MNC, munci, s. f. 1.

Desfurarea unei activiti fizice sau intelectuale ndreptat spre un

anumit scop; activitate prin care omul modific i adapteaz lucrurile din natur pentru
satisfacerea trebuinelor sale. (La pl.) Lucru la cmp, lucrul cmpului; lucrri agricole. 2.
(Concr.) Folos material, bun agonisit prin lucru; agoniseal, ctig, profit. 3. Efort de a realiza
ceva; strdanie; ocupaie, ndeletnicire.
Sursa: DEX '09 (2009) |

Semnificatia zilei de 1 Mai

ziua de 1 mai a fost decretat Ziua Internaional a Muncii n anul 1889, dup Congresul
Internaionalei Socialiste, n memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind
comemorat prin manifestaii muncitoreti
Decizia Internaionalei Socialiste a fost luat dup ce n 1886, in urma protestele
municitorilor din Chicago, un numr de patru protestatari au fost ucii de poliie, iar
numeroase alte persoane au fost rnite de intervenia n for a forelor de ordine. Dup
demonstraiile din Piaa Heymarket din Chicago, Evenimentele acelei zile au escaladat i
numrul victimelor a crescut simitor. n seara aceleai zile, a fost organizat o nou
demonstraie n Piaa Haymarket. Din mulime, o bomb a fost aruncat spre coloana de
poliiti. Au fost rnii 66 de poliiti, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliia a ripostat cu
focuri de arm, rnind dou sute de oameni, din care civa mortal. n urma acestor
evenimente, 8 lideri anarhiti, care aparineau unei micri muncitoreti promotoare a
tacticilor militante, violente, au fost judecai. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia,
Frana i Spania au adunat fonduri pentru plata aprrii. n urma procesului, 7 dintre acetia
au fost condamnai la moarte (doi avnd ulterior pedeapsa comutat la nchisoare pe via) i
unul la 15 ani nchisoare. apte ani mai trziu, o nou investigaie i-a gsit nevinovai pe cei
8,
Ca urmare a demonstraiilor din acel an de pe 1 mai muncitorii au obinut scderea timpului
de lucru al unei zile la opt ore fr scderea salariului.
Din pcate autoritile comuniste au pervertit aceast srbtoare internaional, transformndo ntr-o aciune propagandistic. De aici au aprut i celebrele mitinguri la care oamenii erau
scoi din fabrici i dui pe principalele bulevarde ale oraelor pentru a ridica n slvi regimul.
Totui, evenimentul era i o bucurie pentru populaie, oamenii ieeau la iarb verde sau aveau
la dispoziie una dintre rarele ocazii de a mnca un mic sau s bea o bere la celebrele
mustrii, organizate de restaurantele din ora.
. Cu timpul, 1 mai a devenit srbtoarea muncii n majoritatea rilor lumii, diversele
manifestri cptnd amploare pe msur ce autoritile au convenit cu sindicatele ca aceast
zi s fie liber.
Astzi evenimentul corespunde cu, de exemplu, deschiderea trandurilor, dar mai ales cu
exodul masiv al oamenilor spre locuri de picnic, cu mici, crnai i bere, cu petreceri n aer
liber. Din pcate, aceste aciuni las n urm mormane de gunoaie, ceea ce a fcut ca
autoritile s interzic n mare parte acest tip de evenimente.

Povestioara 1
Astazi vreau sa iti spun o poveste despre munca fara rezultate si cum sa nu
confunzi activitatea cu reusitele.
Intr-o zi, doi muncitori lucrau cu zor pe strazile orasului. Unul dintre muncitori sapa o
groapa, iar celalalt venea in urma lui si o astupa. Au lucrat in acest fel, pe o parte a
strazii, apoi au trecut pe cealalta parte, luand fiecare strada la rand.
Munceau incontinuu, fara odihna, pana la caderea serii.
A doua zi, o luau de la capat, facand acelasi lucru. Unul din ei sapa o groapa, iar
celalalt o astupa, continuand sarguinciosi si cu repeziciune pe fiecare strada.
Un privitor care trecea pe langa ei, a fost impresionat de harnicia lor, dar pentru ca
nu intelegea ce fac, s-a hotarat sa ii intrebe:

Sunt impresionat de efortul pe care il depuneti, insa nu inteleg de ce unul

dintre voi sapa o groapa, si celalalt vine din urma si o astupa. Puteti sa imi
spuneti ce faceti?

Oprindu-se din munca lui, muncitorul ii raspunse cu seninatate

Pai ma gandesc ca pare ciudat. In mod normal, suntem trei oameni in

echipa, dar cel care se ocupa de plantarea copacilor e bolnav de cateva zile
Si cei doi muncitori isi indeplineau atributiile cu exactitate. Dar care erau
rezultatele lor?
Deseori, incercam sa ne facem cat mai bine treaba, insa fara sa ne dam seama,
ajungem sa facem activitati care ne consuma timpul si nu ne aduc nici un rezultat.
Asigura-te ca intelegi care este scopul final al muncii tale si evalueaza constant care
sunt rezultatele activitatilor pe care le faci.
Ce crezi ca le-a lipsit celor doi muncitori pentru ca munca lor sa nu fie in
zadar?
Daca te gandesti la povestea celor doi muncitori, iti poti da seama ca ei isi faceau
foarte bine treaba. Insa lucrul care le lipsea era viziunea.
Cati copaci au plantat?
Nici unul.
Daca ar fi inteles ca scopul final este sa planteze copaci, cei doi nu ar fi ramas strict
la atributiile lor si probabil ar fi gasit o solutie si pentru colegul care lipsea.

Este esential ca oamenii sa inteleaga scopul din spatele actiunii si sa vizualizeze

punctul in care vor sa ajunga. In acest fel, le va fi mult mai usor sa gaseasca solutii in
cazul in care apar situatii mai dificile.
Povestioara 2
Un vapor a ancorat n Mexic, lng un micu sat de pescari. Un turist, i-a complimentat pe
pescari pentru calitatea produselor i i-a ntrebat ct timp le ia s prind acei peti.
- Nu foarte mult timp, au raspuns pescarii la unison.
- Dar de ce n-ai mai stat, ca s prindei mai mult pete?
Pescarii i-au rspuns c micile cantiti pe care le prind, sunt suficiente pentru nevoile lor i
ale familiilor lor.
- i ce facei n restul timpului? a ntrebat turistul.
- Dormim pn trziu, pescuim puin, ne jucm cu copiii i ne facem siesta mpreun cu
soiile noastre. Mai trziu, pe sear, mergem n sat, unde ne ntlnim cu prietenii, bem puin,
cntm la chitar cteva cntece i tot asa. Avem o via plin.
Turistul i-a intrerupt,
- Stai puin! Eu am absolvit Harvard-ul, am o diplom n economie i pot s v ajut! Trebuie
s pescuii mai mult timp n fiecare zi. n felul acesta, o s putei vinde petele pe care l
prindei n plus. Cu veniturile suplimentare, vei putea cumpra o barc mai mare.
- i dup asta? au ntrebat pescarii.
- Cu banii suplimentari pe care-i va aduce barca, vei putea cumpra o a doua i o a treia
barc i tot aa, pn cnd vei avea o ntreag flot. n loc s vindei petele unui
intermediar, vei putea negocia direct cu marile fabrici de procesare, poate chiar s v
construii propria fabric. Atunci vei putea prsi stucul sta micu i s v mutai n
Mexico City , Los Angeles , sau poate chiar la New York ! De acolo v vei putea conduce
noua ntreprindere prosper.
- i cam ct timp ne-ar lua asta? au ntrebat pescarii.
- Douzeci, poate chiar douzeci i cinci de ani. a replicat turistul.
- i dup asta?
- Dup asta? Ei bine, prietene, sta-i momentul cand devine cu adevarat interesant, a rspuns
zmbind larg turistul. Cnd afacerea ta este cu adevrat uria, poi s ncepi s vinzi i s
cumperi active i s faci milioane de dolari!
- Milioane? Serios? i dup asta? au ntrebat pescarii.
- Dup asta, vei putea s v retragei din afaceri, s traii ntr-un stuc linitit i retras pe
malul mrii, s dormii trziu, s v jucai cu copiii votri, s v facei siesta cu soiile i s
v petrecei serile mpreun cu prietenii distrandu-v cum vrei voi.
- Domnule, dar asta e exact ce facem acum. Care ar fi rostul s irosim douzeci i
cinci de ani? au ntrebat mexicanii...