Unitatea de nvare 3

CHELTUIELILE N SISTEMUL FINANELOR PUBLICE

Timp necesar: 100 minute
1. Cheltuielile publice i cheltuielile bugetare
2. Clasificarea cheltuielilor bugetare i factorii care influeneaz evoluia
acestora
2.1. Clasificarea cheltuielilor publice
2.2. Factori care influeneaz evoluia cheltuielilor publice i metode
de analiz
3. Finanarea serviciilor publice n sectoarele economico-sociale
3.1. Cheltuielile publice pentru actiuni social - culturale
4. Cheltuieli publice pentru obiective si actiuni economice

1. Cheltuielile publice i cheltuielile bugetare

Rolul cel mai important al autoritatilor publice intr-un stat democratic modern este de
a actiona in vederea asigurarii unui trai decent populatiei.
Cheltuielile publice, efectuate din fondurile bugetului public national, fondurilor
extrabugetare sau fondurile institutiilor si intreprinderilor publice, prin intermediul unor
programe economice si sociale adecvate, reprezinta un important sistem de parghii in vederea
indeplinirii acestui rol. Ele constituie o parte insemnata a valorii nou create in tara (ceea ce se
exprima prin PIB), cu titlul de consum definitiv cand se adreseaza populatiei in scopul de a o
proteja sau cu titlu de avans cand se efectueaza pentru finantarea investitiilor.
Caracteristicile cheltuielilor publice sunt in stransa corelatie cu stadiul de dezvoltare a
economiei nationale si cu nivelul de democratizare a tarii. Ele cuprind trei mari categorii:
Categorii de
cheltuielile publice realizate din fondurile bugetare si
cheltuieli
extrabugetare;
publice
cheltuielile publice efectuate din bugetele proprii ale
institutiilor sau intreprinderilor publice;
cheltuielile organismelor internationale din resurse publice
prelevate de la membrii acestora.
Cheltuielile bugetare au o sfera mai mica decat a celor publice, ele reprezentand numai
cheltuielile efectuate de stat din bugetul de stat, bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale
de stat.
Cheltuielile bugetare trebuie sa respecte anumite reguli, potrivit legislatiei in vigoare:
- realizarea lor se face numai daca sunt prevazute in proiectul de buget aprobat de
Parlament pentru anul in curs;
- sumele alocate prin proiectul de buget si cheltuite nu sunt rambursabile;
- prin organismele abilitate (Ministerul Finanelor Publice, Curtea de Conturi) se
realizeaza un control preventiv si ulterior asupra alocarii si utilizarii fondurilor
bugetare.
1. Cheltuieli publice i cheltuieli bugetare
2. Categorii de cheltuieli publice
.........................................................................................................
.........................................................................................................

00:00

2. Clasificarea cheltuielilor bugetare i factorii care influeneaz evoluia

acestora
00:15

2.1. Clasificarea cheltuielilor publice

Pentru a analiza daca parghia financiara pe care o reprezinta cheltuielile publice isi
indeplineste rolul in societate, ele sunt privite din mai multe puncte de vedere, care corespund
unor criterii de clasificare:
Criterii de clasificare

clasificarea administrativa tine seama de institutiile (ministere, unitati teritoriale etc.)

prin intermediul carora se efectueaza cheltuielile publice. Exista incovenientul ca la
orice modificare a structurii institutionale, informatiile devin incompatibile ca serii de
date.

clasificarea economica imparte cheltuielile publice in doua categorii:

cheltuielile curente (de functionare), care reprezinta un consum definitiv de PIB si
se reinnoiesc anual. Ele cuprind:

cheltuielile privind serviciile publice sau administrative (remunerarea

acestora);

cheltuielile de transfer, care pot avea caracter economic (subventii acordate

agentilor economici pentru stimularea productiei, pentru export, restructurare
etc.) sau caracter social (burse, pensii, ajutoare, alocatii sociale etc).
cheltuielile de capital, realizate in scopul investitiilor publice.
O alta varianta a clasificarii economice cuprinde:

cheltuielile pentru salarii si alte drepturi banesti de personal;

cheltuielile materiale;

cheltuielile de transfer;

cheltuielile de investitii.

clasificarea financiara, in functie de modul in care cheltuielile publice afecteaza

resursele financiare ale statului:

cheltuielile definitive (de investitii si de functionare), care constituie majoritatea;

cheltuielile temporare sau operatiuni de trezorerie (finantarea rambursarii

imprumuturilor, avansuri in contul unor furnituri, servicii etc.);

cheltuielile virtuale sau posibile, cum sunt garantiile acordate de stat pentru
imprumuturi.

Dupa forma de manifestare, cheltuielile publice pot fi:

cu sau fara contraprestatie;

definitive sau provizorii;

speciale sau globale etc.

clasificarea dupa rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale:

cheltuielile reale (negative) sunt cheltuielile cu intretinerea aparatului de stat, plata

anuitatilor, dobanzilor si comisioanelor la imprumuturile de stat, intretinerea si
dotarea armatei etc. Acestea reprezinta un consum definitiv de PIB;

cheltuielile economice (pozitive) cuprind investitiile pentru dezvoltarea

infrastructurii, crearea de noi intreprinderi etc. Acestea reprezinta o avansare a PIB.

clasificarea pe care o utilizeaza institutiile specializate, cum sunt ONU, CEE, se

realizeaza pe baza criteriilor functional si economic.
Clasificarea ONU a cheltuielilor publice pe baza criteriului functional

Total cheltuieli publice

- servicii publice generale
- aparatul administrativ economic si financiar
- institutii de ordine publica si securitate
- justitie, procuratura, notariat
- alte institutii
- aparare
- armata
- cercetare stiintifica si experiente cu arme
- baze militare pe teritorii straine
- participarea la blocuri militare si razboaie
- educatie
- scoli primare, generale, liceale
- universitati si colegii
- institute de cercetari
- sanatate
- spitale si clinici
- unitati profilactice, antiepidemice etc.
- institute de cercetari
- actiuni economice
- unitati economice ale statului
- unitati private subventionate
- subventii export
- participarea la organisme economice internationale
- participarea la monopoluri economice internationale
- cheltuieli de cercetare in domeniul economic
- servicii comunale
- locuinte si intretinerea lor
- alte servicii comunale
- alte cheltuieli.
Clasificarea ONU a cheltuielilor publice pe baza criteriului economic
Total cheltuieli publice
- cheltuieli care reprezinta consum definitiv de venit national
- dobanzi aferente datoriei publice
- subventii de exploatare si alte transferuri curente
- formarea bruta a capitalului
- investitii brute
- stocuri materiale
- achizitii de terenuri si active necorporale
- transferuri de capital
2.2. Factori care influeneaz evoluia cheltuielilor publice i metode de analiz
Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publice se pot imparti in mai multe
grupe, in functie de impactul pe care il au asupra evolutiei cheltuielilor publice:
Factori demografici
Factorii demografici se refera la variatia populatiei si a structurii acesteia din punc de
vedere al varstei, ocuparii fortei de munca, nivelului de pregatire profesionala. In functie de
acesti factori, din fondurile publice se vor aloca sume mai mari sau mai mici pentru protectia
sociala, invatamant etc.;

00:35

Factori economici
Factorii economici exprima stadiul de dezvoltare a ansamblului economiei si a unor
anumite ramuri economice, reflectand, totodata, prioritatile din programul economic al
autoritatilor.
De exemplu, in tara noastra, de prima necesitate pentru dezvoltarea economica si
integrarea in ansamblul tarilor europene dezvoltate se afla crearea infrastructurii cailor de
comunicatii, energetice etc.
Factori sociali
Factorii sociali tin seama de nivelul de trai al tuturor categoriilor populatiei din punct
de vedere al varstei, profesiunii, gradului de instruire etc.
Urbanizarea
Urbanizarea se refera la cheltuielile publice ce se efectueaza in vederea creerii unor
conditii civilizate de locuit in centrele urbane, luand in considerare conditiile concrete ale
zonei geografice respective.
Factorii militari
Factorii militari vizeaza dotarea tehnica moderna si instruirea corespunzatoare a
fortelor armate pentru a asigura apararea tarii si incadrarea ei din punct de vedere militar in
unele structuri internationale (NATO).
Factori de ordin istoric
Factori de ordin istoric se refera la necesitatea rezolvarii si, chiar, a eliminarii unor
probleme mostenite de la regimul politic anterior; acesti factori vizeaza atat conditiile de viata
ale populatiei, cat si dezvoltarea economica, inclusiv dotarea cu tehnologie a sectoarelor
productive, structura economico-financiara a tarii etc.
Factori politici
Factori politici implica modificari majore, in intreaga viata sociala si economica a
tarii. De asemenea, caile alese de administratia centrala pentru a accede la o economie de
piata difera in functie de optiunea politica, ceea ce se reflecta considerabil in modul de
distribuire a PIB
Politica financiara in domeniul cheltuielilor publice determina ponderea acestora in
PIB, tinand seama de nivelul de dezvoltare a economiei si de prioritatile pe care autoritatile si
le-au stabilit prin programul de guvernare.
In tarile dezvoltate, ponderea cheltuielilor publice in PIB variaza intre 35% si 60%, in
functie de o multitudine de factori.
Analiza cheltuielilor publice arata orientarea resurselor financiare ale statului catre
obiectivele cheie; aceasta analiza se realizeaza atat urmarind ponderea fiecarei conponente de
cheltuiala in PIB, cat si evolutia nivelului nominal, dar mai ales a celui real pentru fiecare tip
de cheltuiala, respectiv indicatorii dinamicii acesteia.
Variatia nominala reprezinta modificarea nivelului absolut intr-o perioada fata de o
perioada anterioara, considerata de referinta, exprimata in preturi curente.
Variatia reala reprezinta modificarea nivelului cheltuielilor fata de perioada anterioara,
exprimata in preturi constante; se face precizarea de fiecare data in preturile carei perioade s-a
exprimat nivelul real: toate cheltuielile sunt exprimate fie in preturile perioadei anterioare, fie
in preturile curente.
Cnl Cn (1) Cn (0)
unde Cn = cheltuiala nominala
Cr Cr (1) Cr (0)
unde Cr = cheltuiala reala, exprimata fie in preturile momentului 0, fie ale momentului
1.

Cn(1)
Ipret(10)
unde Ipret(1-0) = indicele de variatie a preturilor curente ale momentului 1 fata de cele
ale momentului 0.
In vederea realizarii unei analize mai aprofundate a cheltuielilor publice - structura,
nivel absolut, dinamica - se mai utilizeaza si alti indicatori, cum ar fi raportul dintre indicele
de crestere a cheltuielilor publice si indicele de variatie a PIB.
Icp
Kdv
Ipib
unde: Kdv = coeficientul de devansare a cresterii PIB de catre cheltuielile publice,
calculat pentru o perioada determinata;
Icp = indicele de crestere a cheltuielilor publice si
Ipib = indicele de crestere a PIB, in aceeasi perioada.
Acest raport reflecta politica economica de sustinere a anumitor domenii sau sectoare
ale economiei intr-o perioada data. El se mai poate exprima si prin elasticitatea cheltuielilor
publice fata de PIB in perioada analizata.
CP
ecp PIB
CP
PIB
in care: CP si CP reprezinta cheltuielilepublice si modificarea acestora;
PIB si PIB reprezinta valoarea PIB si modificarea lui in perioada considerata.
* daca ecp > 1, exista tendinta ca valoarea nou creata (PIB) sa fie utilizata in mai mare
masura pentru finantarea cheltuielilor publice decat in perioada precedenta;
* daca ecp < 1, fenomenul este invers, prioritatile in utilizarea PIB adresandu-se altor
domenii ale vietii economico-sociale.
Cr (1)

Criterii de clasificare a cheltuielilor publice

.........................................................................................................
Indicatori de analiz a evoluiei cheltuielor publice
.........................................................................................................
.........................................................................................................

3. Finanarea serviciilor publice n sectoarele economico-sociale

.3.1. Cheltuielile publice pentru actiuni social - culturale
Cheltuielile publice pentru actiuni social - culturale cuprind, ca principale elemente,
urmatoarele destinatii:
- invatamantul;
- sanatatea;
- cultura si arta;
- asistenta sociala;
- alocatii si alte ajutoare pentru copii;
- pensii si ajutoare pentru invalizi, orfani, vaduve de razboi, militari etc.;
- asigurarile sociale de stat;
- ajutorul de somaj.

00:60

Dimensiunea cheltuielilor publice alocate actiunilor social - culturale este functie de

gradul de dezvoltare economica a tarii, precum si de factorul demografic, care poate
determina cresterea costului serviciilor sociale sau a sumelor alocate pentru anumite categorii
de populatie.
Sfera notiunii de protectie sociala este mai larga decat aceea de securitate sociala,
care include in principal cheltuielile cu asigurari sociale. Protectia sociala se refera la
activitatea desfasurata de stat pentru a garanta tuturor cetatenilor apararea fata de fenomenele
adverse; printre masurile de protectie sociala sunt: crearea de locuri de munca, subventionarea
unor produse si servicii destinate populatiei, compensatii banesti pentru cresterea preturilor la
marfuri de interes vital pentru populatie, facilitati fiscale, ajutor de somaj, asistenta sociala,
asigurari sociale s.a. Protectia sociala cuprinde atat cheltuieli social - culturale, cat si
cheltuieli cu caracter economic indreptate pentru crearea bunastarii populatiei.
Structura cheltuielilor social - culturale difera de la o tara la alta, in functie de gradul
de dezvoltare economica, spirituala etc., astfel ca in tarile industrializate ponderea cea mai
mare o detin cheltuielile referitoare la securitatea sociala, in timp ce incele in curs de
dezvoltare, ca si in cele in tranzitie, sumele publice alocate invatamantului trebuie sa fie cele
mai ridicate, ca pondere in totalul cheltuielilor social - culturale.
Sursele de finantare a cheltuielilor social - culturale pot sa provina atat din fonduri
publice, cat si din fonduri private, astfel:
Surse de finantare a cheltuielilor social culturale

fondurile publice de la autoritile centrale i locale, respectiv fondurile bugetului de

stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale,
bugetele unor instituii publice .a. Cota cu care aceste fonduri participa la acoperirea
cheltuielilor social - culturale difera de la tara la tara (de exemplu, in Suedia aceasta cota
este ridicata datorita optiunilor social-democrate ale guvernantilor sai, in timp ce n ri cu
tradiie liberal, cum sunt Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Australia acest
procent este mai mic etc.) ;

fonduri financiare cu destinatie speciala, cum sunt bugetul asigurarilor sociale, fondul de
somaj etc. ;

fondurile proprii ale sectorului public sau privat, constituite in vederea finantarii pregatirii
profesionale, a protectiei sau stimularii muncii etc.;

veniturile realizate de institutiile social - culturale prin vanzarea bunurilor realizate de

acestia sau prestarea de servicii catre terti;

veniturile populatiei, care suporta unele taxe, cotizatii, contributii ;

fondurile organizatiilor fara scop lucrativ: fundatii, institutii de caritate, asociatii, biserici ;

ajutor financiar extern, din partea unor organisme internationale (Uniunea European,
UNESCO, FMI, Banca Mondiala, OECD etc.) sau state straine.
A. Cheltuieli pentru invatamant
Politica in domeniul invatamantului este una dintre cele mai importante componente
ale politicii de guvernare si de dezvoltare pe termen mai lung, deoarece reprezinta elementul
central pentru progresul societatii. Ea se realizeaza in concordanta cu caracteristicile vietii
economico - sociale, nivelul de instruire existent si cel spre care se tinde etc.
Principalii factori care determina dimensionarea cheltuielilor pentru invatamant
- factori demografici, pe baza carora se stabilesc necesarul de cadre didactice, dotarea etc.;
- factorii economici, care indica necesarul de forta de munca, de pregatire profesionala,
ceea ce are implicatii mari in structura invatamantului, in modernizarea lui s.a.;
- factori sociali si politici, potrivit carora exista invatamant obligatoriu si gratuit pentru toti
copii tarii (scoala primara si gimnaziu), invatamant liceal sau profesional gratuit, facilitati
si ajutoare catre diverse institute de invatamant etc.
Finantarea invatamantului se realizeaza din mai multe surse

de la bugetul de stat, reprezentand principala sursa de venituri a invatamantului

universitar la noi in tara;
de la bugetele locale, care dispun pentru aceasta, ca surs principal de venit, de sume
defalcate din taxa pe valoarea adugat, colectat la nivel central ;
populatia, prin taxe, contributii s.a., ea fiind principala finantatoare a invatamantului
particular;
societatile comerciale care dezvolta programe proprii de perfectionare profesionala,
finanteaza specializarea salariatilor proprii sau participa, ca sponsori, la sustinerea unor
institutii de invatamant;
donatii din partea agentilor economici, asociatiilor non-profit, fundatiilor etc.;
- ajutorul extern, primit prin intermediul unor organizatii internationale, fundatii straine
s.a.
Cheltuielile pentru invatamant sunt grupate in doua mari categorii, in functie de
destinatia lor

cheltuieli curente, efectuate pentru functionarea unitatilor de invatamant; aceste

cheltuieli includ salariile cadrelor didactice, cheltuielile materiale pentru intretinerea
scolilor s.a.;
- cheltuieli de capital, respectiv cele pentru investitii in bunuri durabile in domeniul
invatamantului.
Dimensionarea cheltuielilor de invatamant se realizeaza prin analiza caracteristicilor si
evolutiei unor indicatori specifici si in concordanta cu factorii care influenteaza acest
domeniu:
Factori de dimensionare a cheltuielilor de invatamant

norme, normative, costuri unitare s.a. cu ajutorul carora se fundamenteaza categoriile

de cheltuieli;
executia cheltuielilor pentru invatamant in perioadele anterioare, ca element orientativ in
analiza preliminara;
B. Cheltuieli pentru cultura si arta
Activitatea din acest domeniu contribuie la cresterea calitatii factorului uman;
resursele financiare ale sustinerii actului de cultura si arta provin din bugetul statului, de la
intreprinderi, din donatii, precum si din autofinantare, prin vanzarea de obiecte de arta sau
prestarea de servicii.
Activitatile de cultura si arta se finanteaza in primul rand de la bugetul statului,
integral sau partial, prin subventii pentru completarea veniturilor si din veniturile proprii,
obtinute prin vanzarea bunurilor produse sau serviciilor prestate populatiei.
Institutiile cultural - artistice prin care se desfasoara aceasta activitate sunt:
bibliotecile, muzeele, teatrele si salile de concert, casele de cultura, cluburile, patrimoniul
cultural, presa, editurile, casele de filme etc. Ele pot fi publice sau particulare, apartinand unor
firme private sau unor persoane independente.
C. Cheltuielile pentru sanatate
Ocrotirea sanatatii este o problema de mare importanta pentru orice tara, avand un
profund caracter social.
Institutiile specializate in acest domeniu sunt: spitalele, dispensarele, policlinicile,
cabinetele medicale, farmaciile etc., publice sau private.
Cheltuielile pentru sanatate sunt dirijate atat pentru intretinerea si functionarea
institutiilor de sanatate, cat si pentru actiunile de prevenire a inbolnavirilor (vaccinari s.a.),
evitarea accidentelor, educatie sanitara; suventionarea unei cote din costul medicamentelor
pentru salariati sau unele categorii ale populatiei (pensionari, copii etc.).
Cheltuielile pentru sanatate

 cheltuieli curente, pentru intretinerea si functionarea sistemului sanitar, inclusiv salariile

personalului sanitar;
cheltuielile de investitii, pentru construirea si dotarea cu aparatura si mobilierul necesar,
mijloace de transport etc. a institutiilor specializate.
Sursele de finantare a cheltuielilor pentru sanatate sunt diverse
bugetul statului;
bugetele locale ;
bugetul asigurarilor sociale de stat, care-si constituie veniturile si din cotizatiile pentru
sanatate ale populatiei;
cotizatiile la societatile specializate de asigurari pentru asigurari de boala, profesionale
etc.;
resursele populatiei, pentru servicii de sanatate care se fac cu plata clientilor (in institutiile
particulare sau de stat);
ajutor extern, de la organisme internationale specializate (Organizatia Mondiala a
Sanatatii, Crucea Rosie etc.) sau de la state si organizatii straine.
Rezultatele activitatii in domeniul sanatatii sunt evaluate in functie de anumiti
indicatori specifici, cum ar fi : speranta medie de viata, natalitatea, morbiditatea, mortalitatea
infantila, numarul de paturi de spital la 1000 locuitori, numarul de cadre medicale la 1000
locuitori etc.
D. Cheltuieli cu securitatea sociala
Cheltuielile social - culturale destinate securitatii sociale cuprind resursele financiare
destinate acordarii de ajutoare, alocatii, pensii, indemnizatii etc. unor persoane salariate sau
nesalariate. Cea mai importanta componenta a acestor cheltuieli o reprezinta asigurarile
sociale.
Dimensiunea cheltuielilor cu securitatea sociala este functie de potentialul economic al
tarii, structura populatiei, politica in domeniul social adoptata de administratie.
Sursele de finantare a cheltuielilor cu securitatea sociala sunt
- contributiile salariatilor, producatorilor individuali, patronatului;
- subventiile si transferurile sociale din fondurile bugetare;
- donatii, contributii valutare la fonduri particulare etc.
resurse externe (Fondul Social al CEE etc.).
Actiunile de securitate sociala se materializeaza sub mai multe forme
- ajutoare, indemnizatii, compensatii si alte forme de sprijin in bani;
ajutoare in natura (inclusiv servicii sociale din partea unor organizaii nonguvernamentale, asociatii de binefacere din ri strine etc.).
ntre aciunile de securitate social, cele mai importante se refer la prestaiile bneti
i la serviciile sociale, n cadrul acestora situndu-se :
Ajutorul de somaj
Fondul de somaj este un fond special constituit pentru protectia celor ramasi temporar
fara lucru. Resursele fondului de somaj provin din contributia salariatilor si a sectorului public
sau privat unde acestia isi desfasoara activitatea si din subventii bugetare ce se aloca atunci
cand cheltuielile depasesc resursele.
Cheltuielile pentru asistenta sociala, ajutoare, alocatii
Asistenta sociala imbraca numeroase forme, in functie de politica sociala adoptata in
fiecare tara:
Forme ale asistenei sociale
- ajutoare pentru batrani fara venituri sau alte persoane marginalizate social (ajutoare
materiale, intretinere in institutii de ocrotire specializate, alocatii familiile cu muli copii,
bolnavi, vagabonzi, refugiati);

alocatii de familie (pentru copiii pana la o anumita varsta, mamelor cu mai multi copii
etc.);
- ajutoare acordate invalizilor de razboi, veteranilor, vaduvelor, orfanilor ;
alocaii pentru reinserie social .a.
In tara noastra, cheltuielile cu asistenta sociala se realizeaza, n principal, din bugetul
de stat i bugetele locale i cuprind :
Alocaii familiale
- Venitul minim garantat
- alocaia de stat pentru copii
- alocaia familial complementar i alocaia de susinere pentru familiile
monoparentale
- ajutoare pentru nclzirea locuinei i faciliti pentru plata energiei termice etc.
Ajutoare financiare, alocaii desolidaritate
Alocaii de hran
Plata asigurrilor de sntate pentru persoanele beneficiare de indemnizaii pentru
incapacitate de munc, maternitate, ajutor de omaj
Ajutoare n bani i n natur speciale pentru persoanele cu handicap
Burse i alte faciliti pentru elevi i studeni
Indemnizaii i alte drepturi bneti pentru veteranii de rzboi i urmaii acestora
Pensii IOVR
Ajutoare bneti soiilor militarilor n termen etc.
Cheltuielile pentru securitate sociala reprezinta o pondere insemnata in valoarea nou
creata si redistribuita in economie, ele fiind considerate investitii pe termen lung in resurse
umane. Eficienta acestora se determina printr-o analiza detaliata, care se refera atat la
rezultatele concrete ale actiunilor de natura social-culturala finantate din bugetul public
national, cat si la urmarirea eficientei acestor actiun, a randamentului pe care il incumba in
celelalte sectoare ale vietii economicesi sociale
E. Fondurile si cheltuielile de asigurari sociale de stat
Asigurarile sociale constituie acea parte a relatiilor social-economice si banesti cu
ajutorul carora, in procesul repartitiei PIB, se formeaza, se repartizeaza si se utilizeaza
fondurile banesti necesare ocrotirii obligatorii a salariatilor si pensionarilor din regiile
autonome, societatile comerciale, din reteaua cooperatiei de consum, a membrilor
cooperativelor mestesugaresti si asociatiilor agricole, a avocatilor, a taranilor, a
mestesugarilor cu ateliere proprii, a intreprinzatorilor particulari, a slujitorilor cultelor, a
personalului casnic care lucreaza la persoane fizice, a persoanelor care deservesc blocurile de
locatari, a celor aflati in incapacitate temporara sau permanenta de munca, in caz de batranete
si in alte cazuri prevazute de lege. De asemenea, asigurarile sociale ocrotesc si pe membrii
familiilor persoanelor de mai sus.
Asigurarile sociale de stat, ca nivel, structura, arie de aplicare sunt functie de sistemul
economico-politic adoptat in tara respectiva.
Fondurile asigurarilor sociale de stat sunt formate prin contributia persoanelor fizice
si juridice, precum si a statului si din alte surse:
Surse de finanare a asigurrilor sociale
-

de la agentii economici, contributiile pentru asigurari sociale se calculeaza si se

preleva potrivit legislatiei in vigoare. Aceasta se aplica asupra fondului total de salarii, in
cazul agentilor economici.
In tara noastra, legislatia tine seama de nivelul venitului fiecarei persoane fizice,
realizat din salariu, drepturi banesti pentru concediul medical sau de odihna, indemnizatii,

participare la profitul societatii comerciale, premii etc. Exista unele categorii de venituri
care sunt exonerate de la plata asigurarilor sociale, ca de exemplu diurnele de deplasare,
indemnizatiile si ajutoarele acordate personalului, drepturile de autor si de colaborare s.a.
Persoanele juridice includ cheltuiala pe care o realizeaza pentru plata asigurarilor
sociale ale salariatilor proprii in costurile pe care le calculeaza in activitatea desfasurata.
- din bugetul de stat, care suporta contributia la fondul asigurarilor sociale pentru
personalul institutiilor publice, contributie care se calculeaza tinand seama se salariile
realizate de acesta, etc., potrivit reglementarilor in vigoare.
- contributia salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear sau la odihna;
- asupra castigului realizat de asigurat si declarat de cel care l-a angajat sau de el insusi,
daca este persoana independenta etc.
- sume rezultate din lichidarea debitelor din anii anteriori, excedentul cu care s-a incheiat
anul precedent, care se reporteaza etc.
fondurile asigurarilor sociale de stat cuprind si fondul de pensie suplimentara, format prin
contributia, cu aceasta destinatie, a salariatilor, publici sau privati.
Asigurarile sociale de stat se realizeaza in tara noastra, in cea mai mare parte, prin
intermediul bugetului asigurarilor sociale de stat, elaborat si administrate de catre Ministerul
Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei.
Principalele categorii de cheltuieli publice
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................

4. Cheltuieli publice pentru obiective si actiuni economice

Cheltuielile economice realizate din fonduri publice sunt destinate finantarii
obiectivelor si activitatilor cu caracter economic din sectorul public si la subventionarea unor
societati cu capital mixt sau privat din ramuri economice, considerate de interes national de
catre autoritatile publice.
Potrivit clasificarii functionale ONU, care se utilizeaza si in tara noastra, principalele
sectoare economice finantate din resurse publice atat pentru desfasurarea activitatii curente,
cat si pentru cercetare - dezvoltare sunt:
industria extractiva, energia, combustibili, industria prelucratoare, constructii;
agricultura, silvicultura, pescuit, vanatoare;
transporturi si telecomunicatii;
alte servicii si afaceri economice.
Sectorul economic public este format din regii autonome si societati comerciale cu
capital de majoritar stat care trebuie sa-si finanteze activitatea din veniturile proprii. Exista,
insa, cazuri cand veniturile sunt insuficiente intr-o situatie conjuncturala independenta de
societatea respectiva, daca aceasta trebuie sa practice preturi de livrare sub costuri in urma
politicii dusa de administratie de protectie sociala a populatiei sau pentru efectuarea de
exporturi etc. In astfel de situatii exceptionale, societatile comerciale din sectorul public pot sa
apeleze pentru finantarea cheltuielilor lor la fonduri procurate pe piata de capital (credite
bancare, emisiunea de obligatiuni etc.) sau pot beneficia de anumite alocatii bugetare.
In cadrul sectorului economic public cheltuielile pot fi grupate astfel:

cheltuielile de productie care cuprind costul materiilor prime si materilelor,

combustibililor si energiei, serviciilor etc., salariile si drepturile de personal, obligatiile

01:25

fiscale, amortismentele, dobanzile la creditele bancare s.a. Aceste cheltuieli se evidentiaza in

costuri si se recupereaza pe seama preturilor de vanzare;
cheltuieli care se acopera din venituri, cum sunt taxele pentru folosirea terenurilor
proprietate publica, cheltuielile pentru pregatirea profesionala, cheltuielile pentru cercetare,
cheltuielile de protocol, reclama si publicitate, donatiile etc.
- cheltuieli de investitii in vederea realizarii unor obiective noi sau pentru modernizare si
retehnologizare. Aceste cheltuieli sunt realizate din fondul de dezvoltare al unitatii economice
respective, (format din resurse proprii obtinute din profit) si din amortizari, credite bancare si
alocatii bugetare.
Din fondul de dezvoltare se efectueaza cheltuieli pentru:
o investitiile propriu-zise;
o - rambursarea creditelor primite,inclusiv comisioanele bancare si dobanzile la
creditele utilizate in anul curent
In bugetul general consolidat sunt constituite si fonduri cu destinatie speciala, cum ar
fi cele pentru sustinerea unor activitati economice de maxima importanta la nivel national
(energia, agricultura etc.). Din aceste fonduri se realizeaza cheltuieli a caror utilitate este
examinata cu prilejul aprobarii bugetului.
Subventiile bugetare reprezinta sume prevazute in bugetul public pentru a sustine o
activitate de interes national. Este o forma de interventie a statului dictate de necesitati de
politica economica, financiara, de protectie sociala sau de alt ordin. Subventiile pot avea
caracter de durata (finantarea activitatii de cercetare, a unor programe speciale de cercetare si
dezvoltare etc.) sau conjuncturale (subventionarea unor marfuri de larg consum, a
intreprinderilor mici si mijlocii, a intreprinderilor aflate temporar in dificultate, a productiei
de export si a exportului s.a.).
In cadrul G.A.T.T.(Acordul General pentru Tarife si Comert) se actioneaza in vederea
liberalizarii complete a comertului international, ceea ce implica din parte statelor participante
eliminarea treptata a formelor de subventionare, inclusiv sustinerea preturilor, acordarea de
prime producatorilor, inlesnirile fiscale pe plan intern, taxe vamale si masuri netarifare
(contingentari, licente discretionare, monopol valutar s.a.). Pentru tarile in curs de dezvoltare
si pentru cele in tranzitie, intre care intra si tara noastra, s-a stabilit un regim diferentiat de
respectare a prevederilor G.A.T.T.1, respectiv reduceri de subventii in trepte si la termene mai
departate etc. in functie de stadiul dezvoltarii economice si de necesitatile de dezvoltare.
Alaturi de subventiile propriu-zise, un alt instrument de sprijin acordat de autoritati
producatorilor interi il reprezinta primele de export, principalele forme ale acestora fiind:
primele de export in bani; restituirea unei parti din impozitele si taxele platite de exportatori;
avantaje valutare; reduceri de tarif la transport pe calea ferata a marfurilor destinate
exportului, cota zero pentru TVA.
Cheltuieli publice pentru aciuni economice
.........................................................................................................
.........................................................................................................
.........................................................................................................

G.A.T.T. (General Agreement on Tariffs and Trade) este o intelegere multilaterala

interguvernamentala. Prin G.A.T.T. se organizeaza reuniuni regulate cu caracter comercial pentru
delegatii tarilor membre. Intelegerea a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1948 si are sediul la Geneva.
Romania participa la activitatea acestui organism din anul 1958, devenind membra cu drepturi depline
in anul 1971.

REZUMAT
Cheltuielile publice, efectuate din fondurile bugetului public
national, fondurilor extrabugetare sau fondurile institutiilor si
intreprinderilor publice, prin intermediul unor programe economice
si sociale adecvate, reprezinta un important sistem de parghii in vederea indeplinirii acestui
rol. Ele constituie o parte insemnata a valorii nou create in tara (ceea ce se exprima prin PIB),
cu titlul de consum definitiv cand se adreseaza populatiei in scopul de a o proteja sau cu titlu
de avans cand se efectueaza pentru finantarea investitiilor.
Cheltuielile bugetare au o sfera mai mica decat a celor publice, ele reprezentand numai
cheltuielile efectuate de stat din bugetul de stat, bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale
de stat.
Criterii de clasificare :
- clasificarea administrativa
- clasificarea economica
- clasificarea financiara
- clasificarea dupa rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale:
- clasificarea pe care o utilizeaza institutiile specializate, cum sunt ONU, CEE, se
realizeaza pe baza criteriilor functional si economic
Factorii care influenteaza cresterea cheltuielilor publice se pot imparti in mai multe
grupe, in functie de impactul pe care il au asupra evolutiei cheltuielilor publice
Analiza cheltuielilor publice arata orientarea resurselor financiare ale statului catre
obiectivele cheie; aceasta analiza se realizeaza atat urmarind ponderea fiecarei conponente de
cheltuiala in PIB, cat si evolutia nivelului nominal, dar mai ales a celui real pentru fiecare tip
de cheltuiala, respectiv indicatorii dinamicii acesteia.
Intrebri pentru fixarea cunotinelor
1) Din ce fonduri se efectueaz cheltuielile publice
2) Cum este sfera de cuprindere a cheltuielilor publice fata de
sfera de cuprindere a cheltuielilor cele bugetare
3) Care sunt cele mai importante categorii de cheltuieli publice
(CP)
4) Care sunt tipurile de clasificri utilizate n structurarea
cheltuielilor publice
5) Ce criteriu are la baz clasificarea administrativ
6) Care sunt posturile de cheltuieli publice, potrivit criteriului de clasificare economic
7) Care sunt principalele componente ale cheltuielilor publice potrivit clasificrii O.N.U.
pe baza criteriului funcional
8) Care sunt principalele componente ale cheltuielilor publice potrivit clasificrii O.N.U.
pe baza criteriului economic
9) Dintre indicatorii utilizai n analiza evoluiei cheltuielilor publice, precizai pentru
coeficientul de devansare a creterii produsului intern brut de ctre cheltuielile
publice :
- care este formula de calcul (inclusiv semnificaia elementelor ce intr n
componena formulei)
- ce reflect acest indicator
10) Dintre indicatorii utilizai n analiza evoluiei cheltuielilor publice, precizai pentru
indicatorul elasticitatea cheltuielilor publice fa de variaia produsului intern brut :

- care este formula de calcul (inclusiv semnificaia elementelor ce intr n

componena formulei)
- ce arat acest indicator cnd este supraunitar
11) Completai enunul: Sfera de cuprindere a aciunilor pe linia proteciei sociale
.............. sfera aciunilor cuprinse n securitatea social
12) Care sunt cele mai importante surse de finanare a cheltuielilor publice destinate
aciunilor social-culturale
13) Potrivit criteriului funcional, ce nglobeaz cheltuielile publice

Teme
1. Tipuri de clasificri ale cheltuielilor publice i utilitatea acestora
2. Factorii care influeneaz evoluia cheltuielilor publice n economiile
moderne
3. Sectorul social-cultural. Elemente componente i surse de finanare
4. Cheltuielile publice pentru asisten social i protecie social
5. Cheltuielile publice pentru aciuni economice