Marimi anglo-saxone in pescuitul sportiv

Cum noi, pescarii sportivi, ne straduim sa impartasim deja valorile

U.E. si NATO (n-am zis NASA-carboane, kevlare, ceramice), cred
ca ar fi util sa ne familiarizam cu marimile anglo-saxone intalnite
in pescuitul sportiv.
Practic, unditarul roman se intalneste cu acestea in cazul vergilor
americane de spin (cele pentru mulineta cu tambur fix) sau cast
(pentru mulineta multiplicatoare, se tin cuinelele.. in sus),
englezesti si europene de crap si la majoritatea celor de musca si
Sheffield, tot datorita originii englezesti a stilurilor."Chinezeste"
scrie uneori si pe rolele de fir americane.
Fara a fi exhausivi, nici corecti pana la zecimala, putem aminti
esentialul intr-o aproximatie de bun-simt care sa scoata din ceata
pe cei ce n-au avut acces la o asemenea informatie.
Anglo-americanii masoara lungimea vergilor in <<picioare>>
(foot-feet prescurtare ft., simbol<<'>> si in toli, sau inch-i,
prescurtare in.,simbol<<">>. Piciorul are 12 toli si cam o treime de
metru, de fapt 30,48 cm. De la gaze si apa, tot romanul stie cam cat
e de mare tolul. Pentru un calcul mai precis , 1tol= 1in= 25,4 mm =
2,54cm.
Pentru ca da cu virgula, trebuie amintit celor ce nu lucreaza cu
socotitorul ca in aritmetica anglo-americana, virgula e punct si
vice-versa.
Pentru ca sistemul lor de masura nu e zecimal, o varga nu va avea
de exemplu 6,5 picioare ci 6picioare si 6toli, scrise fiecare cu
simbolul sau, adica : 6'6", pe romaneste, (6x30,48 + 6 x 2,54) cm =
(182,88+15,24) cm = 198,12cm = 1,98m.
Iata cateva echivalente mai des intalnite:

Lungime Sistem

Lungime Aproximativa

Anglo-saxon

Sistem metric

5'6"

1,68m

6'

1,83m

6'6"

1,98m

7'

2,13m

9'

2,74m

In toli, (de fapt in fractiuni de tol) se masoara si grosimea firelor.

Aici informatia e mai ascunsa, caci unitatea de masura e data
implicit, nu explicit. Ei scriu pur si simplu, "dia 0.010" adica
"diametru 0,010 inch", adica 0,0254 cm, adica 0,25 mm, cum am
spune noi, tot implicit, "da-mi terog un 0,25!".
Beleaua apare cand, din considerente de corelare varga -firmulineta, unii producatori nu mai dau grosimea firului, ci doar
rezistenta acestuia (6lb, 8lb, etc.). Vom reveni.
Lungimi masurate in "picioare" mai puteti intalni pe afisajele
sonarelor, unde se indica adancimea. Grosso-modo, impartiti la trei
si aveti aceeasi marime masurata in metri.
Tot o masura de lungime e si yard-ul, simbol <<Yd>>, plural
<<Yds>>. La origine, "etalonul" fusese distanta masurata intre
mana intinsa a suveranului George al nu mai stiu catelea sivarful
nasului sau. Ca marime e mai "normala", are 0,93m.

In yarzi se masoara, cel mai des, lungimea firului. E mai simplu,

caci pe rolele de calitate, care se vand peste tot in lumea larga,
lungimea e mentionata atat in metri cat si in yarzi
Masa se masoara in uncii, simbol <<oz>>, 10oz=28,35g. Numele
vine de la latinescul uncia (a douasprezecea parte), datorita
faptuluica reprezinta a n-ati ghicit, saisprezecea parte dintr-o
livra. Sa mai zica europenii ca noi suntem cei suciti. Cu unciile va
intalniti la puterile lansetelor. O varga arunca mase de, sa zicem,
1/2-1oz.,adica 14-28g, nu va speriati, e un fel de 15-30g.
Iata cateva puteri de aruncare uzuale:
Sistem Anglo-saxon

Sistem International

(uncii)

(grame)-aprox

1/16-5/16

2-9

1/8-3/8

3-10

1/4-5/8

7-18

3/8-1

10-28

1/2-1 1/2

14-42

Unitatea de masura superioara unciei este livra (1lb=16 oz.). Si

aici situatia e englezita rau de tot: se cheama "pound" sau livra, se
simbolizeaza <<lb>>, la plural <<lbs>> si e echivalenta cu 453,
59g.

Cu livrele va intalniti la puterile vergilor de crap. Aici este vorba

de altceva, si anume de masa ce inconvoaie la unghi drept varga
fixata de maner, asemuita in rezistenta materialelor (brrr) cu o
bara incastrata la un capat. O varga inscriptionata 2 1/2lb se
incovoaie (indoaie) la 90 cand i se atarna de varf o masa de de 2,5
livre, adica aproximativ 1,134kg.
Dar cel mai des va intalniti cu livrele pe etichetele rolelor de fir sau
tresa , unde este data rezistenta la (atentie!) rupere. Un fir de 10lb
se va rupe la o tractiune de 10lb forta, adica aproximativ 4,53
kgforta.
Revenim la povestea cu grosimea si rezistenta firelor. Pentru ca
tensiunea firului este cea care incarca varga, rezistenta firului este
specificata pe varga: 8-17 lb line inseamna ca sistemul varga -fir
functioneaza bine pentru un fir de 3,6-7,7kgforta. Mai putin, varga
e prea dura si la cea mai mica neindemanare se rupe firul si se
pierde naluca sau pestele; mai mult, firul e prea rezitent, vine
randul vargii si se pierd banii. Ce grosime va avea acest fir,
depinde de calitatea lui. Aceasta modalitate ajunge intr-o mica
fundatura la inscriptionarea tamburilor de mulineta; in sistem
anglo-saxon, lungime fir (Yds) , ..rezistenta la rupere(lbs.); deci:
fie grosimea e implicita (media calitativa a momentului), fie
consumatorul nici nu trebuie sa o cunoasca, folosind o bobina
etichetata de asemenea in lbs. Noroc ca inscriptionarea e
subtitrata si in sistem metric, normal, lungime(m)/grosime(mm) fir.
Va mai intalniti undeva cu livrele: la capturile- record popularizate
in media de limba engleza: Serghei Bubka, nu saritorul cu prajina,
ci crapul mascota de la Sarulesti, are nu 38 de kile, ci84lbs.
Parca e mai mare, nu?
O alta marime, rar specificata in cataloagele europene, dar des in
cele americane, este modulul de elasticitate. El arata cat de mult
se deformeaza elastic un anumit material. V-ati prins, ne
intereseaza la vergi. Cu cat modulul de elasticitate e mai mare, cu

atat materialul necesita o forta mai mare pentru a fi deformat

elastic. Deci o varga cu aceeasi putere si lungime va necesita mai
putin material. Va fi mai subtire si mai usoara. Reversul
medaliei:mai fragila la soc si(mult) mai scumpa.
In sistemul metric, modulul de elasticitatese masoara in daN/mm2,
decanewtoni(cam un kilogram forta ) pe milimetru patrat si are
valori de ordinul zecilor de mii. In sistemul anglosaxon, se
masoara in psi, ca presiunea in pneuri, pounds/square inch, livre pe
inch patrat, avand, pentru "carboane" valori uzuale de ordinul
zecilor de milioane.
Deci o varga de "37 milions modulus" indica fabricarea sa dintr-un
material cu modul de elasticitate de 37 milioane psi.,un carbon
bun, echivalent cu un IM6.
De obicei efortul de a "traduce" pe limba noastra marimile inscrise
pe produsele pescaresti anglo-saxone este compensat de mult mai
marea apropiere de realitate a acestora. Iar despre calitate,
amintesc doar vorba - sarita la subtitrare-unui personaj de film,
interpretat de Al Pacino: "this kind of shhht sales by itself";
"genul asta debiiip(sa zicem, marfa) se vinde singura".