BUCURESTI- o legenda

O legend... ca-n poveti!

A dat numele: Bucureti
Dac tii, atunci m bucur.
Este chiar ciobanul .....
Legenda spune c Bucureti a fost fondat de un oier pe nume Bucur.
Conform unei alte variante mai probabil, Bucureti a fost ntemeiat de ctre Mircea
cel Btrn la sfrit de secol XIV.
Aezarea este atestat documentar la 20 septembrie 1459 ntr-un act emis de Vlad
epe, domn al rii Romneti, prin care se ntrete o moie unor boieri. Cetatea
Dmboviei, cum mai apare n primii ani oraul, avea rol strategic, urmnd s
supravegheze drumul ce mergea de la Trgor la Giurgiu, n ultima aezare aflnduse o garnizoan otoman.
Bucuretiul se afirm, fiind ales la 14 octombrie 1465 de ctre Radu cel Frumos ca
reedin domneasc.
n anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construit Biserica Domneasc, ctitorie a
domnului Mircea Ciobanul, aceasta rmnnd pn astzi cel mai vechi lca de cult
din ora pstrat n forma sa iniial.
PALATUL STURDZA-o cladire disparuta
ISTORICUL
BUCURESTIULUI
1459: Prima menionare a Bucuretiului, ntr-un document din cancelaria lui Vlad
epe
1465: Domnitorul Radu cel Frumos alege cetatea ca reedin domneasc a Valahiei.
1659: Gheorghe Ghica stabilete capitala rii Romneti la Bucureti.
1661: Apar primele drumuri pavate cu piatr de ru.
1808: Se deschide Hanul lui Manuc, loc n care n 1812 se semneaz Tratatul de la
Bucureti, ntre Rusia i Turcia. Dupa ce a ars, a fost reconstruit ulterior (in 1968) in
locul Halelor Centrale (Hala Unirii).
1852: Este inaugurat Teatrul Naional "I. L. Caragiale"
1872: Este dat n funciune prima linie de tramvaie (fr numr). Aceasta circula pe
ruta Bariera Mogooaiei (astzi - Piaa Victoriei) - Bariera Obor.
1894: Este dat n funciune prima linie electric de tramvaie (14). Aceasta circula pe
ruta Obor - Cotroceni.
1910: A fost montat Podul Grant.

 Anii 1920: se d n folosin o central telefonic automat cu 3.000 de abonai.

1922: Este construit din lemn Arcul de Triumf.
1925: Este dat in funciune prima linie de autobuze. Aceasta circula pe ruta Piaa
Sf.Gheorghe - Bariera Clrailor (la intersecia strzilor Clrai i Orzari).
1928: Radiodifuziunea ncepe emisiuni n mod regulat.
1929: Este desfiinat ultima linie de tramvaie cu cai.
1933: Este construit Palatul Telefoanelor pe Calea Victoriei.
1935 - 1936: Se reconstruiete Arcul de Triumf din beton armat i granit.
1936: Sociologul Dimitrie Gusti nfiineaz Muzeul Satului, unul dintre primele muzee
etnografice din lume.
1936: Se amenajeaz Parcul Herstru pe o suprafa de 187 ha.
1937: Este finalizat construcia Palatului Regal (nceput n 1930).
1938, 8 iunie: Se deschide Pavilionul Televiziunii n Parcul Naional Carol II (astzi
Parcul Herstru).
1939: Se inaugureaz Academia Militar.
1940: Un puternic cutremur de pmnt distruge/avariaz o parte din zona central
istoric a Bucuretiului.
Arcul de Triumf a fost inaltat in anul 1922 din lemn si stuc, in cinstea proclamarii
Unirii, dupa izbanda armatelor romane in primul razboi mondial, arc ce va fi inlocuit
cu unul de piatra, opera arhitectului Petre Antonescu, intre anii 1935-1936.
Fatada sudica este frumos impodobita cu doua medalioane in bronz, ce infatiseaza
chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria, care le inlocuiesc pe cele originale,
distruse de regimul comunist, dupa anii `80.
In locul lor au fost aplicate doua mari flori de piatra, care au fost date jos, dupa 1989,
iar chipurile regale si-au reluat locul.
ARCUL DE TRIUMF
E un arc ntins spre cer
Ca-n Paris: nalt, stingher.
E triumful Romniei
Dar i semnul bucuriei.
DAMBOVITA NOAPTEA
Chiar daca-i taiat

in doua

De o apa curgatoare
Nu se plange ca il doare!

 Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii (dupa numele unui renumit doctor
din zona) in anii `80, cand a inceput "urbanizarea " intregului cartier, la "indicatiile
ctitorului de geniu". Ridicata pe o colina artificiala, Casa Poporului are o inaltime de
84m, (cuprinde 12 etaje) are o nota dominanta, impunatoare, iar cu suprafata sa de
330.000 de metri patrati, devine a doua cladire din lume dupa Pentagon.
Palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar cea mai
mare se numeste Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii
patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din cladire, cu o greutate de trei tone
si 7000 de becuri.
C. Esarcu, V.A Ureche si N. Kretulescu au infiintat in 1865 institutia Ateneul Roman cu
scopul "inzestrarii poporului cu cunostinte folositoare".
Pentru a strange banii necesari pentru constructia cladirii s-a apelat la colecta
publica avand motto-ul "Dati un leu pentru Ateneu". In 1886 a inceput constructia
dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron si a fost inaugurata la 14 februarie
1888.
Desi in Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul XIX cladirea
Operei Romane este o constructie relativ noua (1953) ridicata dupa planurile
arhitectului Octav Doicescu.
Are o capacitate de 2200 locuri.
La ultimul etaj gazduieste Muzeul Operei in care sunt expuse documente, fotografii,
costume ilustrand dezvoltarea acestui gen artistic in Romania.
In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in bronz
de Ion Jalea.
Ascunsa printre cladiri mai inalte, biserica Stavropoleos se afla in spatele fostului
Palat al Postelor (actualul Muzeu National de Istorie). Biserica mica si foarte
frumoasa, a fost construita de un calugar grec pripasit pe meleagurile noastre, pe
nume Ioanichie.
Este un lacas cu cele mai reprezentative si excelente influente ale artei
brancovenesti tarzii. Coloanele de piatra, piedestalele, capitelurile, pridvorul cu
balustrada incanta ochiul prin mestesugul sculpturilor cu motive vegetale sau
animale.
In primavara anului 1936 ia fiinta Muzeul Satului Romanesc, creatie colectiva a Scolii
Sociologice Romane, infiintata si condusa de profesorul Dimitrie Gusti.
Cel care s-a gandit prima oara la constituirea unei colectii de arta populara, a
tipurilor de gospodarii taranesti si-a prezentarii lor in expozitii, a fost scriitorul Al.
Odobescu cu mult timp in urma.
MUZEUL SATULUI
Un muzeu cu multe case
adunate,
i de lume vizitate.

De prin ar
Lng Herstru plasate

Pe locul actualului parc pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se gasea o mare balta,
numita balta lui Dura negutatorul. Numele actual l-a capatat de la mai marele peste

cismele (cismigiu) care isi avea casa in apropiere. In 1847 sub indrumarea
peisagistului vienez Carl F.W.Meyer au inceput lucrarile de amenajare, iar in anul
1854 a avut loc inaugurarea oficiala. Gradina impresioneaza si astazi prin
aranjamentele florale, colectia deosebita de material dendrologic, aici gasindu-se
unele exemplare declarate arbori ocrotiti. Cismigiul nu este niciodata pustiu, vara
fiind cautat pentru racoare, vegetatie si lacul sau intesat cu barci si care iarna devine
un patinoar natural
n vechiul trg al Bucurestilor, ncepnd de pe la 1700, au existat cteva zeci de
hanuri, unul mai pitoresc dect altul, ce au cunoscut o adevarata epoca de glorie,
timp de aproape doua veacuri.
Istoricii au asezat "Hanul lui Manuc in categoria hanurilor negustoresti, de departe
una dintre cele mai faimoase constructii de acest gen din Valahia, nu numai datorita
dimensiunilor sale impunatoare, ci si prin figura ctitorului sau, legendarul "Manuc
Bey".

ANEXA NR.1
Geografii

1. La 60 km distan de btrna Dunre i la 100 km de culmile Carpailor, n plin

cmpie i ncadrat de o salb de lacuri, se afl de peste cinci veacuri vechea cetate
de scaun Bucureti, astzi marele ora modern, clocotitor de via centrul culturii i
tiinei romneti, capitala Romniei.
2. Bucureti, capitala rii noastre, are o populaie de peste dou milioane de
locuitori. Ca suprafa se situeaz ntre primele o sut de orae din lume.

3. Capitala se afl situat n centru Cmpiei Romne, ntr-o zon neted. Este
strbtut de rurile Dmbovia i Colentina. Acesta din urm formeaz o salb de
lacuri n nordul oraului.

4. Capitala rii este mprit n ase sectoare, i mai multe cartiere. Dintre acestea
sunt: Bneasa, Voluntari, Colentina, Titan, Rahova, Ferentari.

Istoricii

1. Prima atestare documentar a oraului

dateaz din timpul domniei lui VLAD

EPE, n anul 1459. A fost menionat ca cetate, apoi ca ora medieval, important
centru comercial.

2.Din 1862, dup Unirea principatelor Romne, la 24 Ianuarie 1859 i constituirea

statului naional romn, Bucureti devine capitala. Se dezvolt meteugurile, se
nal locuine, Curtea Domneasc i biserici. Se nfiineaz prima tipografie i
primele coli.

3. n secolul al XIX lea apar fabrici i uzine i se pune n funciune o cale ferat,
Bucureti devenind principalul centru feroviar al rii.

4. Secolul al XX lea transform oraul n cel mai important centru cultural,

economic i politic al rii. Se nal cartiere moderne, se amenajeaz locuri de
agrement, se construiesc mijloace de transport moderne, se nfiineaz multe coli i
spitale.

BUCURETI CAPITALA ROMNIE

Bucureti este________________ Romniei. Este aezat n partea de

_____________a Romniei, n Cmpia _____________ i este strbtut de
rurile_____________________i ______________________.
Prima atestare documentar a oraului dateaz din timpul domniei
lui___________________, n anul_________.
n secolul al XIX lea apar___________ i _____________, se pune n
funciune
o
_____________________,
Bucuretiul
devine
principalul
centru________________ al rii.
Secolul
al
XX-lea
transform
oraul
n
cel
mai
important___________________i
cel
mai
important
centru______________,
_______________ i _________________al rii.
Bucuretiul este mprit n ________sectoare i mai multe _____________.
Obiective (cldiri) importante
sunt:________________________________________________________________________________