare au un istoric lung
de acuze somatice, afectnd o mare parte a
corporalitii, pentru care a cutat atentie i vindecare
medical;
Pattern-ul comportamentului isteric a fost descris pentru
prima dat de Pierre Briquet in 1859 fiind denumit
iniial sindromul Briquet.

Tulburarea de somatizare~2
In medie 0,2 pn la 2,0% dintre femeile din SUA sufer
de tulburare de somatizare, comparativ cu mai puin de
2% din brbai.
Deasemenea tulburarea pare s se dezvolte i in cadrul
famiilor; 10-20% din rudele apropiate ale celor
suferinzi dezvolt boala.

Tulburarea de somatizareCRITERII DE DIAGNOSTIC

A. Un istoric de numeroase acuze somatice, incepand inainte de 30 ani, se
manifesta cativa ani, determina alterarea vietii sociale.
B. Fiecare din urmatoarele criterii, simptomele pot apare in orice moment:
patru simpt. algice (cu 4 localizari: cap, abdomen, articulatii, extremitati,
torace, etc.);
doua simptome gastrointestinale (altele decat durere: greata, balonare,
varsaturi, diaree);
un simptom sexual (altul decat durerea: disfunctie erectila sau ejaculatorie,
tulb. de ciclu, indiferenta sexuala);
un simptom pseudoneurologic (tulb. de echilibru, coordonare, paralizii
localizate, senz. de nod in gat, dificultati in deglutitie, afonie, retentie urinara,
cecitate, convulsii, etc.).

Tulburare algic~1
Pacienii ale cror probleme somatice sunt asociate exclusiv cu
durerea.
Patientii diagnosticai cu tulburare de somatizare sau tulburare
de conversie pot experimenta de asemenea durerea, dar
prezint i alte tipuri de tulburri medicale.
Poate debuta la orice vrst, mai frecvent la femei dect la
brbai;
Deseori debuteaz dup un accident care implic o durere real,
dar ulterior traseul durerii nu mai are suport real
fiziopatologic.
Acuta-durata mai mica de 6 luni
Cronica-durata de 6 luni sau mai mult
3

Tulburare algic~2
Trei tipuri diagnostice:
Tulburare algic asociat cu factori psihologici
Tulburarea algic asociat att cu factori psihologici, ct
i cu o condiie medical general
Tulburare algic asociat cu o condiie medical
general

Hypochondriacus~1652

I Told You I Was Sick- And now

This

Hipocondria~1
Termenul hypochondriasis deriv din termenul vechi
medical hypochondrium, care semnific dedesubtul a
ceea ce se vede.
Ingrijorare excesiv, preocupare sau chiar convingerea de a
suferi de o maladie grav sau de o diformitate pornind de la
interpretarea eronat a unor simptome somatice.

Hipocondria~2
Hipocondria
rezult din interpretarea nerealist sau
imprecis a simptomelor sau senzaiilor somatice,
conducnd la preocuparea i teama c sufer de o boal
serioas, chiar dac nici un fel de investigaie medical
efectuat nu confirm boala.
Preocuparea excesiv conduce la un distress sever i
mpiedic abilitile de funcionare normal a individului.
Femeile sunt afectate n egal msur cu brbaii, iar
prevalena pe o perioad de 6 luni este de 4-6% din
populaia general medical.
Deseori exist un istoric familial de anxietate i depresie.
3

Hipocondria~3
Hypocondria este similar tulburrii de somatizare , avnd in
vedere c ambele implic numeroase simptome fizice,
numeroase vizite medicale i distres ;
Mai probabil diagnosticul de hipocondrie este corect dac
simptomele somatice sunt relativ minore i anxietatea este
intens;
Dac simptomele somatice umbresc anxietatea pacientului mai
probabil este mai corect diagnosticul de tulburare de
somatizare;
Extrem de rezistent la tratament, fiind dificil abordarea
relaional i terapeutic, pacientii find reticeni la ideea de
psihiatrie.
3

Hipocondria~4
DSM IV- Criterii de diagnostic
Preocuparea n legtur cu teama de a avea sau chiar convingerea c are o
maladie sever, bazat pe interpretarea eronat a simptomelor corporale;
Preopcuparea persist n ciuda evalurilor i reasigurrilor medicale de
contrariu;
Convingerea de la primul criteriu NU este de intensitate delirant (ca n
tulburarea delirant de tip somatic) i nu este limitat la preocuparea
circumscris legat de aspect;
Preocuparea determin dizabiliti clinice semnificative sau alterarea social
i ocupaional pe o perioad de cel puin 6 luni.

Tuburarea dismorfic corporal~1

Diagnosticat la persoane profund interesate i preocupate de
imaginea lor sau defecte minore;
Acneea, riduri, pete tegumentare, pilozitate facial excesiv,
transpiraie facial excesiv, defecte imaginare sau uoare
ale feei i capului, conformaia nasului, buzelor, dinilor,
mandibulei, brbiei, obrajilor, capului, etc sunt printre cele
mai frecvente;
Alte ngrijorri legate de aparena unor alte pri ale
corpului, minilor, picioarelor, coapselor, umerilor, coloana
vertebral;
Preocupri legate de mirosuri neplcute provenite din
transpiraie, respiraie sau alte zone ale corpului.

Tuburarea dismorfic corporal~2

Aceast tulburare a fost identificat in urma cu mai bine

100 de ani fiind denumit dismorfofobia de ctre
marele psihiatru Emil Kraepelin, literal semnificnd
frica de a nu arta desfigurat, disproporional sau
anormal intr-o oarecare msur. Kraepelin o considera
a fi o nevroz compulsiv.
Psihiatrul francez Pierre Janet a denumit-o obsession de
la hontu de corps (obsesia legat de ruinea de
corporalitate).
4

Tuburarea dismorfic corporal~3

Freud descrie cazul unui brbat cu o ngrijorare excesiv in
ceea ce privete aspectul formei nasului n cazul celebru
Wolf Man .
Cu toate c tulburarea a fost investigat n Europa pe
parcursul secolului XX find recunoscut global, pn in
1980 a fost discutat in cadrul tulburrii somatoforme
atipice.
termenul dismorfofobia implic un pattern de evitare fobic.

Tuburarea dismorfic corporal~4

INTERVENTIE IN TULBURRI SOMATOFORME

SIMPLA REASIGURARE
REATRIBUTIE
INTERVENTIE
SPECIALIST

PRINCIPII TERAPEUTICE
TULBURARILE DE CONVERSIE:
TRATAMENTUL PAROXISMELOR
Terapia sugestiva armata - parenterala; - loco dolenti; provocatoare de durere. Sugestia!!!
efectul scontat; timpul de actiune; modul de actiune. Terapia
electrica. Sugestia verbala va insoti orice metoda utilizata!
Tratamentul nu se va efectua in prezenta apartinatorilor!
Terapia psihotropa (simptomatice: anxiolitice, sedative,
hipnotice, roborante).

TRATAMENTUL DUPA REZOLVAREA STARII DE

URGENTA:
FARMACOLOGIC
BZD
placebo
PSIHOTERAPEUTIC
HIPNOZA ERICKSONIANA
PSIHODINAMIC
IMAGERIE DIRIJAT
Aprecierea problemelor referitoare la capacitatea de munca,
statutul familial, responsabilitate, beneficiu secundar.