No. 7.

Anul I.

Iassi, 1 Iunie 1867.

CONVORBIRI LITERARE
Apare la 1 i 15 a fleegrei luni.
Abonamentul pe unu anu m Rom/ma hberlt unu galbenu; in Austria 4 fl.
Abonamentele se facu in Iassi la Tipografia
SometIth Jummea; in Bucuresci la libraria Soccec & Comp.

SUMARIU.
Despre poesia rumInit, de D. Maioreseu.
Flora rumIng, de D. C. Negl
Din depIrtare. Poesu noue de D. M. D. Cornea.
Pe unu Albumu, de D. S Kapseha.
scimtifice.
Anunciuri.
oti

DESPRE POESIA MUNI

H.

Conditiunea ideall a poesiei.

(Iirmare.)

tura cuvgntului (versurele, dr(whitd, etc., in

genere de a nu intrebuinta diminutivele prea

des si in ori ce casu de a nu le intrebuintl

intr'unu modu fortatu numai pentru a se produce rima.
aci, ca in toate chestiunile ce se referu
la natura limbei, poesia popularg ne poate
servi de modelu. Ciamu ca esemplu frumohsa poesie din Romgnia mica Oltule, Oltepule.
Oltule, Oltetulel
Seca-Varu piraele,

DacI in Andurile precedente ne-amu opusu in contra abusului diminutivelor, eu

aceasta nu amu voitu s clicemu, c ele sunt

SI creasa dudaele,
SI trecu cu picioarele.

cu totul de evitatu. Din contra suntemu silip a le almite in poesiile noastre mai mult

Ce u asa turburatu ?
Ce te repedi ca unu smeu
tgrm opresci pe Nitul meu 1

chiar deal in poesiile or arui altu poporu,

afarl de celu itahanu fiindeg, numai noi

Slhesce-ti virtejele,

Italienii avemu in limbA atnea forme diminutive i totdeodatI athla uurinta de a le intrebuinta, la or ce cuv6ntu. Prin urmare diminutivele sunt oarecum o particularitate carac-

teristid a limbei noastre i din aceastI causI

voru ave totdeauna o mare intindere la noi.
Dar cu atIt mai mult poetii sI se simth
provocati, de

a se

feri de escesu , de a

nu intrebuinta, diminutive nepotrivite cu na-

Oltule, riu blestematu,

Sclumbg-ti, schimM-ti apele,

SI-ti ye-du petricelele,

SI treacl fetitele,
SI. le speh picioarele.
Eaca neica!
Nu e neica t
CI de-ar fi vemtu neicuta,
L'ar fi cunoscutu leicuta.
Bine, bine, nu e neica I

Vgntule, du-te de-i spune,

CI zitbavele nu-su bune,
CLL Florica duce doinl
to i-a 'ntelenitu ogorul.

DESPRE POESIA RUMXNA.

90

Vino Nitu le bgete,

Ce fam lelea s te-astepte 9

Ce asunetu mg stirnesce

BUMP:Mill a negritu,

Mamg bung, en privesce

Clue alin' a mea durere? etc.

In a noptii grea tgcere ?

Rosmarmu-a 'ngglbenitu.
Le lea plgnge, se jelesce,
Nimeni n'o mai ingrijesce.
Vino Nitule bgete,
Ce fact lelea s te-astepte?

De and n'aimiu convenire

In toata poesia nici unu diminutivu nu este

nenaturalu sau fortatu din causa rimei. Pe-

Angerul vietei mele:

Tu esti frumoasa deitg!
Tu intre supgreri grele
Al men limanu, porumbitii!

Cu tine, formosa ding,

Anima mea, de perire
Nu-mi resare cji sening.

trelefetele s'aru fi rimatu mai bine declt

petricelelefetitele, de0 amendoue flu sunt rime
curate ;

Amoru'n pieptu sbocotesce

poftesce doftorte,
Dar nimic nu-i folosesce

i neicaleica era o rima tot aa de

buna ca neicutaleicuta. Diminutivele sunt

dar aci numai desmiercari populare.

nett ! oH tine sg vie.

etc.

Se intelege de la sine, a injosirea este

0 alta reguld negativd, ce se poate inveth
din ace1a0 puntu de asemenare intre poesie
pasiune, este : ca poetul sd nu10 injoseascd
objectul. Dispositiunea poetic/ se inaltl peste
sfera de toate Vele; poetul trebue s o mentind la aceasta inlatime i sl nu o coboare
intr'o niveld inferioard. Cea mai mare atenOune meritd in aceastI privintd alegerea cmvintelor ; unu singuru cuventu comunu este in
stare a ucide toatd impresiunea frumosului,
aceasta cm dreptu : fiindcd o asemene injosire
din partea poetului probeaza, a era insusi lipsitu de entusiasmul poeticu pe care ar vol sl-lu
descepte in noi. Si vis me flere, dolendum
est primuni ipse tibi, clice Horatu in epistola
sa ctr Pisoni.

ceva relativu. Tottil atera de la nivela pe care

te pui. Cutare cuventu este permisu inteo
poesie populara', fiindc . aceasta. incepe cu espresiuni ordinare i apoi se inaltd in sfera
poeticd; pe and ace1a0 cuventu in mijlocul
unei versificatiuni distinse injosesce i ucide
frumosul. Farmecul poesiilor populare e distanta relativd intre ideile de re'ndu, care servescu de fondu i intre subita noblecd de

simtimentu, care strIbate 0 se inalt peste

densele *). Din contra poesiile cele role de
salonu au unu fondu de cuvinte alese, de simtiminte cu pretentiunea de a fi distinse, si
deodatd din inaltimea lor artificial te aruncI
ate unu cuve'ntu in injosirea de toate oilele,

care acum iti pare indoit de comunl.

Unei poesii populare ei este permisu a clice:

Iubeam cu fregesime o jung pentru care

Viet& mi-ast fi dat'o, dar vai I o am perdutu
a flu iubitu de dgnsa doream cu infocare,
Dar toat' a mea sperantg ca vgntul a pentu.

Frundg verde de piperu I

Dug nu e unu misteru

a esti Dumnedeu in teru,
Dg-mi i mie ce iti ceru;

0 cgt piing de duke sublima-i sgrutare

Eram nebunu de dgnsa, nu mmtu, o am iubitu, etc.
.)
Me costa c'am perdut'o, me costa- pgn' la viatg, etc.

De aci se esplicg profunda impresiune, ce producu

scenele populare din dramele lui Shakespeare, cu totu
cinismul lor.

DESPRE POESIA RUMINA.

Cg. nn-ti cem vr'unu lucru mare

Sg-ti fie cu supgrare,
Nici nu ceru vr'o bogetie
Ca sell fie cu nignie:

91

prindu esemple miraculoase pentru totu ce

-este neiertatu in poesie. Ne mrginimu a
estrage pentru casul nostru cAteva rnduri

Ci-ti ceru pe dreg* meat

din o baladA, a sa, intitulatI :

Care m'am nibitu cu ea

Din virsta copareasca,
Din coliba pgrinteascg.

TRIUMFUL AMORULIII,

In natura toatg totul reposg,

Frundg verde flori de socu!

Batg-lu crucea de norocu,

Peng si chiar garla in albia sa;

Numai o copilg singurg veghia
Si 'n tecerea noptii astfel ea cents,:

a tot umblg in gropi &tau

Si nu dtt la toti pe rendu.
Unii cere boggtie,

Cana, ca este orfan'l ii el numai prin

onoare poate A doUndeascl pe Costicg,".

Elu le dit drIgute-o nue;

Unii cere flori de crmi,

Elu ICU manunchi de spini.

Nu mai e norocu in lume,
Si-a perdutu si elu de nume 1

Dar unei poesii de salonu nu-i e permisu

a se intitula geana de lacrimi" si apoi a dice:
Geana-mi de lacruni e ca o salbg,
Ardete-aru focul, demonu spurcatu 1 etc.

Sau cum dice altul:

Eargsi am vedut-o, mare Dumnedeu I

Si ear in durere e sufletul meu.

Inima mii arde, templele imi batu,
Sufietul meu sboarg, parcg sunt turbatu!

Sau cum dice Andreiu Muresanu in Unu

remasu bunu de la Brasovu" :
Remeneti, basti invechite,
Ce ades ye cercetam,

Knse in fereastrg bate oare care,

Numai cleat Lisa stifle, 'n luminare.
Totu intrg 'n Were. Unu glasu mitngnosu
In hnistea nopth vibearmonios :
Eu sant, Elmo, nu te sperig,
Dar aprinde lampa, se vedu fata ta.
A! tu esti, Costa? Eu, angelul meu,
Si asteptu d'aseare sub balconul teu.
Frumoasg purtare 1 Bine qede, deu!
SI sedi toatg noaptea sub balconul meu .
Ci ia lase gluma, dg-te lute jos,
Si dg-mi o guritg, angel radios!
Sg-ti dau o guritg, pe fereastrg, eu?
Nu me cunosci rincI, Domnisorul meu.
Eu imi tin parola pe care ti-am datu,
Dupg cunume se-ti clan sgrutatim
Dar mci eu parola, Liso, n'am uitatu,
Ci dg-mi o guntg, cAci am inghetatu.
etc.

De-mi o sgrutare, o Elisa mea,

Si, WI juru, a mgne tu esti soata mea!
Fapte 1 fapte I fapte I ctici de juritmentu
Si de vorbe grase prea sgtulg smit.
etc.

Adm, Eliso! me ducu sg menecu...

Adio ! vedi gnse unde-i lacul secu...
etc. etc.

P'a voastre rumi turttte

Doamne 1 mult mai cugetam,
CI asemenea ursitg

Va fi mie r'enduttd!

Resultatul este, a a doua di CosticI

insoarl cu Lisa.

Tempe, ") frumoasit Sioanel

P'al teu verfu dud me suiam

Ca in nescart Int woane

Cine aru fi credutu a asemene platitudine

de mahala s5, se imbrace vre o data' cu vest-

Totu ttnutul revedeam I

Oar lgsa-m'a cruda soarte
Sit te mai calcu ydn' la moarte I

m6ntu1 poesiei?

Dar la ultimul gradu de injosire s'a coboritu unu scriitoru ,

*)

Muntele de MO Braryn.

a arui versuri

se

cu-

Si fiindca" am vorbit de Costicg" 0 de

Lisa", sl mai considerImu unn, altu periculu
de injosire al poesiei : numele proprii. In po-

DESPRE POESIA RUMXNA.

92

esiile epice cu fundamentu istoricu numele

proprii sunt in mare parte impuse poetului

nu le poate nici evitknici alege. Dar ek in
asemene casuri nil stria' impresiunea poetica :
faptul, c sunt istorice, le d oare care nobleta
de vechime si le ridica peste sfera comung. Anse

in poesii lirie numele proprii sunt periculoase. Unele potu trece, d. e. Elena, poate din
araintirea antichifatii G-recesci, Maria, poate
(11 causa, ea, este purtatu de o fiin venerat5,
a religiunii crestine etc. Dar cele mai multe
injosescu poesia, aducendu aminte mai gmtei lec-

torului cutare sau cutare persoana foarte prosaic i comunk care poarta, acelasi nume.

FLORA RUMAN.X.

Cci elu sta lIngg mine ea juneta mea

Si dm realitate imi fang unu visu,
Asupra tipelor palpabile
A lucrurilor astei lumi vulgare

Tmendu al aurorei magicu feu.

De sufletul lui June, lummate s't
Miraculoase deveneau
In oclui mei uimiti, figurele
Banale, seci a le vietei.
(Finitul in No. viitoru).
T. Maiorescu.

FLORA ROMANI
Onisima CerenVelu, D-nesi Florineasea.

lassi, 4 Mai.

Aa crudg eti,

Eram 'Ana sub placuta impresiune a petrecerei ce am avutu la Brustureni, unde gratioasa voastra ospetie ne fatea a uith supara-

De al teu Ionitg

rile vietei, cd m'am trezitu in orasu, unde

Dar de ce, fetitg

Nu compgtimesti?

Imi diceai odatg, imi aducu aminte,

Cu o voce du1c6, ce mult me 'neitnta
Te iubescu, Costicg, te iubescu ferbinte,
nu-ti ceru mmica decgt mgna ta 1

pulberea i noroiul se succeda cu o regularitate de desperatu. Unde sunt sesurile verdi

a riuletului ce curge prin gradina D-voastrA, ?
Uncle sunt rediurile umbroase? Uncle florile
acele rani pentru care ne sfadeamu totdeauna?

in realitate Ioana sau Lisisoara, atunci sa-si fastreze numele pentru elu, dar
sa nu-lu puna, in poesie, cad prin aceasta
i-o injosesce. De poetu trebue sa se dica
ceea ce dicea Schiller de amicitia junelui

Unde mai ales amabila D-voastra societate?

Petrecere, flori, verdeata au lasatu numai o
dulce si nescearsa suvenire!
Precum vedeti, doamna mea, eram tristu
cu totu timpul frumosu a primaverii, cu toata
incIntarea der erwachenden Natur, cum dice
Schiller. Nu cutezam a me coborl in gra,dinuta mea, unde nu sunt cleat fiori plebee
cum le dicu eu, i vulgare cum binevoeati a
le numi D-voastrrt; dar ce era de facutu? Uritul me cuprinsese; m'am decisu! Ei bine,
doamna mea! ce s ye spunu? am remasu
cu gura cascata, cum e vorba romanului. Inchipuii-ve Anse pentru ca sg, ye puteti inchipul ceva; trebue sa v facu descrierea pa-

Piccolomini :

radisului meu.

Doamne ciitu e de frumoasg

Lisioara mea
cgt e de drggostoasg
Cgnd me tutu la ea
1

Elisa s'aru put dice, Lisioara e cu neputinta, in poesie ; c'est du style de femme de
chambre.

Ana, odata, : poetul nu are s'a reproduca

realitatea cruda ; i data pe amanta sa o
chiam5,

LFORA ROMXNX.

Toatl gradinufa mea incunjuratA cu gardu

93

ciubotica cucului primula, lemnul Domnului

viu acum totu inflorituincape intr'o sin-

hyssopus, lavantu," lAcrimioare

gura plat-bandd a gadinei D-voastrg. Asta

Anse' nu va sa, clicA a nu sunt intrInsa reproduse in miniaturA mai toate cele ce se aflA
idea D-voastre. Parcul meu se compune de
doi plopi plutasi, trei paltini, cAti-va tei, ulmi
si. salcii, si ca lucsu am si unu visenu cu flori
pline. Periul meu are isvorul seu inteo 'bute
mare, ascunsA intr'unu ungheru si. imbracatI
cu ederl si cu hAmeiu, pe care argatul o Ample in toatA dimineata, s;i apoi prin unu cepu.
sloboade apa care, dupI ce serpuesce pe unu
patu de prundisu, vine de se aruncA prin o
cascadA de o palmA de nalta intr'o bAltitI,
uncle merlele, cintitile si gangurii se scahll.
Acestu clepsydru tine doue oare, de aceea
nu-mi permitu lucsul de faire jouer les eaux,
&eat and vedu ea bAltita va sA sece, sau
and vre unu oaspe imi face onoare a'mi visith grAdina. Parterul meu e sernAnatu cu
chir agropyron, neghinA lolium percnne i bifoiu. Neghina, atilt de uricioasIt in grAu, face
celu mai frumosu efectu ca gazonu, inat pare
c e unu covoru verde inpestritatu de dedite

asta pe care invapOi o numescu convallaria

lostivA gratiola, maioranu, mama pldurei asperula, rosmarinu, cimbru thymus, dobronicA
melittis, tulichina daphne, angelicA si ceren.
telu dryas. Toate intr'unu smocu de flori de
salchimu, de mIlinu si. de liliacu. Asa e ca
colectiunea mea e frumoasA, si a am cuventu

pulsatilla si. de brAnduse galanthus nivalis. Unde

sti, iubescu flora romAng?

si unde am resIdite flori, Anse numai Hui

romAne.

DA-mi voie, doamna mea, a ye trAmite unu

buchetu compusu din acele ce am gAsitu inflorite. Ve0 gA'si pe lIngI toporasi si viorele,
laleaoa tulipa, astA floare ce a avutu si ea
timpul mArirei sale. ta Harlem in Olanda,

o ceapA de lalea s'a vendutu cu pretul fabulosu de 10 mii galbeni ! ceapA ce astAcli se
poate cumpAra cu cAteva centime. Sic transit gloria .. . tulipae !
Eatl zambile hyacinthus, narcise, bosuiocu,

. . . .

Floricica

maialis, earl romAnii din Muntenia mArggritarelu, ate simsaciuni plkcute nu desceaptA in noi I

O primavera, gioventil dell'anno!" esclama

Metastasio.

0 lAcrimioartt ! suspinAmu noi,

abia ne anunti primavara si treci cum au trecutu ilusiunile uoastre! dar ea la anurreinvie,
and no'i . .. dar A nu mai gAndimu la aceasta, doamna mea, ci asceptAnd'o sA o revedemu,

sI cetimu lAcrimioarele lui Alecsandri.

Precum vedeti, doamna mea, ea meritg nu.
mele de lacrimioarl si de margaritarelu, ce-i
am datu noi; me temu Anse sA nu vie vr'unu
poetu galomanu care OA lid, Mughetu, pentru CI rim'a cu poetu si cu buchetu si, pentru

a asa ii clicu Francesii. horror!

EatI mina', sAbiutA gladiolus, sAlvie, mi-

Peste ciece Ole voiu aye plAcerea a ye

trAmite unu buchetu de mai frumoase flori.
PAnA atunci depunu pe acesta la picioarele
D-voastre.
Brustureni 15/27 Mai.

Angelica Florineasca D-lui On. Cernefelu.

Am priimitu cu o vie plAcere buchetul si

mai ales scrisoarea D-tale, adeveratu martirologu a ibietelor flori. de nume, domnul meu!

Ifi ertu viorica si lIcrimioara, darA nu me

FLORA ROMANI

94

potu invoi en ciubotica cucului, dobronica, sabiuta, mama padurei, tulichina si tutti quanti.
D-ta mi-ai vorbitu atrtta bine de flora

latoriesi le-am dusu in gradinuta mea, unde

le pregatisem unu ascernutu de muschiu, dar
eram ingrijitu gandindu la bietele mele flori

romdna, inat incepusem a m6 deprinde du

vulgaritatea florilor noastre, dar desperu de a

plebee cum o sa se shutl de umilite, and

pronuncia yre-odata numele bor. Gradinarul

meu, unu flamandu grosu, a strinsu din umere,

and a ve'dutu florile D-tale. Pentru Unsul

nu se soptu flori acele ce crescu i trdescu
in aerul liberu, ci numai acele ce stau inchise in dosul geamurilor, cum sunt ale mele
sermanele, pe care, de frica recelii noptilor,
nu va sa le scoata din inchisoarea lor. Dina
atunci gradina mea e goala, si de voieseu a
yea flori, trebui sa m ducu in flordrie. Acum
ans6 am buchetul D-tale pe care am sa-lu studiezu cu mare bagare de seama, ca s nu me'
mai mustri ca nu sunt romana. Dar ean spune-mi ce ti-a venitu sd-mi tramiti minta, lemnul ilDomnului i busuiocu? Nu cumva m'ai
luatu de yr'o preoteasa ?
Sil ldsamu gluma. Asteptu al doile transportu de flori, preen ni imi promiti, i spre
resplata iti tramitu i eu unu buchetu de
fuchsii, azalee, camelii, pelargonii i rose de
bengalu.

voru priimi visita acestor aristocrate atat de

delicate si atat de bogat imbacate ; i apoi
drept sil v spunu, doamna mea, gandeam
si la mine, ce o sI me' sciu eu face and va

vent tristul timpu ca ele a se vestejeasa ;

care atunci a mele imi vor mai plac ?...
Toate aceste reflectiuni putin naggulitoare
pentru mine si florile mele, nu. m'au impedidatu de a esersa gazduirea ce datoreara oaspetilor mele. Improvisai indath unu balu.
Orchestrul era gata; cintitile si merlele din
copaci, grierii c1 broatecii din earba faceau o
musiaoriginala. Cavaleri si dame nu lipseau; adunarea era numeroash. Crinul, bujorulpoeonia Si trandaflrul invitaa camelii, fuchsii si azalee; digitarul, clopotelul campanula,

macul papaver si ghiocul centaurea aleserl

garofe dianthus, micsunele cheiranthus, paparune glaucium si rindunite asclepias. Omagul
aconitum si odoleanul valeriana se puserl laugh
matraguna atropa si rostopasa chelidonium.
Celelalte cum le veni la socoteala si hora

Dada nu-ti e min; sa me" 1ai singurd, celu

putt!' flu intrerumpe corespondinta noastrl
botanica. Serie-mi impartirea florilor in fa-

incepit. Eu stam la o parte si ascultam con-

milli, si in care familie e Cerentelul si Angelica? MA de bune vorbe!

tic& aceste, cat sunt de pkatoase 0. de ovi-

Iassu. 29 Mai.

Onisim Cerentelu, D-nei A. Florineasca.

Ieri timpul era coperitu i blandu. Cea mai

urara adiere nu mica, frundele, am luatu in

brate florile D-voastrecam ostenite de ea-

vorbirea lor. Ean uitd-te, dicea romanita

anthemis cata siminocu gnaphalium, la venelite ! ar crede cineva ea ese din spitalu. Ye's-

doaga asphodelus si hilimica calendula ridu de

de"nsele
facu cI ridu, intrerunse stin-

inelul iris; prin asta proba numai gelosia lor

pentru a nu sunt si ele asa de elegante.
Le-asu yea eu cand stapanul nostru le-ar pune
la inchisoare cum face D-na Florineasca, ce
ar mai dice. Astelalte sermanele cum n'o sit

FLORA 14,0MANA.

-fie friguroase i plapa'nde, cand sunt crescute

la umbra si pe cuptoriu etc. etc.

Vedeti, doamna mea, c invidia isi gasesce locu nu numai intre oameni dar i intre
flori.

Panerul ce am onoare a ve tramite cu serisoarea aceasta cuprinde: rose simple rosa centifolia, singura roza ce imi place, i care infloresce odata la finitul lui Maiu; ea este Anse"
cea mai frumoas i cea mai odoranta. Rosa
la noi se numeh rri jet pana ce au venitu grecii
pi i-au clisu trandafiru vetavrc'qvaop (cu treicleci de foi) voindu a corect pe acei ce-i dau
o sut (centifolia); i numele de trandafiru i-a
remasu, desi pe la une locuri la tara o nu-

mescu tot ruja.

ca sa o preferu.

i apoi am i alte cuvinte

Rosa simpla era, acea ce figura la ospete pe mesele romanilor ; e era acea
ce incununa cupa lui Anacreon. Eata iasomie,

gura leului antirrhinum, melisa, creasta cocomulti gelosia cristata, sulcina melilottus, roseta
rsda, pelinita artemisia, cristofoare actaea,
nalba althea, sanziene galega, mazeriche lathyrits, luminita oenothera, mutatoare bryonia, jale
stachys, i rochita rindunelii ipomea. Eatg, in

fine margarite aster care ne aducu aminte de

Faust, i conduruDoamnei tropoeolum. Ar
fi de doritu s scimu cine a fostu acea D-nt,
a carei picioru intrecea pe alu cenueresii, pi
care purth aa frumoi conduri. Floarea asta
alba atat de odoranta noi o numimu math"cina, earl invatatii dracocephalum moldavicum,

adeca capu de balauru moldovenescu, pentru

ca invatatii, doamna mea, nu au flori ci numai buruene, de aceea amestecandu vr'o doue

trei limbi le-au compusu nesce numiri barbare, precum

Omphalode, trophosperme, mesocarpe, pe-

95

ponide, hifundibuliforme, ginobaice, humifuse,

polakene, lipicene , pericarpoide , epiblaste ,
symphysandrii, atomogine, ribesioide, scutelee,
onagre, papaverace, spinescente , endocarpe,
trichotome, atriplice, podosperme, sarcocare,

anonee, embriotege etc. etc.

N'am curagiul, sa v ostenescu a cetl asemene porecle, din care am luatu numai o
foarte minima parte. Am gisu, doamna mea,

ct pentru invatati &rile n'au nici colori nici

parfumu. Acum suferiti sa v spunu i ce
nume proprii le-au datu in intelepciunea lor,
cad acele inOrate mai sus sunt numai faAscultati daca aveti rabdare
Aeschynanthus , alloplectus , sphenogyna ,
osteospermum, larclizabala, onopordon, osbeckia, escholtzia , psoralea , mesembryanthe-

mum, ryncanthera, cacalia, botryceras, lycopodium, calodracon, curculigo, sprekelia, pothos, hoitzm, cynoglosum, houttuynia, atraphaxis, ornithogalum, tubernoemontana, oxycoccos, embothrium etc. etc.
Ce ai 4ice, doamua mea, cand in locu de
Angelica, nasul D-voastre v'ar fi datu nume
de escholzia, sphenogyna sau houttnynia? dar
invatatii nu voru sa scie d'al de aste. Precum

am clisu la dnii florile n'au nici unu prelu.

Migdalul, persicul, prunul, cireul pentru flen-

sii au totu unu nume; amygdalus.

Ascult4i acum cum descriu acesti oameni
Angelica. Deschidu o carte i cetescu
Familia Ombehferilor. Planta erboasa ,
fru* alterne, rare-ori intregi, cele mai alesu
crestate cu petiolul dilatatu la baza. Stipule,
nule; flori obicinuit ermafrodite, dispuse in
ombele simple sau cotapuse, acompaniate de
involucre i involucele. Potiru sudatu la
ovariu cu cinci dinti scurti; corola cu 5 pe-

1)

FLORA 110M1NA.

tale distinse inserate in yirful potirului, intregi sau crestate, late sau sucite cu preflorire yalvarg etc.
EatI si pentru Cerentelu :
Familia Rosaceelor, neamul Driadeelor,
trunchin erbosu san lemnosu; frunde digi-

PUSH.

IP CO 1E S I I.
DIN DEPARTARE.
Poesii noue de 111. ]). CORNEA.
(Cfrmare.).

tate sau imOnate. Potiru cu 4-5 pIrti,

persistgdu, une-ori golu, alte-ori imbrIcatu
pe dinafarg cu apendice alterne si sudate en

VII.

sepalele; coral cu 4-5 petale; carpele nu-

Ali! iubescu!

meroase dispuse in virfu pn unu receptaclu

convecsu, mai multu sau mai putin drnosu, etc.

Nu sciu, doamna mea, de ali iqelesu ceva.
Pentru mine y6 mgrturisescu cg nu pricepu
cum poate cineva fIrg mustrare de cugetu i

frg fried, de pkatu, tratk astfel aceste juvaeruri a naturei, lasate de bunul D-deu pentru fericirea noastrg. SI lgsgmu pe invAtati,
m6 temu sg nu v6 aducu uritu, vorbindu totu

de ansii.
Pintre &rile ce v6 trgmitu, yeti glsi imprIsciete mai multe floricele albastre cu o steluVI galbeng in mijlocu. Aceste crescu pc

malul priilor, i invatatiiear invatatii !

i-au pusu numele Myosotis adecg urechea oarecelui. Ea are mai multe legende. In cu-

rendu v6 yoiu spune legenda romgng care a

numit'o: Nu m6 uita.
Cu floricica asta, mgntuiu i scrisoarea mea.
(Va urma).
Costantin Negruzzi.

Voi sciti pe eine

Si cum o iubescu 1.

Sunt iubitu,
Respunde 'n mine
Unu doru ne-adormitu.

Vreu s'o uitu,

Dar nu se poate
Veodatl s'o uitu,
Vreu sn, fugu

Speandu 0', poate

Voiu uit, de fugu,
.kns6 ea
Vine en mine
In inima mea,

Voiu tea
Dar, 15320 tine,

Fie ce va fit

M.
Ast floare ce tritesce
Tine-o pe inima ta,
Pe inima-mi ce iubesce,

Ea ar arde, s'ar uscM

Lacrima care apare
Sub geana ochiului ten

Piere ca roa la soare,

De-ar pich pe pieptul meta

POESII.

Floarea, lacrima, copik,

Ele morn si eu traescu,
De vrei sa moru, fara mila,
Spune-mi, spune-mi te iubescu!"

97

Mai gasi-vei tu, sub soare,

Unu peril negruuhu chipu kbitu,

0 'ling, fermacatoare
Ce te-ar face fericitu!

Si cu alt'aici sub soare

IX.
Multi imi spunu ca-i nebunie

A put fi norocitu,
Dar cm alta fi-voiu oare
Asa de nefericitu?

Tot amorul meu

Dar in a mea nebunie
Me credu Dumne4eu!

XII.
Nali o floare, o fata-mi clise")

X.
IMITATIUNE DIN HEINE
(pe unu albumu.)

Viata noastra-i mu drumu mare,

Noi cu totii calatori,
Mergemu fara incetare,
Ca jidovi ratacitori.

Tine'ti floarea, fata mea" I

Sa dismerdu a tale plete"....

HO nu! nu te-apropia9
Fata plange i suspina;
--Eu nu vreu amorul ten,
Una m'a iubitu, s'acuma
Plange-amaru de dorul men"!

Vreu s plangu i eu ea dansa,

Multi pe josu, altii Ware,
In trasura, altii mergu,
too mergu fara 'ncetare,
Si multi nu sciu unde mergu!

Multi am vr sa se opreasca
Cat de mult, dar in zadar !
Cru4imea surugieasca
N'are margini, nici hotaru!

La o statie, copila,
Unu momenta te-am intalnitu,
Surugiu-i fara mila :
Adio! iar a pornitu!

XI.
Nu ve4i tu, a ta durere
Cum te 'npinge spre mormentu,
Cat' aiurea mangaiere
Fete'su multe pe pamentu!,

Sa plangu mult de al ten dorm,

Lacrimile'su dulci, placute,

eand sunt lacrimi de amoru"!

De amoru poate se moara

Unu sufietu adanc 'fanitu!

Veql tu fata mea brazdata?

Vei tu sufletu-mi cernitu?
Ve4i tu ochiu'mi, cum se stiuge"?
Capulu fat' a ridicatu:
Ea se uita, vede, plange,
ji plangendu s'a departatu!

XIII.
VOACEA MUNTELUI.
(Imitatinne din Heine.)

Colo'n vale se coboara

Tristu si CU capul plecatu,

POESIL NOTITA SCIINIIFIcL

98

Unu drumetu: doru-lu omoara

S'ajunga unde-a plecatu
Oare-amorul me asteapta?
Sau o peatra fiunu mormntu?"
Atunci eco se desteapta
respunde: unu inorm6ntu "I

PE UNIT ALBIIMU.

Intr'o i WI de soare,
Te-am gasitu in drumul men.
De-atunci pacla-i si mai mare
Du-te dar cu Dumnecleu!

. . .

S. Kapscha.

Greu suspina, 'inainte

Grabindu pasul s'a 'ndreptatn,

Groaza turbur' a sa minte,
Dorul l'a inaripatu!

In mormntu aa de iute!!'
Fie ! pacea-i in mormentu!".
S'atunci eco din celu munte

Suna: pacea-i in monngntuut

*Vino, dara, vino moarte,

Ca pe unu claru e te afiteptu

Sa mergu nu potu mai departe:
Moarta-i inima in peptu
Ah! de moarte nu mi-e Meg:
Me temu c me va uita"!.!
Din vai unu glasu se ridica
$i respunde va inta"
Vai! futtuna 'n pieptu sbucnesce
La sermanul calatoru,
Si o lacrima lucesce-

In ochiu'i: Dar ! vreu sa morn,.

Daca pacea pentru mine
Pacea'i numai in mormntu"!
Si din -Odle vecine

Eco striga: in morneentu"f

XIV.
Ce farmeci ne'ntelese

Te tinu ai pe pamentu
In o lume de ghiata
Uncle vai! eu nu aunt

Ia sama: de durere
Inima-mi va murl,
Si stifletu'mi s'a duce

Unde tu! nu vei fi.

M. D. Cornea_

Notifd SciintificA.
De cur6ndu a esitu la lumina, din Tipografia Societatii Junimea , unu extractu de
Gramatica Rumna intitulatu, Prospectu de
toate schimbarile asa numite fiectionarie ale
cuvintelor rumane de P. Paicu", i sa' afia
de venclare la libraria noug 0 la D. Hil-

debrand in Iassi cu pretul de 1 len.,

Acestu prospectu infatoseaza de odata pe
o fa de coala toate schimbsarile flectionarie,
adeca pe jumatate de fata declinatiunile substantivelor, adjectivelor, articulului si ale pronumelor, earl pe ceealalta jumatate conjugatiunea verbelor intr'unu modu destul de chiaru
cuprinclendu totodata i toate abaterile de la
regulele stabilite de autoru. Din aceasta lucrare s vecle lamurit c limba rumana intrece cu regularitatea sa in privinta flectiunii cuvintelor pe toate celelalte limbi. Oredemu c dupa aceasta metoda unu invgatoru
bunu ar pute invela pe elevii sei aceasta parte
de gramatica numai in cate-va lectiuni, cea
ce n'am vegutu pan g. acuma dobandindu-se pe

la scoalele noastre de cat dupa unu timpu de

ani intregi. Atragemu "(Tara' atentiunea domnilor invetatori i acelor ce se ocupa cu filologia asupra numitului prospectu.
Red.

Ape lu la autorii rumani.*)

Junimea" din Iassi posede o tipografie complectg, a cgrei intrebuintare o pune la disposiOunea autorilor rumgni cu urmgtoarele: con=
Societatea literarg

diVau3i :
1) OH

ce manuscriptu rumgnescu, a egrui oportunitate se va tl constatatu

de unu Comitetu alesu pentru fiecare opu dintre membrii competen0 a i Junimei " , se va imprima cu cheltuiala Societatii.
2) Din vinderea egrtilor tipgrite, Sosietatea ii reservg, dreptul de a se indemniza, socotindu-i cinci galbeni pentru coala de 16 pagine la una mie exemplare formatul Charpentier. Banii reintraci au destinarea de a servi la alte
publicaOuni de acelau felu.

Odatg Societatea indemnizatg conf. art. precedentu, totu venitul din vinderea cgrpor este alu autorului.
4) AdministraOunea Tipografiei Societgcii este obligatg, fa0 cu autorii de eg4i
imprimate la ea, de a le da din anu in anti socotealg despre vinderea cgrcilor
lor, resp. de a le respunde banii ce li se euvinu.
3)

Ortografia en care se imprima eg4ile rumgnesci a le SocietAii, este

cea pubficatg in cartea D-lui Maiorescu Despre scrierea limbei rumne". Cu
5)

toate aceste Societatea nu impune ortografia ei in modu obligatorin, ci invitg numai pe acei autoH, caH aru voi sg'i vadg scrierile imprimate altfel, ca sg menOoneze aceasta espres.
6) Pentru ficsarea prqului, cu care sg, se vOndg o carte imprimatg, Societa-

tea se va intelge totdeauna cu autorul ei.

7) Autorii, caH cu aceste conditiuni sunt dispui a se folosi de inlesnirea ce
le presintg, Societatea prin tipografia ei, voru binevoi a adressa manuscriptul
lor aceluia din membrii SocietAii, care este insgrcinatu cu administraftnea anualg.
a Tipografiei (Adressa : Administratorul Tipografiei SocietAtii Junimea, Iassi, easele
Bancei). Membrul administratoru dg chitan0 de primire, inainteazg,' manuscriptul
in desbaterea SocietAii i, la casu de primire, se obligg in numele Societacii
la editarea manuseriptuhii sub condi0 mile cuprinse in acestu apelu.
8) Manuscriptele, care nu von pgra Comitetului SocietAii apte pentru imprimatu, se vor inapoi indatg autorilor Ion.
9)

In privina priorit4ii la punerea sub presa vor fi preferite egiiile pen-

tru usul scoalelor.

1 Viarele,rumirie, care Wan publicat Mica acesta apelu, sunt din non rugate n-In reproduce.

.-------s..

Anulleiuri.
In aceasti rubrich a Convorbirilor literare" se primescu numai anunciuri literare i artistice. Pretul
liniei ote 20 parade.

A qitu de sub presal i se afla de v'enclare la Biuroul Tipografiei Junimea"

(casele Bancei) cea mai noun publicatiune a Societntil Junimea".

Melic, I. M. ELEMENTE DE ARITMETICA pentru usul scoalelor

secundare rum4ne. Unu vol. 8. mare, 184 pag.
Pretul 8 lei.
Cu aceasta publicatiune se implinesce o lacuna simtita" in Instructiunea noastra. Cartea
D-lui Me lic este prelucrata dupg cele mai recunoscute autorit4i din specialitatea sa i este
totdeodata potrivita cu programul nostru de invecana6ntu i cu trebuintile noastre.

Din publicatiunele anterioare a le Societatii sunt de vndare la acelmi Biurou:

Maiorescu, Titu: DESPRE SCRIEREA LIMBEI RUMANE.

Pretul 12 Icosar

7 lei cursul pietei

Paicu, Pavel: EPITOME HISTORIAE SACRAE. Editiune in

usul scoalelor, cu adnotatiuni rumAne i cu vocabularu latino-rumanu.

Pretul 212 lei,

Schiller: MOARTEA LIII WALLENSTEIN. Traducere runagn de

,Pretul 10 lei,
E. )/1.

Shakespeare: MACBETH, Traducere rumang, de P. P. Carp.

Pretul 5 lei.
Redactoru respunde"toru: Iacob Negruzzl.

Tipografia Soctetatii Jummea.