Sntatea se citete pe chip

Medicina tradiionala chineza depisteaz boala dup semnele fetei

Informaii utile in diagnoza

Primele informaii privind starea generala de sntate se observa pe chip. Cu

alte cuvinte, boala se citete pe fata omului. Medicii tiu ca o paloare icterica a
tenului poate sugera o afeciune hepato-biliara, o culoare bronzata poate nsemna
boala Addison, cianoza sugereaz o afeciune cardiaca, sau o boala maligna, cum
ar fi cancerul. Exoftalmia nseamn boala Basedow, o erupie faciala sub forma de
fluture, definete un lupus eritematos diseminat. O piele ntinsa, dura, cu riduri
perpendiculare pe buze indica o sclerodermie. Un bolnav care acuza o durere de
inima are o anumita paloare a fetei si prezint un facies ngrozit. Astenia si
ameeala pot fi observate intr-o oarecare msura pe fata obosita si apatica sau
palida si anxioasa. De asemenea, medicul urmrete pe chipul omului mimica,
reaciile in timpul discuiilor sau la palpare. Se spune ca, prin observaie, medicul
primete cea mai mare cantitate de informaii apreciata la 3 milioane bii pe
secunda. Putem sa ne privim si noi insigne pentru a descoperi semnele bolii,
cercetndu-ne cu atenie ridurile si tenul.

Culoarea tenului

Aadar, aezai-va in fata oglinzii. Eventual, folosii una concava, care mrete.
Observai, mai intai, aspectul general.
Un facies ridat, deshidratat, cu tegumente groase de culoare bruna, indica
tulburri renale. Tenul uscat, cu reflexe pmntii, indica afeciuni gastrice, in
special ulcer gastric.
Tenta maronie indica disfuncii cauzate de consumul mare de tigari, in special
intoxicare tabagica (masca tabagica).
Fata palida, cu reflexe verzui, indica afeciuni hepatice.
Bolile pulmonare se reflecta pe chip printr-un facies alburiu. La fel, si anemia.
Daca pielea este galbena, umflata, acesta e un semn al disfunciilor pancreasului
si splinei. Fata roie indica boli cardiovasculare.

Ce prevestesc ridurile?

Toata lumea are riduri. Acestea nu sunt numai semnele vrstei, ci si indicii ale
unor dereglri funcionale.
Ridurile orizontale pe frunte indica afeciuni ale sistemului nervos.
Daca sunt ncruciate, e semn ca organismul este supus exceselor alimentare.
Ridurile verticale de la rdcina nasului sugereaz consumul excesiv de produse
animaliere. Urechile roii sunt semne ale bolilor de rinichi si de circulaie.
Urechile uscate, cu aspect prfuit indica afeciuni osoase.
Santul orizontal pe lobul inferior al urechii este semnul tulburrilor
cardiovasculare.
Acelai lucru l indica si nasul rou.
Despictura pe peretele dintre cele doua narine este tot un indiciu pentru boli
cardiovasculare. Funcionarea deficitara a rinichilor se reflecta in cearcnele de
sub ochi (pungi).
Al doilea rnd de cearcne sugereaz afeciuni intestinale.
Buzele excesiv de roii nseamn afeciuni ale splinei si pancreasului.
Buzele uscate, uneori livide, sunt specifice afeciunilor gastrice si colitelor.

Bolile de stomac se manifesta prin umflarea buzei superioare.

Daca se umfla cea inferioara, e vorba de dereglri ale intestinelor.
Brbia umflata semnaleaz bolile de rinichi.
Despictura din brbie este asociata cu vitalitatea, robustee, fora sexuala.
Limba spune multe

Culoarea si aspectul limbii sunt indicii preioase in stabilirea strii de sntate

generale. Daca aceasta este roie si indurata pe toata suprafaa, prevestete un
accident vascular cerebral.
Bolile cardiovasculare nseamn limba roie, tumefiata si indurata la baza.
O limba de culoare rou nchis este semn al tulburrilor intestinale.
Daca e rou nchis, spre violet, cu depozite umede, e vorba de o slaba oxigenare a
sngelui. Bolile infecioase dau o limba de culoare rou deschis, iar anemia, roz,
pal.
Daca e roie si uscata, e vorba de afeciuni gastrice.
Daca e alburie, excesiv de umeda si cu depozite galbene, bolnavul are o boala de
pancreas sau splina.
Cnd e galbena, cu depozite verzui, se poate spune ca pacientul sufer de
disfuncii hepato-biliare.
Limba galbena si uscata sugereaz afeciuni pulmonare, iar cea alburie si
subiata, enterite si colite.
Limba purpurie cu depozite alburii indica prezenta ciupercii candida.

Cariile nu apar intamplator

Medicii stomatologi au stabilit ca apariia cariilor nu este intamplatoare, acestea

anunnd anumite afeciuni. Astfel, cariile nu sunt numai boli ale dinilor, ci si
semnele bolilor mai grave.
Cariile aprute pe maxilarul superior la incisivi anuna bolile cardiovasculare,
pe canini - afeciuni pulmonare si ale cailor respiratorii, l
a premolari - boli ale sistemului nervos si endocrin,
iar pe molari - boli de stomac, hepato-biliare si endocrine.
Cariile care se fac pe maxilarul inferior,
indica afeciuni genitale daca apar pe incisivi,
afeciuni renale - pe canini,
boli ale intestinului gros si ale intestinului subire - pe premolari si
afeciuni hepato-biliare, endocrine si ale splinei - pe molari.

Pielea, harta sanatatii

Putem obine indicii asupra sanatatii si studiind aspectul si culoarea pielii.

Daca aceasta este roie, probabil e vorba de o boala cardiovasculara.
Afeciunile hepato-biliare dau pielii culoarea galbena cu reflexe verzui.
Daca e alba-bruna, e semn de boala a rinichilor si cailor urinare.
Pielea alburie nseamn boli de plamani si anemie.
Daca e glbuie - boli ale splinei si pancreasului.
O piele cu aspect uscat indica tulburri endocrine, nervoase, gastrice, pulmonare si
de circulaie.
Daca e hiperhidratata - afeciuni renale, hepato-biliare si cardiovasculare.
Pielea seboreica anuna tulburri endocrine, neuropsihice, intestinale si avitaminoze
A si E. Pielea groasa, crnoasa, cu porii dilatai indica tulburri hepato-biliare,
metabolice si ale pancreasului.

Afeciunile nervoase, endocrine, digestive si de circulaie dau o piele cuperozica,

iar anemiile si tulburrile endocrine, o piele subire, uscata, palida, cu aspect de
pergament.

Portretul omului sntos

Cum arata capul unui om sntos? Medicina chineza considera ca vitalitatea se

manifesta prin urmtoarele aspecte:
- ten curat, lucios (discret), cu esut subcutanat bine reprezentat (obraji crnosi)
- par lucios, rezistent, des
- reea densa a irisului si absenta petelor pe iris
- gura nu prea larga
- dini regulai, sanatosi, fara carii.
- forma rotunda a fetei, frunte nalta.