Detectarea Defectelor

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.
01
MECICNDIPT / UIP
AU X IL I AR CURRICUL AR
CLASA a XII -a
DETECTAREA DEFECTELOR
NIVEL: 3
DOMENIU: ELECTRONIC AUTOMATIZRI
CALIFICARE:
Tehnician operator tehnic de calcul
Tehnician de telecomunicaii
Tehnician n instalaii electrice
Tehnician operator telematic
Tehnician n automatizri
DOMENIU: MECANIC
Tehnician mecatronist
Tehnician proiectant CAD
DOMENIU: ELECTRIC
Tehnician electrician electronist auto
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de
Dezvoltare instituional a sistemului de nvmnt profesional i tehnic
AUTOR: PROF. ING. ELENA CARMEN ARDELEANU, GRD.I,

Colegiul Tehnic de Comunicaii N.V.Karpen" BACU

CUPRINS
1. Introducere.........
2. Modulul VII: Detectarea defectelor - Uniti de competen .............
3. Obiective.
4. Fi de descriere a
activitilor........................................................................................................
5. Instrumente de lucru........................................................................................
6. Convenie cadru...............................................................................................
7
8
8. Informaii despre agenii economici.................................................................
13
9. Jurnal de practic.............................................................................................
14
10. Fie de lucru, fie tehnologice, fie de observa ie, fi e de documentare.........
15
11. Proiect..............................................................................................................
55
12. Norme de tehnica securitii muncii i de prevenire i stingere a incendiilor

n laboratorul de tehnologie.............................................................................
59
13. Folii..................................................................................................................
62
14. Bibliografie..........
65
MODULUL VII: DETECTAREA DEFECTELOR
Prezentul auxiliar se constitue ntru-un material de lucru pentru elevii i profesorii

care studiaz modulul VII, Detectarea defectelor.
Materialul este clar enunat ntr-o manier ce presupune acumularea i
consolidarea treptat de cunotiine.
Auxiliarul nu acoper n totalitate cerinele din Standardele de Pregtire
Profesional. Pentru obinerea Certificatului de atestare profesional, este necesar
validarea tuturor competenelor conform criteriilor de performan i a probelor de
evaluare cuprinse n SPP.
Aceast lucrare nu conine exemple i soluii pentru diversele probleme aprute n
procesul instructiv educativ, ci reprezint o variant care s-l conduc pe instructor la o
evaluare ct mai exact a deprinderilor i priceperilor formate la elevi .
Activitile propuse spre rezolvare urmresc atingerea criteriilor de performan n
condiiile de aplicabilitate descrise n Standardele de pregtire profesional i n
curriculum. Activitile din ghid pregtesc elevii n vederea evalurii competenelor din
unitile de competen prin probele de evaluare ce sunt prevzute n standarde.
Acest ghid are la baz curriculumul pentru nivelul 3 de calificare, clasa a XII-a,
domeniul de pregtire:
o
o
o
o
o
o
o
o
o
Tehnician operator tehnic de calcul

Tehnician de telecomunicaii
Tehnician operator telematic
Tehnician n automatizri
Tehnician mecatronist
Tehnician proiectant CAD
Tehnician electrician electronist auto
FOARTE IMPORTANT !
V RUGM S CITII CU FOARTE MULT ATENIE ATT GHIDUL CT I

MATERIALELE DE REFERIN NAINTE DE A COMPLETA
SECIUNILE.
MODULUL VII:
Competena 23.1 Selecteaz metode de control al semifabricatelor, pieselor,
sistemelor tehnice.
Competena 23.2 Depisteaz defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor
tehnice.
Competena 23.3 - Efectueaz controlul semifabricatelor, pieselor, sistemelor
tehnice.
Uniti de
competen
Competene
23.1 Selecteaz
metode de control al
semifabricatelor,
pieselor, sistemelor
tehnice
Detectarea
defectelor
Coninuturi tematice
Metode de control:
- vizual (pentru defecte macroscopice)
- cu instrumente i aparatur obinuit (pentru
determinarea uzurilor, duritii, fisurilor
microscopice, rsucirilor)
- cu instrumente i dispozitive speciale (pentru
determinarea uzurii roilor dinate, rulmenilor, a
elasticitii arcurilor, segmenilor)
defectoscopic nedistructiv ( cu lichide
penetrante, cu radiatii Gamma, ultrasonic,
magnetic, cu aparate de msur electrice)
Mijloace si aparate de masura si control:
lupa, subler, comparator, micrometru, ruleta,
calibre,
microscop metalografic, lichide penetrante, surse
de radiatii, contoare pentru radiatii, pulberi
magnetice, megohmetru, termometre, pirometre,
manometre
Defecte:
- defecte macroscopice: abateri
dimensionale si de forma, de suprafata
- defecte microscopice: de structura interna,
incluziuni metalice si nemetalice, pori, fisuri,
segregatii
- defecte de functionare

23.2 Depisteaz
defectele
semifabricatelor,
tehnice.
Cauze:
- abateri de la tehnologiile de elaborare a
materialelor
- abateri de la tehnologiile de fabricatie
- exploatare necorespunzatoare a sistemelor
tehnice
23.3 Efectueaz
controlul
semifabricatelor,
tehnice.
Igiena i
securitatea
muncii
Lucrul n
echip
Metode de control:
nedistructiv (vizual, auditiv, microscopic, cu
lichide penetrante, cu radiatii Gamma,
ultrasonic, magnetic, cu aparate de masura
electrice)
Norme de sanatate si
Securitate a muncii: utilizarea echipamentului de
protectie adecvat metodei de lucru, verificarea
integritatii si functionarii mijloacelor si
aparatelor utilizate, respectarea normelor de
lucru
Evaluarea controlului:
compararea cu normele si standardele in
vigoare, cu fisele tehnologice
Rezultatele controlului:
semifabricat, piesa, sistem tehnic corespunzator
calitativ / remediabil / rebut
Aplic
legislaia
i Reguli specifice de protecia muncii, de
reglementrile
privind
sntate la locul de munc i prevenirea i
securitatea i sntatea
stingerea incendiilor la executarea lucrrilor
la locul de munc,
de ntreinere a liniilor de cabluri.
prevenirea i stingerea
incendiilor.
Identific sarcinile i
Colaborarea cu membrii unei echipe,
resursele necesare
asumarea rolului, identificarea sarcinilor i
pentru atingerea
resurselor la executarea lucrrilor de
obiectivelor.
ntreinere a cablurilor de comunicaii.
i asum rolurile care i
revin n echip.
Colaboreaz cu membrii
echipei pentru
ndeplinirea sarcinilor.

OBIECTIVE
Dup parcurgerea unitii de competen, vei fi capabili s:

Selectai metodele adecvate de control.
Alegei mijloacele i aparatele de msur i control corespunztoare metodelor de
control.
Constatai defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.
Analizai cauzele producerii defectelor semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.
Utilizai metodele de testare nedistructiv respectnd normele de sntatea i
securitatea muncii.
Evaluai rezultatele controlului

Nume i prenume elev
Tabelul urmtor detaliaz sarcinile incluse n: Modulul VII

Acest tabel v va fi folositor n procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul vostru.
Bifai n rubrica Rezolvat sarcinile de lucru pe care le-ai efectuat.
Compe
-tena
Sarcina de
lucru
Obiectiv
Rezolvat
23. DETECTAREA DEFECTELOR
Fie de
lucru 1-18
Fie de
C 23.1 observaie
1-8
Fie
tehnologice
1-9
Fie de
lucru 1-18
Fie de
C 23.2 observaie
1-8
Fie
tehnologice
1-9
Fie de
lucru 1-18
Fie de
C 23.3 observaie
1-8
Fie
tehnologice
1-9
Stabilirea operaiilor specifice tipului de

lucrare
Cunoaterea tipurilor de deranjamete,
defectelor
Stabilirea
cauzelor
care
determin
deranjamentele, defectelor
Alegerea SDV, AMC i echipamentelor de
lucru necesare desfurrii lucrrilor
Executarea
operaiilor
conform
documentaiei tehnice.
Aplic legislaia i reglementrile privind
securitatea i sntatea la locul de munc,
prevenirea i stingerea incendiilor.
Identific sarcinile i resursele necesare
pentru atingerea obiectivelor.
i asum rolurile care i revin n echip.
Colaboreaz cu membrii echipei pentru
ndeplinirea sarcinilor.
Identificarea tipului de deranjament, defect
din pe baza datelor preliminare.
Localizarea deranjamentului, defectului
prin metode adecvate
Remedierea deranjamentului, defectului
respectnd tehnologiile specifice.
Stabilirea metodei de msurare adecvat
parametrului de msurat.
Descoperirea deranjamentelor, defectelor
n aplicaii
Alegerea aparatelor de msur conform
metodei de msurare i parametrilor
msurai.
Realizarea montajului, metodelor de
msurare conform specificaiilor tehnice.
Efectuarea msurrii parametrilor .
Remedierea defectelor, deranjamentelor

INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFURRII PRACTICII.

n perioadele de practic vei completa mai multe tipuri de fie. La sfritul stagiului de
practic vei prezenta un portofoliu care va cuprinde:
1. jurnalul de practic
2. fie de documentare
3. fie tehnologice
4. fie de lucru
5. diferite materiale referitoare la agentul economic (prospecte, materiale promoionale)
6. fotografii / filme de la locul de munc
7. proiect /miniproiect
8. studiu de caz
9. alte activiti

Anexa nr. 1 la OMECT1702 din 6.08.2007

CONVENIE CADRU
privind efectuarea stagiului de pregtire practic n ntreprindere/instituie public de ctre
cursanii din nvmntul profesional i tehnic
Prezenta convenie se ncheie ntre:
Unitatea de nvmnt
(denumit n
continuare organizator de practic)reprezentat de Director
Adresa organizatorului de practic:
email: ..Telefon:i
ntreprinderea, instituia, societatea comercial, .numit n continuare partener de
practic reprezentat de ..
Adresa partenerului de practic:...
email: Telefon:
Perioada pentru care se ncheie convenia:
Art. 1 Obiectul conveniei
Convenia stabilete cadrul n care se organizeaz i se desfoar stagiul de pregtire practic
n vederea nvrii la locul de munc, ca parte a programului de pregtire profesional prin
nvmnt profesional i tehnic, efectuat de:
Elevii (denumit n continuare practicanti) nscrii in tabelele anexa cu CNP-urile din clasa
.. , n anul colar 2007-2008 calificarea Tehnician in telecomunicaii, nivel de
calificare direct.
Stagiul de practic este realizat de practicant n vederea dobndirii competenelor profesionale
menionate n Anexa pedagogic, parte integrant a prezentei Convenii cadru, n conformitate cu
Standardul de pregtire profesional i curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaiei,
Cercetrii i Tineretului nr. 1702/06.08.2007.
Modalitile de derulare i coninutul stagiului de pregtire practic sunt descrise n prezenta
Convenie i n Anexa pedagogic.
Art. 2 Statutul practicantului
Practicantul rmne, pe toat durata stagiului de pregtire practic, elev al unitii de nvmnt.
Art. 3. Plata i obligaiile sociale
Stagiul de pregtire practic (se bifeaz situaia corespunztoare):
- se efectueaz n cadrul unui contract de munc,
cei doi parteneri putnd s beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007
- nu se efectueaz n cadrul unui contract de munc

x
- se efectueaz n cadrul unui proiect finanat prin Fondul Social European
- se efectueaz n cadrul proiectului .
n cazul angajrii ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerat ca vechime n situaia n care

convenia nu se deruleaz n cadrul unui contract de munc. Practicantul nu poate pretinde un
salariu din partea partenerului de practic care-l primete n stagiul de pregtire practic, cu
excepia situaiei n care practicantul are statut de angajat. Partenerul de practic poate, totui,
acorda practicantului o indemnizaie, gratificare, prim sau avantaje n natur, precizate la art. 8.
Partenerul de practic se angajeaz s achite integral cotizaiile sociale conform reglementrilor n
vigoare.
Art. 4. Sntatea i securitatea n munc. Protecia social a practicantului
Partenerul de practic are obligaia respectrii prevederilor legale cu privire la sntatea i
securitatea n munc a practicatului pe durata stagiului de instruire practic. Practicantului i se
asigur protecie social conform legislaiei n vigoare. Ca urmare, conform dispoziiilor capitolului
II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre
asigurrile pentru accidente de munc i boal profesional, practicantul beneficiaz de legislaia
privitoare la accidentele de munc pe toat durata efecturii pregtirii practice.
n cazul unui accident suportat de practicant, fie n cursul lucrului, fie n timpul deplasrii la lucru,
partenerul de practic se angajeaz s ntiineze asiguratorul cu privire la accidentul care a avut
loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003).
Art. 5. Responsabilitile practicantului

Practicantul are obligaia, ca pe durata derulrii stagiului de pregtire practic, s respecte
programul de lucru stabilit i s execute activitile solicitate de tutore dup o prealabil instruire,
n condiiile respectrii cadrului legal cu privire la volumul i dificultatea acestora (conform Codului
Muncii). n cazul nerespectrii obligaiilor se aplic sanciunile conform Regulamentului de
organizare i funcionare al unitii de nvmnt. Pe durata stagiului su, practicantul respect
regulamentul de ordine interioar al partenerului de practic. n cazul nerespectrii acestui
regulament, directorul ntreprinderii, instituiei, societii comerciale, etc. (partener de practic), i
rezerv dreptul de a anula convenia referitoare la pregtirea practic, dup ce n prealabil a
ntiinat directorul unitii de nvmnt la care elevul (practicantul) este nscris ( Art. 263/1 i Art.
264/1 din Codul muncii).Practicantul are obligaia de a respecta normele de securitate i sntate
n munc pe care i le-a nsuit de la reprezentantul partenerului de practic nainte de nceperea
stagiului de practic.
De asemenea, practicantul se angajeaz s nu foloseasc, n nici un caz, informaiile la care are
acces n timpul stagiului despre partenerul de practic sau clienii si, pentru a le comunica unui
ter sau pentru a le publica, chiar dup terminarea stagiului, dect cu acordul respectivului partener
de practic.
Art. 6. Responsabilitile partenerului de practic
Partenerul de practic va stabili un tutore pentru stagiul de practic, selectat dintre salariaii proprii
i ale crui obligaii sunt menionate n Anexa pedagogic, parte integrant a Conveniei. nainte de
nceperea stagiului de practic, partenerul are obligaia de a face practicantului instructajul cu
privire la normele de securitate i sntate n munc n conformitate cu legislaia n vigoare.
Printre responsabilitile sale, partenerul de practic va lua msurile necesare pentru securitatea i
sntatea n munc a practicanilor, aa dup cum acestea sunt definite n particular prin art. 5,
litera a), art. 13 , literele d, f, h, q i r, din Legea nr. 319/2006 securitii i sntii n munc ,
precum i pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art.
174/1, art. 176/1 din Codul muncii).Partenerul de practic trebuie s pun la dispoziia
practicantului toate mijloacele necesare pentru dobndirea competenelor precizate n Anexa
pedagogic. Partenerul de practic trebuie s asigure locul de munc n ideea de a garanta
securitatea i sntatea practicanilor (Art. 177/1 din Codul muncii).Partenerul de practic are
obligaia de a asigura practicanilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata
derulrii pregtirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).Partenerul de practic trebuie s comunice
i practicanilor ansamblul de reguli interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau
cu reprezentanii de personal, dup caz (Art. 257, Art. 258 i Art. 259 din Codul muncii).Partenerul
de practic certific faptul de a fi asigurat n materie de responsabilitate civil, n funcie de
dispoziiile legale i reglementrile n vigoare. Aceast dispoziie nu se aplic partenerilor de
practic scutii prin statutul lor de aceast asigurare. Partenerul de practic are obligaia de a
informa practicantul asupra riscurilor profesionale (n cazul muncii de laborator este necesar
existena unui proces verbal de protecia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii i articolul 56
din legea 346/2002 asupra asigurrilor accidentelor de munc (Capitolul V, Art.51/1 i Art. 55 al
legii 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003).Partenerul de practic este obligat, prin
normele i principiile responsabilitii civile contractuale, s despgubeasc practicantul n situaia
n care acesta a suferit un prejudiciu material din vina partenerului de practic pe durata ndeplinirii
obligaiilor ce deriv din derularea stagiului de pregtire practic (Art. 269/1 din Codul muncii).n
cazul n care, din vina partenerului de practic , contribuia de asigurare contra accidentelor de
munc i a bolilor profesionale nu a fost pltit, costul prestrilor de servicii de asigurare prevzute
de legea aici prezentat va fi suportat de ctre partenerul de practic (Art. 14 al legii 346/2002
modificat de OUG 107/24.10.2003).
Art. 7. Obligaiile organizatorului de practic

n cazul n care derularea stagiului de pregtire practic nu este conform cu
angajamentele luate de ctre partenerul de practic n cadrul prezentei convenii,
directorul unitii de nvmnt (organizator de practic) poate decide ntreruperea
stagiului de pregtire practic conform conveniei, dup informarea prealabil a
responsabilul ntreprinderii, instituiei, societii comerciale, etc. (partener de practic) i
primirea confirmrii de primire a acestei informaii. Organizatorul de practic desemneaz
9
un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea i supravegherea desfurrii

pregtirii practice. Cadrul didactic mpreun cu tutorele desemnat de partenerul de
practic stabilesc tematica de practic i competenele profesionale care fac obiectul
stagiului de pregtire practic n conformitate cu Standardul de pregtire profesional i
programa colar corespunztoare.
Art. 8. Condiii de desfurare a stagiului de pregtire practic
Gratificri sau prime acordate practicantului:Avantaje eventuale (plata transportului de la i
la ntreprindere, tichete de mas, acces la cantina partenerului de practic,etc.):
Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practic i partenerul de
practic:
Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului
de practic):
Dl/Dna .
Funcia COORDONATOR
Tel:
Cadrul didactic responsabil cu urmrirea derulrii stagiului de pregtire practic din
partea organizatorului de practic: .
Funcia,responsabila de relaia cu agenii economici si maitrii instructori de la clase .
Tel:..
Art. 10 Evaluarea stagiului de pregtire practic
n timpul derulrii stagiului de pregtire practic, tutorele mpreun cu cadrul didactic
responsabil cu urmrirea derulrii stagiului de pregtire practic vor evalua practicantul n
permanen, pe baza unei Fie de observaie/evaluare. Vor fi evaluate att nivelul de
dobndire a competenelor tehnice, ct i comportamentul i modalitatea de integrare a
practicantului n activitatea ntreprinderii (disciplin, punctualitate, responsabilitate n
rezolvarea
sarcinilor, respectarea
regulamentului
de
ordine
interioar
al
ntreprinderii/instituiei publice, etc.). La finalul modulului / stagiului de pregtire practic,
tutorele mpreun cu cadrul didactic responsabil cu urmrirea derulrii stagiului de
pregtire practic, evalueaz nivelul de dobndire a competenelor de ctre practicant pe
baza fiei de observaie/evaluare, a unei probe orale/interviu i a unei probe practice.
Rezultatul acestei evaluri va sta la baza notrii elevului de ctre cadrul didactic
responsabil cu derularea stagiului de pregtire practic.
Art. 11. Raportul privind stagiul de pregtire practic
Periodic i dup ncheierea stagiului de pregtire practic, practicantul va prezenta un
caiet de practic care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregtire
- competene exersate
- activiti desfurate pe perioada stagiului de pregtire practic
- observaii personale privitoare la activitatea depus
Caietul de practic va fi parte din portofoliul elevului.
Alctuit n triplu exemplar la data:

10
Anexa pedagogic
Director
Unitate de nvmnt
(Organizator de practic)
Reprezentant
ntreprindere,
instituie,
societate comercial,etc
(Partener de practic)
Numele i prenumele
Data
Semntura
tampila
Conveniei cadru privind efectuarea stagiului de pregtire practic n ntreprindere/instituie public
de ctre elevii din nvmntul profesional i tehnic
1.Durata total a pregtirii practice-4 sptmni/an/elev
2.Calendarul pregtirii ..
3.Perioada stagiului, timpul de lucru i orarul (de precizat zilele de pregtire practic n cazul
timpului de lucru parial):luni, mari , miercuri, joi, vineri 8-14, excepie fac srbtorile legale.
4.Adresa unde se va derula stagiul de pregtire practic (dac este diferit de cea indicat n
Convenie):
5.Deplasarea n afara locului unde este repartizat practicantul vizeaz urmtoarele locaii: str.
.
6.Condiii de primire a elevului n stagiul de practic - cu legitimaii si halate de protecie
7.Modaliti prin care se asigur complementaritatea ntre pregtirea dobndit de elev la coal i
n ntreprindere. Elevul va urmri s asimileze competentele din modulele M VIII.
8.Numele i prenumele cadrului didactic care asigur supravegherea pedagogic a practicantului
pe perioada stagiului de practic: maistrul instructor de la clasa respectiva conf. tabelului si
coordonator de instruire practica.
9.Drepturi i responsabiliti ale cadrului didactic din unitatea de nvmnt organizator al
practicii, pe perioada stagiului de pregtire practic - nsoete elevii la locul de practic
- Se asigur c elevilor li se face instructajul de protecia muncii
- Urmrete ca elevii s-i completeze caietul portofoliu
- Centralizeaz notele primite de acetia la sfritul sptmnii.
10.Numele i prenumele tutorelui desemnat de ntreprindere care va asigura respectarea
condiiilor de pregtire i dobndirea de practicant a competenelor profesionale planificate pentru
perioada stagiului de pregtire practic
11.Drepturi i responsabiliti ale tutorelui de practic desemnat de partenerul de practic
- S i atribuie elevului sarcini n conformitate cu unitile de competen precizate mai jos
- S-l noteze ritmic i n conformitate cu activitatea desfurat
- S semnaleze cadrului didactic care asigur supravegherea pedagogic a practicantului pe
perioada stagiului de practic - . orice nereguli
12.Definirea unitilor de competene i a competenelor care vor fi dobndite pe perioada stagiului
de practic n conformitate cu standardul de pregtire profesional i curriculumul aprobat prin
OMECT nr.3171 din 30.01.2006.

11
Unitatea de competene
Competena
Modulul
de
pregtire
Locul de
munc
Activiti
Observaii
Selecteaza metode de
control al semifabricatelor,
tehnice
Depisteaza defectele
semifabricatelor, pieselor,
sistemelor
Efectueaza controlul
semifabricatelor, pieselor,
sistemelor
tehnice.
13. Modaliti de evaluare a pregtirii profesionale dobndite de practicant pe perioada stagiului de
pregtire practic: evaluarea se va face pe baza abilitilor dobndite pentru fiecare modul n parte
i notarea se va face pe tabelul alturat.

12
INFORMAII DESPRE SPECIFICUL AGENILOR ECONOMICI:

Aceste date le vei completa sub ndrumarea maistrului instructor/ tutorelui de
practic, conform conveniei ncheiate ntre coal i agentul economic.
Descrierea activitilor desfurate de agentul economic furnizor de accesorii de
telecomunicaii
Descrierea locaiei unde i desfoar activitatea agentul economic
Departamentele n care se poate efectua practica:
Informaii privind plata i obligaiile sociale conform conveniei cadru semnate:
Facilitile pe care le ofer agentul economic elevilor aflai n practic:
Obligaiile elevului practicant fa de agentul economic

13
JURNALUL DE ACTIVITATE AL ELEVULUI

ntreruperea functionrii unui controler de proces (FOLIE 1)
- Pentru stagiile de pregtire practic
Competena 23.1 Selecteaz metode de control al sistemelor tehnice.
Competena 23.2 Depisteaz defectele sistemelor tehnice.
Numele elevului
Specializarea
Denumirea agentului economic
Perioada de
stagiu
Cadrul didactic
Tutorele (persoana care va
responsabil cu urmrirea avea responsabilitatea din
derulrii stagiului de
partea partenerului de
pregtire practic din
practic)
partea organizatorului de
practic
Data
ZZ/LL/AA
Interv
al orar
Clasa
Loc de munc
Sarcini realizate
Sectia de
MASURARE
TEMPERATURII
AMESTECULUI
- modificarea
circuitului care
permite resetarea
manual
-determinarea
defectului de
component prin
ntreruperea
functionrii
termistorului
-listai simptomele i
secvenele necesare
pentru
localizarea
defectelor
de
componente:
a. RV1
b. F1 scurtcircuit
dren-surs
c. Tr1 scurtcircuit
baza-emitor
d. D1-ntrerupt
Nr conveniei
de practic
Observaii
Resurse
utilizate
- traductor de
temperatur,
comparatoare
, oscillator,
surs de
alimentare,
comutatoare
de putere

S/E/I/
- lucru grupe
sub
supraveghere
14
e. Tr1 scurtcircuit
colector-emitor
f. R22-ntrerupt

15
FI DE LUCRU 1
TASTATUR DEFECT
Echipamentul recomandat: Tastatur, penset,
Metode de control: organoleptic- vizual
- tactil
Cauze: farimituri, praf, apa
PAS 1.
Scoate tasta
Pentru a scoate o tasta trebuie sa incerci sa apuci usor cu degetul de un colt (cel mai
bine instanga sus). Dupa ce ai reusit sa prinzi marginea tragi in sus pana iese (vezi
imaginile de mai jos).
PAS 2.
Ridic usor (chiar cu tasta scoasa sau cu o penseta) suportul alb (alb in cazul
meu). Sa ai grija ca nu se ridica mult (cam 2 mm, vezi imaginea de mai jos). Odata ridicat
sufla de cateva ori ca sa indepartezi mizeria.
Sa ai grija sa nu rupi cauciucul negru din centru (in cazul in care l-ai dezlipit, atunci
cand pui tasta la loc trebuie sa ai grija sa fie exact in centru).

16
PAS 3.
Acum trebuie sa
Aseaza usor tasta peste
de mai jos) si apoi cu
degetul aplica presiune
click. Daca nu s-a asezat
sa
aplici
presiune
toate balamalele).
punem tasta la loc.

locasul sau (vezi poza
miscari circulare cu
pana cand auzi un
cum trebuie continua
(probabil nu a intrat in
Unele taste mai

sau Space au o tija
suport sporit. Acea tija
locas special pentru ca
apasata.
mari cum sunt Enter

metalica ce le ofera un
trebuie sa intre intr-un
tasta
sa
pota
fi
Pentru
aceste
fel, doar la pasul 3 la
aveti grija ca suportul
locasul su
taste se procedeaza la
repunere trebuie sa
metalic sa intre in
Daca te incumeti
tastatura e bine sa-i faci
posibil sa sucesti taste
timp.
sa-ti
cureti
toata
o poza. Fara poza este
intre ele pentru mult
Rspundei la urmtoarele ntrebri:

Care au fost cauzele
defectrii tastaturii
Care taste au fost defecte?
Ce operaii ai executat
pentru a remedia defectele?
( farimituri, praf, apa)?

17
FI DE LUCRU 2
MOUSE DEFECT
Echipamentul recomandat: Mouse, penset
Materiale necesare:
vata, betisoare vatuite, lavete.
Alcool sanitar sau alcool izopropilic pentru circuite (daca este cazul) si apa cu
detergent pentru carcasa de plastic (pentru a nu decolora sau sterge modelul);
Surubelnita de dimensiune si forma potrivite suruburilor;
- tactil
Mouse-ul este o componenta foarte utilizata a calculatorului, prin intermediul
creia accesam cea mai mare parte a programelor si functiilor acestora.
Nefunctionarea unui buton sau a scroll-ului (rotitei) va poate exaspera intr-un timp foarte
scurt, si veti dori cu siguranta alt mouse.
ATENTIE! - Deschiderea mouse-ului de obicei anuleaza garantia, asadar daca
doriti sa il curatati si in interior e mai indicat asteptati pana trece aceasta perioada
Inainte de a trece la actiune asigurati-va ca mouse-ul este deconectat si ca aveti toate
materialele necesare pentru operatiunea pe care urmeaza sa o faceti.
Curatarea exterioara folositi apa cu detergent aplicata cu servetele sau betisoare vatuite
de bine stoarse (pentru a nu patrunde in interior).
Curatati cu blandete (altfel riscati sa zgariati lentila) si deschizatura senzorului optic,
sau bila impreuna cu bratele senzorilor de pozitie.
Daca mouse-ul este optic (si/sau in garantie), nu este neaparata o curatare in
interior. Umblati in interior numai daca suspectati ca impuritatile impiedica buna
functionare.
Atentie! Cand incercati sa il desfaceti, deoarece producatorii ascund suruburi si sub
etichete. Dupa ce ati scos suruburile, incercati sa desprindeti usor partile componente ale
carcasei pana se desface complet.
Dupa ce v-ati asigurat ca totul este in regula (este uscat, toate sunt la locul lor)
puteti incepe sa folositi mouse-ul din nou.
Care componente au fost
defectrii mouse-ului?
defecte?
1.

18
FI DE LUCRU 3
MOUSE DEFECT
Materiale necesare:
vata, betisoare vatuite, lavete.
Ciocan/Pistol de lipit sau letcon (atentie la incalzirea excesiva, circuitele sunt
sensibile);
Pompa de fludor;
Fludor;
Colofoniu;
- tactil
Un mouse obisnuit care prezinta urmatoarea problema: chiar si la efectuarea unui simplu
click stanga acesta face dublu click cateodata
a. Corectarea problemei dublu click la efectuarea de click simplu
O solutie pe care am gasit-o, este inversarea butoanelor intre ele (pe pe placuta mouseului) de click stanga cu cel de click dreapta. Dublclick dreapta este mult mai putin
deranjant decat dubluclick stanga.
Pentru aceasta dezlipiti butoanele, si le
lipiti unul in locul celuilalt.
Dupa efectuarea lipirii, curatati bine
componentele, asigurati-va ca totul este in
regula si inchideti mouse-ul.
defecte?

19
FISA DE LUCRU 4
Materiale necesare:
Hartie igienica/servetele sau vata, betisoare vatuite.
Ciocan/Pistol de lipit sau letcon (atentie la incalzirea excesiva, circuitele sunt
sensibile);
Pompa de fludor;
Fludor;
Colofoniu;
- tactil
Un mouse pentru jocuri, echipat cu un senzor optic de o calitate peste medie cu
rezolutie reglabila si cateva butoane multimedia, a carui rotita nu mai functioneaza
corespunzator, adica in momentul unui scroll in pagina, imaginea sare atat in directia
dorita cat si in directia opusa.
Corectarea sariturilor scroll-ului
Dupa folosire indelungata a rotitei, datorita frecarii dintre cursorul si pistele
potentiometrului (rezistenta variabila) ajung sa se desprinda mici bucati de material
metalic, care determina sarituri in navigarea prin pagini (la scroll). Desi miscati rotita
intr-o directie, imaginea nu se deplaseaza doar in directia dorita.
Pentru a testa dac scroll-ul mouse-ului functioneaza corespunzator, deschideti o
fereastra ce are si bara de defilare si rotiti doar intr-un sens, chiar daca bara a ajuns la
capat. Daca dupa multe rotiri imaginea nu a sarit atunci scroll-ul functioneaza
corespunzator, daca nu, e probabil nevoie sa il curatati.
Ca sa corectati aceasta problema este nevoie sa desfaceti cu grija mouse-ul, sa
dezlipiti rezistenta variabila de pe placa, sa o demontati si sa o curatiti de impuritatile
(metalice) sau sa o inlocuiti (nu stiu exact unde se gasesc rezistoare compatibile).

20
In imaginea de mai sus puteti observa rezistenta variabila si modul in care rotita
este conectata la aceasta; in coltul stanga aveti o alta imagine cu rezistenta variabila
dezlipita de pe placa.
In imaginea de mai jos aveti evidentiate partile componente ale rezistentai
variabile: invelisul metalic si clemele de fixare, saiba de pas (am numit-o asa pentru ca
acesta tablita apasa pe cursor si opune o mica rezistenta la rotire, in trepte), contactele
rezitentei si pistele pe care culiseaza cursorul, si cursorul cu 3 lame ce culiseaza pe
piste.
Dupa ce ati desfacut aceasta rezistenta variabila, folositi alcool sanitar sau
izopropilic si betisoare vatuite pentru a o curata.
Pentru a curata cursorul folositi-va de rotita. Intariti si lamele cursorului (trageti cu
blandete de ele), pentru a asigura o apasare mai ferma a acestuia pe piste.
defecte?

21
FI DE LUCRU 5
Detectarea unor defecte n circuitele rezistive
Ce tensiune va indica voltmetrul ideal n circuitul cu schema din figura de mai jos n
urmtoarele situaii:
a) toate rezistenele corespund valorilor indicate pe schem;
b) Rl este ntrerupt;
c) R5 este scurtcircuitat;
d) R3 i R4 sunt ntrerupte;
e) R2 este ntrerupt.
MOD DE LUCRU
n circuitele cu schemele din figurile de mai jos valorile rezistenelor sunt cele care
sunt marcate pe rezistoarele respective. Realiznd practic aceste circuite i msurnd cu
un voltmetru digital tensiunile ntre diferite puncte, se obin valorile indicate pe scheme.
Pe de alt parte, dac se calculeaz aceste tensiuni, se obin valori mult diferite de
cele msurate, ceea ce sugereaz faptul c unele rezistoare nu au valorile trecute pe ele.
Presupunnd doar defecte nete, adic fie rezistoare ntrerupte, fie scurtcircuitate,
s se identifice aceste componente defecte din fiecare circuit. Voltmetrul se presupune
ideal (rezisten intern infinit, respectiv curent absorbit din circuit nul).

22
FIS TEHNOLOGIC 1
1. Completai fia tehnologic pentru un urmtoarele componente, urmrind criteriile
din tabelul de mai jos
2. Comparai observaiile fcute n fia voastr cu cele ale colegilor care au realizat
aceeai fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferene?
Nume i prenume elev:
Activitate
AMC
Materiale
folosite
Operaii
Timp
Verificat
maistru
toate
rezistenele
corespund
valorilor
indicate pe
schem
Rl este
ntrerupt
R5 este
scurtcircuitat
R3 i R4 sunt
ntrerupte;
R2 este
ntrerupt
DATA:
NOTA:
OBSERVAII

23
FI DE LUCRU 6
DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE
COMPETENE:
Cunoaterea principalelor defecte ce pot aprea n exploatarea aparatelor
electrice de joas tensiune frecvent utilizate.
Identificarea acestor defecte.
Remedierea defectelor posibile de remediat.
Cunotine necesare:
n timpul funcionrii aparatelor electrice de joas tensiune pot aprea defecte
generale de uzur mecanic a pieselor n micare sau suprasolicitrilor electrice sau
electromagnetice.
La apariia unui defect, se scoate aparatul de sub tensiune, se stabilete cauza
producerii lui i trece la nlturarea cauzei i la remedierea (dac e posibil) a defectului
sau nlocuirea aparatului defect.
Defecte specifice separatoarelor:
- oxidarea contactelor;
- slbirea resorturilor care dau fore de apsare pe contact;
Aceste defecte au ca efect nclzirea contactelor, sau chiar distrugerea lor.
- spargerea izolatoarelor suport.
Defecte specifice ntreruptoarelor cu prghie:

deteriorarea camerei de stingere;
perlarea contactelor;
deteriorarea mecanismului de acionare;
deteriorarea resortului care asigur fora de apsare
pe
contact.
Desfurarea lucrrii
Aparate i materiale necesare
- se demonteaz aparatele primite;
- aparate de joas tensiune de verificat;
- se fac verificri vizuale i prin
- aparat pentru msurarea rezistenei de
msurri;
izolaie megohmmetru;
- se remediaz defectele posibil a fi
- aparat pentru verificarea continuitii
remediate;
circuitelor electrice ohmmetru;
- se monteaz aparatul;
- scule specifice (trusa electricianului);
- se trag concluzii.
NPM specifice lucrrii:
- msuri specifice msurrii rezistenei de izolaie cu megohmmetrul.
Msuri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic .
24
FIS TEHNOLOGIC 2
Produs
Separatoare/
ntreruptoare cu
prghie
DEFECT 1
Aparate
Materiale
necesare
Operaii
executate
Timp
Verificat
maistru
deteriorarea camerei
de stingere
DEFECT 2
DEFECT 3
deteriorarea
mecanismului de
acionare;
DEFECT 4
deteriorarea
resortului care
asigur fora de
apsare pe
contact.
DATA:
NOTA:

25
FI DE LUCRU 7
DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE
DE JOAS TENSIUNE
COMPETENE:
Cunotine necesare:
electromagnetice.
Defectele comutatoarelor cu came:

ruperea resortului mecanismului de sacadare;
blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a
uzurii unei came;
ruperea butonului de acionare;
uzura axului de acionare;
deplasarea camelor pe ax, schimbnd astfel
succesiunea contactelor.
Defecte specifice ntreruptoarelor pachet:
ruperea resortului mecanismului de sacadare;
blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a
uzurii unei piese componente;
ruperea butonului de acionare a contactelor mobile;
perlarea sau deformarea contactelor mobile;
spargerea sau arderea etajelor de bachelit.

Desfurarea lucrrii
- aparate de joas tensiune de
verificat;
- aparat pentru msurarea
msurri;
rezistenei de
remediate;
- aparat pentru verificarea
continuitii
circuitelor electrice
ohmmetru;
- scule specifice (trusa
Msuri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic
26
FIS TEHNOLOGIC 3
2.Comparai observaiile fcute n fia voastr cu cele ale colegilor care au realizat
aceeai fi tehnologic ca i voi. Unde apar diferen e?
Produs
Comutatoarlor cu
came /
ntreruptoarelor
pachet
DEFECT 1
ruperea resortului
mecanismului de
sacadare
Aparate
Materiale
necesare
Operaii
executate
Timp
Verificat
maistru
DEFECT 2
ruperea butonului de
acionare a
contactelor mobile
DEFECT 3
perlarea sau
deformarea
contactelor mobile
DEFECT 4
spargerea sau
arderea etajelor de
bachelit
DEFECT5
blocarea
mecanismului de
sacadare ca urmare
a
uzurii unei piese
componente
DATA:
NOTA:
27
FI DE LUCRU 8
DE JOAS TENSIUNE
COMPETENE:
Cunotine necesare:
electromagnetice.
Defectele contactoarelor:
- ruperea suportului contactelor;
- ruperea spirei n scurtcircuit la electromagneii
de curent alternativ, avnd ca efect apariia unui
zgomot specific;
- ruperea uruburilor de fixare a suportului
miezului magnetic;
- ruperea reostatelor care asigur fora de
apsare pe contact;
- arderea bobinei;
- lipirea sau distrugerea contactelor;
- strpungerea sau conturarea izolaiei;
- scurtcircuitarea spirelor bobinei de suflaj
la contactoarele cu suflaj magnetic;
- arderea rezistenei adiionale la contactoarele
de curent continuu;
- apariia remanenei magnetice;
- deteriorarea camerei de stingere n urma unui
arc electric puternic
Desfurarea lucrrii
verificat;
msurri;
rezistenei de
remediate;
continuitii
ohmmetru;
28
FIS TEHNOLOGIC 4
2.Comparai observaiile fcute n fia voastr cu cele ale colegilor care au realizat
Produs
Contactoare
Aparate
Materiale
necesare
Operaii
executate
Timp
Verificat
maistru
1. ruperea suportului
contactelor;
2.ruperea spirei n
scurtcircuit la
electromagneii
de curent alternativ,
avnd ca efect
apariia unui
zgomot specific;
3.ruperea uruburilor
de fixare a suportului
miezului magnetic;
4.ruperea reostatelor
care asigur fora de
apsare pe contact;
5.arderea bobinei;
6.lipirea sau
distrugerea
contactelor;
7.strpungerea sau
conturarea izolaiei;
8.scurtcircuitarea
spirelor bobinei de
suflaj la contactoarele
cu suflaj magnetic;
9.arderea rezistenei
adiionale la
contactoarele
de curent continuu;
10.apariia remanenei
magnetice;
11.deteriorarea
camerei de stingere n
urma unui
arc electric puternic
DATA:
NOTA:

29
FI DE LUCRU 9
DE JOAS TENSIUNE
COMPETENE:
Cunotine necesare:
electromagnetice.
Defectele ntreruptoarelor automate:
1. topirea contactelor de rupere la deconectarea
unui curent mare;
2. sudarea contactelor de rupere la amplasri
pe scurtcircuit;
3. perlarea contactelor;
4. slbirea arcurilor care asigur presiunea
pe contact;
5. spargerea camerei de stingere;
6. deteriorarea releului de protecie;
7. griparea diferitelor piese ale dispozitivului
de acionare;
8. spargerea casetei mecanismului de declanare
sau a unui clichet;
9. ruperea sau blocarea dispozitivului de acionare
manual;
10. arderea bobinei electromagnetului de anclanare.
Desfurarea lucrrii
verificat;
msurri;
rezistenei de
remediate;
continuitii
ohmmetru;
11. msuri specifice msurrii rezistenei de izolaie cu megohmmetrul.
30
FIS TEHNOLOGIC 5
Produs
Relee
termice/sigurane
fuzibile
DEFECT 1
Aparate
Materiale
necesare
Operaii
executate
Timp
Verificat
maistru
DEFECT 2
DEFECT 3
DEFECT 4
DEFECT5
DATA:
NOTA:

31
FI DE LUCRU 10
DE JOAS TENSIUNE
COMPETENE:
Cunotine necesare:
electromagnetice.
1.
Defectele releelor termice:
12. contact imperfect la bornele bimetalului;
13. arderea elementului de nclzit;
14. arderea bimetalului;
15. lipirea contactelor;
16. deteriorarea izolaiei dintre spirele elementului
de nclzit;
17. blocarea mecanismului de acionare;
18. arderea rezistenei de untare (la releele
cu unt).
Defectele siguranelor fuzibile:
19. fisurarea soclului;
20. fisurarea patronului fuzibil;
21. fixarea necorespunztoare a capacelor de
nchidere a patronului fuzibil;
22. capacul filetat nu are corpul de porelan
bine fixat pe teaca metalic;
23. slbirea contactelor la bornele de conectare.
Desfurarea lucrrii
verificat;
rezistenei de
msurri;
remediate;
continuitii
ohmmetru;
32
FIS TEHNOLOGIC 6
Produs
Relee
termice/sigurane
fuzibile
DEFECT 1
Aparate
Materiale
necesare
Operaii
executate
Timp
Verificat
maistru
DEFECT 2
DEFECT 3
DEFECT 4
DEFECT5
DATA:
NOTA:
33
FI DE LUCRU 11
DE JOAS TENSIUNE
COMPETENE:
Cunotine necesare:
electromagnetice.
Defectele prizelor i fielor:
25. fisurarea sau spargerea carcaselor
electroizolante;
26. perlarea sau arderea contactelor;
27. ca urmare a scoaterii fisei din priz sub curent
mai mare dect cel nominal;
28. slbirea arcurilor care asigur presiunea
de contact;
29. slbirea contactelor la bornele de conectare.
30. aparate de joas tensiune de verificat;
31. aparat pentru msurarea rezistenei de
32. aparat pentru verificarea continuitii
circuitelor electrice ohmmetru;
33. scule specifice (trusa electricianului);
Desfurarea lucrrii
a. se demonteaz aparatele primite;
34. se fac verificri vizuale i prin msurri;
35. se remediaz defectele posibil a fi
remediate;
36. se monteaz aparatul;
37. se trag concluzii.
Msuri specifice sculelor folosite n procesul tehnologic .
34
FIS TEHNOLOGIC 6
Produs
Prize/Fie
Aparate
Materiale
necesare
Operaii
executate
Timp
Verificat
maistru
DEFECT 1
DEFECT 2
DEFECT 3
DEFECT 4
DEFECT5
DATA:
NOTA:

35
FI DOCUMENTAR 1
Defecte frecvente la monitoarele TFT Dell / Benq
.
Avand in vedere ca in etajele supuse reparatiei sunt
tensiuni periculoase , este necesar sa folositi o sursa
separatoare pe reteaua de 230V (separare galvanica) .
Daca aceasta sursa este dotata si cu un indicator al
curentului consumat , aveti o informatie suplimentara
asupra functionarii montajului testat .
Nu lucrati cu astfel de montaje in conditii de stres si
daca nu sunteti odihnit ! In aceste cazuri rezistenta
electrica a organismului este scazuta si reactia este
intarziata .

36
FI DE LUCRU 12

TIPURI DE DEFECTE
1. LIPSA ILUMINARII DISPLAY-ULUI .
1.1 Manifestare
La pornire , ecranul este iluminat o secunda si se stinge . Aparent , monitorul lucreaza
corect , LED-ul isi schimba culoarea din rosu in verde , imaginea poate fi vazuta din
anumite unghiuri . Sunt si situatii cand LED-ul clipeste , semnalizand o avarie .
1.2 Schema .
Invertoarele au rolul de o genera aproximativ 600V pentru alimentarea lampilor CCFL .
Circuitul principal , IC751 - TL1451AC (generator dual pentru surse cu circuit de modulare)
comanda cele doua tranzistoare MOS (Q751 , Q743) prin intermediul carora sunt
alimentate invertoarele (Q759 - Q760 , Q739 - Q740) .
IC751 se alimenteaza cu + 15V pe pinul 9 fata de pinul 8 (masa) prin Q761 (A733 , PNP) ,
comandat ON/OFF de Q757 .
Frecventa oscilatorul intern este controlata de C765 (470p/50v) si R765 (10K-1%) . Aceste
valori sunt critice , o toleranta mare conducand la modificari mari de frecventa si pot
determina defectarea termica a tranzistoarelor sau tensiuni f. mari la iesire .
Trebuie suspectate aceste componente daca perechile de tranzistoare lucreaza fierbinti .
Este de remarcat faptul ca IC751 analizeaza curentul prin tuburi prin circuitele de la pinii 3
si 14 .
1.3 Alte defecte posibile
Trafo invertor intrerupt , condensatoarele de pe iesire (C756 , C757 , C736 , C737 27pF/ 3kV) clacate sau chiar carbonizate .
1.4 Recomandari
Acordati atentie cablului flexibil de la placa digitala la display . Intotdeauna deconectati
acest cablu prin fereastra de vizitare inainte de a scoate placile de pe sasiu , pentru a evita
defectarea mufei display-ului .
1.5 Depanare .
Datorita "stilului" de proiectare a subansamblelor , pentru a putea depana placa trebuie
demontat tot monitorul * .
In primul rand , testati lampile cu un tester special sau chiar un invertor de proba . Verificati
cu ohmetrul continuitatea transformatoarelor .
Se masoara tensiunea de alimentare inainte de siguranta (PF751) si pe cele doua socuri
(L751 , L752) capatul dinspre invertoare (in catodul diodelor fiind semnal PWM) . De cele
mai multe ori , se gaseste scurtcircuit pe alimentarea invertoarelor , care folosesc 4
tranzistori 2SC5707 (Q759-Q760 si Q739-Q740) , marcate pe fotografie cu verde . Daca
unul din tranzistori are jonctiunile strapunse se inlocuieste si perechea acestuia , chiar
daca pare a fi bun . Se va acorda atentie deosebita lipiturilor din zonele marcate cu rosu .
Orice contact imperfect poate cauza distrugerea tranzistorilor .
Trebuie verificate (pentru siguranta inlocuite) condensatoarele din colectoarele celor doua
perechi de tranzistoare : C734-C735 si C754-C755 .
Daca siguranta (PF751) de alimentare a circuitului invertor nu este arsa , apare situatia in
care LED-ul semnalizeaza avarie
37
FI DE OBSERVAIE 1
Supunei ateniei un monitoar TFT Dell / Benq . identifica i cauzele care au dus la
defectarea lui i completai fia de mai jos:
Care defecte au fost
identificate?
defectrii monitorului ?
pentru a remedia
defectele?
Observaii ale maistrului sau tutorelui de practic

38
FI DE LUCRU 13
TIPURI DE DEFECTE
2.MONITORUL ESTE COMPLET MORT
2.1 Manifestare
Nu exista consum , LED-ul nu clipeste , nu se aprinde .
2.2 Schema .
Clasica , construita in baza circuitului IC601 , UC3842B , care comanda un MOSFET
obisnuit . In secundare se obtin +15V pentru invertoare , +5V si +3,3V pentru placa digitala
.
2.3 Depanare .
Se verifica siguranta fuzibila si componentele principale din sursa si eventualele
scurtcircuite care ar putea determina arderea sigurantei (punte redresoare , C filtraj retea
clacat / umflat , tranzistor comutator strapuns) . Se verifica toate condensatoarele
electrolitice cu ESR-metru . Daca totul este in regula , se alimenteaza sursa si se verifica
existenta tensiunii de +300V si tensiunea de la pinul 7 IC601 , care trebuie sa fie de
aproximativ 7V . In lipsa , verificati / inlocuiti Q603 , Q602 , R602 (68kohmi / 2W) . Lipsa
tensiunii de alimentare pe pinul 7 se mai poate datora defectarii optocuplorului IC602
(PC123F) , IC702 (TL431 - referinta de tensiune programabila) , D701 (UGF10DCT) sau
chiar IC601 .

39
FIA TEHNOLOGIC A MONITOARELOR TFT Dell / Benq 7
3. Completai fia tehnologic pentru un monitor TFT Dell / Benq, urmrind criteriile din tabelul de mai jos
4. Comparai observaiile fcute n fia voastr cu cele ale colegilor care au realizat aceea i fi tehnologic ca i voi. Unde apar
diferene?
Caracteristici
generale ale
monitorului
Componente
utilizate
Scule i
echipamente
folosite
Indici de
calitate
Operaii
pregtitoare
Obinerea
produsului
Verificarea
calitii
produsului

_____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
____

40
FI DE LUCRU 14
Instalatia de aprindere Dacia 1300
Consideraii teoretice: funcionarea motorului de Dacia 1300
A. Defecte ale instalatiei de aprindere.
B. Cauze si remedieri
Defectele echipamentului de aprindere si detectarea lor
Verificarea echipamentului de aprindere se face dupa controlul bateriei de
acumulatoare.
Defectul. Aprindere neregulata.
Cauze si remedieri:
1. conductele de inalta tensiune sunt strapunse sau nu au continuitate sigura, astfel ca
trebuie inlocuite sau puse in ordine.
2. descarcari sau scurgeri la capacul izolant al bobinei de inductie sau de la
distribuitor; este necesar sa se inlocuiasca capacele izolante strapunse sau
defecte.
3. ruptorul are contactele murdare sau oxidate si trebuie curatite.
4. deschiderea contactelor de la ruptor se face neregulat; este necesar sa se regleze
deschiderea contactelor si sa se stranga bine suruburile sau contrapiulita de
blocare a placii contactului fix.
5. ruptorul are contactele dereglate; trebuie sa se puna in ordine contactele, sa se
regleze deschiderea lor si sa blocheze pozitia normala de lucru.
6. ciocanelul este intepenit sau blocat astfel ca trebuie sa fie curatat si uns cu cateva
picaturi de ulei
7. condensatorul face scurtcircuit din cand in cand, are intreruperi sau izolatie
defectuoasa si trebuie sa fie inlocuit
Defectul. Aprinderea este nereglata la turatii mari.
Cauze si remedieri:
1. conductele de aprindere sunt strapunse sau fac legaturi slabe; este necesar sa se
inlocuiasca conductele defecte, sa se fixeze si sa se stranga capetele de aprindere.
2. legaturile in circuitul de joasa tensiune sunt slabe; trebuie sa se verifice
continuitatea lui, sa se stranga suruburile de fixare si sa se refaca lipiturile.
3. capacul izolant al bobinei de inductie sau al distribuitorului este murdar, permite
descarcari intamplatoare sau este strapuns; este necesar sa se curete sau sa se
inlocuiasca piesele arse, strapunse sau care permit descarcarile.
4. contactele de la ruptor se deschid neregulat; trebuie sa se regleze deschiderea
contactelor si sa se blocheze pozitia normala de lucru a lor.
5. presiunea contactelor este insuficienta; se verifica tensiunea arcului si se repara
sau se inlocuieste arcul rupt, dupa care se verifica din nou forta de apasare a
contactelor.
6. contactele ruptorului sunt dereglate; trebuie sa se regleze distanta dintre ele si sa
se blocheze prin strangerea suruburilor respective.
7. ciocanelul este defect; trebuie sa fie inlocuit.
8. condensatorul este defect; trebuie sa fie inlocuit.
9. Arborele ruptorului - distribuitor are joc prea mare; se inlocuieste cand este prea
uzat.
41
Fi de observaie 2
a procesului tehnologic a echipamentului de aprindere
Observai procesul de APRINDERE.
Completai fia de mai jos:
Ce operaiuni
pregtitoare au
fost desfurate?
Care este tipul de

defect intalnit?
Care sunt
posibilitatile de
remediere?
Cauze

__________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
42
FI DE LUCRU 15
Instalatia de aprindere Dacia 1300
Defecte ale instalatiei de aprindere.
Cauze si remedieri
Defectele echipamentului de aprindere si detectarea lor
Verificarea echipamentului de aprindere se face dupa controlul bateriei de
acumulatoare.
Defectul. Motorul da rateuri la ambalare.
Cauze si remedieri:
1. arcul ruptorului este slab;(constatarea se face prim masurarea cu dinamometrul)
arcul trebuie sa fie intarit sau inlocuit.
2. bratul ruptorului se misca greu, arborele ruptorului se roteste anormal, prea mic
pentru inchiderea contactelor , arborele cu came este uzat, condensatorul are
scurgeri de curent etc.; este necesar ca sa se curete si sa se unga arborele cu
came si sa se inlocuiasca piesele uzate (arbore, condensator etc.)
Defectul. Motorul bate la turatii mici.
Cauza si remediul: arcurile regulatorului centrifugal sunt rupte sau slabite si trebuie
inlocuite. Verificarea se face cu dinamometrul.
Defectul. Motorul bate la turatii mari.
Cauze si remedieri:
1. avansul la aprindere este prea mare. Aceasta se consta cu ajutorul dispozitivului de
masurare a avansului aprinderii
2. regulatorul prin depresiune al avansului la aprindere este reglat gresit; se trage sau
impinge tija de reglaj.
3. arcul din spatele membranei regulatorului prin depresiune este slabit sau rupt;
trebuie sa se regleze avansul aprinderii, sa se inlocuiasca arcul sau sa se schimbe
regulatorul prin depresiune.
1.
2.
3.
4.
5.
Defectul. Motorul se incalzeste prea tare cand merge cu clapeta de admisiune

inchisa partial.
Cauza si remediul: intarzierea prea mare la aprindere datorita unui defect la
regulatorul de avans prin depresiune; este necesar sa se controleze conducta si
legatura intre regulator si clapeta de admisiune sau etanseitatea membranei.
Membrana trebuie sa fie stransa etans.
Defectul. Motorul bate la orice regim.
Cauza si remediul: avansul este prea mare la aprindere, corectorul octanic este
dereglat carburatorul este prea putin antidetonant; este necesar sa se regleze
avansul la aprindere la valoarea normala.
Defectul. Aprinderea nu are loc.
Cauze si remedieri:
legaturi intrerupte; se verifica si se inlatura defectul
infasurarile bobinei de inductie sunt fie intrerupte, fie scurtcircuitate; trebuie sa fie
inlocuite.
contactele ruptorului sunt prea deschise sau numai inchise; este necesar sa se
regleze deschiderea contactelor si sa se blocheze ruptorul.
ciocanelul este blocat pe axul sau; trebuie sa fie demontat, curatat si uns cu cateva
picaturi de ulei.
condensatorul este intrerupt sau scurtcircuitat; trebuie sa fie inlocuit.
43
Fi de observaie 3
a procesului tehnologic a echipamentului de aprindere
Observai procesul de APRINDERE.
Ce operaiuni
Care este tipul de
pregtitoare au
defect intalnit?
fost desfurate?
Care sunt
posibilitatile de
remediere?
Cauze

__________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_________________________________________________________________

44
FI DE LUCRU 16
DERANJAMENTELE POSTURILOR TELEFONICE
CAUZELE CARE LE PROVOAC I PROCEDEELE PENTRU NLTURAREA
LOR
n tabel se indic deranjamentele, cauzele care le provoac i msurile ce trebuie
luate pentru nlturarea lor n cazul aparatului tip BC.
1. Nu se primete apelul
1. Contact imperfect la
lamelele furcii;
2. Soneria blocat, bobina
soneriei defect sau
ntrerupt din conexiune;
3. Poza de pmnt
ntrerupt sau cu rezisten
mare din cauza contactului
de conexiune imperfect.
2.
Aparatul
nu
are 1. Contact imperfect la arcul
alimentare/nu funcioneaz
levierului ;
2. Scurtcircuit n
condensator ;
3. Contact imperfect la
contactele de impulsii ale
discului sau cordonul de
conexiuni al discului
ntrerupt ;
4.Cordonul sau rozeta
aparatului defecte.
5. Firul de interior ntrerupt ;
6. Capsulele de microfon
sau de receptor nu fac
contact n microreceptor.
1. Se cur contactele
levierului i se regleaz;
2. Se regleaz soneria i se
verific conexiunile ;
3. Se verific i se reface
legtura la priza de pmnt ;
4. Se nlocuiete.
1.Se regleaz ;
2.Se nlocuiete ;
3. Se regleaz sau se
schimb cordonul, eventual
discul ;
4.Se nlocuiesc ;
5.Se nlocuiete ;
6.Se mrete presiunea de
la lamelele de contact

45
3. Aparatul nu are ton
1. Rezistena de bucl a
aparatului mai mare de
1500 ;
2. Defeciune n C.T.A.
1. Se cur contactele de
lucru, nlocuiesc capsulele
microreceptoare ;
2. Se remediaz
defeciunea.
4. Ton continuu
1. Discul defect (nu face

ntreruperea) ;
1. Se verific contactele
impulsorului de la disc ;
5. Pocnituri n receptor la
formarea numrului de
appel.
1. Cordonul discului
ntrerupt ;
2. Contactele discului pentru
scurtcircuitarea receptorului
murdare sau dereglare ;
3. Soneria dereglat.
6. Nu se face corect sau 1.
Viteza
discului
deloc selecia.
necorespunztoare ;
2.
Cordonul
microreceptorului
legat
greit sau incorect ;
3. Bobina de inducie
ntrerupt ;
4. Varistorul de la capsula
receptoare defect.
7. Noi auzim ru, suntem 1. S-au deplasat bobinele
auzii bine.
megneilor receptorului ;
2. Membrana este ndoit
sau ruginit ;
3.
S-au
demagnetizat
magneii ;
4. Capacul receptorului este
spart.
8. Noi auzim, nu suntem 1. Capsula microfonului
auzii.
defect ;
2. ntreruperi n cordonul
microreceptorului ;
3. Cordonul microtelefonului
este legat greit.
1. Se nlocuiete ;
2. Se cur i se regleaz ;
Se regleaz.
1. Se regleaz viteza
discului ;
2. Se nlocuiete sau se
leag corct ;
3. Se nlocuiete ;
4. Se nlocuiete.
1. Se regleaz ;
2. Se nlocuiete ;
3. Se nlocuiete capsula ;
4. Se nlocuiete capsula.
1. Se nlocuiete ;
2. Se nlocuiete ;
3. Se leag corect.
FI DE OBSERVAIE 4
Supunei ateniei un aparat telefonic BC . identifica i defectele, cauzele care au dus
la defectarea lui i ce operaii ai executat pentru a remedia defectele.
Ce deranjamentele au fost
Care sunt cauzele acestor
identificate?
deranjamente?
pentru a remedia

46
defectele?

47
FI DE LUCRU 17
Tema: DETECTAREA SI DEPANAREA DEFECTELOR-RR DEFECT

Metode: n tehnica depanrii s-au utilizat mai multe metode,din care s-a stabilit ca
fiind cele mai concludente urmtoarele.
Organoleptic : -vizual ; vizualizarea arsurilor, lipiturilor
-auditiv ;zgomote in timpul funcionrii
-tactil ;la atingerea componentelor -miros
;ca urmare a supranclzirilor
Static sau de c.c: se verific alimentarea in c.c far a fi injectat semnal
Dinamic sau cu semnal:
- nainte
- napoi
Etapele de verificare
Mijloace - aparat de radio Gloria -schema

electric -trusa electronistului
AMC -generator de semnal MA
-osciloscop -multimetru
-generator de audio frecven

48
Desfurarea : grupa format din patru elevi execut lucrrile conform etapelor
descrise.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Demontare aparatului de radio

Constant organoleptic;vizual,tactil,auditiv i consemneaz.
Efectueaz msurtorile in curent continuu i consemneaz.
nltur i remediaz defectele constatate.
Verific cu semnal (dinamic) i constat deficientele.
Remediaz defectele din RR constatate la verificare.
Completeaz fia de lucru (tehnologic) cu toate etapele desfurrii depanrii.
Se compar rezultatele msurrilor cu schema electric.
Concluzii: Referitoare la etapele parcurse, dac s-a utilizat corect A.M.C dac s-a verificat
parametrii nainte i dup depanare, rigoarea operaiilor. Verificarea m.i: Maistru are rolul
de coordonare dar i de verificare secvenial pe etaje a operaiilor, gradul de implicare a
fiecrui elev din semigrup. Contribuie implicit la executarea prilor de finee
(reglaje,msurtori,verificarea parametrilor finali

49
METODE DE DEPANARE
PRODUS:
ORGANO
LEPTICA
FISA TEHNOLOGICA DE CONSTATARE SI DEPANAREA DEFECTELOR 8

AMC
METODE UTILIZATE:
CONSTATA/
REMIEDIAZA
VIZUALA
AUDITIVA
STATICA
DINAMICA CU
SEMNAL
INTERSCHIMBABIL
TA II
(MODULARA)
TIMP
VERIFICAT
TACTIL
MIROS
TENSIUNE
CURENT
TENSIUNE PE ETAJE
CURENT PE ETAJ
ETAJ 1
NAINTE
ETAJ 2
ETAJ 3
ETAJ 3
NAPOI
ETAJ 2
ETAJ 1
MODULUL 1
MODULUL 2
MODULUL 3
MODULUL 4
DATA:

NOTA:
50
FI DE OBSERVAIE 5
Precizai care metoda poate fi aplicat pentru identificarea defectelor:
Organoleptic:
- auditiv;
- tactil;
- miros;
- vizual;
Statica n c.c:
Consumul n : Tensiune: - normal- bun;
- zero- scurtcircuit
Curent: : - mare - defect;
- nul- defect;
- normal- bun;
Dinamic cu semnal:
- nainte: - semnalul urmeaz calea semnului pn la elementul de execuie.
Metoda interschimbabilitii
Se constat defectul dup metodele de mai sus, dup care se schimb modulul defect atunci cnd este folosit (acest lucru se face n laboratoarele i atelierele specializate
pentru depanare).
FI DE LUCRU 18
51
Tema:
LOCALIZAREA I NLTURAREA DERANJAMENT ELOR APRUTE LA MONTAREA
UNUI TERMINAL TELEFONIC
Aceast lucrare se va desfura n ATELIER (sau pe teren, la baza de practic)

Vei lucra n grupe de 4 elevi
Pregtirea
Se vor respecta normele de protecia i securitatea muncii, corespunztoare
reelelor de telecomunicaii ; ( Vezi fia conspect 7)
Obiectivele lucrrii:
Elevul trebuie s-i formeze priceperile i deprinderile de a stabili care sunt
deranjamentele care pot aprea la conectarea aparatelor telefonice, s gseasc
metodele adecvate de localizare a acestora i s poat s nlture aceste defeciuni.
Cunotine teoretice necesare:
Tipuri de terminale telefonice, tipuri de cabluri telefonice, elemente de conectic,
construcia, organizarea reelei de locale telefonice, operaii de ntreinere, reparaii,
metode i mijloace de nlturare a deranjamentelor. Se vor folosi foliile 1,2,3, fie
conspect1,2,3,4,5,6)
1. Cauzele deranjamentelor
a). Lucrri neprevzute;
b). Fisurarea sau deteriorarea datorit mbtrnirii materialului;
2. Determinarea naturii deranjamentului
Natura deranjamentului este determinat de personalul de verificare sau de personalul
de ntreinere a reelei de telefonie.
Verificrile care se pot face sunt:
Verificarea izolamentului cu ajutorul multimetrului;
Controlul pentru atingere sau izolament slab, cu ajutorul conectrii unui buzer, nseriat
cu un condensator de 1-2 MF, pe un circuit din grupul deranjat i printr-o casc telefonic ce se
conecteaz cu un fir trecut peste conductoarele din grupul respectiv.
3. Metode de localizare a deranjamentelor
Localizarea deranjamentelor prin cutare vizual
Localizarea deranjamentelor prin Msurri de curent continuu
Materiale necesare : cablu bifilar de interior, sau cablu bifilar de exterior ( brida de interior, sau
exterior), banda izolatoare, linie telefonic, priz de conectare, terminal telefonic
Aparate de msur: multimetru
SDV: cleti, sertizor, urubelnie, cuite de cablu, microreceptor portabil

52
Echipamente de lucru: halat.

Documentaie tehnic: Standarde tehnice i de calitate pentru reele, instruciuni de lucru i
de serviciu.
INDICAII DE LUCRU:
a). Confecionarea cordoanelor de linie i microreceptor
o Folosind clete sertizor, cabluri flexibile cu 2 sau 4 fire i conectori RJ, se parcurg
urmtoarele etape:
Pregtirea capetelor de cabluri n vederea sertizrii
Introducerea conectorilor innd cont de conexiunea din schem
Executarea sertizrii
Verificarea vizual i cu ohmmetru a continuitii
b). Verificarea funcionrii terminalului telefonic
o Avnd la dispoziie linia de test, terminalul telefonic i cordoanele confecionate n
etapa anterioar, se execut urmtoarele operaii:
Se conecteaz cordoanele de linie i microreceptorul
Se instaleaz la linia de test priza telefonic
Se verific funcionalitatea circuitelor telefonice:
Prezena atenuat a efectului local
Transmiterea numrului
Recepionarea semnalului de apel
FI DE OBSERVAIE 6
Supunei
ateniei
un
TERMINAL
TELEFONIC.
deranjamentele care pot aprea la conectarea
Identificai
care
sunt
aparatelor telefonice.Gsiti metodele
adecvate de localizare a acestora i remedia i defeciunile.

Care deranjamente au fost
Care sunt metodele de
identificate?
localizare ?
pentru a remedia
deranjamentele?

53
FI DE LUCRU 19
Tema:
LOCALIZAREA I NLTURAREA DERANJAMENT ELOR APRUTE NTR-UN
CABLU TELEFONIC DE INTERIOR BIFILAR
Aceast lucrare se va desfura n ATELIER (sau pe teren, la baza de practic)

1.
Pregtirea

reelelor de telecomunicaii ; ( vezi fia conspect7)
2.
Obiectivele lucrrii:

deranjamentele care pot aprea n cazul liniilor de conectare a aparatelor telefonice, s
gseasc metodele adecvate de localizare a acestora i s poat s nltura aceste
defeciuni.
3.
Cunotine teoretice necesare:
Tipuri de cabluri de conectare a paratelor telefonice, structura, construcia,

organizarea reelei de telecomunicaie, operaii de ntreinere, reparaii, metode i mijloace
de nlturare a deranjamentelor.
(vezi fia conspect1, 2, 3, 4, 5)
A. COMPUNEREA I CLASIFICAREA REELELOR URBANE DE CABLURI TELEFONICE
B. TIPURI DE DARANJAMENTE:
C.CAUZELE DERANJAMENTELOR
D.DETERMINAREA NATURII DERANJAMENTULUI
E. METODE DE LOCALIZARE A DERANJAMENTELOR
F.NLTURAREA DERANJAMENTELOR
4. Materiale necesare : cablu bifilar de interior, sau cablu bifilar de exterior ( brida de interior, sau
exterior), banda izolatoare, aliaj de lipit
5. Aparate de msur: ohmmetre, buzer; megohmmetru, MAVO, aparat Hickey, mas de
verificare, puni de msur, analizor de reea.
6. SDV: cleti, sertizor, urubelnie, letcon, cuite de cablu, microreceptor portabil, scri, main de
gurit, platform suspendat.
6.1 Echipamente de lucru: salopet, casc de protecie, centur de siguran
54
6.2 Documentaie tehnic: standarde tehnice i de calitate pentru reele, norme tehnice
de consum , norme interne, instruciuni de lucru i de
serviciu.
7. INDICATII DE LUCRU
Se va stabili tipul deranjamentului, natura, cauzele care l-au determinat i modul
de nlturarea a acestuia.
Procedura de lucru:
a). Se execut o verificare organoleptic ( se observ cu atenie ntreg traseul, dac
este posibil). Defeciunea apare n locurile de trecere sau n locaii, unde cablul poate fi lovit, rupt,
tras, tiat sau forfecat.
b) Se identific poriunea deteriorat;
c). Se verific seciunile cablului pe rnd cu ohmmetrul sau cu un buzer;
1. Dac cele dou seciuni nu prezint defeciuni, se restabilete continuitatea
cablului, fr a crea scurtcircuit, mbinarea lor fcndu-se decalat.
d). Se nfoar mbinarea dintre cabluri cu band izolatoare:
1. Dac defeciunea nu se datoreaz unei solicitri mecanice, ea fiind de natur
coroziv, defecte de fabricaie, etc.) se procedeaz astfel:
Se secioneaz la jumtate cablul bifilar, i se verific cu ohmmetrul cele dou seciuni;
Seciunea ntrerupt se va nlocui, dac este posibil;
Dac nu este posibil, se va seciona i aceasta la jumtate i se va proceda la fel ca mai
nainte.
FI DE OBSERVAIE 8
Supunei
ateniei
un
TERMINAL
TELEFONIC.
Identificai
care
sunt
deranjamentele care pot aprea n cazul liniilor de conectare a aparatelor telefonice.Gsiti

metodele adecvate de localizare a acestora i remedia i defeciunile.
Care deranjamente au fost
Care sunt metodele de
identificate?
localizare ?
pentru a remedia
deranjamentele?

55
FI DE DOCUMENTARE 3
SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE VIDEO
Sistemul de supraveghere video (sau CCTV; closed circuit television ) este un sistem de
televiziune care opereaz n bucl nchis. Fa de televiziunea public care este disponibil
oricrui individ care are un receptor TV, imaginile obinute de sistemul de supraveghere video
sunt disponibile numai acelora conectai n bucl ce au drepturi de acces. Primul sistem de
supraveghere video CCTV a fost utilizat n 1950 i de atunci a devenit un element esenial n
orice sistem de securitate profesional.
n cele mai multe instalaii bucla este o legtura fizic, un cablu purttor de imagini produse de
camera i nregistrate / vizualizate pe un monitor de supraveghere.
Cu foarte puine excepii, imaginile sunt transmise sub forma de semnal video numit
compozit (deoarece este compus) pe o impedanta de 75 de ohm i avnd o valoare de 1 Vvv
(vrf la vrf). Acolo unde este nevoie de o rezoluie nalt (> 400 linii TV), unele echipamente
ofer posibilitatea transmiterii unui semnal tip Y/C, unde informaia de strlucire (luminana Y)
se transmite separat de informaia de culoare (semnalul cromatic C). Pe distane lungi
transmisia pe fibre optice a devenit destul de popular. Totui, acolo unde aceasta opiune
este prea scump, liniile ISDN, internetul, reelele private virtuale de tip VPN ofer o
alternativ eficient, n special pentru sistemele ce reacioneaz la eveniment.
n afara sistemelor de protecia proprietii i a celor de control al aplicaiilor, sistemele de
supraveghere video mai ofer avantaje i n alte zone cum ar fi:
- Asistarea autoritilor poliieneti n monitorizarea traficului i implementarea unor reacii
prompte n caz de urgente.
- Asistarea managerilor din industrie n monitorizarea fluxurilor tehnologice, identificarea
strangulrilor n producie i luarea rapid a msurilor corective.
- Monitorizarea mediilor ostile care nu sunt accesibile oamenilor, de exemplu reactoare
nucelare, furnale, etc.

56
EVALUARE SUMATIV:
PROIECT
DEPISTAREA I NLTURAREA DEFECTELOR UNUI SISTEM DE
SUPRAVEGHERE
Aceast lucrare se va desfura pe teren

1. Pregtirea

reelelor de telecomunicaii ;
2. Obiectivele lucrrii:
deranjamentele care pot aprea n cazul SISTEMELOR DE SUPRAVEGHERE s
gseasc metodele adecvate de localizare a acestora i s poat s nltura aceste
defeciuni.
3. Cunotine teoretice necesare:
Sistemul de supraveghere video (sau CCTV; closed circuit television ) este un sistem de
televiziune care opereaz n bucl nchis. Fa de televiziunea public care este disponibil
oricrui individ care are un receptor TV, imaginile obinute de sistemul de supraveghere video
sunt disponibile numai acelora conectai n bucl ce au drepturi de acces. Primul sistem de
supraveghere video CCTV a fost utilizat n 1950 i de atunci a devenit un element esenial n
orice sistem de securitate profesional.
Utilitatea sistemelor de supraveghere
Componentele de baz ale unui sistem de supraveghere video CCTV:
- Camere de supraveghere video: Alb/Negru, Color, Pinhole, Ascunse, Domuri
- Obiective: 1/3" 1/4"
- Lentile: Fixe, Varifocale, Iris Manual, Auto Iris
- Posibiliti de alimentare: Camere de supraveghere = 220Vca, 24Vca, 12Vcc Monitoare,
Sisteme de nregistrare (Servere cu placi de captura, DVR-uri stand alone) = 240VAC,
12Vcc, Comutatoare video, multiplexoare etc.
- Monitoare: ( 9"-60");Monocrom, Color, nalt rezoluie (peste 400 TVL la color), medie
rezoluie
- Multiplexoare = Intrri a mai multe camere TV, ieire 1-2 monitoare i 1 ieire video
nregistrator
- Comutatoare video = Comut de la o camer la alta.
- Transmisie video = Tip de cablu folosit, distana ce trebuie parcurs, etc.
- Detecie video de micare = detecteaz micarea n cadru pe baza unui impriri a ecranului
n puncte de detecie.
- Carcase pentru camere de supraveghere = Protecia la umezeal, nghe, cldur
excesiv, praf, vnt,

57
Lucruri de care trebuie inut cont

Videonregistratoarele ca i automobilele au nevoie de ntreinere permanent. Acest
lucru nseamn costuri suplimentare. A nu face ntreinerea la timp i n mod
corespunzator are ca efecte urmtoarele:
Reducerea calitii imaginii nregistrate - impactul asupra credibilitii probei

poate fi important
Invalidarea garaniei aparatului
Chiar defectarea mai grav a acestuia cu consecine mai mari asupra

bugetului i a securitatii nsei.
Recomandarea este ca la 8000 de ore de funcionare - aproximativ 1 an de zile - s fie
solicitat schimbarea capetelor i a prilor asociate acestora. De asemenea, este
recomandat ca benzile s fie utilizate i pstrate n strict concordan cu recomandarile
fabricailor.
- 4. Materiale necesare
- 4 camere de supraveghere CCD, situate n interior, pe holuri, cu funcionare
continu
- modul de telealimentare
- sistem de supraveghere cu un monitor dde 15 fr personal de observare
- cabluri torsadate i/sau coaxiale i conectic
5. Aparate de msur: ohmmetre, megohmmetru , puni de msur, osciloscop, voltmetru,
ampermermetru.
6. SDV: cleti, sertizor, urubelnie, pistol de lipit, cuite de cablu, , scri, main de gurit,
platform suspendat.
6.1 Echipamente de lucru: salopet, casc de protecie, centur de siguran.
6.2 Documentaie tehnic: standarde tehnice i de calitate pentru reele, norme tehnice
de consum , norme interne, instruciuni de lucru i de
serviciu.
7. INDICATII DE LUCRU
Putem realiza urmtoarul algoritm de depistare a defectelor instalaiei cum ar fi:
-defectarea unei camere video
-lipsa alimentrii
-ntreruperea conexiunilor
-lipsa imaginii pe monitor
-defectarea monitorului
-defectarea plcii de captur
-defectarea PC-ului
-degradarea soft-urilor

58
Lips imagine pe
momitor pentru
camera X
Celelalte
camere
funcione
az
NU
DA
DA
Se
verific
camera
X
Se
verific
monitorul
Exist
alimentarepe
ntru camer,
nu este
obturat
lentila
Monitorul
funcione
az
DA
NU
NU
Remedie
rea
defectulu
i
Remedie
rea
defectulu
i
Verific
conexiune
a camer
plac de
captur
Conexiune
a este
bun
(cablul i
mufele
sunt bune)
DA
NU
Se
verific
placa de
captur
Remedierea
defectului
(nlocuire
cablu)
Placa de
captur
funcioneaz
NU
DA
Se verific
computerul
Computerul funcioneaz
i stochez informaie
DA
Se reinstaleaz
soft-urile
Se
nlocuie
te placa
de
captur
NU
Se nlocuiete
computerul sau
unitatea de stocare a
informaiei

59
FIS TEHNOLOGIC 9
Produs
ntreruptoare
automate
Aparate
Materiale
necesare
Operaii
executate
Timp
Verificat
maistru
DEFECT 1
defectarea unei
camere video
DEFECT 2
lipsa alimentrii
DEFECT 3
ntreruperea
conexiunilor
DEFECT 4
lipsa imaginii pe
monitor
DEFECT 5
defectarea
monitorului
DEFECT 6
defectarea plcii de
captur
DEFECT 7
defectarea PC-ului
DEFECT 8
degradarea soft-urilor
DATA:
NOTA
Semntura miastrului

60
NORME DE TEHNICA SECURITII MUNCII

I DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR
N LABORATORUL DE TEHNOLOGIE
Respectarea normelor de tehnica securitii muncii contribuie Ia asigurarea
condiiilor de munc nonnale i Ia nlturarea cauzelor care pot provoca accidente de
munc sau mbolnviri profesionale.
In aceast direcie responsabilitatea pe linie tehnic a securitii muncii i
prevenirea i stingerea incendiilor, revine att celor care organizeaz, controleaz i
conduc procesul de munc, ct i celor care lucreaz direct n producie.
Conductorul laboratorului trebuie s ia msuri pentru realizarea
urmtoarelor obiective:
S se asigure iluminatul, nclzirea i ventilaia n laborator;
S se asigure expunerea vizual prin afie sugestive, privitoare att la protecia

muncii, ct i la prevenirea i stingerea incendiilor;
Mainile i instalaiile din laborator s fie echipate cu instruciuni de folosire;
S se asigure legarea la pmnt i la nul a tuturor mainilor acionate electric;
In laborator s se gseasc la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilor;
S se efectueze instructaje periodice pe linie de protecie a muncii, de prevenire i

stingere a incendiilor;
nainte de nceperea orei se va verifica dac atmosfera nu este ncrcat cu

vapori de benzin sau cu gaze inflamabile provenite de la substanele din laborator;
Dac s-a utilizat benzin sau alte produse uor inflamabile pentru splarea
minilor, acestea trebuie din nou splate cu ap i spun i terse cu un prosop;
Machetele sau exponatele trebuie s fie bine fixate n suport, iar utilizarea lor se va
face numai n prezena inginerului sau laborantului;
Materialele utilizate se vor manevra cu grij, pentru a nu se produce accidente precum:

> Rniri ale minilor;
> Rniri ale ochilor;
> Insuficiene respiratorii, etc.
Manevrarea instrumentelor, a mijloacelor de lucru, a machetelor mai grele se va

face cu atenie pentru a evita riscul de lovire.
Elevii:
Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului, iar n timpul
pauzelor
vor aerisi sala de clas pentru a pstra un microclimat corespunztor de lucru;
Nu vor folosi n joac instrumentele puse la dispoziie;

Nu vor introduce obiecte n prizele electrice;
Vor avea grij de mobilierul i mijloacele didactice din dotarea laboratorului;
Vor efectua lucrrile de laborator n prezena profesorului sau laborantului;

Vor pstra o atmosfer de lucru n timpul orelor, n linite i cu seriozitate.
Nerespectarea regulilor mai sus menionate poate conduce a accidente nedorite,
care vor fi sancionate conform prevederilor legala i ale regulamentului de ordine
interioar.

61
PROCES-VERBAL,
ncheiat astzi .cu elevii claseicu ocazia efecturii
proteciei muncii
Nr. crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
NUMELE I PRENUMELE
SEMNTURA
Responsabil,

62
Lucrul n echip
(n pereche sau n grup)
Care este sarcina voastr comun? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus c trebuie s
le ndeplinii)
Cu cine vei lucra?
Ce anume
trebuie fcut?
Cine va face acest

lucru?
De ce fel de materiale,
echipamente, instrumente i sprijin
va fi nevoie din partea celorlali?
Ce anume vei face tu?

Organizarea activitii:
Unde vei lucra?
Data/Ora nceperii:
Data/Ora finalizrii:
Ct de mult va dura ndeplinirea sarcinii?
Confirm faptul c elevii au avut discuii privind sarcina de mai sus i:
s-au asigurat c au neles obiectivele
au stabilit ceea ce trebuie fcut
au sugerat modaliti prin care pot ajuta la ndeplinirea sarcinii
s-au asigurat c au neles cu claritate responsabilitile care le revin i modul de
organizare a activitii
Martor/evaluator (semntura):
(ex.: profesor, ef catedr)
Data:
Nume elev:
Aceast fi stabilete sarcinile membrilor grupului de lucru, precum i modul de
organizare a activitii.

63
FOLIE 1
Controler de proces

64
FOLIA 2

65
Schema electronic a aparatului EM 72
FOLIA 3

66
REFERINE BIBLIOGRAFICE
Urmtoarea list de cri, din cadrul modulului VIII, DETECTAREA
DEFECTELOR se dorete a fi un ghid n rezolvarea exerciiilor. Este necesar accesul la
sala de studiu i la bibliotec, care s v pun la dispoziie informaii necesare pentru a
absolvi aceast unitate de competen.
BIBLIOGRAFIE
1. WANDEL u. GOLTERMANN. 1994
2. WARDALLA MIRCEA, PASCU AUREL, Msuri electrice n telecomunicaii
3.***, Curs C.I.D., SIEMENS
4.
***, Livre bleu, C.C.I.T.T.
5.
PAUL POSTELNICU, Linii i sisteme de transmisiuni telefonice.
6.
***, Documentaii aparate de msur n telefonie, R.D.G. i R.F.G.
7.
VASILESCU, A., Iniiere n telefonia digital.
8.SINNRE1CH, H., VASILESCU, A ..Transmisiuni cu modulaia impulsurilor n cod.

9. ***,SIEMENS, Digitale Nachrichtenubertraung,Teil lundTeil 2, 10.***,
Transmisiuni P.C.M.. ROMTELECONA, 11.***,Telecommunication Handbook,
BUDAVOX,
12.ZAHAN SORINA, Telefonia digital n reele de telecomunicaii.
13.MIHAI RADU, .a., Telefonie numeric.
14.WANDEL u. GOLTERMANN, Reviste BITS" i brouri prezentri aparate.
15.BRANA, CODRU i VALERIA, Transmisia Informaiei numerice.
16. ***, Serviciul de date SD -1 MI.Tc., D.G.P.Tc.
17.LAZAROVICI CRISTIAN, Msurri electronice i numerice.
18.
MILEA, A., Msurri electronice.
19.
POP EUGEN, STOICA VASILE, Principii i metode de msurare numeric.
20.
GEORGE LOVEDAY, Defectele electronice-manual de diagnosticare, editura TEORA
21.
www.google ro

67

Detectarea Defectelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Detectarea Defectelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.

AUTOR: PROF. ING. ELENA CARMEN ARDELEANU, GRD.I,

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

2. Modulul VII: Detectarea defectelor - Uniti de competen .............

8. Informaii despre agenii economici.................................................................

10. Fie de lucru, fie tehnologice, fie de observa ie, fi e de documentare.........

12. Norme de tehnica securitii muncii i de prevenire i stingere a incendiilor

MODULUL VII: DETECTAREA DEFECTELOR

Prezentul auxiliar se constitue ntru-un material de lucru pentru elevii i profesorii

Tehnician operator tehnic de calcul

V RUGM S CITII CU FOARTE MULT ATENIE ATT GHIDUL CT I

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Dup parcurgerea unitii de competen, vei fi capabili s:

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Nume i prenume elev

Tabelul urmtor detaliaz sarcinile incluse n: Modulul VII

23. DETECTAREA DEFECTELOR

Stabilirea operaiilor specifice tipului de

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFURRII PRACTICII.

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Anexa nr. 1 la OMECT1702 din 6.08.2007

- nu se efectueaz n cadrul unui contract de munc

- se efectueaz n cadrul proiectului .

n cazul angajrii ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerat ca vechime n situaia n care

Art. 5. Responsabilitile practicantului

Art. 7. Obligaiile organizatorului de practic

un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea i supravegherea desfurrii

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

INFORMAII DESPRE SPECIFICUL AGENILOR ECONOMICI:

Descrierea locaiei unde i desfoar activitatea agentul economic

Departamentele n care se poate efectua practica:

Informaii privind plata i obligaiile sociale conform conveniei cadru semnate:

Facilitile pe care le ofer agentul economic elevilor aflai n practic:

Obligaiile elevului practicant fa de agentul economic

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

JURNALUL DE ACTIVITATE AL ELEVULUI

Denumirea agentului economic

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

punem tasta la loc.

Unele taste mai

mari cum sunt Enter

Rspundei la urmtoarele ntrebri:

Care taste au fost defecte?

( farimituri, praf, apa)?

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Care componente au fost

pentru a remedia defectele?

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Care componente au fost

pentru a remedia defectele?

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de

Defecte specifice ntreruptoarelor cu prghie:

Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de