Pescuit la caras cu Zsolt Benzar – Citiva asi, la carasi (I)

Publicat de: Dan Secosan pe 26 Dec 2008

Tinerei si tinerele, din iunie incoace eu ii spun Croatiei Caratia, sa lesin daca va mint. E atita caras in canalul acela
salbatic, Stara Drava, pe care s-au tinut Mondialele cluburilor din iunie anul acesta, incit cred ca tara aceea sta pe
carasi, ca Iraku”™ pe petrol, sa saddam daca exagerez cu ceva, nu exagerez cu nimic. Iar unii i-au scos ca pe barili,
frate, parca aveau pompa, nu rubezian, au bagat pompa si hap!, s-a umplut juvelnicul.

Un pescuit de caras, la Mondiale

E mult caras pe lumea asta si multa e si pescarimea care il cauta. E atat de multa pescarime, incat ai putea crede ca
avem de a face cu pestele cel mai usor de prins din lume. Ciuciu. Dar nu despre halosii de jumatate de palma din
amenajari vorbim. Ci despre globulosii cat palma sau despre painosii de sfert de kil din canalele salbatice, cum este
si croatul Drava Veche, aflat la 5 km de raul Drava. Haideti, intai, sa aruncam o privire prin antrenamentul pe
care EnergoTeam l-a facut in zilele premergatoare competitiei. Va reamintim ca echipa a avut urmatoarea
componenta: Zsolt Benzar (dublu campion national, capitan), Constantin Mateescu, Attila Orosz, Valentin
Oprisanescu, Laszlo Dalnoki, Marius Barla. Si ca a terminat concursul pe locul al 8-lea, in compania a 26 de
echipe de club din intreaga Europa (Mondialele cluburilor sunt, deocamdata, mai degraba Mondiale ale cluburilor
europene).
La caras, cu locul 8 mondial
Pescarii din EnergoTeam au constatat, la antrenamente (nu ca ar fi fost o surpriza pentru ei), ca pescuitul carasului
de acolo (si de oriunde, de fapt), nu e deloc floare la ureche. In primul rand, apetitul lor era foarte dependent de
starea vremii. Zilele innorate si ploioase erau reteta garantata pentru kilograme de caras, prinse in regulamentarele
trei ore. Dimpotriva, in zilele insorite (si in conditiile unei ape limpezi), in unele dintre cele cinci sectoare (a 260 m
fiecare) ale pistei, carasii trageau cu taraita in asa hal, incat alternativa pescuitului in mal, la maruntis, era de preferat.
In al doilea rand, pe masura ce, pe zi ce trecea, pista se umplea de echipe venite pentru antrenament, fitele
gurmande ale krasilor se inmulteau. La inceputul saptamanii, buchetul de 4-5 viermusi nu le producea nici o greata. Il
luau si hat! cu carasul in juvelnic. Apoi, miercuri, joi, din ce in ce mai rau. Nici sa vaza vierme, ca-i ia cu lesin, ca fac
bubite, ca se cufuresc si mai multe nu. Oricum, chestia s-a potrivit perfect cu poftele crescande ale obletilor, care
ajunsesera sa se dea pana si la buchetul de 10 viermusi. Pana la caras, te mancau obletii, cum ar veni. Cu larve de
namol pe carlig, rezultatul (la obleti) era asemanator. Joi a fost ziua in care pescarii romani au simtit ca buna si
strabuna rama rosie devine de neinlocuit. In doua feluri: maruntita, in nada si intreaga, nu prea groasa, pe carlig.
Nada de caras
Mateescu: „Aici, daca dai nada multa, l-ai terminat. Iar in
nada trebuie, obligatoriu, rame maruntite”. Orosz: „Joi am
facut un experiment. Am folosit un aditiv lichid, foarte
concentrat. Vadul s-a stricat repede. Am prins la inceput
cativa pesti, apoi n-am mai avut nici o
trasatura”. Oprisanescu: „La viermi dati cu prastia, aici
intra mult oblete”. Concluzia parea sa fie urmatoarea: nada
putina, aditiv nu prea concentrat, rame si iar rame,
intretinere rara, numai cand se raresc trasaturile. Ideea nu e
ca aditivii lichizi au vreo problema, ci doar ca acolo, pe
Drava Veche, trebuiau evitati. Optiunea lui Benzar a fost
urmatoarea (s-a folosit nada Van den Eynde; reteta e data
pentru mansa de 3 ore): 1 kg Special, 1 kg Gold-Pro
Breme, 1 pachet (250 g) de aditiv Caramel, 2 kg pamant de
Somme, 1 kg canepa prajita si macinata, ½ l rame
maruntite, ½ l fouillis, 200g viermi + pinkies. Ia sa
comentam putin nada. Special e o nada de peste mic,
foarte usor dispersanta si cu granulatie mica. La ce e buna
o nada de maruntis intr-o reteta de caras, pe apa
statatoare? La desfacut usor compozitia pe fundul apei (n-ai
nici un interes ca bulgarii sa se desfaca greu). In plus,
pentru ca e fina si slab nutritiva, nu satura pestii. Gold-Pro
Breme („Breme” inseamna „platica”) e o nada sarata, cu
granulatie mica si medie, foarte aromata, nu foarte nutritiva
(deci nici ea nu satura pesti mofturosi). Canepa este un
ingredient aproape obligatoriu pentru orice fel de nade, intr-atat de mult este apreciata de toate speciile de pesti.
Pamantul de Somme (s-a folosit o varianta atipica, de culoare maro inchis – pamantul de Somme, in original, e
deschis la culoare) leaga nada, dar nu tare, si se desface usor. Bun, si ce mai cautau viermii acolo? Benzar: „Cu
viermii am sperat sa tinem pe loc eventualii ciortani din zona. In antrenamente am prins nu putini, la 500 g – 1 kg
bucata.”
Benzar da la caras
Pana la reusita lui Constantin Mateescu din mansa a II-a, Zsolt Benzar a avut o alta, in mansa I: pe o ploaie sinistra,
care a durat toata mansa, a devenit primul roman care s-a clasat al II-lea intr-un sector de Mondiale. Reusita lui a fost
repetata, a doua zi, pe un alt sector, de Laszlo Dalnoki. Benzar: „La nadirea grea, am aruncat 10 bulgari de nada,
sub rubezianul de 13 m. Pe carlig nu am pus decat rama de balegar, fie una singura, fie doua, agatate doar o data.
Abia dupa doua ore am aruncat 3 bulgari mici de nada, pentru intretinere, cand n-am mai avut trasaturi. M-am gandit
ca pestele s-a ridicat de pe fund. Carasul e un peste curios si, daca arunci un bulgare de nada, coboara sa vada ce
este. Cu 20 de minute inainte de final, am mai aruncat doi bulgari. Pestele era satul de nada, dupa o saptamana de
antrenamente, asa ca nu era nevoie de o nadire mai frecventa. Aditivul Caramel e foarte potrivit pentru carasi
salbatici, cum sunt acestia, pentru ca e mai natural si mai putin tare decat alti aditivi”. In cele trei ore ale mansei,
Benzar a prins nu mai putin de 6 kg de caras, la care s-au adaugat si 3 ciortani, plus 800 g de obleti, platicute si
babusti mici, prinse in mal, la fix de 3 m, in prima jumatate de ora. L-a invins doar spaniolul Xavier Carrera, cu 8,250
kg.
Linia lui Benzar
Spilul acestei linii este urmatorul. Pentru ca antena plutei este reglata ca sa stea cu doua treimi sub apa, atunci cand
pestele apuca momeala, alica de semnalizare se ridica si, imediat, se ridica si antena plutei. E un reglaj ultrasensibil
(de multe ori, pluta pare ca e supralestata si ca da sa se duca toata la fund).
Dupa Benzar, acest tip de pluta (Bacci, un model italian) este ideal la pescuitul platicii, al carasului ori al babustii, in
ape statatoare. Ceea ce ii place campionului roman este proportia de ¼ antena la ¾ restul plutei, proportie pe care o
considera ideala pentru o pluta de apa statatoare.
Pe final de mansa, cand pestele devenea supermofturos, era de luat in calcul o linie mai usoara, de 1,5 g si un carlig
mai mic, de 16.
Sean Ashby: 10 kilograme de caras, in 3 ore
Dupa Mondialele din Croatia, unde a concurat cu echipa campioana a Angliei, Kamasan Starlets, Ashby a fost inclus
si in Nationala Angliei, cu care, in septembrie, la Mondialele pe natiuni din Portugalia, a cucerit titlul suprem cu echipa
si bronzul individual. Aventuri la pescuit are placerea sa va prezinte, iata, pe unul dintre asii pescuitului mondial. Cu
cele 10,010 kg de caras prinse, intr-o mansa, in Croatia, englezul a stabilit (dupa portughezul Marcio Gaio, cu 10,170
kg) recordul competitiei. Vi se va parea foarte interesant sa aflati, asa cum am aflat si eu dupa ce am vorbit cu Ashby,
ca in Anglia carasul nu e o specie prea raspandita si ca el, Ashby, nu are, din tara natala, nici o experienta in materie.
Cu toate acestea, pe Drava Veche a castigat un sector tocmai cu caras, iar echipa engleza de club a terminat
competitia pe locul al V-lea, dupa ce terminase a III-a mansa I. Cum a facut englezul?
Nada (Sensas): 3 kg Etang („balta, lac”, in franceza), 1 kg Sensas Fine Carp (nada cu granulatie mica pentru crap), 1
kg Carassin („caras”, in franceza), 3 kg Terre de riviere (pamant legant pentru pescuitul in rau), 200 g larve de namol,
mari. A facut nadirea grea la 11,5 m, nu la 13 m, pentru ca, frecvent, carasii (cei salbatici, mai ales) se tin la o mica
distanta de locul nadit. A dus 12 bulgari mari sub rubezian si 12 bulgari mici la Sheffield, sub un waggler culisant. In
prima ora, a pescuit numai cu waggler culisant (intr-o apa de peste 3 m), pe substrat, desigur, si a prins 11 carasi. In
ora a doua a trecut la rubezian si a prins 20 de carasi. In ora a treia, tot „sub” rubezian, 25. La 3-4 pesti, trasaturile se
rareau, asa incat la 3-4 pesti ducea in vad o cupa cu un bulgare mic de pamant, cu rame maruntite. Insa in mansa a
doua, pe un alt sector, mult mai dificil, cu mai putin caras, Ashby termina pe locul al 10-lea.

Mateescu. Sus carasul, jos palaria!

Din punctul meu de vedere, prima calitate a domnului Mateescu este
religiozitatea. Daca asta are sau nu legatura (dansul mi-ar spune ca are) cu
performantele din pescuit ale domniei sale, nu stiu. Important e ca avem de a
face cu cel mai performant, probabil, pescar de stationar din Romania. Domnia
sa nu este „doar” triplu campion national si dublu vicecampion national la
stationarul clasic, sa-i zicem, ci este si unul dintre cei mai redutabili practicanti
ai pescuitului la crap mare, o ramura extraordinar de specializata a pescuitului
stationar. A castigat cateva concursuri tari, pe lacuri din jurul Bucurestiului, si
are in palmares, in echipa cu Nae Badulescu, o victorie in Cupa Romaniei la
crap. La 57 de ani, cati are acum (multi inainte!), devine primul roman care
incheie pe locul I o mansa si un sector de campionat mondial. In episodul
urmator al scurtei noastre serii despre pescuitul carasului, domnia sa va fi
ghidul nostru special pentru pescuitul acestui peste. Ne va spune cu lux de
amanunte cum a prins peste 8 kile in 3 ore la Mondialele din Croatia, ne va
povesti strategiile sale de pescuit caras la copca si vom afla ce face primavara cu lanseta de Sheffield la carasii din
Sarulesti. Nu mai e mult pana atunci.
- See more at: http://www.aventurilapescuit.ro/tehnici-de-pescuit/pescuitul-la-stationar/citiva-asi-la-carasi-i/
#sthash.YigmcC1u.dpuf