Moara cu noroc Relatiile dintre doua

personaje

Scriitor afirmat la sfarsitul secolului al XIX-lea, Ioan

Slavici este unul dintre adeptii realismului clasic. In
scrierile lui se reflecta mai ales lumea satului
transilvanean. Moara cu noroc de Ioan Slavici este o
nuvela realista, de factura psihologica. Publicata in 1881,
in volumul Novele din popor, Moara cu noroc devine
una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui Ioan
Slavici asupra vietii in general i asupra lumii satului in
particular.
Statutul initial al personajului principal, Ghita, este
reliefat in prima scena a nuvelei. Dialogul cu soacra sa
este reprezentativ pentru ilustrarea unor trasaturi de
caracter, fiind aici mijloc de caracterizare. Batrana
formuleaza teza morala a nuvelei, conform careia nu
bogatia, ci linistea colibei/familia aduce fericirea.
Raspunsul lui Ghita autoritar sugereaza ca el ia
deciziile in familie. Argumentele sale sunt pertinente:
avand o profesie lipsita de cautare intr-un sat in care
oamenii, saraci fiind, nu prea au nevoie de cizmar,
bunastarea lui i a familiei nu sunt realizabile. Raspunsul
dat soacrei il situeaza pe o pozitie opusa acesteia, ca
persoana activa, dinamica, hotarata i deschisa la
schimbare. In plus, Ghita isi descopera acum spiritul
practic, puterea de initiativa. Psihologic, personajul pare
puternic i determinat.
Lica apare ca un stapan al locurilor, care impune
respect i teama prin prezenta sa autoritara. Lica era un
om dur, rece, cinic, dar destul de aratos incat sa
trezeasca atentia femeilor. Statutul social este sugerat

printr-o propozitie simpla, enuntiativa Lica era porcar.

Statutul lui Lica este configurat printr-un set de
enumeratii: dintre cei ce poarta camasa subtire i alba
ca floricelele, pieptar cu bumbi de argint i bici. Tinuta
sa este una eleganta, iar biciul are rolul de a impune
respect i teama. Lica este ilustrativ pentru ceea ce
inseamna un personaj plat, egal cu sine insusi de la
inceput pana la sfarsit, care nu cunoaste modificari de
constiinta sau framantari interioare.
Dezumanizarea lui Ghita este consecinta unor
trasaturi de caracter: dorinta de inavutire, patima
banului. Personaj puternic, hotarat i inteligent, Ghita
hotaraste luarea in arenda a carciumii de la Moara cu
noroc. Om al frdelegilor, Lic Smdul i d seama c
Ghi are un caracter puternic, dar fiind un bun
cunosctor de oameni, i simte n acelai timp
slbiciunea: patima catigului de bani. Pentru a ilustra
relatiile dintre Ghita i Lica, am ales doua secvente
narative semnificative.
Intentia lui Ghita de a nu se supune nimanui,
neraportand ce se petrece la han este evidenta in
capitolul al III-lea al nuvelei. Lica vine sa cerceteze cat de
usor se lasa controlat carciumarul i are surpriza sa vada
ca Ghita nu e dispus sa ofere informatii despre trecatori.
Cea care il da de gol pe carciumar este batrana soacra.
Lica ii face semn lui Ghita sa intre in camaruta, pentru a
plati ceea ce bausera oamenii sai, dar acolo, ferit de ochii
martorilor, isi arata firea autoritara, explicandu-I lui Ghita
ca doreste ca acesta sa-I raporteze numai lui tot ce se
petrece in zona respectiva. Zbatandu-se intre a ramane
fidel siesi i a colabora, de nevoie, cu Lica, Ghita isi
distruge linistea caminului i isi pateaza renumele de om
cinstit.

O alta secventa narativa semnificativa este discutia

lui Lica i a lui Ghita din capitolul al XIII-lea. Ghita
incearca sa-l faca pe Lica sa se simta vinovat pentru
faptele lui marsave, dar nu are nicio sansa: Tu nu esti
om, Lica, ci diavol!. Samadaul ii declara acum deschis ca
il are in puterea lui i ca se va folosi de el, dupa cum va
voi, in continuare. Toata aceasta scena tensionata il
determina pe Ghita sa devina la randu-i asa cum Lica il
dorea crud, dornic de razbunare, ascuns, capabil de
orice ticalosie. Paradoxal, cu cat Ghita ar vrea sa se
opuna mai mult Samadaului, cu atat dezumanizarea lui
creste, pentru ca nu poate lupta cu Lica decat folosind
aceleasi arme.
Personajul principal, Ghita traieste un puternic
conflict interior, osciland intre dorinte puternice, dar
contradictorii: dorinta de a ramane om cinstit, pe de o
parte, i dorinta de a se imbogati alaturi de Lica, pe de
alta parte. De asemenea, conflictul interior se reflecta in
plan exterior, prin confruntarea directa dintre Ghita i Lica
Samadaul.
Ghita este un personaj complex, in jurul lui
polarizandu-se intreaga actiune. El intra in relatie cu toate
celelalte personaje, care ii nuanteaza evolutia.
Framantarile i transformarile sale interioare sunt
urmarite cu atentie i sunt redate fie direct de catre
narator, fie prin stil indirect liber, fie direct de catre alte
personaje sau de catre el insusi. Lica este un personaj
remarcabil prin vitalitate i forta. Trufas, atunci cand este
obligat sa accepte esecul, prefera sa plateasca cu viata.
Dialogul este reprezentativ pentru ilustrarea unor
trasaturi de caracter, de exemplu in scena din incipitul
nuvele, in care Ghita i soacra sa, aflati pe pozitii opuse,
isi reliefeaza schemele mentale i comportamentale.
Caracterizarea directa realizata de narator este prezenta

in descrierea aspectului fizic al personajelor, cum este

cazul lui Lica. Elementele de portret exterior capata
semnificatii i pentru ceea ce inseamna psihologia
personajului, respectiv statutul sau social.
Tema textului poate fi privita din mai multe
perspective. Din perspectiva sociala, nuvela prezinta
incercarea lui Ghita de a-i schimba statului social (din
cizmar vrea sa devina hangiu) i de a asigura familiei sale
un trai indestulat. Din perspectiva psihologica, nuvela
prezinta conflictul interior trait de Ghita, care, dornic de
prosperitate economica, isi pierde pe rand increderea in
sine i in familie. Ghita se vede constrans sa accepte
colaboarea cu Lica, fapt care ii va afecta grav echilibrul
interior.
In opinia mea, destinul tragic al lui Ghita are un rol
moralizator, potrivit avertismentului rostit de batrana in
prolog. Evolutia relatiei dintre Ghita i Lica este in
defavoarea celui dintai. Ghita o impinge pe Ana in bratele
Samadaului, iar apoi o ucide, intr-o incercare disperata de
a recupera controlul asupra unei vieti esuate. Ambii sunt
firi puternice, insa Lica este mai abil i mai versat decat
Ghita. Finalul pune in lumina antiteza: caracter slab
caracter tare. Ghita este ucis, fiind o simpla victim, in
vreme ce Lica alege sa se sinucida, pentru a nu deveni o
victima.