II.

Design-ul experimental
PREZENTAREA LOCULUI DE PRACTIC
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Constanta
Centrul de Ingrijire i Asisten Sf. Andrei din localitatea Negru Vod,Constanta
Adresa:Sos.Mangaliei,nr 10,jud Constanta,loc.Negru Voda.
Telefon:0733001132
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Constanta - (DGASPC) - a fost
infiintata prin hotararea nr. 145/19.08.2004 apartinand Consiliului Judetean Constanta, prin
comasarea Directiei Generale Judetene pentru Protectia Drepturilor Copilului Constanta si Directia
Judeteana de Protectie Sociala Constanta.
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului este institutie publica de interes
judetean cu personalitate juridica, infiintata in subordinea Consiliului Judetean si realizeaza la nivel
judetean, masurile de asistenta sociala in domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor
varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie.In vederea
atingerii scopurilor pentru care a fost infiintata, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia
Copilului isi insuseste si promoveaza prevederile tratatelor si conventiilor internationale definitorii
pentru domeniul propriu de activitate.
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Constanta are ca principale obiective
protectia copiilor si protectia persoanelor cu handicap institutionalizate si neinstitutionalizate si este
organizata functional pe urmatoarele componente :Directia de Protectie a Copilului;Directia de
Protectie a Adultului;Directia Economica.
Centrul de Ingrijire i Asisten Sf. Andrei din localitatea Negru Vod s-a deschis in luna
august 2008,cu finanare asigurat in totalitate de ctre Consiliul Judeean Constana.
CONDUCERE

Sef Centru C.I.A Sf.Andrei - Ionescu Mariana Alina

Director General Dinica Petre
Director General Adjunct Tudose Stefanica (Directia de Asistenta Sociala)
Obiectiv,ipotez,eantion,instrumente,procedura,interpretare.
Obiectivul cercetrii:Identificarea gradului de anxietate la varstnici.
Ipoteza 1 : Varstnicii fara familie inregistreaza un grad mai mare de anxietate,fata de cei cu
familie,vizitati in mod constant.
8

Ipoteza 2 :presupunem ca anxietatea ca stare tranzitorie nu depaseste semnificativ anxietatea ca

trasatura stabila.
Descrierea eantionului: La aceasta cercetare au participat 20 de subiecti,12 barbati si 8 femei,10
subiecti cu familie si 10 subiecti fara nici o ruda,varsta cuprinsa intre 60 si 83 de ani.Toti subiectii
chestionati sunt beneficiarii Centrului de Ingrijire si Asisenta Sf Andrei din Negru Voda.
Descrierea instrumentului de investigare
In corespundere cu scopul, ipotezele i obiectivele lucrrii, a fost selectat o metod folosit in
cadrul proiectului de cercetare,s-a utilizat Inventarul pentru anxietate - State Trait Anxiety
Inventory (S.T.A.I.);
S.T.A.I. este alctuit din dou scale de autoevaluare pentru msurarea a dou concepte distincte
privind anxietatea:starea de anxietate ca stare (Astare ) i anxietatea ca trstur (Atrstur )
Scala Astare sau S.T.A.I.-X-1 este format din 20 de descrieri pe baza crora subiecii exprim
modul n care se simt la un moment dat.
Scala Atrsatur sau S.T.A.I.Forma X-2 este format,de asemenea,din 20 de descrieri,dar
instruciunile cer subiecilor s indice modul n care ei se simt n general.
Scorurile posibile pentru S.T.A.I. variaz de la un scor minim de 20 de puncte la un scor maxim de
80, n ambele subscale Astare i Atrstur.
Subiecii rspund la fiecare item a S.T.A.I, evalund ei nii pe o scal de la 1 la 4.
Cele 4 categorii pentru scala Astare sunt:1)Aproape niciodat; 2)Cteodat; 3)Adeseori;
4) Aproape ntotdeauna. Aceste categorii de rspuns sunt valabile i pentru scala Atrstur.
Unii dintre itemii S.T.A.I,de exemplu:Sunt ncordat(), sunt organizai de aa natur nct o cot
de 4 indic un nivel nalt de anxietate,n timp ce ali itemi de exemplu:Sunt binedispus() sunt
organizai astfel nct o cot mare indic o anxietate sczut.
Ponderile scorurilor pentru itemii ale cror cote ridicate indic o anxietate crescut sunt aceleai ca
i numrul ncercuit. Pentru itemii ale cror scoruri ridicate indic o anxietate redus, ponderile
scorurilor sunt inverse. Scorurile ponderate ale rspunsurilor marcate 1,2,3,4, pentru itemii inveri
sunt 4,3,2,1.
Scala Astare este balansat cu 10 itemi cotai direct i cu 10 itemi cotai invers
(1,2,5,8,10,11,15,16,19,20).Scala A trstur are 7 itemi inversai (1,6,7,10,13,16,19) i 13 itemi
cotai direct.INTERPRETARE:
20-35 puncte anxietate minima
35-50 puncte anxietate medie
50-65 puncte anxietate crescuta
65-80 puncte anxietate foarte crescuta
9

Procedura administrrii
Testele le-am aplicat dimineata,in camin,dupa ce varstnicii au luat micul dejun,m-am apropiat de
fiecare subiect individual i i-am rugat sa imi raspunda la acest test. Toi subiecii au rspuns
benevol la chestionar, nu au fost constrani in timp.
Varstnicii au manifestat interes pe parcursul cercetrii si nu au ntlnit dificulti n nelegerea
intrebarilor.
Pentru a determina n ce msura a fost realizat scopul cercetrii i dac s-a confirmat sau infirmat
ipotezele naintate, am supus analizei rezultatele obinute n cadrul cercetarii.
Design-ul experimental i statistic
Testul t - este in esen o procedur de testare a semnificaiei diferenei dintre dou medii.Ca
urmare, el este potrivit atunci cand variabila dependent este msurat pe scal cantitativ (intervalraport). Distribuia teoretic de referin (distribuia de nul) este cea normal, pentru eantioane mai
mari de 30 de subieci, i distribuia t (Student), pentru eantioane mai mici de 30 de subieci. Chiar
dac formulele de calcul sunt diferite, forma de prezentare a rezultatelor i raionamentul decizional
sunt similare pentru ambele situaii.Testul t pentru eantioane independente este utilizat pentru a
calcula dac mediile pentru dou seturi de variabile sunt diferite semnificativ una fa de cealalt.
Testul t pentru eantioane independente este utilizat atunci cand cele dou seturi de variabile provin
din dou eantioane diferite de oameni.
Prezentarea i interpretarea rezultatelor la Inventarul Anxietii ca Stare i Trstur :
Am utilizat testul t pentru esantioane independente pentru a calcula daca mediile a doua seturi de
variabile sunt semnificativ diferite.Variabilele dependente au fost scorurile obinute la STAI-1 i
STAI-2 , Variabilele independente (factori) au fost varstnicii (cu familie vs. fara familie)
Examinarea mediilor obinute de cele dou grupuri la STAI-X1 i STAI-X2 a indicat scoruri mai
mari la batranii fara familie fata de cei care au cel putin o ruda.Rezultatele prezentate confirm
ipoteza nr.1 potrivit careia varstnicii fara familie inregistreaza grad mai mare de anxietate,fata de
cei cu familie,vizitati in mod constant.Urmrind a doua ipoteza a cercetrii noastre,prin care
presupuneam ca anxietatea ca stare tranzitorie nu va depasi semnificativ anxietatea ca trasatura
stabila,s-a confirmat.

10

Group Statistics
varstnici
anxietateX1

anxietateX2

Mean

Std. Deviation

Std. Error Mean

cu familie

10

38,70

5,658

1,789

fara familie

10

58,90

4,909

1,552

cu familie

10

44,70

3,164

1,001

fara familie

10

63,30

5,056

1,599

10 subiecti au obtinut un grad mediu de anxietate,de la 35 la 50 de puncte, ( cu tendin spre un grad

ridicat ).La acest nivel anxietatea se caracterizeaz prin team excesiv i griji n legtur cu
evenimentele de zi cu zi. Persoanele tind s se atepte tot timpul la probleme i se ngrijoreaza n
legtur cu sntatea, banii si familia.Adesea aceste griji sunt nerealiste sau disproporionate fa de
situaie.
Ceilalti 10 subiecti,fara familie,au obtinut un grad ridicat de anxietate. In acest caz se dezvolt o
fric persistenta,iraional i dorina de a evita situaiile in care subiectul poate fi observat de alte
persoane. Individul are o team, fric mai mult sau mai puin permanent de a vorbi sau de a se
manifesta in public, de a manca sau de a scrie in prezena altora,de a roi sau de a se comporta
intr-un mod mai puin natural, fric accentuat de a fi umilit in situaii sociale.
Doar un subiect dintre cei chestionati a obtinut un grad foarte crescut de anxietate,acumuland 72
de puncte.
In acest caz se poate ajunge la dezorganizarea gandirii iar pacientii nu mai duc la capat nici macar
sarcinile simple, iar anxietatea este acoperita de agitatia psihomotorie.
Se poate prezenta impreuna cu simptome maniacale, iritabilitatea, si poate duce la o experienta
foarte greu de tolerat de care pacientii isi doresc cu disperare sa scape.
Concluzii
Tulburrile anxioase sunt printre cele mai frecvente tulburri psihice, care conduc la
perturbri serioase in funcionarea social, interpersonal i profesional, precum i mult

suferin i triri dezagreabile i disconfortante, cu consecine majore in planul calitii vieii.

Rezultatele obinute in urma cercetrii mele imi permit s formulez urmtoarele concluzii:
-anxietatea este una din cele mai frecvente stari din aceast perioad a modernizrii,prin anxietate
inelegem o emoie neplcut caracterizat prin nelinite,tensiunea i team pe care fiecare din noi
le resimim in diverse situaii din viata.
-simptomul central al anxietii il constituie ingrijorrile, anxioii se concentreaz asupra gandurilor
negative,le transforma in obsesii,consumand in acest mod o mare parte din energie.
-Oamenii se simt bine cand viaa lor este stabil i previzibil. Noutatea i schimbarea brusca le
aduce intotdeauna ingrijorare, stres i ne cere s ne adaptm,absenta familiei este o astfel de situaie
pentru varstnic.
-conform scopului lucrrii au fost propuse i realizate toate obiectivele cercetrii noastre;
-Ipotezele cercetarii au fost confirmate.Jumatate din subieci,cei cu familie, au obinut scor mediu
de anxietate, iar restul,cei fara familie, un scor ridicat.Prin urmare ''batranii singuri pe lume'' sunt
mai predispusi sa dezvolte o anxietate foarte crescuta,deoarece sunt lipsiti de afectiunea,dragostea,
12
echilibrul si sustinerea pe care il poate oferi o familie.
Bibliografie
Daniel Marcelli, Tratat de psihopatologie a copilului, Editura Fundaiei Generai, 2003
Ene Sorin, Cum s ne nvingem teama, Polirom, Iai, 2005
Chelcea Septimiu, Ilu Petru, Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economica, Bucureti,
2003

13