Convorbiri Literare 1890

Aj5are la 1 a fiecdrei luni.
CONVORBIRI LITERARE
No. 3. Bueuresti, 1. Iunie 1890. Anul XXIV.
DIEMEIEREA PSICHOLOGICA
A
ACTELOR ELEMENTARE ALE GANDIRII

in marginile legilor herbartiane de asociare i reproducere,
STUDIU PSICIIOLOGIC de STEFAN VELOVAN.
privire aruncata in fuga asupra modului, in care

psichologiile empirice tracteaza activitatile intelec-
tului, e deajuns pentru a observa legatura laxa ce exista
intre capitolul despre intelect §i cel despre mecanica ideilor.
Cetitorul, care a isbutit sa faca studiul legilor despre aso-
ciarea §i reproducerea ideilor precum v a fenomenelor meca-
nice derivate din ele §i cearca a trece la studiul fenomene-
lor intelectului, simte§te fara voe, ca firul sistemei apare
deodata rupt. Cetitorul nu-1 poate reprinde, insali spicholo_
gia nu se poate recunoa§te pe sine, pana cand nu ajunge
la cestiunea aperceptiei, unde se induc apoi ca printr'un salt
mortal toate distinctiunile curat formale de pana aci intr'o
mutate psichologica. Raportul actelor intelectului intre ele,
precum §i nexul for cu totalitatea cugetani nu se arata, cle-
at puffin sau deloc atinse. Cu toate a adev6rata problema
a acestui capitol psichologic ar fi de a explica modul cum se
nasc formele intelectului §i a intemeia in mod psichologic
felurile de manifestatie ale cugetani, psichologiile empirice
herbartiane, care de altfel sunt representantele unei sisteme
C. L. An. XXIV. No. 3. 30,785. 13
www.dacoromanica.ro
194 STUDIU PSICHOLOGIC
dintre cele mai roditoare pentru pedagogie (I), se multumesc

la locul acesta cu extracte mai mult sau mai putin scurte
din logicele formale, lasand tocmai obiectul despre care ar
trebul sa vorbeasca, neatins. Stand in fata acestui capitol,
numai cu greu putem ascunde un fel de simtiment de per-
plexitate psichologica.
Incercarea ce facem in scopul de a intemeia activrta-
tile intelectuale pe legile de asociare §i reproducere ale lui
Herbart §i a stabil' astfel o organisatie mai intima intre
ele, nu o facem in staruinta de a exhauria materia legata
de aceasta cestiune, ci pentru a indica numai modul de cer-
cetare, menit ca sa determine positia intelectului in sistema
fenomenelor psichice §i sa lamureasca dupa putinta rapor-
tul intre actele intelectului §i intre fenomenele mecanicei
psichice.
Inti'o dare de seama asupra psichologiei empirice (2),
precum tinde ea a se impamenteni hi noi, am incercat in-
tre altele a cuprinde fenomenul aperceptiei ca un proces de
rationare. Obiectiunile pe care le-a intimpinat darea noastra
de seama din mai multe parti, ne-a convins, ca o exami-
flare mai intensive i mai amenuntita a actelor intelectu-
lui, indeosebi o intemeiere psichologica a acestor acte vor
putea sa contribue a larnuri mai bine chestiunea aperceptiei.
Actiunea reciproca intre idei e data prin legile herbar-
tiane de asociare Ski reproducere. Cestiunea este a se §ti, in
ce chip Judecatile §i notiumle urmeaza a se forma dupa
aceste legi. Ceram inainte de toate a examina faptul psi-
chic, care conditioneaza formarea unei judecati.
Indata ce se deschid portile sensurilor, lumea apace ca
o impresie sumara nedescifrata. Copilul dobande§te o icoana
tearsa, la care respunde in mod inconscient prin felurite
emotiurn §i nazumte a caror existents se constata prin
atitudinile §i gesturile lui.
t) NotArn, c5. in punctul aplicatiunti pedagogice mem ststema n'a rea-
lizat p'rin't astazt foloase mai marl. Aceasta tocmai ne indeamna a strul duiA
puten la perfectionarea acestet ststeme
2) Publicaa in cRomanische Revuel, an III, fascic. XXI.
www.dacoromanica.ro
STUDIU PSICHOLOGIC 195
Impresia sumai a na§te o simtire chaotica lipsita de

of discernement. Noi o numim sensatume, nu fiindca ar
fi un act conscient, ci fiindca din experienta observam, ca da
indemnul la reactium interne, fie i ne§tiute. Sensatiunile
ar i remanea in veci ne§tiute, data impresnle sensuale re-
petate nu ar contribul la limpezirea lor. Impresia sensuala,
°data. repetata, legile de reproducere §i asociare intrA, ime-
diat in actiune,. Contopirea, bunaoara, a doue sensatiuni
egale, nu trebue sa ajunga cu necesitate depe acum la
gradul de claritate indispensabil pentru ca sa 'Doan atinge
nivelul con§tiintei §i sa devie un pi oduct psichic capabil de
reproducere. Adaosunle necontenite de impesii noue urmeaza
insa a lumina zarea con§tintei impra§tund succesiv ceata ce
invelma contmutul psichic in dimineata con§taintei. Intr'un
moment dat actiunea i eciproca n'are trebuinta decat de un
anumit adaus nou de impresii sensuale, pentru ca contopi-
rea unei sensatiuni din nou relevate sa nu mai remand pe
scara clantatn sub nivelul coWnntei. La o epoca indeter-
minabila a vies ii omeneV, care vanaza dela individ la in-
divid, se intimpla, ca o sensatiune partiala, fortificata dea-
juns isbute§te a se emancipa din amurgul sensatiunn su-
mare sub forma mai hotanta a unei perceptruni. Adausu-
rile neintrerupte de impresu sensuale inchiaga forme din ce
in ce mai lamurite. Prin contopiri actiunea reciproca cro-
Ve conturele mai luminoase, ear prin intunecan punctele
obscure, !Ascend oarecum intaml desemn al unei con§tiinte
actuale. Gasim o asemonare in formarea primelor celule em-
brionale, care infatipaza ochiului nostru fisic un fenomen
analog in masa uniforma a galbenuplui, precum sensatiu-
mle terse devin inaintea ochiului nostru psichic perceptii
hotante constituitoare de corOinta. Observarea atitudinilor
§i gesturilor copilului ne M. indemnul a lamurl sensatiuni,
de care it vedem agitat, fail ca mai tarziu sal' poata aduce
aminte ca le-a avut candva, care sensatiuni prin consecinta
n'au putut atinge la nVerea for nivelul con§tiintei pentru
ca o eventuala reproducere sa le poata presenta mai tarziu
ca ceva de mai nainte tiut. ConVinta noastra potentials
www.dacoromanica.ro
nu e constituita numai din percepth Math avute §i acum

intunecate, ci §i din sensatmni, care n'au isbutit a deveni
niciodata §tiute. Ele lucreaza insa ca puteri latente aseme-
nea celor dintai, care la nqterea for au atins con§tiinta
pentru a fi ear reprimate §i a se i eproduce la o ocasie data
ca o achisitie de mai nainte avuta. In ele gasim explicatiu-
nea faptului psichologic ca anumite aperceptii ale vie-tn ul-
terioare apar favorizate in mod deosebit, pe cand alte de-
prinderi nu gasesc decat o slabs pregatire spirituals. Multe
impresii gasesc in not adeseori ajutoare de intelegere, des-
pre care nu suntem in stare sa, ne dam seama ca le-am fi
ca§tigat vreodata.
In urma celor zise pana acl, vom fixa intelesul percep-
tiunii ca al unei sensatiuni inaltate la nivelul con§tuntei.(i)
Aceasta inaltare nu e posibila, sensatiunea insa§i nu poate
deveni perceptie, adica, un fapt al con§tiintei §i printr'insa
al memoriei, decat dupa ce a intrat in actmne reciproca cu
perceptiuni anterioare on i numai cu sensatium, despre a
caror achisitiune trecuta nu suntem in stare sa ne dam
seama. In launtrul acestei actiuni imprumutate, once con-
1) Raportul intre sensatiune st perceptiune a fost si este obiectul cer-

cetarilor multor psichologi, fail a fi ajuns p'an's astiizi la o stabilire definitiva.
Am expus felul nostru de a-I cuprinde, no pentru a incerca o teorie, ci pen-
tru a fi intelesi asupra intrebuintarn cuyintelor Sin-10111e sau sensattunile pot
sa fie si neclare, ceeace ms'd am perceput sau priceput, nu poate fi obscur.
Acesta este, credem, intelesul gratulut obienint. Lucrul, despre care am o
sensattune sau pe care l'am simtit, nu trebue neaparat sa fie clar curprins
Zic mat vtrtos a simtesc ceva, and nu sttu bine ce. De alta parte o per-
cepere sau pricepere obscura nu se poate numi percepere Sub sensaltune vom
mtelege asa dar un resultat psichic al actitum reciproce intre continutul nostru
potential st intre o afectiune din afara, resultat care a remas sub nivelul con-
stuntet actuale. Caracteristica el e numai tonul subiectiv. Acelas resultat psi-
chic, inaltat la ntvelul constuntel actuale, it numirn percept:tent externd. Sem-
nul et distinctly este continutul clar, obtectiv. Mat zicem "erceptiune interns
(ca proces rejlecpune sau percepere intermit), dacli ea e resultatul consent at
actiunit imprumutate intre continutul nostru potential st intre unul deia repro-
dus in constlinta actuala. Amintim o lucrare prettoasa din punct de vedere
'storm st critic, de Goswin K. Uphues, cWahrnehmung and Empfindung,,
Lipsca. Duncker st Humblot, 1885.
www.dacoromanica.ro
STUD IU PSICHOLOGIC 197
topire inalta claritatea acelei sensatmni, care vine a se con-

topl. In lupta ei pentru claritate ea reprima in acela§ temp
alte contopiri mai mult sau mai putin fortificate, pun6ndu-
se in opositie conscient, cu acestea. Fara contopire §i intune-
care simultana nu e cu putinta sa se desfaca in mod con-
scient un element de sensatiune de catra celalalt, §i aceasta
intr'un stadia de evolutiune al con§tiintei oncat de timpu-
nu. Fie impresia sensuala oricat de puternica on violenta,
ea remane inconscienta cat tulip nu dobandqte din launtru
fortificari, care sa o puns, in positie de a altera intr'un chip
oarecare con§tiinta actual, domnitoare.
Stamm a nu pierde din vedere, ca lucrul de care de-
venim conscienti intr'un moment dat, este totdeauna o re-
latmne, un raport. Aceasta result, chiar din chipul nostru
de a deveni conscienti, ceeace se intimpla prin mijlocirea
contopini §i intunecarn. Daca intreg campul con§tiintei nu
ar fi decat o singura, contopire continuative,, fara cea mai
mica diferinta, de claritate, noi n'am avea con§tiinta, fie ca,
contopirea ar dobandl prin fortificari repetite un grad de
claritate oricat de mare. (I) Con§tiinta ar lipsi ca §i and
acel camp ar infati§a un complex cu desa.vir§ire intunecat.
Daca intreaga lume nu ni s'ar infati§a cleat in o singura
nuanta de coloare, din care n'ar putea sa resulte decat o
singui a contopire on de cate on clipim in afara, lumea nu
ar avea pentru noi nicio coloai e, fiindca ne-ar lipsi con§tiinta
acelei deosebiri, pe care o numim coloare. 0 contopire fail
intunecare simultana nu duce la nimic conscient. Din acestea
resulta, a conVinta noastra nu e conditionata intr'un mo-
ment dat numai prin contopire on numai prin intunecare,
ci totdeauna prin arn6nclou6. Chiar §i existenta nu ne-o pu-
tern representa decat suprim6nd gandul despre neexistenta.
Once fapt al con§tiintei, mice representare, nu este cleat
5) Amintim legea relativiatu de Bain In intelesul lut Hobbes gi Stuard

Mill contopirea nu ar aN ea ma A, se repeteze, chct once repetille presupune
un moment de intrerupere, care ar face ca contopirea sgd devie consmentX.
Vezt Logica lut Mill (Salmi), ed. 4, pag. 523 in observare.
www.dacoromanica.ro
un raport sau o relatmne de idei §i aceasta tocmai din

causa conditiumlor psichice sub care se na§te con§timta.
Ceeace e absolut simplu, e nerepresentabil.
Ne punem acum intrebarea : In ce chip §i sub care
conditium se va fi realisand opositia intre un subiect §i un
predicat, in oricare stadiu de evolutie a conpintei? Cu alte
cuvinte, care sunt conditiunile psichologice de la care atirna
,ivirea conscienta a unei judecati, fie aceacta °neat de pnmi-
tiva sau originals. Am aratat, ca nu exista treapta de des-
voltare a unei con§tinte existente in realitate, la care sen-
satiunea nascuta la indemnul unei impresu din afara sa nu
gasea sea un fond oarecare de con§tunta potentials ce tre-
bue neaparat sa fie resuscitat, data sensatiunea e menita
sa devie perceptiune, adica sa atinga nivelul coViintei ac-
tuale. E sigur, cit o afectiune exterioara nu poate deveni
conscienta fara ca o reproducere provocata, fie prin egalitate
on simultaneitate, sa concurga cu elemente fortificatoare la
na§terea noului fapt de conVinta. Afectmnea oncat de in-
tensive inti'un astfel de cas ar remanea neobservata. Ea
poate remanea neobsei vats i in casul cand reproductia desvi
existenta e prea slabs, pentru ca din actmnea reciproca
intre ea i noua afectiune sa poata resulta un product de-
stul de conscienta. De interes pentru cercetarea noastra este
numai casul cel dintai, and o impresie sensuala duce la
perceperea unui raport clar, sau and faptul con§tiintei este
o judecata, devi pnmitiva in forma dar destul de hotarita.
In articolul Zur Sprachphilosophie" (I), aminte§te dr.
Steinthal de§i cu alt stop ca baiatul vede in figura patru-
unghiului o bomboana, in a cercului o farfurie. Facend aceasta,
baiatul expnma judecata : Asta-i o bomboana, o farfurie ".
E mai presus de indoiala, ca ideea despre farfurie a trebuit
sa existe de mai nainte in con§tinta baiatulm, altfel era
imposibil sa intre in rapoit de predicatiune cu cercul vezut.
Dace in vederea cercului nu s'ar fi reprodus absolut =lc,
I) Zeitschrift fur Philosophie and philosophische Kritik, Vol. 32, fast.

I, pag 74.
www.dacoromanica.ro
STUDIU PSICIIOLOGIC 199
cercul nu ajungea a fi perceput in nici un chip. In casul

unei fortificari insuficiente el putea se produce cel mult o
sensa1iune nehotarita din care n'ar fi putut sa resulte nicio
judecata lamunta.
Vom cerca sa examinam proectele care au conditionat
in mod neaparat naterea judecatii din cestiune.
Inainte de toate este afectiunea sensuala a cercului
vezut, care a dat primul impuls la desfalurarea procesulul
de formare a mdecatii. Afectiunea nu putea O. treaca fail
urma conscienta, de vreme ce a gasit in conVinta potentials
a baiatului elemente egale i destul de tan ca sa o poata
fortifica deajuns. Intaml fapt psichic produs prin afectiunea
din afara, este reproducerea nemulocita a tuturor acelor
elemente care sunt egale cu acele ale cercului ce impresio-
neaza. Dupe reproducere a urmat contopirea elementelor
egale. Multe elemente ale nouei afectium au remas neobser-
vate, pentru ca n'au putut reproduce nimic. Alte elemente
nu s'au putut inchega decat intr'o sensatiune pia-tin Minn-
rita, fiindca fortificanle dobandite prin reproducere nemijlo-
cita n'au putut produce contopiri, care sa se poata fixa
destul de lamurit. Un element oarecare al afectiunii insa a
putut da indemnul la reproducerea imediata a unei idei, cu
care s'a putut contopi intr'o perceptiune, ce intrece prin
claritatea ei pe toate celelalte. Acest element este forma
rotunda a cercului. Feluritele contopiri starue a se suprima
unele pe altele. De vreme ce insa forma rotunda a doban-
dit fortificarea cea mai puternica, s'a nascut o difennta de
claritate in care contopirea rotund" apare desfacuta de
toate celelalte contopiri, ridicate §i ele mai mult sau mai
putin clar. Contopirea forme' rotunde §i suprimarea in ace-
la§ tamp a celorlalte contopiri nascute eventual in fata, cer-
cului, toate aceste urman psichologicqte necesare ale repro-
ducern nemijlocite, produc mai inn' opositia predicative a
formei rotunde fate cu toate celelalte elemente din sensa-
tiunea cercului. Forma rotunda apare desfacuta, in puterea
diferintei de claritate; ea remane insa complicate cu cele-
lalte elemente in virtutea ivirii for simultane, resultata din
www.dacoromanica.ro
coexistenia elementelor afectiunii sensuale. Resultatul pro-

cesului de pana aci, care se termina, dupe cum vezurem,
cu opositia predicative a form ei rotunde in fata celorlalte
elemente ale cercului ca subject, se poate exprima prin ur-
matoarea judecata : Intre notele cercului vezut, una este
forma rotunda, sau scurt : Ceeace ved (cercul) e rotund.
Judecata aceasta nu e cea cautata. Ea este insa in
conditiunile date o urmare imediata Ski necesara a afectiu-
nil sensuale car a pornit procesul. Printr'insa am ajuns la
calea de jumetate in procesul de formare al judacatn. Vom
urmari procesul mai departe.
Forma rotunda, imediat reprodusa §i contopita, in vir-
tutea prisosintei ei de claritate serve§te acum ca idee auxi-
liara pentru a reproduce in mod mulocit §i alte elemente
din complexiunea farfune", elemente, care la timpul for
au coexistat cu forma rotunda i yin acum a fl relevate §i
ele in conVinta. Acest fapt psichic, care §i el la locul acesta
e o urmare necesara a legilor de aci iune reciproca, se exprima
prin judecata. i farfuria e rotunda.
Ca aceasta judecata nu este din nou formata e aproape
de prisos sä mai amintim.
Acum forma rotunda apare complicate simultan in
doue direct iuni i adica, in directiunea nouei sense iuni (cer-
cul) §i in cea a elementelor mijlocit reproduse ( farfurie).
Procesul se inchee acum prin o noun asociare, care insa nu
e o contopire de elemente egale, ci o complicqie de ele-
mente deosebite. Elementele cercului care au fost Minute in
apasare prin contopirea mai puternica a forme]. rotunde,
ajutate acum §i de cele mijlocit reproduse ale farfuriei,
apasa cu puteri unite asupra formei rotunde. Aceasta din
urma descinde in claritatea ei, in vreme cc elementele apa-
satoare apar in conVinta, ca coexistente intr'o noun corn-
plicatiune care NI afla expresiunea in judecata cautata :
Ceeace vod (cercul) e o farfurie.
Aceasta judecata in comparqie cu cele douo anteri-
oare e din nou formata, cam inainte de a vedea cercul, ele-
mentele lui nu s'au putut complica cu cele ale farfuriei. In-
www.dacoromanica.ro
telesul ei nu este, ca. cercul ar fi o specie de farfurie, ci

cumca amendou6 complexiunile (cercul §i farfuria) au forma
rotunda ca Data comuna sau ca apartin amendoue aceleimi
sfere. Mai exact judecata ar suna : Ceeace ved (cercul) e ca
o farfurie sau cercul apartine la sfera de care se tine §i
farfuria. Acesta este intelesul unei judecati sintetice cum e
cea de fata.
Impresia sensual, a cercului v6zut n'a putut na§te
judecata din urma, fart, ca conVinta balatului sa percurga
procesul psichic care conditioneaza ivirea celor doue Jude-
cati anterioare.
In acest proces deosebim douo momente pnncipale :
1) o i eproducere nemijlocita, urmata de o contopire; 2) o
reproducere mijlocita care termina cu o complicatiune. In
momentul impresiei sensuale se reproduce nemijlocit tot ce
este egal. Contopirile elementelor egale produc la inceput o
urcare, o ascutire a con§tintei in directia contopirii celei
mai puternice, in vreme ce celelalte contopiri apar repri-
mate. Indata ce a intrat apoi §i reproducerea mijlocita
in actiune, elementele reprimate aping la suprematie §i se
complica cu cele reproduse mijlocit (land existents judecath
finale. In procesul de formare al oncarn judecati, fie aceasta
primitive, sau logice§te on cat de inaintata, se pot desco-
peri aceste procese psichice ca conffitium neaparate ale na-
§teni ei. Procesele complica totdeauna o conlucrare a tutu-
ror legilor de asociare §i reproducere, care numai in intre-
gitatea for pot da o explicare indestulatoare. Acest chip de
a forma o judecata mai tar= vom vorbi Mica despre
un al doilea se poate asemena cu nalterea unei unde la
suprafata apei, care valun§te§te o peatra cazuta in ea.
Moleculele de apa care sunt isbite mai cu vehementa, se
inalta imediat dupa cadere, sus, pentru a se adancl ear in
momentul urmator v a produce imprejurul for boltitura
'dealului de unda.
Recapituland judecatile descopente in decursul proce-
sului, gasim in ele urmatorul §ir de rationare logics:
www.dacoromanica.ro
Ceeace vbd (cercul) e rotund

*1 fai furia e rotunda
Ceeace v6d (cercul) e ca o farfurie.
Vom intimpina poate cu toate acestea obiectiunea, ca,
procesul analisat mai sus explica, numai acel cas de formare
a judeatii, in care ea vine a se deriva din alte judecati
anterioare prin mijlocirea rationamentului, dar ca ea s'ar
putea forma §i fait, aceste judecati. Cu ajutorul legilor her-
bartiane de asociare §i reproducere credem a fi deosebit, a
judecata din chestiune, nu numai cali afla argumentul ei in
cele anterioare, dar ea insali nu e cu putinta sa. devie un
fapt psihic MO, acele conditiuni. Adeverul unei judecati
oarecare poate sa fie demonstrat eventual §i din alte pre-
mise, dar na§terea unei judeati presupun neaparat premise,
fie tot acelea sau altele. Chiar i in casul and cercul §i
farfuria s'ar presenta deodata, sensurilor, judecata relativ
la una sau la cealalta din aceste doue sensatiuni, nu s'ar
putea na§te decat privind sau la cerc sau la farfurie mai
inni Ski dobandind in judecata eventual ce s'ar produce,
ajutoare reproductibile pentru a rupe judecata §i asupi a
celeilalte sensatiuni. Dace, numai unul dintre obiecte a facut
impresiune, sa fi existat de mai nainte in conVinta baia-
tulm oarecare raporturi de idei ca premise reproductibile,
care sa mijloceasca ivirea unei judecati despre obiect, on
ca. baiatul nu percepe nimic, cu alte cuvinte nuli formeaza
nicio judecata despre obiect.
Am aratat prin exemplul analisat, a reproducerea ne-
mijlocita §i contopirea elementelor egale, pornita la indem-
nul sensatiumi exterioare, an fost antecedentul, care a pro-
dus ulterioara reproducere mijlocita §i complicarea finala a
elementelor in judecata cautata, ca intr'un sequent necesar.
Tinend in vedere numai reproducerile, putem zice, a o re-
cunoa§tere a produs o aducere aminte. Din punctul de ve-
dere al asocianlor care s'au urmat, putem caracteriza pro-
cesul prin euvintele : 0 cuprindere clam, a nascut una mai
bogata.
Se poate ivi ski casul invers, uncle in presenta unei im-
www.dacoromanica.ro
presii sensuale omogene reproducerea mijlocita urmata de

complicatmnea de ides sa devie antecedentul din care sa
resulte co o reproducere nemijlocita §i o contopire finals.
§i acesta este un chip de na§tere al judecatilor.
Se va putea pune adeca intrebarea : Ce fel de proces
psihic a conditionat la timpul sau na§terea premisei Cercul
e rotund" ?
Precum elementele farfuriei s'au complicit cu cele ale
cercului prin mijlocirea formei rotunde, tot astfel elemen-
tele farfuriei au putut fi reproduse mijlocit §i s'au putut
complica vreo data bunaoara cu elementele unei roate de
car. Aceasta complicatiune a putut sa resulte nu togmai
prin mijlocirea formei rotunde, ci de exemplu printr'un de-
semn de pe farfurie in forma radiala spitele roatei. In casul
acesta forma rotunda a trebuit sa remaie trecuta cu vede-
rea i sa lase formei radicle rolul ideei auxiliare, care pro-
voaca reproducerea mulocita a elementelor farfuriei pentru
a le complica cu cele ale roatei.
Dacia, in momentul, in care elementele farfuriei mijlocit
reproduse tind a se complica cu acele ale unei sensatiuni din
afara (roata de car), se intimpla sa i se mai iveasca o alta
sensatmne omogena d. e. cercul, atunci complicatiunea sa
intregeasca §i cu elementele acestei sensatiuni. Complectarea
se exprinia prin judecata : i cercul este ca o farfurie.
Adaosul elementelor sensatiumi cere, contribue cu atat
mai virtos a suprima forma radian, §i a nmte complicatiu-
ilea amintita cu cat are mai multe elemente egale cu cele
din ideea reprodusa, a farfuriei. Fund date aceste conditiuni
adeca find sensatiunea de fapt omogena cu farfuria, ele-
mentele egale ale farfuriei vor bride la contopiri mai mutt
sau mai putin Clare. Spre scopul acesta ele se vor ridica
nemijlocit, tinzend care din care la claritate mai mare. Cea
mai energica inaltare o are forma rotunda, care deja in
cursul reproducerii sale nemijlocite se deosibqte mai inthi
de celelalte elemente ale farfuriei nasand judecata : Far -
furia e rotunda.
Indata ce s'a savir§it §i contopirea elementului ro-
www.dacoromanica.ro
tund" ce vine a se inalta dintre elementele farfuriei, cu

acela§ element al sensaiunii cerc, el ne pune in oposiVe
predicative §i cu elementele cercului de care se separeaza
cu o intensivitate mai mare datorita contopirn. Astfel se
n4te noua judecata finals : i cercul e rotund.
Din casul acesta de formare a unei judecqi constatam
faptul psichologic, a sub interventiunea unei sensatmni o-
mogene se poate, ca syi o complicatiune nascuta la indemnul
unei reproduceri mijlocite sa devie antecedentul din care
sa resulte o reproducere nemijlocita §i o contopire ca ur-
mare. Avend in vedere numai succesiunea rem oducerilor
putem zice §i in mod invers, ca din o aducere aminte s'a
nascut o recunoa§tere. Neluand in seams dent asociarile
procesului, aflam ca din o cuprindere antenoara mai bogata
s'a nascut mai taiziu una mai clara. Fenomenul acesta se
poate asemona §i aici cu boltitura unui deal de unde la su-
prafata apei, care vine a se adanci in virtutea unei puteri
omogene cu caderea petrel (greutatea moleculelor de apa).
In acelal timp moleculele adancite pana aci se inalta, preste
inaltimea for originals. Procesul incepe aka dar cu o bol-
tire" §i sfir§e§te cu o ascutire" a con§tnntei.
Judecatile, care se succed una pe alta in decursul pro-
cesului compun §1 aici urmatorul §ir de rationare :
fi cercul e ca o farfurie
Farfuria e rotunda
Cercul anca e rotund.
Am intemeiat dar in mod psichologic necesitatea de-a

rationa §1 pentru casul de formare al acestei judecati. Daca
cercul nu s'ar fi complicat in premiss intaia cu farfuria §i
data elementul rotund nu se gasea in farfurie, dupe pre-
misa a doua; acesta din urma nu s'ar fi inaltat la o con-
topire clan, in sensatiunea cercului.
Un al treilea chip de na§tere a unei judecati nu exista
in margmile legtlor herbartiane de asociare §i reproducere.
Din una sau alta parte se va ivi poate oblectiunea,
www.dacoromanica.ro
a procesul de formare al unei judecati considerat ca un

fenomen de rationare reprinde firul mai de departe dent
ce e neinconjurat de lipsa pentru ca sa se explice nalterea
judecatn, cam ceeace a dat existents judecatii cautate este
intr'un cas complicatiunea, in al doilea contopirea ideilor,
care fenomene psichice sunt deajuns pentru a explica for-
marea judecatilor.
In amendoue casurile avem sa facem o deosebire intre
judecati din nou formate i cele avute deja in con§tinta.
and e vorba de o aperceptie sau o cuprindere, nu pot sa
caza in cump6na judecatile care sunt resultatul unei simple
reproduceri, caci de ceea ce-mi aduc numai aminte, nu s'a
format acum. Astfel este premisa a doua in amendoue ra-
tionamentele. Judecatile formate din nou, in care s'a savir§it
aka dar o faptica sporire in a cuprinde, sunt numai conclu-
siunile, care servesc celor done moduri de rationare alter-
nativ i ca premisele cele dintai. Ele s'au format ce e drept,
una prin complicatie alta prin contopire, dar complicatia
sau contopirea nu ne dau lamunn asupra antecedentelor
din care a putut sa se nasca aceasta comphcatie on con-
topire indata ce excludem rationarea ca element necesar al
cupnndern. Daca ele nu ne dau lamuriri asupra anteceden-
telor nu ne-au explicat nimic din fenomen. Noi intelegem
li st6panim un fenomen psichic alma atunci, data suntem
in stare sa deosebim tii in cas de lipsn, sa §i producem ante-
cedentele din care are sa se nasca coca cuprindern.
Din amendoue casurile examinate result5, a o expli-
care a opositia predicatului catra subiectul judecatii nu se
poate da numai pe temeiul asocianlor de idea on numai pe
cel al reproducerilor, on chiar numai pe temeiul unui singur
fel de asociare on reproducere. Once formare a unei jude-
cati e conditionata totdeauna prin totahtatea legilor de ac-
tiune reciproca kli numai aceasta totalitate e chemata §i e
§i in stare a ne da o explicare multumitoare.
Se poate ca unu dintre cetitori sa prefere argumentul
metafisic. Pentru ace§tia zicem in sensul lui Herbart : La
once act de gandire, prin urmare li la formarea unei jude-
www.dacoromanica.ro
cati, sufletul nu- i poate activa calitatea decat in intregul

fiintei sale. 0 explicare insa, care cu dinadinsul nu bags in
seamy totalitatea actiumlor reciproce, totalitate, care sin-
gull ne poate l.muri asupra conditiumlor de la care atirna
formarea judecatii, nu corespunde felului in care sufletul
i§i afirma calitatea sa. In virsta mai inaintata judecatile
pot sä fie producte nascute mai dinadins adeca mai con-
trolate de observatio, interns, mai cuprinzetoare, mai larg
intemeiate Ski in materie mai exacte; insa in oricare stadiu
de evolutiune psichic6, ele nu se pot forma decat urmand
acelora§i legi. Copilul judeca in marginile cercului seu de
experiente cu aceea§i necesitate §i exactitate formala ca Ski
capul cel mai luminat in al seu. Actiunea reciproca intre
calitatea sufletului §i a intemeiatului exterior, fiindca e re-
ciproca, causeazA cele done procese stereotipe in formarea
judecatilor. Fie continutul judecatilor in cursul evolutiumlor
con§tnntei on cat de variabil, iudecatile sunt totdeauna
resultatul acelorNi procese psichice, §i nu-i pot gasi expli-
carea cleat in totalitatea acestor procese.
0 aplicatiune pedagogics va avea poate in ochii altora
mai multA putere convingetoare decat argumentul psicho-
logic eau cel metafisic. Incercam SCI aceasta : Ca sa se poata
nate o judecata oarecare, e de lipsa ca in con§tiinta copi-
lului sa se produca o contopire sau complicatie de idei,
care sa o scoata la iveala. Daca insa judecatile anterioare
ale copilului, care contm elementele necesare pentru forma-
rea contopirii sau complicatiunii, nu sunt cunoscute inva-
tAtorului, el nu va putea gasi mijloacele pentru a produce
aceste asocian. Dacri. exist judecatile de lipsa §i in fata
problemei se reproduc ele de, sine, invatatorul n'a contribuit
cu nimic la formarea nouei judecati. In casul sand premi-
sele nu exista in con§tiinta scolaiului ski cand invatatorul
§tie numai atat, ca o noun judecata se formeaza prin aso-
ciare (contopire sau complicatiune), fail a cunoalte con-
ditiumle psichologice ale asociarn, el nu va fi in stare in
cas de lipsa sa creeze din nou aceste conditiuni. Contopirea
on complicatiunea, prin urmare i judecata din cestiune nu
www.dacoromanica.ro
STUDIU PSICI- IOLOGIC 207
se vor putea na§te. In casul din urma este a se gasi expli-

catia unui fenomen didactic des observat. Intimpinam la
multi invatatori un zor neastomparat in a cauta mijloace
care sa u§ureze copilului priceperea. Zorului ii urmeaza o
renuntare tot ant de rapede la un mijloc °data a§teptat.
0 grija intierupta neCOntenit de §ovaire pggubitoare de timp
§i de puteri ii chinue tmendu-1 suspendat intre mijloace
nesigure de contopire on complicatie. Toate acestea i§i au
causa in neVinta invatatorului, ca numai acele mijloace
sunt practicabile, care stau catra judecata ce constitue pro-
blema in acela§ i aport precum stau premisele catra con-
clusiune, on in cas cand ar §ti aceasta, fiindca nu §i-a dat
seama la timp despre mijloace, pentru ca acum sa poata
uza de ele prin intreban formulate cu siguritate. Intimpi-
nam acest fenomen chiar §i in opuri psichologice, care nu
arareori recurg la cate un exemplu, pentru a-1 delatura
imediat ca un mijloc de explicare nesuficient, a-1 inlocul
apoi pun altul, insfir§it pentru a nu isbutl prin nici unul
sa resolve problema.
In scopul unei infati§an sinoptice insemnam aim cele
dou6 feluri de formare a judecqilor alaturea cu actrunile
ieciproce ce corespund unui sau altui moment al formarn :
Felurtle de formare a Actiunile reciproce intre

)udecayor. zdei.
1). Cercul e rotund Reproducere nemuloc. §i contopire

Farfuria Arica e rotunda Reproducere mijlocita
Cercul o ca o farfurie I Complicare
2). *1 cercul e ca o farfurie Reproducere nnilocita§lcomplicare
Farfuria e rotunda Reproducere nemijlocita
*1 cercul e rotund I Contopire.
Conclusiunilor corespunde cite o asociare de idei (corn-

plicare on contopire), ear premise' a doua cate o reprodu-
cere (mijlocita sau nemijlocita). Premisa cea dintai, la a
can" wire sensatiunea extenoara intra in curentul maselor
reproduse, e conditionata totdeauna prin amendoue felurile
www.dacoromanica.ro
de actmne reciproca (asociare §i reproducere §i adica, odata

reproducerea nemulocita cu contopirea altadata reproducerea
mijlocita cu complicare).
Conclusiumle represents judecatile din nou formate.
Examinandu-le mai de aproape aflam urmatoarele : Conclu-
siunea cea dintai nascuta prin complicare, are de stop de-a
mavutl sfera elementului rotund salvat de mai nainte in
con§tnnta. Pnn conclusiunea din urma results din o conto-
pire elementul rotund, care pans ad era intunecat, se malta,
ca un conpnut clar din o sfera de mai nainte formats. In-
nail fel de concludere are a§a dar scopul de-a forma sfera
in vreme ce al doilea bride a forma contmutul unei notium.
Din inttuul rationament aflam mai departe, ca formarea
sferei none (la farfurie se alatura cercul) se indepline§te prin
myloczrea unui conpnut (terminul mediu=rotund) deja avut,
al doilea rationament pune in evidenta faptul psichic, ca
formarea unui conpnut nou (rotund) nu se savir§e§te decat
prin mijlocirea unei sfere de mai nainte dobandite ( terminul
mediu=farfuna). Un continut avut joaca a§adar totdeauna
rolul termenului mediu in formarea unei sfere, in vreme ce
o sfera deja avuta pnme§te acela§ rol la formarea coati-
nutulm.
In consequenta resultatulm analisei noastre vom sta-
bill faptul psichologic, ca amendoue felurile de formare a
judecatilor sunt in acela§ timp §i tipurile elementare pentru
formarea notiumlor. Intaml fel este forma de rationare and
formam sfera, al doilea forma, de na§tere a continutalui
unei notiuni.
Aceste acte de gandire, psichologicqte intemeiate, nasc
in con§tnnta baiatulm urmatorul raport notional :
Rotund
Farfuria Cercul
Sa ne ocupam ants de alte particularitati pe care le

gasim in cele doue acte stereotipe ale gandirn.
www.dacoromanica.ro
In conclusiunoa rationamentului al doilea, unde duph,

cum vezurOm, se relevh, o not dintr'o sfera deja forman,
aceasta not (predicatul rotund) este termenul major ce do-
mineaza, sfera din care termenul minor (subiectul cerc) face
o parte. Termenul major (rotund) se gAse§te in premisa a
doua, ear termenul minor (cercul) in premisa innia. Amin-
tim aceastA particulantate a rationarii involuntare primi-
tive, constatan de mai multi psichologi. Cu abatere de la
forma rationamentelor obicinuita in Logice, ea coprinde in
premisa intaia totdeauna propositia nunorci ski in a doua pe
cea majors.
In conclusiunea rationamentului inniu nu e vorba de-a
forma un continut care sh, stopaneasch, o sfera data, ci de
mavutirea sferei ph.na aci cunoscute (farfuna) cu un nou
individ coordinat (cercul). Each. pentru ce aici nu este admi-
sibila, deosebirea unui termen major on minor. In locul a-
cestora vom avea ss constanm intre cei doi termeni coon-
dinati un termen anterior sau prior i altul posterior. Ter-
menul prior (farfuna = predicatul) se gAsWe i aici in a
doua premisa, ear cel posterior (cercul = subiect) in innia.
Premise le le numim din causa aceasta, cea dinni proposzpe
posterioara, a doua proposipe anterwarti. §i la acest fel de
rationare aflAm a§adar aceeav particulantate in ce pnve§te
succesiunea premiselor.
Am aflat dou6 forme de rationare, psichologice§te in-
temeiate. Ele ne dau mijloacele pentru a deosebl cele done
feluri de naltere a oricArii judecati on notiuni.
Formarea sferez
Cercul e rotund Propositie postenoara
Farfuria and, e rotunda Propositie antenoara
Cercul e ca o farfurie Judecata complicatoare.
Formarea continutului
icercul e ca o farfurie Propositie minors
Farfuria e rotunda Propositie majora
i cercul e rotund Judecata contopitoare.
C. L. An. XXIV. No. 3. 30,785. 14
www.dacoromanica.ro
Dace asem6nam acum formarea sferei cu acea a conti-

n utulm pentru a ne da seam de modul in care se condi-
tioneaza una pe alta, aflarn urmatorul raport :
Procesul de formare al sferei in esenta lui consists in
a fixa in conpinta complexiuni omogene (farfuria §i cercul)
prin o complicare nascuta cu ajutorul elementelor egale
(rotund), care se cuprind in ele §i care yin a se contopi.
Formarea sferei este o mlcare a gandirii in directia de la
sensatiunea noun (cercul) catra o complexiune omogena de
idei reproduse (farfuria), aadar de la o formatrune psichica
mai tarzie la alta mai timpurie. Prin aceasta se explica
cuprinderea simultana (complicarea) complexiunilor omogene,
conform cu legea psichologica despre reproducerea inverse
a §irunlor de idei.
Esenta procesului, tend formam continutul este, ca
un element egal (rotund), relevat mai intai din complexiu-
nea reprodusa (farfuria), apoi contopit cu eel din sensatiunea
omogena (cerc), complicate cu ea, se inalta la un grad mai
malt de claritate prin mijlocirea complexiunei reproduse (far -
furia). Procesul este o mi§care a gandini de la un element
notional anterior la unul egal urmator, prin ce se explica
cuprinderea mai clara a acestuia.
Orice nu gase§te nimic egal in masele de ganduri re-
productibile, nu suntem in stare sä coprindem. Din sensa-
trunile obscure pe care le provoaca in not afectiunile ex-
terne, coprindem in mod perceptiv, juditios sau notional
numai lucrurile pentru care avem mijloace de pricepere.
Ceeace nemijlocit nu poate reproduce absolut nimic, nu se
va putea fixa prin complicare §i din ceeace nu se poate
fixa nu results nici de aci inainte nimic clar.
Extragem urmatorul raport intre procesele de formare
a sferei §i a contmutului. Ele sunt douo curente de gandire
opuse, care se conditioneaza unul pe altul. In ele recunoa-
§tem cele douo forme de manifestare fundamentals §i ste-
reotipa ale oricani inteligente, adeca cuprinderea extensive
§i cea intensive. Amendoue sunt dupe cum vezur6m, resul-
tatul unei cooperari unitare a tuturor opera-0111110r elemen-
www.dacoromanica.ro
tare ale gandirii, numeasca-se acestea rationare, formare de

judecati on de notmm. Explicarea for nu este a se cauta
§i nici ca se poate gasl decat in totalitatea actiunilor reci-
proce intre idei.
Mai alegem ca exemplu o materie din punct de vedere
al exactitatii logice mai inaintate, cu scopul de-a examina
and, alte fenomene ale gandirii.
Problema sa fie a forma in conVinta baiatului no-
tiunea despre paralelogram, prin mijlocirea unei figuri geo-
metrice concrete, bunaoara printr'un oblong desemnat pe
table. Vom intelege numai dent, ca, aid avem de-a face
cu formarea unui continut, pe care trebue sa-1 dobandeasca
scolarul din privirea la oblong. Paralelogramul Ana e un
raport de idei sau folosind terminal logic un raport
de note. El va fi cuprins, tend baiatul a isbutit sa formeze
judecata, ca dintre cele patru laturi ale figurei vezute, cele
opuse sunt paralele. Indata ce s'a rupt aceasta judecata,
notiunea paralelogram e un fapt psichic savir§it.
E mai pe sus de indoiala, ca judecata nu se va putea
forma in vederea oblongului, pane and baiatul nu §tie ce
va sä zica linii paralele. Nu notiunea paralelogramului ce
urmeaza a se forma 'acum, dar in tot casul ideea despre
situatiunea paralele a liniilor trebue neaparat sa existe in
con§tiinta baiatului §i sa se reproduce in mijlocul unui com-
plex de idei fie de once nature, ba chiar impreuna cu acest
complex, inainte de ce ar putea sa fie observata i la latu-
rile oblongului. E posibil ca invatatorul sa indrepte acum
intaia oara luarea aminte a baiatului asupra acestei situa-
tmni, zicond elevului bunaoara, sa observe, data laturile
opuse ale oblongului zac sau nu in aceea§i direciune. §i in
casul acesta trebue O. fi existat idei, care vin a fi impros-
patate in memorie prin cuvintele : zac sau nu in aceeali
directiune" §i care, °data reproduce, mijlocesc descoperirea
situatiei paralele i la laturile oblongului. Neintimpinand
intr'un cas concret nici aceasta preparatiune, invatatorul
va trebul mai intai sa, clarifice deosebirea din cestiune, ca
sa poate fi de fata, la privirea figurei. De cumva oblongul
www.dacoromanica.ro
n'ar produce in baiat decat impresii absolut incomparabile

cu ceeace tie, in casul acesta chiar i afectiunea cea mai
puternica, ajutatA fie §i de un organ al vederii oncat de
perfect, remane, nu zicem nesinatita., dar sigur nepriceputA.
In momentul in care scolarul e indrumat s6, observe
situatia latunlor opuse, ideile revocate in memorie prin cu-
vintele invRAtorului primesc rolul unor auxiliare pentru a
reproduce mijlocit tot ce va fi §tiind colarul despre situatia
liniilor drepte. Ceeace s'a reprodus mijlocit se complica ca
fapt psichic simultan, cu situatia latunlor care continue, a
impresiona acum, dAnd existence, judecatii : Situatia latu-
rilor opuse dintre cele patru ale oblongului e ca o situatie
a liniilor drepte". Aceea dintre situatiile reproduse i com-
plicate, care s'ar intimpla se, corespunda, cu cea intinsA
acum in laturile oblongului, va starui neaparat a se contopl.
Ea se va reproduce prin urmare in mod nemijlocit 'Ascend
judecata : Situatia liniilor drepte, eu o cunosc, este cea
paralelti, " .
(Va urma).
www.dacoromanica.ro
JUPITER TRAGIC 213
JUPITER TRAGIC
(Z vs s-eaycpcig)
Traducere din Lucian(z)
PERSOANE:
MERCUR. MINERVA. JUPITER. JUNO. NEP TUN. VENUS.
COLOSUL DE LA RODOS. MOMUS. APOLO. HERCULES.
HERMAGORAS. TIMOCLES. DAMIS.
Mereur
Ce e§ti g6,nditor, o Jupiter, ce tot vorbe§ti singur?

E§ti galben, te tot primbli, §i ai fata unui filosof? Increde-te
in mine, pnmqte-mo de sfatuitor la necazurile tale, §i nu
dispretui povetele credincioasei tale slug'.
Minerva
Da, tats, 1 fiu al lui Cronos, mai mare peste toti Regii;
te rog in genunchi, eu Zeita cu ochi alba§tri, eu fiica to
i) Am tradus dup'd textul din editiunea lui Frideric Schmieder : Aov-

xtavoi; Zapoaaricos guravra. Halae Magdeburgicae 18o1. 2 vol. in go.
www.dacoromanica.ro
214 JUPITER TRAGIC
nascuta la Trito. Vorbegte, nu-ti ascunde gandul,sa ridem

ce durere iti roade mintea gi inima ? De ce oftezi aga ? de
ce egti aga de galben ?
Jupiter
N'au mai remas nici un necaz, din ate gi-ar putea in-
chipul cineva, nicio suferinta, nicio intimplare cruda, care
sa nu fi sfagiat fiinta Dumnezeilor.
Minerva
Apolo ! cu ce cuvinte grozave incepi a vorbi !
Jupiter
0 1 fii al pamentului ! §i tu o Prometeu! cate rele
mi-ati facut ! ..
Minerva
Dar ce este ? spune-ne noue casnicilor tei.
Jupiter
0 ! trasnete cumplite ale fulgerului meu de smaragd !
la ce imi mai egti bun tu, fulgere !
Minerva
Linigtegte-ti mania, de nu vrei sa Juana aici o co-

medie, ca nigte comedianti. i nici am inghitit pe intregul
Euripid ca sail putem respunde.
Juno
Crezi poate a nu §tiu causa durerii tale, care este ?
www.dacoromanica.ro
JUPITER TRAGIC 215
Jupiter
N'o tii, caci amarnic ai mai tipa.
Juno
tiu durerea de care suferi; e§ti amorezat eara§. Dar

nu mai tip, nu mai fac gura, pentruca sunt deprinsa sa
tot fiu batjocorita astfel de tine. De ce suferi? Trebue sa
fi gasit ear vr'o Danae, vr'o Semela, vr'o Europa care to -au
robit de amor, 'acum gande§ti sa to mai schimbi in taur,
in satir, sau in aur, sa to strecori prin stre§ina la sinul
iubitei tale. Aceste suspinuri, aceste lacrimi, aceasta fata
palida, nu-s alta decat simptoamele unei suferinti de amor.
Jupiter
Sermana de tine ! tu crezi ca not n'avem alte trebi,
cleat amor §i fleacuri.
Juno
Dar ce alta grija poi sa ai tu, Jupiter ce e§ti ?..
Jupiter
Trebile Dumnezeilor, o Juno, stau de tot reu, incat
sau vom mai fi in cinste i deacum inainte, i vom mai
avea jertfe pe pament, sau vom fi cu totul parasiti, i nu
vom mai insemna nimic.
Juno
Oare sa mai fi nascut pamentul ceva Giganti , sau
poate a Titanii au sfarmat lanturile cu care erau legati,
§i puind maim pe garda, ar fi ridicat ear armele contra
noastra ?..
www.dacoromanica.ro
216 JUPITER TRAGIC
Jupiter
Fii linNtita ! Caci despre ale Iadului, Dumnezeii sunt
bine asigurati.
Juno
Dar ce alts, nenorocire s'au putut intimpla ? Nu ved
de ce, dace, aceste toate nu te ingrijesc, ni te arati, in loc
de Jupiter, ca un Polos sau ca un Aristodimos. (I)
Jupiter
Eri, draga Juno, Timocles stoicul v Damis epicureanul,

s'au luat, nu §tiu de ce, la disculie despre Provide*, la
o intrun ire publica de oameni multi §i notabili, lucru ce
m'a suporat foarte. Damis suss mea ca nu exista Dumnezei,
§i ca ei nu privegheaza nici carmuesc trebile omene§ti; ear
Timocles, om de isprava, se opintea din resputeri s% tie
cu not. Intr'o clipa, multimea au alergat din toate par-
tile ; insa discutia nu s'a inchis anca : §edinta s'a ridicat,
dupe, ce se hotarl sa se aurae pentru o alts, zi, i acum
lumea std, in mare mi§care i alteapta sa inceapa din nou
discutia, ca sä vaza cine va birui, §1 cine 1 se va parea ca
vorbe§te mai drept. Vedeti primejdia §i in ce strimtorire
se gasesc trebile noastre. Totul atirna de la un singur om,
pi din doue una : sau puterea noastra va fi deacum des-
pretuita, §i nu vom mai insemna nimic, sau vom urma sa
fim cinstrti ca §i 'Ana acum, dace, Timocles va birui
cu vorba.
Juno
E foarte gray, in adever; §i acum ved, c nu de geaba,
o Jupiter, luase§i ,un ton tragic.
i) Polos, Aristodimos erau dot actor, vestict.
www.dacoromanica.ro
JUPITER TRAGIC 217
Jupiter
T tu gAndeai cA pricina turburArn mele era vr'o Danae,
vr'o AntiopA !.. Dar spuneti-mi §i voi, Mercur, Juno, Mi-
nervA, ce este de facut ? Gasiti i voi vr'un mijloc de
scApare.
Mereur
Eu cred cA trebue sA convocam Adunarea, ca sA adu-

cem chestiunea in desbatere ob§teasca.
Juno
Ti eu sunt de aceeali parere, ca preopinentul.
Minerva
Ba eu cred din contra, tats, ! SA nu mai turburam

Cerul, §i sA nu pari cA eti ingrijit de asemene lucruri. FA
mai bine ca Timocles se dovedeascA cu vorba, i Damis sa,
easA ru§inat din intrunire.
Mercur
Dar toate acestea se vor §ti, o Jupiter, de oarece dis-

cutia filosofilor va urma in public, §i tu vei trece de un
tiran, dacA nu vei impArtA§1 publicului ni§te trebi atat de
importante, §i care privesc pe toti.
Jupiter
ConvoacA dar Adunarea. SA fie toti de fqA. Ai dreptate.
Mercur
Poftiti in adunare, domnilor Dumnezei! Sunteti con-

vocati pentru o chestie importanta.
www.dacoromanica.ro
218 JUPITER TRAGIC
Jupiter
Cum se poate, Mercur, sa, faci convocarea in termen
ala de pro§ti §i de ordinari, cand Adunarea se convoaca,
pentru trebi a§a de man !...
Mereur
Cum porunce§ti sä fac, o Jupiter?
Jupiter
Cum poruncesc ? trebue sä alcatuelti proclamatiunea
in oarecare versuri, in oarecare vorbe man poetice, care
sa indemne pe cei convocati sa se adune indata.
Mereur
Bine, Jupiter ! dar aceasta e treaba poet ilor epici §i

a rapsozilor, ear eu numai poet nu sunt, inat a§ sluV pro-
clamatiunea intrebuintand versuri mai lungi sau mai scurte,
§i lumea va ride de ignoranta mea intr'ale poesiei. VOd ca
de multe on lumea ride de Apolo §i de unele oracule ale
sale, de§i el le invele§te intr'un fel de obscuritate, pentru
ca cei ce le asculta sa nu mai poata cerceta mesura ver-
surilor.
Jupiter
Poti purse in proclamatia to oarecare versuri din Homer,
cum el ne convoaca pe noi. Trebue sail aduci aminte.
Mercur
Nu-i ala de u§or §i de indemanatic; dar eata a voiu

cerca :
Melo dumnezeire : femee, sau bArbat,
Sau Fluvm, nu lipseasca de la ob§tescul sfat I
www.dacoromanica.ro
JUPITER TRAGIC 219
Nici Nimfa, nici Font MIA, din Ocean prasiti,

Sa nu lipseasca astazi! Ci tot' ye gramaditi
L'a lui Jupiter mare, malta Adunare
Cap auzip decretul acest de convocare 1
Top cap gustati onoarea ata'tor ecatombe
Cu fal5, si cu haz, cu cantece, cu pompe!
Zei mijlocasi, si Zei codasi, cu tote
Veniti fail sminteala, miscati, sariti cu tote I
Si voi Zei fail, nume, ce aveti numai dreptul
De-a mirosi la jertfe, sezend Fang& jertfelnic!..."
Jupiter
Bravo tie, Mercur! frumoasa proclamatie ai facut!

Uite cum alearga cu totn la Adunare ! Pnme§te-i §i pune-i
sa, §aza, fiecare dupa, pretul sou, dupa cum it arata materia
sau arta din care-i facut. In randul intai a§aza pe Dumne-
zeii cei de aur, dupa ace§tia pe cei de argint, apoi pe cei
de filde§, apoi pe cei de bronz sau de marmura, §i intre
ace§tia pe cei facuti de Fidias sau de Alcamenes, de Miron,
de Efranor, §i de alibi arti§ti marl ; ear Dumnezeii cei cio-
pliti prost, sa §aza, mai de o parte in tacere, numai ca sa
fie Adunarea in numOr.
Mereur
Ala va fi, §i vor §edea dupa, randueala ce-mi pome-

ne§ti. Insa a§ vrea sa §tiu data un Dumnezeu de aur §i
care trage multe talente, dar n'are nici o valoare artistica,
ci-i lucrat prost §i grosolan, §i fail nicio proportie,trebue
sa, §aza mai sus decat Dumnezeii de bronz ai lui Miron §i
ai lui Polictet, §i cei de marmura al lui Fidias §i ai lui Al-
camenes, sau ca trebue sa preferim arta ?
Jupiter
Ar fi trebuit sa fie a§a; insa aurul e mai pretuit.
www.dacoromanica.ro
220 JUPITER TRAGIC
Mercur
Am inteles. Vrei sa-i a§a,z dupa bogatie, i nu dupa

capacitate i merite. Haide! veniti dar, voi Dumnezeilor de
aur ; puneti-vo in randul intaiu!
Dar cum ved, o Jupiter, numai Dumnezeii cei barbari
au sa ocupe scaunele din fata, de oarece Dumnezeii greci
pe care-1 vezi frumoi placuti, bine incaltati, sunt toti de
marmura i de bronz; cei mai frumoi sunt de filde§, po-
leiti pe ici pe colo cu aur, ca sa aibe fata §i stralucire, dar
in fund ei sunt de lemn §i sunt gazda §oarecilor care au
qazat in ei republica lor. Dar aceasta dobitoaca de Bendis,
acest Anubis, §i vecinul sell Atis, §i Mithras i Min, sunt
de aur masiv de un pret foarte mare.
Neptun
Cu drept e Mercur, ca acest Egiptean cu cap de cane,
sa aibe scaun mai sus de mine, cand eu sunt Neptun?
Mercur
Ai dreptate. Dar pe tine, Doamne, care sgudui Omen-

tul, Lisip te-a facut de bronz i sarac, pentruca pe atunci
Corintienii n'aveau aur, cand acest dobitoc de Egiptean este
mai bogat, de oarece trage mine intregi de aur, mai greu
chiar decat alt metal. Trebue dar sa-i dai locul intaiu, §i nu
to supera, prin urmare, ca am dat preferenta unui Dumne-
zeu care are mutra a§a de bogata.
Venue
Daca-i a§a, pune-mo i pe mine la randul intaiu, pentru

ca sunt de aur.
Mercur
Sa am ertare, o Venus! Caci data nu m6 in§al, li
www.dacoromanica.ro
JUPITER TRAGIC 221
dace nu's de tot scurt la vedere, eu ved ca qti facuta

de marmura alba, de Pentelie; ava a placut lui Praxiteles se,
face, pe Venus, i ai fost data tot ca de marmura, Cnidienilor.
Venus
Dar eu voiu aduce martur pe Homer care, in lung i

in larg, in rapsodiile sale, zice ca Venus este de aur.
Mercur
De geaba, caci i pe Apo lo Homer it nume§te de aur

i bogat; i cu toate acestea it vezi acurn i pe el §ezend
la randul al treilea, pentruca, talharli i-au furat coroana §i
i-au furat pane, §i rasten lirei sale. Multumqte-te dar, o
Venus, ca nu votezi in Adunare cu prostimea, cu holota.
Colosul de la Rodos
Cine va indraznI sn -mi tagadueasca mie rangul intani,
mie care sunt Soare, §i al carui trup e atat de urial.
Dace, Rodienii n'ar fi vroit sa, me face, de-o inAltime at
de mare i de minunata, ar fi putut sa-§i -NO, §asesprezece
dumnezei de aur, cu pretul meu. Dupe, dreptate dar, eu pot
sa, tree de cel mai bogat. Apoi arta i proportiunea se deo-
sibesc in toata aceasta, man me a mea.
Mercur
Ce sa, fac, o Jupiter ; imi vine greu sa hotaresc: cand

me uit la materie, nu-i &cat bronz; dar cand socotesc din
cati talanti el e fatut, paremi-se ca are pasul inaintea ace-
lora care au un venit de cinci sute medimne.
Jupiter
La ce dracu a mai venit §i acesta, ca sa, face, sa, se
vada cat de meruqei sunt ceilalti Dumnezei, i sa, puie
www.dacoromanica.ro
222 JUPITER TRAGIC
Camera in neorandueala ?.. Spune-mi, draggy, Rodiene, cand

am presupune chiar ca to intreci pe Dumnezeii de aur, cum
dracu vei face ca sä §ezi in rangul intaiu, afar, numai de
vei sill pe toti ceilalti Dumnezei sa se scoale, §i sa, to lase
numai pe tine sa ezi ?.. 0 singura buca a ezutului teu,
ar coprinde Pnixa (Camera) intreaga. Ai face dar mai bine
sa stai in picioare, in mijlocul Adunarii, cu capul plecat
spre biuroul Camerei.
Mereur
Dar eata §i alt bucluc §i alts, incurcatura! Bata doi

Dumnezei, amendoi de bronz, facuti cu aceemi arts, amen-
doi facuti de artistul Lisip, ba mai mult Inca, deopotriva
nobili, cam amendoi sunt fii lui Jupiter Bacus §i Her-
cules tine sa. alb , precadere ? Uite cum s'au luat la
harta 1
Jupiter
Ne pierdem vremea, o Mercur ! Sunt atatea oare de

cand Camera trebuea sa fie constituita. Lasa dar sa pada
toti Dumnezeii amestecaii, unde va vrol fie-care. Vom
regula altadata rangurile, §i atunci voiu vedea ce randueala
se statornicete intre ei.
Mereur
Vai de mine ! ce tarabom, cum se sfadesc, cum sbiara

i racnesc, ca prostimea !. Cer diurne, hectar, ambrozie, e-
catombe, §i ca jertfele sa fie deopotnva pentru toti !..
Jupiter
DA sa, taca, Mercur ! Tacere ! ca sa asculte pentru ce

i-am convocat 1 Sa, lase injuratunle la o parte !
www.dacoromanica.ro
JUPITER TRAGIC 223
Mercur
Dar cum sa fac, o Jupiter ! Toti nu §tiu grece§te, §i

eu nu sunt un poliglot, ca sg fiu inteles de Schiti, de Per-
sieni, de Thrace, de Celti. N'ar fi mai bine sa dau din mana,
sa le fac semne, ca sa tan, ?..
Jupiter
Fa cum zici.
Mercur
Bravo ! eata-i mai muti decat filosofii ! E vreme dar

sa le vorbe§ti. Yezi cum se inn la tine, a§teptand ce ai
sa le spui.
Jupiter
Nu tiu ce am par, o Mercur ! nu me ascund sail
spun tie, fiul meu! Tu tii cat sunt de indrasnet, v cat
de vorbaret sunt in Adunan !
Mercur
tiu, ba chiar me cuprindea frica, cand to auzeam vor-

bind, §i mai ales amenintand, ca vei surpa din temelii pa-
mentul §i marea cu toti Dumnezeh, slobozind de sus
lantul toil de aur.
Jupiter
A§a-i !dar acum, fiule, nu tiu de ce ? de grozavia
intimplarilor de fata, sau de multimea celor presenti (caci
vezi in Adunare complectul intreg al Dumnezeilor) sunt tur-
burat in mintea mea, am sastisit §i mi s'a legat limba,
§i ceea ce-i mai cumplit, e c'am uitat de tot exordiul ce
pregatisem, ca sa pot fi mai impunotor Dumnezeilor.
www.dacoromanica.ro
224 JUPITER TRAGIC
Mercur
L'ai uitat?... Dar ei banuesc tacerea ta, §i se a§teapta

sa auda lucruri grozave §i nenorociri cumplite, de oarece
to to sfie§ti sa le vorbeV.
Jupiter
Oare n'N face bine, Mercur, sa incep, adresandu-mo
la Dumnezei cu obicinuitul exordiu al lui Homer ?
Mercur
Cu care ?
Jupiter
Ascultati, o Zei, cu toliz, sl voz Zane dragalase i.."
Mercer
Lash, -me in pace ! destul ne-ai tot cantat poem ! Cre-

de-mo, lasa-te de boala versunlor ! i mai bine is ceva din
discursurile lui Demosten contra lui Filip, schimband pe ici
pe colo. Asia fac astazi cei mai multi orators.
Jupiter
Bine zici. Asta-i o retorica gata, espeditiva, §i o
asemenea eloquent;, e foarte indemanateca pentru cei nedu-
meriti. Incep dar :
Ati fi dat mult, nu me indoesc, cetateni Dumnezei!
ca s ti i, ce sä fie oare c sunteti convocati astazi. Daca-i
ma, trebue sa ascultati cu luare aminte, ceeace am sa vo
vorbesc.
Vremea de acum, o Dumnezeilor, ne striga, c trebue
s ne apucam serios de regularea trebilor noastre de fat;,,
caci, pare-mi-se, not ne ocupam cam cu nepasare de ele.
Vroesc dar, de§i n'am eloquenta lui Demosten, sa ye descriu
www.dacoromanica.ro
JUPITER TRAGIC 225
cu lamurire ingrijirile mele, §i sa ve spun pentru ce v'am

convocat.
Eri, cum §titi, un capstan de corabie, Mnesiteu, sa.-
vir§ea jertfe pentru mantuire, pentruca vasul sell a scapat,
cam era sa se cufunde, cat pe ce, pe la Cafivea. Era dar
la Pireu banchet mare, la care luau parte acei dintre noi
pe care Mnesiteu ii invocase, §i-i poftise la savir§irea jert-
felor. Dupd, hbatium, fiecare din noi a plecat, care incotro
a vroit, dar eu, fiind anca de vreme, m'am suit in ora§
ca sa me plimbu la Ceramic, gandindu-m6 la Galicia lui
Mnesiteu , care poftind la banchet §aisprezece Dumnezei,
le-a sacrificat, sgarcitul, numai un coco§, §i acel un coco§
bOtran §i ofticos, §i patru fire de tamae a§a de muceda,
incat nu se putea aprinde pe jaratec, nici putea scoate fum,
nici cat de virful nasurilor noastre ; §i aceasta, dupa ce
el fagaduise ecatombe intregi, cand corabia sa, dusa de va-
luri, era, intr'o clipa, sa se isbeasca de stinca... Cugetand
la aceste, am ajuns la porticul Pikila, §i ved o multime de
lume adunata din toate partite; unii stau chiar sub portic,
altii pe afara, unii tipau §i gesticulau §ezOnd pe lavite. Am
inteles indata ca era o discutie de filosofi, §i am vrut sa
me apropiiu, sa ascult de ce se sfadesc. M'am involit deci
intr'un nor des, §i mi-am prefacut portul dupa portul filo-
sofilor, adeca : barba mare §i hama lunga, incat semOnam
tocmai ca un filosof; apoi, dand din coate, m'am strecurat
§i eu in intrunire, nqtlind nimenea tine cunt. i eata ca
ved pe epicureanul Damis, un ticalos, un berbant, §i pe
stoicul Timocles, un om bun §1 de isprava, discutand cu
mare foc §i cu aprindere. Timocles asuda §i ragu§ise rac-
nind, ear Damis cu o zimbire rizOtoare intarita din ce in
ce mai mult pe Timocles.
Inchipuiti-ve, ca discutia publica era despre noi. Bla-
stematul de Damis sustinea, ca noi Dumnezeii nici avem
providentd, pentru oamem, nici priveghem faptele tor, §i
nu alta, dar ca noi nici avem filinta ; caci la aceasta tin-
tea discursul sou, §i unirea it aplauda; dar Timocles Linea
cu noi, §i ne apara, §i se lupta din resputeri, §i lauda in
C. L. An XXIV. No. 3. 30,785. 15
www.dacoromanica.ro
226 JUPITER TRAGIC
toate chipunle providenta noastra, §1 dovedea cu cata inte-

lepciune §1 cu cu can, randueala noi ducem §i regulam Uni-
versul. Umrea it aplauda §1 pe el, dar el era obosit, sufla
greu de nu mai putea, racnea ragu§it, §i multimea se uita
mai mult la Damis. Vezend cumplita prime die, am porun-
cit Noptii sa cuprinda i sa, impr4tie intrunirea, care se
amana pe a doua zi, spre a se da sflr§it i a se hotari ches-
tiunea ; ear eu, luandu-me cu multimea auzeam pe multi
can se duceau acasa, ca, landau pe Damis §i incuviintau
parenle lui; erau insa i altii care nu le incuvuntau §i erau
contra, §i Veptau ce va zice a douazi Timocles.
Aceasta este causa pentru care v'am convocat. Ire-
deti, o Dumnezeilor ! ca, nu e lucru mic, de ye clati seama,
ca toata cinstirea noastra, toata gloria, tot venitul nostru,
sunt oamenii, i de 11 se va dovedi, §i de se vor incredinta
ca nu exista Dumnezei, sau ca, (chiar de exista el), insa
n'au nici o providenta §1 nici le pasa de oameni, noi
nu vom mai prima de la parnent nici jertfe, nici damri, nici
onoruri, §1 chiar de palm vom mai sta in cer, expu§i de-a
murl de foame, lipsiti de serbatori, de adunan, de jocuri,
de jertfe, de panahide §i de pompe. Eu zic dar, ca in ase-
menea grele imprejuran, trebue sa, gasim vreun mijloc ca
sa scapam din aceasta prime die, ca Timocles sa easa, bi-
ruitor, facend pe auditori sa creada ca, el are dreptate, ear
Damis sa remae de risul lumii. Cat despre mine, eu nu me
incred in Timocles, ca, va birui de la sine, fait, ca sa-i ve-
nim noi in ajutor.
Hei, Mercur! fa, acum apelul, dupa reglement, ca fie -
care sa, se ridice §i sail dea parerea sa".
Mereur
Ascultati ! tacere ! lini§te ! Care din Dumnezeu cei in

virsta §i cu drept vrea sa, vorbeasca? Nu cere cuventul m-
meni? nu?.. Stati cu toth linipti i satisfacuti de mari-
mea primejdiilor ce v'am yes-tit?...
www.dacoromanica.ro
JUPITER TRAGIC 227
Momus
.De v'ati preface toc.i in abur fi-n ierind L."

Eu, o Jupiter, de-a§ avea voe sa vorbesc cu francheta, a§
avea multe de zis.
Jupiter
Vorbe§te, Momus ! cu indrazneala. Francheta are in
vedere binele oNtesc.
Momus
Ascultati dar, Dumnezeilor! am sä vo vorbesc din

inima, cum se zice. Eu me alteptam de mult ca trebile
noastre sa ajunga la aceasta stare de ticalo§ie, §i sa ne
resara multi de ace§ti soNti, luand indemnul obrazmciei
for de la insa§i purtarea noastra. Ca, pe Temis! nu-i drept
sa ne superam, nici pe Epicur, nici pe discipula sei, nici pe
urma§ii dogmelor sale, data oamenii au asemenea parere
despre no" Ce voiti sa gandeasca oamenii despre noi, cand
ei ved pe cei mai buni dintre ei lasati la o parte, lihniti
de saracie, bolnavi §i in robie, ear pe cei MI §i mar§avi
preferiti, imbogatiti §i stapani peste cei cu mente ? Cand
lumea vede nelegruirile nepedepsite §i aparate de urmarire,
in vreme ce acei nevinovati sunt adeseori schinjuiti §i tra§i
in teapa? E lucru firesc ca lumea vezend toate acestea, sa
gandeasca astfel despre noi, tali cand n'am exista. i mai
ales cand aud i oracole de acestea ca d. e. :
Trecend Al's se va perde un mare imperiu"
MIA ca sa lamureasca ce imperiu se va perde : al sell,
adica al celui ce intreaba oraculul, sau al du§manilor soi;
i eara§:
O Salamino dtvina I vei perde to flt de femei !.."
chci §i Persienii §i Elmii, mi se pare, erau fit de femei ...
Apoi cand oamenii mai aud pe poeti zicend ca noi ne amo-
www.dacoromanica.ro
228 JUPITER TRAGIC
rezam, slujim, ne legam, ne sfadim, §i ca suntem supiNi

la o mie de imprejurari de acestea, pe (and zicem a sun-
tem fenciti §i nemuritori, n'au dreptate oare sa, rid de
noii sä nu ne mai bage in seama? Noi ne suparam ca
unii, fiind oameni nu iprea gogomani, ii dau seama de toate
aceste contraziceri, §i nu recunosc providenta noastra; dar
sa ne multumim mai bine, ca se gasesc anca cativa care
ne mai aduc jertfe, dupa atatea pi ostii ce facem. §i aici,
o Jupiter, cla-mi voe sa-ti spun, intre noi, (cam in aceasta
Adunare nu se gasesc oameni afara de Hercules, de Bacus
§i de Ganiined, parveniti §i primiti acum in randul Dumne-
zeilor) respunde-mi in conVinta, data ti-a pasat ceva vreo-
data despre trebile locuitorilor pamentului, data ai cercetat
vreodata tine sunt cei MI v tine sunt cei bum? N'ai ce
sa respunzi! §i de nu trecea Teseu de la Trizina la Atena,
i de nu s'ar fi apucat in calea sa, sa tae, de petrecere, pe
facetorii de rele, lucru ce trebuia sa faci to cu providenta
ta, nimic n'ar fi oprit pe Scyron, pe Pitiocamptes, pe Cer-
cion §i pe alti haiduci §i fac6tori de rele, de-a till bine §i
cu lux ucigond i precland pe bietn caletori; §i data Eu-
risteu, om drept §1 prev6zOtor, mi§cat de iubire de oameni,
la auzirea crimelor ce se petreceau peste tot locul, n'ar fi
tnmis pe acel viteaz, pe sclavul set], om vrednic §i resboi-
nic, pe Hercules, tie putin iti pasa, o Jupiter, de Hydra
§i de Lerna, de pasenle selbatice din lacul Stimfala, de can
Thracici i de obrasnicia Centaurilor. i, data trebue sa
vorbim drept, apoi noi Dumnezeh traim numai in lene, §i
n'avem alta grija dent numai sa privim de ne aduce Gine-
va jertfe §i de ne afuma la altare,ear toate celelalte trebi
merg dupa, cum le duce valul i dupa intimplare. Ay, ni
se cuvine dar acum, ba avem sa mai patim anca multe,
pentru ca oamenii ridicandu-§i oche sus, rid ca n'au nisi
un folos de ne aduc sacrificii i de ne fac slujbe, §i in
putina vreme, o Jupiter, ai sa, vezi §i pe Epicureeni, §i pe
Mitrodori §i pe Damizi, ca rid ili bat joc de noi, ear pe
aparatorii no§tn invin§i li redu§i de aceVa la tacere. E
dar in interesul vostru sa puneti un capet ski sa gasiti un
www.dacoromanica.ro
JUPITER TRAGIC 229
leac la toate acestea, de vreme ce voi ati adus lucrurile in

ala hal. titi. bine cA Momus nu-i nici intr'o prime die de
a-§i perde onorurile, cad el n'a fost nici pant acum dintre
cei cu foloase, cA numai voi ye bucurati de toate bunata-
tile i vo folositi de toate sacrificiele.
Jupiter
SA lAsAm, o Dumnezeilor ! sa lAsAm pe orator sA spue
pasurile sale : el e totdeauna obrasmc Ski injurAtor, dar,
cum zice slAvitul Demosten : e foarte uvir a invinovAti, a
banui, a censura ; dar a face ca lucrurile de fatA sA is un
mers mai bun, e treaba unui sfatuitor intelept". Aceasta,
sunt sigur, ca o vets face voi, acum cand oratorul a tAcut...
Neptun
Eu care stau sub apt, cum §titi, §i care traesc in

fundul mArilor,eu, cat me privqte pe mine, §i dui:A pu-
terea mea, scap pe cei ce plutesc, indreptez mersul cork-
bulor §i domolesc ventunle. Asta-i treaba mea! Ins fiind
ca iau parte §i la cele ce se petrec aicea, sunt de parere
ca ar trebul sa -1 desfillqAm pe acest Damis, inainte de a
sosi zioa de maine, prin fulger sau prin vreo alt% mavnA,
ca nu cumva sa biruiascA cu vorba, de oarece, dupA cum
ne spui, o Jupiter, el e induplecAtor i simpatic multimii.
Cu acest chip le vom dovedi, ce putem face acelora ce por-
nesc astfel de lucruri contra noastra.
Jupiter
Tu glume§ti, Neptun, sau uiti ca in puterea nostra
nu stA nimic din cele ce se fac. Ursitele tort, pentru fie-
care, cine are sa moarA de fulger, tine de sable, tine de
friguri, cine de ofticA. Altfel, de era in puterea mea, crezi
tu oare cA eu al fi lAsat sa east nefulgerat din Olimpia pe
prAdatoni de cele sfinte care mi-au taiat doi perciuni, ce
trageau fiecare §ase mine? Sau chiar tu insq, al fi lasat
www.dacoromanica.ro
230 JUPITER TRAGIC
oare in pace, la Geresto, pe acel pescar de la Oreos care

ira furat tridentul ? Apoi mai is seama, ca imi 'Area ca
ne mahnim, ca suntem manieti de aceasta imprejurare, ca
ne temem de discursurile lui Damis, i ca pentru aceasta
ne-am fi cotorosit de acest om, fara sa a§teptam sfiTtul
luptei sale cu Timocles. N'am fi semanat oare cu cineva
careli ca§tiga procesul in lipsa?...
Neptun
Eu credeam ca am inventat un mijloc grabmc de bi-

ruinta.
Jupiter
Taci, Neptun! Orel ea to miroasa a lacherda §1-i de
tot proasta : sa omori de mai nainte pe un protivnic, ca
sa moara neinvins, lasand causa sa nediscutata anca §i
pendinte...
Neptun
Atunci, nascociti voi alt mijloc mai bun, daca ziceti
ca al meu miroasa a lacherda...
Apolo
Daca reglementar ne-ar fi dat voe sa vorbim SCI noue

celor tineri anca SCI fara barba, poate c'a§ zice cateva cu-
vinte care ar aduce folos desbaterilor.
Momus
Aceste desbateri, o Apolo se ating de lucrun atat de

mari, incat nu dupa vrista, ci oblte§te, fiecare are drept
sa vorbeasca. Ar fi nostim ca, pe cand ne aflam in pi-mei-
dia cea mai cumplita, sa ne hartuim discutend despre lther-
tatea ce este data pnn regulament. Tu, mai ales, e,Iti un
orator in drept de a vorbi, c'ai e§it de mult din randul bae
www.dacoromanica.ro
JUPITER TRAGIC 231
toiler, c qti trecut in catastihul Celor Doisprezece, §i e ti

aproape contimporan cu Senatul lui Cronos. NIi to face dar
un flecaial in oche no§tri, ci spune Cu indrasneala parerea
ta, i nu-ti fie ruvne s vorbqti fr s ai barba, mai ales
c tu ai fiu pe Esculap cel cu barba a§a de deasa §i de
frumoasa. A.poi e o mare cinste pentru tine sä ne dove-
de§ti acum intelepciunea ta, de nu ezi degeaba in Helicon,
facend filosofie cu Muzele.
Apo lo
Nu e§ti tu in drept, o Momus, ci numai Jupiter are

dreptul sa dea o asemenea dispense,. De va poruncl, voiu
zice ceva vrednic de Muzele i de studiile din Helicon.
Jupiter
Vorbe§te, fiule. AI cuventul.
(Va urma) AL PAPADOPUL-CALIMAH.
www.dacoromanica.ro
232 HARTII VECHI
HARTII VECHI
DE LA 1NTAIA OBSTEASCA HUME A TAKIIROMANEM
omnul George Gr. Cantacuzino, actualul preledinte

al Camerii legiuitoare, a luat o mosura, care nu
se poate destul lauda, aceea adica de a strange §i tipari
toate lucrarile ob§teVlor adunari, incepend de la 1831. Ne
miram numai cum nu s'a gandit nimeni pana acum la a-
ceasta importanta lucrare, a carei lipsa se simte cu atat
mai mult, cu cat ne departam de acele vremuri.
PAO, astazi actele parlamentare ale acestei epoce in-
semnate in istoria rena§teni noastre, de la 1831 pana la
1848, nu ni s'a pastrat, ca sä zic a§a, decat prin tradith,
dupa, care s'a scris ce bruma s'a scris, prin caili §i prin
mare. Barbatii acelei epoce au disparut mai toti §i putinn
care supravietuesc vor dispare Ski dinii, fara a lasa in urma
for decat ni§te tradith, mai mult sau mai put in fidele.
Aceasta va fi o lacuna in istoria noastra contimpu-
rana, cad istoricul trebue sa-§i bazese lucrarea sa, mai ales
pe §tiintele §i isvoarele oficiale i in urma sa consulte me-
morille i orice alte scrieri ale timpului.
La not memorille lipsesc cu totul, asemenea lipsesc
scrieri din acea epoca, astfel ca, suntem redu§i la scrieri
post-facta §i acele, in cele mai multe casuri, tendentioase.
Ne este teama numai ca archivele Camerii sa nu fie
tocmai complecte i sa nu lipseasca dintr'insele multe acte,
www.dacoromanica.ro
HARTII VECIII 233
astfel cO,continuitatea lucrOnlor parlamentare din acele

vremuri sä nu fie tocmai perfecta. In asemenea cas, eu crez
cA. s'ar putea implinl lacunele prin piesele manuscrise ce
trebue sa, poseadO descendinth madularilor ob§teVlor adu-
nOn din acea epocA; astfel eu am Osit intre harthle repo-
satului meu pArinte, care a fAcut parte din acele adunAri,
chiar de la inceputul infiintAni lor, mai multe copii depe
proiectele de legi infqipte, dupa desbaterile urmate, dup6,
hotAnrile luate i alte acte de corespondent, cu deosebitele
autoritAV. Asemenea documente trebue sä se gOseasca in
multe familii §i un apel in aceasta privintA, va aduce la
luminA, sunt sigur, o multime de acte, care isolate §i as-
cunse pain sipeturi, n'au nicio valoare, dar care coordonate
impreuna §i puse fiecare la locul lor, ar servi la reconsti-
tuirea istoriei ob§te§tflor adunOn regulamentare.
Cu aceasta intentiune imi propun a da la lumina, mul-
tumitO ospitalitatii binevoitoare a Convorbinlor literare",
o serie de acte ale ob§tegtilor aduncin, din care unele dev
publicate deja, dar sunt aka de rare §i aka de puffin cunos-
cute de generatia de astAzi, inc ,t au aproape meritul de
luercin inedite, ear altele n'au fost niciodatO publicate i nu
§tiu data se mai pot regAsl in archivele prguite ale Camerii.
Incep astAzi prin a publica al treilea §i ultimul mesaj
al generalului Kisseleff cOtra ob§teasca adunare, cent in
.ledinta de la 10 Ianuane 1834.
Se Ve cä in prim ,vary acestui an, generalul Kisseleff
a ptirasit Principatele, ear Alecsandrn Ghica a fost numit
Domn la 28 Marne 1834, i la 14 Octomvrie acela an, s'a
intronat in scaunul Domniei.
Acel mesaj are indoitul interes de a arata progre-
sele realisate de tail in primii trei ani (1831-1833), de la
punerea in aplicare a Regulamentului Organic i activitatea
parlamentara a celor doue sesiuni precedente, i mai ales
a in acest ofis se oglindqte starea material, §i moralA in
care se afla Tara noastrA la acea epocA. Dup6, o trecere de
tulip de mai bine de o jumetate de veac, putem privi cu
mAndrie indArAtul nostru i constata gigantica deosebire
www.dacoromanica.ro
234 HARTII VECHI
intre Principatul Tern Romene§ti de la 1834 k.i Regatul Ro-

'name' din 1890 !
Asemenea puncte de reper ne sunt trebuincioase din
cand in cend, cam ele ne slujesc de termen de comparatie
intre doue epoce, ne fac se, vedem progresul constant i de
necrezut ce-1 face tara pe an ce trece, ne face in fine se,
fim recunosceton penntilor no§tri, care au inceput opera
de regenerare pe care noi, urmmii lor, cautem a o continua.
GEORGE LOAN LAI-10 VARI
Bucureso, 15 Aprilie 1890
I. Al treilea si eel dill urma mesaj al gelleralului Kisseleff

°Ara obsteasca adullare.
Deschizendu-se as-0m(1) pentru a treia care, obicinuita

ob§teasca adunare, potrivit cu art. 50 al Regulamentului
Organic, eu am o adeverate bucurie de-a gesi acest prilej,
care de isnoave ye impreune, domnilor, intru acest leca§,
spre a me bucura cu d-voastre de inaintenle ce nemcetat
face Cara pe drumul nnbunatatirilor, care it strabate de sunt
acuma tree am.
Stapanirea incredintata de buna petrecere, care isvo-
rqte din voile intocmiri, pentru toate sterile locuitorilor Ski
ajutorata fiend de rivna s,' cuno§tintele d-voastre, au do-
bandit intru ale sale lucrari noui ispravi, pentru care astazi,
earn l cu multumire vine a da d-voastre ale sale mere-
dintari.
Osebitele tiinte pe care marele Vornic din leuntru
este insarcinat a vi infatip, ye vor da nujloc de-a judeca
imbunatatirile ce privesc la aceaste, ramure a administratiei.
Dephna sevirFe a mesurilor regulamentare asupra
magasiilor de indestulare asigureaza in viitorime bunatetile
7) La 10 Ianuune 1834.
www.dacoromanica.ro
HART1I VECHI 235
acestui folositor a§ezament, dupa cum yeti putea lua de-

stoinica incrednAare din aratarea catqinni productunlor ce
s'au depus in magasiile de reserva in curgerea acestor din
urnia trei ani, insumand peste tot kile 102.557, care im-
partindu-se pe 258.624 familii, ce alcatuesc populatia taia-
neasca, vine de fiecare familie a avea hrana asigurata pen-
tru 53 zile.
Mosurile de sanatate despre Dunare s'au adus intru
desavirvre prin noui §i insemnatoare cladiri precum caran-
tina de la CalarNi, care zidindu-se acum de curend dupa
un plan potrivit cu sfiqitul intocmini sale, va situi pe
vntor de izvod pentru asemenea zidiri. Cladirea acestei ca-
rantine s'au savir§it cu suma de lei 350.000, ce s'au capa-
tuit din economnle facute chiar din budgetul carantinelor
fait, sa se fi pricinuit vreo alta osebita cheltuiala. Stitt
nicia cu care astazi se savir§e§te slujba carantineasca, mi-au
dat prilei de-a cere F4 a dobandi spre interesul negotului ca
sorocul carantinesc in lazareturile Prutului sa, remade nu-
mai de 4 zile. 00
Simtitoarele imbunatatiri ce au luat inchisorile li tern-
nitele Statului, intre care mai cu osebire se poate arata
cea de la Giurgiu, ce din nou s'a cladit, dupa un plan re-
gulat, inlesnesc din zi in zi mijloacele de-a se aduce vino-
vqii la pocaiqa, dandu-h-se pe de-o parte aptoarele cerute
de omenire, ear pe de alta urmandu-se paza for cu cea mai
mare strapicie, incat in acNti din urma ani, nu s'au in-
tim plat decat numai douo pilde de fuga, in vreme ce mai
nainte cu adesele spargeri de temnite, se sporea foarte mult
numerul facetorilor de r6u.
Asemenea folositoare sfir§itun au adus despre asigu-
rarea comunicatiei §i mosurile politienNti ce s'au luat pen-
tru paza din launtru.
Nicio epoca in Valachia n'a fost mai vatametoare i
nepnincioasa faatorilor de rele ca cei din uima doi ani, in
r) Ultima epidemie de ciumg. in Tara Romaneasa a fost in arm

1828-1829.
www.dacoromanica.ro
236 HARTII VECHI
care am ajuns a vedea acest Mu desradacinat fail intre-

buintare de cazne §i fart, sa fi fost miltl a alerga in cur-
gere de 4 ani la jalnica trebuinta a osindii la moarte. Cu
asemenea ingrijire s'au aratat stapanirea §i asupra stani
sancta ii din launtru; %mile de bine ale vaccinii intinzen-
du-se prin orate §i sate, au inceput a fi desavirit pretuite
de catra, locuitori, precum invederat se dovedqte din nu-
me'rul copiilor ce s'au altoit in tot cuprinsul Valachiei din
leat 1831 §i pana acum in suma de 14.221 suflete.
Mesunle ce s'au luat in oravl de capetenie au impu-
tinat boalele i mortile i dau nadejde ca pazindu-se se vor
precurma in vutorime epidemiile de care locuitorii acestui
oral patimeau atat de mult mai inainte.
Intocmirea sfaturilor oraleneV, ce mai nainte era cu
totul necunoscute in aceasta tara §i din care urmeaza a
isvori cele mai mari folosun, pentiu buna petrecere a lo-
cuitorilor de prin orate, au §i inflintat ispiavi foarte noro-
cite, ear mai cu deosebire in capitala, unde s'au savirvt
osebite lucran de ob§tesc folos §i de infrumusetare.
Veniturile a deosebitelor ora§e de la inceputul intoc-
mini sfaturilor olavneV s'au urcat in :
Bucure§ti la suma de Lei 975.704.
Din care sea zendu-se cheltuelile oraplui 602.723.
Remane un prisos de 372.981.
Ear in oialele judetelor pana la . .614.469.
Din care scazendu-se cheltuelile . . 369 453.
.
Remane un capital de 245.016.

Aceste prisoase agonisite din economille ce s'au facut
la venitui ile a mai multor am se vor intrebuinta acum in
lucraii de oNtesc folos pe seama ora§elor. (I)
Mil aceasta mesule ce s'au luat asupra dregerii
drumurilor celor man, asupra imbunatatirii starn drumu-
rilor de comunicaIie intre sate, asupra cladini de poduii in
I) Pentru anul 1882/83 .

Budgetele comunelor urbane s'au urcat la lei 22,605,913 26
Ear pentru comunele rurale, ele au fost de , 14,795,585 01.
www.dacoromanica.ro
HARM VECHI 237
deosebite locuri insemnatoare §i asupra adaogirii stantiilor

de po§te pe toate drumurile cele man ale Principatului, pri-
cinuesc din zi in zi folosuri insemnatoare negotului §i in-
lesniri comunicatiei.
Aducend intru bagarea de seam, a d-voastre fapte cu-
noscute de ob§te, care se ating de departamentul celor din
launtru, a§ don, domnilor, §i pentru partea judecatoreasca
sa pot a ye arata asemenea 'spray' insemnatoare, insa data
aceasta parte nu respunde la dorintele §i ostenelile noastre,
organizatia cea noun, a dreptatii §i despartirea puterii sa-
vir§itoare de cea judecatoreasca, care au luat desvoltari §i
desluiri insemnatoare in cea din urma a d-voastre adu-
nare, neincetat aduc la lucrarile judecatore§ti o bunk, oran-
dueala §i o insufletire manturtoare precum cu inlesnire ye
puteti indestula prin aratanle ce logofetul dreptaVi este
msarcinat a ye infati§a asupra mdecatilor celor sa,-
viiVte.
Acum dupe, ce am pus inaintea d-voastre inaintanle
partii judecatore§ti, de-a mea datorie socotesc a da asupra
sthrii finantii Principatului oarecari deslu§in ce nu mai putin
vor cloyed) norocita influenta ce reforma administrative §i
folosurile cele noui, care ye sunt asigurate, au asupra tu-
turor treptelor de locuiton ; ma capitatia plugarilor in zioa
de astazi se sure la Lei 8,186,535.
Taxa mazililor, patentarilor §i a V-
ganilor Statului pe tot anul, aduce un
venit de /7
927,275.
Cutiile satelor ce s'au intocmit spre
desfiinarea cisluirilor dintre sateni, care
era un izvor nedevrtat de abuzuri §i
napastuin, cuprinde astazi un capital de 77
400,000. (i)
Otcupul vamilor s'au urcat in cea
din unna venzare prin mezat al anului
1832 "Ana la suma de 1,405,050.
I) La inceputul anului 1853 acest capital trecea peste 3 unlioane lel.

(Ven starea administrativa. a Tarn Rornanesti in Lune 1856).
www.dacoromanica.ro
238 HARTII VECHI
Ocnele s'au urcat pana la . . . . 27

4)5657314. (I)
§i domeniurile Statului cu pescarnle Du-
narii, la 455,150.
Toate aceste dovedesc ca de§i s'au desfiintat vamile
din launtru §i o multime de alte respunderi neregulate, in
locul carora s'a a§azat o daidie hotarita §i deopotnva pen-
tru toate treptele de dajnici, insa venitunle de acum ale
Statului covir§esc preste suma indoita a veniturilor de
mai nainte.
Eu socotesc de cuviinta a v6 arata ca intarzienle din
partea negutatonlor samei spre plata datoriilor for urmate
din pricina turburanlor ce s'au wit in tinutunle Turciei
dupa malul cel drept al Dunarn, au milt pe Visterie a alerga
la imprumutun potrivite cu trebuintele pricinuite de aceste
intarzien, spre inlesmrea slujbii Ski intimpinarea cheltuelilor
a osebitelor ramuri ale administratiei, insa mesunle cele
strapice ce s'au luat spre inaplinirea acestor rem4quri,
precum §i zapisele facute dupa toate formalitatile cu care
Visteria este i va fi de aci inainte chezapita, o vor aduce
in stare de-a putea intimpina toate cheltuehle anului ur-
mator, §i de-a asigura datoria Statului dupa a careia desa-
vir§ita rafuire va lasa in casa de reserva un capital de lei
586.863, bez suma de 1.270.232 lei din economnle in deo-
sebitele ramuri ale slmbn oNte§ti.
Afara de aceste sume in naht, Visteria a intrebuintat
1.339.966 lei ca sa asigure tam deosebite folosuri, precum
desfiintarea datoriei cu care Vistenea era impovarata prin
contractul caldarimurilor capitalei, cumperatoarea de lucruri
nemivatoare, precum casele unde acum se afla sfatul ad-
ministrativ (2), moia hotanta pentru cladirea noului oral
Cernetu (3), ostrovul §i pescuitul adaugat la domemunle
Statului.
I) Venitul ocnelor n'a progresat in propor)ie cu celelalte ventturt, de

oarece mtilocia a 12 ant (1868-1879) pentru ambele PrInmpate nu este decit
de 41/2 milmane lei not.
2) Casele unde se afIN astHzt munsterul de finance
3) Orasul Turnu- Severin de astazt.
www.dacoromanica.ro
HARTII VECHI 239
.A.ducend intru cuno§tinta dvoastre isprivile de mai

sus aratate, socotesc de trebuinta a adauga ca intrarea cea
lesne a dajdnlor §i starea cea inflontoare a pluganlor soco-
tin. pe MO cea de mai nainte, sunt asemenea rodul in-
tocmirn celei nom a financelor i a desfiintani unei muqimi
de impedicari, care 'Ana acum nimicnicea cu totul negotul
§i munca pamentului.
Norocitele sfirvtun ale folosunlor ce de curend s'au
asigurat tarn, se pot vedea mai cu osebire din urmatorul
bilant al negotului cu toata, popnrea ce s'au fost intimplat
a se face vremelnicqte la exportqla unor productun.
In leatul 1831:
Exportatia s'a suit la Lei 25,553,113.
Importatia 16,709,000.
7)
Bi lantul in folosul Principatului este de , 8,844,113.

La leat 1832 :
Exportatia s'a suit la 37,955,831.
Bilantul in folosul Principatului este de 7)
10,222,831--
La leat 1833 :
Exportatia s'a suit la , 43,562,104.
)2
Bilantul in folosul Principatului este de 14,992,104.(1)

Daca acum yeti intoarce a d-voastre bagare de seam,
din cea cu amonuntul cercetare a stani financelor, asupra
altei parti asemenea insemnatoare, incredintata logofetului 1,,
trebilor biserice§ti, yeti lua deopotriva §tnnte nu mai putin

multumitoare.
1) Eac1 acum totalul unportunlor st exporturilor dm ultunit ant, pentru
ambele Pmnapate ,u in lei noui :
Pentru anul 1884. Importul a fost de Let 294,986,273.
) > ) Exportul a fost de , 184,115,542
Pentru anul 1885 Importul a fost de , 268,539,150
a 2 D Exportul a fast de , 247,968,201
Pentru anul 1886: Importul a fost de , 296,497,362.
, , ) Exportul a fost de ) 255,547,263
Pentru anul 1887: Importul a fost de , 314,680,752 -
a / ) Exportul a fost de , 265,726,613
www.dacoromanica.ro
240 HARTII VECHI
Invatatura ob§teasca prenumerandu-se intre cele mai

temeinice intocmiri ale tani da acum la 2955 §colan mij-
loacele de-a dobandi in limba nationals cele dintai cuno-
§tinte de care tinerimea era mai inainte lipsita.
Buna orandueala introdusa la ocarmuirea caselor face-
toare de bine §i de ob§tesc folos, asigureaza un ajutor §i
mangaere neputintu §i scapataciunn, ocrotind pe viitorime
hrana oamemlor de once hrapire.
Aceasta este acum domnilor, cea de acum stare a Va-
lachiei pentru care yeti putea lua mai buns incredintare din
§tuntele ce pe larg §efii departamenturilor sunt insarcinati
a be pune inaintea d-voastre.
D-voastre ati statornicit prin randueli chibzuite cu cea
mai deaproape luare aminte, sistema organizatiei celei noui,
remanea insa a se aduce cea mai mare priveghere de-a se
paz1 stra§nic mesunle cele trebuincioase, a asigura folosu-
rile ce se nadajduia dintr'insa, §i socotesc ca despre aceasta
nu avem nimic a ne imputa. Dad, insa intre amerunturile
unei reforme atat de intmsa, va fi scapat ceva§ din vederea
d-voastre prima este ca chiar de la inceputul acelei intim-
plari grele, au tras catra dinsele o mare parte a ingrijirn
noastre, care ingruire de s'ar fi intrebuintat mai cu osebh e
pentru sfir§itul de mai sus, poate ca ar fi adus ispravi mai
placute.
Catra aceasta socotesc de-a mea datorie a martunsi
aici rivna, §tnntele §1 silintele dumnealor §efilor departa-
menturilor, precum §i ajutorul ce pururea am aflat intru a
dumnealor impreuna lucrare.
Dupa ce am aratat pre scurt starea celor mai insem-
natoare ramuri ale administratiei papa la 1-1u Genarie 1834,
imi remane numai a chema a d-voastre bagare de seams,
asupra legnutoarelor randueli intru care aveti a ye indelet,
nici in curgerea seantelor acestei adunari.
Programa alaturata pe MO aceasta §i incuno§tnn-
tata presidentului acestei aclunan, cuprinde prescurtarea pri-
m-111°r ce vor fi supuse la chibzuirea d-voastre dumnealor,
§efii departamenturilor vor da in cercetarea d-voastre dupa
www.dacoromanica.ro
HARTII VECHI 241
cuvenita orandueala deosebitele proiecturi, ce s'au cercetat

§i s'au primit de catra sfatul administrativ extraordinar.
Intr'aceste proecturi, eu mai cu deosebire voiu chema
a d-voastre bagare de seamy asupra acelora ce se ating de :
1° De recrutatia militiei a careia alcatuire a fost ne-
aparata din pricina neputintii de-a se pune deocamdata in
lucrare intocmirile Regulamentului intru aceasta, lipsind ac-
turile starii mile, pe care se intemeiaza aceste intocrniri.
2° Intocmirea unei taxe pentru trecetoarea drumurilor
celor man, a garlelor §i a zagazelor.
3° Organisarea cordonului de sanatate despre Dunare,
dupa un plan care urmeaza a intari strejuirea acestui hotar.
4° Cercetarea unei condici pedepsitoale, care din trupul
complect de pi Axil], singura s'a putut alcatui pant acum;
insfir§it
5° Otcannuirea avenlor biserice§ti pentru ceeace se
atinge de monastinle neinchinate, ear cat pentru monasti-
rile inchinate la sfintele locum, de§i s'au adus multe zatic-
niri la apzarea unei otcarmuin iegulate, pe temeiun care
pazind netagaitele drepturi ale sfintelor locuii, sa poata tot-
deodata implini i duhul ctitonce§tilor orindueli, insa ste-
panirea are asupra aplecarilor capetemilor bisericei resan-
tului bune incredintan, care fagaduesc o invoire desavirvta.
Puind inaintea d-voastre puncturile cele mai insem-
nate asupra carora sunteti chemati a vo chibzui, eu voiu
intrebuinta minuturile ce-mi mai reman a petrece intre
d-voastre, de a face oarecare desvoltari asupra pricinelor
care mi se par a cere mai cu deosebire toata luarea aminte
§i ingrijirea d-voastre.
Intr'acestea partea judecatoreasca, vine MIA indoiala
cea mai intai, cars scapand din invalma§inle cele de mai
nainte, urma ca pasurile ei sa fie zabavnice, av6nd pe de o
parte a darima abusun §i pe de alta a lua nom prefaceri.
Noua organisatie a judecatonilor suferind cercetarea
pricmilor la regule hotarite §i deopotriva pentru toti, sta-
torniceaza folositorul temem al nestramutarii otarinlor ce-
lor cu desavir§ire.
C. L. An. XXIV. No. 3 30,785 16
www.dacoromanica.ro
242 HARTII VtCHI
Dar fiindca lucrarile judecatore§ti nu an dobendit enca

haracteiul §i imbunatetirile ce urmeaza a se a§tepta numai
de la o indelunge, cercare, vremelniceasca ocarmuire nu a
socotit de cuviinta a se indeletmcl la punerea in lucrare a
unui temeiu, care aduce piefacere vechiului privilegiu al
obladuirn Domnilor.
Deaceea fare, a avea nici un fel de amestec d'adreptul
asupra dani hothririlor judecatorNti, eu m'am marginit a
iscall punerea in lucrare acelora ce s'au facut dupe, ceru-
tele formalitati, socotind de-a mea datorie a pez1 vechiul
obiceiu de apelaVe la Domnul victor, precum in multe ran-
dui am facut aceasta cunoscut, ant celei din urma obste ti
adunari, cat §i sfatului administrativ, la 26 Octomvrie al
anului 1832.
A§a dar la iscusinta viitorului obladuitor al Orii, la
staruirea dregatoriilor judecatore§ti, la tiintele §i patrio-
tismul d-voastre se va cuveni de acum inainte a grebi adu-
cerea lam desavir§ire acestei insemnate parti a °tab mui-
ni, §i a pune in lucrare acel temeiu al nestramutani hota-
nrilor celor cu desavirre.
0 alta prima nu mai putin insemnatoare, este a plu-
garilor, aceasta treapta de locuitori, find cu totul incredin-
tate, numai la ingrkprea sir buna vointa a stapanirii i a
madularilor acestei adunari, a§teapta de la a d-voastre
dreptate a se paz1 nestremutat drepturile ei; cand intelep-
tele legnuri ce privesc la din ii se vor pune in luci are cu
acea cuntenie de cuget §i nepartinire cu care s'au cumpa-
nit la a for alcatuire, tend mesurile in potriva abaterilor
slujbaivlor §i a nesatioasei lacomii a arendmilor se vor pazi
cu stra§nicie; atunci numai muncitorul plugar ye va ies-
platl cu bogatie, cu producturi §i cu lini§te, dreptatea ce
yeti arata catia dinsul.
Sfaturile ora§ene§ti qazate prin ora§ele acestui Prin-
cipat i militia nationala, sunt alte doue parti insemnatoare
din voile intocmiri care cer osebite desvoltari.
De prisos socotesc a me intinde asupra folosurilor ce
vor dobandi ora§ele Principatului din intocmirea magistra-
www.dacoromanica.ro
HARTII VECHI 243
turilor, fiindca cei mai multi locuitori incep a pretui buna-

tatile acestei insemnatoare intocmiri.
Cat pentru militie, eu am aratat osebitilor §efi ai a-
cestm trup, §i drept a mea datorie socotesc a mai arata
§i d-voastre ca pentru paza bunei disciplini, ei au a implinl
§tra§nice §i insemnatoare datoin, caci numai printeo necon-
tenita priveghere asupra soldatulm, ei vor putea asigura
acestei sari bunatatile unei intocmiri, de care spanzura cea
mai mare parte a pazn linNtei ollte§ti.
Acestea sunt, domnilor, pricinele asupra carora me
grabesc a chema osebita d-voastre luare aminte.
Once reforma este cu anevoe; data reforma patnei
d-voastre s'a savnit fara smacinan i tuiburari, aceasta
purcede din prima a surpand abusunle, ea a respectarisit
toate drepturile pravilnice.
Organ al prea puternicului protector acestor tari, cu
cat mai mult me socotesc a fi implinit inaltele i manni-
moasele sale vointe, cu ant mai mare stint trebuinta de-a
ye incredinta astazi, ca, de yeti urma cu statornicie dru-
mul ce vi s'a desehis, veti putea pe deoparte sa departati
din patria d-voastre intoarcerea nenorocirilor care au tea-
lolit-o atata vreme, ear pe de alta yeti 'Astra neclintita
fericirea intru care se afla acum.
Aceasta este don* ce pururea voiu avea pentru
aceste Principaturi, a caror vntoare fericire nu poate fi nici-
°data, straina pentru mine.
(Iscalit) Deplm imputernicitul president al Divanurilor
General-adjutant : P. Kisseleff.
Bucuren, 10 Genarie 1834.
No. 6.
www.dacoromanica.ro
244 ION CREANGA
INCERCARI DE CRITICA TIINTIFICA
II. ION CREANGA.
a toti scriitorii, can nu i-au adunat scrierile rez-

letite intr'un volum, mai urr de cetit pentru cei
ce se intereseaza de mivarea literara aka putina, cum
este de la noi, Ion Creanga e putin cunoscut multora din
generatia tenera. De cand, de sub puteinicul lui condeiu,
nu mai izvoreau anecdotele §i poveVale, in care firea unui
popor intreg se resfrangea, de cand firul acestora nu se
mai depana, cel mai original i mai romanesc dintre pro-
satorii no§tri/cazuse intr'o uitare, din care dealtmintrelea,
putin doritor de-a face sgomot in jurul sou, nu cauta sa
ease. i deunazi, cand moartea a venit sa-i inghete glu-
mele pe buze, multi din cei, ce au vestit-o, nici nu tiau
ca Zara pierde unul din putimi no§tri oameni de valoare in
literature.
Opera lui Creanga nu tocmai mare, cum se intimpla
mai totdeauna intr'o tare, uncle omul de litere nu exista
ca profesie e de-o insemnatate capitala pentru cerceta-
torn §i criticul literar, obicinuit 0 explice pe un scriitor al
nostru, determinand inriuririle, la care a fost supus i oa-
menii, can l'au hranit cu aspiratfile lor, e lovit de carac-
terul ala de original i de putin imprumutat al unui scriitor
despartit prin zidul chinezesc al lipsei de-o culture mai
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA 245
inalta de toate produqnle literare strame, unde ar fi gasit

elemente, ce i-ar fi impestntat originalitatea cu caracterul for
deosebit. In lumea noastra literara, a§a de instrainata, ca
limba, §i ca idei, randurile curate, pe care le-a scris Creanga
sunt un adeverat fenomen i cu drag me opresc inaintea
scrntorului energic §i vioiu, care, intelept ca poporul, e ri-
zetor §i sentenIios, mi§cat §i fatalist, ca §i dinsul,,Elemen-
tele, care-i alcatuesc operele, sunt putine i cu uprinta ele
au sa se desfaca inaintea noastra §i, ca §i altadata, avem
sa aflam o strinsa corelatie intre om §i opera, ale careia
caractere estetice sunt numai manifestarea personalitatii
psihice, unala ca humour, a scrntorului.
I.
Intre deosebitele parti, care intra in formarea unei

personalitati sufleteV, niciodata potrivire deplina nu poate
sa existe. Fiecare om are o parte din mecanismul lui cere-
bral, care predomina asupra celorlalte i cu atata mai mult
la artist on la omul de Mere elementul predomnitor are sa se
mate cu mai multa limpezeala.,Avem astfel temperamente ar-
tistice imaginative, ca Edgard Poe on Hoffmann, stepanite de
abstractii, ca Richepin §i Rolhnat, sentimentale, ca Lamar-
tine, sensationale, ca figura putermca a efului coalei rea-
liste in Franta, Zola. Creanga face parte din aceasta din
urma categorie de scriitori, sensationali. Pentru ca lucrul
sa se lamureasca mai uor, nimic mai potrivit decat cer-
cetarea chipului, cum un scnitor de idei, ca De la Vrancea,
de pilda, i§i alcatuqte nuvelele, in paralel cu felul, cum
nuvela se incheaga de sine in creerul bogat in sensatn al
scrntorului nostru. In capul celui dintai, al lui De la Vran-
cea, Ideile abstracte au locul de capeteme : Scriitorul vede,
insa constitutia lui psihica e a§a, ca lucrunle vezute nu
roman aka, -in bloc in arsenalul memoriei, ci, viind asupra-le,
puterea de abstractie le .intrebuinteaza ca material la cla-
direa unei zidiri intregi de abstractii. Deaceea, cand scrii-
www.dacoromanica.ro
246 ION CREANGA
torul se pregate§te sä scrie, ideea se infativaza intai, planul

abstract al actmnii, ce are sa se desfavre in nuvela §i
tipul nefixat Arica al persoanelor, care au sa conduca a-
ceasta aqiune i pe urma scriitorul vine de le imbraca cu
elemente luate din realitate §i legate intr'un trup nou prin
puterea de inchipuire. Nimic vezut SCI reprodus a§a, cum a
fost vOzut, ca un lucru inchis intr'un hambar i scos eara§
la lumina ; toate sunt judecate §i imaginate. Firul, de care
se leaga totul in nuvela e o idee abstracts, care se simte
pretutindene existents §i care a fost preexistenta nuvelei,
care a fost conceptia ei primordiala. In Lini§te" de pilda,
De la Vrancea n'a vezut de sigur pe doctorul lui, nice pe
transparenta §i dulcea lui iubita, figurile for sunt schite din
lumea visului, care nu se simt in voie in llama reala, pe
care le-o croVe dupa trupurile for aeriane nuvelistul. De la
Vrancea a vozut inaintea ochilor mini ii intai tipul abstract
al omului superior, urgisit de lumea, care nu-1 intelege §i
mistuind amanta lui viata printr'o lini§te transcendentala,
pe care nimic omenesc nu vine s'o mai tulbure, apoi pe
femeea dulce §1 slabs, cu barbia ca un mfr de tears, floare
gingna vecinic pe pragul mortii, osindind lumea din inril-
timea dispretului sou anemic, §1-a inchipuit in abstracto 0
legatura de mbire intre aceste douo finiti ava de deosebite,
doctorul atletic, sanguin §1 nebun de teoru §i femeea
slabs si naiva, legatura, pe care moartea ar yen' s'o rupa,
dand uneia mormOntul, celuilalt liniltea" i numai dupa
ce astfel ideea nuvelei intregi s'a plamadit, scrntorul face
din doctor, un anumit doctor, cum a vOzut el multi, elev
al lui Marcovici §i traitor in Bucure§ti, i dintr'insa o anu-
mita fernee, fata unui mo§ier ofticos, a precizat impreju-
rarile actiunii, a retupt tabloul, purtand pe deasupra pe-
nelul realitatii, §i nuvela a fost gata. .
-----,< Cu Creanga, lucrul sta altfel : Ca SCI poporul, calauza
i inspiratorul lui unit, el are putme idea abstracte in minte :
icoanele, sensatiile predominyMemoria lui e o memorie de
ordine sensationala : el vede admirabil, faptele, care trec pe
dinaintea ochilor lui glumeti, iv pun adanc pecetea in masa
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA 247
creerilor see, scaldqi de un sange imbel§ugat in globule si

urma lasata nu se mai Merge niciodata. In once moment,
Creanga poate dispune de dinsa : ea, sensatia, 1 se presents
inainte cu toata bogatia ei de colon si lamurnea de contu-
run, gata sa iee trup sub condem. La toate personajele
multiple, care se poarta in lumea operelor lui, ar putea
determina esact §i constnntios ca la cotcarul de mos Ni-
chifor harabagiul tirgul, mahalaoa si timpul, and a trait,
cluar daca ar trebui sa se coboare pe vremea bunicului bu-
nicului sell, al lui Ciubar-voda adeca, cel care a puma 49
de mioare, era rotunda de la mo§ Dediu din Venaton.
Tot a§a de vezut ca si Nichifor e dascalul lui, Pop Dnhu,
lute in iespunsuri §i glumet ca dinsul, acel popa, imbracat
cu straie saracute, scurt la stat, smolit la rata, cu capul
ples", care piimbla prin gradimle si pe uhtele Iasului cu-
getarile lui cele intelepte. Amintinle" nu sunt alta decat
o galerie de tablouri vezute toate intr'o lumina, de veselie,
care cre§te puterea lor, fara ca vreo conceptie de ordine
ideala sa le lege intre ele. Fie, de pilda, partea a doua a
lor, acea, care tine de la fuga lui din bordeiul daramat al
Irinucai pana la timpul, cand intra in scale acele cum-
plit me§te§ug de timpenie, Doamne fereste", care dadeau
satelor pastor' suflete§ti. Icoanele vezute se tin lant, ele
izvoresc de sub condom, fara ca de inainte scriitorul, ca.-
lauzit de-o idee abstractA, care sal slujeasca de indreptar,
sa fi facut o alegere intre deosebitele matenale sensationale,
pe care le avea la indemana. Una dupa alta, fain intentie
conscienta din partea autorului, sensatiile s'au succedat ina-
intea luminii con§tnntei lui pentru a se inchega pe hartie.
La rand", cum spune el, vin, fara alta legatura cleat a
timpului, in care s'au petrecut, si fara vreo alegere ante-
noara., scena duioasa in reahsmul ei a intoarceni tatane-
s6u in casa plina de copii lui, uratul ava de fail noroc
pentru dinsul la anul nou, smantanitul oalelor, necazurile
lui cu routaciosul de mos Ciorpec ciubotarul, cire§ele furate
de la mosu-seu Vasile §1 prinderea pupezei, ciasornicul viu
si sburator al satului, §1 cate altele, care, impartite cate
www.dacoromanica.ro
248 ION CREANGA
una in fiecare capitul, ar forma atatea mici tablouri zugra-

vite in toate amenuntimile for de vorba §i de fapta. Din
aceasta gramadire insa, cam deslanata, a amintinlor lui,
tipurile es mult mai tale la iveala §1 sunt mult mai vii,
de cum s'ar crede. Fiindca mersul lui e mersul vietii chiar
§i precum in viata, fiecare intimplare, cat de mica, con-
tnbue pentru a ne desvell personalitatea oamenilor, cu cari
stem in atingere zilnica, tot ala §i in opera lui, fare sa-§i
dea osteneala sa fixeze tipurile, fixare, care, cer6nd abstrac-
-Oa calitatilor din imprejurarile unde s'au manifestat, nu
s'ar potrivi cu sensationalitatea sa escesivA, el le lase sa
se desfaca de la sine din cele povestite. tim, ca mo§u-
5t
set' Vasile e sgarcit, chiar data n'ar spune-o, din afacerea

cu cire§ele §i, fail sa ne o zica el, am intelege destul de
bine, ce poama de baiat era. E o lume intieaga aceea, care
se desfa§ura din Humule§ti pane la casa lui Pavel din FM-
ticeni §1 in aceasta gramada de figuri, mci una lgsata in
umbra : toate au pecetea propnei for personalitati , popa
Oslolzeanu, ca §i v6ru-seu Ion, mo§ Bodnnga ca §i t6mpitul
de Trasnea. Mud n'are temp intr'o nuvela, in mo§ Nzchifor
cotcarza de pild6, sa, intrebuinteze procedeul lui obienuit
pentru determinarea tipuiilor, el e suit sa le fixeze singur
tipul, dar chiar atunci ai e sa se fereasca, pe cat poate, de-a
ne da insu§irea in receala ei abstracta : totdeauna ea are
sa fie ilustrata printr'un exemplu luat din lumea concrete.
Pustnicul Chiriac e minunat aratat prin acest fel de
concretizare a unor calitai de ordine abstracta, a§a ca aici
operatia e dubla : calitatea scoasa pnn abstractie e cobo-
nta din nou in lumea lucrui ilor concrete pentru a cap6ta
coloare §i viata. Cenci, §ese randuri dau tipul a§a de hu-
moristic al caluerului din sfanta" Agint, carev canea
p6rul §i barba cu cirele negre §1 in Vmerea seaca cocea
oul la luminare, ca sa mai upreze din cele plicate ". E o
nuvela intreaga condensate in aceste cateva randuri. Firea
lacoma, a jupanului Strul din Tirgul Neamtulm, negustor
de a§a multe lucruri , e desavir§ita printr'o pai enteza ,
mai facea el, nu-i vorba, §i alte negustorii". In descrierea
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA 249
acestor tipuri, Creanga, care de obiceiu, nu lasa, nimic in-

chipuirii cetitorului, ajunge la puterea de sugestie a unui
Turgenieff.
Ace la§ lucru cu ii_itriga cand aqiunea, ce ale sa intre
in cadrul nuvelei, nu e o actiune vezuta de dinsul, ea se
mrcvreaza inteatata, incat devine nula. Compare-se mi§-
carea §i viata neast6mporata din Amintiri", cu actiunea
din Mo§ Nichifor" or din Ion Roata". In cea dintai
nuvela, n'avem nimic alta decat un fragment de caletorie
vezut din punctul de vedere al humoristului. Un alt scrutor
n'ar fi scos nimic dinteo tema ca aceasta, de o simplici-
tate extraordinara : Un harabagiu porne§te la drum cu fata
lui Strul bacalul, Malca, capetul se rupe, apoi roata sare :
harabagiu §i mu§tenu stau o noapte pe drum. Creanga are
insa un chip deosebit, al lui propriu, de-a scoate o nuvela
intreagil, din aceste date saracacioase. Intaiu facem cuno-
§tinta amenuntita cu mo§ Nichifor §i pe urma, cind hara-
baoa poi ne§te, scriitorul se apuca sa noteze impresnle, pe
care 1 le produc eroului sell locurile, pe unde trece, §irul
de sensatii trecute, ce i se clNteapta in minte la sensatia
presenta a locului. Toata asociaia de idei, care se treze§te
in mintea lui mod Nichifor §i i se coboara pe virful limbic
cu acea uprinta de scurgere a ideilor in toata plasticitatea
lor, care se intilne§te numai la omul necult §i pe care
Creanga, admirabil in dialoguri, o reproduce fara o nota
falsa, ni se desfa§ura inainte. Schema ideilor e cam aceasta:
Grumnze§tn, lupul, dealul Balaurului, balaurul, solomonnle,
baba lui, etc. §i, fara nicio sila, rand pe rand, scriitorul
noteaza : actiunea ocupa o bucata mica de la sfir§it dupa
aceasta schitare a gandurilor, ea se leaga in creerul unui
taran la drum §1, cand nuvela se mantue intr'un hohot de
ris §i am incerca sa-i gasim subiectul, el ne luneca intre de-
gete, cu toate amonuntimile de multe feluri, care o alca-
tuesc qi singure cateva hull generale reman inainte.
Chiar cand Creanga ale idei generale, un chip al lui
de-a judeca ceva, starea taranului de pia., ii e cu desa-
vir§ire imposibil sa ne spuie aceste pareri ale lui de-o or-
www.dacoromanica.ro
250 ION CREANGA
dine mai inalta decat acea a faptelor, in lumea rece a ge-

neralitatilor, cu care nu-i deprins i in care n'a trait. E
dintre cei, can vorbeau in parabole §i in pilde : idetagene-
rain, apuca imediat dupa ivirea ei haina faptei a -lucrului
vezut, pe care haina, noi, oameni trait] in abstractii, trebue
s'o lepadam , admirandu-i stralucirea , pentru a intelege
miezul. Taran, Creanga simte in comma lui durerile taranului
mai tare decat noi, fiindca e came din carnea for §i sange
din sangele lor" §i total nicairea o protestare de ordine
ideala : cu cat mai puternica insa e zugraveala, cand vedem
obrazul necinstit al botranului Ion Roata, canna cu o sa-
rutare Voda ii §terge pata de pe obraz !i aiurea tot haina
concreta o pune in spate ideea, care vine sa ni se arate
none, celor, ce mai credem in vorbe, ca prin Unire sfanta
Unire" taranul a capetat doara indoirea sarcinilor.
Nici tipuri abstracte deci, nici intriga ideala in nuve-
lele lui Creanga : pretutindene caffiti-V7I6-1r-lricruri pipaite.
In cieerul lui puternic, singure sensatiile clocoteau §i cand
din vreme in vreme, cate-o idee abstracts venea cu fisio-
nomia ei anemia in aceasta lume de fiinte psihice 'mar
§i pline de colont, ea trebuea sä imbrace haina locului.
CI eanga e la noi tipul perfect al scriitorului sensational,
la care aceasta predommre a concretului se explica poate,
in om, printr'o mai mare imbelpgare de viata, printeun
mai male exces de sange, cal e hrane§te puternic creerul
1, tund fragede sensathle, opre§te cercetarea rece de-a le
despica li ve§teji, atuncea cand abstrage din ele ideea.
II.
Creanga n'a sons insa numai nuvele, alaturea on aces-

tea avem o cantitate covir§itoare de pove0 SCI snoave, pe
me el, cate de altfel se scutura de once neologismu, and
apuca in many condeiul, le boteaza anecdote". Aici are sa
apara al doilea caracter al scriitorului, popularitatea lui, ca
sa zic a§a, remaind, ca intelesul deosebit §i mai apropiat
www.dacoromanica.ro
ION CREANGA 251
de acel etimologic, in care intrebuintez acest cuv6nt, sa se

larnureasca, din cele, ce an sa urmeze.
E o mare deosebire intro a scrie o nuvela, i intie a
spune o poveste. Nuvelistul e deplin stepan pe ceeace are
sa scrie : tipuri, actiune, dialog, totul poate sa, easy din
mintea lui, dupa voie ; scriitorul de pove§ti e mult mai in-
catupt decgt celalalt. Aid, el trebue sal' mladieze talentul,
sa-1 sileasca sa, intre intr'un anumit cadru de idei, sa adopte
un anumit stil, sa zugraveasca un anumit fantastic. Fiindca,
o poveste e un tot organic, netezit §i potiivit de intregi
generatn de oameni, pun ale carora gun a trecut, i o cal-
care la o parte de pe cararea ei se cunoqte indata. In
Ispirescu, de pilda, on in De la Vrancea, din timp in timp
pare, ca ne vine sa chemam p3 scnitor la ordinea ... po-
vestei. Personalitatea lui culta, produce un efect suporator
in mijlocul fetilor frumoi, cari cladesc poduri de our c'un
cuvent §i al frumoaselor fete de imperat, ce se uita cu
ochi cuminti pe calea de minuni, pe unde are sa le vie ur-
situl. E un anahronismu §i floarea povestei cea gingap, se
usuca la suflarea cugetarilor straine de firea ei. Sunt totu
poveti frumoase, imbricate intr'o limn, admirabila, ca
unele din De la Vrancea, dar, gen hibrid, aceasta fan, naiva,
imbricate in hame moderne, n'are mci frumusqa simply
a povestei, mci acea mai cioplita a nuvelei.
Altfel il vedem pe Creanga. Chiar, data ar fi vrut sa
introduce elemente straine in lumea pove§tilor, n'ar fi avut
de unde. Din necunoscetor de literaturi straine, neimpregnat
de acele tendinte nepotrivite cu firea poporului nostru, care
scot a§a, de deseon capul, cand cetim alte poveV, el a fost,
din fericire pastrat de imprejuran ca o oglinda dreapta, §i
lucre, in care povestea se resfrangea, fail sa se cunoasca,
de-a fost resfranta. La dinsul, nimic din ceeace caracten-
seaza pe scrntoiii modern]. nu se arata nepotrivit intr'o
lume distincta de acea, dupa al care' tipar gande§te scrii-
tonal : nici lux de comparatii on descneri minunate ca gin-
ga§ie, colont §i intelegere a naturii, ca in De la Vrancea
(cf. Fata moplui, p. 247, 242, etc.), 'rasa nespus de nepo-
www.dacoromanica.ro
252 ION CREANGA
trivite intr'o limba cam seact §i fail podoabe ca acea a

pove§tilor noastre, nici icoane fantastice, groaznice in tra-
saturile for farmecate, ca in Fat frumos din lacrima" a lui
Eminescu. In Creanga, luna nu se coboara in chip de pala-
turi, nisi iazme in chip de stinca null arata fioroasele for
trupuri, povestea e numai poveste §i, oglinda fait, cea a
prosatorului nostru nu-i deformeaza contururile, puind po-
doabe me§te§ugite pe trupul sanatos i mandru in simpli-
citatea lui al produqiunii populare. In Harap alb", cea
mai ingrijita ca forma §i mai cu dragoste scrist dintre po-
ve§tile lui, in zadar am cautat o descriere mai intinsa on
o comparatie artificiala : cand comparatia se intilnqte, ea
e comparatia povestei, o comparatie just,, scurta, mumifi-
cata aproape, ca §i comparatiile eterne ale epicilor grew.
In povestea mai mica a Fetei babei i fetei mo§neagului",
singure tree comparatii se intilnesc §i caracteru] for e evi-
dent neartificial, ci curat popular : fetei babii gura ii umbla
cum umbla melita", tot ea se alinta ca cioara in lat",
se piaptana de pare c o linsese viteii", i atata i tot :
descrierea putina, seaca, nervoasA, fara multe podoabe. Pi o-
positn rezlete o alcatuesc ; nicarri perioada lung, §i cocheta,
pe care o intilnim, luata de la straini, in ceilalti scriitori
al nqtri. Ca dovada, cateva din cele mai isbutite din des-
crieri, cele mai plastice, icoana lui Gerila de plat, care, cand
sufla intre gingalele lui buze de arap, toata suflarea §i
faptura de primprejur ii tineau hangul : ventul gemea ca
/Jun nebun, copacli din ptdure se vaicareau, pietrele tipau,
vreascur 11 e tmeau. §i chiar lemnele de pe foc pocneau de
JJ
ger. Eara veveritile, gavozdite una peste alta in scorburi

de copaci suflau in unghii §i plangeau in pumni, blaste-
mandu-§i ciasul, in care s'au n6scut".
/2
In acelq stil WA podoabe maiestrite, adeve'rat stil

popular, care pastreaza icoanele pentru vers i lash, prosei
larnurirea ei neacoperita de comparatn i descrieri, sunt
zugiaviti ,,*,i Flarnanzila namila de orn", care manana MIA
sali sature pantecele, brazdele pe urma a 24 de pluguri,
§i Setila, cel ce bea apa de la 24 de iazuri i garle, pe care
www.dacoromanica.ro
ION CREANGX 253
umbla mai mult de 500 de mori, §i Ochila cel cu un

singur ochiu, mare cat o roan, pAna la Pasari-lati-lungila
fiul sagetatorului i nepotul arcaplui". Alternarea unei
oarecare versificatii de asonanta, cu prosa e in spiritul po-
vestii §i maiestrirea nu se simte in alcatuirea versului
decat in partea din urma, unde caracterul popular se cam
impestriteaza, cu o gingalie cantata, care pateaza apa po-
vestii. Nu-i vorba, descrierea fetes de imperat, boboc de
trandafir din luna lui Mani, scaldat in roua diminetii, lega-
nat de adierea v6ntului §i neatins de ochii fluturului", e un
juvaer de ginga§ie, ca §i dorul scare mandru, luminos §i
in sine arzetor, ce se nVe din scanteia until ochiu farme-
ator", dar pata e tot pata §i versuri de dragoste moderna
intr'o poveste §i o poveste de Creanga !
Lasand la o parte acuma critica de amenuntimi, po-
ve§tile §i snoavele, care riumai prin dimensiumle for se deo-
sibesc unele de altele, partea cea mai mare din opera lui
Ci eanga aded, nu face nimic alta decat sa ne dee fara mew
amestecare de tendinti strlAniei de neologisme, ca voca-
bular §i sintaxa, adeveratul spirit arpoporului, ,de -la care
a invqat me§te§ugul lui de scriitor §i case a pus pe tern-
peaamentul acesta vioiu §i puternic pecetea lui ne§tearsa.
Cei ce nu vor sä cieada in existenta unor cai actere etnice,
care printr'un §ir nedescurcat de cause, dau fiecarm popor
o fisionomie a sa, care-1 deosibe§te de toate celelalte, ci-
teasca pe cel mai romanesc ca inspiratie §i forma dintre
pi osatoni nqtri : din cetirea operei tipul etnic al poporului
romanesc are sa se desfaca in toata plenitudinea sa. Avem
sa vedem in scriitor pe Roman in general, fire vesela, care
zarete indata, ca toate popoarele romanice, partea cara-
ghioasa a lucrurilor, popor superstitios, cu mintea plina, de
balauri §i alte asemenea mo§tenin ale reposatului Olimp
aric, fatalist, care plead, fruntea inaintea celor trimise de
sus §i din timp in timp, lasand mintea sa se coboare inspre
un pesimismu dulce, care vede viata plina de griji i-§i pune
idealul de fericire in vremile aurite ale copilariei apuse.
www.dacoromanica.ro
254 ION CREANGA
Creanga e resumatul chipului dea fi al laranului roman

moldovean, in special din a doua jumetate a veacului al
XIX-lea.
Toata opera aceasta alui Creanga, multiply i vie, e

scaldata intr'o atmosfei a, de humoic care se ive§te pretu-
tindeni, pe foile deseori induio§ate ale Arnintirilor", ca §1
in caraghioasele foi, in care porcul vine sa i spue povestea,
pe care, la randul lui, vine de-o spune cetitorilor. Humou-
rul lui present, o forma deosebith, pe care am sa cerc s'o
larnuresc.
Fiecare om vede lumea altfel i ochii lui percep mai
bine anumite parti din lucruri, care-1 lovesc mai tare 0i i
se intiparesc mai upr in minte. A§a se explicit tempera-
mentele optimiste §1 pesimiste, case, vezend o parte a lu-
crurilor cu o mai mare intensitate, pornesc de aici pentru
a da concept ii subjective asupra valorii lumii, care in sine,
inconscienta §i lins0tita, n'are valoare positive, on negativa,
pentru ce :
Rien n'est been, nen n'est mal, nen n'est laid, nen n'est beau,
Le monde n'est qu'un tas confus de phenomOnes
Sans but.
(J. Richepin. Les Blasphemes).
Alit vd cu mult mai mare energie §i retin mai cu

inlesnire partea comic a lucrurilor, care inaintea ochilor
for capeta ni§te dimensiuni cu mult mai considerabile decat
acelea, ce le are in realitate. Lucrurile cele mai serioase in
aparenta, trecend prin prisma for modificatoare, capeta ca-
racterul acesta ridicol, parte constants, data de peisonah-
tatea autorului, care, adaogindu-se la lucruri, a§a, cum sunt,
le schimba cu desavirWe, desvoltand unul din caracterele
for in dauna celorlalte. Lumea capota, multumita acestei
procedan de partimre a uneia din insu§irile sale, o aparenta
monstruoash, care, tocmai prin faptul, ca nu se intilnNte
www.dacoromanica.ro
ION CREANGX 255
de obiceiu §i ca arata toate sub o fata neobicinuita, produce

risul. Cand acuma, acel care are acest temperament, e un
artist, prin insu§ acest fapt, el cauta, sa forteze colorile,
sa le intareasca §i mai mult, pentruca sguduirea produsa
asupra nervilor cetitorilor sa fie mai puternica ants. Scrii-
tori de acest fel sunt humori§tn.
Cineva poate fi insa inzestrat cu darul acesta din firea
4 sau sa.-1 adopte ca mijloc estetic in operele sale. In casul
din urma, avem acel ris silit, in care par'ca resuna lacrimi,
ce se intilne§te a§a de des in operele humoriVlor engleji,
incepend cu Addison §i sfir§ind cu romancierul realist
Dickens. In Creanga, risul nu e introdus cu coil-hi* in
opera, ci vine din inima, e risul sanatos §i puternic, care
trebue sa trezeasca tot ris in mintea celui ce cite§te. Hu-
morist nascut, el a vezut totdeauna lucrurile prin partea
for cea comics, le-a privit sub unghiul ridiculului §i tern-
peiamentul lui propriu se reflecta in opera.
Mijloacele,, pe care le intrebuinteaza hu monstul, sunt
non umorate : gramadire de amenuntimi fay a capet, vorbe
nepotrivite cu ceeace inseamna, fagadueli, pe care altfel le
indepline§te. Toate acestea sunt intrebuintate de Creanga :
cand, ca in Amintiri", it vedem zugra vindu-se singur cu
o ironie admirabila, ca unul, care, zice el pnn somn nu
ceream demancare, data me sculam, nu mai a§teptam sa-mi
))
dee altul §i and era de facut ceva o cam raream deacasa.
,4i apoi mai aveam §i alte bunun : cand me lua cineva cu
reul, putma treaba faces cu mine, cand me lua cu bini-
§orul, nici atata, ear and me lasa de capul meu, faceam
ate o diaguta de trebu§oara ca aceea, de nici sftnta Nas-
tasia, izbavitoarea de otrava, nu era in stare a o desface
cu tot me§te§ugul ei, cand, in mo§ Nuchifor cotcarul, ne
lamurqte chipul, cum gasise mijlocul sä cumuleze meseria
de harabagiu cu acea de giamba§, cand insfir§it respande§te
cu prisosiqa gluma in Amintin", in care toil pare, ca
rid, de la Smarandita, fata popei, paha, la drnsu], care se
pricepe totdeauna, cum sa faca o blastematie. Pretutundeni
tonul povestirii e insa cel serios : scriitorul intrebuinteaza
www.dacoromanica.ro
256 ION CREANGA
\---
toata puterea de conceptie, de care dispune pentru a stirnl
un ris omeric, fara ca pentru asta tonul a§azat, ce dom-
ne§te in toate scrierile lui, sa inceteze. Silinta pentru a fi
humoristic nu se simte plain i Creanga debiteaza cele
mai marl enormitati cu un aer de convingere netulburata.
La fiecare poveste, nu lipsqte sa ne spue , ca °awl lui
ti ae§te Arica, data n'a fi murit, ca Ivan Turbinca (i) §i ca,
ospetul tine Ana, de nu s'a fi mintuit §i naivitatea poves-
titorului e admirabila, cand descne operatia Cmatuirn" fe-
meii lui Stan Patitul, pnn care cinatuire el §i cu dracul
Chhica o upreaza de-o coasts, singura de drat, care-i mai
remasese. Tipurile, cand i§i da osteneala sa le zugraveasca,
in pove§ti mai ales, arata o imaginal ie urim de humoris-
tica : dovada, descrietea lui Gerila, care, cand sufla cu bu-
zoaele lui groase §i dalabazatea, una i se da, peste cap, pe
cand cealalta ii ajunge la pantece.
Nici unul din humon§tii moderni n'a avut ca dinsul
darul inascut de-a lega la un lot inti'o capo-d'opera de hu-
mour, limba cea mai comics posibila, in care un singur
cuvent pus bine e de ajuns ca sa produca impresia donta
de humorist cu schimonosirea, ce trebue adusa realitatii
pentru a deveni ridicula.(Fara sa alba imaginatia santoare
a lui Jean-Paul Richter, puterea de conceptie alm Swift on
Dickens, fineta lui Armand Silvestre, el avea toate insuv-
rile humonstului §i, pus in alte imprejurari, data ar fi pier-
dut nemesurat ca originalitate, tine tie, ce fata, ar fi luat
verva lui humonstica, routacwasa uneori, mai totdeauna
insa sanatoasa §i vioae.
IV
Omul se desface din opera : pare, ca vedem pe una§ul

lat in spate §i voinic, cu Adige bogat, pastrand toata ener-
gia vietii in creerul lui bogat in sensatu. Puterea aceasta
I) Cf. pentru a se vedea humourul luz Creangi, o poveste asernnK-

toare in scrntoarea spaniolK Fernan Caballero.
www.dacoromanica.ro
ION CREANGX 257
de via* a dus-o in convingerile ca §i in scrierile lui. El,

nepotul vornicului din Piping, al acelui David, care l'a dus
intai la §coala, unde era sali deschida mintea, fara sail
corchezeasc6," hmba, taranul din Humule§ti, a fost totdea-
)2
una cu inima intre aces, care-1 vozuse crescond, pe atuncea,

and, copil balan, insenina, cum zice el, cerul cu un zimbet
de al lui. Deprins sa vorbeasca in pilde, el a luat apararea
frataor for de munca in dou6 nuvele, cei doi Ion Roata, in
care se simte o inima, care, ca alui Dostoievski, intelege
pe cei umiliti qi apasati §i care sangera de suferintele lor.
Prin gura taranului de la Divanul ad-hoc, om cuviincios",
dar cu gadilici la limba", scriitorul insu§ vorbe§te §i cal-
dura simpatiei transpire in randurile, in care ne povestqte
mazat, dupe obiceiul lui §i fara declamatii cum tine
se scoala mai de dimineata, acela e stepan in sat la ei,
de-i oropse§te §i-i tiuhae§te mai reu cleat pe vite". §i
main mai multe lucruri nu s'au spus mai frumos in cu-
vinte mai putine decat atuncea, cand baranul taran i§i
deschide inteleapta gura, ca sa spue boerilor din Divan a-
deverul mare i phn de mustrari, ca in palmele tarane§ti
strapunse de palamid6/ §i pline de bataturi vo in pe
d-voastra de atata amar de vreme §i ve fac de huzunti
le bine". De altfel, vremile cele none ii plat §i mai putin
decat cele vechi, §i Creanga e dintre cei, ce nemultumiti
en vremile for §i seto§i de un ideal, §i-1 stramuta in trecut,
cand, vorba lui, era ru§ine la fete §i and intr'o lume mai
romaneasca se vorbea o limba mai putin corchezita. In
fond, fatalist ca popoiul, ale caruia aspiratii be imparta§e§te,
el prive§te fail parere de rou zadarnica toate necazurile §i
grille traiului, fiindca, tie el bine, ca sunt la urma urmei
trei cop, de peiment , in care se incheie toatet scofala pe
)11umea asta".
Humorist de talent, scriitor sensational prin excelenta,

Creanga e, cum am vezut, acela dintre scriitorii no§tri, care
a trait mai aproape de popor, l'a inteles mai bine §i l'a
C. L. An. XXIV. No. 3.-30,785. 17
www.dacoromanica.ro
258 ION CREANGA
reprodus mai cu via*. Scutit de once influenta strains, el

a pastrat neatinsa limba §i gandirea romaneasca v deaceea
nicio alta figura, mai originals in simplicitatea ei viguroasa
nu se intilne§te in literatura noastra moderns. §i, dad, pe
de-o parte e regretabil, ca, Creanga n'a cunoscut izvoarele
de frumuseti estetice ale apusului, pe de alta tocmai acestei
izolari alui trebue sa-i datorim caracterul original al ope-
relor sale. In alte imprejurari, Creanga ar fi fost altfel ski
ar fi scris altfel, dar Creanga n'yx mai fi fost Creanga, adeca
o mmune de povestitor, care scrie in cea mai frumoasa
limbs romaneasca.
NECULA1 lORGA.
www.dacoromanica.ro
LUNITA 259
LUNILE(')
IULIE
6,11n, jitarul de la sat,

Cu pugca vecinic de-a spinare,
Era pe holde imporat
§i statul lui n'avea hotare.
In el tot campul se'ncredea,
Toti fluturii gi toatA floarea :
Sulfina, seara, '1 adormea
i-1 degtepta, in zori, cicoarea.
Odata, degteptat in zori

De-acel miros de (limn-lea-pi
Iii ridica ochii din flori
§i se uita peste f6neat6..
Din pricina zilelor calde,
Maraca, zin6, printre fete,
Se cobonse sa se scalde
§'acum se descingea de bete.
Jitarul nostru, nazdravan,

Se subtne ca o gopirlA,
§'ascuns de-un clot, de-un bolovan,
Se strecura pant la gbrla....
I) Veal c Cony. Ltt. Anul XXII, No. I, pag 90.
www.dacoromanica.ro
260 LUNILt
Cuptior, Cuptior, cate mai faci

Cu vinovata to caldura !...
Noroc numai a poti sn, taci.
Ala li eu : streaja la gull.
AUGUST
Pe luciul Para hotare

Al apelor ce-au adormit,
Din fund de haosuri resare
Melancolia zimbitoare
A stelelor ce-au resarit.
Intarziat pe malul mani

Eu in adancuri ratacesc
i prins de farmecul uitarii
Las jos tot lutul pamontesc
§i'n lumea naltului plutesc.
§i and m6 uit in urma mea

La discul rotunjit din Una.,
Il v6d schimbat deodata 'n stea,
C'o licarire de lumina
Indepartata, rece, lino..
Ear pe luceferii de noapte

Par'ca mai lesne-i ved apoi
Ca sunt pam6nturi vechi, rescoapte,
Ca's plansete acele §oapte
Ce curg din spatiuri spre noi.
www.dacoromanica.ro
LUNILE 261
0 lege! at imi pari de mare !..

Ce farmec pui in toate cele !..
De te-ai numi in timp uitare,
Sau in distan,, departare,
Tu sclumbi p6m6ntunle'n stele.
Care-i privirea omeneasc6,

Pt trunz6toare de mister,
Ce-ar indraznI sa 136,nueasc6,
C lumea noastr6, pamenteasc6,
Trae§te ins4i ea in cer ?...
DUIL1U ZAMFIRESCU.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Barca cu cc' fugatt In mtjlocul mini.
DON QUIJOTE DE LA MANCHA
Urmare
xxxrr
Care trateaza de ceeace se mai intimpla in ospadrie, §z de
alte znulte lucrurz vrednzce de §tiut.
ic6nd acestea, captivul taco. Don Fei nando ii spuse :

Do sigur, domnule capitan, modul cum ati isto-
risit aceasta ciudata intimplare, a fost astfel, Meat se asea-
mana cu noutatea i interesul intimplArli ins p. Totul este
curios i rar, plin de imprejurari care uimesc §i atrag pe
cei ce le asculta. A§a de mare este placerea ce am simtit
auzindu-le, meat chiar de ne-ar apuca zioa mare, ocupati
cu aceeagi istorie, ne-am bucura ca s inceapa din nou",
www.dacoromanica.ro
264 DON QUIJOTE DE LA MANCHA
ZicOnd acestea, Cardenio §i toti ceilalti se oferir6 a-1

servi cu tot ce le-ar fi cu putinta, §i prin cuvinte §i expre-
siuni atat de afectuase §i de sincere, incat capitanul se
gas' foarte multumit de bunAvointa lor. Cu deosebire Don
Fernando ii propuse ca voe§te sa se intoarca cu dinsul; el va
face ca marchisul, fratele sou, sa fie na§ul botezului Zorai-
dei, §i a el, din partea lui, it va inlesnl ca s, poata ajunge
in patna lui cu indemanarea §i consideratia, datorite per-
soanei sale. Captivul multumi cu multa politeta, dar nu vrii
sä primeasca nici una din generoasele for hotarin.
Intre acestea sosind deja noaptea, pe la intunecate
vent in ospetarie o trasura, incunjurata de cativa oameni
calari. Ei cerurO odai. Hangita le respunse a in toata casa
nu era o palms de loc neprins. Apoi chiar de-ar fi ala,
zise unul din cei calk.' ce intrase, tot are sa se gaseasca
pentru domnul consilier ce se afla in trasura". La acest nume
ospotaria se turbura §i zise : Domnule, greutatea e ca nu
am paturi. Dan graia sa, domnul consilier, aduce unul, §i
trebue sa aduca, sa intre in toata voea, caci eu §i barba-
tul meu vom e§1 din odaea noastra, spre a a§aza pe gratia
sa". A§a mai merge, zise scutierul. In acest tamp e§ise
deja din trasura un om, care, prin imbracamintea sa arata
indata functia §i sarcina ce avea. Hama lui lung, cu ma-
i-mile in forma de caer, dovedea ca este consilier, cum zi-
sese scutierul lui. De mana Linea o domnipara, in aparenta
cam de §aisprezece am, imbracata ca de drum, atat de ele-
ganta, atat de frumoasa §i de rumena, meat vederea ei
puse pe toti in uimire. Cine n'ar fi vOzut pe Dorothea, pe
Luscinda §i pe Zoraida, ce se aflau in ospotane, ar fi cre-
zut a alta frumuseta ca acea a acestei domnioare, cu
greu s'ar fi putut gas'. Don Quijote se afla fata cand ultra
consiherul §i domnioara, §i indata ce o vezt, zise : De
sigur poate gratia voastra sä intre §i sa se plimbe prin
acest castel, caci de§i e strimt §i putin indemanatec, totu§
nu este strimtoare nici neindemanare pe lume, care sa nu
cedeze armelor §i literelor, mai cu seamy cand armele §i
literele au drept calauza §i tovara§ frumuseta, cum o au
www.dacoromanica.ro
DON QUIJOTE DE LA MANCHA 265
literele gratiei voastre in aceasta frumoask domnipara, ckreia

trebue nu numai sk 1 se deschida, §i sk i se punk la dis-
positie castelele, dar stincele sk se dea la o parte, sk se
desparteasck i sk se piece muntii, spre a o priml. Intre
gratia voastra, zic, in acest raiu, Ski va gks1 acolea stele §i
sori care sk insoteasca cerul pe care gratia voastra it aduce
cu sine. Aici va gas1 armele la locul lor, i frumuseta in
culmea ei".
Consilierul remase uimit de cuvontarea lui Don Qui-
jote, pe care se puse sk-1 pnveasck cu deamenuntul. El
admira tot atkt de mult statura ca §i vorbele lui. Fail a
gks1 cuvinte cu care sk-i respunda, se uimi din nou, and
vezt inaintea lui pe Luscinda, pe Dorotea pe Zoraida,
Ski
care be vestea noilor oaspeti, §i la ceeace le spusese han-

gita despre frumuseta domnioarii, venisero sk o vadk
sk o pnmeasca. Dar Don Fernando, Cardenio Ski parohul fa-
cure consilierului poll-tete mai simple i mai delicate. In
sflrlit el intra confus, atkt de ceeace vedea cat §i de ceeace
asculta. Frumusetile ospetknei uraro bunkvenire frumoasei
domnipare. In cele din unnk consilierul vezt ca, erau °a-
men' de conditiune toti cei ce se aflau acolo. Dar statura,
fata §i mina lui Don Quijote it turburau. Dupa, ce au schim-
bat intre din§n tot felul de politete, Ski cercetat indemona-
rea ospetariei, se regula ceeace dinainte era regulat, ca toate
femeile sk intre in camAruta deja cunoscutA, ear bArbatii
sk remank afar ca de streajk. Astfel i consilierul fii mul-
tumit §i fiica lui care era domnipara, ca sk se duck cu
acele doamne, ceeace ea Men cu foal te mare plkcere. Cu o
parte din angustul pat al hangiului, Ski cu jumetatea acelui
ce aducea consilierul, ele se regulai6 in acea, noapte mai
bine decat gkndeau.
Captivul, din momentul ce vezii pe consilier, inima,
prin pornirile li presuntinle sale, ii spuse ck era fratele lui.
El intreba pe unul din slugile ce-1 intovark§eau, cum se
numea consilierul, §i clack tiea din ce tail era. Sluga ii
spuse ca se numea licentiatul Juan Perez de Viedma, ski ca,
auzise ck era de loc dintr'un sat din muntii din Leon. Cu
www.dacoromanica.ro
aceasta lamurire §i cu ceeace el vezuse, se incredinta pe

deplin ca era fratele sOu, care, dupa sfatul parintelui lor,
imbratlase cariera literelor. Mi§cat §i multumit, chemand
la o parte pe Don Fernando, pe Cardenio §i pe paroh, le
istorisi intimplarea §i-i asigura ca consilierul era frate sell.
Servitorul Ii spusese deasemene ca se ducea in Mexico, in
calitate de consilier de audienta al Indiilor. El mai afla ca.
acea domni§oara era fiica lui, de-a careia facere murise mu-
ma-sa, §i ca el remasese foarte bogat cu zestrea ce ea ii
lasase impreuna cu copila. Captivul le cern sfat cum sa
faca ca s6 se descopere, sau ca sa afle mai inn" daca,
dupa ce se va descoperi, fratele lui vOzondu-1 sarac, s'ar
supOra sau l'ar primi cu inima frateasca. Lasati pe mine,
zise parohul, sa fac aceasta experienta, cu ant mai mult
cu cat nu-i de gandit alta decht ca voi, domnule capitan,
yeti fi foarte bine pnmit. Meritul §i intelepciunea ce in buna
sa mina dovede§te fratele vostru, nu (IA semne ca e fudul
§i nerecunoscOtor, nici ca, nu va §ti sa-§i -dea seamy de
schimbarile norocului. Cu toate aceste, zise capitanul, eu
a§ vrea, nu fara de veste, ci pe departe sa in6 dau pe fata.
VO spun eu, respunse parohul, ca astfel vom regula
trebile ca toti sa remanem multumiti.
Intre aceste era deja gata masa, li toti se puser6 im-
prejur, gall de captiv §i de doamne care mancar6 indeosebi
in odaea lor. In mijlocul mesei, zise parohul : De acela§
nume cu voi, domnule consilier, am avut eu un camarad
in Constantinopole, uncle am fost captiv cativa ani. Acest
camarad era unul din soldatii §i capitand cei mai curajo§i
ce se aflau in infanteria spaniola. Dar pe cat era el de vi-
teaz §i de inimos, pe atata ei a de nenorocit. i cum se
numea acest cbpitan, domnul meu ? intreba consilierul.
El se numea, respunse parohul, Rui Perez de Viedma, §i
era de lot dintr'un sat din muntn Leonului. El imi povestl
o intimplare ce avil tatal lui cu fratii sOi, §i daca nu mi-ar
fi istorisit-o un om ant de sinter ca dinsul, a§ fi luat-o
drept un basmu deacele ce babele povestesc iarna la foc. El
imi spuse ca tatal sou impartise averea sa intre cei trei
www.dacoromanica.ro
fii ce avea §i le daduse oarecare sfaturi mai intelepte cleat

acele alui Caton. i eu §tiu sa ye spun a sfatul ce alese
camaradul meu de-a imbrati§a cariera armelor, ii isbutise
aka de bine, incat in putini ani, prin curajul §i meritul sOu,
MIA alt sprijin decat acel al marii sale viituti, ajunse a fi
capitan de infanterie, i a se vedea pe calea §i in perspec-
tiva de-a fi m curend colonel. Dar soarta i-a fost protiv-
nick cam togmai and el altepta sa capete favorurile ei,
le perdu, perzenduli libertatea, in fericita batalie, in care
atatia al ii o redobandirO, in batalia de la Lepant. Eu o
perdui la Goleta, §i dupa, aceea, prin deosebite intimplari
ne gasirom camarazi in Constantinopole. Deacolea el veni
in Alger, unde §tiu a i s'a intimplat una din cele mai ciu-
date aventuri ce a fost vreodata in lume".
Parohul continua dupa aceea, i foarte pe scurt istorisl
ceeace se intimplase fratelui sOu cu Zoraida. Toate acestea
consilierul le asculta cu luare aminte i niciodata urechile
lui nu fusese atat de atente ca atunci. Parohul ajunse nu-
mai pana in momentul cand frantejii despoiar6 pe cre§tinii
ce se aflau in barca, §i se oprl la saracia §i nevoia in care
camaradul sou i frumoasa maura remaseser6, adaogand ca
nu mai aflase ce se fa.cuserO ei, nici daca ajunsesere in
Spania, sau frantejii ii dusesere cu dinii in Frantia.
Toate cele ce spunea parohul, le asculta capitanul ceva
mai de-o parte deacolo, §i observa toate mi§carile ce facea
fratele sou. Acesta vOzOnd ca deja parohul ajunsese la sfir-
§itul istoriei sale, scotOnd un adanc suspin, i ochii umplen-
du-ise de lacrimi, zise : Oh ! domnule, daca ati §ti ce
noutati mi-ati povestit, §i cat de mult me ating la inima!
Cu toata reserva §i intelepciunea mea, m6 vOd slit sä arat
sentimentele mele prin aceste lacrimi care-mi nabu§esc ochii.
Acest capitan despre care vorbiti este fratele meu mai
mare, care, ca cel mai curajos, i stOpanit de ganduri mai
inalte decat mine §i celalalt frate mai mic, alese glorioasa
§i demna cariera a armelor. .Aceasta era una din cele trei
cai ce ne propuse tatal nostru, dupa cum ye spuse cama-
radul,vostru in istoria ce ati auzit-o §i care dup5, parerea
www.dacoromanica.ro
,.T.reifc,-7,
I
;4 .I,
k .
41
A
f
'
.
'3.q
,
. 'S :9
i 1H LI
r41.'
111
.,
),f.,
;:
,,,,t, --,,.-..., ,_ --e:

0
4' ,...YRE,73t.z4:d-.
,.. fi_____
:. ' i'..'" -.k! Jr

.1:'.. '''Cri.'', ----=---,-=',
.. '
PC11=,
=
=
-
,4
M. 173.4W
Imagmatia lui Don Quijote, dup6, povestirile romanelor aventuroase.
www.dacoromanica.ro
voastra searnana a basin. Eu urmai cariera literelor, in care

Dumnezeu §i sirguinta mea m'au a§azat pe treapta unde
na6 vedeti. Fratele meu cel mai mic se afla in Peru, atat
de bogat incat cu ceeace a trimis tatalui meu §i mie, nu
numai ca a inapoiat partea de avere ce el luase, ci anca a
dat in manile tata-meu mijloacele ca sit satisfaca darnicia
lui fireasca. Eu deasemene am putut, cu mai mare cuviinta
§i autoritate, sa urmez studiile mele, §i sa ajung la postul
in care mo ved. Tatal meu trae§te Ana, murind de dorul
de-a §ti ceva de fiul sOu mai mare, §i cere de la Dumnezeu
cu necontenite rugaciuni sa nu-i inchida moartea ochii pana
nu va vedea cu vial a pe acei ai fiului sau. Eu me minu-
nez de fratele meu, om atat de chibzuit, cum, in mijlocul
atator necazuri §i suferinte, sau intimplari fericite, nu s'a
ingrijit sa dea vqti despre dmsul tatalui sOu. Caci data el
ar ti, sau vreunul din noi, n'ar fi avut nevoe sa a§tepte
minunea batului de trestie, spre a dobandi rescumporarea
sa. Dar ceeace m6 tern acum este de a afla data acei Fran-
teji i-au dat libertate, sau it vor fi ucis spre a ascunde ho-
tia lor. Toate aceste vor face ca eu sa urmez calotoria mea,
nu cu acea multumire cu care am inceput-o, ci plin de me-
lancohe i de tristele. Oh! bunul meu frate ! cine poate Its
unde te afli acum? Caci eu m'a§ duce sa te taut §i sa to scap
de necazurile tale, chiar de-ar fi cu pretul zilelor mele. Oh!
de-ar fi adus cineva betranului nostru tata §tirea a to erai
in viata, chiar de ai fi fost in temnitele cele mai ascunse
din Berberia. Caci de acolo te-ar fi scos bogatiile lui, acele
ale fratelui meu §i ale mele. 0 frumoasa §i darnica Zoraida 1
Cine iii va putea plati binele ce ai facut unui frate! Cine
se va putea gasi faV, la ren4terea sufletului ton §i la nunta
ta, care ne-ar umplea pe toti de atata bucurie!" Aceste
vorbe i altele asemenea zicea consilierul, cuprins de atata
induio§are la tirea ce i se daduse despre fratele sou, incat
toti cei ce-1 ascultau, it intovara§eau, aratand parerea de
rOu ce ei aveau pentru durerea lui.
VOzend deci parohul ca scopul lui a e§it atat de bine
la capet, precum §i dorinta capitanului, nu vrii sa-i iyina
www.dacoromanica.ro
mai mult timp triti pe toti. El se sculg, de la mash §i in-

trAnd unde era Zoraida, o lug, de manh, §i dupa dinsa ve-
niro Luscinda, Dorotea §i fiica consilierulm. Capitanul qtepta
sa vada ce vroea sa fach parohul. Acesta luandu-1 §i pe
dinsul cu cealalta manh, cu amendoi se duse unde stateau
consilierul §i ceilalti cavaleri, §i zise : Inceteze, domnule
consilier, lacrimile voastre, i implineasca-se pang la culme,
toate dorintele voastre, cam aveti inaintea voastrh pe bunul
vostru frate i pe buna voastrh cumnath. Acesta pe care-1
vedeti aicea este capitanul Viedma, §i aceasta este frumoasa
maurg, care-i Met atAta bine. Frantejii, de care am vorbit,
i-au pus in strimtorarea in care-i vedeti, pentru ca voi sa
aratati liberalitatea bunei voastre inimi". Chpitanul alergh
sa stringy in brate pe fratele sou, ski el ii puse mgnile in
piept spre a-1 privi ceva mai dedeparte. Dar and insfir§it
it recunoscii, il imbrAtila cu atata dragoste, varsand a§a
duioase lacrimi de multumire, incat cei mai multi din cei
ce se aflau fatg, trebuire sh-1 intovhra§asca la plhns. Vor-
bele celi spusere intre dini2ii amOndoi fratii, sentimentele
ce-§i argtare, cu greu cred ca se pot inchipul, cu atht mai
mult a se scrie. Acolo, in putine cuvinte ii dadure seama
de intimplhnle lor ; acolo descoperir6 in toath intregimea
buna prietenie a doi frati; acolo consilierul imbrat* pe
Zoraida, ii oferi averea sa, i fact pe fiica lui sa o imbra-
tipze ; acolo frumoasa cre§ting, ski prea frumoasa maura,
umplure (mil§ de lacrimi ochii tuturor.
Don Quijote stAtea atent farg, sa zich o vorbh, consi-
derand aceste imtimplari atht de extraordinare §i atnbuin-
dule toate chunerelor cavaleriei rgthcitoare. Se lug, hothri-
rea ca sh se intoarca chpitanul i Zoraida cu fratele sou la
Sevila, i sa informeze pe tatal for despre intilnirea ski li-
berarea lui, pentru ca el, cum va putea, sa vinh spre a fi
fath la nunta §i botezul Zoraidei. Consiherului nu-i era cu
putinth sa lase drumul inceput, pentru ca, avea satire ca de
atunci intr'o lung, pleca flota din Sevila spre Noua-Spanie,
§i i-ar fi fost lucru foarte supgrAcios sh pearda acest prilej.
Intr'un cuvOnt toti remaser6 multumiti i veseli de
www.dacoromanica.ro
fericita intimplare a captivului, i fiindca noaptea Meuse

deja dou6 parti din drumul ei, hotariro sa se retraga spre
a se odihnl timpul cat mai remanea 'Ana la zioa. Don Qui-
jote se oferi sa fie de streaja in castel, pentru ca nu cum-
va vreun urial sau alt mis.el pribegitor i reutacios, sa
villa sa-i atace, lacomi de bogata comoara de frumuseti ce
ascundea acel castel. Cei ce-1 cunoteau ii multumirO, .1i da-
dur6 consilierului seama de ciudata manie a lui Don Qui-
jote, i el nu putin se inveseli. Singur Sancho Panza era
nemangaiat ca intarziau de a se culca, §i singur el se re-
gula mai bine decat toti, aruncandu-se pe halaturile maga-
rului s6u, care-1 costaro atat de stump, cum se va spune
mai departe.
Deci doamnele retraendu-se in locuinta lor, li ceilalti
regulandu-se pe cat au putut mai putin roil, Don Quijote
e§1 afara din ospotarie spre a face streaja castelului, precum
fagaduise. Se intimpla insa a ne mai fiind mult pana, la
geana zilei, ajunse la urechile doamnelor un glas atat de
tare §i de armonios, incat le sill pe toate sa asculte cu
luare aminte, mai cu seama pe Dorotea care era dqteapta.
Alaturea cu dinsa dormea domnipara Clara de Viedma, caci
a§a se numea fiica consilierului. Nimeni nu-§i putea inchi-
pul tine era persoana care canta ala de bine, §i era un
glas singur fail intovar4ire de vreun instrument. Uneori
li se parea a in ograda canta, alte on in grajd. Stand ele,
in aceasta nedomirire, foarte cu bagare de seama, veni la
u§a odaei Cardenio §i zise : ,Cine nu doarme sa asculte, §i
va auzl glasul unui Mat de la catari, care astfel canta in-
cat incanta. Ascultam deja, domnule, respunse Dorotea.
Cardenio dupa aceea se duse, §i Dorotea pun6nd toata lua-
rea aminte posibila, auzi ca ceeace se canta era aceasta :
(Va urma) ST. G. VAGOLICI.
www.dacoromanica.ro
272 BIBLIOGRAFIE
BI BLIOG RAFI E
Erbiceanu (C ). Istoria Mitropoliei Moldaviei si Catedralei

Mitropolitane din Iasi. Urmata de o serze de docu-
mente, de facsimile ,sz de porti ete privitoare la zstoria
nalionald ,si &sent-eased a Roviliiiilor.Bucurqti 1888
I vol. 8° gr. de XCV11+548-FLIII pagine.
'au implinit trei ani de zile de cand a doua capitala a

tarei, Ia§ii, a serbat cu adeverata mangaere cre§tineasca
redarea serviciului divin a unuia din frumoasele monu-
ments ale tarii, a catedralei mitropolitane. Cu aceasta oca-
siune solemna d. profesor Erbiceanu a dat publicitatii o
bogata colectiune de acte §i documente privitoare la Mitro-
polia Moldovei, insoVta de o insemnata introducere istorica.
'inem de o datorie a vorbi despre aceasta publica-
tiune, mai ales pentru a nu cunoa§tem pana acuma vreo
recensiune mai pe larg asupra ei.
Cateva cuvinte asupra cuprinsului.
PublicaVunea este precedata de o expunere asupra in-
troducerii creVnismului la Romanii din Dacia. Aci autorul
utilizeaza intr'un mod inteligent materialul preios adunat
cu atata munca de scriitorn no§tri din trecut i din timpu-
rile de fata. Pentru inlesnire, el imparte aceasta cestiune in
trei parti, fiecare din ele intarita de documente istorice. In
partea intaia trateaza despre existenta cre§tinismului in penin-
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 273
sula Balcanica §i la coloni§tii lui Traian. Partea a doua care

nu este decat un complement al celei dintai cupnnde probe
despre viata religioasa crVineasca, a vechiului neam roma-
nese. i insfir§it in partea a treia se arata ierarchia bise-
ricei Romani lor din ambele Dacii. Cate§i trele capitulele
concurg a intemeia taxa gre§ala existenta cre§tinismului in
Dacia Tiaiana §i Aureliana inainte de seculul IX.
Cu mult mai interesant decat aceasta este istoricul
Mitropoliei Moldovei. .Autorul vorbe§te despre scaunul me-
tropolitan, care dintru inceput a fost la Suceava pana la
1654, cand Domnul Moldovei Alexandru Voda Lapu§neanu
l'a stramutat la Ia§i, unde totu§, pana la 1677 (sub An-
tonie Voda Roset), nu avea Ana repdinta stabila.
Cat despre maretul locq dumnezeesc de astazi, in care
este instalata catedrala mitropolitana din Iasi, aflam ca este
zidirea Anastasiei Doamnei lui Ioan Duca Voevod, ndicatil
pe locul Bisericei Albe in 1682; a ea avea hi amul Strate-
ma (Intimpinarea Domnului); ca pe temelnle ei din nou mai-
tate, mitropolitul Veniamin a cladit in 1833 Mitropolia care
tocmai acum tiei am a fost redata serviciului biseiicesc,
frumos intocmita i impodobita.
Autorul tot cu aceasta, ocasiune aduce un serviciu
real istoiiei bisencep, publicand pentru intaia oara sino-
dicul (pomelnicul) mitropolitului Jacob Putneanu, apoi prin-
tr'un catalog chronologic al mitropolitilor Moldovei complec-
tat pe baza actelor oficiale §i a publicathmilor facute pana,
astazi.
Dar paginele cele mai pline de interes, can umplu ini-
mele noastre de mandne i de patriotismu, sunt privitoare
la viata §i activitatea celui mai valoros prelat al redqtep-
tarn noastre nationale, la mitropolitul Verna= Costachi.
Adeveratul merit al publicatiunn insa it formeaza do-
cumentele relative la mitropolia Moldovei. Ele sunt in numer
de 574 §i sunt cuprinse intre arm 1614 -1849. Dintre ace-
stea un mare loc ocupa corespondent a mitropolitului Ire-
mamin. Documentele grecqti sunt reproduse in cate dou6
C. L. An XXIV. No. 3. 30,785 18
www.dacoromanica.ro
274 BIBLIOGRAFIE
coloane cu traducerea for in romane§te. Folosirea for este

ajutata de-o tabela cronologica §i de un Index rerum".
N'avem nici locul nici timpul de-a da mai multe ame-
nunte asupra publicatrunii d-lui Erbiceanu. Tinem insa a
spune ca in privinta parth intaia, propne autorului, ar fi
fost de dorit o alta dispositiune a materiel. Expunerea asu-
pi a vechimii cre§tmismului la Romani este prea lunga; un
resumat concis, ,Itnntific ar fi mutat atentmnea cetitorului,
iemanendu -i i mai mult timp i dorinta de-a cerceta acea
ce intr'adever formeaza esenta meritoasei lucrari a d-lui
Erbiceanu.
Un alt neajuns credem ca este §i transilia brusca, de
la expunerea vechimn creVnismului in Dacia la istoiia
mitropoliei Moldovei, MIA a spune cateva cuvinte §i despre
istoria bisericei Romamlor in genere.
Importanta cronologie a marilor nqtri demnitari bise-
rice§ti este o lucrare mult alteptata §i care este anca de
Mont. Autorul ne pi esenta cum am vezut o tabela cro-
nologica a mitropolitilor Moldovei, ceeace ne indreptatqte
a-i cere lucrarea, pentru care d-sa este pregatit §i mai mult
decat oricare altul, este chemat sa o faca. Aceasta lucrai e
ar fi, cum socote§te §i P. S. Sa Episcopul Melchisedec (1),
o cronologie completa, a Ierarchilor bisericei noastre ro-
mane§ti.
Inainte de-a termina, vom aminti in treac6t o scapare
din vedere, care numai confusiune poate aduce in mintea
cetitorului. La pag. LXXVII zice a mitropolia din Tali a
fost zidita de Anastasia, Doamna lui Ioan Duca-Voda la
anul 1695", pe cand la paginele L, XCI §i 3 la,mure§te ca
ea s'a ridicat la 1682. Dar aceasta poate sa, fie vreun nea-
juns tipografic.
Lasand la o parte aceste mici lipsuri valoarea scrieril
d-lui Erbiceanu, remane nediscutabila. Autorul, caruia papa
acum literatura istonca §i bisericeasca ii datoreaza o mul-
i) P. S. Sa Episc. Melchtsedec exprun'd aceasth dorin0 intr'un studiu

recent intitulat cLupta Inset-Ice' ortodoxe cu protestanttsmulD.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE 275
time de lucrari originale §i de editari, este un lucrator neo-

bosit in ogorul istoriei noastre. Cunosc6tor bun al limber
grece§ti ski paleograf desavir§rt, el lucreaza neincetat la des-
morm6ntarea monumentelor istorice. Chiar acum de curond
a dat la lumina o insemnata, editiune a cronicarilor greci
cari au scris asupra Romamilor, i despre care vom face o
dare de seam, intr'unul din numerele viitoare ale Revistei.
0. LUG057ANU.
www.dacoromanica.ro
276 POESII POPULARE
POESII POPULARE(')
(Urmare)
DOINE DE AMOR
(ir t unurez de pe cotet,

i_
Cl/ .A5 ca'nta ,i nu cutez,

a m'aude karbatu
*1-mi tot face cu capu,
Ca me plac cu diacu.
Me dusei Vinerea 'n terg,

Sa ved boii cum se vend,
Vacile cum se plAtesc,
Mandrele cum se iubesc,
Si-mi \Tani §i mandra mea,
In bratele altuia.
and in brate o stringea,
Frigurile me prindea,
and in gura o sAruta,
Mai tare m6 scutura.
i) \rem tConv. Lit., No. 6, 8 din 1888, 9, din 1889, 12 ,1 i din 1890
www.dacoromanica.ro
POESII POPULARE 277
Hop lelita, trup de flora,

and to ved me mu fiori,
Din brau pgriN. subsuori
Pentru tine, mgndrulucg.,

Nice gazdg, nice sluga ;
Nice gazdA cu mo,ie
Nice sluga cu simbrie.
Frunza verde fasoli,te

Am iubit o antali,te (1),
Fasoli,tea s'o uscat,
antAli,tea m'o lgsat.
Hai mandra sA ne iubim

C'amendoi ne potrivim
i la plete i la fete
i la dalbe tinerete.
Pintru lelea, care-mi place,

Nici pArmtn n'au ce-mi face,
Nici judele satului,
Nici chiar domnii sfatului
Domini §ed se sfrituesc
Io cu mandra me iubesc.
Cumetre, cumetre mare,

De-i vedea cu sear zare,
Du-te 'n potca §i 'n pecate
Nu-mi aprmde casa 'n spate.
I) antglqta cancelist, grefier, formg. vulgarK.
www.dacoromanica.ro
278 POESII POPULARE
C'am un cane langa casa,

Eara altul dupd masa,
Zioa 'n camp intre hotare
Seara vine ca 'o pars;
Eara colea dupa cina,
De-i vedea ca nu-i lumina,
Ad' o cojufa.' la cane,
Treci portita yin' la mine.
C'am un dor, manca-l'ar focu,
Zile 'ntregi nu-mi aflu locu.
Hai sä stingem doru, dragg,
Ca s'aprinde lumea 'ntreaga.
Mai badita 'ai gandit

Ca oiu bea apa din tau,
S'oiu murl de doru teu;
Da io-'oiu bea apg din scaiu,
Si de doru teu n'am bang. (1)
Pentru mandra, care-mi place,

Nici parintii n'au ce-mi .face,
Nici birau satului,
Nice domnii sfatului;
Domnii sfatu sfatuesc,
Eu cu mandra me iubesc.
Da mi-s dragi fetele dragi,

Vara, cand culeg la fragi,
Da mi-s dragi la serbatori
Vara, cand culeg la flori.
I) 011ie, superare.
www.dacoromanica.ro
POESII POPULARE 279
Peste lunca cu bulbuci

Pa,te mAndra ne,te junci
MAndrutA cu ochi cApni
Lasa juncii la lupii
Si to clA cu vomicii,
Cu voinicii de trait
Lash' juncii la pent.
Pe marginea Dun Arn

Merg fecioni cu bon.
Da 'naintea boilor
Merge floarea florilor
DrAguta feciorilor.
e Mang, bade, bon tare,
c C'a vent DunArea mare I v
Las' sal vie,
SA ne mAte,
Ce-am iubit nu-mi mai trebue,
Nici la moartea mea sä vie,
Nici crucea sA mi-o sArute,
Nici in groapA sa se uite.
MAndra sprincenele tale

Peana de privighetoare,
and le pleci, cand le ndici,
De la inimA me stnci ;
and le pleci §i le cobori
Din picioare me dobori.
Saracele dragostile
Piscuesc ca pAsenle,
Pe sub toate stra§inile ;
Numai la strea,ina mea
Piscuqte una rea.
www.dacoromanica.ro
280 POESII POPULARE
(VarlantrY)
Sgracele dragostile
Chiscuesc ca pgserile,
Pe sub toate gardurile.
Trec prin ting,
Nu se 'nting,
De te'ne'r voinic s'aling.
Trec prin apg
Nu se 'neaca
De tne'r voinic se leagg.
Asta vary la Rusale

A cgzut o ghiga (1) mare.
Dar n'a cazut de re'coare,
C'a cgzut de supe'rare,
Ca se 'nsoar' un crai§or
Si vrea sa ea pe-a lui sor.
El din graiu a§a-a graft :
c Sorg, sora, Asinie,
« Tipa-ti (2) carja pe chilie
«Vin cu min' la cununie 4
Ea din grain a§a-a graft :
« Ba 10, frate, n'oiu vent,
«Pang to nue mi-i face
(Pod de-arama
«Peste vamg,
«Pod de-argint
« Peste pament.
«Pod de-ala§
<4 Peste ora§ 1 3,
Ea nici vorba n'a sfirut
Si el toate le-a isprgvit
I) Grindm6.
2) Arunct, leapMA
www.dacoromanica.ro
POESII POPULARE 281
Ear-:din gram asa a graft :

«Sorg, sorg Asinie,
«Vin' cu mine 'n cununie I
Ba eu frate n'oiu vent,
«Pan' to nue mi-i aduce
«Toate stelele
«Fetele
«Si gginusa scutnpa
e Sg-mi fie socacita! t.
Nici vorba n'o gatat
$'acele toate le-a aflat.
Ear din gram asa-a graft :
«Sorg, sorg Asinie,
«Tipa-ti aria pe chilie
«Vin' cu mine 'n cununie 1 v
Ea din graiu asa a graft ;
Ba eu frate n'oiu vent
Ca not de many ne om lua
si -n biserica om infra
«Icoanele-or lacrama
«Toate or plange cum se plange,
«Dar icoana Precestei
«Nici n'a plange cum sa plgnge
«Far' o vgrsa lacrimt de sgnge
«Ca nu e nicio dreptate
«SA' se ea sora cu frate I »
Asta vara la Rusale,

A 'nghetat apa in vale,
Da n'o 'nghetat de-un ger mare,
Da-o 'nghetat de supe'rare.
Ca s'o 'nsurat un craiu mare
S'o luat pe sorusa-re :
«Soro, soro Salomie
Ia ti o le si-o rochie,
Hai cu min' la cununie 1,
www.dacoromanica.ro
282 POESII POPULARE
Cand in biserica untra

TO sfintn imi lacrama
Ear maicuta Precesta
Din fundu altarului
Nici nu plangea, cum se plange
Da varsa lacrimi de singe.
La poarta la Tarigrad
5ede-rni Joan superat
Pe noue scanduri de brad.
Maica-sa din graiu graia :
cCe e§ti Inane superat?,
Si loan din graiu graia :
eMaica, maiculita mea,
cDb."-mi mie pe sora mea I)
Maica-sa din graiu graia :
cMai Inane, mai copile,
Ca sora to nu-i de tine ho
Si 'ndati s'o superat
Si calul i-o inOlat
51 la fierar a plecat.
La fierar i-o poruncit
De calul i-o potcovit,
Si noue tari a ocolit,
Ca soru-sa n'o gasit I
Nici in fats nici in dos
Nici la portul cel frumos.
Ioan inapoi s'o 'ntors
La soru-sa a strigat
«Gata-te soil frumos
c Din umeri pand-n calcae
eSa plecam la cununiel.
Nice vorba n'a gatat
Si ea 'ndata s'a gatat,
La cununie a plecat,
Si soarele 'n loc a stat
Stelele au lucramat.
www.dacoromanica.ro
POESII POPULARE 283
Toate au plans cum se plange

Numai Mama Precesta
Nu plgngea cum se plgnge,
Cg v e'rsa lacrimi de sgnge
cAlelei popg . . . . at I
« Cum de tu ai cutezat,
«Doi frati de ai cununat ?
«Doue suflete-ai stricat
« Si sangele-ai mestecat ! )
La poarta la Tgligrad
Tener voinic s'o 'nsurat
Si muiere §i-o luat.
Nicio luna n'o 'mplinit.
Da maica-sa l'a mustrat :
«0 Inane, dragul meu,
« Tu fecior de om bogat
«Ea fat de om sgrac
4 Tu fecior de gazda mare,
«Ea fata saraca tare I)
Da ea ca ,i-o auzit
Si in casg o intrat
Catra el o cuvintat :
«O Inane, dragu meu,
«Saie-ti ochii de la tine,
«Daca n'ai vezut mai bine.
cTu fecior de om bogat,
«Eu fata de om sarac,
(Tu fecior de gazda mare,
«Eu fat sgraca tare ,
«Mgne-i terg la Baia-mare
«Fa-me pe min' de venzare
«Si zi tu cu gura to -re :
«Eu n'o venz ca-i beutoare,
(Nice ca nu-i lucratoare,
www.dacoromanica.ro
284 POESII POPULARE
«Nici c'ar fi o curva mare,

eFgr' o venz pentru mustrare
eCa mi-o mustrg maicuta re
«Eu fecior de om bogat
«Ea fata de om sarac
«Eu fecior de gazda mare
eEa fata saraca tare».
Si el frumos s'o gatat
Si la tirg ca i-o plecat.
Vine un hot de turc betran
C'un calut micu; jucand .
eDe ve'nzare-i nevasta?»

«De venzare zeu d'asta I»
«Eu n'o vend ca i beutoare,
Nici ca nu e lucratoare
«Si nici c'ar fi curva mare,
eFar' o venz pentru mustrare,
«CI mi-o mustra tnaicuta-re :
Eu fecior de om bogat
cEa fatal de om sarac
«Eu fecior de gazda mare,
«Ea fata saraca tare !»
Turcu banii numera
Ea lacrimi din oche vgrsa
Turcu bani i-a dat
Ea pe drum ca. i-o plecat,
Turcu din graiu ii graea :
«Ei nevasta, draga mea,
«Eu multi bani pe tine am dat
eDa eu nu to am intrebat :
eDe ce fel de vita e, ti ?
eEu's Onita popii
eDin ;ara Moldovii I»
«Ai sorita draga mea,
enaca mi-i treaba aka
«Hai indarat la barbat
«Ca frati dulci ne-am capetat 1
www.dacoromanica.ro
POESII POPULARE 285
do s lonu popii
t Din Cara Moldovii 1)
a Na, ,ogore, nevasta

tDaca banii ii gata
t Hai la min' ca ti-oiu mai da,
« i nevasta n'o mustra 1
« Cgtu-i lumea pe sub soare,
e Nu-1 ca boala de mustrare
t Ca te usca, pe picioare
t i te baga 'n galbinare
tin lume crezeme'nt n'are 1:
Cat fuse o zi de vary

Tot beure .i jucare,
and fuse cam de cu seara
Pe Chivuta o credintare.
Dumineca pana 'n prgnz
Tinerei cuscri s'au prins
Striga mire de la poartg :
t E,i afara Chiva noasta
.«De adg apg cuscrilor,
t*i matura curtilor,
t C'a,a-i randul fetelor 1 »
Esi tata Chivi
"'Ana 'n pragu tinzli
De suspin abia gral
De lacrimi abia zarl,
Ca Chivuta-i moartg 'n casa
Tot pe fata cash
Pe umbruta mesh
Cu per galben despletit
Tot pe brate slobozit.
Striga mire a doua oara .
www.dacoromanica.ro
286 POEM POPULARE
(E0 Chivutg pan' afarg

( De adg apg cuscrilor
( SI mgturg curtilor II.
E0 muma Chivii
PNng 'n pragu tinzn,
De suspin deabia gra.'1,
De lacrimi deabia zgrl,
Cg Chivuta-i moartg 'n easy
Tot pe fata casei,
Pe umbruta. mesii,
Cu per galben despletit,
Tot pe brate slobozit,
De nu crezi
Haida de vezi 1
Jos la Cara romaneasca

La o cri§mg boereasca
Beau boerii, nu prea beau,
Grija Radului aveau.
Darg muma Radului,
Ea tot sta §i asculta,
Ce boerii cuv&ita,
Si la Radu alerga,
Si din gram a§a grgea :
«O Radule, dragu maicgi
(Da mai lasg ti din hotie
« Cg te-om gas1 'n pucarie
( Si mai lasg-ti din lurat
( Ca te-om ggsl spgnzurat I ,
Radu seamy nu punea,
Ce mgicuta lui grgea,
Far' armele i le gatea,
Si la munte se suea
51 cu turcu se 'ntilnea
Cu trei sute de catane
Inarmate
Si &ate
www.dacoromanica.ro
POESII POPULARE 287
TO cu pu,tile i-o dat

Radu pieptu l-o 'nturnat
Si din gura o cuv&itat :
«Cgpitan mare, turcesc
«Inceatg puca de pe mine
«De li i voia sg fii in lume 1,
Turcu mai virtos striga :
«Dati feciori, nu v slabiti
«De vi-i voia sg traiti,.
Da Radu s'o mgniat
Si pintre Turci s'o bggat,
S'o apucat de tgiat.
Cgnd era colea sub sears,
Nu mai era Turci in Cara ;
Far' o lasat o baba anume,
Sg praseasca turd in lume.
Adunate de ALESIU V.
www.dacoromanica.ro
288 BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
CART[ ELITE DIN NOU SI TRIMISE DIRECTIUNIt
CONVORBIRILOR LITERARB."
Dr. Drugescu. Valoaiea procedeului Leonte in cura radicala a her-

nulor, 1 bros. Bucuresti 1890.
N. Mandrea. Retoima judiciaia si magistiatura romans. 1 vol. in 8°.
Bucuresti 1890.
Petra Rafcanu Cuis complet de istmia univeisala Vol. III. Istoiia
RomAnilor, 1 vol. Iasi 1890.
P. S. Aurelian. Vutmul nostru economic, discuss rostit intr'o intru-
nire publicii, 1 bios. Bucuresti 1890.
A. D. .Holban. Obstructionismul Baum nationale contra iefoimelor
monetare, 1 bios Bucuresti 1890.
And? el A. Popovaci. Valuta de our si cestiunea aigintului, 1 blot,.
Bucuresti 1890
Ciru Economu. Cionici si legende, 1 vol. Bucuresti 1890.
Documente privitoaie ]a lstoiia Romanilor. Suplement I, Volumul III,
fascioaia II, 1793-1803 Urmaie la colectiunea lui Eudoxiu
de Huimuzachi, culese din aichivele nunisterului afaceriloi
straine din Paris de A. I. Odobescu, 1 vol. in IV° male, Bucu-
resti 1889.
Bucureol. Stabilimentul grafic I. V. Socec. 30 785.
www.dacoromanica.ro

Convorbiri Literare 1890

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Convorbiri Literare 1890

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aj5are la 1 a fiecdrei luni.

ACTELOR ELEMENTARE ALE GANDIRII

STUDIU PSICIIOLOGIC de STEFAN VELOVAN.

privire aruncata in fuga asupra modului, in care

dintre cele mai roditoare pentru pedagogie (I), se multumesc

Impresia sumai a na§te o simtire chaotica lipsita de

nu e constituita numai din percepth Math avute §i acum

1) Raportul intre sensatiune st perceptiune a fost si este obiectul cer-

topire inalta claritatea acelei sensatmni, care vine a se con-

5) Amintim legea relativiatu de Bain In intelesul lut Hobbes gi Stuard

un raport sau o relatmne de idei §i aceasta tocmai din

I) Zeitschrift fur Philosophie and philosophische Kritik, Vol. 32, fast.

cercul nu ajungea a fi perceput in nici un chip. In casul

coexistenia elementelor afectiunii sensuale. Resultatul pro-

telesul ei nu este, ca. cercul ar fi o specie de farfurie, ci

Ceeace vbd (cercul) e rotund

presii sensuale omogene reproducerea mijlocita urmata de

tund" ce vine a se inalta dintre elementele farfuriei, cu

Am intemeiat dar in mod psichologic necesitatea de-a

a procesul de formare al unei judecati considerat ca un

cati, sufletul nu- i poate activa calitatea decat in intregul

se vor putea na§te. In casul din urma este a se gasi expli-

Felurtle de formare a Actiunile reciproce intre

1). Cercul e rotund Reproducere nemuloc. §i contopire

Conclusiunilor corespunde cite o asociare de idei (corn-

de actmne reciproca (asociare §i reproducere §i adica, odata

Sa ne ocupam ants de alte particularitati pe care le

In conclusiunoa rationamentului al doilea, unde duph,

Dace asem6nam acum formarea sferei cu acea a conti-

tare ale gandirii, numeasca-se acestea rationare, formare de

n'ar produce in baiat decat impresii absolut incomparabile

Traducere din Lucian(z)

Ce e§ti g6,nditor, o Jupiter, ce tot vorbe§ti singur?

i) Am tradus dup'd textul din editiunea lui Frideric Schmieder : Aov-

nascuta la Trito. Vorbegte, nu-ti ascunde gandul,sa ridem

Apolo ! cu ce cuvinte grozave incepi a vorbi !

Dar ce este ? spune-ne noue casnicilor tei.

Linigtegte-ti mania, de nu vrei sa Juana aici o co-

tiu durerea de care suferi; e§ti amorezat eara§. Dar

Eri, draga Juno, Timocles stoicul v Damis epicureanul,

i) Polos, Aristodimos erau dot actor, vestict.

Eu cred cA trebue sA convocam Adunarea, ca sA adu-

Ba eu cred din contra, tats, ! SA nu mai turburam

Dar toate acestea se vor §ti, o Jupiter, de oarece dis-

Poftiti in adunare, domnilor Dumnezei! Sunteti con-

Cum porunce§ti sä fac, o Jupiter?

Bine, Jupiter ! dar aceasta e treaba poet ilor epici §i

Nu-i ala de u§or §i de indemanatic; dar eata a voiu

Nici Nimfa, nici Font MIA, din Ocean prasiti,

Bravo tie, Mercur! frumoasa proclamatie ai facut!

Ala va fi, §i vor §edea dupa, randueala ce-mi pome-

Ar fi trebuit sa fie a§a; insa aurul e mai pretuit.

Am inteles. Vrei sa-i a§a,z dupa bogatie, i nu dupa

Ai dreptate. Dar pe tine, Doamne, care sgudui Omen-

Daca-i a§a, pune-mo i pe mine la randul intaiu, pentru

Sa am ertare, o Venus! Caci data nu m6 in§al, li

dace nu's de tot scurt la vedere, eu ved ca qti facuta

Dar eu voiu aduce martur pe Homer care, in lung i

De geaba, caci i pe Apo lo Homer it nume§te de aur

Ce sa, fac, o Jupiter ; imi vine greu sa hotaresc: cand

Camera in neorandueala ?.. Spune-mi, draggy, Rodiene, cand

Dar eata §i alt bucluc §i alts, incurcatura! Bata doi

Ne pierdem vremea, o Mercur ! Sunt atatea oare de