Parcul National Piatra

Craiului
Localizare: Parcul National
Piatra Craiului este situat in
Carpatii Meridionali incluzand
Creasta Pietrei Craiului, in
totalitate si spatii din culoarele
intramontane limitrofe, RucarBran si Rucar-Zarnesti. Parcul
National Piatra Craiului se
extinde pe raza judetelor Brasov
si Arges, incluzand suprafete
apartinand localitatilor Zarnesti,
Moeciu (satele Magura si
Pestera), Bran, Rucar si
Dambovicioara.Suprafata totala
a Parcului National Piatra
Craiului este de 14.773 ha din
care 7.806 ha in jud. Brasov si
6.967 in judetul Arges.

Zonare
In interiorul parcului este prevazuta o zona cu protectie
stricta, n suprafata de 6053 ha (Brasov 2619ha, Arges
3434ha). Zona cu protectie stricta mai include si alte 4 zone
carstice, si anume Cheile Zarnestilor (Prapastiile Zarnestilor)
n judetul Brasov si Cheile Dmbovicioarei, Cheile
Brusturetului si Cheile Dmbovitei, situate n judetul Arges,
precum si o arie de protectie cu caracter de rezervatie
naturala totaliznd 1.5 ha (Pestera Liliecilor). In interiorul
zonei cu protectie stricta se afla si zona n care pasunatul
este interzis, cu o suprafata de 515 ha.
Zona de protectie integrala are suprafata de 104,6 ha. Restul
suprafetei constituie zona de conservare durabila (6835 ha),
respectiv zona de dezvoltare durabila (1765 ha).

Fauna
Apamea zeta

Pieris bryoniae

Fauna de nevertebrate este deosebit de bogata prezentand un deosebit

interes stiintific. Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91
de specii descrise de aici ca fiind noi pentru stiinta. Mentionam doua specii
endemice pentru Piatra Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida) si
Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari).
Piatra Craiului adaposteste un numar mare de specii de fluturi, pana in
prezent fiind identificate peste 216 specii unele rare sau endemice: Psodos
coracinus dioszeghy, subspecie endemica alpina; Apamea zeta subspecie
endemica in Carpati; Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai din
Piatra Craiului si Bucegi; Pieris bryoniae specie mentionata in lista rosie a
fluturilor de zi din Europa, etc.
Fauna de pesti, amfibieni si reptile este ceva mai saraca, comparativ cu
celelate grupe de vertebrate. De mentionat ca toate speciile de amfibieni si
reptile de pe teritoriul Romaniei sunt protejate fiind incluse in anexa 3 a
legii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna).
Parcul National Piatra Craiului detine o ornitofauna bogata, reprezentata
prin cele 111 specii identificate pana in prezent pe acest teritoriu, din acest
punct de vedere fiind o zona ideala pentru observarea pasarilor
Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna intregii tari, peste
40% traiesc si in masivul Piatra Cariului.

Pana in prezent au fost identificate 21 de specii de lilieci, care se

adapostesc in pesterile sau scorburile arborilor batrani de pe
teritoriul parcului. Dintre acestea, o mare parte intra in categoria
specii strict protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt
specii de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei
iar o specie -Vespertilio murinus - este inclusa in Conventia de la
Bonn. De mentionat ca pe teritoriul Romaniei sunt protejate toate
speciile de lilieci conform legii 90 din 10 mai 2000 pentru aderarea
Romaniei la Acordul privind conservarea liliecilor in Europa ,
adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.
Parcul National Piatra Craiului gazduieste o populatie bogata de
carnivore mari: urs (Ursus arctos); lup (Canis lupus); ras (Lynx
lynx). Studiile realizate au aratat existenta a trei culoare de
circulatie ale acestor specii intre masivele Piatra Craiului si Bucegi,
culoare care vor avea un regim special de protectie.
Vespertilio murinus

Ursus actos

Canis lupus

Lynx lynx

Flora
Garofita Pietrii
Craiului

Bogatia in specii a Parcului National Piatra Craiului este

rezultatul conditiilor deosebit de variate pe care le ofera
acesta dezvoltarii lumii vegetale. Altitudinea care
depaseste 2200 m face ca aproape intreaga grupare a
speciilor montane si alpine, caracteristice lantului carpatic
sa gaseasca aici conditii optime de dezvoltare. Existenta
padurilor, stancariilor, grohotisurilor pajistilor si a
ochiurilor de mlastina favorizeaza mentinerea unei
diversitati botanice deosebite. Ciupercile, muschii, lichenii
si plantele cu flori gasesc aici un adevarat paradis.

Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar total de

1170 de specii si subspecii de plante. Cunoscand faptul
ca in flora Romaniei s-au inregistrat 3136 de specii
spontane se poate afirma ca Parcul National Piatra
Craiului gazduieste peste 30 % din speciile de plante
superioare care se intalnesc pe teritoriul Romaniei. Un
numar de 181 de specii sunt incluse in "Lista rosie a
plantelor superioare din Romania" ca specii endemice,
rare sau vulnerabile. De aici se poate observa importanta
deosebita a Parcului National Piatra Craiului pentru
conservarea speciilor de flora, in special pentru
conservarea endemitelor carpatice.

Dintre aceste specii amintim doar pe cele mai

cunoscute, care incanta ochii iubitorilor naturii,
care viziteaza Piatra Craiului in lunile de vara,
aceste specii fiind supuse unui regim strict de
protectie: garofita Piatrei Craiului (Dianthus
callizonus) simbolul floristic al Pietrei Craiului,
acest munte fiind unicul loc din lume care o
gazduieste este o specie endemica pentru Piatra
Craiului: tisa, angelica ,sangele voinicului ,macul
galben ,linarita ,floarea de colt sau floarea
Reginei ,bulbucii ,bujorul de munte, gladiola
salbatica, ghintura galbena, iedera alba, tulichina
etc.
Parcul National Piatra Craiului adaposteste un
numar impresionat de specii de orhidee munte 41 specii din 58 de specii existente pe teritoriul
Romaniei. Nu va asteptati insa sa descoperiti
exoticele orhidee din tarile calde. Orhideele din
zonele temperate sunt mici si nu au o infatisare
atat de spectaculoasa. Orhideele reprezinta unul
dintre cele mai periclitate grupe de plante la nivel
mondial.
Datorita inclinarii mari a versantilor, aici se pot
observa cel mai bine benzile altitudinale formate

Orhidee

Angelica

Sangele voinicului

Floarea
Reginei

Linarita

Ape
Constitutia geologica a Pietrei Craiului, preponderent calcaroasa, se caracterizeaza prin imposibilitatea
retinerii apelor de infiltratie sau de siroire, pentru a da nastere unor panze freatice si, in final, unor vai cu apa.
Asa se explica faptul ca in timp ce vaile care brazdeaza trupul masivului sunt lipsite de apa, singurele vai cu
apa sunt cele de la periferia masivului: Barsa, Dambovita, Dambovicioara, cu unii din afluentii lor.
Raurile de pe teritoriul parcului apartin de doua bazine hidrografice principale: Bazinul Oltului in N si bazinul
Dambovitei in S. Cumpana de ape dintre ele urmareste aliniamentul La Umeri - Vf. Grindu - La Table - Dl. Sasu
- Vf. Sterghiori. Pe teritoriul Parcului National se delimiteaza patru bazine hidrografice:
1. Bazinul Barsei - In partea nordica a masivului, Barsa Mare, afluent al Oltului, este principalul rau colector,
care marcheaza limita nordica a parcului.
2. Bazinul Raul Mare al Zarnestilor - Principalul colector al apelor de pe versantul estic al masivului Piatra
Craiului este Raul Mare al Zarnestilor sau Valea Prapastiilor, afluent al Barsei Mari. El capteaza toate paraiele
ce vin de pe versantul de rasarit, pasunile Zanoaga, Curmatura si Vladusca care nu au un debit permanent.
Ele pot sa sece vara, in special in regiunea cheilor, sau sa inregistreze un debit relativ mare in perioada de
topire a zapezilor sau in timpul ploilor de primavara (lunile mai-iunie).
3. Bazinul Dambovicioarei - Raul Dambovicioara marcheaza o parte din limita estica a parcului, captand o
serie de paraie dintre care cele mai importante sunt: Valea Grindu, Valea Capatanelor, Valea Steghii, Valea cu
Apa, Valea Muierii etc. Raul isi mareste considerabil debitul in aval unde primeste apele izvoarelor carstice
Galgoaie (300 l/s), care reprezinta de fapt, izvoarele raului Dambovicioara.
4. Bazinul Dambovitei - Principalele cursuri de apa colectate de pe teritoriul parcului sunt:Valea
Dragoslovenilor cu afluentii Valea Tamasului si Padina Lancii, Valea lui Ivan, valea Urzicii, Valea Larga, Valea
Speriata, Valea Gruiului si Valea Berila.
Apele subterane, caracteristice masivului, sunt delimitate in doua bazine hidrocarstice: Bazinul Prapastiile
Zarnestilor in nord si Bazinul Dambovicioara in sud.

La Zaplaz

Pesteri
prabusite

Piatra Craiului braul de

mijloc

Cheile Dambovicioarei

Pestera Dambovicioarei

Spre cabana Curmatura

Piatra Craiului vedere dinspre Poiana

Marului

Piatra Craiului

Prapastiile Zarnestilor