TURISMUL RURAL IN ALSACIA

SI BAVARIA

Turismul rural n
Alsacia si Bavaria
Introducere:
In Germania sunt mai multe organizatii de turism rural sprijinite de
Ministerul Agriculturii din fiecare land. Cele mai reprezentative sunt:
Vacanta in gospodaria taraneasca cu 14 uninuni de land, Turism rural si
Vino la tara, care sunt autonome, dispun de un marketing propriu si se
preocupa de alcatuirea ofertelor, reclama si comercializarea lor, pregatirea
si perfectionarea mebrilor organizatiei. Urmare a dezvoltarii turismului
rural, in Germania se inregistreaza circa 20 de milioane de turisti.
In Franta, sub auspiciile Ministerului Turismului si ale Ministerului
Agriculturii s-a infiintat Federatia Nationala de Habitat Rural si de
Amenajare Rurala care promoveaza produdul agoturistic Rendez-vous en
France, la decouverte ce ofera cazare, servicii si agrement in localitati
rurale.
I.Analiza componentelor spaiului geografic

Asezare Geografica:
Bavaria, n german Bayern sau oficial Freistaat Bayer, este landul ce
cuprinde partea de Sud-Est a Germaniei. Pentru comparaie, suprafaa
landului este n jur de o treime din cea a Romniei iar la 30 septembrie
2006 avea 12.488.392 de locuitori. Cuvntul Freistaat (republic, literal
"stat liber"), folost n loc de Land sau Bundesland (land federal, literal
"ar a federaiei") n denumirea oficial a Bavariei, are n primul rnd o
semnificaie simbolic. Bavaria este cel mai mare stat federal din
Germania, se ntinde de la Campia Germana Nordica pana jos n Alpi.
Bavaria este ceea ce multi non-germani, probabil, au n vedere atunci cnd
se gndesc la Germania. Ironic, Bavaria are mai multe n comun cu
cultura vecinei Austria dect cu restul Germaniei. Acest stereotip include
Lederhosen (pantaloni de piele), crnai i o mulime de bere - Bavaria, cu
toate acestea, are mult mai multe de oferit calatorului.

Situata n nord-estul Franei, alturi de Germania i Elveia, Alsacia se

bucur de o locatie ideala in inima Europei. Regiunea are 1.7 milioane de
locuitori, i cuprinde dou Dpartements (judee), Alsacia de Sus la sud i
Alsacia de Jos spre nord. Modesta ei suprafata (8 280 km ) este uor de
descoperit, n timp ce, n acelai timp, ofera o mare varietate de peisaje, de
la pduri i vi i cmpii la varfuri. Formata in principal din cmpii i
dealuri, regiunea ofer, de asemenea, un peisaj ideal pentru oricine
dorete s se bucure de munte.

Cadrul natural:
Podisul Bavariei reprezinta continuarea directa a prealpilor bavarezi, dar pe o
suprafata mult mai mare, marginita la sud de Alpi, iar la nord, de muntii
Franconiei si ai Boemiei.Cursul superior al Dunarii urmareste contactul
nordic cu podisurile Franconiei si Boemiei, fiind impins aici de catre
numerosii afluenti ce vin din Alpi (Iller, Gunz, Mindel, Lech, Isar).
Relieful Bavariei pierde treptat din nlime, de la cel mai nalt vrf al
Germaniei pn la valea Dunrii. Zona cea mai joas din Bayern se afl la
107 m in Kahl pe Main. Inaltimile mai joase a favorizat dezvoltarea
civilizatiei umane. Aici gasindu-se cele mai multe asezari umane si oferind
o larga gama de obiective si activitati turistice. Padurea bavareza
mpreun cu padurile din imprejurimi formeaza un mare refugiu pentru
animale slbatice i pentru iubitorii de natura sa se bucure. Vei gsi chiar
Parcurile Nationale cu lupi, bisoni, linx i alte animale care se ntorc n
habitatul lor original.
Alsacia are o mare varietate de peisaje. Aici, vizitatorii pot gsi trei tipuri
principale de peisaj: de puni umede cunoscute pe plan local ca Rieds,
pduri uscate i arii cu loess. Cu o suprafata de numai 8 280 km , Alsacia
cuprinde mai multe "micro-regiuni", fiecare prezentand propriile sale
caracteristici speciale. Aceste "sub-regiuni" se disting prin numeroase
diferene geologice, climatice i culturale.Poalele Vosgei ofera un mediu
deosebit pentru turism i viticultur, deopotriv. Datorit variatelor
influene climatice, Alsacia dispune de diferite medii naturale garantate de
a capta imaginatia oricarei persoane care se bucur de turism rural sau de
turism pe apa.

Clima:

n regiunea sudica a Germaniei (cele doua landuri) este n general o clim

continental relativ echilibrat cu ierni reci i veri clduroase, circa 100 de
zile pe an sunt temperaturi sub valoarea 0, vnturile de vest aduc
precipitaii n medie 70 cm, n partea de nord a Alpilor pn la 180 cm.
Cer senin cu soare fiind cca. 1600 - 1800 ore pe an. Precipitaiile cad cu
precdere n perioada mai - iunie.Cantitatea anuala de precipitatii variaza
intre 1500 si 2 000 mm in Prealpii Bavariei.Temperaturile medii
multianuale la Mnchen: -5C n ianuarie, +23C n iulie. In ceea ce
priveste desfasurarea activitatilor turistice, clima nu a fost niciodata
considerata un factor de restrictivitate.
n cazul climei Alsaciei daca aceasta nu are o bun reputaie ial, acest lucru
este mai ales ca urmare a regiunii, cu ierni aspre. Cu toate acestea,
prezena viticulturii aici demonstreaz clar nivelurile ridicate de soare de
care se pot bucura turistii pe timpul verii. Alsacia are, de asemenea,
nivelurile de precipitaii mai scazute decat n regiunile nvecinate. Clima
Alsaciei este semi-continental, cu variaii mari n funcie de perioada din
an. Alsacia frecvent se bucur de o extrem de plcut vara indiana, care
este pur i simplu perfecta pentru oricine dorete s descopere regiunea.
Alsacia ofera vizitatorilor posibilitatea de a admira natura i de a privi
recoltele. Ceaa care apare pe cmpii i n vi creaza o atmosfer
fascinant.

Reteaua hidrografica:
Reteaua hidrografica este densa, cu un debit bogat aproape tot timpul anului,
fiind reprezentata indeosebi de Dunare si de afluentii sai.Acestea sunt
alimentate din ploi, zapezi si ghetari,avand un regim tipic alpin
De asemenea in Podisul Bavariei regasim lacuri glaciare mici si putine
(Ammer, Wurm si Chlem), iar mlastinile ocupa intinderi destul de mari.
Reteaua hidrografica a poate fi considerat atat un factor restrictiv
( datorita inundatiilor care pot aparea in urma precipitatiilor sau a topirii
zapezilor), cat si unul de favorabilitate( in lungul raurilor dezvoltandu-se
asezari umane).
In Alsacia , culmile Vosgilor se ntind paralel cu valea Rhinului pe mai bine de
170 de kilometri, de la sud, unde sunt izvoarele Moselei i ale Saonului,

pn la Valea Lauter, n nord. Reteaua hidrografica a Alsaciei este un

factor de favorabilitate, deoarece in lungul raurilor s-au dezvoltat asezari
rurale deosebite. ntre Neuf-Brisach i Strasbourg puteti descoperi o
remarcabil frumusee de la sate i pot fi admirate peisaje de-a lungul
canalului.

Vegetatie si fauna:
Vegetatia naturala este cea de lande cu paduri de conifere. Fauna este destul
de variata si cuprinde elemente caracteristice atat Europei nordice, cat si
estice si sud-estice: caprioara, jderul, pisica salbatica, bizonul, harciogul,
sturzul, privighetoarea, bufnita pitica, ciocanitoarea neagra, linxul.
Padurile bavareze ce formeaza un refugiu pentru fauna regiunii
reprezinta un punct de atractie pentru turistii iubitori de natura, de
agroturism. Parcul este situat n partea de est a Bavariei n districtele
rurale Regen i Freyung-Grafenau. Altitudinea parcului atinge n general
1000 de m deasupra nivelului mrii. Pe lng pdurile situate la altitudini
mai mari sunt i regiuni mltinoase, puni i poieni (schlachten). Pe
teritoriul rezervaiei se afl animele slbatice ca bufnia, ursul brun, i
lupul din care unele au fost aduse pentru a repopula regiunea, unele sunt
specii pe cale de dipariie ca, cocoul de mesteacn, pisica slbatic,
oimul, rsul, cerbul, calul slbatic i vidra.
Alsacia are dou Parcuri Naturale regionale in care sunt conservate cu grij o
multime de biotopuri, i care sunt casa unei incredibile game de faun i
flor. Acestea sunt Vosges Regional Nature Park i Nord Vosges Regional
Nature Park. Un total de 21 de rezervatii naturale sunt un punct de
favorabilitate in ceea ce priveste numarul annual de turisti.

Istoricul locuirii:
In limba german Bayern (Bavaria) se scrie cu Y din data de 20 octombrie
1825 de pe timpul regelui Ludwig I von Bayern, nainte era scris Baiern,
aceast hotrre a regelui de a scrie cu Y (grec) este determinat de
alegerea fiului su Otto ca rege al Greciei.

Pe timpul lui Augustus a fost colonizat de romani teritoriul Bavariei vechi la

sud de Dunare care era locuit de celi.Dup dezmembrarea Imperiului
Roman s-a format din populaia local celtic i roman cu germanii venii
din nord populaia bavarez (baiuvar).
In preistorie, Alsacia a fost locuita de catre nomazi vntori, dar la 1500 .Hr.,
celtii au nceput s se stabileasc n Alsacia, i sa cultive pmntul. In 58
i.Hr romanii au invadat Alsacia i a stabilit aceasta regiune ca un centru
de viticultura. Pentru a proteja aceast industrie extrem de apreciata,
Romanii au construit fortificaii si tabere militare, care au evoluat n
diferitele comuniti, care au fost locuite continuu i pn n prezent. Pe
teritoriul de azi se bucur de legi n anumite domenii care sunt n mod
semnificativ diferite de restul Franei.In ultimii ani, Alsacia este din nou
promovata de catre autoritatile locale, nationale si europene ca un
elemnet de identitate a regiunii.Limba alsaciana este predata in scoli( dar
nu obligatoriu) ca fiind una din limbile regionale din Franta, iar germana
este invatata in scoli ca o limba straina. Cu toate acestea Constitutia din
Franta inca preceizeaza ca franceza este singura limba din Republica.

Populatia:
Cel mai recent recensmnt al populaiei a avut loc n 30 septembrie 2007,
rezultnd 12.515.731 locuitori, din care 6.134.059 brbai i 6.381.672
femei.
In Bavaria exista patru triburi:
The "Altbayern" (vechi Bavarians): ei locuiesc n partea de sud-est a tarii,
aproximativ n zona de la Garmisch-Partenkirchen, Mnchen (Munchen),
Regensburg, Weiden.
Schwaben (vab): ei locuiesc n partea de sud-vest a tarii, zona din jurul
Neu-Ulm, Augsburg, Kempten.
Franken (Franconians): ei locuiesc n nordul i nord-vestul tarii, zona din
jurul Cobourg, Bayreuth, Nrnberg (Nuremberg), Ansbach.
Refugiatii din Sudetenland: au venit dup sfritul celui de-al doilea rzboi
mondial. Se gasesc pe tot cuprinsul tarii.

Populaia era de 1 817 000 de locuitori n 2006. Aceasta a fost de 1 734 145 de
locuitori n 1999. Populaia a crescut n timp (cu excepia perioadele de
rzboi), atat prin excendent natural cat si prin migratii. Aceast cretere a
fost accelerat la sfritul secolului XX.
Se estimeaz c populaia alsaciana va crete cu 12,9% pana la 19,5% in
perioada 1999 - 2030 i ca va a ajunge la 2 milioane.
Concentrarile de populaie i de activitate (locuri de munc, magazine,
servicii, transporturi, educaie, de divertisment i aa mai departe.) sunt
concentrate n jurul oraelor din Strasbourg, Mulhouse i Colmar, iar
acestea isi extind din ce in ce mai mult zonele lor de influenta.

Personalitatea bavarezilor:
Bavaria este umplut cu nerabdare. Exist multe interesante locuri de vizitat,
unde se poate bea bere sau cafea cu localnicii. Pe tot timpul anului sunt
diferite festivitati. Chiar i in cele mai mici sate se gaseste intotdeauna
ceva de sarbatorit.
Cei mai multi Bavarezi sunt foarte mndrii de ara lor, de patrimoniu si de
cultura lor dar i de ceea ce au realizat. Tipic bavarez nu-i place de oameni
care pretind c tiu totul mai bine sau pentru a le privi n jos.
Bavarians sunt, de asemenea, cunoscut pentru nu gust "Prussians." Dar asta
nu este foarte grav, este mai mult o glum i speciale "Prussians" face
acelai lucru la bavarez.
Bavarezul tipic nu agreaza persoanele care pretind ca stiu totul mai bine decat
ei sau care ii privesc cu superioritate. Bavarezii sunt cunoscuti de altfel si
pentru faptul ca nu agreaza prusii. Prusii nu sunt neaparat locuitori din
Prusia. Locuitorii din partile sudice ale Bavariei ii considera pe cei din
nord ca fiind prusi, deci oricine poate fi numit prus.

Personalitatea alsacilor:
Despre locuitorii Alsaciei, Napoleon ii spunea maresalului Kleber, din
Strasbourg: Ei vorbesc germana, dar se lupta cu spadele in franceza.
Locuitorii de aici vorbesc limba alsaciana, limba ce se aseaman cu cea
germana. Aceasta deriva dintr-o veche limba din Rhenania meridionala.
Alsacienii au o pronuntie cu o intonatie cantabila, ceea ce ii frapeaza pe
locuitorii dincolo de Rhin.

Activitati economice:
Bavaria este din punct de vedere economic o regiune industrial-agrara, mult
mai dezvoltata in perioada postbelica, industria fiind insa cea care
determina importanta sa in circuitul economic. Pentru Bavaria este de
asemenea specifica productia de jucarii, instrumente muzicale, ceramica
fina. Randamentul mare la hectar, mecanizarea si chimizarea avansate,
productia mare de cartofi, de sfecla, de zahar, carne de porc sunt atribute
ale agriculturii practicate in aceasta regiune.
Se cultiva indeosebi secara, grau, porumb si in special cartofii, dar se
intalnesc preponderent si livezi, dar si suprafete cultivate cu vita de vie.
Principala subramura a cresterii animalelor este cresterea bovinelor,
urmata indeaproape de cresterea porcinelor.
In mediul rural alsacian au loc activitati traditionale. Cele mai cunoscute
sunt cele legate de olarit, in zona din jurul padurii Haguenau se gasesc
produse din cermica, in apropierea satului Mutterholtz sunt specifice
tesaturile( modelul traditional fiind cu dungi albastre si rosii). Fetele de
masa, perdelele si pernele sunt facute folosind aceste trasaturi traditionale.
In Boersch, la Spindler, se realizeaza incrustatii artistice. La fabrica Lalique
se gaseste o gama larga de produse din sticlarie.

Asezarile umane din Alsacia si Bavaria

Satele care fac parte din Ruta Vinurilor

Riquewihr-perla podgoriilor
Ascuns printre podgorii si muntii Vosgi, Riquewihr merita din plin reputatia
sa de perla a podgoriilor .Casele sale din secolul al XVI-lea constituie
unul din cele mai frumoase modele de arhitectura alsaciana.
Cu centrul sau fortificat, cu strazile pavate, aceasta localitate ofera un dcor
pitoresc.Fiecare piesa de arhitectura se pastreaza in mod
miraculous.Motivul pentru care acest sat seamana atat de mult cu oras la
Evului Mediu locuitorilor sai care nu si-au schimbat stilul de viata,
existenta lor fiind guvernata de industria de producere a vinului.Intre
zidurile acestui sat, exista alei foarte stramte si strazi nesimetrice, lipsite
de masini in cea mai mare parte.Cele mai multe case si magazine de aici
pastreaza culori vechi precum bleu,galben pal,mov si verde deschis.Totul
este armonie in acest sat conservat in mod admirabil.In extra-sezon si in
timpul saptamanii, orice turist se poate bucura de rauri fermecatoare,
locuinte din piatra, precum si de puturi si fantani ornate cu atentie cu
flori.
Podgoriile ce il inconjoara produc un excellent Riesling, dar si alte genuri de
vinuri precum le Sporen et le Schonenbourg.Numerosi viticultori ofera
turistilorvizite cu degustare in crame.
Obernai
La intersecia dintre cele trei mari regiuni din Alsacia: a podgoriilor cu ruta
vinului,a Vosgilor cu larga campie rurale,incepand chiar de la porile
oraului, apare i se propag localitatea Obernai. Localizat la 25 km sudvest de Strasbourg,unde mica vale a raului Ehn se deschide, Obernai mai
era denumit si Ehenheim,tocmai din cauza raului Ehn.Obernai este att
de atractiv incat este cel mai vizitat oras din Bas Rhin dup capitala
Europei, Strasbourg.
Situat in inima Alsaciei, la poalele muntelui Sainte Odile,Obernai este una din
putinele asezari din Alsacia ce si-a pastrat decorul sau de alta data, cu
ziduri,turnuri fortificate, casele medievale si nenumaratele sale colturi
pitoresti.

In Obernai nu trebuiesc ratate Biserica Sf Petru si Pavel, turnul Beffroiultima marturie a unei capele ce data din secolul XIII si care a fost
distrusa in 1873, Fantana Sainte-Odile, turnurile care alcatuiesc un
adevarat bastion, vechea piata a a graului, precum si ruinele Abatiei
Truttenhausen.

Kaysersberg
Kayserberg este situat intr-un punct strategic al Alsaciei, la intrarea in valea
Weiss.Inca din vremea romanilor, a fost un important punct de oprire al
drumului ce unea Vieux-Brisach de Toul, capatand o imprtanta reala
incepand cu Evul Mediu.Numele acestei asezari inseamna muntele
imparatului si a provenit de la o cetate ce a fost inaltata de fostul Imperiu
Romano-German in secolul al XIII-lea.Vechi oras al imperiului,
Kayserberg si-a pastrat splendoarea sa medievala.Adaposteste un
patrimoniu arhitectural impresionant cu casele sale vechi, ruinele
castelului, podul sau fortificat si biserica in stil gotic.Emblema acestei
asezari este reprezentata de casele in stil gotic cu dublu pinion, ce dateaza
din secolele XV,XVI si XVII.
Aici totul poarta marca istorie:de la muzeul Albert Schweitzer care aminteste
ca Premiul Nobel pentru pace s-a nascut la Kayserberg pana la faima
acestei localitati, vinul Pinot Gris.Alaturi de acest vin mai este renumit si
soiul Tokai.O legenda locala afirma ca prima vita-de-vie adusa din
Ungaria si sadita aici de catre Lazare de Schwendi.

Ribeauville
Este o comuna situata in departamentul Haut-Rhin, la 10 kilometri nord
de Colmar si la 75 km sud de Strasbourg.Situata intre podgorii si
munte,are in jur de 5000 de locuitori si se remarca intrucat a reusit sa-si
conserve patrimoniul istoric.Satul este tipic pentru unul ce face parte din
Ruta Vinurilor:case vechi superbe, alei cu un farmec deosebit si
bineinteles renumitele adrese ale producatorilor de vinuri.In mod uimitor
crutat de catre cel de-al II-lea razboi mondial, Ribeauville are o
particularitate deosebita si anume prezenta turnului-Tour de Boucherscare separa partea joasa de cea inalta a satului.

In secolul al XIV-lea, nobili puternici au demarat constructia centrului

istoric, reusind totodata sa construiasca si castelul.Au luat sub protectia
lor diferiti oamani intalniti in calatoriile lor:magicieni, acrobati si
muzicieni itineranti.Dupa aceea,au capatat obiceiul de a aduce omagii
suzeranilor lor si de a se ruga la fecioara de la Notre-Dame din
Dusenbach, prin intermediul instrumentelor lor.Astazi, acest obicei este
perpetuat printr-o sarbatoare numita Pfifferdaj, la care participa peste 25
000 de oameni in fiecare an.
In prezent obiectivele turistice ale acestei comune sunt reprezentate de
zidurile vechi ce o inconjoara, de numeroasele case medievale pitoresti si
de doua biserici vechi-Sf Gregory si Sf Augustine-amandoua construite in
stil gotic.Primaria orasului poseda o colectie impresionanta de
antichitati.Carolabad, un izvor sarat cu o temperatura de 18 grade
Celsius, ce avea o reputatie deosebita in Evul Mediu, a fost redescoperit in
1888.In apropierea orasului se afla numeroase ruine a trei castele
faimoase: Ulrichsburg, Girsberg si Hohrappoltstein, care apartinusera
lorzilor Rappolstein.
Ungersheim
Este o comuna din departamentul Haut-Rhin, situata la 15 km nord de
Mulhouse.Originea acestei asezari dateaza inca din perioada romana, insa
prima mentionare a ei s-a facut prin intermediul unui document din anul
753.Revolutia franceza a fost baza unificarii si proclamarii independentei
acestei localitati,care se remarca in special prin prezenta Ecomusee
dAlsace, un muzeu in aer liber care reconstituie arhitectura rural din
secolele XVIXVIII.Acest sit adaposteste:
- satul cu mai mult de 70 de case, gzduind i activiti artizanale;
- spaii de expoziie/activiti n aer liber;
- gara recuperat/reconstruit mpreun cu echipamentele sale;

- situl minier cu echipamentele i construciile sale (turn, staie electric, sala

mainilor etc.);
Cu o suprafata de peste 100 de hectare, acest muzeu surprinde viata
cotidiana a unui sat alsacian de alta data prin mestesuguri traditionale

astazi disparute, scoala de odinioara, sarbatori anuale asemanatoare

balciurilor din trecut, parade de sareta.A fost inaugurat in anul 1984 si de
atunci a primit peste 6,4 milioane de turisti din lumea intreaga.

Neuf-Brisach
Aceasta localitate este situata in departamentul Haut-Rhin, in campia Alsaciei
la2 kilometri de Rhin si de frontiera germana.
Arhitectura octogonala din Neuf-Brisach ofera intreaga sa originalitate acestei
asezari, artizanul acestei opere fiind Vauban.La cererea lui Ludovic al
XIV-lea, Vauban a construit o foratreata octogonala
impenetrabila.Fortificatia este conceputa in forma de stea, inconjurata de
metereze de 5 m inaltime si de transee.In interiorul incintei, Neuf-Brisach
se subdivide in 48 de patrate care reunesc locuintele, in centru situandu-se
o piata.Ludovic al XIV-lea a fost foarte multumit de rezultat, spunand
despre acesta cetate ca din toate diamantele coroanei franceze cel mai
frumos este fortareata Rhinului.
In iulie 2008, Neuf-Brisach este inclus in lista patrimoniului UNESCO.
Pe langa fortareata, turistii mai au posibilitatea de a vizita alte obiective cum
ar fi:
-Biserica Saint-Louis
-Piata Armelor din centrul istoric
-Muzeul Vauban-care reconstitue istoria acestei asezari
Bavaria
Satele Hoerner
Sunt situate in cel mai extrem punct sud-vestic al Bavariei, la cativa
kilometri nord de Oberstdorf si de valea Kleinwalsertal.In imediata
apropiere a lor se afla Tirolul, Elvetia si Lacul Constance.Reprezinta un
grup de cinci sate pline de traditie si anume: Fischen, Obermaiselstein,
Balderschwang, Bolsterlang, Ofterschwang.

Caracteristicile acestor sate sunt costumele traditionale cu renumitele

bretele, cu cantecele tiroleze-celebra sintagma yodelling ce presupune
cantatul cu fluctuatii rapide, cu fanfarele locale cu un larg repertoriu.
In aceasta regiune in seara de 5 decembrie cu prilejul Klausentreiben
(Sfantul Nicolae) are loc un ritual cu totul deosebit:tineri, imbracati in
blanuri, decorati cu coarne de cerb, talangi, ramuri de salcie merg in
grupuri prin sate si sperie fantomele iernii.Aceasta veche traditie isi are
originea in perioada celtica, cand primii locuitori venerau caprioarele.
Funkensonntag este prima duminica a carnavalului desfasurat in aceasta
regiune.Pe o ridicatura a unui munte este construita o gramada mare din
lemne vechi, in mijocul careia se asaza un tarus mare din lemn, de care
este legata o papusa din carpe.Astfel, conform credintelor locale, arderea
acestei gramezi de lemne va aduce cat mai repede primavara.
Oberammergau
Este o localitate situata in districtul Garmisch-Partenkirchen, in sudul
extream al Bavariei.Satul este cunoscut pentru lunga sa traditie in ceea ce
priveste sculptatul in lemn.Strazile centrale ale acestui sat sunt resedinta a
zeci de ateliere de sculptura, care produc obiecte care variaza de la
subiecte religioase pana la portrete cu tenta umoristica.Originele
sculptatului in lemn in acest sat dateaza inca din Evul Mediu.Un
manuscris ce dateaza din 1111 mentioneaza ca aceasta arta a fost adusa in
acest looc de catre niste calugari din ordinul Rottenbucher.Chiar daca
sculpturile erau valorificate doar la nivel local atunci, mai multe case de
distribuire au fost create n secolul 18 cu filiale peste tot n Europa. Astzi
exist circa 120 sculptori n lemn in Oberammergau, activi, iar vnzarea
de o mare varietate de artefacte de lemn, de la sfinti pana la mrfurilde uz
casnic merge foarte bine. Mai mult, o scoala de specialitate ofera cursuri
pentru cei ce vor sa devina sculptori.
Celelalt celebru aspect al Oberammergau este "Lftlmalerei" (pictarea
peretilor casei). "Lftlmalerei" este o mestesug ce consta in pictarea
fatadelor caselor in stil baroc, ce a avut mare succes in Italia si sudul
Germaniei.Abia in secolul al XVIII-lea aceasta metoda a inceput sa devina
populara in regiunea colinara de la poalele Alpilor.Treptat insa a devenit o
metoda prin care isi afisau bogatia prin motive opulente pictate pe fatada
caselor.

Casele traditionale din Alsacia

Ferma din regiunea de campie

Acesta este alcatuita de obicei din cladiri separat dispuse in jurul unei curti de
dimensiuni mari.Cea din urma poate fi inchisa printr-un pridvor ca in
Kochersberg sau poate fi deschisa.In nordul si in sudul Campiei Alsace, in
mod obisnuit se gasesc ferme mai modeste, alcatuite dintr-o casa-bloc, care
aduna laolalta hambarul si grajdul.Acesta este cazul fermelor din Outre
Foret sau din Sundgau.In ciuda acestor diferente datorate traditiilor locale
si modului de viata al locuitorilor, exista elemente comune ale
locuirii.Astfel, constructiile din lemn si cu grinzi vizibile sunt comune
tuturor fermelor din regiune.

Casele din regiunile de munte si de vale

Arhitectura din aceste regiuni difera puternic fata de cea din regiunea de
campie, influenta Vosgilor din imediata apropiere fiind vizibila.Astfel,
aceste ferme construite din piatra sunt construite de obicei dintr-un singur
corp care reuneste hambarul si grajdul, de dimensiuni mici, ce pot fi mai
usor incalzite.

Casele viticultorilor

Gasim frumoase modele ale acestui tip de casa in Mittelbergheim, Andlau,

Obernai, Hunawihr, Kaysersberg si chiar in Ribeauville.Casele de acest
tip, dar si curtile lor sunt foarte stramte.Ele pot avea mai multe etaje,
numarul lor variind in functie de bogatia familiei.Construite din piatra si
deseori avand demisol, parterul gazduieste pivnita si teascul de struguri.

Etnografie si cultura
Costumul popular alsacian
Costumul traditional din Alsacia, astazi, mai este purtat doar de ansamblurile
folclorice sau cu prilejul sarbatorilor la sate.Totusi, el ramane foarte
prezent in iconografia alsaciana si este, fara indoiala, unul din simbolurile
acestei regiuni.
Costumul feminin este alcatuit dintr-un corset de velura sau de matase
brodata si dintr-o fusta de matase, tafta sau satin.Sub corset exist o bluz
alb cu dantel i mneci guler care este nchis cu o band neagr.
Deasupra fustei apare o platforma care la randul ei poate fi brodata.In
conformitate cu fusta exista o pereche de pantaloni (care nu se vad insa) cu
dantela.In picioare femeile din Alsacia folosesc pantofi negri cu sosete albe.
Culoarea fustei indica religia ( catolica sau protestanta), in timp ce numarul
benzilor indica bogatia familiei.
Celebra boneta alsaciana, un adevarat simbol al regiunii, a fost abandonata
dupa 1945.Astazi nu mai poate fi admirata decat in cadrul diverselor
reprezentatii culturale si turistice.Foarte variabil in functie de regiunea
geografica, costumul traditional a fost dintotdeauna un modalitate de a
reflecta categoria sociala sau religia celui care il poarta.Astfel, femeile
protestante din nord puteau alege culoarea dupa bunul plac, catolicii din
Kochersberg se imbracau doar in rosu.
Sortul, purtat in toata Alsacia, era doar alb.Duminica insa era posibil sa vezi
sorturi din matase sau din satin ornate cu numeroase broderii, purtate
deasupra fustelor sau rochiilor.Bonetele erau foarte diverse, cu o tendinta
de turban incepand cu anul 1840.Protestantii foloseau doar bonete negre,
in timp ce catolicii foloseau bonete foarte colorate si ornate cu diverse
motive.Cand Alsacia a fost din nou o parte a Frantei, costumele folosite
astazi au fost adoptate de catre intreaga regiune, facand uitate multiplele
costume purtate pana atunci.

Costumul traditional bavarez-Trachten

Costumul traditional bavarez este o notiune variabila, intrucat Bavaria

are numeroase regiuni si fiecare are specificul ei.Exista insa, insusiri
comune care definesc costumul bavarez.
Costumul purtat astazi este inspirat de catre hainele taranului
bavarez..Acesta este purtat de bavarezi si turisti deopotriva in
traditionalele berarii, dar si la festivaluri precum Ocktoberfest.
Costumul traditional masculin poarta denumirea de Lederhosen, care
provine de la pantalonii purtati de popoarele germanice din Alpi.Acesti
pantaloni au fost purtati de taranii de pe tot cuprinsul Europei, insa clapa
din fata-purtata doar in Bavaria-ii face unici in lume.
A Gstandenes Mannsbild-desemneaza un barbat tip bavarez, puternic, cu
numeroase vite si cu un corp suficient de mare pentru a incapea in
celebrii Lederhosen.
Costumul traditional feminin se numeste Dirndls, o rochie traditional
bavareza.Astazi, acestea sunt foarte scumpe.Este alcatuit dintr-o fusta
lunga,cu un sort si cu un decolteu destul de adanc, fiind considerat foarte
provocator.
Fundita cu care se leaga sortul este foarte importanta, putand indica
starea civila a femeii care il poarta.Daca fundita se afla in partea stanga,
atunci femeia este nemaritata.Daca se afla pe partea dreapta, femeia poate
fi maritata sau logodita.O fundita legata la spate indica ca femeia este
vaduva.
Iarna, costumul devine mult mai greu, purtandu-se fuste mai groase si
sorturi facute din bunbac si velura si maneca lunga.Pentru iernile reci,
exista haine groase croite in acelasi fel ca rochia, cu gulere si nasturi in
fata, manusi groase cu un singur deget si caciuli din lana.Pantofii se poarta
doar atunci cand este frig, in rest femeile umbland desculte.

Mestesuguri traditionale

Cu toate ca cele doua regiuni sunt in mare masura componente ale

aceleiasi culturi, intrucat se stie ca Alsacia a facut parte din Imperiul
German, mestesugurile traditionale difera in special datorita asezarii
geografice.
Totodata, datorita aceluiasi motiv si ocupatiile locuitorilor celor doua regiuni
difera radical.
Alsacia nu a scpat evoluiei i modernizrii care tinde s uniformizeze
imaginile, dar cadrul vechi, rmas intact n cele mai multe cazuri, satisface
interesul amatorilor de pitoresc. n regiunea Haguenau-Wissembourg,
aflat pe versantul estic al Vosgilor nordici, oraele i satele au conservat
aproape intacte cartiere ntregi. Se vd adesea, la srbtori, costume
tradiionale nemodificate, iar dac ptrunzi n interiorul caselor, rmi
surprins de prezena marilor sobe de nclzit, construite din faian alb,
frumos ornamentat, nconjurat de mobile masive, din lemn lustruit,
peste care se detaeaz ceramica pictat cu flori viu colorate.
Arta olaritului este extrem de populara in Alsacia, cu precadere in
Betschdorf si Soufflenheim. In satul Betsschdorf tehnicile de productie au
ramas neschimbate din anul 1717, iar in Soufflenheim practica olaritului
dateaza din perioada Renasterii. Obiectele sunt lucrate manual, in forme
din cele mai felurite, decorate cu colbalt si pictate in culori vii. Motivele
ornamentale se picteaza inainte ca aceste obiecte sa fie introduse in cuptor,
unde se produce arderea lutului.In Soufflenheim, olaritul se practica inca
din Renastere.Predominant galbene, verzi sau brune, aceste obiecte iau
diferite forme:de ulcior, de scoica.
Mobilierul
Mobilierul artizanal din Alsacia este caracterizat de abundenta si de
varietate.Astfel in cea mai mare parte a caselor traditionale se gasesc
canapele traditonale, dulapuri, paturi cu baldachin si masute-toate in
diverse culori si cu diverse motive florale, in functie de regiune.Astfel,
piesele realizate in Haut-Rin sunt predominant in turcoaz, in timp ce
mestesugarii din Bas-Rhin prefera culori ca rosu si ocru.Pe de alta parte,
mobilerul realizat in Haut-Rin este mult mai sculptat, in timp ce picturile
predomina in regiunea sudica a Alsaciei. In Alsacia mobilierul dat ca zestre
tinerei mirese traverseaza satul sub ochii tuturor, etaland cite un bufet, un

pat sau o lada cu motive policrome deosebit de bogate, fond bleu cu motive
rosii sau crem, motive rosii sau verzi pe fonduri brune.

In apropierea satului Mutterholtz sunt specifice tesaturile( modelul

traditional fiind cu dungi albastre si rosii). Fetele de masa, perdelele si
pernele sunt facute folosind aceste trasaturi traditionale.
Mestesuguri in Bavaria
Bavaria are o lunga traditie in ceea ce priveste sculptatul in lemn.Strazile
centrale ale acestei zone sunt resedinta a zeci de ateliere de sculptura, care
produc obiecte care variaza de la subiecte religioase pana la portrete cu
tenta umoristica.
Un alt mestesug traditional este "Lftlmalerei" (pictarea peretilor casei).
"Lftlmalerei" este o mestesug ce consta in pictarea fatadelor caselor in
stil baroc, ce a avut mare succes in Italia si sudul Germaniei.Abia in
secolul al XVIII-lea aceasta metoda a inceput sa devina populara in
regiunea colinara de la poalele Alpilor.Treptat insa a devenit o metoda
prin care isi afisau bogatia prin motive opulente pictate pe fatada caselor.

Principalele ocupatii ale locuitorilor Alsaciei si Bavariei

Cum spuneam si mai devreme, asezarea geografica diferita a impus

modele de viata diferite, asta insemnand de la sine ca locuitorii celor doua
regiuni au avut ocupatii oarecum opuse.
Astfel, relieful Bavariei fiind unul in mare majoritate montan a impus o
orientare a locuitorilor spre crescutul animalelor, indeosebi a vitelor si
oilor.
Toamna, sunetul talangilor, anunta coborarea vitelor de pe pajistile
montane.In fiecare an in septembrie, vacarii termina cele aproximativ 100
de zile lungi alaturi de vite pe munte.Mandrii fermieri montani conduc

vitele decorate in lungul vailor catre un loc numit Scheidplatz, loc in care
ele sunt inapoiate proprietarilor.
Prima coborare a vitelor dateaza de acum mai bine de un secol si, de atunci,
animalele au purtat ghirlande de flori si talangi de dimensiuni mari, care
se asaza cu o zi inainte de coborare.De asemenea o ghirlanda de flori,
facuta cu dibacie din flori montane si ramuri de brad, se afla si la gatul
conducatorului turmei, simbolizand ca vara petrecuta in sanul muntilor a
fost lipsita de incidente.
Relieful predominant de campie al Alsaciei, insa alaturat unei clime mai
racoroase nu oferea mari posibilitati locuitorilor acestei regiuni.Insa, s-a
dovedit ca vita-de-vie este cea mai buna cultura pentru solurile
zonei.Astfel, incepand cu secolul al XIII-lea- cand a fost cultivat pentru
prima oara un lastar, aceasta cultura s-a dezvoltat continuu.

Ruta vinului

Situata la poalele Vosgilor, ruta vinului are o lungime de 170 de kilometri si

reprezinta o excelenta oportunitate de a descoperi Alsacia si traditiile
sale.Aceasta ruta prestigioasa care porneste de la Marlenheim (din HautRhin) si se termina la Thann (din Bas-Rhin) este inconjurata din ambele
parti de sate cochete, de crame, de hanuri si de numeroase
castele.Podgoriile pot fi explorate pe jos mergand pe cararuile viticole
destinate lucratorilor care ingrijesc viile.
Vinul de Alsacia este produs in regiunea cu acelasi nume si este in mare parte
un vin alb.Aceste vinuri care din motive istorice au o puternica influenta
germana sunt prduse sub atenta ingrijire a trei organisme ( fiecare gen de
vin-alb,rosu , rose avand propriul organism de control).Sunt produse atat
vinuri seci, cat si dulci, fiind deseori folosite diverse varietati
aromatice.Alaturi de Austria si Germania, produce unul din cele mai
apreciate vinuri seci, Riesling.
O importanta influenta in istoria vinului din Alsacia au avut-o repetatele
schimbari de nationalitate ale regiunii, care a trecut de la Franta la

Germania si viceversa de mai multe ori in decursul istoriei.In istoria

timpurie a industriei vinului din Alsacia, se faceau diverse schimburi de
vinuri cu Germania.In ultimele decenii diferentele dintre vinurile germane
si cele din Alsacia s-au diminuat, vinurile germane devenind mai seci si
puternice, iar cele din Alsacia s-au indulcit, fiind redescoperite tipurile de
vin pentru desert.

Sarbatori
Dintre srbtorile tradiionale, Messti i Kilbe, pline nc de mister, sunt
remarcabile prin apariia pe strzi, n procesiuni, a tinerelor fete
mbrcate cu fuste roii, acoperite n fa de oruri albe, dantelate, i
bluze albe, cu coafurile lor nalte, legate n noduri cu panglici stacojii.
Poate c srbtorile Crciunului i ale Patelui din Alsacia sunt cele mai
frumoase din toat Frana.n toate gospodriile, chiar din cele mai
pierdute aezri alsaciene, iluminarea brazilor de Crciun, cultivai n
curi, are tradiii ndelungate.De Pate, toate parcurile sunt ornate cu ou
mari, divers colorate, printre care se plimb ocrotii iepurii de cas,
frumos gtii cu panglici multicolore. Pentru sute de milioane de oameni
din jurul lumii, imaginea Craciunului nu poate fi separata de cea a
bradului, insa putini stiu ca primul brad de Craciun a fost atestat in
regiunea Alsacia, in 1521. Din punct de vedere teritorial si administrativ
pe teritoriul Frantei de astazi, regiunea a pastrat vechi obiceiuri germane
cu care ii incanta pe turisti. Printre ele, aparitia, inainte de Craciun, a lui
Hans Trapp, un personaj infricosator menit sa ii pedepseasca pe copiii
neastamparati. O alta traditie plina de culoare este cea a pietelor de
Craciun, organizate din Strasbourg dar si in alte orase, precum Colmar
sau Moulhouse, dar si in sate.In aceste perioade se realizeaza tot felul de
targuri in satele alsaciene:targuri de Craciun, targul luminilor, targul
Craciunului medieval.
In Bavaria o tradiie mai veche i are ca eroi pe brbaii cu tlngi din satele
bavareze. nvemntai n piei de oaie i purtnd mti ct mai fioroase,
acetia nvlesc asupra fermelor izolate pentru a alunga duhurile rele i a
trezi natura amorit de frigul iernii. Procesiunea este condus de un
brbat costumat n episcop care l reprezint pe Sfntul Nicolae. Festivalul
se desfoar de la nceputul lunii decembrie pn n seara de ajun.

n anul 1935, cu ocazia aniversrii nunii de argint a cuplului regal bavarez, sa organizat o parad de costume populare bavareze, care a devenit n timp
o tradiie. Astzi, parada de costume populare este una dintre cele mai
mari din lume i poate prima din Europa, cu aproximativ 9.000 de
participani.
Funkensonntag este prima duminica a carnavalului desfasurat in aceasta
regiune.Pe o ridicatura a unui munte este construita o gramada mare din
lemne vechi, in mijocul careia se asaza un tarus mare din lemn, de care
este legata o papusa din carpe.Astfel, conform credintelor locale, arderea
acestei gramezi de lemne va aduce cat mai repede primavara.
Anual, intre orasele si satele din Bavaria se organizeaza o competitie
stransa pentru construirea celui mai inalt si mai impunator (unuii de peste
30 m) pom arminden(Denumire popular a zilei de 1 mai, considerat ca
nceput al primverii. 2) Srbtoare inut, de obicei, la aceast dat. 3)
Pom sau crengi verzi care se pun la poart sau la ferestrele caselor cu
ocazia acestei srbtori.). Pomul acesta poate arata diferit in functie de
fiecare regiune in parte. In anumite locuri se planteaza cu tot cu scoarta
pomului,iar in altele, este decojit si vospsit in alb si albastru ,legat cu
panglici colorate,decorat cu figurine cioplite si impodobit cu ghirlande sau
coronite. Pomul este ridicat doar cu ajutorul unor biele(organe de main
n form de bar articulat, care transform micarea rectilinie n micare
de rotaie i invers) lungi si subtiri unite intr-o asa-numita Scheren.
Aceasta munca se poate intinde pe parcursul a mai mult de 2 ore. Intre
comunitatile vecine, fratiile tinerilor practica deseori furatul pomului.
Conform unui obicei, pomul furat trebuie sa fie rascumparat cu o
recompensa constand in bere si mancare,impartita intre ambele
comunitati.

Bucataria alsaciana

Bucatele pregtite de alsacieni se remarc printr-o adevrat originalitate,

cci carnea gtit, de porc sau de gsc, atinge adevrate culmi ale
rafinamentului culinar. Chiar de pe vremea ocupaiei romane, tava
alsacian era la loc de frunte la ospee. Aducnd cu ceea ce la noi se
numete pomana porcului, tava(de fapt, un platou din lemn) este
ncrcat cu buci de carne prjit fr grsime, crnai cu arome
ncnttoare, legume murate, alturi de care se servesc minunatele vinuri
alsaciene Alsace Grand Crue, Cremant de Alsacia sau vinurile trzii
Vendanges Tardives.n ceea ce privete pateul de ficat de gsc, exist nu
mai puin de 42 de specialiti, recunoscute pentru savoarea lor n toat
lumea.Pe lng toate acestea, patiseria alsacian se remarc prin
numeroase tarte cu fructe.Kougelhopf, o tart cu struguri uscai dup
reete locale, n amestec cu smburi de migdale i fistic, este mndria
fiecrei familii, iar tarta alsacian, o adevrat pizza, cu afumtur i
slnin, este servit ca aperitiv n fiecare han sau restaurant.

Bucataria din Bavaria

Este foarte vasta, insa la festivitatile anuale turistii prefera numeroase

produse culinare, printre care, cele mai solicitate, sunt: Hendl (pui la
rotisor), Schweinshaxe (ciolan) sau Osche (frigrui de taur). Ca desert
sunt preferai covrigii gigantici sau turta dulce.
Micul dejun (Frhstck) este compus de obicei din paine prajita sau simpla,
sau chifle (Brtchen sau Semmeln) cu gem, marmelada sau miere, oua si
cafea pentru adulti, cacao cu lapte pentru copii. Se consuma si mezeluri
(ca sunca si salamul) si branzeturi pe paine. O varietate populara de
ingredient pentru sandwichuri este Leberwurst (carnat de ficat). Muesli si
cerealele (fulgii de porumb) sunt de asemenea foarte populare.
Masa principala traditionala a zilei este pranzul (Mittagessen), care se
serveste in jur de ora 12.
Cina (Abendessen sau Abendbrot) este o masa mai putin imbelsugata,
consistand uneori doar din cateva sandwichuri.

Aceste obiceiuri s-au schimbat insa in prezent datorita orelor de lucru, nefiind
neobisnuit pentru multi germani sa ia masa principala seara.
ANALIZA COMPONENTELOR ACTIVITII DE TURISM
Datorita particularitilor sale geografice, dar mai ales a tradiiilor i
obiceiurilor nc prezante n viaa localnicilor, turismul n Bavaria se afla
in momentul de fata intr-un stadiu avansat de dezvoltare atat din punct de
vedere al structurilor de cazare cat si al serviciilor oferite de catrea
acestea.
Pensiunile frumos amenajate, cu aspect specific zonei si gazdele primitoare
isi asteapta turistii, pregatite sa le ofere acestora clipe de neuitat.
Factorii care contribuie la dezvoltarea turismului rural sunt numeroi:
peisajul natural deosebit, clima tonic i reconfortant, traditiile foarte
dezvoltate ale localnicilor , festivaluri i srbtori, arta meteugurilor,
buctria savuroas, alturi de ospitalitatea i veselia localnicilor.
Structuri turistice de cazare
Bavaria este cunoscuta pe plan mondial drept una din cele mai pitoresti zone
ale Europei si una dintre cele mai bine amenajate in scop
turistic.Statisticile indica faptul ca aceastea este una din cele mai vizitate
zone din Europa Dezvoltarea agroturismului i a turismului rural, a
determinat apariia unui numr nsemnat de pensiuni dupa cum arata si
graficele urmatoare. Aceste pensiuni sunt omologate conform prevederilor
n vigoare.
Structurile turistice de alimentatie
Bucataria germana variaza foarte mult de la regiune la regiune. In sud,
Bavaria si Suebia au multe feluri de mancare in comun intre ele si cu
vecinele lor, Elvetia si Austria . In vest, se simt influentele franceze, in est
cele est-europene, iar pe coastele de nord cele scandinave.
Mesele zilei
Micul dejun (Frhstck) este compus de obicei din paine prajita sau simpla,
sau chifle (Brtchen sau Semmeln) cu gem, marmelada sau miere, oua si
cafea pentru adulti, cacao cu lapte pentru copii. Se consuma si mezeluri

(ca sunca si salamul) si branzeturi pe paine. O varietate populara de

ingredient pentru sandwichuri este Leberwurst (carnat de ficat). Muesli si
cerealele (fulgii de porumb) sunt de asemenea foarte populare.
Masa principala traditionala a zilei este pranzul (Mittagessen), care se
serveste in jur de ora 12.
Cina (Abendessen sau Abendbrot) este o masa mai putin imbelsugata,
consistand uneori doar din cateva sandwichuri.
Aceste obiceiuri s-au schimbat insa in prezent datorita orelor de lucru, nefiind
neobisnuit pentru multi germani sa ia masa principala seara.
Painea
In ceea ce priveste painea, bucataria germana se aseamana mai mult cu
bucataria estica decat cu cea din Europa de Vest. Exista cel putin 300 de
feluri diferite de paine, de la painea alba la painea gri (Graubrot) si painea
"neagra" de secara (Schwarzbrot). Cele mai multe varietati de paine se
fac atat cu faina de grau cat si de secara (Mischbrot, paine mixta) si
deseori cu seminte de in, de floarea soarelui si de dovleac.
Painea neagra din Westfalia, Pumpernickel, nu se coace la cuptor ci se
prepara la aburi si are un gust dulceag unic.
Chiflele, numite Brtchen, Semmel sau Weckle/Weckli in functie de regiune,
se servesc taiate in doua si unse cu unt, margarina sau maioneza. Intre cele
doua felii sau pe fiecare felie se pune apoi branza, carne sau peste.
Painea se consuma de obicei la micul dejun si sub forma de sandwichuri
seara, nu ca acompaniament la masa principala.
Importanta painii (Brot) in bucataria germana este ilustrata de cuvinte cum
ar fi Abendbrot (cina - painea de seara) si Brotzeit (gustare - pauza de
paine).
Carnea
Principalele tipuri de carne consumate in Germania sunt carnea de porc, vita
si pasare, carnea de porc fiind de departe cea mai populara. Dintre pasari,
puiul este cel mai frecvent folosit, dar nici rata, gasca sau curcanul nu sunt

neglijate. Vanatul, in special iepurele, mistretul si caprioara se gasesc cu

usurinta de bucatari si bucatarese.
Carnea de miel si de capra nu sunt foarte populare. Carnea de cal este
considerata drept o specialitate in unele regiuni, dar in general
consumarea ei nu este agreata din considerente morale.
Carnea se prepara de obicei fripta in oala. Se poate prepara si in tigaie dar in
special in zonele sub influenta culinara franceza.
In Germania , carnea se mananca foarte frecvent sub forma de carnati, de
aceea exista peste 1500 de feluri diferite din acest tip de mancare.
Weiwurst (carnat alb) este o varietate traditionala bavareza preparata din
carne de vitel tocata foarte fin si sunca proaspata de porc. Se
condimenteaza de obicei cu patrunjel, lamaie, ceapa, nucsoara si ghimbir.
Amestecul se pune in mate curate si proaspete de porc si separata in
carnati individuali subtiri. Se consuma fierti cu mustar dulce..
Leberkse este o mancare traditionala asemanatoare cu placinta de carne din
sudul Germaniei , Austria si unele regiuni din Elvetia. Este facuta din
carne sarata de vita, sunca si ceapa, tocate foarte fin, si coapte ca painea,
pana are o crusta crocanta maro.

Pestele
In meniurile germane cel mai frecvent peste de apa dulce este pastravul,
alaturi de crap, stiuca si biban, de obicei preparati la gratar.
Pestele era in trecut consumat in special in regiunile nordice de coasta, cu
exceptia scrumbiei murate care se gasea peste tot. Insa in ziua de azi,
germanii din intreaga tara mananca multi pesti marini, cum ar fi
scrumbia proaspata (de asemenea sub forma de rulou de scrumbie murata
rollmops), sardinele, tonul, macroul si somonul.
Ca un amanunt interesant, inainte de revolutia industriala care a cauzat
poluarea raurilor, somonul era atat de comun in Rin, Elba si Oder, incat
servitorii se plangeau cand aveau somon la masa prea des.

Alte tipuri de fructe de mare nu sunt foarte intalnite, cu exceptia midiilor si a

crevetilor din Marea de Nord, care sunt foarte scumpi in comparatie cu
crevetii importati.
Legumele
Legumele se consuma de obicei in tocane, mancaruri, garnituri sau supe. Se
folosesc la gatit morcovi, ridichi, spanac, mazare, fasole, diverse tipuri de
varza, ceapa prajita (nu se foloseste in bucataria bavareza).
Sparanghelul, in special cel alb, este foarte iubit de nemti drept fel principal
sau arnitura. Unele restaurante au meniuri intregi numai cu sparanghel.
Transport
Bavaria se afla in inima Europei, infrastructura sa este corespunzator de bine
dezvoltata si moderna.
200 de linii aeriene internationale deservesc aeroporturile din Munich si
Nurnberg. Spre Munich pleaca mai multe curse pe zi, atat ale companiei
aeriene Lufthansa cat si ale TAROM. In plus, Bavaria dispune si de
aeroporturi regionale:

Din iunie 2007, Alsacia, regiune din estul Frantei, va avea patru gari deservite
de TGV Est: Saverne, Strasbourg, Colmar si Mulhouse. In Strasbourg,
inima retelei alsaciene, vor ajunge 44 de TGV-uri zilnic, in iunie 2007, la
inaugurarea liniei, ulterior numarul lor ajungand la 50, in 2008.
Linie tram-train in Alsacia
Tram-train-ul, un vehicul feroviar care aduce mai mult cu un tramvai, este tot
mai des intalnit in marile aglomerari urbane europene.
Acesta reprezinta o modalitate de transport inovatoare, caci este conceput
pentru a merge atat pe liniile de transport urban, cat si pe cele de cale
ferata normala, putand deveni astfel un tramvai care iese din oras. Are, ca
si tramvaiele normale, o capacitate de accelerare si de franare superioara
trenurilor clasice si, datorita acestui fapt, poate efectua un numar mai
mare de opriri. Pe langa faptul ca are un design modern, tram-train-ul le
ofera pasagerilor conditii de calatorie foarte confortabile.
Inainte de introducerea lui in circulatie pe linia Mulhouse - Valle de la
Thur, aflata in regiunea Alsacia (Franta), SNCF a organizat, incepand cu
luna martie a acestui an, o serie de actiuni de promovare, pentru
informarea publicului interesat avand loc o serie de discutii cu
reprezentantii primariilor comunelor si ale oraselor prin care urmeaza sa

treaca tram-train-ul.
Scopul introducerii in circulatie a acestui mijloc de locomotie este
realizarea unei legaturi mult mai rapide intre asezarile rurale si marile
orase din zona, un astfel de tram-train putand circula la intervale de 20 de
minute, intre orele 5-24, si avand un numar mare de statii care asigura
calatorilor legatura cu alte mijloace de locomotie, precum si in apropierea
scolilor si a institutiilor de mare interes.
Introducerea in circulatie a acestui nou mod de transport va usura
deplasarea persoanelor in zona Vale de la Thur, unde axele rutiere sunt
saturate, inregistrandu-se o circulatie de 25.000 de vehicule pe zi,
indeosebi pe ruta Vieux - Thann. Ambuteiajele, accidentele, zgomotul si
poluarea atmosferica sunt tot atatea surse de stres pentru cei din zona,
motiv pentru care noul vehicul pe sine are toate sansele sa se bucure de
succes.
Proiectul introducerii tram-train-ului pe ruta Mulhouse - Valle de la
Thur se inscrie in Contractul de Plan Stat-Regiune 2000-2006, fiindu-i
alocata o suma de 68 de milioane de euro (450 de milioane de franci).