Sunteți pe pagina 1din 23

INTRODUCERE

Tehnica constituie ansamblul procedeelor i mijloacelor


materiale prin care oamenii inzestrai cu cunotine le folosesc pentru
a controla, transforma i a crea lucruri sau procese, naturale sau
sociale, cu scopul practic de a fi utile traiului zilnic al omului.
In mod concret tehnica se exprim prin tehnologie care se
definete ca aplicarea cunotinelor tehnico-tiinifice in scopuri
practice.
Mai precis, tehnologia este studiul tehnicilor industriale (utilaje,
metode de fabricatie etc.) considerate in ansamblul lor sau intr-un
anumit domeniu particular.
Altfel spus, cu ajutorul tehnicii, omul domin natura in scopul
modelrii vieii sale personale sau sociale, eliberrii ei de sub apsarea
nevoii i transformrii mediului inconjuritor potrivit interesului su.
Conform definiiei de mai sus exist mai multe ramuri ale
tehnicii cunoscute in prezent. Ele pot fi clasificate aa cum se arat in
schema urmtoare.
1. Tehnic material:
-Fizic: inginerie mecanic, electric, energetic, civil ;
-Chimic: inginerie chimic, chimie industrial ;
-Biochimic: biotehnologii enzimatice, farmacologie ;
-Biologic: medicin, agronomie, medicin veterinar, bioinginerie.
2.Tehnic social:
-Psihologie: psihiatrie pedagogic;
-Psihosociologie : psihologii industriale, c omerc iale, de rzboi;
-Sociologic: sociologie aplicat i politologie;
-Economic: tiina managerial, ingineria resurselor umane.
3. Conceptual : Stiine informaionale.
4. General: Teoria sistemelor.

Din acest grup, interesul pentru cursul de protecia mediului se


refer doar la grupa l, cu toate c i celelalte ramuri ale tehnicii
afecteaz starea mediului ambiant.
Tehnica n societatea modern.
Modul in care se prezint natura in urma interveniei tehnicii si
modul cum procedeele tehnice se rsfrng asupra omului, adica felul
in care munca si organizarea ei i modificarea ambianei (mediului de
via) l transform pe om, constituie o linie fundamental a istoriei
civilizaiei.
Rolul cheie pe care il preia tehnica in societate de la revoluia
industrial incoace, a transformat radical viaa cotidian a omului in
lumea sa inconjurtoare, silind modul de munc i societatea s se
indrepte spre noi fgae i anume le-a orientat spre producia de mas
i transformarea intregii viei intr-un mecanism tehnic perfect, iar a
planetei intr-o unic fabric.
n felul acesta are i a avut loc desprinderea omului de orice
ridcini. El pierde continuitatea tradiiei. Spiritul se reduce la insuirea
de cunotine sumare i la pregtirea in vederea indeplinirii unor
funcii utile.

CAPITOLUL I

Morala nu poate fi decat o higiena speciala, care are drept scop de


a purifica atmosfera imbacsita de viciile si prejudecatile unei
societati.

Citat de Vasile Conta


3

IMPLEMENTAREA METABOLISMULUI
INDUSTRIAL PRIN MONITORIZAREA
ATMOSFEREI
ATMOSFERA
Recentele impacte antropice asupra atmosferei, la o scar global
au atras o atenie considerabil pentru oameni de tiin, factorii de
decizie politic i publicului larg.
Este conceput pe scar larg faptul c creterea de diverse
substane chimice eliberate de activitile umane n atmosfer este
cauza major a nclzirii i distrugerea stratului de ozon.
La scri regionale i locale, studii au evideniat, de asemenea,
legturi puternice ntre densitatea i caracteristicile de activiti
umane, calitatea aerului, precum i diveri indicatori de sntate
public.
De cand zonele urbane au densitatea populatie mai mare, iar
poluarea aerului este mai intensiva datorita activitatii, cum ar fi
traficul de vehicule, industria, activitile comerciale i interne, atrag
atentia mai mult decat alte zone. Gsirea acestor relaii ntre calitatea
aerului i a activitilor urbane ,aa-numita " respiratie urban ", a
devenit att un subiect tiinific cat i problema publicului.
Activitatea tehnologica pe glob reprezinta metabolismul
industrial global care include pe de o parte productia distrbutia de
bunuri si servicii, iar pe de alta parte acumularea de deseuri si poluanti
cu mare risc pentru biosfera.
Pentru a realiza un metabolism industrial cu efecte ecologice
positive este necesara proiectarea proceselor de productie in sensul
reducerii consumului materiilor prime si a consumului de energie,
reducerii cantitatii de deseuri.
Pentru cele mai obisnuite cai prin care tehnologia poate fi
aplicata pt a putea reduce impactul asupra mediului mentionam:
1. Utilizarea controlului computerizarii pt a obtine maximum de
eficienta, maximum de utilizare a materiilor prime si minimum de
productie de poluanti;
2. Utilizarea de material care pot reduce poluarea;
4

3. Aplicarea proceselor si materialelor care permit maximum de


reciclare a acestora;
4. Aplicarea biotehnologiilor avansate;
5. Utilizarea catalizatorilor pt sinteze eficiente;
6. Utilizarea laserului a tehnologiilor electrochimice pt prelucrari ale
supraf spre a reduce producerea de deseuri.
Atmosfera este un strat protector care intretine viata pe pamant si
o protejeaza de mediul ostil al spatiului cosmic. Este o sursa de CO2
necesar fotosintezei si a oxigenului pentru respiratie.
Ca parte integranta a ciclului hidrologic, atmosfera transporta
masele de apa sub forma de vapori din oceane pe pamant solid.
Absoarbe cea mai amre parte a radiatiilor electromagnetice ce
vin de la soare.
Atmosfera stabilizeaza temperature pamantului prevenind
variatiile bruste si extreme ale temperaturii.
Poluantii atmosferei
1.Poluarea termica
S-a constatat faptul c, concentratia cea mai mare a CO2 din
atmosfera terestr ( 296 Vpm-volume per milion) s-a nregistrat acum
134 000 ani la apogeul unei perioade interglaciare, iar cea mai sczuta
acum (178 Vpm) acum 42 000 n timpul umeia dintre cele mai reci
perioade glaciare.
Variatia Temperaturii in aceste perioade preistorice este legat de
activitatea vulcanic.
Mecanismul nclzirii este urmtorul: atmosfera, transparenta la
radiatiile vizibile este practic opac la radiatiile infrarosii (IR)
reflectate de suprafata Terrei, datorit faptului c gazele din atmosfer,
CO2, CH4, NOX, absorb aceste radiaii ceea ce are ca efect nclzirea
atmosferei, provocnd efectul de ser.
2.Poluarea chimica
Poluarea de fond a atmosferei reprezint poluarea atmosferei n
zonele ndeprtate de sursele de poluare. Aerul este poluat atunci cnd
conine poluani n concentraii cu efect nociv asupra organismelor vii.
Principalii poluani ai atmosferei:
Monoxidul de carbon
In condiii normale, CO de gseste n atmosfer n cantiti foarte mici
de max 0.2 V.p.m.
5

Monoxidul de carbon se poate forma accidental si n anumite locuri de


munc:
Sudura oxiacetilenic a metalelor ;
Arderea incomplet a conbustibililor n sobe cu randament
sczut produce poluarea indoor.
Explozia gazului grizu n mine;
In timpul incendiilor, prin arderea mocnit n prezena unei
cantiti insuficiente de aer.
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, mai usor
dect aerul deci se acumuleaz n prile superioare ale ncperilor.
Dioxidul de carbon
Concentraia normal in atmosfer este 0.038% si provine n principal
din erupii vulcanice, arderea combustibililor, expiraia vietuitoerelor.
Concentraia sa n troposfer se pstreaz relativ constant datorit
proceselor clorofiliene si transformrii n carbonai si bicarbonai n
apa mrilor si oceanelor.
Apa
Apa provine n principal din evaporarea apelor terestre. Apa absoarbe
si ea radiaiile infrarosii si contribuie la efectul de ser. Apa gazoas
contribuie la formarea radiacalilor hidroxil, reacioneaz cu poluanii
producnd aerosoli, smog si ploi acide.
Hidrocarburi
Principala surs de hidrocarburi este arderea incomplet a
combustibililor lichizi sau evaporarea acestora din rezervoare. In urma
combustiei se obin alturi de gazele de ardere CO2 si H2O si
hidrocarburi nesaturate.
Alcoolii si fenolii
Metanolul sau spirtul de lemn este foarte toxic; consumul su produce
orbire si moartea. Inhalarea vaporilor provoac leziuni oculare
distruge nervul optic si retina provocnd moartea. O categorie
important de poluanti organici formeaza asa numitii Compusi
organici volatili (COV) care contribuie la formarea smogului
fotochimic. Sursa acestora sunt o serie de procese industriale cum sunt
industria de lacuri si vopsele inclusiv activitatile de finisare a
suprafetelor.
6

Bioxidul de sulf
Principalele surse ale SO2 din atmosfer sunt: vulcanismul, arderea
combustibililor si industria chimic. In ultimile dou decenii
coninutul de SO2 din atmosfer a crescut foarte mult.
Amoniacul
Este un gaz toxic, iritant al mucoaselor putnd produce ulceraii; de
asemenea are aciune sufocant prin micsorarea capacitii sngelui de
a-si restabili valoarea constant a pH-lui (7,35).
Clorul
Gaz sufocant provocnd edem pulmonar si blocnd gruprile NH2 din
proteine cu eliberare de HCl; a fost utilizat n timpul primului rzboi
mondial ca gaz de lupt.
Fosgenul
COCl2 este mai periculos dect clorul pentru c atac mai rapid
gruprile NH2 din proteine.
Distrugerea stratului de ozon
Pe linga reactia catalizata de oxizii de azot sunt si alti poluanti cu
acelasi rol negativ si anume clorul format prin descompunerea
fotochimica a freonilor substante volatile si stabile in troposfera. In
stratosfera sub actiunea radiatiilor ultraviolete se descompun si pun in
libertate atomi de clor. Reglementrile severe privind mbuntirea
calitii aerului impun metode de control strict al polurii. De departe
cele mai eficiente metode de reinere a emisiilor poluante din gazele
de esapament sunt cele catalitice, dar se pot utiliza si alte metode
dintre care:
Convertorii catalitici pentru automobile (metale nobile Pd, Pt)
depuse
pe suport ceramic monolitic cu structur de fagure;
Pentru autovehicule cu motor Diesel, utilizarea catalizatorilor
specifici
si a filtrelor pentru reinerea particulelor solide si a oxizilor de azot.
Oxidarea catalitic a compusilor organici volatili cu coninut de
clor;
Utilizarea unor benzine oxidate si reformate, ceea ce presupune
7

modificarea fluxului tehnologic de obinere a benzinei, mai ales n


instalaiile de cataliz.

CAPITOLUL II

Rul nu poate scoate pietrele din vad, dar, rbdtor, le


impinge la vale.

IMPLEMENTAREA METABOLISMULUI
INDUSTRIAL PRIN MONITORIZAREA
CALITATII APELOR DE SUPRAFATA
Valeriu

Butulescu (1953)

HIDROSFERA

A pa

are o foarte mare raspndire in natura sub toate cele trei


forme de agregare- gazoas, lichid si solid. Volumul de apa de pe
Pmnt este 13,7 miliarde km3 , din care 98 % constituie mri si
oceane (70% din suprafaa planetei)
Apele curgtoare se incadreaz in circuitul hidrologic al apei
dupa schema:
evaporarecondensareprecipitaiicurgeriinfiltraii
colectareevaporare
Sursele de apa se intlnesc in cele cinci prti ale circuitului
hidrologic:
1) Apa oceanelor;
2) Nori;
3) Apa solid din gheari;
4) Ape de suprafa (ruri, lacuri, rezervoare);
5) Ape subterane din straturile freatice.

Proprietaile apei
In toata istoria omenirii, calitatea si cantitatea apei a fost un
factor vital pentru determinarea unei viei confortabile.
Orice considerare asupra calitatii apei necesit o cunoatere a
surselor, transportului, proprietaile fizice si a compoziiei apei.
9

Reaciile care au loc in ap, precum si speciile chimice care se


gsesc in ea influeneaz puternic mediul in care se gsete apa.
-Apa este un excelent solvent Transportul nutrienilor i al de eurilor
fcnd posibil procesul biologic
-Cea mai mare constant dielectric a unui lichid Solubilitate nalt a
substanelor ionice si ionizarea in soluie
-Tensiune superficial maxim fa de orice alt lichid factor de
control in fiziologie, guverneaz formarea stropilor si toate
fenomenele de suprafa.
-Transparena in vizibil si ultravioletul apropiat lipsa culorii, permite
luminii sa treac prin ea uurand fotosinteza la adancimi convenabile
in apa
-Densitatea maxima la 4C formarea ghetii la suprafata apei.
-Cea mai mare caldura de evaporare dintre toate corpurile 585 cal/g la
20C determina transferul de caldura si molecule de apa intre
atmosfera si masele de apa
-Caldura latent de topire stabilizarea temperaturii la punctual de
solidificare a apei.

Poluanii apei
Orice apa naturala- apa de ploaie, apa de suprafata, apa freaticacontine substante dizolvate. Aceste material sunt dizolvate din roca
peste care trece apa naturala sau pot fi dizolvate din roca peste care
trece apa naturala sau pot fi dizolvate in apa naturala prin activitatea
Agricola sau industrial a omului.
Multe dintre aceste substante pot avea un character toxic sau pot
fi daunatoare organismele vii din biosfera. In acest caz, se spune ca
apa este nepotabila.
Viteza de desfasurare a unui ciclu se determina cu ajutorul unui
parametru denumit timp de rezidenta, care se defineste ca raportul
dintre capacitatea rezervorului de a pastra poluantul si viteza de influx
al acestuia:
Capacitatea rezervorului de a pastra poluantul
Timp de rezidenta=
Viteza de influx a poluantului
Poluantul este reprezentat de: un element chimic , o suprafata, un
organism sau microorganism, sau chiar de un transfer de energie.
10

Numarul de elemente poluante din apa este nelimitat: substante


minerale, organice, sintetice, radioactive, etc.
Clasificarea poluanilor apelor se poate face astfel:
-substante chimice
-substante organice, resturi biologice
-suspensii
-bacterii, virusuri si alte organisme
-substante radioactive.
Cea mai autorizata clasificare, care a obtinut sufragiile
specialistilor, este cea care enumara urmatoarele categorii:
1.Poluarea bacteriana, virotica si parazitara care a crescut de-a lungul
raurilor si tarmurilor in legatura cu amploarea centrelor populate.
2.Popularea chimica datorata multitudinii de substante chimice
rezultate din procesele tehnologice industriale;
3.Poluarea fizica caracterizata prin cresterea temperaturii si
dezechilibre biologice
4.Poluarea radioactive datorata industriei atomice si altor utilizari de
substante radioactive.

Sursele de poluare a apelor


Sunt organizate si difuze, au character continuu sau discontinuu.
Cele mai importante din punct de vedere cantitativ sunt sursele
organizate care, dupa caracteristici, se pot imparti in doua categorii:
1.Apele menajere si orasanesti. Sunt apele reziduale evacuate din
centrele populate prin sisteme de canalizare, cu un ritm de producer
corespunzator activitatii colectivitatii respective. Au continut bogat de
microorganism.
2.Apele reziduale industrial. Provin direct din procesele tehnologice,
unde apa este utilizata cel mai frecvent ca agent de transport al
reziduurilor.

Tratamentul chimic al apei


11

Dupa natura apei si dupa modul ei de utilizare se disting trei


tipuri de tratament fizico-chimic:
1.Tratamentul apei municipale potabile si de uz menajer
2.Tratametul apei industrial cu utilizari specifice
3.Tratamentul apei uzute.

Tratamentul apelor municipal


Apa folosita in zonele urbane provine in mod essential din rauri
sau lacuri. Aceasta apa de suprafata bruta are nevoie de o serie de
tratamente prealabile utilizarii, tratamente ce depend in mod esential
de destinatia de utilizare a apei.
Etapele de tratare sunt urmatoarele:
-Precipitare
-Coagularea flocularea cu sulfat de aluminiu si polielectroliti
-Limpezirea
-Filtrarea finala
-Apa potabila

Tratamentele de baza ale apei municipal


Datorita duritatii sale, sau din motive tehnologice si economice
sau din cauza corosivitatii si prezentei florei si faunei, in toate tarile
dezvoltate apele municipal sunt supuse unui tratament de baza
suplimentar tratamentului prealabil mentionat mai sus.
Pentru eliminarea depunerilor minerale de carbonat se aplica
tratamente de decarbonatare dupa cum urmeaza:
a)Decarbonatare cu hidroxil de calciu, care in general, se utilizeaza
pentru tratarea apelor potabile si apelor din circuite industriale ce au
duritate temporara ridicata.
In practica precipitarea si clarificarea se fac fie:
-Prin operatia de decarbonatare catalitica;
-Prin operatia de decarbonatare-floculare.
12

b)Decarbonatarea pe rasini schimbatoare de ioni este aplicata pentru


apa de incalzire- rasina este regenerate cu o solutie de acid sulfuric sau
clorhidric. Apa tratata are o duritate temporara nula.

Conditionarea apei
Reprezinta tratamentul final care se aplica apei pentru a proteja
instalatiile si retelele de termoficare contra depunerilor minerale,
contra coroziunii, precum si contra depunerilor biologice.
Conditionarea apei de incalzire are la baza protectia contra
depunerii de tartru si reducerea coroziunii.
Protectia contra tartrului are in vedere ca toata duritatea adusa
de apa de alimentare trebuie sa fie transformata intr-o forma netartanta
sau trebuie sa contina un exces de reactivi pentru a precipita o
cantitate suplimentara de duritate care ar putea sa apara accidental.
Pentru a evita depunerea de tartru se folosesc pentru conditionare
fosfati (mono- sau polifosfati) se mai folosesc chelanti sau sechestranti
de tip saruri.
a)Dedurizarea cu fosfat de sodiu. Fosfatii reactioneaza cu toti
constituentii duritatii apei formand fosfati de solubilitate practic nula.
b)Tratament de indulcire- se aplica pentru eliminarea duritatii apei
potabile sau industriale cand aceasta depune straturi groase de tartru.
c)Tratament de baza contra coroziunii. Eliminarea oxigenului se
aplica pentru ape destinate alimentarii sistemelor de incalzire sau in
sistemele energetice.

Indepartarea solidelor
Se face prin sedimentare in bazine si filtrari diverse. Indepartarea
solidelor coloide necesita coagulare. Coagularea este urmata de
filtrare.

Tratarea apelor industriale


13

Apa este folosita pe scara larga in industrie deoarece reprezinta


material prima fundamental pentru orice activitate industrial.
Principiile fundamentale care stau la baza utilizarii apei
industrial sunt:
1. Evaluarea cu precizie a cantitatii si calitatii apei folosite in
procese;
2. Utilizarea secventiala a apei;
3. Reciclarea apei in intreg sistemul industrial;
4. Respectarea standardelor de efuent.
Pentru a obtine o apa industrial cu calitati corespunzatoare
necesitatilor specific, sunt folosite de obicei doua tipuri de tratamente
chimice si anume:
1.Tratamentul extern care este identic cu cel folosit in cazul apelor
municipale;
2.Tratamentul intern prin care se realizeaza o tratare speciala in
vederea obtinerii unei ape cu proprietati speciale de utilizare.

Producerea apei ultrapure


Apa de inalta puritate, necesara diverselor procese tehnologice,
necesita in prealabil un pretratament al apei brute municipal. Se
folosesc urmatoarele tehnologii:
a)Procese de filtrare prin paturi de filtrare din nisip;
b)Filtrele cu carbon activat sunt folosite pentru a indeparta o gama
larga de cotaminanti ai apei brute. Depinzand de natura
contaminantilor se foloseste o gama larga de sorturi de carbon active,
obtinut din coji de nuca de cocos, turba sau carbine de lemn, etc.
c)Se pot folosi pentru pretratamentul apei brute si alte metode care
pot indeparta din apa bruta particule in suspensie, coloizi sau substante
dizolvate, sau pot schimba natura chimica a contaminatilor. Sistemul
de pretratament este determinat de natura si calitatea apei brute
disponibile ,precum si de procesul particular folosit pentru obtinerea
apei de inalta puritate.

Deionizarea cu rasini schimbatoare de ioni


14

Deionizarea este principala tehnica schimbatoare de ioni


industrial folosita pentru obtinerea apei demineralizate.
In acest process de deionizare rasinile schimbatoare de ioni de
tip cationic elibereaza ionii de hidrogen in schimbul cationilor pe care
ii retine, iar rasinile anionice elibereaza ionii hidroxil pentru a retine
anionii. Ionii se combina pentru a forma apa, iar cationii si anionii sari
dizolvate sunt retinute de rasina schimbatoare de ioni.

Tehnologiile cu membrana
Au characteristic faptul ca elementul principal folosit la
purificarea apei este o membrane semipermeabila care permite
separarea moleculelor de apa de orice alta impuritate dizolvata sau in
suspensie. Principalele tehnologii care folosesc membrane sunt:
osmoza inversa, dializa si electodializa, ultrafiltrarea si microfiltrarea.

Osmoza inversa
Apa ce se purifica este pompata sub presiune printr-un modul ce
contine membrana semipermeabila. Mecanismul osmozei inverse
consta in procesul de adsorbtie a moleculelor de apa la suprafata
membrane care este un film cu porozitate riguros controlata.
Osmoza inversa este una dintre metodele cele mai eficiente de
purificare avansata a apei, datorita performantelor deosebite ale
membranelor de diferite generatii celulozice, fibre asimetrice si
membrane compozite.

Electrodializa
Campul electric este aplicat intre un catod si un anod asezati la
extremitatile celulelor de electrodializa; ca urmare a aplicarii acestui
campelectric sub forma unei tensiuni electrice, intre catod si anod va
15

trece un current continuu care consta din fluxul de ioni pozitivi care se
vor deplasa spre catod si fluxul de ioni negative care se vor deplasa
spre anod.
Cantitatea de sare indepartata din apa va depinde de viteza de
curgere prin spatiile dintre membrane, numarul de spatii folosite si de
marimea curentului ce trece intre anodul si catodul sistemului filtru
presa.

Ultrafiltrarea.
Este un procedeu cu membrane care functioneaza la presiune
scazuta si este folosit pentru indepartarea impuritatilor sub forma de:
particule, bacterii si coloizi.

Microfiltrarea
Microfiltrele sunt in mod essential site ultrafine capabile sa
retina impuritatile sub forma de particule cu diametrul mai mare decat
microporii membrane.

Tratamentul apelor uzate


Pentru purificarea apelor uzate este necesara o caracterizare
complete cu privire la continutul impuritatilor prezente de natura
anorganica, organica si biologica.

Tratament primar

16

Procedeele chimice sunt incluse in asa numitul tratament primar


al apelor uzate. Tot in cazul tratamentului primar de precipitare pot fi
folosite si reactiile de precipitare sau reactiile de electrodepunere.
Reactii de precipitare se folosesc in mod special pentru
eliminarea cationilor din apa uzata.
Reactii de electrodepunere - indepartarea produsilor are loc prin
filtrare sau sedimentare

Tratamentul secundar al apelor uzate


Consta in utilizarea microorganismelor care distrug poluantii
organici prin procese de fermentatie enzimatica.
Tratamentul secundar se desfasoara in doua etape:
In prima etapa apa uzata este trecuta peste filtre de picurare.
Etapa a doua de desfasurare a tratamentului secundar privind

CAPITOLUL III
biodegradarea apelor uzate este asa numitul tratament cu namol
activat.

17

Ferm eolian de 40 MW n larg

IMPLEM
ENTAREA
METABOLIS
MULUI
INDUSTRIAL
PRIN
VALORIFICA
REA UNEI
SURSE DE
ENERGIE
REGENERAB
ILA

Este energia vntului, o form de energie


regenerabil. La nceput
energia vntului
era
Energia
eolian
transformat n energie mecanic. Ea a fost
18

folosit de la nceputurile umanitii ca mijloc de propulsie pe ap


pentru diverse ambarcaiuni iar ceva mai trziu ca energie pentru
morile de vnt. Morile de vnt au fost folosite ncepnd cu sec al 7-lea
.Hr de peri pentru mcinarea grunelor. Morile de vnt europene,
construite ncepnd cu sec al 12-lea n Anglia i Frana, au fost
folosite att pentru mcinarea de boabe ct i pentru tierea butenilor,
mrunirea tutunului, confecionarea hrtiei, presarea seminelor de in
pentru ulei i mcinarea de piatr pentru vopselele de pictat. Ele au
evoluat ca putere de la 25-30 KW la nceput pn la 1500 KW (anul
1988), devenind n acelai timp i loc de depozitare a materialelor
prelucrate. Morile de vnt americane pentru ferme erau ideale pentru
pomparea de ap de la mare adncime. Turbinele eoliene moderne
transform energia vntului n energie electric producnd ntre 50-60
KW (diametre de elice ncepnd cu 1m)-2-3MW putere (diametre de
60-100m), cele mai multe genernd ntre 500-1500 KW. Puterea
vntului este folosit i n activiti recreative precum windsurfing-ul.
La sfritul anului 2010, capacitatea mondial a generatoarelor eoliene
era de 194 400 MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430
Terawaior/an, echivalentul a 2,5% din consumul mondial de energie.
Industria vntului implic o circulaie a mrfurilor de 40 miliarde euro
i lucreaz n ea 670 000 persoane n ntreaga lume.
rile cu cea mai mare capacitate instalat n ferme eoliene sunt
China, Statele Unite, Germania i Spania. La nceputul anului 2011,
ponderea energiei eoliene, n totalul consumului intern era de 24% n
Danemarca, 14% n Spania i Portugalia, circa 10% n Irlanda i
Germania, 5,3% la nivelul UE; procentul este de 3% n Romnia la
nceputul anului 2012. La aceeai dat n Romnia existau peste o mie
de turbine eoliene, jumtate dintre ele fiind n Dobrogea.
Vnturile se formeaz deorece soarele nu nclzete Pmntul
uniform, fapt care creeaz micri de aer. Energia cinetic din vnt
poate fi folosit pentru a roti nite turbine, care sunt capabile de a
genera electricitate.
Turbinele eoliene pot fi mprite arbitrar n trei clase: mici,
medii i mari. Turbinele eoliene mici sunt capabile de generarea a 5060 KW putere i folosesc rotoare cu diametru ntre 1-15 m. Se
folosesc n principal n zone ndeprtate, unde exist un necesar de
energie electric dar sursele tradiionale de electricitate sunt scumpe
19

sau nesigure.Unele mici turbine sunt aa compacte nct pot fi crate


n locaii ndeprtate pe spatele calului.
Cele mai multe dispozitive eoliene sunt turbinele de dimensiune
medie. Acestea folosesc rotoare care au diametre ntre 15-60 m i au o
capacitate ntre 50-1500 KW. Cele mai multe turbine comerciale
genereaz o capacitate ntre 500KW-1500KW.
Turbinele eoliene mari au rotoare care msoar diametre ntre
60-100 m i sunt capabile de a genera 2-3 MW putere. S-a dovedit n
practic c aceste turbine mastodont sunt mai puin economice i mai
puin sigure n raport cu cele de dimensiune medie. Turbinele eoliene
mari produc pn la 1,8 MW i pot avea o palet de peste 40 m, ele
fiind plasate pe turnuri de 80 m.
Unele turbine pot produce 5 MW, dei aceasta necesit o vitez a
vntului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe or. Puine
zone pe pmnt au aceste viteze ale vntului, dar vnturi mai puternice
se pot gsi la altitudini mai mari i n zone oceanice.
Energia eolian este o energie curat i regenerabil dar este
intermitent, avnd variaii n timpul zilei i al anotimpului, i chiar de
la un an la altul. Turbinele eoliene opereaz cam cam 60% din an n
regiunile mcu vnt. Prin comparaie, uzinele de crbune opereaz la
circa 75-85% din ntreaga capacitate.
Majoritatea turbinelor produc energie peste 25 % din timp, acest
procent crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai puternice.
n cazurile n care turbinele eoliene sunt conectate la mari reele
de electricitate, caracterul intermitent al energiei eoliene nu afecteaz
consumatorii. Zilele fr vnt sunt compensate prin alte surse de
energie cum ar fi uzinele de crbune sau uzinele hidroelectrice care
sunt conectate la reea.
Oamenii care locuiesc n locuri ndeprtate i care folosesc
electricitatea de la turbinele eoliene utilizeaz adesea baterii sau
generatoare de rezerv pentru asigurarea energiei n timpul perioadelor
fr suficient vnt.
Cele mai multe turbine eoliene comerciale sunt offline (pentru
ntreinere sau reparaii) mai puin de 3 % din timp, fiind, aadar, la fel
de sigure ca i uzinele convenionale de energie.
Turbinele eoliene au reputaia de a fi longevive. Multe turbine
produc energie de la nceputul anilor 80. Multe mori de vnt de ferm
20

americane sunt folosite de generaii ntregi. Unele mori de vnt


tradiionale europene ating venerabila vrst de 300 de ani.

REPERE CRONOLOGICE
Morile de vnt persane
Morile de vnt persane aveau palete fcute din mnunchiuri de
trestie, care se nvrteau n jurul unei axe verticale i erau folosite la
mcinarea grunelor. Ele au nceput s fie folosite de peri din secolul
al VII-lea .Hr.

Morile de vnt medievale europene


Primele mori de vnt din Europa au fost construite n sec al 12-lea
n nordul Franei i n sudul Angliei, ele s-au rspndit apoi n Belgia,
Germania i Danemarca. n Olanda ele au fost folosite pentru a drena
(asana) zonele mltinoase pentru a le face locuibile de ctre Jan
Leegwater i inginerii danezi care i-au urmat.
Morile de vnt europene erau folosite att la mcinarea grunelor
ct i la tierea butenilor, mrunirea tutunului, confecionarea hrtiei,
presarea seminelor de in pentru ulei i mcinarea de piatr pentru
vopselele de pictat.
Europenii au dezvoltat mori de vnt cu rotoare care se nvrteau n
jurul unor axe orizontale, spre deosebire de peri care mergeau pe
principiul unor axe verticale.
Morile de vnt europene tipice aveau patru palete, unele aveau
cinci i ocazional mai existau i cu ase. Treptat multe din aceste mori
de vnt europene au ajuns s aib dou sau trei nivele interioare unde
bunurile (grunele, vopseaua, tutunul) puteau fi stocate.
La nceput morile de vnt europene erau capabile de a produce 2530 kW de putere mecanic dar la momentul de vrf al evoluiei lor,
sfritul sec al 19-lea, ele au ajuns s produc aproximativ 1500 MW.
Acest nivel nu a fost depit pn n 1998.

Morile de vnt americane pentru ferme


21

Morile de vnt americane pentru ferme se foloseau pentru


pomparea de ap de la mare adncime, fiind folosite n agricultura
american n vestul Statelor Unite.
Eficiena rotorului s-a dublat graie mbuntirilor paletelor- acum
din metal- realizate de inginerul american Thomas Perry, la sfritul
anilor 1800. Omul de afaceri american La Verne Noyes a construit cea
mai de succes moar de vnt pentru ferme, Aermotorul, graie unor
palete de metal foarte speciale. Aceasta s-a dovedit aa eficient nct
a revoluionat morile de vnt pentru ferme i se folosete i n zilele
noastre.
Morile de vnt americane au rmas memorabile prin sigurana i
eficiena lor n capacitatea de a pompa ap de la mare adncime.
Totui ele produc aproximativ o zecime din puterea unei turbine
eoliene echivalente ca mrime. Astfel ele nu sunt potrivite pentru
generarea de electricitate.
Morile de vnt pentru ferme au fost n vog n prima parte a sec. al
20-lea. Mai mult de 1 milion de asemenea mori sunt nc n funciune
n lume.
ntre 1850- 1970 au fost construite peste 6 milioane n Statele
Unite.

Turbinele eoliene moderne


Dorina de electrificare a gospodriilor de-a lungul Great Plains din
anii 30 a impulsionat dezvoltarea de turbine eoliene battery-charging.
Aa-numitele windchargers au premers turbinelor eoliene cu cu 2 sau
trei palete actuale, folosite pentru furnizarea de electricitate pentru
reedinele ndeprtate i pentru a asigura electricitate satelor din rile
n curs de dezvoltare.
Criza petrolului din anii 1970 a fost un stimulent pentru
preocuprile de valorificare a energie eoliene ca o surs verde,
alternativ de electricitate. Turbinele de vnt uzuale moderne
genereaz ntre 250-300KW putere, aproape de 10 ori mai mult ca
turbinele tradiionale europene de aceeai mrime.

Turbine Maglev
Turbinele Maglev folosesc o tehnologie inventat de savantul
Nicholas Tesla i perfecionat de cercettorii americani, presupunnd
utilizarea magneilor permaneni pentru rotirea paleilor morii de vnt.
22

Americanii au precizat c, n principiu, este vorba de un sistem similar


funcionrii celebrelor trenuri Maglev care merg pe pern magnetic .
Este o tehnologie unic n lume care are foarte multe avantaje i
aproape niciun dezavantaj. Eficiena este de 95%, centrala produce de
la o vitez a vntului de 1,5 m/s pn la viteze foarte mari de 40 m/s,
iar noi garantm o cantitate constant de energie produs lunar. Plus o
garanie de 25 de ani pe instalaie n care vom repara orice problem
ar putea s apar, a declarat Milorad Savkovik, reprezentantul pentru
Balcani al companiei americane Strong Sales. Un MW instalat al
turbinelor Maglev va costa aproximativ la fel ca un MW al unei
eoliene clasice 1,7 milioane de euro. Un prototip de 5 MW
funcioneaz n statul New York. Mai exist ns i o central de 100
de MW fcut pentru Pentagon, dar Armata American pstreaz
secretul asupra rezultatelor ei. Potrivit estimrilor fcute de
Autoritatea pentru Energie din SUA, n urmtorii 10 ani o cincime din
energia Americii va fi produs n centrale Maglev. Principiul dup
care se ghideaz centrala este levitaia magnetic care face ca paleii
agregatului eolian s pluteasc n aer, fr rulmeni. Turbinele
funcioneaz datorit fluxului magnetic permanent. Aceti magnei
permaneni sunt compui dintr-un metal rar denumit "neodimium",
care nu-i pierde energia prin frecare, fiind utilizat pentru rezonana
magnetic i de ctre NASA n anumite zboruri spaiale n spaiu.

23