Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere.2
1. Bncile comerciale: rol i operaiuni .3
1.1. Rolul i activitile specifice bncilor comerciale...3
1.1.2. Operaiunile bncilor comerciale......7
1.2. Bilanul i operaiunile Bncilor Centrale.18
1.2.1. Operaiunile active i passive...18
1.2.2 Caracteristici operatiunilor Active 22
1.3 Resursele proprii ale bancii...27
1.3.2 Componenta si stuctura30
1.3.1 Capitalul bancar..32
1.5 Sistemul european al bncilor centrale39
1.5.1 Reorganizare si consolidare43
ncheere ..........................................................................................47
Bibliografie....................................................................................48
-1-
Introduceere
Sistemul financiar bancar care are da obiect instrumentele si tehnicile de
plata reprezinta un domeniu de pregnanta importanta in desfasurarea operatiunilor
economice si financiare in economia de piata. Aceste operatiuni economice se
efectueaza cu ajutorul capitalului bancii, instrumentul cu care banca isi desfasoara
activitatea, in acelasi timp fiind ca o garantie a bancii pentru deponentii sai.Toate
aceste tresaturi ale capitalului au facut ca resursele bancii, baza forte a bancii, sa
fie un obiect de cea mai mare importanta in studiul activitatii bancare, sa i se
acorde o importanta primordiala.
Evolutiile
in
domeniu,
care
au
fost
Remunerrii;
Lichiditii;
Divizibilitii;
Siguranei.
Analiza legislaiei bancare din rile dezvoltate evideniaz o serie de aspecte dup
cum
urmeaz:
-
practice n
funcie de care profesia bancar este dificil segmentabil, ntruct i extrage
esena din faptul c un anumit monopol tehnic i-a fost delegat prin lege. Acest
monopol n-a disprut, dar tehnicile sunt att de sofisticate, iar ofertele ca i
tehnicile sunt diversificate, ceea ce face ca noiunea de banc universal s fie
impracticabil.
Banca universal poate fi privit i analizat i ca rezultat al globalizrii
financiare, i de asemenea, ca rezultat al condiiilor existente la sfritul secolului
al XIX-lea i nceputul secolului XX. n funcie de legislaia n vigoare din diferite
ri i de particularitile activitii practice,se pot distinge urmtoarele tipuri de
instituii, care se circumscriu termenului de banc universal, astfel:
-
bilaniere.
Operaiuni pasive ale bncii comerciale acestea reprezint pentru bncile
comerciale, operaiuni de constituire ale resurselor, ele evideniindu-se n pasivul
bilanului sub forma urmtoarelor posturi:
0 Depozite bancare;
1 mprumuturi de la banca central;
2 mprumuturi de pe piaa monetar sau interbancar;
3 Capitalul propriu.
Depozitele bancare reprezint pentru majoritatea bncilor comerciale
principala resurs financiar i mbrac urmtoarele dou forme:
0
Depuneri la vedere;
Depuneri la termen.
a) Depunerile la vedere acoper toate conturile deschise la bnci din care se pot
face n orice moment, la cerere, pli sau retrageri de numerar. Se caracterizeaz
prin marea lor elasticitate, motiv pentru care bncile trebuie s manifeste pruden
atunci cnd plaseaz asemenea resurse n active riscante.
b) Depunerile la termen reprezint cea mai important surs pentru pasivele
bancare. Au la baz contracte cu clauze pentru cei doi parteneri. Ele au scaden
prestabilit, eventualele retrageri nainta de maturitate fiind supuse unei penalizri
de dobnd.
mprumuturile de la banca central sunt mprumuturi de refinanare.
Bncile comerciale apeleaz pentru refinanare la banca central cel puin din dou
motive:
-7-
-8-
portofolii:
9
Scontarea cambiilor;
10
11
Pensiunea;
12
valori.
Creditele acordate agenilor economici dein ca regul ponderea cea mai
mare n totalul operaiunilor active (aa cum depozitele reprezint ponderea cea
mai mare n totalul pasivelor). Creditele reprezint modalitatea principal de
plasare a resurselor unei bnci, importana acestei activiti decurgnd:
- din rolul creditului ca principal surs de venit pentru banc;
- din rolul creditului ca surs de acoperire a nevoilor sau dificultilor financiare
ale agenilor economici.
n orientarea plasamentului (ndeosebi pe primele 3 posturi), bncile au
deplina libertate de a decide, dar acest lucru este posibil numai cu luarea n
considerare a condiiilor pieei. Bncile se confrunt deci cu alternativa risc-profit
(componente ale performanelor bancare). Mai exact, bncile trebuie s satisfac
deopotriv cerinele de lichiditate ca s fac fa plilor i s-i asigure totodat un
profit ct mai mare. Plasamentele bancare nu sunt omogene din acest punct de
vedere:
13
nalt de lichiditate, deci riscul cel mai sczut i profitul este cel mai mic pentru ele;
-9-
14
- 10 -
schimbul valorii actuale a acesteia. Prin aceast operaiune, banca este angajat n
- 12 -
depozitele la vedere,
depozitele cu preaviz,
depozitele la termen.
Depozitele la vedere se concretizeaz prin elasticitate, ceea ce semnific
faptul c
depuntorii pot utiliza fondurile atunci cnd doresc.
Depozitele cu preaviz, mai puin utilizate, presupun c deintorii pot
retrage fondurile cu condiia ntiinrii bncii despre aceast intenie, ntr-un
anumit termen, prevzut n contract n momentul ncheierii acestuia.
Depozitele la termen, difereniate pe perioade fixe, care pot merge de la o
lun pn la 5 ani, constituie pentru banc o modalitate sigur de valorificare a
resurselor, prin acordarea de credite ale cror condiii sunt corelate cu durata i
mrimea resurselor. Practica bncilor comerciale din rile dezvoltate evideniaz
- 15 -
ncasare
de ladiferii clieni;
-
operaiuni de acreditiv, prin care sunt transferate sume din contul unui client
cumprtor ntr-un cont de depozit bancar la dispoziia bncii furnizorului;
- 16 -
caracterul persoanei;
abilitatea sau capacitatea clientului de a-i conduce afacerile;
marja profitului (diferena dintre dobnda practicat la credite i cea la
depozite);
scopul creditului care s fie n favoarea clientului;
suma solicitat, care trebuie s fie proporional cu resursele clientului;
garanii asiguratorii, care sunt necesare atunci cnd nu se realizeaz
rambursarea.
Conform metodologiei aplicate de bncile n analiza clienilor solicitani de
nr. 1 i 2.
ntruct acceptarea creditului de ctre client i acordarea efectiv reprezint
operaiuni cu
accentuat caracter tehnic, considerm c prezentarea detaliilor nu prezint
importana, motiv pentru care evideniem, n continuare, cteva aspecte referitoare
la urmrirea creditului.
anterior,se
realizeaz
prin
operaiunile
pe
care
acestea
le
- 18 -
sursele
atrase
figureaz
depozitele
unor
organisme
- 21 -
informatice.
sub
forma
- 24 -
de
dividend.
Ambalajele
sunt
destinate
protejarii
produselor
in
timpul
transportului,depozitarii,vanzarii.
-- Animale si pasari, caracteristice agentilor economici cu specific agricol.
Potrivit ciclului de exploatare a intreprinderii ,stocurile se potgrupa in:
- stocuri aprovizionate
- stocuri in curs de executie
- stocuri destinate vanzarii.
B) Creanta este definita ca fiind o resursa controlata de intreprindere , ca
rezultat al unui evenimente anteriore, din care sunt asteptate beneficii ulterioare
pentru
intreprindere.
Dupa natura lor creantele pot fi:
- Clinetii reperzinta creante fara de terti determinate de vanzarea pe credit
debitori.
furnizorii
sau
clientii.
capital intr-o proportie mai mare sau mai mica este imobilizat cu ocazia
infiintarii bancii (cladiri, materilae, masini de calcul, calculatoare etc.)
Rezervele sunt formate din prelevari asupra beneficiilor anuale si care
reprezinta fonduri de garantie. Rezervele sint folosite in operatiuni sigure cu scopul
de a fi sustrase riscurile si de a fi usor transformate in lichiditati. Bancile ar putea,
fara indoiala, sa creasca fondurile prin emiterea de obigatiuni in public.Emiterea de
obligatiuni ar creste insa sarcinile de plati anuale prin achitarea dobinzilor aferente,
reducind astfel suma de destribuit sub forma dividentelor.In orice caz marimea
capitalului bancii pe o astfel de cale nu ar creste in mod sensibil posibilitatile
acesteia de actiune.
Capitalul propriu o parte necesara a resurselor financiare a oricarei
interprinderi. Formarea capitalului prezinta o etapa obligatorie, care precedeaza
inceputul activitatii bancii.In acelasi timp functia, rolul si marimea capitalului
propriu al bancii au o importanta majora in comparatie cu alte domenii de
antreprenoriat. Asa cum pe contul capitalului propriu bancile acopera aproximativ
10% din necesitatile totale de resurse, pe cind corporatiile nefinanciare raportul
acesta constituie 40-55% (in unele domenii si mai mare).Aceasta specifica a
bancilor este legata cu un sir de conjuncturi. In primul rind bancile prin rolul sau
de intermediar pe piata financiara atrag sume mari de capital strain in forma de
depozite de la populatie, intreprinderi si institutii guvernamentale. Tot odata ele
asigura o dirijare efectiva si pastrarea acestor rezerve.
Intr-al doilea rind, sistema guvernamentala de asigurare a depozitelor,
introdusa in SUA in anii '30, esential a micsorat riscul de retragere in masa a
depozitelor si a permis bancilor de a micsora resursele proprii, necesara pentru
asigurarea lichiditatii. In sfirsit, in al treilea rind, activele bancare, prezentate sub
diferite aspecte de obligatiuni financiare, de regula, au o lichiditate mai inalta si
sunt mai repede realizate pe piata, decit activele companiilor nefinanciare. Aceasta
permite bancilor posibilitatea de o mobilizare mai rapida a resurselor banesti si
efectiv micsoreaza necesitatea lor de capital propriu. Ca consecinta, bancile pot
mentine o proportie relativ mica intre capitalul propriu si active in comparatie cu
- 28 -
contra mijloacelor banesti. Capitalul social e format initial prin contributia cotelor
fondatorilor, mai tirziu prin emisiunea de noi obligatiuni. Marimea capitalului
social poate fi modificat in vederea majorarii prin emisiunea de noi actiuni sau
sporirea valorii nominale a actiunilor deja emise. In sensul reducerii capitalului
social se poate face prin micsorarea valorii nominale a actiunilor sau
rascumpararea unei parti de actiuni de la actionari. Capitalul social serveste drept o
forma de asigurare a garantiilor indeplinirii asumate de banca. Emisiunea se
efectueaza la fondarea bancii prin distribuirea actiunilor intre fondatori, iar la
marirea capitalului social, prin lansarea unei noi emisiuni.
Bancile formeaza fonduri de rezerva pentru a asigura executarea
obligatiunilor fata de clientela si acoperirea pierderilor neprevazute in procesul de
activitate. Fondul de rezerva se formeaza in marime de 25% din capitalul social al
bancii. Marimea necesara a fondului se formeaza din contul defalacarilor din
profitul neimpozitabil al bancii in marime de 5%, iar dupa completarea deplina,
defalcarile pot fi efectuate numai din profitul de dupa impozitare. Fondul de
rezerva e destinat in special pentru:
- plata dobinzilor pentru depozite in cazul insuficientei veniturilor
- plata dividentelor fixe, anuale la actiunile privilegiate
- efectuare altor cheltuieli (sponsorizari, completarea fondului de risc, etc)
Profitul nerepartizat reprezinta suma profitului acumulat in procesul
activitatii financiare, ce ramine la dispozitia bancii. La sfirsitul anului sumele
rezultative de pe conturile bancii se transfera pe contul profitului. O parte din
aceste sume sunt utilizate pentru plata dividentelor, iar o alta parte pentru plata
impozitelor, transferurilor in diferite fonduri. Soldul profitului nerepartizat este
fondul resurselor banesti ce ramine la dispozitia administratiei bancii si adunarii
generale a actionarilor si sunt utilizate conform planului strategic al bancii.
Bancile emit in circulatie obligatiuni pe termen lung care sint numite in
diferite surse diferit, anume pot fi numite:
- note capitale
- obligatiuni neasigurate
- 35 -
Pina in anii 40 aceste hirtii de valoare erau emise doar in cazuri excepionale,
incepind cu anii 60 au devenit un mijloc normal si fregvent de mobilizare a
resurselor. In general emisiunea notelor capitale si a obligatiunilor au crescut
simtitor, insa ponderea lor in suma totala a capitalului bancii a ramas
nesimnificativa. Avantajele emisiunei acestor obligatiuni pentru banca consta in
faptul ca suma dobinzii care o plateste banca detinatorilor acestor hirtii de valoare
se scade din profitul impozabil, devidentele la actiuni se scad din profitul dupa
impozitare, aceasta fiind una din deosebirile dintre obligatiuni si actiuni. Deaceea o
asa forma de atragere a resurselor e mult mai avatajoasa decit emisiunea
obligatiunilor, multe tari obligatiunile pe termen lung nu sunt incluse in capitalul
bancii doar figureaza in componenta obligatiunilor totale ale bancii. In Republica
Moldova obligatiunile pe termen lung sunt emise pe termen mai mare de cinci ani,
insa ele nu sint incluse in capitalul bancii. Aceste hirtii formeaza doar niste
obligatiuni ale bancii ce pot fi emise la valoarea nominala. Bancile engleze emit in
circulatie actiuni imprumutate. Actiunile imprumutate sunt hirtii de valoare
nominative emise pe termen mediu si lung pe care bancile le distribuie pe piata
financiara cu angajamentul de a le amortiza la un termen stabilit plata regulata a
dividentelor, dividentele pentru ele fiind platite si in cazul cind banca nu are profit.
Notele capitale sunt pe larg utilizate in SUA, in ultimii ani acestea au
devenit tot mai solicitate, insa ponderea lor in capital ramine nesimnificativa.
Posesorii acestor hirtii de valoare nu beneficiaza de dreptul de vot, insa procentele
cheltuielilor legate de aceste note sunt acoperite din profitul de pina la impozitare.
Particularitatile obligatiunilor pe termen lung consta in fapul ca ele reprezinta hirtii
de valoare de gradul II, subordonate, adica pretentiile detinatorilor acestor hirtii
sunt satisfacute celorlalti creditori ai bancii. Aceste tipuri de obligatiuni pe termen
lung sunt emise si puse in circulatie de bancile mari, deoarece bancile mici nu au
acces pe piata capitalului, iar plasarea acestor hirtii de valoare este foarte
costisitoare. Bancile pot emite aceste tipuri de obligatiuni in marimea de 100% din
capitalul actionar si 50% din cel excendintentar.
- 36 -
achitarea totala a actionarilor care detin actiuni deja emise. Emisiunea adaugatoare
poate cuprinde emisiunea atit simpla cit si actiuni privilegiate. Actiuni privilegiate
de diferite tipuri pot avea o valoare nominala diferita, pot oferi detinatorilor lor
unele drepturi, incluzind dreptul de vot. Plasarea actiunilor adaugatoarea de catre
banca se creaza sub forma de societatea de actiuni de tip deschis. Actiunile emise
suplimentar de banca se plaseaza intre fondatori si alti investitori (persoane publice
sau juridice) care cumpara hirtii de valoare pe numele sau si pe contul sau
16
Operaiuni de pia;
Operaiuni de o zi.
II.
III.
IV.
Operaiuni structurale.
17
- 41 -
19
cumpr sau vinde activele selectate direct pe pia. Ele sunt executate numai
pentru scopuri structurale sau de reglaj fin.
Precizare: O tranzacie direct implic transferarea n ntregime a dreptului
de proprietate asupra activelor de la vnztor la cumprtor fr nici o obligaie de
rscumprare.
- 42 -
22
mprumuturi de o zi;
Depozite de o zi.
normale, rata dobnzii la aceste depozite reprezint un prag minim pentru dobnda
de pe piaa creditului de o zi. Banca central nu ofer garanii la aceste depozite,
dobnda cu care le remunereaz fiind pltibil la maturitatea acestor depozite (a
doua zi).
1.5.1 Reorganizare si consolidare
Piata romaneasca trece printr-un proces de reorganizare si consolidare si in
acelasi timp si de dezvoltare organica, prin forte proprii. Extinderea sucursalelor
bancare in orasele mari se afla in plina desfasurare, bancile acaparand fiecare colt
de strada, inlocuind magazinele comerciale traditionale si devenind astfel unul din
principalii formatori de tarife de inchiriere pe piata imobiliara comerciala.
In
acelasi timp, concurenta pe piata retail-ului bancar din Europa Centrala foarte
puternica a dus primele banci intrate pe piata catre castiguri mari.
Bancile trebuie sa analizeze diferite strategii in scopul cresterii
randamentului, cum ar fi optimizarea costurilor, reorganizarea sistemului de
back office; de exemplu, PKO BP, cea mai mare institutie bancara din
Polonia, utilizeaza un program complex de optimizare a costurilor in vederea
administrarii costurilor generate in cadrul bancii"- Deloitte.
Datorita cresterilor pe piete traditionale din Europa Centrala precum:
Polonia, Rusia, Ucraina si in Balcani, care fac progrese importante in ceea ce
priveste reformele si evolutia sistemului bancar, sectorul de retail bancar din
Europa Centrala continua sa creasca estimandu-se ca aceasta crestere sa predomine
si in anii urmatori. Principalele rezultate ale cresterii formate dintr-un numar de
doua cifre sunt: gradul scazut de intermediere, rata ridicata de crestere a PIB,
dezvoltarea antreprenoriatului si cresterea solicitarilor privind creditele pentru
gospodarii."Exemplele oferite de catre bancile care au intrat pe piata din Polonia
dovedesc faptul ca este posibila obtinerea de rezultate importante intr-o perioada
de timp scurta. Acestea trebuie sa reprezinte un motiv de incurajare a eventualilor
investitori, demonstrand ca exista suficient loc pe pietele din Europa Centrala
- 44 -
Incheiere
- 46 -
Lucrarea in cauza este curs cu idei, aplicatii si exemple culese din viata si
din literatura din care fiecare poate dispune ceea ce socoate util.Tema abordata este
o tema mult prea ampla pentru a cupride toate informatiile, nuantele dar pe masura
posibilitatii lucrarea formeaza un nucleu al mecanismului de activitate bancara.
Astfel am abordat instrumentul principal activitatii bancare, resursele proprii.
Banca fiind cea care minuie acest instrument si de minuirea adecvata a acestui
instrument depinde starea economica si bunastarea unei tari intregi. Nu degeaba
falimentarea unei banci aduce dupa sine un dezastru in economie si populatiei tarii.
In urma studierii a mai multor carti am ajuns la urmatoarele concluzii si
rezultate. Prima idee este ca studierea capitalului bancar nu trebuie sa fie o
insiruire plictisitoare de fapte si cu siguranta ca a invata despre acest subiect
implica memorizarea unor termeni noi, ci intelegerea unora dintre cele mai dificile
probleme economice cu care se onfrunta sistemul financiar-bancar din Republica
Moldova, si anume: care sunt dimensiunile si limitele posibilitatilor de dirijare si
administrare a lor. Mai ales cu schimbarile care vor fi impuse bancilor de catre
conventiia de la Basel referitor la marimea capitalului bancar si la licentierea
bancilor. O problema dificila pentru sistemul financiar-bancar al Republicii
Moldova.
Bibliografia
- 47 -
- 48 -