Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DINASTIA BRTIANU
Roman foileton
GENERIC
Pe fondul unei melodii populare descompuse, prelucrate doar pe tema principal, n ton
grav, apare din penumbr dagherotipul unui tran nstrit. Poart cojoc si opinci -Dinc
Brtianu. Aparatul urmreste lent, pe rnd, chipul martial, mna strns ferm pe chimirul
lat, piciorul stng mpins nainte ca un semn al unei mari vointe, opinca. Apropiind
imaginea pn la textura fotografiei, din mpletitura opincii se desprind si se contureaz n
aur elementele componente ale blazonului familiei Brtianu.
DINASTIA BRTIANU
Aceeasi tem muzical, amplificat dramatic.
Seria portretelor in tondi.
Numele personajelor - numele actorilor.
EPISODUL PILOT
Paris, 1856
La balul Primriei Parisului, perechile de dansatori animau un salon luminat exuberant de
candelabre din cristal. Se interpreta prin muzic si joc o polc abia compus de un tnr
refugiat evreu, n mod ciudat, nimic din scena de petrecere tipic parizian nu amintea de
exod sau mcar de tristele pduri poloneze, n care cerbii mureau de urt, cu promoroac
pe coarne si noroi verde pe copite. Totul era vesel. Sau aproape totul, dac nu observai
ntr-un colt cu oglinzi si cu o msut imperial scpat de la revolutie, un grup de tineri
mbrcati modest, prin comparatie cu strlucirea acelui bal, dar totusi decent, curat si cu
bun gust. Erau cunoscuti si de aceea aerul lor de conspiratori nu atrgea atentia nimnui,
cci nu se ncheiase nc epoca nasterilor de natiuni. Europa se trezise dintr-o dat mam,
dup violul prelungit al Revolutiei Franceze, urmat de cel al Terorii si de cel al Revolutiei
din 1848. Acum, dup ani ntregi de greturi, o apucau contractiile cnd nimeni nu se
astepta si dintr-o dat slobozea la viat o natiune nou. Chiar nimeni nu putea prevesti
exact ce tar se va naste si cte vor mai iesi n lume dup aceast lung luzie a btrnei
vaci continentale. C. A. Rosetti era scund de statur, adus putin de spate, dar vioi,
jucndu-si ochii exoftal-mici cu aviditate peste salon. Scosese la intrare de pe brat
banderola mare de doliu, dup moartea celui din urm copil, dar lsase la vest, pe sub
hain, o mic panglic cenusie. Fratii stefan si Nicolae Golescu erau ceva mai nalti.
stefan purta un costum gris-fer, iar Nicolae era n uniform de ofiter, o uniform care
aducea vizibil cu cea francez, dar avea si elemente din echipamentul armatei tariste.
Alturi, pe un scaun-fotoliu sttea Ion C. Brtianu. ngndurat si ntunecat, romnul care
predase drapelul patriei sale Primriei Parisului la Revolutia din 1848 se nftisa ca un
brbat frumos, dar nefericit. Discutia lor era ntrerupt de cte ori trecea cineva prin
apropiere si se purta soptit, pe un ton misterios.
ROSETTI: Mcar unul dintre noi s ajung n tar. Ar putea intra deghizat pe la una din
trectorile Carpatilor.
sT. GOLESCU: Politia l va prinde imediat, drag Rosetti. stii c ml se poate tine un
secret la romni. Va nfunda puscria.
ROSETTI: Nici asta n-ar fi ru. Acolo sunt toti lupttorii nostri, i va contacta si i va
pregti. Apoi, va gsi un mijloc s comunice afar.
NIC. GOLESCU: Dar afar nu e nimeni. stefan are dreptate. Nu vom putea organiza
miscarea pornind din nchisori. E absurd.
ROSETTI: Populatia se va revolta cnd va afla c patriotii sunt schingiuiti n catacombe.
NIC. GOLESCU: Hai s fim seriosi!
ROSETTI: Vor cere eliberarea detinutilor. Noi vom mpnzi ziarele Europei cu proteste.
sT. GOLESCU: O facem si acum. Nu se uit nimeni pe ele. Europa vrea s vad snge.
Ne trebuie un mort celebru.
NIC. GOLESCU: Un atentat. seful politiei sau comandantul Grzii.
Dialogul este ntrerupt de gazd, sotia primarului Parisului.
M-me METZ: Cum se face c cei mai frumosi brbati nu danseaz? Doamnele sunt
nerbdtoare, domnule Golesco.
NIC. GOLESCU: Este un bal minunat, doamn. Dar romnii asteapt s se nclzeasc
inimile femeilor. Atunci vom ataca.
M-me METZ: Oh! Romnii nu se dezmint. Sper s nu asteptati pn lum foc.
DINASTIA BRTIANU
NIC. GOLESCU (galant): Vom stinge orice prjol cu setea noastr de iubire, doamn
Metz.
Femeia rde cochet si se ndeprteaz.
NIC. GOLESCU: Frumoasa femeie!
ROSE1T1: Un atentat care nu scoate lumea pe strzi este o stire de subsol. Noi avem
nevoie de redesteptarea Problemei Orientului.
NIC. GOLESCU: Dac nu convingem loja masonic, nu se misc nimic.
ROSETTI: S provocm noi criza, s redeschidem problema.
NIC. GOLESCU: Pentru asta ne trebuie mase, oameni n miscare, trani.
sT. GOLESCU: N-au cap. Cine vrei s-i conduc?
BRTIANU: Eu.
n tot acest timp, Ion C. Brtianu a stat pe fotoliul de lng ei, afisnd o figur trist,
mcinat de gnduri. Acum se ridic.
BRTIANU: Fratilor, m frmnt s v spun de cteva zile si nu reusesc. Mai am cteva
luni de trit.
Prietenii rmn stupefiati o clip. Se privesc si nu nteleg.
BRTIANU: Sunt pe moarte. Nu mai e nici o scpare.
ROSETTI: Nu se poate.
BRTIANU: Am consultat pe doctorul Galhau. Plmnii sunt terminati. Trei-patru luni si
gata.
sT. GOLESCU (izbucnind ntr-un rs fortat): Tu glumesti. E o pcleal.
NIC. GOLESCU: Eu nu cred n doctori.
BRTIANU: Voi merge s mor n tar. Sultanul se va bucura si mi va da dreptul s
intru.
ROSETTI: Ioane, asta e o lovitur pentru toti. Spune-mi c nu este adevrat.
BRTIANU: S-a sfrsit si nu vreau s m plngeti. Voi organiza eu revolta n tar. N-au
ce s-mi fac. Doar s-mi grbeasc moartea ntr-o puscrie umed.
NIC. GOLESCU: Parc e un blestem. Mai nti Blcescu, acum tu. Doamne!
sT. GOLESCU: Uite-1 pe Cuza!
Se apropie Al. I. Cuza n costum de sear, nvrte n mini niste jetoane de casino. Salut,
apoi i sopteste lui Brtianu la ureche. Se aude totusi: Baronesa Kestner".
r
BRTIANU: Iertati-m o clip. (Pleac.) CEILALtI (se reped spre Cuza): Ai aflat?
Brtianu e pe moarte
Brtianu trece printr-un culoar elegant ntr-un salon de conversatie. Baroneasa Mathilde
Kestner (23 de ani) i sare n brate de cum intr.
MATHILDE: Jean, e cea mai fericit zi din viata mea. Nu ghicesti de ce?
BRTIANU: Sunt obosit. Azi-noapte am lucrat mult.
MATHILDE: Jean... Nu stiu cum s-ti spun... M simt fericit, nebun, dezlntuit. Te
iubesc att de mult.
BRTIANU (nc distant): si eu te iubesc, Mathilde. Veselia ta m face si pe mine fericit.
MATHILDE: Hai, ghiceste!
BRTIANU (dup un moment de ezitare): Tatl tu te las s mergi la Ems.
MATHILDE: Nu. Mai ncearc.
BRTIANU: i fost primit n suita mprtesei.
MATHILDE: Nu, nu. Te gndesti prea departe. Ceva, numai ntre noi.
BRTIANU: Rmi singur acas noaptea asta.
DINASTIA BRTIANU
MATHILDE: Sunt nsrcinat, Jean. Port copilul tu. BRTIANU (lovit de veste): Ai
spus printilor ti? MATHILDE: Doar mamei. E foarte ngrijorat, dar mie nu mi e
team. Acum putem s ne cstorim.
Granita de la Predeal, 1856
Trsura n care se ntoarce acas Ion C. Brtianu (35 de ani) trece pe un drum pustiu de
tar. O usoar ceat se ridic din pmnt, mai mult ca o dizolvare de rou, pe msur ce
umbra noptii se retrage. Vzut din spate, trsura poart urmele prafului strns pe cile
Europei. Un singur cufr, mic, legat sus ntr-o parte, dezvluie o revenire srac.
Brbatul cltoreste singur. Are un chip obosit, tras si imobil. Priveste nainte n gol.
Aparitia sa este n contrapunct cu ce se ntmplase la Paris. A ales: si-a prsit iubita
nsrcinat pentru misiunea din tar. n sfrsit, ntoarce capul spre fereastra din stnga a
trsurii si observ peisajul schimbat - lumina diminetii scald verdele pdurii.
Contemplatia sa e rupt brusc de aparitia unui clret n uniform austriac. Strig ceva poate Haiti, poateEristdai, poate un chiuit, apoi dispare. Brtianu si st-pneste emotia.
Trsura s-a oprit si el si face linistit o cruce. Vizitiul urc pe copertin si desface cufrul.
Vizitiul este Euge-niu Carada (20 de ani), un tnr oltean de origine francez. Dat jos,
cufrul este rscolit de grniceri. Cmsi, ciorapi, gulere de schimb, o Biblie. O strpung
cu baionetele n cutarea unor spatii ascunse. Brtianu coboar ncet, fr nici o reactie.
Pred pasaportul, privindu-1 de sus pe grnicer. Acum, este rndul trsurii s fie sfsiate,
strpunse cu baionetele.
Ochii romnului ignor totul pentru c sunt deja atintiti n deprtare. Face ctiva pasi, n
timp ce n spatele su se aude agitatia pichetului. La marginea pdurii, un tran ar pe
ambele prti ale granitei si cnt. Psrile trec n zbor dintr-o parte n alta. Doi cini se
joac, se alearg liberi. Cntecul tranului se amplific si devine asurzitor n mintea lui
Brtianu.
(Maica Maximila Brtianu scap din mini o oal mare de lut. Zgomotul este vrful de
strident al cntului acelui tran.)
Remember. Mosia Tigveni, 1843 (alb-negru sau sepia)
Strnsi n jurul patului de muribund al lui Dinc Brtianu, copiii si: Maximila (29 de
ani), Anica (34 de ani), Teodor (30 de ani), Dumitru (25 de ani), Ion (22 de ani) si preotul.
cutarea unei adrese anume. Poart hainele unui functionar, si profesor n acelasi timp (de
altfel, este paleograf, arhivist si publicist), precum si c geant de piele, un fel de tasc
postal atrnat de umr. Se opreste o clip n dreptul unui gang boltit si priveste nainte
si n urm, n lungul strzii. Ptrunde prin gang si urc apoi pe o scar melcat, veche, cu
balustrad prfuit si abia luminat de o fereastr zbrelit, cu geamul spart. Pe pereti
sunt nc urme vopsite ale revolutiei si guri de gloante, muscnd din netezimea
tencuielii. Acum nimereste la primul palier, n spatiul interior al unui palat destul de
mare, n stil venetian, si nainteaz printr-un deambulatoriu laic si baroc, pe etaj. Este un
patrulater arhitectonic strjuit de coloane si balustrade sculptate. Un zgomot rece, de
marmur veche sau piatr lustruit, pe care pasii brbatului sun ca ntr-o catedral
pustie. Se aud ns soapte de copil, deformate de ecou, nentelese, dar reverberate amplu
de acel loc straniu. Paul se apleac peste o balustrad si priveste jos, n curtea interioar.
Doi copii se joac cu ppusi de crp. Le asaz ntr-un rnd ordonat, le reasaz n alte
pozitii geometrice, ca pe o hart a lumii n care fiecare figurin reprezint un popor.
Bietii, amndoi, colaboreaz pn la un moment dat, cnd, din senin, unul dintre ei rupe
bratul unei ppusi. Cellalt sare la btaie, simbol al rzboiului ce tocmai mis-tuise
Europa. tipetele lor, din nou deformate de ecou, l nsotesc pe Paul Bataillard n mersul
su mai departe. Se opreste n dreptul unei usi monumentale si bate cu inelul de fier.
Dup un timp, se deschide o usit n lemnul masiv, raionat dup vechile modele
medievale. Desi asteapt un ochi sau o gur s ocupe acel mic spatiu, Paul nu vede dect
o pat neagr, bucat dintr-o noapte intrat demult n palat si rmas prizonier dincolo
de acea us.
DINASTIA BRTIANU * 15
Trziu, n acel ptrat se nftiseaz din ntuneric o ureche de om. Paul rosteste o formul
cabalistic, apropiindu-si buzele de acea ureche. I se deschide, apoi urmeaz o siluet
incert pe cteva culoare abia luminate cu luminri ascunse. Se opresc n dreptul altei usi
masive, de data asta zvorff cluza ^'-' ?i un bt de gong ntr-o zon a usii care
produce un zgomot grav, adnc. I se rspunde la fel. n fata lui Paul, individul dezvorste
si i face semn s intre, fr a-si dezvlui vreo clip nftisarea.
O sal care-si descoper cu greu formele. Oricum, un salon spatios, dar cufundat n
ntuneric. si cu toat aceast prim impresie de atemporal si aspatial, exist totusi o
estetica a beznei, nainte este un vitraliu viu colorat, compus din semne masonice, n
dreapta, mai aproape, un sfesnic abia arunc o lumin glbuie asupra altor simboluri ale
lojei. Pe centru, o mas rotund cu intarsii cabalistice ce se compun, pe msur ce Paul
nainteaz, n alte embleme ale Confreriei. Deasupra - un candelabru medieval de lemn,
rotund ca o roat cu spite de la carul fostelor pelerinaje spre tara Sfnt. In lumina
circular pe care o arunc asupra mesei, Paul Bataillard, membru al lojei masonice Rose
duParfait Silence, observ trei perechi de mini btrne, cu bijuterii mari si pretioase.
Palmele stau lipite de lemnul motivat, ntr-o asteptare disciplinat. Paul rosteste o nou
formul si una dintre mini l invit s se aseze. Pune geanta de piele alturi, asteapt o
clip apoi vorbeste.
BATAILLARD: Problemele pe care am venit s le tratez aici sunt, fr ndoial, dintre
cele mai importante n mprejurrile actuale. Eu le consider prost cunoscute n trile
noastre din Occident. Posibilitatea de a gresi din nou si de a lsa rzboiul fr un rezultat
m-a hotrt s vin acum, si nu mai trziu. Criza care tine Europa n alarm de o jumtate
de veac si cutrile n a preveni complicatiile dezastruoase care s ne ndolieze viitorul au
va schimba n Transilvania si Banat. Ei bine, din toate aceste piedici, privind acum din
interior, Franta vede un mare avantaj care ar pune n miscare cu drzenie si spirit de
sacrificiu poporul romn.
BTRNI: La ce te referi cnd spui Franta? La imperiu?
BATAILLARD: Franta lucreaz de mult la acest plan. S-au schimbat guverne si planul a
rmas n picioare. Acum e momentul s actionm, cnd toti oamenii pe care-i vom folosi
n Principate sunt deja ai Frantei. Franta nu vrea doar unitatea si independenta acestui
popor. Ea vrea ca el s fie bariera noastr n Orient, solutia crizei noastre.
BTRN II: si, binenteles, Franta va dori s stpneasc aceast natiune.
BATAILLARD: Firesc.
BTRN II: si ce ofer n schimb? (Ironic.) n afar, binenteles, de perspectiva pcii pe
care o promite deocamdat, pu-nnd degetul pe aceast hart si artndu-ne ceva ce nu se
vede.
BATAILLARD: Sustineti Franta si avantajul va fi mult mai practic. Primo: oprim Rusia.
Romnii au vzut-o si n 1848 ca pe cel mai mare dusman. Secundo: mpiedicm Austria
s transforme Dunrea ntr-un fluviu german si s fac din Principate ce au fcut din
Boemia. Terzo: dm lovitura de gratie bolnavului: Imperiul otoman.
Fejele se retrag din nou n ntuneric. Paul Bataillard simte c cei trei btrni se sftuiesc
ntr-un fel neauzit. Poate chiar discut n
22 *
spate cu un asculttor si mai nalt. Tensiunea acestui moment, nervozitatea pe care nu si-o
poate stpni, l fac s strng precipitat harta si s o bage mototolit n geanta de piele.
Caut n ntuneric un rspuns colosal. Reapar pe mas minile primului btrn.
BTRN I: Bine, vom ncerca acest experiment. Principatele vor fi unite. Transmite
fratilor ti c vom sprijini aparitia unui stat moldo-valah. Noi credem c nu este nc
posibil, de aceea veti primi foarte putini bani. Dac romnii sunt asa cum afirm Franta,
vor plti ei pretul pentru existenta statului lor.
BATAILLARD: Ati luat o nalt decizie. V multumesc. (D s se ridice.)
BTRN III: tineti minte un lucru! Cu ct se vor uni mai repede niste oameni att de
indolenti si imprevizibili, cu att vor fi mai dezbinati. Cereti Frantei s impun acolo un
principe strin. Pe el l vom ajuta noi altfel.
Agia -Politia generala, Bucuresti
Un interior n care domin pielea. Piele subtire, tbcit bine, vopsit demult si acum
pstrat n diferite condifii, fie mai nou pn la jumtatea peretilor, fie mai veche pe
scaune si canapele. Oricum, pe scaunele cu speteaz sculptat n motive imperiale rusesti
se st mult, iar mapa de pe biroul Marelui Ag al Valahiei e chiar roas, cci diferiti sefi
ai Politiei nu ncetaser zi si noapte a-si freca bratele si coaiele de ea, preocupati de
secretele statului. Totusi, fat de mobila european care domin ncperea, poti observa
usor c peretii sunt acoperiti cu mtase adus din Orient, iar ntr-o parte, un colt oriental
aproape c nu putea lipsi. Msut si scaune octagonale cu intarsii de fildes, ciubuc, cesti
de cafea, ceainic si cutii de tutun. Nu mai mult de dou tablouri n ulei, dar si cteva
broderii la cerc sunt atrnate pe pereti. O oglind venetian nu foarte mare, cu msut, pe
care zac cteva obiecte brbtesti: un brici, o foarfec de potrivit mustata si barba, pensule
de cnit, pudr. Alturi, un lighean de lavoar. Acoperind dou laturi ale altui colt de
cmar, o biDINASTIA BRTIANU 23
bliotec-dulap cu usi de geam las s se vad dosare, registre si mape aliniate. Este cas
si oficiu pentru un slujbas al statului.
Aga intr nervos, urmat de un aghiotant care duce un dosar mare, cartonat n mn.
Continu o discutie nceput nainte.
AGHIOTANT: .. .si dup ce a strnit toat Moldova, printul a ajuns la Galati, unde a fcut
o adevrat manifestatiune. Mi s-a raportat c au fost douzeci de mii de oameni.
AGA: Nu mai nteleg nimic. Telegrama Sublimei Porti trecut ieri spre Moldova l
aprob, l laud, i d favoruri. si el... strnge semnturi pentru Unire, (si descheie
nasturii tunicii turcesti.) S-a ntors lumea pe dos. O s ne ducem dracului.
AGHIOTANT: Printului Grigore Ghica al Moldovei i expir mandatul. Face tot ce-1 taie
capul pn iese din domnie. Bine c printul nostru e cuminte.
AGA: Costache, noi nu avem voie s pierdem firul acestei afaceri. S stim tot, s aflm
tot dinainte, altfel ajungem la balamuc.
AGHIOTANT: Oamenii nostri au cumprat la Brasov o telegram din Constantinopol, de
la Legatia Belgiei. V-o citesc acum?
AGA: Da, citeste, dar ce-i mai important. Nu stiu ce am azi, m-a suprat inima. Am
chemat doctorul.
AGHIOTANT (dup ce deschide copertele dosarului, parcurge o fil scris mrunt si se
opreste asupra unui pasaj): Van Coelebroeck informeaz...
AGA: Se citeste van Culebruc... L-am cunoscut la Bucuresti. Zi-i mai departe.
AGHIOTANT:.. .informeaz c Franta doreste unirea celor dou Provincii cu un print
ereditar, iar Rusia accept acest proiect".
AGA: Niciodat. L-a prostit careva din Stambul si i-a luat banii. (Se freac cu parfum pe
gl, pe ceaf, fclnd fal unei dureri.)
AGHIOTANT: Mai spune c Austria, sustinut de Poart, doreste s mentin divizarea,
cu principi pe viat".
AGA: Alt prostie. Mai e ceva?
24 *
AGHIOTANT: Da: Anglia pare a nu se ralia puternic la nici una din prti. Ea asteapt ca
n Valahia s fie trimis un caimacam provizoriu n locul printului stirbei".
AGA: E, aici e treaba! (Transpira, vizibil deranjat de suferinta.) Desear m urc la palat
s vd ce gnduri are. S stai pe aproape.
AGHIOTANT: Se ntelege. (Pliveste n dosar si apuc s spun, cu ochii cutnd n hrtii.)
Ar mai fi o problem ... (Dar cnd ridic privirea observ indispozitia agi.) S merg s
ntreb de doctor. Se vede c nu v e bine. (D s ias, dare oprit.)
AGA: Ce? Las. Mai bine stai cu mine, nu m lsa singur. Am trimis alturi la Mihai
Vod" dup doctorul Davila. Trebuie s vie. Ce-ai zis c mai era?
AGHIOTANT (ridicnd o alt fil din dosar; nu stie - s-o ntind sefului sau s-o citeasc
el?): Domnia voastr, v raportez c eri a intrat n tar Ion Brtianu.
Aga face ochii mari, se ridic n pragul unei noi cderi. Aghiotantul se repede s-1 ajute
si-1 reasaz pe scaun. Usa se deschide si intr n grab doctorul Davila mpreun cu
asistentul sau. Se reped si ei la bolnav, si-si desfac n grab gentile medicale. Usa se
deschide din nou si apare un valet n livrea.
VALET: serbet si cafea? AGHIOTANT: Iesi, 'tu-fi anafura m-tii!
Doctorul Davila practic repede o incizie n brat si pune bolnavului doua degete la gt,
palpndu-i carotida. Pareza reumatic a minii sale drepte nu-1 mpiedic de Carol Davila
s se miste cu dexteritate.
DAVILA: Nu e nimic grav, linistiti-v.
Asistentul su i ntinde o cutie cu prafuri. Davila opreste sngerarea si-i aplic o
cataplasm. Scoate o lingurit si-i d praful
DINASTIA BRTIANU 25
medicinal. Aga nu si-a pierdut nici o clip cunostinta si s-a lsat ngrijit cu iritare. Trage
nervos mneca de la cmas peste brat.
AGHIOTANT (care a ncercat s fac ceva, s ajute, ia acum din nou dosarul n min):
N-a intrat pe la Giurgiu. A intrat pe la Predeal si cu firman de liber trecere de la Sublima
Poart.
Aga bate cu pumnul n mas si d s se ridice, dar este oprit de medic.
DAVILA: Dac nu m lsati s v tratez, puteti cdea acum n colaps.
AGA: Nu mai nteleg nimic. Cum a putut primi vagabondul sta permis de trecere de la
Austria?
AGHIOTANT: A venit s moar. A cerut ambasadorului otoman la Paris permisiunea si a
artat un certificat medical. E atacat. Plmnii ciuruiti.
AGA: Trebuia s moar ca Blcescu. S moar ca un cine ntr-un hotel de rendez-vous.
DAVILA: Ridicati bratul asa. Simtiti aici o glc?
AGA: Nu. (spre aghiotant:) Unde e acum?
AGHIOTANT: Probabil a ajuns la mosie.
AGA: Ce mosie! A adus manifeste socialiste, mai mult ca sigur. A adus mesaje si...
Se opreste brusc si-1 priveste pe Davila cu surpriz. Arat cu degetul, mut, spre asistentul
acestuia.
DAVILA: Este german.
Aga face totusi un semn de nemultumire.
DAVILA (ctre asistent): HerrRiegler, warten Sie bitte an die Vorhalle.
26 *
ASISTENT: Jawobl, mein Doktor! (si strnge geanta si iese.)
DAVILA: Nu v faceti griji, nu ntelege romneste.
AGA (ptivindu-1 atent, cu suspiciune): Doctore, stii c problemele statului nu au odihn.
si nici pret. Desear trebuie s fiu la print.
DAVILA: O s fiti.
AGA: Ca militar, exist un jurmnt... E adevrat c mai faceti disectii pe cadavrele
soldatilor?
DAVILA: Aveti ncredere, ag. Sunt surd la politic. Oricare om cuminte nu jur nici pe
om, nici pe un partid, ci pe un principiu.
AGA (amant): Ne ducem de rp. Acum ne mai trebuie o zaver si rzboiul ne va face
praf toat tara. Nu stiti cu ce lupt eu aici! Agenti strini, spioni, revolutionari. Acum se
dedau la atentate, la omoruri. Vor s rstoarne lumea. (Ctre aghiotant:) Ia spune-i
domnului doctor, Brtianu sta nu e la care a vrut s iste o nou revolutie n Europa n
timpul rzboiului Crimeii?
AGHIOTANT: Nu, la e frati-su, Dumitru.
AGA (spre Davila): Vedeti?
AGHIOTANT: A complotat la Londra cu... (Se uit n dosar dup alte acte.)... cu Ledru Rollin, cu Louis Blanc, cu Karl Marx (pronunt numele stlcit).
AGA (vizibil jenat de incultura subalternului, dar ceva mai moale n glas, sub efectul
calmantului): stia vor s dea foc lumii. Vin aici s rstoarne ornduiala, s rstoarne
lumea, s produc piedici... (ca beat): Eu am spus s-i lase pe rusi s-i duc n Siberia. Ce
e aia? Revolutie?
DAVILA (ctre aghiotant): Ajut-m s-1 punem pe sofa.
l ridic cu greu de pe scaun si-1 duc pe canapeaua din piele, l ntind, i pun o pern
brodat sub cap. Aghiotantul l acoper cu vestonul. Davila si priveste ceasornicul.
DAVILA: S-1 lasi s doarm dou ceasuri. Cnd se scoal, o frectie cu alcool pe ceaf si
s-i dai srurile astea s le aspire.
DINASTIA BRSTJANU
27
si strnge ustensilele medicale si iese. Pe culoar este asteptat de asistentul su. Cuminte,
ca un scolar cu geanta n fat, st pe o banchet de lemn. Prul lins pe spate si ochelarii
de srm i maturizeaz tineretea. Carol Davila l ia deoparte.
DAVILA: Dimitrie, n clipa asta te urci n trsur si alergi la Golesti. Mine dimineat s
fii napoi.
DIMITRIE SERGIU (falsul Rigler): Prea bine, domnule profesor.
Mosia Florica, ziua
Pe casa printeasc a familiei Brtianu se ridic acum schele de lemn. Pietrari si zidari,
trani de prin preajm si mesteri rustici lucreaz la cldirea unui conac boieresc. Pare a fi
o dorint expres a proprietarului, de lrgire, de mrire, de nltare a rangului. Febrilitatea
lucrrilor arat c Brtianu prefigureaz intim - deci, secret - un viitor pe care nu 1-ar
putea ntelege cineva care stie c a venit srac de la Paris, singur si bolnav, n ograd,
printre gini si rate, a tras de dimineat o crut plin cu piatr de ru. Este descrcat
acum. Mai ncolo, Eugeniu Carada tesal caii. Trsura a fost reparata si revopsit. n
mijlocul curtii, Ion C. Brtianu a asezat o mas mare pe care a ntins planurile viitorului
conac. Este foarte cald, de aceea umbl n cmas deschis larg la gt si cu mnecile
suflecate. Un sort i acoper partea din fat a pantalonilor. Este o postur care
simbolizeaz, tot secret, apartenenta sa la Marele Orient, loja francmasonic francez. Pe
lng el forfotesc slugile mosiei, tiganii Rochit si Buzatu. Toti, sub conducerea energic
a Anici Brtianu. La un moment dat, ntre Brtianu si Rochit are loc un schimb mut de
priviri. Rochif tine n mn un felinar, ceea ce pentru stpn este un semn.
BRTIANU: A venit clipa? ti tremur mna.
ROCHIt: Dumnezeu s m pedepseasc, jupne. E blestem.
BRTIANU: Eu sunt stpnul, Rochit. Am dreptul de la Dumnezeu.
28 *
Ion C. Brtianu face un semn de ntelegere cu Carada, apoi pleac mpreun cu Rochit.
Se duc n spatele gospodriei, unde, ntr-un loc mai ferit, se afl ruina unei magazii de
lemn. Totul este distrus, acoperisul czut, peretii guriti, interiorul rsturnat. Un animal
si-a fcut culcusul acolo si fuge acum speriat spre pdure. Un cine slbticit? O vulpe?
Brtianu si Rochit se apuc s dea la o parte resturile acelui loc. Gsesc un chepeng
acoperit de crengi uscate, l deschid cu greu. O scar coboar n ntuneric. Rochit
aprinde felinarul. Sub ruina acelei magazii se gseste o pivnit neasteptat de lung si
adnc. E ca o galerie de min inundat de intemperii. Cteva sprturi n plafon aduc icicolo o raz de lumin. Rochit ridic felinarul si i arat lui Brtianu un lung sir de
butoaie enorme, prfuite, murdare, legate cu atele pianjenilor.
Este comoara Brtienilor. Cei doi nainteaz precaut printre butoaiele vechi pe care se
valoare de costumul argesean, unic n peisajul lumii. Una dintre ele, pieptoas, e ceva mai
rsrit - Ileana.
Intrnd n camera mare a surorii sale, Brtianu descoper uimit un perete acoperit complet
de tablouri, broderii si desene nffisnd membri ai familiei Brtianu, strmosi
necunoscuti si figuri insolite. Un lung pasaj contemplativ cerceteaz fizionomiile unor
mode si epoci trecute. Este acolo si dagherotipul lui Dinc Brtianu (acelasi de pe
generic), si portretul mamei, ceva mai ntunecat, mai aspru. Fotografii cu copii - Ion,
Dumitru, Teodor. Icoane mpodobite cu marame.
ANICA (din spate): Am vrut s triesc cu voi sub ochii mei. V stiu toate bolile, v stiu
apucturile, v stiu si triile. Uneori m uit la cei btrni si gsesc n privirile lor cte ceva
din ce sunteti voi acum.
BRTIANU: Crezi c se va termina aici, pe acest perete?
ANICA: Ar fi cel mai mare pcat. As prsi lumea asta cu durere n suflet c ne stingem
neamul cu cei mai frumosi brbati. Fr urmasi.
BRTIANU (privind mai de aproape, atent, imaginile): Nu-mi dau seama, dar
ntotdeauna am fost asa blonzi?
ANICA: Tata era nalt si blond.
BRTIANU: Mi-1 amintesc. Ne prigonea, ne pedepsea si, pe furis, ne mpca pe fiecare
n parte. S nu stim unii de altii.
DINASTIA BRTIANU 31
ANICA: A pstrat prul blond pn aproape de moarte. Nu albea. Tu ns aveai zulufi de
fetit. Cnd btea soarele, toamna, preau albastri.
BRTIANU: stii c dacii erau blonzi? Dup felul cum arat poporul nostru acum n-ai
crede. si totusi, erau blonzi, cu ochi albastri si-si vopseau prul cu cicoare.
ANICA: Poate c noi avem osul lor. Poate nu este o legend. Poate c Dumitru n-a
inventat credinta asta n daci.
BRTIANU: Ti-1 nchipui explicndu-i lordului Palmer-stone cine au fost dacii? Mie mi
venea s rid, dar ministrul de externe britanic l asculta fascinat. Dacii! Credea c suntem
un fel de hotentoti mai albi. Aici e mama, da?
ANICA: Mama a fost rea, zgrcit, singuratic. N-a vrut copii. Pn s se nasc Dumitru,
m-a oropsit ca pe-o slug. Pe Dumitru l plcea, desi si dorise s fie fat. l purta cu
plrioar de satin. Nu i-am nteles suceal asta, dar poate c de asta a iesit Dumitru mai
nebun dect tine.
BRTIANU: Dumitru e bine si va veni curnd n tar. Mai are niste treburi de ncheiat la
Londra. Dar vine, o s-1 vezi. Tu spuneai povestile cele mai frumoase. Le mai stii?
ANICA: Cui s le spun? V-ati risipit cu totii. Frate-tu, Teodor, nu ne mai cunoaste de
cnd ati fcut revolutia. Tu si Dumitru ati fost goniti ca niste leprosi printre strini. V-ati
mncat tineretea cu idei, Ioane.
BRTIANU: Anico, ti-am spus c ridic casa asta, nu-ti ajunge?
ANICA: Din ce bani? Oamenii vor munci fiindc te cunosc. Te stiu de mic si c esti fiul
marelui clucer Dinc din Brtieni. Dar tu trebuie s-ti tii rangul. Din ce bani?
BRTIANU: Vindem vinul cel vechi.
ANICA (indignat): Asa ceva nu se poate. Asta e averea noastr cea mai de pret. Totul s-a
risipit dup voi, pe toate le-ati cheltuit ca s tipriti gazete si manifeste, ca s pltiti agenti
si agitatori. Vinul, nu se poate. E o blasfemie.
32 Alex Minai Stoenescu
BRTIANU: La cte blasfemii a rostit gura mea n toti acesti ani si cu care am rsturnat
guverne, pot s o rostesc si pe asta: vindem vinul. Facem altul si pn punem tara pe
picioare se nvecheste din nou.
ANICA: Ioane, tu ai apucat pe drumul drepttii. Te-am nteles. Dar nu poti pune toat
familia asta la jug pentru o idee. Tu vrei s faci domni din nefericitii stia? (fi arat pe
fereastr muncitorii de pe schele.) Cine ti d acest drept, s stergi din cartea trii o
familie ca a noastr pentru un crez pe care tara nu-1 cunoaste? Poporul sta habar n-are
c plteste tribut la sultan. Nici nu mai stie cine l ocup si-1 stpneste: turci, rusi,
austrieci, francezi. Se rsuceste taic-tu n mormnt c ai ajuns la 35 de ani fr copii.
BRTIANU: O s-i fac. Dac vrei, o s-i fac cu o fat de-asta de aici. (O prinde din fug
pe Ileana, o mbrtiseaz brutal si o srut pe gur.) Nu se mai rsuceste tata? (D drumul
fetei, care fuge pJngnd.)
ANICA: Deci, nu te-ai potolit?
BRTIANU: Mam, ce-mi plac. Acum vremurile sunt altele. Romnii trebuie aprati
altfel.
ANICA (insistent): Deci, nu te-ai potolit.
BRTIANU: Binenteles c nu.
ANICA (izbucnind In ris, ca o desctusare, apoi mbrtisn-du-1 si, n sfrsit, vorbindu-i
blnd n timp ce-si trece degetele prin prul lui): Ct te-am asteptat. Doamne, ct v-am
asteptat! si pe tine si pe Dumitru. M trezeam uneori n crucea noptii cu gndul c te-a
lovit un glont, undeva, pe vreo baricad, pe vreo strad din Paris pndit de politie, c tiai dat rsuflarea n vreo puscrie, c pe Dumitru 1-au spintecat uhlanii cu baionetele n
cine stie ce colt al Europei. si-mi ziceam: Doamne, ne-ai dat smnt bun, ne-ai dat
smnt sntoas. Dac n-ar fi nebunia asta din brbatii Brtienilor, am muri toti n patul
nostru ca niste sfinti.
BRTIANU (comic): Parc-1 vd pe Dumitru ntr-o fresc pe cal si cu dou pistoale n
mn.
DINASTIA BRTIANU * 33
ANICA (n continuare): Doamne, tu ne-ai ales s fim desclectori de tar. si-mi mai
ziceam c Dumnezeu cel Bun v apr, v ocroteste de gloante, fiindc vrea ca tara asta a
lui s se nasc si ea odat.
BRTIANU: Multumesc, dad, c n-ai uitat. Asa te tin minte, (ntr-un ton vesel:) Te
mbrcai la Sfntul Crciun n mas-calton si veneai cu colindul. H, h, ce voce groas
aveai!
ANICA (respingndu-1jucat): Te aud fetele astea si mai cred cine stie ce. Ai cunoscut c
dintre frati tu ai fost alesul meu. (Dnd s plece, din drum spre cealalt camer:) Da' vinul
nu-1 vinzi.
BRTIANU (re veni t la tablourile acelui perete, strigjnd s ffe auzit de dincolo): Cam
multe femei n familia noastr. S fi fost ele mai cochete si s se fi dedat la pozat mai des
sau bunicii nostri au fost mai ntngi? Cine e asta?
ANICA (revenit, fi arat): Asta e Safta, fiica comisului Vl-descu, sotia lui lene
Brtianu. Asta e alt Saft, fiica clucerului lordache Balot, bunica noastr dinspre tat.
Aici e mama Anastasia. Cnd a fcut portretul era cu Teodor n pntece. O lovea si o
durea. Aici sunt mtusile: Tifa, Ufa si Sultana. Sultana st la Puntea Oii din Arges, pe
mosia noastr cea mai veche. N-o s moar niciodat. Aici e maica Maximila.
BRTIANU: La ce mnstire este?
ANICA: Pe Ostrov, la Climnesti. Am vrut s o vd odat, dar m-am oprit la mal, c era
Oltul umflat. S te duci tu s o vezi. O mai tri?
BRTIANU (luminat de o idee): S le lasi aici. M inspir.
n curte se strneste o oarecare agitatie. O trsur bogat a oprit si slugile s-au repezit s
tin caii.
ANICA (privindpe fereastr): A venit frate-tu Teodor. BRTIANU: Ah, deci el era!
(Iese s-si ntmpine fratele mai mare.) Carada!
Carada face semn din cap c a nteles; recunoaste trsura de pe deal.
34 *
Desi poart haine nemtesti", Teodor Brtianu (44 de ani) are alura unui mare boier, de
mod veche. Se simte n tinuta sa teapn si fostul militar, dar mai ales aerul superior, nu
lipsit de dispret pentru cei din jur. De altfel, tiganii cad imediat n genunchi. La fel si cei
ce muncesc la conacul nou. tiganii i-au srutat minile si apoi poalele hainei. Pseste cu
scrb prin ograda plin de ginat, moloz si bolovani. Ion ntinde bratele fr entuziasm,
dar totusi cu sinceritate, si-1 mbrtiseaz/Teodor ridic doar un brat, cel n care tine
bastonul cu mciulie de argint. Rspunsul lui e rece. Priveste sever ctre schelele casei si
face un semn oamenilor s continue.
TEODOR: Repari casa. Puteai s m anunti si pe mine c ai venit, nu s aflu de la strini.
(Trece pe ling Ion, l ocoleste ca un inspector pretentios; tiganii nu-si misc fruntea din
pamnt.) Unde putem sta de vorb?
Ion C. Brtianu nu stie pe moment dac s-1 invite n casa Anici su s-i cear s spun
pe loc, acolo, ce are de spus. Anica nu s-a artat.
ION: Pe deal.
Ion Brtianu si arunc sortul. Se duc.
TEODOR: M interesa s stiu ce faci cu mosia, dar vd c nu stai degeaba.
ION: Te surprinde?
TEODOR: nteleg c ti s-a permis s vii n tar ca s lichidezi. C te ntorci la Paris s te
tratezi. Sunt interesat s cumpr.
ION: Nu vnd.
TEODOR: n sfrsit, nu doresc s te indispun. Am auzit c esti foarte grav bolnav.
ION: Am fost arestat acum trei ani de politia francez. M-au tinut un timp la Sainte
Pelagie. Acolo am luat boala. M-a salvat
DINASTIA BRTIANU # 35
doctorul Blanche, mutndu-m la Passy, n clinica lui. Repun mosia pe picioare, s-i pot
plti datoria.
TEODOR: si acum cum ti e?
ION: Sper s rezist pn termin si s nu v las cu datorii pe cap.
TEODOR (oprit o clip din mers): Oricum, mi pare ru. Asta cred ns c trebuie s
grbeasc regularea treburilor noastre de familie. Cumpr Florica asa cum e acum si din
bani o s-ti poti plti datoriile.
ION: Tudorache, tu nu poti s cumperi mosia asta. Faptul c ai rmas n tar pe lng
domn... Sau, cum le spune: domni, caimacami, mputerniciti, consilieri imperiali,
guvernatori?... Le stii baremi numele la toti, anii ntre care au stpnit tara, de cte ori au
revenit pe tron, de cte ori s-au mazilit? Sau, nici n-apu-cai bine s pleci din Pitesti sub
Bibescu, c ajungeai la Bucuresti sub stirbey?
TEODOR: Tu si Dumitru ati fost niste dezertori. Tata ne-a lsat un nume si o pozitie. Le-
ati prsit pentru o aventur. Dac ati fi fugit cu cte o femeie de lupanar n lume, n-ar fi
fost att de grav. tara este aici, rmne aici, asa cum e, si trebuie gospodrit.
ION: Am vzut cum ai lsat Florica n paragin. Probabil, ca s o cumperi mai ieftin de la
mine. Iar dac eu crap, de la Dumitru, pe care-1 doare n cur de domnitorii ti. Implicit, si
de hrtiile cu care ti-au recunoscut tie, niste strini, pmnturile noastre strmosesti. Cum
poti s tii n cas un act prin care niste venetici confirm c ce este al nostru ne apartine?
TEODOR: S stii c nu m impresionezi, derbedeule. Chiar dac anii s-au adunat peste
cocoasa ta de revolutionar, tu rmi tot un rzvrtit parizian pltit de acas. Poate vrei s
afli ct ne cost exilul sta al vostru, ct a trebuit s m umilesc pentru a nu fi deposedati
de toat averea.
ION (distrat; deja au intrat n pdure si ochii lui s-au luminat de culorile frunzelor): Nu
vnd Florica. Apoi, dac-mi aduc bine aminte, tata mi-a lsat mie mosia Tigveni. Iar eu,
fiind prea ocupat cu revolutiile, m-am nvoit s o primesti n indiviziune. Mai
36 *
tii minte? C ai copii, c ai familie, om asezat, de, boier serios. Nu? Parc asa scrie n
acte. Tu triesti acum pe mosia mea.
TEODOR: la-ti gndul! Ai abandonat tot, ai prsit tot. Tu nu mai ai aici nici un drept.
ION: ti propun s ne judecm. Dar repede, pn nu dau ortul popii.
TEODOR: Vei pierde imediat.
ION (pe un ton glumet, dar tios): Dar vezi c nu stiu cum dracu' s-a fcut c toti avocatii
din tara Romneasc sunt nationalisti, sunt unionisti. Nu stiu ce i-a apucat, dar sunt toti
cam liberali. Te spulber.
TEODOR (izbind bastonul de pmnt, vdit enervat; devine ceva mai conciliant): ti-am
scris la Paris. Te-am rugat s fii mai moderat cu exaltrile. Destul ati luptat. Acum este
vremea s v mai vedeti si de voi, c omul fr avere trieste necjit n lume. si vine
btrnetea. ti-am scris - da? te-am rugat.
ION: Nu vnd Florica, n-o va vinde nici Dumitru, iar Tig-venii o s-ti rmn cft vrem
noi. si stii de ce? Fiindc ai scuipat pmntul sta atunci cnd nu s-a fcut recolta si nu tiau venit banii n buzunare. Credeai c nu aflu?
TEODOR: Te-ai schimbat. Mai ru, te-ai mai nrit. Arunci tara n haos, te aduni cu
scursura foburgurilor, cu pleava care viseaz domnia anarhiei pe pmnt si vii s-mi dai
lectii de patriotism. Ce e aia patriotism? O slujb greceasc? O functie pltit bine de la
Petersburg?
ION: Sa stii c nu m lovesc cutitele tale. (Dau amndoi s se miste din loc, dar Ion se
opreste si i arat bastonul:) Ce faci, nu-1 ridici? Sau astepti s treac o slug pe aici s ti1 aduc?
Teodor si ridic bastonul si i sterge mciulia cu mnusa.
ION (revenind): Nu m lovesc cutitele tale, asadar, n schimb, eu stiu c te pot lovi nct
s doar ca s nu poti dormi noaptea. Am hotrt s vnd vinul cel vechi.
DINASTIA BRTIANU * 37
TEODOR (disperat): Ioane, s nu faci asta! Este... este... o crim!
ION (cinic): Am nevoie de bani.
Teodor si modific brusc dispozitia. Cnd a auzit de bani, chipul su s-a schimbat. Fratele
mai mare redevine teapn, aproape nepstor.
TEODOR: Te pot mprumuta, dar cu dobnd. Sunt banii mei si nu dau la nimeni fr
interes. Este un principiu, mi lasi Tigvenii si-ti dau banii s faci Florica.
nevoie.
CATARGIU (insinuant, ctre D. Ghica): n afar c sunt demenfi, liberalii ti, se blcesc
ca porcii n mocirla mahalalelor si adun toate gunoaiele societtii. Tu, Florescule, ar
trebui s fii mai energic.
D. GHICA (nfruntndu-l): Eu cred, domnule Catargiu, c sunteti nu numai arogant si
nepoliticos fat de oameni care si-au pus viata n joc, dar si cam absolutist.
CATARGIU: Du-te la ei. S te nvete ei puterea. Puterea strzii.
D. GHICA: Nu vreau ca romnii s omoare romni. Att!
CATARGIU: Impertinent!
D. GHICA: Trufie!
Proteste ale celor doi - Filipescu si Florescu. Se posteaz ntre ei, dar disputa este
urmrit mai departe cu atentie, n fotoliul su, Scarlat Brcnescu se arat foarte
preocupat de o scrisoare; o desface, o citeste, rsuceste plicul pe toate prtile. Mimica lui
este a unui om complet derutat.
CATARGIU (rutcios, dup ce a sorbit din pahar): Golani, vagabonzi, salvaragii - asta
au fost, asta sunt si acum prin canalele Parisului. Umbl ca sobolanii s te muste de
picior. Liberalii sunt n contradictie cu civilizatia.
D. GHICA: Nu le iau aprarea. Dar un regim despotic nu-i va potoli, n timpul sta,
oameni care cred ntr-un ideal de propsire sunt fcuti derbedei, amestecati cu
revolutionarii rosii, njurati fr temei. E prea mult.
CATARGIU: S-si fac partid si s combat n Divan, nu s umble cu steaguri pe strad
si s incite la nesupunere.
FLORESCU: Mie mi-e prea clar, Barbule. Armata s aib menirea s ia armele, la nevoie,
mpotriva aducerii gloatelor la Bucuresti. Fiindc liberalii asta vor face. N-au alt baz.
Asta au
40 *
fcut acum opt ani, asta fac si asta vor face cu ocazia Divanului cel nou.
BRCNESCU: Eu nu mai nteleg nimic. Pe crucea mea de pricep ceva!
CATARGIU (insinuant): Rul este aici, printre noi. Boieri care tolereaz libertatea unor
criminali. O mn de criminali, asta sunt, o fntn de aberatii socialiste inepuizabile, un
receptacul al tuturor extravagantelor, al tuturor nebuniilor si, n acelasi timp, al tuturor
ndrznelilor nepermise care au germinat n creierul unor nebuni.
FILIPESCU (lui Florescu): E prea dur Catargul.
CATARGIU: Sunt prea dur? Ei vor republic aici, la portile Orientului, Filipescule. sta
e program de om sntos? Cu cti morti trebuie s pltim o astfel de aventur? Sunt
nebuni.
D. GHICA: Nebuni, dar cu Franta de partea lor. Consulii francezi sunt oamenii lor. Au
corespondente si pregtesc un asalt unionist.
FILIPESCU: Te contrazic, beizadea Mitic. E doar o aparenta. Nici ei nu s-ar pune la
mas cu niste scelerati.
CATARGIU: tinuti sub observatie strict, domnilor! Cum misc ceva acum, la alegerile
astea, s nu mai fie jumtti de msur. Asta va arta tria noastr n fata Marilor Puteri.
si asta va legitima puterea si vointa noastr de a mbuntti conditiile poporului, alturi
de credinta n Dumnezeu.
FLORESCU: Barbule, ti dau dreptate. Dar extremistii sunt n exil. N-au obtinut nimic
prin tractatul de la Paris. Au profitat doar de Rzbelul Crimeii c s agite masonii prin
cancelarii. Poate c Mitic are un dram de dreptate, s-i atragem pe moderati, nc stau pe
la mosii. Cu Blceanu m-am vzut luna trecut la mosie, la Balta Alb. Se preocup de
strnsul cmpului. Vinde n Turcia. Mai bine s-i controlm nainte s se adune iar la
Bucuresti.
CATARGIU: Nu exist moderati n tara Romneasc. Aici nu exist dect care pe care. si
eu vreau s fiu deasupra.
DINASTIA BRTIANU * 41
FILIPESCU: Nimeni nu te contest, Barbule.
CATARGIU: Ba, da (arat spre Chica), El! tara are nevoie de brbati responsabili, nu de
negociatori.
D. GHICA: Aici nu e vorba de negocierea ntre partide, domnule Catargiu. Dac negociez
ceva este numrul de morti. Omorti de turci, numrul romnilor nu conteaz. I-a omort
strinul, dusmanul, a fost o lupt pierdut, cum am mai dat. Dar ucisi tot de romni, va fi
un blestem pentru totdeauna.
CATARGIU: Nu voi ezita. Aici e vorba de trdtori, de indivizi care caut rul trii. Ei
sunt cei care se legitimeaz prin snge, nu eu.
FLORESCU: S-i izolm cumva. Europa va vedea zelul nostru.
CATARGIU: Eu am un crez care se sprijin pe ntelegerea politicii. Semnalul pe care l
d acum Turcia, cu acest domnitor nou, arat c nu recunoaste tratatul. Asta nseamn
rzboi. Adic un nou rzboi aici, pe pmntul nostru. Au intrat rusii, s-au retras. Au intrat
austriecii, se retrag. Vor intra din nou turcii, n fata acestei fatalitti, noi trebuie s ne
asociem pentru o putere romneasc, responsabil. Domnii se pot schimba. Apoi
discutm serios unirea Principatelor sau desprtirea lor definitiv.
FILIPESCU: Da, ai dreptate, dar cum?
CATARGIU: Va trebui s-1 mpiedicm pe noul domn s-si aduc oamenii si. M-am
sturat de greci. Nu vom accepta slujbele propuse de el. Noi i propunem o list complet
si va fi obligat s o accepte. Pe urm, din functiile detinute vom aseza oamenii nostri mai
mrunti n toate treburile statului.
BRCNESCU: Eu zu c nu mai nteleg nimic.
Abia acum i se d atentie. Atmosfera se destinde subit.
FLORESCU: Ce e, nene Scarlat?
BRCNESCU: Mi-a sosit o depes si nu nteleg nimic. Mi-a adus-o feciorul. O iau, o
desfac si nuntru gsesc o foaie
42 *
alb pe care scrie doar att: Am venit. Semnat: B. Mai verific o dat adresa... A mea!
FLORESCU: Aoleo, nene Scarlat, ai nceput s-ti uiti amantele. Femeia s-a ntors de la
bi si-ti d mesaj c te cheam, si tu... Te-ai ramolit de tot.
BRCNESCU: M tot frmnt de azi-dimineat. Care B, c n-am pe nimeni Bl (ntinde
scrisoarea celorlalti. Acestia o trec de la unul la altul.) Am socotit c poate a fcut vreunul
din voi o pcleal.
FILIPESCU: Slov de femeie.
CATARGIU (distrat): As! Cine stie ce nepot a sosit n tar si nu-1 mai stie el.
BRCNESCU: Iar pe tiitoarea mea o cheam Zoica!
FILIPESCU: Nene, Zoica e oale si ulcele de mult. Acum zece ani se urca pe pereti la
Mrcufa cu rnile-n gt. Ai mbtrinit ru de tot.
BRCNESCU: Cine, eu? Uite-asa mi se face, ca un sarpe.
CATARGIU: Coane Scarlat, exist trei faze ale mbtrnirii. Prima: ncepi s uifi. A doua:
uiti s-ti mai legi prohabul dup ce te usurezi. Iar a treia: uiti s te mai dezlegi. Mata esti
acum la prima faz.
Hohot de ris. Pe atmosfera asta, Dimitrie Ghica ia scrisoarea si se trage ntr-o parte. O
citeste cu atentie, caut stampila postei si din mutenia lui grav se naste o ncruntare
ngrijorata. El singur ntelege c tocmai au primit un mesaj de la cel mai cumplit
adversar: Ion. C. Brtianu.
Trecerea la secventa urmtoare se face pe chipul lui Brtianu, aflat n (rsur, noaptea.
Conacul de la Golesti, noaptea
In salonul mic de la etaj fotoliile sunt asezate n cerc, pregtite pentru o ntlnire de tain.
Msute cu cesti de cafea si pahare de cristal, precum si cu butelci de coniac sau vin au
fost puse
DINASTIA BRTIANU * 43
ntre fotolii. Zinca Golescu (64 de ani) motie ntre pernele unui fotei crapaud. Luxita
Florescu (30 de ani) si Elena Ghica (27 de ani) stau si discut n soapt la lumina mai
multor lmpi cu gaz. Ana Racovif (22 de ani), fiica Zinci, intr cu o tav mare de argint
pe care abureste un nou rnd de cafele. Asaz cestile si le stringe pe cele terminate.
Conacul Golestilor a scptat. Banii cheltuiti de fratii Golesti n revolutii si n exil au
restrns puterile marelui centru nationalist care este aceast mosie. Zinca a fost nevoit s
concedieze arnutii care pzeau cu numai ctiva ani n urm meterezele de la intrare si
zidurile curtii; a mai mputinat si slugile. Apoi, nu si-a mai putut permite lucruri noi,
astfel c interioarele pstreaz aranjamentul si obiectele secolului trecut.
Din curte se aude zgomotul rotilor unei trsuri pe pietrisul aleii. Elena Ghica sare la
fereastr.
ELENA: A dat Domnul s soseasc. (Ctre Luxita:) Du-te, Luxito!
Trsura condus de Eugeniu Carada a tras la peron. Ion C. Brtianu coboar n grab si
apoi urc scrile centrale. I se deschide imediat.
LUXItA: Ce-ai ntrziat atta? Ne-ai tinut mbrcate toat noaptea.
BRTIANU: Pai de ce nu v-ati dezbrcat?! Mi-era mai usor.
LUXItA (mbrtisndu-1 cu dragoste): Umbl moartea dup tine si tu te fii de zgoande.
la-n s te vd!
l priveste cteva momente, pentru a savura bucuria regsirii, apoi l ia de mn si-1
conduce prin holuri ctre camera de tain. Cum intr, Brtianu srut mna btrnei cu
respect. Zinca l cuprinde cu bratele si-1 srut pe frunte. Dar i d si o palm usoar
peste frunte.
ZINCA: Ptiu, am pus gura pe cuptorul care coace revolutii!
II
44
BRTIANU: Iar eu am srutat cazmaua care sap la rdcina tronului.
ZINCA: E zdravn, fetelor!
Srutul Elenei Ghica este pasional, rspuns al unei mari iubiri din trecut.
ZINCA: l suge tot pe dinuntru.
LUXItA: Hai, f, c n noaptea asta avem alte treburi, (fi
desparte.)
mbrtisarea Anei Racovit este cast. Se asaz toti.
ZINCA: Eleno, d-i cafeaua mea, c m-am ndopat. Mai devreme mi-a flfil inima ca
nftisare ce nu-si pierde asprimea, se va rzbuna cum nimeni nu bnuieste nc. Brtianu
l ridic pe genunchi si-1 mn-gie. O nou tristete nu poate fi ascuns. II srut.
BRTIANU: Tatl tu mi-a fost bun prieten. Vrei s-mi fii si tu?
Copilul abia dac a auzit. Ochii lui mari parc lumineaz trsturile brbatului. D din
cap ntr-un trziu. Luxita l ia si abia acum copilul izbucneste ntr-un plns infantil, n timp
ce este dus la culcare.
BRTIANU (schimbat): Mi-o vor plti. ELENA: Luxita vrea s-1 dea la scoal, Ia
Bucuresti. Dar n-are bani.
BRTIANU: O s strngem.
Zinca Golescu a plns. si sterge lacrimile cu totul altfel dect si nvtase prietenul mai
devreme. Dar si revine si-si reia atitudinea de femeie tare, mam a unei ntregi familii de
revolutionari. Luxita revine.
LUXItA: A adormit imediat.
Femeile se asaz, sorb din cafele. Asemeni si Brtianu. Elena Ghica i pune vin, si pune
si ei. Femeile se privesc, semn c pot ncepe.
DINASTIA BRATIANU 47
ZINCA: Acuma spune ce fac bietii mei Golesti?
ION: Mam Zinca, sunt bine toti. stefan 1-a urmrit pe deputatul englez Layard la
Constantinopol. Primisem informatia c va duce Sultanului pozitia oficial a Angliei n
chestiunea Principatelor. stefan a ncercat s afle ce contine. I-a scris lui Alexandru c
exist un mesaj asupra Principatelor n care se promite c Anglia va veghea s doteze tara
cu institutii liberale.
ELENA: Ar fi semn bun. A folosit cuvntul liberale sau e o vorb a ta?
BRATIANU: Nu. E a lui. ns seninul e ru. Nicolae a aflat de la Londra c guvernul
britanic s-a raliat ntru totul celui otoman: tri desprtite cu domni diferiti.
LUXItA: Tipic pentru perfidul Albion. S nu ne asteptm la un gest de la ei. stia ti
zmbesc n fat si te njunghie pe la spate.
BRATIANU: Dumitru a fcut mult propagand n jurnalele londoneze. Deja cazul
Principatelor e cunoscut, doar guvernul joac n continuare la fel.
ZINCA: si Alexandra?
BRATIANU: Alexandru se ocup de revenirea exilatilor n patrie. Trebuie s fie aici la
Adunrile ad-hoc. Turcii se vor opune din rsputeri, ns Franta preseaz. Au nteles c
fr revolutionarii ntorsi n tar rezultatul va fi nul. Alexandru i bate la cap cu Tratatul
de la Paris, scrie, cere audiente.
ANA: Ce facem? Toti brbatii nationalisti sunt n exil. Turcii tin trupe la Nicopol si la
Isaccea. Pot intra oricnd. Boierii vor face o adunare de form, numai cu ei.
ZINCA: S te feresti de Catargiu. i tine n mn pe toti.
LUXItA: S sculm trgovetii. N-are cine. De trani, nici att. si apoi, cine s-i conduc?
E greu cu brbatii n strintate. Prin corespondent nu merge. Uite, Ana rde!
ZINCA: Ne-ar trebui un grup de patrioti, ridicati de undeva, fr bani, fr interese, dar
devotati. Ei s tin n mn politica.
BRATIANU: Pentru asta am venit.
ELENA: si cine s fie oamenii stia?
BRATIANU: Voi.
48 * Alex Minai Stoenescu
Femeile se privesc surprinse. Elena chiar d repede pe gt paharul cu vin si se uit la
Brtianu cu un ochi viu. n mintea ei deja a dat scnteie aventura. Ana Racovit si Luxita
Florescu se foiesc pe loc de nerbdare.
ELENA (nc nesigur): La urma urmei, am putea convinge niste oameni...
BRTIANU: Nu. Rolul vostru nu este s agitati poporul. Mai important acum este
stpnirea informatiei, controlul asupra dusmanilor nostri. Nu trebuie s mergeti prin
mahalale. Vreau s stiu ce comploteaz boierii antiunionisti, pn reusesc Dumitru si
Alexandru s aduc exilatii n tar.
Dup cteva momente de ndoial si gndire femeile se anim.
LUXItA (ctre Elena): Saloanele, drag! E locul de brfe, de susoteli, de secrete. Nimic
nu se poate tine aici n tain.
ANA: i tragem de limb la serate, la plimbri cu trsura...
ELENA: La pat, na, c n-o s facem pe sfintele acum.
BRTIANU: Apoi sunt liberalii moderati care s-au tras pe la mosii. Vizitati-i, vedeti n
ce ape se scald. La cei de ncredere le spuneti c suntem pregtiti. S-si anunte oamenii.
ZINCA: Mine pun caii la trsur si bat mosiile. Sunt rud cu toti.
ANA: Poimine, mam. Mine te odihnesti, s ai capul limpede.
ZINCA: Mine! Eu sunt btrn, fat. Dup trei ceasuri de somn m scol ca un sergent, cu
goarna la gur.
BRTIANU: M intereseaz foarte mult boierii btrni. Tineretul antiunionist este mai
dinamic, planific, duce tratative cu Turcia, dar pentru bani se ntoarce la btrni. E locul
unde putem afla ce se finanteaz si pentru ce. Gsiti-mi cteva femei n stare s se culce
cu ei, s se dedea la curvie cu ei, s-i stoarc.
ELENA (cu nteles): Eh, s-ar gsi...
BRTIANU: De Catargiu s nu v apropiati. E inteligent si prea periculos.
DINASTIA BRTIANU 49
LUXItA: Actorii, s nu uitm actorii! n spectacole, s spun dou vorbe despre unire.
ELENA: E una, Frosa Sarandy, de 16 ani, n trupa lui Milo. Face ravagii.
BRTIANU: Foarte bine! Mesajul principal este: unirea, singura temelie statornic
pentru edificiul viitorului. Nici un nume, nici o aluzie. Poporul va ntelege si se va gndi
el la ce trebuie fcut.
ELENA (usor ametit deja de butura): Fifi atente aici! S-a ntors n tar Canina Despot.
Mi-a scris. E pe mosia ei din Giurgiu, i trage clopotele un francez din comisia de alegeri.
(Anei:) Cum l cheam, f, c ti-am dat s citesti?
ANA: Georges Serrurie.
BRTIANU: Am auzit de el.
ELENA: S i-o dea si s ne spun tot ce e n urne.
ZINCA: Eleno, mai las paharul la, c te faci cui aicea.
ELENA: De ce, coan Zinco, c doar am gustat?
ZINCA: E vinul lui. sta te ia numai uitndu-te la el.
BRTIANU (dup ce aprins mna Elenei, mpcnd-dy. Am nevoie de mintile voastre
limpezi. Voi trebuie s nvtati bine politica noastr. Numai asa puteti ntelege ce spune
dusmanul si unde e pontul care ne intereseaz. Apoi acelasi lucru trebuie s-1 cunoasc si
oamenii nostri. Eu am ctiva de ncredere la mosie si mai stiu ctiva n Bucuresti.
ZINCA: si eu am la Pitesti. Sunt patru crciumari care stiu tot ce se ntmpl n oras.
BRTIANU: Toate stirile s ajung la Carada. Dar nu direct, la Florica, ci aici, la
Golesti, de unde vine el s le ia.
Ciocnesc solemn.
ZINCA: Copiii mei, viitorul e trist doar pentru cei care-1 privesc de aproape. S fim tari
si s sperm peste ani, ca si cum am avea privirea aruncat nainte, n Romnia liber.
Mosia Plodea, noaptea trziu
Din curte se vede silueta casei n constructie. La lumina ctorva felinare, trei zidari
lucreaz la usa secret a bibliotecii. De jos, se strecoar mai aproape spionul Agiei. Atent
si precaut urmreste miscrile zidarilor. Simte ns n spatele lui un zgomot abia
perceptibil. Se ntoarce brusc si ochii lui se mresc de groaz. O mn ferm i astup
gura. Cealalt i nfige cutitul n
52
inim. Spionul horcie si sngele tsneste printre degetele cutitarului. Este Rochit sau
Buzatu, nu se stie.
Zidarii n-au auzit nimic. (Scena poate fi intercalat n dialogul femeilor dinainte.)
Mosia Florica, spre zori
Abia ntors de Ia Golesti, Ion C. Brtianu nc nu intr n casa Anici. i d instructiuni lui
Eugeniu Carada.
BRTIANU: Te duci la fratii Cemtescu. Le spui c am venit si s fie pregtiti, l caufi
pe Grigore Popa, redactorul gazetei bisericesti, s anunte preotii. Ceaprazarii lui Nacu si
cizmarii lui Iliad s astepte un semn de la Dumitru. Pn atunci, nimic.
CARADA: Am nteles.
Omul de ncredere d bice cailor si trsura se urneste din loc. Privind pe urma ei,
Brtianu observ dincolo de poarta conacului dunga rosie a rsritului. Intr n cas cu
bgare de seam. Ajuns n camera sa aprinde o lamp si d s se dezbrace. Abia si-a dat
haina jos si si-a desfcut vesta. Ia cele dou foi de hrtie cu planurile pentru folosirea
Tratatului de la Paris n scopul Unirii si le d foc. Dar, dintr-o dat, simte c nu e singur,
ntr-un colt al ntunericului, la o scurt sclipire a flcrii iscate de hrtii, ntelege c n
camer mai este o prezent. Se apropie si, la lumina lmpii, o descoper pe Ileana, tnra
tranc pe care o srutase n joac de cu ziu. Frumoas, mbujorat toat de spaime,
Ileana 1-a asteptat despletit si n cmasa de in a fecioarelor de la tar. Brtianu o
priveste fascinat, nentelegnd la nceput ce se ntmpl. Apoi, chipul ei strbtut de
pasiuni, abia ascunznd o lupt chinuitoare ce se dusese n sufletul fetei toat ziua si toat
noaptea, rosteste acum o chemare cunoscut. Brtianu las lampa pe mas, dar tot nu are
curajul s se apropie de acea fiint care i se druieste.
BRTIANU: Nu-ti fie team, n-o s mor. Sunt sntos.
DINASTIA BRTIANU 53
Fata las capul n piept, rusinat. Ea d acum o nou lupt. Ar fugi, dar dincolo de
sacrificiul pe care doreste s-1 fac pentru stpnul su, mai este ceva: e frumos, eroic, e
brbat, si ridic fata umbrit si numai ochii mari, splati de lacrimile iubirii, lucesc n
acel ntuneric, si desface sireturile cmsii de noapte si o Ias s cad Ia picioarele ei. Un
trup splendid, mar-morean, lumineaz acum ncperea.
ILEANA: Vreau copil.
Brbatul se apropie, i cuprinde mijlocul si o srut, mbrtisarea devine dintr-o dat o
ncolcire disperat. O ia si o duce la pat, o desmiard si trupurile lor se contopesc curnd.
Un tipt sfsie tcerea casei.
Anica, stnd cu ochii deschisi n noapte, priveste icoana sub care plpie firav o candel,
de absurd?
PALMERSTONE: Ati fcut prea mult agitatie n 1848. Nu exist Cancelarie care s nu
se team de tulburri n Principate dac rebelii - nici o ofens personal - revin n tar.
Dumneavoastr, domnule Brtianu, vreti s luati libertatea cu asalt. S o cucerifi, s o
siluiti si apoi s o dati poporului.
D. BRTIANU: Excelenta Voastr vorbeste din interiorul liberttii. Aveti impresia c
patriotii romni atac aceast libertate, n care triti n Marea Britanic, n Principate,
aceast libertate nu exist. Ea trebuie adus acolo de noi.
l
58 *
PALMERSTONE: Felul n care o faceti nu produce dect iritare.
D. BRTIANU: Excelent, primiti scuzele noastre pentru unele exageratiuni ale presei.
Nu putem controla entuziasmul. Dar suntem capabili s ne jucm sansele corect n
alegeri. Nu v cerem, Excelent, dect s sprijiniti revenirea exilatilor n patrie.
PALMERSTONE: M voi consulta cu ministrii mei asupra acestei chestiuni. E tot ce pot
s v promit. (Se ridic, obligndu-] si pe romn s o fac.)
D. BRTIANU: Pentru mine este suficient. Toti patriotii romni ns vor astepta cu
ncredere decizia Marii Britanii. (Insidios:) Sigur, ne va fi greu s oprim peste noapte
toate ziarele din Londra, Paris, Roma, Viena s mai publice articole n sprijinul Unirii.
Dar un vot favorabil al Marii Britanii nu va face dect s confirme asteptrile opiniei
publice.
PALMERSTONE: Domnule Brtianu, abandonati conspiratiile si cluburile socialiste.
Aveti timp s nvtati diplomatia.
D. DRATANU. Nu aii Juresc dect s pot reprezenta Romnia n capitala Maiesttii Sale.
PALMERSTONE: V urez succes.
Se despart, dar, n momentul cnd Brtianu ajunge la us, Lord Palmerstone l opreste.
PALMERSTONE: A! Am primit patru sticle de vin si studiul promis despre daci. Mi-a
fost imposibil s-1 nfeleg. Poate autorul si mbuntteste engleza.
D. BRTIANU (usor jenat): Voi rescrie chiar eu textul.
PALMERSTONE: Vinul de Tokay a fost ns foarte bun.
Zgomot de usi trntite.
Mosia Florica
Oamenii Agiei nvlesc n conacul lui Brtianu. Toate ncperile sunt ns goale. Peretii
proaspt vruiti nu sunt acoperiti de
DINASTIA BRTIANU 59
mobile. Casa e ca o coaj de ou prsit de pui. Intact, dar nensufletit. Arnutii caut
febril, dnd toate usile de perete. Nimeni. Enervat la culme, sergentul coboar n curte,
unde alti arnuti alearg, scotocesc magaziile, grajdul, n spatele casei, un arnut l
descoper pe tiganul Rochit. St pe vine si si face nevoile.
ROCHIt (din aceeasi pozitie, vesel, i face cu mna): Sru' mna, conasule.
ARNUT: 'tu-ti pastele m-tii de tigan bort! (l ia de guler si-I trste asa spre curte.)
ROCHIt (comic, face pe prostul): Aoleo, mi se vede bu-leandra. Aoleo, mi-am uitat
plria n tufis. (Servil, din mers:) Conasule, ai un ginat pe umr. (Se agat de arnut, 11
mpiedic, cad amndoi:) Aoleo, e gradele, nu e ginat. Sni' mna. (Dup ce se ridic,
arnutul i d doi pumni n cap; si culege sapca de pe jos.)
Este adus n mijlocul curtii, n fata sergentului. SERGENT: Unde e stpnul tu?
Dup o scurt pauz, tiganul l priveste n ochi, sovie, vrea s-i spun un secret si ntinde
buzele. Sergentul apleac urechea.
ROCHIt (serios): M-am scpat pe mine.
tiganul e btut slbatic cu cravasa. Icneste, geme, nu spune nimic. De sus, de pe deal, din
pdure, Ion C. Brtionu priveste mut toat scena. Alturi este Buzatu, narmat. Ura din
ochii stpnului nu are nevoie de cuvinte.
Zgomot de Parlament. Celebrul Yeah! britanic, cor gros, de brbati.
Parlamentul britanic
sedinta Parlamentului este agitat. La tribun este deputatul A. Otway.
60 *
OTWAY (vehement): Sunt ntrebat de ce am simpatie pentru soarta unor Principate din
Turcia. V rspund: pentru c acolo trieste o natiune, domnilor. Oameni cu aspiratii si
nevoi sociale, ca si noi. Dar romnii au o problem n plus. Unirea! (Vociferri de pe
banca conservatorilor.) Da, unirea, domnilor! Niciodat n politica sa, Imperiul nu a
smuls copilul de la pieptul mamei sale. Este inuman, este degradant. Noi trebuie s dm
un exemplu asupra politicii noastre n lume. Avem obligatia civilizatoare de a ocroti
familia natiunilor. Iar romnii sunt o familie si sunt nevoiti astzi s triasc n dou tri
separate. Este o rusine pentru civilizatie. (Yeahl) Dar si mai rusinos este c intelectuali
romni de nalt conditie liberal, patrioti ai romnilor, sunt mpiedicati s-si exercite
libertatea de vot. (Proteste ale bncii liberale.) Vorbim de libertatea popoarelor, de
civilizatie si de democratie? Oamenii acestia sunt tinuti la granite, ca niste leprosi.
Problema Orientului nu se va rezolva niciodat cu niste alegeri la care voteaz un singur
partid. Chem pe distinsul prim-ministru al Maiesttii Sale s ne explice de ce Marea
Britanie se opune revenirii patriotilor romni n tara lor. (Aplauze, tropituri, fluieraturi.)
Lord Palmerstone se ridic si se apropie de mas.
PALMERSTONE (taking the floor): Domnilor, nu exist ndoial c guvernul Maiesttii
Sale este sensibil la opinia public, (ncercnd s acopere glgia Camerei:) Dar nu
ziarele fac politica acestui Imperiu. (Vociferri, proteste.) Realismul a fcut Imperiul
nostru ntins si respectat. si nu voi ceda pasiunii pentru a stirbi nici cu o zgrietur mretia
politicii sale externe. (Se face liniste). Da, natiunea romn are dreptul la existent. Dar
un stat nou-nscut are nevoie de institutii, de economie, de guvernare responsabil.
Pentru asta am hotrt s semnm Conventia de la Paris. Romnii trebuie doar s respecte
aceast solutie nteleapt si s nu-si forteze norocul. (Voci insistente de pe banca
liberal: ,J3xilatii! Exilatii!") Guvernul Maiesttii Sale va lua n considerare accesul
patriotilor exilati n tara lor si dreptul de a parDINASTIA BRTIANU 61
ticipa n alegeri dac... (Vocea lui este acoperit de un Yeah! aproape general, urmat
imediat de aplauze, tropituri, strigte.)
Lord Palmerstone renunt s-si mai continue discursul. Ridic ncet privirea spre galerie,
unde ntlneste silueta nalt a lui Dumitru Brtianu si privirea de nvingtor a acestuia.
Din vacarmul acela, sunet de clopot al unei biserici romnesti.
Mnstirea Cldarusani, 1857
Soarele se las peste lacul Cldarusani. Locul are un fel de calm prin care sunetele naturii
par doar fragmente ale linistii. Clipocitul usor al apei, tritul discret al greierilor de pe
maluri, un mcit de rate slbatice care se retrag n crd spre cuiburi, plesnitura unui peste
ntrziat, fosnetul stufului se completeaz armonios pentru a descrie linistea. Un clopot
mic bate dinspre clopotnita, rar, enigmatic, ca un far sonor care tocmai conduce spre trm
o lotc veche. Eugeniu Carada o mpinge cu o prjin lung. Opreste la mal, coboar si se
ndreapt pe potec spre mnstire. Poart pe umeri o geant de pnz. Cteva maici
usoare, fr chip, l conduc n sala de ospete.
CARADA (dup ce srut mina Mitropolitului): Sfintia Sa, slvite mitropolit, e foarte
palid. (Arunc o privire semnificativ ctre una dintre maicile care asaz stergare noi pe
mas.) Este postul sta prea lung?
MITROPOLITUL PILOTEI (dup ce i d binecuvntarea): Mare bandit ai rmas, m,
Eugene. (Ctre maic, aspru:) Adu ce-am poruncit si dispari. (Lui Carada:) Tu n-ai nici
un Dumnezeu. Te gndesti numai la carne. Azi o s-ti dau doar stevie.
CARADA: Tot verde ai rmas pe dinuntru, Pilotei. Te tii cu ierburi?
PILOTEI: As mnca ceva inim de dusman. Data viitoare s-mi aduci niste austrieci.
62 #
Se mbrtiseaz ca buni prieteni.
CARADA: Eu credeam c preotii ardeleni sunt rnai molcomi, asa, mai cu frica de
Dumnezeu. Dar vd c ti sfrie mintea la cele militare de parc ai fi neam de cmpie.
Citi ani ai acum?
PILOTEI: saizeci si doi, dar de-adevrat merg pe patruzeci si sapte. M-au pus n cronici
mai btrn, ca s nu se sfiasc poporul.
CARADA: Cum ai trecut muntii?
PILOTEI: Bine. Avem destule poteci pe care putem trimite oamenii nostri n
Transilvania. Eu la ultimul drum am trecut pe la granit. Nu m-au cunoscut.
CARADA: Bine, pe tine te pot lua grnicerii si de om cumsecade. (Schimbat:) Te rog s
nu mai risti.
PILOTEI (cu o coborre usoar a pleoapelor): Sunt bine pzit.
CARADA: Brtianu e n tar.
PILOTEI: Doamne ajut! Cnd l vd?
CARADA: Mai trziu. Acum ti trimite patru care cu vin. Le treci dincolo si banii cptati
prin vnzare i dai lui saguna. Carele s rmn la Sibiu n curtea lui Gligor Matei din
Piata mic. Cnd v dau seinii, ic umpleti LU anne si le treceti dincoace.
PILOTEI: Am o ntelegere cu saguna: s aduc n Muntenia cinci tribuni de-ai lui Avram
lancu urmriti de Politie.
CARADA: S mai stea ascunsi o vreme. Imediat ce primesti semnul, fi pui pe capra
ranitei si s aduc ei armele ncoace. Cum stm cu tipografia?
Intr micutele cu bucate si discutia se ntrerupe. Asteapt amndoi s termine de asezat
masa. Toate miscrile maicilor sunt grbite, sfioase si nsotite de soapte care pot fi rugi
speriate. Se retrag cu spatele, cocosate de umilint.
CARADA: Astea stiu s trag cu pusca?
DINASTIA BRATIANU * 63
PILOTEI: Alea mai btrne. Pe astea le nvt deocamdat s transporte manifeste.
CARADA: N-o s mai ajung. Pentru alegerile din Divan va fi nevoie de mii de
manifeste. Caut alt mijloc.
PILOTEI (dup ce a binecuvntat bucatele): Am putea folosi ciobanii. Legm pachetele
sub burtile oilor. Sunt cinci mii o dat.
CARADA: Mi, Pilotei, tu ai fcut armata la husari? De-aia fi se zice Popa Tun?
PILOTEI: Nu, la e printele Snagoveanu. El provine din Artilerie. Mie mi-a plcut
cavaleria.
CARADA (ridic, lingura din blid si o opreste mirat n fata ochilor; o bucat de came):
Ce-i asta?! A naibii stevie a ncoltit cu carne pe ea. Vit?
PILOTEI: E miel. Hai, mnnc si zi-i mai departe. La noapte am de lucru.
CARADA: Nu dormi, de-aia esti palid. Avem nevoie de tine sntos.
PILOTEI: Scriu o Biblie n cinci volume. O s-o rspndim n toat tara pe post de
abecedar. Asia o sa se stie despre mine. Restul o s rmn n sufletul poporului loiuaa.
f\u riu-e team.
CARADA: E greu s faci o fr, Pilotei. Brtianu vrea s nu ierte nimic. Am ndurat
destul. Oamenii nostri sunt decisi s fac Unirea.
PILOTEI: N-avem armat, Eugene. tranul n-a mai fcut o rscoal de o sut de ani.
CARADA: Iesim cu preotii. Apropo, s le dai deja de veste c trebuie s numere brbatii
din fiecare sat. Listele s le trimiti la mnstirea Ostrov, din Climnesti. Voi trimite
oameni s-i nvete cum s se adune si s ia orasele cu asalt.
PILOTEI: Am nevoie mai mult de clreti care s duc poruncile mele ntre biserici. E
greu.
CARADA: Vorbesc cu Brtianu, s vedem ce putem face. Pentru judetele noastre nu cred
s fie problem, n Moldova vorbim cu Koglniceanu.
64 *
PILOTEI: sta tot muieratic a rmas? Dup ce c e pocit, am auzit c-si mai d si cu
parfumuri.
CARADA: Tu vorbesti? Mai scrii poezele?
PILOTEI (ars): Ssst, s nu te prind!... (ngrijorat, nipnddin pine:) Totusi, n-avem armat,
Eugene.
CARADA: Avem bani.
Scoate din geant dou pungi de galbeni. Le pune pe mas si revine la bucate.
CARADA: S-ti pltesti iscoadele.
PILOTEI (dintr-o dat rezervat): Dac sunt bani de la masoni, eu nu pun mna.
CARADA (distrat): Ce conteaz de unde sunt? N-au miros.
PILOTEI (serios): Nu m ating de acesti bani, frate. E urm de evreu pe ei. Nu ating
argintii vnzrii.
CARADA (surprins si derutat): Banii stia servesc fr glas cauza noastr. E un
mprumut cu dobnd pn ne punem tara pe picioare. Nu ne mai putem permite scrupule,
ntelege sacrificiul sta.
PILOTEI: Nu masoneria, Eugene! Nu dati mna cu ei, pentru orice cauz din lume. Vom
plti secole dobnd la banii stia. Mai bine murim cu arma n mn sub caii turcilor, dect
acest compromis. Sunt strini de neam, strini de gndul nostru viteaz. V-au prins la
strmtoare.
CARADA: i folosim. Nimeni din noi nu crede. Masoneria este doar un mijloc. Scopul
scuz mijloacele. Am intrat n loji, ne maimutrim cu ei n temple. Asta e! Lumea e a lor
astzi.
PILOTEI: Eu lumea asta nu vreau s-o primesc n casa mea. Mai bine o cruce srac si o
moarte cu minile goale. Att avem: credinta. Nu v stergeti pe picioare naintea ei, c v
blestem.
CARADA: Pilotei, noi suntem lupttori. Ne batem. Mine vom nvinge. Dac nu mine,
poimine. Dup aia facem slujb si ridicm o biseric. De ce nu ntelegi?
DINASTIA BRTIANU * 65
PILOTEI: ncep s cred c viata n Republica francez v-a ndeprtat de adevr. (Se
ridic martial.) Biserica noastr nu st ntr-o btlie dus ntr-un an din calendar. Btlia
ei se numr n milenii. Tu uiti c eu nu reprezint n capul Bisericii o functie oarecare
ntre dou slujbe. Eu conduc astzi tara. Aia de jos, fr stat, fr granite si fr arme. n
tara asta pe care o conduc eu poporul romn e unit de mult. (Se aplec spre el si spuse
rspicat:) N-are nevoie de alegeri libere.
C ARAD A (impresionat, ia banii de pe mas si li bag la loc n geant): Nu vreau s te
supr. Brtianu va veni si vei discuta cu el. Atta vreau s stii: nici unul dintre noi nu si-a
pierdut credinta. Ne prefacem, sta e adevrul. Nu putem rmne un popor fr stat, clcat
n picioare de vecini. Avem nevoie de granite, si granitele sunt astzi n minile masonilor.
Asta e lumea, la urma-urmelor.
PILOTEI (trist): Urt lume.
Carada se ridic ncet, se apropie si se las n genunchi lng mitropolit, si apleac
fruntea n poala naltului prelat.
CARADA: Iart, printe.
PILOTEI: Jur c nu dai mna israelitului.
CARADA (ridic ochii si-1 priveste drept): Nu pot s jur asta.
Olteanul asteapt nc un cuvnt, dar el nu vine. Mitropolitul priveste spre icoan cu mare
tristete.
CARADA: Iart, printe, acest pcat de la care nu ne vom da n lturi.
O lung asteptare ca mna cu inelul mitropolitan s se miste. Intr-un trziu, Pilotei o ridic
ncet si o asaz pe crestetul olteanului.
PILOTEI: Dumnezeu s v ocroteasc.
66 * Alex Minai Stoenescu
Din ochii preotului coboar primele lacrimi. Muzic de cadril.
Bucuresti. Bal la palat
n saloanele palatului Ghica este bal. Printre invitati recunoastem femeile agente ale lui
Ion C. Brtianu. Elena Ghica -mortal, sni si nuri - 1-a luat la dans pe I. Filipescu. Luxita
Flo-rescu este cu Dimitrie Ghica. Ana Racovit - rezervat si inteligent - converseaz cu
doctorul Davila. Apare Catrina Despot la brat cu Georges Serrurie, comisar al Frantei
pentru alegeri, ntr-un colt cu oglinzi, Barbu Catargiu - sobru, chiar dispretuitor pentru
astfel de ocazii mondene - discut cu Alexandru Ghica, noul caimacam. Este si generalul
Florescu.
FLORESCU: Rebelii au ajuns la Rusciuk, Altet. Mi-a venit depes de la Stambul. Au
primit acordul Sultanului.
GHICA: Dunrea e lat. Uneori este att de umflat, c poti veni n lung de la Viena ntr-o
singur zi si s n-o poti trece de-a latul n sapte zile.
FLORESCU: Cu rebelii n tar vom avea sigur agitatii trnesti. V sftuiesc, Altet, s
amnati luarea birului. Rebelii au legturi pn n Moldova.
GHICA: Dac vor trece Dunrea, i voi tine zi si noapte sub observatie. Dar eu nu cred c
trec. Cti sunt?
FLORESCU: Deocamdat, patru: Rosetti, doi frati Golesti si Dumitru Brtianu.
GHICA: Cei mai ri. Tu ce zici, Barbule?
CATARGIU: Ceea ce m ngrijoreaz pe mine, Altet, este c Ion, cellalt Brtianu, a
intrat n tar, s-a plimbat pe unde a vrut, iar acum nu mai e de gsit.
LUXItA (apare din bal): Aaa, dar Mria Sa n-are picioare dect pentru stat? I-an s vd
cum dntuiti!
l ia. Brbatii pleac usor fruntile la ndeprtarea caimacamului.
DINASTIA BRTIANU * 67
FLORESCU (usor nemultumit): si tu, Barbule, l musti prea tare.
CATARGIU: Un dobitoc.
La bal.
ELENA: Dar, domnule Filipescu, m nnebunesc dup trsuri. Odat am si lesinat ntr-o
trsur si nu mai stiu ce s-a ntmplat.
FILIPESCU (prins): Am patru de la Viena si una de la Petersburg.
ELENA: Ah, mor s le vd. Merg toate cu telegari, c am auzit acum c vor s le bage
aburi n fund?
FILIPESCU: Armsari pur snge.
ELENA: Nu mai spune, c mor. Negrii?
FILIPESCU: Maron.
ELENA: Cum e ciocolata. Ah, cum stiti voi brbatii s seduceti femeile sensibile.
FILIPESCU: Am si un cupeu Leon Comnino.
ELENA: Tot maron?
FILIPESCU: Alb.
Iasi, noaptea
Ion Brtianu si Eugen Carada psesc cu fereal pe o ulit a lasiului. Carada poart un
felinar nvelit, care arunc lumina doar n jos, spre picioare. Se opresc la rscruci, se
orienteaz, pornesc mai departe. In sfrsit, se apropie de casa pe care o caut. De la
distant observ o luminit. Este jarul unei tigarete aprinse. Alexandru loan Cuza, n
uniform si cu sabie, fumeaz folosind un porttigaret. Conspiratorii schimb parole.
CARADA: Nicolae Blcescu". CUZA: Rosenthal".
Cuza arunc tigara si se mbrtiseaz cu cei doi. Este o mbrtisare brbteasc, fr
cuvinte. Cei doi munteni intr n cas.
68 *
Cuza ramne afar. Brtianu este travestit n negustor, si scoate grbit cciula si mantaua.
Koglniceanu le iese n ntmpinare n cmas alb deschis la gt si cu suman
bucovinean. Dau mna.
KOGLNICEANU: Avem din nou trupe rusesti la Prut. Au spioni peste tot. n ultima
lun n-au ncetat s msoare vadul. BRTIANU: Nu vor intra. Vor s ne tin n spaime.
Se asaz la mas. Koglniceanu aduce vin si o strachin cu poale-n bru. Se asaz si el.
KOGLNICEANU: S-ti spun sincer, nu-mi vine s cred c vom reusi la Iasi, cu rusii
mereu tt de aproape. Grigore Sturdza cumpr voturi n Adunare si terorizeaz orasul cu
vesti de invazie.
CARADA (ctre Brtianu): As putea ramne la Iasi. l termin repede.
BRTIANU: Atunci chiar ar avea motiv s intre. Mai degrab l convingem pe Sturdza
c are succesul asigurat. Va slbi teroarea.
De afar se aude tusea lui Cuza. KOGLNICEANU: A venit Negri.
Intr Costche Negri. Este un brbat nalt, brunet, nervos. Fata si minile i sunt acoperite
de bube. Este bolnav de furunculoz.
NEGRI: Nu v mbrtisez, c v dau bube. Te-ai ngrsat, Ioane.
BRTIANU: Am pus mosia pe picioare. Acum dou zile mi s-a nscut primul vitel.
DINASTIA BRTIANU 69
NEGRI (ctre Koglniceanu): Mihalache, mie d-mi can nou. (Lui Brtianu:) Deja azidimineat te cuta Agia prin oras. M-au ntrebat. I-am bgat n m-sa.
KOGLNICEANU: Panu n-o s vin la ntlnirea asta. L-am lsat la teatru, ca s dea
liniste agentilor Politiei. L-am sftuit s-si ia o femeie dup aia si s-i plimbe prin Copou.
Nu vor crede c ne ntlnim fr el.
BRTIANU: S ncepem. Dumitru, Nicolae, stefan si Ro-set au ajuns la Rusciuk. Au
obtinut firmanul Portii, dar caimacamul Alexandru Ghica tot vrea s amne. Vor intra. Eu
ns va trebui s m ntorc la Paris, s scriu de acolo cteva scrisori spre tar, apoi s revin
cu acte n regul. Care e situatia n Moldova?
KOGLNICEANU: Avem majoritate, dar asta nc nu se stie. Sturdza lucreaz tare. A
cumprat si oameni de-ai nostri. Au venit si mi-au spus.
BRTIANU: Luati-i banii. Tot ce d animalul sta puneti ntr-un fond al lojei si folositi
contra lui.
NEGRI: Atunci s-i cer si eu.
BRTIANU: Ar fi prea bttor la ochi. i vei trezi suspiciunea. Nu.
KOGLNICEANU: Dou lucruri vreau s stabilim acum. Ba nu, trei. Primul: mergem pe
solutia a doi domnitori n Muntenia si Moldova care cedeaz tronul unui print strin? Sau
alegem direct printul strin la Iasi si voi l confirmati la Bucuresti? Al doilea: n caz de
interventie ruseasc, ne batem? si trei: s decidem acum unde punem capitala.
BRTIANU: Primul: eu sunt pentru un print strin ales direct. Din pcate, el nu poate fi
francez. Anglia n-a vrut s accepte repatrierea exilatilor dect dac jurm c nu punem
francez pe tron. Asta ne-a dat peste cap. l aveam pregtit pe Canino Bonaparte.
NEGRI: Printul Eugenio Carignano, c e latin ca noi.
BRTIANU: Nu stiu.
KOGLNICEANU: Poate un print rus din cas german.
70 *
BRTIANU: Exclus. Nu pun rus pe tronul lui stefan cel Mare.
De afar se aude tusea lui Cuza. Brbatii se privesc speriati o secunda. Carada sare la us
cu pistolul n mn. Urmreste curtea prin geamlc, apoi revine ceva mai potolit.
CARADA: Cuza aprinde tigar de la tigar.
BRTIANU: Ce dracu' fumeaz si Cuza sta att de mult!
NEGRI: E vitiul lui.
BRTIANU: E clar: suntem nepregtiti acum pentru domn strin. Alegem doi romni din
ai nostri si cstigm timp s gsim printul strin. Pe cine puneti n Moldov?
Koglniceanu si Negri se privesc vizibil stingheriti, n sfrsit, Koglniceanu arat spre
Negri.
KOGLNICEANU: Pe el.
BRTIANU: Cu furunculii stia pe fat? Nu te uiti la el cum se scarpin ca un riat.
NEGRI: Dar m tratez. M vindec pn la alegeri.
BRTIANU: Te vindeci pe dracu'! O s dai la toat lumea. Unde s-a mai auzit domn care
s nu poat atinge o slug, un obiect, o femeie... na!
KOGLNICEANU: l punem pe Anastase Panu.
BRTIANU: Mai merge.
Bucuresti. Bal la palat
Luxita Florescu frece pe rnd pe la prietenele sale si le face semn. Fiecare gseste o scuz
pentru a-si prsi partenerii. La Elena Ghica trebuie s intervin direct. E nlntuit de
Filipescu, care i tot sopteste la ureche.
LUXItA: Eleno, drag, eu plec.
DINASTIA BRATIANU * 71
ELENA: Asa devreme?
LUXItA: Copilul! (n timp ce o mbrtiseaz, la ureche^ Salonul mic.
Elena Ghica intr ultima n salonul mic al palatului, unde deja asteapt Luxita Florescu,
Ana Racovif si Catrina Despot.
LUXItA: I-ai bgat limba n ureche Iu' nenorocitul la c te-a vzut tot balul.
ELENA: Am vesti.
CATRINA: si eu.
ELENA: Exilatii au primit drept s intre n tar, dar caimacamul a fcut ordinul pierdut.
CATRINA: La Giurgiu au aprut manifeste care cer intrarea exilatilor. Polifia nu le
adun. Ba chiar trec pe lng afise fr s le rup. O ntrunire a comitetului de primire nu
a fost spart. Afar a stat un politist care i-a pzit.
LUXItA: stia pregtesc ceva. Caimacamul a susotit toat seara cu Florescu si Barbu
Catargiu. L-am luat la dans pe Ghica. Prea sigur pe el.
ELENA: Al meu zicea...
LUXItA: Care din ei?
ELENA: Nu fii cutr, c te iau de peruc acu'.
LUXItA: Hai, f, c-am glumit. Zi-i.
ELENA: Filipescu zicea c nu le pas de exilati. C Dunrea e lat... chestii de-astea.
ANA: Davila spunea c se ntlnesc prea des. De dou-trei ori pe zi. Agentii intr si ies
ntr-una de la domnitor.
LUXItA: E clar c pun ceva la cale. ntind capcane.
CATRINA: Serrurie nu stie nimic. E un francez cu capul n nori. i asteapt mine pe
exilati la Consulatul francez ca s-i felicite.
ELENA: Spune-i c ceva nu e n regul si s fie cu ochii n patru. stia trag pe sfoar
Franta, chestii de-astea...
72 4
ANA: Mie mi-e team ca vrea s-i omoare la Rusciuk.
LUXItA: Eh, brbatii nostri sunt obisnuifi cu pericolul sta. Au fcut puscrii. stiu s tin
arma. Nu se las ei tiati ca puii.
ELENA: Filipescu sta e un porc. Dar am hotrt s rmn cu el n noaptea asta.
LUXItA: Ai grij s nu-1 termini nainte s-ti spun ce avem nevoie. Pe Butulescu 1-au
luat cu cearsaful.
ELENA: Cine, eu? Tu esti nebun? Pe Butulescu nu 1-am mai vzut de...
LUXItA: Degeaba, oricum n-o s-1 mai vad nimeni. Fetelor, s nu plecm din bal pn
nu prindem firul. Catrina, pune-1 pe Serrurie al tu n gard. S vorbeasc la Consulat. S
stea frantujii treji. Ana, tu nu te dezlipesti de Davila. I se face unuia ru, i se casc ochii
de fric, atunci l ntrebi. Biguie, delireaz... Davila l consult, iar tu pui urechea. Tu,
Elena. ELENA: Sugativ. Pn dimineat e gol ca o fntn seaca. LUXItA: Bine, iesiti pe
rnd.
Iasi, noaptea
KOGLNICEANU: Anastase Panu are o idee. S alegem domnul la Iasi, dup care s
strngem armata si s coborm cu ea la Focsani, n ziua alegerilor de la Bucuresti, rupem
FILIPESCU: He, he, heee... O s-i ia. Pi ce credea ei... Hran la pesti...
ELENA: Nu mai spune! i necati?
FILIPESCU (ametit, si mijeste ochii ncercnd s vad pendul): Cte ore sunt?
ELENA: Jumtate dup opt.
FILIPESCU: He, he, heee... Mai e putin si gata.
ELENA: si gata ce?
FILIPESCU (o priveste dintr-o dat cu ur, dar prin aburii betiei): Gata cu revolutionarii
ti, putoarea dracului!
ELENA (surprins): Ce?
FILIPESCU (aproape scuipind): Da, conspiratorii ti si criminalii ti, curva dracului.
Credeai c nu stiu? Pe fundul Dunrii o s sfrseasc.
Elena, speriat, d s se ridice, dar brbatul s-a agtat de cmasa ei. Se lupt, l plesneste,
n-o las. Brbatul njur. Redevenit lucid, Elena si transform rapid miscrile n
gesturi ale unei femei versate, i pune un genunchi peste piept, i blocheaz cu cotul
minii drepte brbia, descoperindu-i gtul, iar cu mna cealalt i strnge profesional
carotida. Filipescu deschide larg gura fr aer, scotnd din gt un horcit liniar. Pe
jumtate goal, Elena culege din fug rochia si cu ea la piept iese n strad, asa,
dezbrcat. Trezeste un birjar care motie. Cucoan!!!" - url omul cu ochii iesiti din
orbite. Mn! - i strig femeia, n Lipscani". Trsura tsneste cu caii speriati.
DINASTIA BRTIANU 77
n acelasi timp, salupa trimis de caimacam pluteste pe Dunre, aducndu-i spre malul
romnesc pe exilati. De ea este legat o lotc. Cpitanul vasului este un agent al Agiei
travestit. Schimb priviri semnificative cu matelotul care l nsoteste. Cei patru exilati nu
pot fi atenti. Privesc cu nesat trmul. Arat, pe msur ce le recunosc, locuri de pe mal.
Trsura cu Elena Ghica ajunge acas la Eugen Carada. E tot dezbrcat, cu snii pe afar,
n picioarele goale, n fata casei, trectorii se opresc socati. O mam acoper ochii unui
copil de scoal. Un brbat si scoate plria. Elena urc disperat scara spre etaj. Bate cu
pumnii, cu palmele, cu picioarele n usa apartamentului.
ELENA: Deschide! Deschide!
CARADA (dup ce a ntredeschis prudent, deschide usa larg): Ce-i?
ELENA (i cade n brate): i omoar.
CARADA: Unde?
ELENA (abia mai sufl, slab, la captul puterilor): La Giurgiu. Vrea s-i nece.
Carada tsneste pe lng ea. Femeia se las ncet pe us pn atinge podeaua. Izbucneste
ntr-un plns cinat, ca de n-frngere. Abia mai are putere s ridice un colt de ruf pentru
a-si acoperi un sn.
Secventele urmtoare vor fi ntrerupte de scurte flashuri cu Eugen Carada n picioare pe
capra trsurii, alergnd spre Giurgiu.
La jumtatea fluviului, profitnd de neatentia exilatilor, cpitanul face semn din cap
matelotului. Acesta se apleac si scoate un cep din bordul navei, lsnd apa s tsneasc
nuntru. Sar amndoi n barca legat de salup. Vasul ncepe s se aplece pe partea opus
puntii unde se afl cei patru. Dumitru simte peri78 *
colul. Bagaje si nvoade, colaci de frnghie si alte obiecte marinresti ncep s alunece
ntr-o parte. Brbatii strig: tine-te, Nicule!" Frafii Golesti se mbrtiseaz. salupa se
scufund brusc.
Ajuns la granit, Carada sare din trsur si las caii s goneasc mai departe. Se repede la
ponton, dar este oprit de soldafi. Se lupt cu ei, scap, fuge spre balustrada pontonului.
Lumea e strns si comenteaz naufragiul, i d violent la o parte. Priveste disperat undele
Dunrii. Pustiu. Fluviul curge molcom. Carada bate cu pumnul n balustrad.
UN OM CIUDAT: Fiti linistit, domnule Carada. I-a cules un pescar.
Usi trntite.
Bucuresti. Ziua
Usile duble ale palatului Ghica sunt trntite de pereti. Zinca Golescu, nvesmntat ca
mare boieroaic atac n fort fiecare rind de usi. Nu-i st nimic n cale. Servitori,
functionari, soldati. Alarmat, un grup de militari i iese n ntmpinare de pe un culoar.
Ofiterul din frunte se blocheaz cnd o vede: Ah! Sru-mna, mtus!" Trece pe lng ei
ca o furtun. Izbeste si ultima us, dnd direct n cabinetul de lucru al caimacamului
Alexandru Ghica. Acesta, de la birou, poart o conversatie cu Barbu Catargiu, aflat n
picioare.
ZINCA (fiar): M, nenorocitule, te trezesti pe mosia Iu' tac'tu? M, renegatule, te belesc
cu mna mea.
GHICA: Do.. .do.. .doamn!
ZINCA: Pi ce, m, eu s doamn cu tine, m, criminalule? Ai vrut s-mi omori copiii. Te
strivesc, aschimodie.
n timp ce vorbeste, aproape la fiecare replic arunc ceva de pe biroul domnitorului.
Acesta d s se duc dup
DINASTIA BRTIANU * 79
ele, s le culeag de pe jos. Sunt acte, climri - Ghica este stropit -, press-papier-uri,
statuete, n spatele ei apare Aga, speriat si rvsit.
CATARGIU (ncercnd sa nteleag): Doamna Golescu!
ZINCA: Tu s taci, c-ti trag una de-ti zboar ochii pe perete. (Vine mare si decis spre
Ghica:) Ia zi-i, m, otreap: ai vrut s-i omori? Pe copiii mei, m? (Aruncarea de obiecte
devine sistematic, pe msur ce se apropie ameninttor.)
GHICA: Eu... nu... eu...do...do...
ZINCA: Pi ai tu vn s ntinzi mna spre brbatii trii, m, strpitur. Zici c esti
romn? Pastele m-ti de trdtor!
CATARGIU (ncercnd cumva s-1 scape si pe domnitor): Doamna Golescu, v rog s v
opriti. (Ghica este aproape czut n genunchi.) (Spre Ag:) nchide, dracu', usile!
(Revenind si ncercnd s o calmeze pe femeie; aceasta s-a oprit cu pumnii strinsi, gata
s-1 striveasc pe Ghica). Coan Zinco, vreau s nteleg si eu.
ZINCA: Vrei s ntelegi? ntreab-1 ce-a fcut la Giurgiu. A vrut s-mi nece copiii.
CATARGIU (surprins): Este adevrat, Altet?
Ghica d din cap vinovat, apoi si acoper fata pentru a nu fi lovit de Zinca.
CATARGIU (sever si superior, ctre Ag): Du-te imediat si adu-i pe exilati la Bucuresti.
Acum s misti!
ZINCA (privindu-lpe caimacam cu ochii subtiati, suiernd): S piei din tara asta! S fugi,
s nu mai aud de tine, s dispari!
Se ntoarce pe clcie si pleac asa cum a venit, gonind totul ncalc.
80 *
CATARGIU (asteapt ca domnitorul s se ridice; nu-1 ajut): Ati ncercat asasinarea
liberalilor? Cum ati putut face o astfel de nebunie?
GHICA: Barbule... Mi-au cerut-o austriecii... rusii... Toat lumea i vrea morti.
CATARGIU (revoltat): Dar nu v dati seama la ce v-ati expus? Dumneata, un print
pmntean, s-ti ptezi domnia cu snge de romn?
GHICA (epuizat; czut cu coatele pe birou si cu fruntea n pumni): Sunt niste lupi feroce,
Barbule. stia vor vrsa snge romnesc ct n-a curs sub turci.
CATARGIU: Bine, dar un asasinat deschide orice cale de rzbunare. Cnd stiati c au
jumtate de Europa de partea lor, cum ati putut crede c-i potoliti astfel? Dar presa? Dar
Consulatul francez? Mine ne vor sfisia.
GHICA: Asta fiindc n-a izbutit.
CATARGIU (cu dispret): stiam c esti lepr, cnd te-au pus turcii. Dar si ageamiu?...
si ia bastonul si plria si iese.
Pahare ciocnite.
\
Mosia Florica
Prietenii ciocnesc n cinstea revenirii n tar. Conacul este gata, astfel c srbtoarea e
dubl. Ion C. Brtianu este alturi de fratele su, Dumitru. Anica este fericit, n sfrsit,
dar bucuria ei nu se manifest prin exuberant. Pune bucate pe mas, repede fetele din sat
aduse s serveasc la mas, i mustruluieste drgstos pe brbati.
N. GOLESCU: M necam si n-apucam s-ti mnnc puiul cu smntn, dad Anica.
ANICA: Vezi s nu te neci cu vreun cioc. (Mc. Golescu poart cioc.)
DINASTIA BRTIANU 81
ROSETTI (cu ochii dup o fat): Dar o pulp mai zdravn cnd ne dai?
ANICA (i d peste mn): Am un sut mai zdravn, nu-1 vrei?
sT. GOLESCU: Anici ar trebui s-i dm sabie. Ca sergentul de la Saint-Germain.
ANICA: Mai bine mi-ati da un tun. S dau dup voi cnd o luati razna.
DUMITRU (ridic paharul): Fratilor! Mai avem putin de trit. Dumnezeu a vrut ca
tineretile noastre s curg mai repede. Acum avem n fat doar ctiva ani, dar mai lungi.
V provoc s trageti de fiecare zi cu ambele brate. Triasc Romnia!
Rspuns la unison: Triasc! Triasc!" Anica ciocneste si ea cu ei. Beau toti stnd n
picioare n jurul mesei. Pare un ceremonial de conjurati.
Afar, n noaptea satului se aude un plnset de copil mic. ntr-o colib, lng o vatr cu
foc, Ileana si tine biatul la piept. Luminat de candoarea maternittii timpurii, desface
cmasa si i d snul s sug. Suptul pofticios al acestui copil este ultimul sunet al
episodului.
EPISODUL 2
Iasi, 1858
Pe scena Teatrului National din Iasi se joac o pies la mod. Asist si caimacamul
Vogoride, boieri conservatori si unionisti moldoveni. Binenteles, unii stau n loje, ceilalti
la galerie. Artista din rolul principal, Frosa Sarandy, o tnr brunet de 16 ani, se abate
de la text, vine spre public si lanseaz mesaje unioniste. Rsete, rumoare, replici din sal.
AGA MOLDOVEI (n loj, la urechea domnitorului): S pun s-o aresteze, Mria Ta?
VOGORIDE (rbdtor): Nu, las-o n pace.
Alt replic a artistei si alt reactie a slii.
AGA: E o bagaboand. S pun s-i rup picioarele.
VOGORIDE (superior si mascul, dar ferindu-se de sofia lui, Cocuta, care agit evantaiul
alturi): Picioarele alea frumoase? Esti prost. Cu alea trebuie fcut altceva.
AGA (timp): Hi, hi, hi, c bine le mai faceti, ale naibii de putori.
smuceste, i sfsie hainele apoi o trnteste pe masa lung de lemn masiv din mijlocul slii.
Secvente scurte cu capetele hidoase ale animalelor (rt de porc mistret, de exemplu)
ntrerup n flash rapid si grotesc scena violului. Carada priveste, dar nu intervine.
In timpul sta, Luxita ptrunde n dormitorul lui Vogoride. Din camera alturata se aud
soapte de dragoste. Este Cuza cu Cocuta Vogoride. Femeia se druieste cu pasiune, l
dezmiard,
DINASTIA BRTIANU * 85
l cheam. Luxita Florescu deschide scrinul si caut scrisorile. Le gseste si le ascunde
ntr-un buzunar secret.
Din gfiala ndrgostitilor se aude un sunet de ru.
Climnesti, mnstirea Cozia
Pe malul drept al Oltului, mnstirea Cozia pare o cetate medieval construit de cruciati.
Castrul roman de pe cellalt mal iese din aburii diminetii ca o stafie a trecutului, n curtea
mnstirii e ceva agitatie de preoti, n trapez s-au ntlmt mitropolitul Pilotei si Ion C.
Brtianu.
BRTIANU: Esti sigur c ungurii stia sunt hotrti s actioneze n Transilvania? S nu
fie o provocare.
PILOTEI: Sunt toti ofiteri fugiti din imperiu si care au luptat n armata piemontez.
Budapesta i-a proscris. Nu mai pot da napoi.
BRTIANU: Le voi cere semne si parole. Dac nu rspund, eu nchei discutia.
PILOTEI: Cnd o s te dezbari de masoneria asta? Se poate face conspiratie si fr ei.
BRTIANU: Se poate, dar mereu i gsesti n locurile cele mai prielnice. De la ungurii
stia eu vreau angajamente ferme.
Dinspre cheile Oltului se apropie patru clreti. Sunt cercetati de paznicii mnstirii la o
sican organizat naintea sfntu-lui lcas. De la biserica Bolnita se vd oameni narmati.
Un clugr pe marginea drumului sparge lemne, n spatele stivei este proptit o pusc.
Ofiterii unguri descleca si intr n curtea mnstirii. Iau ap pe degete din fntna
chiostrei ca dintr-un aghiasmatar. Sunt condusi la Brtianu.
KLAPKA: Sunt generalul Klapka. Domnii care m nsotesc sunt ofiteri ai Comitetului
National Ungar. Csongrad! Zala! Somogy!
86 *
Pe msur ce sunt prezentati, ofiterii iau pozitia de drepti si salut scurt din cap. Dar
Brtianu nu reactioneaz. Rmne n continuare n picioare, mut si imobil. Klapka
ntelege, ntinde mina, smulge un nasture de argint de la tunica lui Zala si l arunc pe
mas. Brtianu l ia, scoate un cutitas si i desface capacul, nuntru este un trandafir rosu
stilizat. Brtianu napoiaz nasturele lui Zala si pronunta parola: Calandrion". Dau mna.
Sunt invitati de mitropolit s ia loc. O singur porunc pentru clugri: Vin!"
BRTIANU: Am primit instructiuni s pornim mpreun o alianta strns. Voi porni cu
total ncredere n patriotii unguri. Nu am prejudecti.
KLAPKA: n viitoarea Europ a natiunilor acest spirit va guverna relatiile dintre romni
si unguri. Aveti n fat un om international.
BRTIANU: V ascult.
KLAPKA: n foarte scurt timp rzboiul din Orient se va muta n Occident. Franta si
Piemontul vot ataca Austria, mpratul Napoleon doreste ca n acelasi timp, simultan, s
izbucneasc o revolutie n Ungaria. Romnii sunt ntrebati daca intr n acest conflict.
BRTIANU: Romnii sunt gata s participe pentru eliberarea Europei. Dar trebuie s
pentru mitropolit: Fii linistit!", reia interventia. Zala si coase nasturele la loc.
BRTIANU: Asadar, domnule general, desi unirea tuturor romnilor este dorinta mea
cea mai fierbinte, a declansa acum o miscare a lor ar nsemna un act prematur. Eu nu pot
risca o nfrngere. Cnd vom izbucni, trebuie s si nvingem.
KLAPKA: Atunci, s stabilim conditiile aliantei.
BRTIANU: Eu pot asigura sprijinul romnilor din Transilvania pentru miscarea
national ungar. Pentru a-i tine n fru si a nu transforma ridicarea lor n lupt cu arma n
mn am nevoie de o garantie scris. Le-o art si ei m ascult.
KLAPKA: Care ar fi aceast garantie?
BRTIANU: n momentul n care se naste statul national ungar, romnii din Transilvania
primesc libertatea de a alege
DINASTIA BRTIANU 89
destinul lor. Dac ei hotrsc unirea, nu va avea loc o interventie militar.
KLAPKA: V dati seama c asta depseste capul meu.
BRTIANU: Pledati pentru cauza asta si veti fi ascultat. Venind de la un ungur, pledoaria
va fi cu att mai atent cntrit.
KLAPKA: Este o conditie?
BRTIANU: Obligatorie!
KLAPKA: Insurectia ungar va avea nevoie de arme. V repet: Franta si Piemontul vor
ataca Austria. Pentru a asigura flancul estic, brigzile nationale ungare vor trebui
narmate si conduse n lupt. Acceptati tranzitul armelor pe teritoriul Principatelor?
BRTIANU: Despre ce cantitate este vorba?
KLAPKA: Treizeci de mii de pusti.
BRTIANU: De acord, dar zece mii rmn n tara Romneasc.
KLAPKA: Pot obiecta?
BRTIANU: Nu.
KLAPKA: Voi duce aceste conditii contelui Cavour n Italia. Am ns dubii c vor fi
acceptate conditiile dumneavostr de ctre Marea Loj a Orientului.
Glas de muezin.
Constantinopol, 1858
Peste marea metropol a Orientului pluteste glasul ondulat al muezinului. La Palatul
Topkap misun pretendenti ai diferitelor tri clientelare. Este o lume cosmopolit, printi
si cersetori amestecati. Un negru abisinian aduce din piat un cos cu mirodenii ntr-un
palat aflat pe malul Bosforului. Umbl prin sli, d ierburile unor femei din harem, iar
acestea ncep s le ard prin ncperile largi. Una dintre ele ptrunde ntr-o zon traforat
si desprtit de voaluri. Aici are loc o ntrevedere ntre contele Ver-bitzky (Murad bey) si
bancherul evreu smul Rabinovici.
i
90 *
sMUL: Acest Grigore Sfurdza fi se pare un om de ncredere, Murad bey?
MURAD: Drag smul, am luptat cu el mpreun n oastea turc. E ambitios. Vrea cu orice
pref tronul Moldovei.
sMUL: Eu mai mult vorbeam de mprumut. E n stare s se tin de cuvnt, s dea banii
napoi?
MURAD: Moldova este o (ar foarte bogat. Numai mierea sau sarea dac o vinde si ne
plteste pe toti n aur.
sMUL: Ce veste bun aud? Nu c ar fi vorba de mine, c sunt vai de mine, dar am
mprumutat banii de la bancherul Marelui Sultan.
MURAD: Bancherul Alleon stie de planul nostru?
sMUL: Vaaai de mine, s nu fi fcut o prostie, dar n-am bani. A trebuit s cer, a trebuit s
m umilesc, a fost nevoie de mult insistent.
MURAD: Bine, dar ti iese un profit frumos din afacerea asta.
sMUL: Nimic, nimiiic. Asa un profit s fie la dumneata. Eu ajut la politic. si dac iese
ceva si pentru familia meaaa...
Intr Grigore Sturdza (Muhlis pasa), un brbat nalt si masiv, poreclit Beizadea Vitel
pentru c iesea n trguri si, dezbrcat pna la bru, ridica un vitel si-1 punea pe umeri, i
salut dup obiceiul oriental si se asaz.
MURAD: Tocmai l felicitam pe bancherul Rabinovici pentru zelul cu care a srit n
ajutorul nostru.
STURDZA (pe fondul vicrelilor lui smul): Va fi rspltit nzecit. Voi fi bogat.
MURAD: Mai mult dect att. El ne aduce vestea c si Sultanul este de acord cu actiunea
noastr.
sMUL (agitatie): Nu, nu... eu... vai, vai, vai!
STURDZA: Atunci s nu mai pierdem vremea. Pornim complotul. Cum stm cu
oamenii?
DINASTIA BRTIANU * 91
MURAD: Am adunat cinci sute de ofiteri si subofiteri polonezi cliti n lupt. Tu,
Sturdza, va trebui s obtii de la domnitorul Moldovei permisul de trecere a lor ctre
Polonia. Vom folosi motivul c au fost iertati de Marele Hatman.
STURDZA: Mi-ar trebui un nscris.
MURAD: Uite-1 aici. sleahticii se vor opri la Focsani si vor astepta acolo semnul tu.
STURDZA: Domnul nu va accepta ca ei s treac narmati. Iar eu arme nu am.
MURAD: Am prevzut si cazul sta. Vei cere marf de la Stambul. Postav. Lzile cu
arme vor sosi la Galati. De acolo le aduci pe care la mosia ta de la Micluseni.
STURDZA: Bine gndit, Murad bey. Am aici lista cu boierii moldoveni cumprati.
sMUL (dup ce s-a ridicat si a privit pe dup umrul lui Murad lista): Vai, vai, vai, ce
multi sunt. Ce de bani!
MURAD: Bine. La semnul tu, polonezii vor veni n Iasi si vor ataca Adunarea. Atunci,
boierii ti s voteze. Sultanul va nchide ochii la miscarea asta.
STURDZA: Sunt pregtit.
sMUL (alunecos): Dac nltimile voastre ar ngduiii... Nu s-a spus nimic de oastea
Moldovei. Ce va face? Va sta cu minile nsh.
STURDZA: Voi cumpra ofiterii.
sMUL: As ndrzni, dac nu supr... Este un comandant al oastei acolo... Tare srac. Mi sa zis c-1 cheam Cuza. N-ar fi mai bine s-1 pltim pe el. Am face iconomie.
STURDZA: Eu nu m uit la bani n complotul sta. Dac vrea, i dau si lui.
sMUL: Vai, vai, mai bine s-ti asiguri capul, dect s risipesti pe trup.
MURAD: Cuza sta e un cartofor si un muieratic, l vom ndeprta de trup cu o
momeal. S pui, Sturdza, pe cineva la joc lng el, s cstige mult.
92 *
STURDZA: Preabine. Oricum, mare brnz nu va face.
Sunet de toac.
Maica ridic ncet capul, surprins c n-a auzit apropierea unui strin. Este aproape o
copil, l priveste n ochi pe brbat, ca si cum ar vedea un ajutor, un nger trimis pentru a
o consola. Apleac privirea spre mort si ntinde o mn alb, tnr, mng-indu-i fata.
Rosteste printre lacrimi: E tata", ntoarce brusc privirea ctre strin, cutnd n privirile
lui un semn.
94
BR77 A NIJ (impresionat): Nu esti singur, copil. Vei avea o tar.
Se aude un tocit de toiag. Brtianu ntoarce capul si vede n lumina mudiii silueta maicii
starete, oprite n naos. Nu-i distinge chipul. Pseste spre ea pn i descoper fata. E
Maximila. Stareta l priveste oarecum de sus.
MAXIMILA: Nu te-ai nchinat.
BRTIANU: Esti nedreapt.
MAXIMILA: Ai venit s te ciesti?
BRTIANU: Am venit s pun ordine n tar.
MAXIMILA: tara e n ordine. (Artnd biserica:) Nu vezi ce liniste este?
BRTIANU: Ai mbtrnit, Maximila. Te-ai ascuns pe insula ta si nu mai vezi lumea. tara
se pregteste de desclicat.
MAXIMILA: S-au umplut mnstirile de orfani. (Arat spre maica de la catafalc:) Ce se
va alege de fata asta? Poate tara s-i tin loc de tat?
Brtianu priveste din nou chipul ndurerat al tinerei orfane. Desi palid si desfigurat de
plns, ea iradiaz totusi o noblete nativ. Delicat si fragil, ea spune totul prin ochii mari
si expresivi, udati de lacrimi.
Liniste. Sfrit de lumnri.
Iasi, ianuarie 1859
Urmtoarea scen ar trebui s contin foarte putin dialog, n cabinetul de stiinte naturale
al lui Dimitrie Rallet. In prim-plan este masa pe care a fost violat Frosa Sarandy.
Camera nainteaz n lungul ei n tcere spre usa dubl din captul clii. Cnd este
aproape s ajung la ea, aceasta se deschide violent si n sal ptrund vocifernd deputatii
Adunrii Moldovei: Koglniceanu, Panu, Negri, D. Rallet, Costache Rosetti, Pisoschi,
Mavrogheni, LascrRoDINASTIA BRTIANU 95
setti, Lascr Catargiu. Se asaz la mas nc certndu-se, vorbind n acelasi timp.
Koglniceanu sustine candidatura lui Negri. Ceilalti protesteaz. Pentru unii dintre ei,
subiectul scandalului este lovitura lui Grigore Sturdza. S-au descoperit armele la mosia
sa. Ofiterii polonezi umbl grupati prin oras. Spaima de un atac domin adunarea.
Koglniceanu cedeaz nervos si vrea s plece. Este ntors de la us. La un moment dat, n
hrmlaia asta se aude strigtul lui Pisoschi: Stati asa!" Scoate arma si trage un foc n
tavan. Se opresc, n linistea care s-a lsat, dup un moment de asteptare ncordat,
Pisoschi rosteste numele unui nou candidat la domnie: Alexandru loan Cuza!"
Stupefactie. Koglniceanu: Da!" Panu: Ca militar, poate apra si Adunarea de Sturdza".
Da, da, Cuza!"
La Teatrul National spectacolul este n toi. Rsete, aplauze. Cuza particip entuziast la
reactia slii, n loj ptrunde agitat Costache Rosetti. ncearc s-i spun ceva la ureche,
Cuza nu reactioneaz, aplaud, rde mai departe. Rosetti trage de el s-1 scoat din loj,
dar colonelul se desprinde greu de atmosfera spectacolului, si uit chipiul, Rosetti se
ntoarce si l ia. Pe holul Teatrului, vorbesc n fug: Te-au ales domn!" Pe cine? Pe
Mitropoliei este luat cu asalt, n redactia ziarului Romnul Ion C. Brtianu, Dumitru
Brtianu si C. A. Rosetti conduc miscrile grupurilor de presiune. Tineri agenti primesc
ordine; altii vin cu mesaje. Ion si Dumitru Brtianu lucreaz asupra unei hrti. Rosetti
lucreaz cu tipografii.
I.C. BRTIANU: Tbcarii s se adune pe Lipscani. Fac adunare, adun oamenii si apoi
vin spre Dealul Mitropoliei. M-lierii s stea pe loc la Putul cu lant. S nu agite centrul
orasului.
D. BRTIANU: La Bneasa au ajuns primele grupuri de trani.
I. C. BRTIANU: Vin de departe?
D. BRTIANU: Nu, sunt din satele apropiate.
I. C. BRTIANU: Atunci sunt odihniti. S intre pn la bariera Mogosoaiei.
ROSETTI: Manifestele cu slov mare le mprtiti tranilor. Ziarul l rspnditi n oras.
I. C. BRTIANU: Nimeni s nu ptrund n zona consulatelor. Liniste absolut n
cartierele lor.
100 *
D. BRTIANU: Consulii vor iesi cu trsurile sau si vor trimite spionii. N-o s-i putem
mpiedica s vad multimea. La Mitropolie nici att.
L C. BRTIANU: S nu ridice vreunul o piatr, s nu sparg vreo fereastr.
ROSETTI: Nu-i putem tine n min. Tbcarii sunt ntrtati.
I. C. BRTIANU: S se opreasc dracului la poalele dealului. S nu vd nici unul sus.
Tot acest dialog este nsotit de venirea si plecarea agentilor liberali. Sugerez intercalarea
lui cu secvente din strad care s ilustreze executarea ordinelor. Se poate adopta varianta
unor diferente frapante ntre ordine si executare sau varianta agitatorilor care ncearc s
pun n aplicare, foarte vizibili, ordinele primite. O alt solutie (desi se poate apela
combinat, la toate trei) ar fi secvente cu miscri ordonate n care ctiva nu respect
indicatiile si sunt opriti, mpiedicati, izolati de agentii liberali. O scen aparte este btaia
cu o grup de jandarmi si dezarmarea acesteia. trnii, filmati separat, au furci si coase, n
sfirsit, multimea a ajuns la poalele Dealului Mitropoliei. Politia ncearc s-i tin pe loc.
Se isc un incident si multimea nvleste pe deal pn n curtea Adunrii.
AGENT: Au rupt cordonul Politiei si sunt sub ferestrele Adunrii.
I.C. BRTIANU (btnd cu pumnul n mas de necaz): Se drm totul. Am pierdut.
Consulii strini vor anula alegerile.
D. BRTIANU: M duc acolo.
Aparatul insist pe chipul lui Ion C. Brtianu. Rvsit, lovit de durerea esecului. Strnge
din dinti. Imaginea lui se suprapune pe cea a lui Barbu Catargiu. Liderul conservator este
n sala Adunrii, la fereastr, mpreun cu toti deputatii care privesc speriati multimea de
afar. Se discut aprins, se protesteaz. Secventa ncepe cu replica lui Barbu Catargiu,
rostit doar pentru el.
DINASTIA BRTIANU * 101
CATARGIU: Idiotul! Va duce totul de rp.
VOCI: Asta este stare de asediu! Protestez! Eu anunt pe consulul austriac! S mearg
cineva la Rusciuk s cheme trupele otomane!
n fata multimii au rzbtut cu greu Nicolae Golescu, stefan Golescu si Dumitru Brtianu.
Toti trei ncearc s potoleasc agitatia maselor. Se scandeaz: Unirea'.Unirea!" Maiorul
Barbu Vldoianu si trupa sa din garda cldirii Adunrii fac fat cu greu presiunii. Maiorul
ordon ncrcarea armelor. Nicolae Golescu l ceart pentru ordinul sta. n sfirsit,
MAXIMILA: Ai fcut si mult ru. Doar niste fapte mari de acum nainte vor putea sterge
pcatele tale n fata lui Dumnezeu.
ION: In 1848, cnd am luat cu asalt palatul lui Bibescu, stiam c are sotia bolnav si c
st n fiecare noapte la cptiul ei. stiam c dusmanul sta are un suflet bun, c este
ngrijorat si
DINASTIA BRTIANU 107
obosit. Mi-am zis c n-am voie s scap momentul. Am pus s se trag asupra lui.
(Maximila si face cruce.) Apoi, cnd politia austriac 1-a arestat pe pictorul Rosenthal la
Budapesta si 1-a supus la tortur stiam c are asupra lui manifestele mele. Mi-a fost
team pentru ele, nu pentru el.
MAXIMILA: S-a spnzurat ca s nu te denunte.
ION: Lui nu pot s-i ofer dect rzbunarea mea. N-a fost crestin. Altii, botezati si dusi la
biseric, nu vor avea parte nici de att. Am ncercat tot azi dimineat s fac o socoteal
citi oameni au murit din cauza mea: revolutionarii nchisi dup 1848, oamenii Agiei
trimisi pe urmele mele, trani si mahalagii trimisi n fata trupelor. Mai mult de o sut.
Exist iertare pentru asta?
MAXIMILA: Doar dac n cer popoarele sunt asezate n tri, la fel ca pe pmnt.
nvingnd pe pmnt, acolo vei putea fi primit ca ntemeietor. De remuscri nu vei scpa
niciodat.
ION: Asta mi-e limpede. Mai ales c vd nainte si mai mult suferint. Poporul nu este
pregtit pentru unirea asta. Dusmanii s-au nmultit acum. Va trebui s fac si mai mult ru,
ca s nu-mi stea nimic n cale.
MAXIMILA: Esti un brbat puternic, Ioane. Mai bine opreste-te aici. Ai dat romnilor o
tar. Strnge mna la ctiva prieteni si retrage-te la Florica.
ION: E prea trziu. I-am provocat, i-am condus, i-am scos n strad. Romnii au nvtat
din nou s-si cear drepturile cu parul n mn. Peste o lun sau dou, Cuza le va r!a arme
si va nfiinta armata. Peste alte cteva luni vor cere autonomie. Peste doi ani vor rupe
legturile cu Poarta si vor fi independenti. Mie de momentul sta mi-e fric. tara s-a fcut
de o mn de oameni: eu, Dumitru, Golestii, Koglniceanu, Pnu, Negri. Restul este
gloat.
MAXIMILA: si de ce ti-e team?
ION: Mi-e team c nu le pot da libertatea acum, cnd ei cred c au dobndit-o. Imediat ce
vor ntelege c mai au de tras la nevoile trii, se vor ntoarce mpotriv mea. Este n firea
oamenilor. La primul semn de slbiciune m vor sfsia si o dat cu asta tot ce-am ridicat
din uitare n sufletul poporului.
l
108 *
MAXIMILA: Atunci, lupt mai departe. Nu te mai uita n urm. Tu oricum nu mai poti fi
iertat. (Ion se scoal.)
ION (schimbat): Voi avea nevoie de tine.
MAXIMILA: M voi ruga pentru tine.
ION: Nu de ajutorul sta am nevoie. Vreau s treci mesajele mele cifrate la romnii din
Ardeal. Vreau s-1 primesti pe saguna aici cnd ti trimit eu semn.
MAXIMILIA: M folosesti ca spioana ta?
ION: Nu am ncredere n altcineva. Te stiu romnc. Unirea n-ar fi mplinit fr fratii
nostri din Ardeal. Vreau s merg nainte.
MAXIMILA: Bine, voi face asta pentru tine. Dar vreau s-mi faci un serviciu n schimb.
ION: Te ascult.
MAXIMILA: S iei fata asta orfan si s-o duci la oras. Vreau s o nscrii la un pension si
s te ngrijesti de zestrea ei. Cnd i vei gsi un brbat cumsecade, datoria ta s-a mplinit.
ION: Adu-o aici.
Maximila se ridic si d o porunc. Cnd se ntoarce, Ion Brtianu o asteapt n mijlocul
ncperii, drept, aproape solemn. Maximila l priveste cu blndete, fratern. Parc acum l
descoper.
MAXIMILA: Tu, Ioane, ori vei muri curnd, ori vei tri mult. Mi-e team ns c o s te
uite Dumnezeu pe pmnt fcnd bine romnilor. Dintre noi, fratii, tu ai s cunosti cea mai
ndelungat dezamgire.
Intr pe us Pia. Este tot n doliu, dar chipul ei caut cu aceeasi ochi mari, ntrebtori,
speranta n brbatul care o priveste adnc.
ION: Cum te cheam, domnisoar?
PIA: Caliopia Plesoianu.
ION: O s-ti spun Pia.
PIA: Cum este voia domniei voastre.
DINASTIA BRTIANU * 109
ION: Ei bine, Pia, te rog s-mi spui dac vrei s te cstoresti cu mine.
Reactie de soc la Maximila. Pia cade n genunchi si-si face repede o cruce. Spune ceva,
dar nu se aude; pare o rug. Maximila se uit cnd la fat, cnd la fratele ei. Ion este
ncruntat, sigur pe el, grav.
ION (Maximiliei, trecnd pe Ung Pia n drum spre iesire): S-i pregtesti o rochie.
Dup plecarea lui Ion Brtianu pozitia celor dou femei nu s-a schimbat. Maximila o
priveste din jiltul de staret. Pia st ngenuncheat n mijlocul ncperii asteptnd o
sentint.
MAXIMILA: Ai spus da?
Pia d din cap ca un copil, strngnd ochii, i e rusine fat de binefctoarea sa, dar nu
renunt la decizia ei. l vrea pe Brtianu. Maximila ofteaz si priveste spre tavan, spre
icoane, din nou spre fata czut la picioarele ei.
MAXIMILA: Fat, drag... Nu te grbi. Acest brbat nu-ti va apartine niciodat. Va fi un
sot blnd, dar marea lui dragoste se va numi ntotdeauna Romnia. Esti tu pregtit la o
viat de jertf, s fi tinut la tar, fr saloane si fr intrare la lumea bun? Esti tu gata s
renunti la lume de la vrsta asta fraged?
Pia confirm din cap n acelasi fel.
MAXIMILA: S te astepti s-ti vezi brbatul la nchisoare, legat si dus ca un bandit. S te
astepti s ti-1 aduc mort acas, njunghiat sau mpuscat pe la spate, ntelegi lng cine te
vei aseza?
PIA: Voi st alturi de el, maic Maximila, cum st piatra lng drum. Calci pe ea si nu se
misc.
110 *
MAXIMILA: Va fi gonit n exil... PIA: l voi urma.
Maximila o priveste lung apoi ridic bratul si i d binecuvn tarea.
In bisericuta mnstirii Ostrov se celebreaz cstoria lui Ion Brtianu cu Pia Plesoianu.
Sunt numai ei doi, singuri n mijlocul navei. Mitropolitul Pilotei oficiaz slujba. Maica
Maximila este alturi.
dat si lovitura de stat la care s-a gndit din prima clip cnd a urcat pe tron.
BRTIANU: Cuza a fost ntotdeauna unul de-al nostru. slujit cauza cu devotament.
Dar situatia din afara trii nu ne-a permis s lucrm mpreun. El a hotrt s o fac
singur. Aici e pericolul.
DINASTIA BRTIANU 113
BTRN III: Nu putem tine trei imperii n ascultare si nu putem oprima popoarele din
jurul vostru numai pentru c dou principate mici nu stiu prea bine ce vor. Voi vreti liniste
n mijlocul furtunii. Dar nu luptati contra ei.
BRTIANU: Eu cred c ntemeierea statului s-a fcut. El trebuie ntrit acum pentru a fi
acolo pavza de care are nevoie Europa. Un domnitor strin ar ncheia pe deplin aceast
misiune.
BTRN I: Acceptati ocupatia austriac. Imperiul va aduce si institutii si bunstare si
civilizatie. Dup un secol veti fi o natiune sntoas, pregtit s constituie un stat
national puternic.
BRTIANU: Nu putem accepta nc o sclavie de un secol. Romnii vor n primul rnd
libertate.
BTRN III: Libertatea este o conditie relativ. Ceea ce triti voi acum si ceea ce ati
putea tri cu un print strin sub permanenta amenintare a imperiilor nu este libertate.
Faptul c iesiti pe strzi si faceti revolutii nu este libertate. Faptul c dati legile dup
capul vostru nu este libertate. Este un rzboi n colivie.
BRTIANU: Statul romn este mic si slab. Adevrat. Dar forta lui st n popor. Noi 1-am
ridicat la constiinta de sine. Va lupta n orice conditii. Un imperiu care vine peste noi
acum va fi lovit n permanent de setea noastr pentru libertate. Nu va fi liniste n Orient.
BTRN II: S nteleg c acum este?
BRTIANU: Ne trebuie un print strin si va fi. Luptele pentru domnie vor nceta,
institutiile vor functiona dup legile noi, statul va avea un cap.
BTRN I: Nu exist nici o garantie pentru asta. Eu mai degrab cred c ceea ce ne cereti
este s v aducem pe voi la putere. Nu ati reusit singuri si acum ne rugati pe noi s v
facem guvernul.
BRTIANU: Partida national va conduce tara curnd. Numai noi putem construi ceea ce
ne-am propus mpreun. M aflu aici pentru a obtine protectia necesar astfel nct luptele
politice interne s nu fie folosite la ocuparea trii. Guvernarea ne-o rezolvm singuri. S
nu se amestece nimeni peste noi.
114 *
BTRNI: Nu veti mai primi nici un ban.
BRTIANU: De acord. Ne vom descurca pe banii nostri,
BTRN I: Nu veti mai agita romnii din Transilvania.
BRTIANU: Se agit singuri. stiti bine c legtura asta nu poate fi rupt.
BTRN I: Veti ajuta Serbia cu arme.
BRTIANU: O ajutm. Dar vrem Banatul n ntregime.
BTRN I: Exclus! ntriti-v statul n interior si renuntati la visele de mrire.
BRTIANU: Pe visele astea se sprijin statul.
BTRN I: Prost, se sprijin prost de tot! Ridicati-v pe institutii democratice, pe comert,
pe civilizarea societtii. Uitati ideea unirii tuturor romnilor. Nu este din acest secol.
BRTIANU: Ne trebuie un print strin acceptat de toate imperiile. Dafi-ni-1!
Btrnii se retrag n ntuneric. soapte abia perceptibile. BTRN I: Cereti audient la
118 *
LIBRECHT: Nu pot s cred c Mria Voastr gndeste astfel. Afi luat doctoria?
CUZA: M otrvesc. (Se ridic, i ia pe amndoipe dup gt si i mpinge spre us): Hai s
facem o viat de boem si s dm la dracu' politica!
Glas ndeprtat de colind.
Mosia Florica, de Crciun.
n curtea conacului este nltat un brad mare mpodobit. Rochif si Buzatu se nvrt n
jurul lui. Se cinstesc cu tuic.
ROCHt: B, s nu manglesti ceva din pom c dada Anica le stie pe toate la numr.
BUZATU: Cine, m, io? Pi eu iau pomul cu totul.
ROCHIt: Daaa? si cum l bagi n bordeiul tu? Iese trei sferturi pe us.
BUZATU: Mai sap n adnc.
ROCHIt: B, da' destept mai esti! Pai la ct e bradul sta de nalt, ct sapi tu ajungi n
Sfrancia.
BUZATU: Nu-i nimic, mai vd si eu lumea.
ROCHIt: Cum o s te primeasc, b, la Paris clare pe brad? Tu crezi c acolo e vraiste,
ca la Pitesti? Acolo e politie serioas. Parisul e tot o puscrie pe dedesupt. Cnd te bag la
prnaie mergi vreo trei zile s ajungi la bulu.
BUZATU: si nu te opreste undeva pe drum s iei una mic? Stpnul spunea c acolo e
liberttile omului.
ROCHItA: Liberttile Iu' Veronel! Vru-meu, Margaretu, a stat sapte ani la ei. stie tot
drumul. Cic te coboar pn n adncul Pmntului, c-1 auzi pe Scaraoschi cum sforie.
St mosu' pe o parte si viseaz pucioas, l nvelesc cu catran s nu-1 trag corentul.
BUZATU (mirat si lent): Pe vru-tu l cheam Margaretu?
DINASTIA BRTIANU * 119
ROCHIt: Da, sunt paispe frati si n-a mai avut nume de ierburi s le dea.
BUZATU (dup un timp): Pe vru-meu l cheam Epami-nonda.
ROCHIt: Pi ce nume e sta?
BUZATU: Nu stiu. De lighioan, c si la mine au terminat florile.
Pe poteca fcut n zpad trece Ileana cu o gleat de ap n mn. Alturi de ea, curat si
rumen, pseste fiul ei, Ionel, un copil de 8 ani si jumtate. tiganii se opresc din vorb si i
privesc lung pe cei doi. Cnd Ileana ajunge n dreptul lor, si scot cciulile si o salut
amndoi o dat: Sru-mna!" Se uit pe urma lor, apoi Rochit priveste ngrijorat spre
ferestrele luminate ale conacului.
ROCHIt: Copiii stpnului sunt bolnavi.
ntr-una din ncperile conacului, Florica, fetita de 3 ani, este ngrijit de doctorul Davila.
Pia Brtianu este ngrijorat, si frmnt minile, nu scoate ns nici o vorb. Ion C.
Brtianu este trist, dar ia lucrurile mai putin n tragic.
DAVILA: Va dormi pine mine dimineat. S fie vegheat toat noaptea. E posibil s
izbucneasc n accese de tuse si s se nece. O ntoarceti pe o parte. Numai dac se
trezeste din somn i dati licoarea.
BRTIANU: O s piard colindul. De asta mi pare ru, srcuta.
DAVILA: i puteti da cadourile dimineat. Se va bucura si asta i va ajuta vindecarea. S
n-o dati jos din pat. S nu se joace pe podea.
120 *
BRTIANU: Se mbolnveste prea des, doctore Davila. Nu e vorba doar de frigul iernii.
intr ntr-o nou criz, ducnd minile la urechi: Nu mai vreu s-o aud!" O btaie
puternic n usa de la intrare l sperie pentru o clip. Se duce si
1 Faptul este confirmat documentar n memoriile Sabinei Cantacuzino. El se va repeta
ntr-o scen ulterioar, important pentru plastica filmului.
122 *
deschide precaut. Msti urte, trei la numr. Sunt colindtori, dar prima secvent este
nspimnttoare. Unul dintre colindtori se descoper si arat chipul vesel al lui stefan
Golescu.
st. GOLESCU: Primiti cu Mos Ajunul?
Nvlesc peste el n cas plini de veselie, sunnd zurgli si trgnd buhaiul. Nicolae
Golescu si C. A. Rosetti si dau si ei mstile jos. Nicolae este putin ametit. Tot ncearc s
pocnesc biciul n cas. Rosetti si stefan se reped veseli s-o mbrtiseze pe Pia Brtianu.
Aceasta fuge.
C. A. ROSETTI: Mam ce-am speriat-o. Ioane, vino s te pup. N. GOLESCU: si eu.
Cristos a nviat! BRTIANU (ncercnd s-i potoleasc entuziasmul): E Crciunul,
Nicolae, e Crciunul, nu e Pastele...
NICOLAE: O fi, c nu prea sunt dus la biseric. sTEFAN: Am venit pe jos de la Golesti.
Suntem nghetati tun.
Se dezbrac de costume si se asaz n jurul mesei. Brtianu iese putin s dea porunci. Se
ntoarce cu o can de tuic fiart. Slugile pun pe mas bucate.
ROSETTI: Ce-are Pia, ce-i cu ea?
BR Aii AN U: Nimic. Nu se simte bine. A muncit mult la sarmale.
sTEFAN: Copiii, unde sunt copiii? BRTIANU: S-au culcat. Frigul i-a obosit.
ntrebarea lui stefan Golescu nu este ntmpltoare. Colindtorii au adus daruri. Fiecare cu o anumit jen, schimbnd priviri fugare - scoate un cadou modest. C. A. Rosetti: Tiam adus un sculet de nuci"; stefan Golescu pune pe mas o jucrie primitiv de lut;
Nicolae Golescu scoate din buzunar un galben
DINASTIA BRTIANU * 123
Napoleon. Ametit fiind, l scap si galbenul se strecoar n crptura dusumelei. C. A.
Rosetti se arunca s-1 prind. Prea trziu.
BRTIANU (se repede spre us): Chem slugile s scoat dusumelele.
ROSETTI (srindn picioare, violent): Nu! (Privindu-si prietenii perind; ca o constatare
demn): Suntem srci.
NICOLAE (sparge o ulcic, trntind-o de mas): Ne-a trdat, nenorocitul. Cuza si-a btut
joc de noi.
sTEFAN: La orice m asteptm de la el, dar s fie dictator, nu.
BRTIANU: Nu a avut de ales.
ROSETTI: Nu, Ioane, nu. Cuza este creatia noastr. Noi 1-am scos din anonimat si 1-am
pus pe tron. E monstrul nostru.
BRTIANU: n fat Puterii oamenii se schimb. Nici noi n-am sti cum s facem.
ROSETTI: Uit-te la noi, Ioane. Ne vezi? Am albit n revolutii. Nicolae are 56 de ani.
stefan - 55. Eu merg pe 50. ti place de noi asa, ca niste calici, dup ce am nfundat
puscriile, am trit disperarea exilului, am ndurat umilinta boierilor?
sTEFAN: Mcar s fi vzut tara n regul.
NICOLAE: Totul s- dus de rp n viata noastr. Tinerete, avere, fericire personal.
ROSETTI: si pentru cine, Ioane? Pentru un colonel curvar cu aere de domnitor
nfsat rt giulgiu.
BRTIANU:... si cnd ai s ajungi la malul rului, fata mea, ai s ntlnesti o corabie. S
nu-ti fie fric s te urci. Te asteapt. De cum pui piciorul pe lemnul ei, corabia va pluti pe
deasupra apei si te va duce spre trmul povestilor, unde st Zna-znelor si Criasa
albinelor. Ele te vor mbrtisa si te vor primi cu bucurie, fata mea, si-ti vor arta
nestemate si iepurasi de catifea.
Ajuns pe culmea dealului, Buzatu, care l astepta acolo, i ntinde casmaua. Ion las micul
trup n zpad si ia casmaua de
DINASTIA BRTIANU 133
la tigan. Buzatu coboar ncet spre cei ce asteapt n tcere jos. Tatl ncepe s sape.
BRTIANU: .. .si iepurasul o s te ia de mnut si o s-ti spun:Hai s ne jucm!" Tu o
s te asezi n iarb, atent s nu-ti murdresti rochita. La joaca voastr va veni si ursuletul
Martinic, plin de miere la botic. Apoi soricelul Niculut o s aduc nuci s le dati de-a
rostogolul. S lasi fluturasul acela albastru s se aseze pe umrul tu. A obosit, srcutul...
Conacul Florica, seara
n salon sunt Ana Racovit (Davila), Mria Rosetti si Pia Brtianu. Toate mbrcate n
haine cernite. Fiecare si tine n brate propriul copil. si-1 privesc, pe msur ce camera se
roteste printre ele cu lentoare. Ana are fat (Elena, scutece roz), iar Mria are biat
(scutece albastre). Pia este cu Ionel n brate pe care l priveste straniu.
PIA (la nceput cu ochii la copil, apoi ridicati spre celelalte femei): E numai vina mea.
Toat familia mea a murit de asta. Rul e n sngele meu.
MRIA: O s triasc. Fiul tu va fi mai tare dect tatl.
ANA: O s o ia pe Elena mea de nevast.
PIA (si desface bluza si vrea sa-i dea s sug, dar ezita): Mi-e fric.
Prietenele o privesc cu ntelegere. Mria Rosetti si las copilul alturi, se deschide la
bluz, l ia pe Ionel si ncepe s-i dea s sug. Ana las si ea fetita si face acelasi gest. n
secventa de final a episodului, Ionel este trecut pe la snii celor trei femei, deci inclusiv
Pia. Pe fondul muzical al unei scene rare de maternitate - adevrat n realitatea familiei
Brtianu - viitorul creator al statului modern romn este menit ca de trei ursitoare, n
134 *
coloana sonor se aud soaptele lor - si s fii viteaz si sa fii bun. si s dai lumin si putere
poporului tu. S te pzeasc Dumnezeu de glont si s te apere de pumnal. si s nu pui
rutatea la inim, s-ti fii sufletul curat" - , pe msur ce Ionel este trecut de la un sn la
altul.
EPISODUL 4
Bucuresti. Vara anului 1865
ntr-o cas din Bucuresti (interior al sediului viitorului PNL) se adun membri
conspiratiei cunoscute n istorie drept Monstruoasa coalitie". Ion si Dumitru Brtianu,
precum si C. A. Ro-setti s-au asezat n jurul mesei si asteapt sosirea reprezentantilor
Partidului Conservator.
ION BRTIANU: Dac si conservatorii s-au hotrt s accepte aceast ntlnire nseamn
c le-a ajuns si lor cutitul la os. Oricum, nu credeam c vom ajunge vreodat s stm la
aceeasi mas cu inamicii nostri cei mai ri.
D. BRTIANU: Te gndesti unde a ajuns tara? Ce am visat noi si ce s-a ales de visele
noastre?
ROSETTI: Poate c noi am crezut prea mult c putem construi aici o democratie ca n
Anglia. Ce ne-o lipsi s o putem face? Ploile? Ceata londonez? Ce ne-o lipsi?
ION: Trei secole de imperiu. Dup aia ne puteam permite s fim generosi. Dar eu n-as
spune c nregistrm un esec. Lucrurile mai pot fi schimbate. Cuza a fost de la nceput o
solutie provizorie. Greseala noastr este c nu ne-am gndit la nlocuitorul lui de a doua zi
dup ce 1-am ales.
DUMITRU: si eu cred acum, judecind la rece, c statul nostru s-a creat. V rog s m
credeti c nu vreau s mai umblu prin capitalele europene si s m plng, s cer ajutor si
s ndatorez si mai mult tara. Ajunge. De data asta trebuie s facem noi ceva aici.
136
ROSETTI: Eu rmn la prerea c ne trebuie republic. Este singura care ne poate oferi
institutii democratice.
ION: Ne ntoarcem de unde am plecat, Rosetti. E prea devreme. Apoi, ce problem avem
noi n fat astzi? S inventm institutii noi? S construim din nimic un Parlament? Nu.
Noi trebuie s dm un om la o parte. E cel mai usor lucru de fcut. A doua zi toate
institutiile pot functiona normal.
DUMITRU: De aceea n-as vrea ca n toat aceast actiune s punem n pericol viata lui
Cuza. Ne leag de el revolutia, exilul, Unirea. S nu fim cini. Nu se poate construi o tar
pe crim ntre frati.
ROSETTI: ti dau dou exemple: Cain a construit o lume din crima lui. n Miorita" lui
Alecsandri tara noastr tocmai asa s-a nscut. Stm pe crima asta dintotdeauna.
ION; si eu exclud asasinatul. Nu e nevoie. Cuza si-a fcut dusmani peste tot. tranii 1-au
prsit dup ce a dat legea rural. Pe Koglniceanu 1-a ndeprtat el singur. Gnditi-v ce
ne-am fi fcut dac Mihalache era si acum prim-ministru. A mai rmas Armata. Dar si
aici relatia lui cu Mria Obrenovici a nceput s produc rumoare.
DUMITRU: Femeia asta l nghite. Eu nu-mi explic! Exist brbati care cuceresc femeile
cu usurinta cu care beau eu un pahar de ap. Sunt puternici, virili, dominatori. si, dintr-o
dat, apare una anume, nici prea frumoas, nici prea desteapt, si face crp din el. Voi
ntelegeti ceva?
ION: I-a fcut doi fii.
ROSETTI: Foarte bine. si nc zece s-i fac. Numai c domnitorul vrea acum s-i
declare mostenitori si s-i aduc pe tron. V uitati la mine c cer republic?
DUMITRU: Cuza nu este un despot. Cred c toat povestea asta cu copiii este un zvon.
Oricum, el nu mai poate rmne pe tron.
ION: Avem nevoie de o actiune n Armat. De locul sta mi-e cel mai fric. Cuza e unul
de-al lor.
DINASTIA BRTIANU * 137
ROSETTI: i dezonoreaz. Am informatii din interior. Se simt dezonorati de modul lui de
viat. Circul deja zvonul c umbl travestit noaptea prin oras.
ION: i surprinde pe functionarii corupti.
ROSETTI: Pe dracu'! Se duce la curve.
DUMITRU: Exagerezi. Ce a fcut el n sase ani n-ar fi reusit nici unul dintre noi. A luat
totul asupra lui. Nu cred c vreun alt domnitor si-ar fi riscat cariera politic si sntatea
pentru o reform ca asta. C n-a fcut totul bine, asta e altceva. Vom repara noi.
Intr Carada.
CARADA: Sunt trei. Lascr Catargiu, Costache Epureanu si Dimitrie Ghica.
ION: Ce mandat au?
Parlament. Sunteti nedrept, domnule Ca-targiu. Noi n-am fcut revolutii mpotriva
poporului romn sau
-t
DINASTIA BRTIANU 141
mpotriva statului. Ne-am luptat cu ncptnarea dumneavoastr.
EPUREANU: si uite unde am ajuns!
ION: Am ajuns acolo unde avem obligatia s fim ca oameni politici responsabili. Am
ajuns n fata unei crize pe care trebuie s-o rezolvm. Pentru asta am ales cariera politic.
Asta e meseria noastr.
GHICA: Ai dreptate.
ION: Dac vom continua s ne sfsiem, vor veni altii si ne vor face istoria. Ori, ceea ce sa ntmplat ntre partidele noastre, toat aceast lupt de ani, este istorie. si este fcut de
noi.
L. CATARGIU: Sunt pregtit s accept aceast tez. V propun ca, de data asta, s facem
o istorie ceva mai bun. Cum rmne cu Austria?
DUMITRU: Napoleon a oferit Romnia n schimbul Venetiei, mpratul Frantei a fost
convins s renunte la acest proiect.
L. CATARGIU: Cum va reactiona la detronarea lui Cuza? Au fost destul de apropiati.
ION: Dup ce chiar el ne-a ndemnat la politica faptului mplinit, nu vd s se supere
tocmai acum pe ea. l dm jos pe Cuza. Vom constitui o locotenent domneasc si un
guvern de coalitie. Vreau s stiu acum dac sunteti hotrti s urmati acest program.
EPUREANU: Fr ezitare.
ION: Atunci cer ca domnul Catargiu s fac parte din locotenenta domneasc. Veti da
napoi, domnule?
L. CATARGIU: Nu. Sunt pregtit s-mi asum rspunderea. Inclusiv dac dm gres. Dar
vreau s stiu cine este omul dumneavoastr n locotenenta domneasc. Doresc s cunosc
alturi de cine voi sta.
ION (dup ce si priveste colegii si primeste aprobarea mut a acestora): Generalul
Nicolae Golescu.
142
L. CATARGIU: De acord si m simt onorat. Cine va fi a treia persoan din locotenent?
ROSETTI: Ne-am gndit c cel mai bine ar fi s alegem un om din Armat. Asupra
numelui va trebui s convenim.
EPUREANU: Nu voi rosti un nume acum, dar v sftuiesc s fiti foarte prudenti. si noi
avem oameni n Armat, ns nu-i putem obliga s-si calce onoarea.
ION: Asa este. si noi vom fi foarte circumspecti.
DUMITRU: nteleg c pot duce mesajul acestei ntelegeri la Londra si Paris?
L. CATARGIU (dup consultri}: Da, l puteti duce.
GHICA: A rmas un lucru esential de convenit: numele printului strin.
DUMITRU: Printul Jerome Napoleon ar fi...
EPUREANU: Nici s nu v gnditi! Nici Anglia, nici Turcia n-ar accepta un Napoleon la
Gurile Dunrii.
ROSETTI: Contele de Flandra.
L. CATARGIU: La el ne-am gndit si noi. Dar aveti acceptul lui?
DUMITRU: Voi telegrafia de la Londra acordul Altetei Sale.
EPUREANU: Ar mai fi ceva. Nu dorim snge. Desi pentru noi Cuza este un impostor, s-a
aflat totusi pe tronul trii. Tronul rmne si nu trebuie ptat cu snge. Iar Armata nu
trebuie provocat.
ION: Cuza ne-a fost prieten la toti cei pe care i aveti n fat. Ne-a fost si ne este mai
departe prieten. Noi vom da jos domnitorul.
ROSETTI: Cum vedeti detronarea?
L. CATARGIU: Haideti, domnule Rosetti, s nu ne facem chinezi! Cine dintre noi doi se
pricepe la comploturi si rsturnri? Sper c nu aveti pudoarea s negati aceast caritate.
DINASTIA BRTIANU * 143
ROSETTI (dup consultri): Bine, domnilor, voi face eu aceast treab murdar.
Bucuresti. Resedinta lui C. Librecht
Casa pe care si-a construit-o secretarul lui Cuza si membru de baz al camarilei a fost
transformat n sediu al servicului su de informatii. Librecht este un tip dispretuitor,
periculos si sigur pe el. Are toate trsturile sefului fr scrupule al unui serviciu de
informatii. Are un cabinet unde si primeste informatorii si victimele santajului. Pe ambii
pereti se nalt o bibliotec n care se ascund multe secrete. La nceput, Librecht este cu
Al. Beldi-man, prefectul Politiei.
LIBRECHT: Am primit informatiuni precise asupra radicalilor. Pregtesc lovitura. Atacul
se va da aici, la Bucuresti, n absenta domnitorului.
BELDIMAN: Asta nseamn c au renuntat la asasinat. Pe de o parte, este bine c Mria
Sa este plecat la bi n strintate. Pe de alt parte, era bine s fie aici. Le va fi usor s
produc revolta si s blocheze pe Mria Sa n strintate.
LIBRECHT: Ei numesc asta o solutie elegant". Binenteles, dac reuseste.Va trebui s
facem tot posibilul s nu reuseasc. Mai ales c nu vor folosi trani. Brtienii sunt
suficient de ntelepti s nu mai miste gloatele. Asta le limiteaz spatiul de manevr si ne
ajut s-i izolm.
BELDIMAN: Cti crezi c vor ridica?
LIBRECHT: Amnuntul sta nc nu-1 am pentru c nici ei nu au nceput alarmarea
agentilor. Am ptruns pe structura lor de informatiuni si voi afla imediat ce pun la cale.
Activitatea masonic a sczut n ultimul timp, dar au pstrat structurile ei de comunicatii.
Nu cred c vor misca mai mult de dou, maxim trei mii de oameni. Dar foarte disciplinati
si bine narmati.
BELDIMAN: Politia nu are suficienti oameni s le fac fat. Ar fi nevoie iar de Armat.
Putem conta pe gen. Florescu?
144
LIBRECHT: Da, tocmai am vorbit asear cu el.
BELDIMAN: ti dai seama c va fi baie de snge. Odat deschis focul, nu mai poate fi
oprit. Iar Florescu are tendinte filoruse. Att ne-ar trebui, s ia Armata puterea si s-o dea
pe mna unui principe rus. Nu gsesti c e prea riscant?
LIBRECHT: Ba da si de asta m frmnt nc de asear. (Pauz) Ar mai fi si o alt
solutie. O solutie care s dea peste cap revolutia lor si s-i fac inofensivi pe radicali.
BELDIMAN: Care?
LIBRECHT: S dm noi lovitura naintea lor.
BELDIMAN (nelmurit): Cum adic s-o dm noi? ti dai seama ce spui?
LIBRECHT: Drag Alecule, fi-ai pus vreodat ntrebarea ce este n realitate o lovitur de
stat? Este o actiune de fort dat din interiorul aparatului de conducere. Adic ce am fcut
noi anul trecut. Koglniceanu a suspendat Parlamentul, iar domnitorul a preluat toate
functiile statului.
BELDIMAN: Bine, dar ce spui tu nu se mai potriveste acum! Avem puterea. Domnitorul
guverneaz si nu vd ce rost ar avea s mai dea o lovitur n interiorul starului pe care l
conduce.
LIBRECHT: Lovitura o dm noi, nu el. Inamicul este infiltrat n structurile statului. Le
descoperim si le anihilm nainte s devin periculoase. Pentru asta am nevoie de foarte
putin: Armata n alarm, Politia pe pozitii n Bucuresti si un grup de agenti bine instruiti
care s fac arestrile. Alti agenti vor provoca tulburrile n strad, n felul sta tinem sub
control toat miscarea.
BELDIMAN: nteleg, n felul sta mpiedici si vrsarea de snge.
LIBRECHT: Eh, un pic de snge nu stric niciodat acolo, la o revolutie. Trebuie bine
cntrit. n astfel de momente e bine s stii s profiti. Cele mai multe lovituri de stat sunt
prilejuri pentru lichidarea adversarilor politici.
BELDIMAN: S nteleg de aici c vrei s-i elimini pe Brtieni? E o prostie, ti urci tara n
cap.
DINASTIA BRTIANU 145
LIBRECHT: Nu si dac art trii toate dedesubturile conspiratiei lor, felul cum se aliaz
cu masoneria pgn si cum pregtesc o republic socialist aici, n Romnia.
BELDIMAN: Tu stii bine c nu este adevrat.
LIBRECHT: Important nu este adevrul, important este ce cred oamenii. A spus-o
Machiavelli. Eu le voi arta ce s cread.
BELDIMAN: Prin ce mijloace?
LIBRECHT: Am dosare.
BELDIMAN: Niste hrtii fr valoare, brfe si rzbunri de jigodii balcanice.
LIBRECHT: Sunt destui trdtori n rndul radicalilor care s confirme. Venind din
mijlocul lor, lumea o s-i cread. De altfel, numrul celor cercetati va fi minim: Ion
Brtianu, C. A. Ro-setti si Carada. Am nevoie de tine s-mi gsesti o cas sigur n
Bucuresti unde s-i pot ancheta. Restul fac eu.
BELDIMAN (spre plecare): O vei avea. Astept un semn ca s-mi organizez agentii.
LIBRECHT (l opreste n prag): Alecule, esti convins c nu pot risca nimic! i voi supune
la tortur. Dac rezist, i voi lichida.
BELDIMAN: Ne asteapt iadul, Librecht. Mai nti cel de aici, de pe pmnt. Apoi cel de
sub pmnt.
LIBRECHT: Iadul ne asteapt oricum dac nu-i eliminm pe Brtieni definitiv din viata
politic a trii. Au fcut pactul cu diavolul. Noi l desfacem.
La iesirea lui Alexandru Beldiman, si face aparitia un aghiotant al lui Librecht. Poart
redingota tipic a agentului de politie parizian. Rmne n ncpere doar pentru o replic.
LIBRECHT (artndpe urma lui Beldiman): Oscileaz. S nu-1 scapi din ochi.
AGHIOTANT: Preabine, domnule Director. LIBRECHT: S nu fiu deranjat.
AGHIOTANT: Am nteles.
146
Imediat ce aghiotantul iese, Librecht se duce ntr-o zon a bibliotecii si deschide o us n
zidul de crti. Priveste spre ntuneric si vorbeste unui personaj care nc nu se vede:
Puteti intra". Din acel ntuneric apare ncet figura, apoi ntreaga siluet a unui brbat.
Este Teodor Brtianu. nainteaz timid, privind speriat prin cabinetul lui Librecht. Acesta
se poart foarte politicos.
cnd pleac transportul. Destinatia este Sibiu. O s fie si ea acolo n trei zile.
LUXItA: Arme pentru Transilvania?
ION: Da. Voi trimite maicii Maximila planurile pentru revolta romnilor. Ea le va trece
muntii la Sibiu. Imediat ce terminm cu Alexandru Cuza, declansm lupta n
Transilvania.
LUXItA: Nu e prea mult? Ct suntem noi de pregtiti pentru asta?
ION: Imperiile au obosit. Acum e momentul s le dm lovitura de gratie. Vom provoca o
nou conferint de pace cu Anglia, Franta si Germania de partea noastr.
LUXItA (se deghizeaz la loc si l pliveste lung): Tu nu esti un om normal. Cu ce snge
te-a fcut taic-tu?
ION: Dada Anica spune c e snge de dac. Cine stie cum s-o fi strecurat o smnt printre
attea semintii care ne-au amestecat.
LUXItA (curioasa): Atunci eu ce smnt oi avea? De dac?
ION: De drac! (Se mbrtiseaz ca buni prieteni.)
Bucuresti si Mosia Florica, n timpul tentativei de lovitur de stat din 3 august 1865
Evenimentele petrecute la 3 august 1865, la Bucuresti, sunt interpretate de istorici ca o
lovitur dat de Putere cu scopul de a preveni o lovitur iminent a opozitiei. De aceea,
asa cum arat documetele, n strad au fost folositi drept instigatori agenti ai Politiei.
Recomand, asadar, ilustrarea acestei realitti printr-o atitudine ceva mai accentuat a
figuratiei selecte, prin gesturi evidente si atitudini elocvente. Acestea pot fi ndemnuri la
scandri, agitatii cu bte n mn, semne fcute ntre agentii deghizati, incidente izolate.
La o intersectie de strzi bucurestene, trsura cu C. Librecht coboar ncet si se opreste.
Aghiotantul lui, mbrcat n straie de orsan, se apropie de fereastra cupeului. Librecht se
apleac si priveste n lungul strzii. Acolo sunt adunati agentii, care n haine de trgovet,
care n tbcar etc. Librecht i inspecteaz. La
156 Alex Minai Stoenescu
unii, deghizamentul este caraghios, improvizat. Totusi, Librecht i d ordin aghiotantului:
Porniti".
Pe strada Lipscani negustorii sunt atacati din senin de doi indivizi. Le sunt drmate
tarabele, le sunt sparte butoaiele. Alti agenti i agit pe negustori s riposteze. Din casele
ulitei ncep s se sparg geamurile si s fie aruncate lucruri.
n redactia ziarului R oman ui, Ion Brtianu, C. A. Rosetti si Eugen Carada discut
campania de pres ce trebuie declansat mpotriva lui Cuza. La un moment dat, de afar
se aude vuietul scandalului. Un zetar tnr intr speriat si anunt: E revolutie, sparg tot!"
Cei trei se reped la fereastr. Pe strad, o unitate a Armatei i urmreste pe rsculati. Pe o
strad lateral, agentii se regrupeaz si se ascund, lsndu-i pe cettenii adevrati victime
ale represiunii. Ion Brtianu i spune, impacientat, lui C. A. Rosetti: Au pornit naintea
nostr!" Dau s ias, dar usile se izbesc de pereti si agentii Politiei, n uniform, ptrund
cu armele ntinse. Aghiotantul nainteaz si ntinde bratul spre umrul lui Ion Brtianu.
Brtianu i d peste brat. Totusi, aghiotantul apuc s spun: n numele legii, sunteti
arestati!" Arestarea se face ntr-o busculad.
La conacul Florica, femeile baricadeaz casa. Anica si Pia, ajutate de Buzatu si Rochit,
mping mobile si le pun n dreptul usilor. Curnd apar si arnutii clare. Descleca si
ncearc s ia casa cu asalt. Pia si Anica ies cu pusca la fereastr si trag dup ei. nuntru,
Buzatu, narmat pn n dinti, apr copiii, n timp ce Rochit se joac cu ei, ncercnd si distrag. Arnutii se retrag fr pierderi.
ION: Izbndim, Rosetti, nu te mai lamenta. Murim noi, se vor ridica altii. Romnul nu
piere.
De afar se aude zgomot, ceart, focuri de arm. Usile sunt sparte si n ncpere ptrund
cpt. Candiano-Popescu si It. Flco-ianu cu soldatii.
CANDIANO: domnule Brtianu sunteti teafr?
La biroul lui, C. Librecht st n semintuneric cu ochii pironiti n gol. Are si gura
ntredeschis. Un dinte luceste unt. Privirile lui exprim o spaim combinat cu ur.
sopteste: Am ratat".
Mnstirea Ostrov
Maica Maximila se pregteste de drum. Un cal care asteapt n fata schitului este ncrcat
cu desagi. In chilia ei, maica Maximila si face cruce n fata unui triptic vechi de lemn. Se
roag scurt, n picioare, apoi scoate un cutitas si ncepe s desfac spatele icoanelor din
triptic. Scoate de acolo documente, planurile revoltei romnilor din Transilvania. Le bag
ntr-o geant de piele, pe care si-o petrece peste umr. Iese n curte si ia calul de drlogi.
Dinspre munti se aud buciume.
Maximila ajunge la bacul peste Olt. Podarul o ajut s urce calul pe bac. II leag de o
brn care tine loc de balustrad. Maica priveste bulboanele fierbnde ale rului. Din ele se
ridic o tensiune. Calul sforie, dnd semne de agitatie. Zidurile
DINASTIA BRTIANU * 159
mnstirii Cozia, de pe malul cellalt, par ru prevestitoare, morbide. Cnd bacul a trecut
de jumtatea rului, de pe malul cellalt se repede s latre furios cinele podarului. Ar
putea fi si o femel cu pui. Calul se sperie, necheaz. Se ridica pe picioarele din spate,
apoi loveste cu acestea cosmelia bacului. Podarul este aruncat n ape. Maica Maximila
abia se tine, este trntit, se ridic. Are un atac de inima, ^uiui se i astearn si el n ap.
Secventa final este cu bacul proptit ntr-un mal, undeva mai jos de Cozia, n linistea
locului. Se aud psrile si fosnetul de pdure. Pe bac, czut ntre lemne, este maica
Maximila, moart, cu ochii deschisi larg spre cer. Pe ape plutesc, duse de curent, planurile
revoltei romnilor din Transilvania. Este un simbol al desertciunii.
EPISODUL 5
Mosia Florica, februarie 1866
Ion Brtianu a adus la mosie un notar. Stau toti n jurul unei mese - Dumitru, C. A.
Rosetti, E. Carada, Anica si Pia. Ion este n doliu dup maica Maximila. Este prezent si
un negustor. Notarul citeste cu o voce spart, caraghioas, actul pe care tocmai 1-a
ntocmit. Brtianu vinde mosia de zestre, Plesoi, a sotiei sale pe bani putini, dar suficienti
pentru a pleca n Germania spre a-1 aduce pe Carol de Hohenzollern. Cnd termin de
citit, notarul i invit pe Brtianu si pe negustor s semneze. Individul scoate banii si i
numr.
ROSETTI: Nu stiu dac trebuia s faci sacrificiul sta. S vinzi mosia de zestre a
nevestii.
PIA: Eu am vrut. S se termine o dat. Zestrea femeii sunt copiii.
DUMITRU (soptit, la urechea lui Rosetti): Eu nu eram n stare s fac asa ceva.
ROSETTI (la fel, ironic): Pi ce mosie ai tu?
DUMITRU (ncurcat): Pi...
ION (dup ce a primit banii, Piei): Mine dimineat, foarte n zori, s-mi pregtesti sania.
Haine de drum si de ceremonie. (Ctre ceilalti:) Voi s treceti la actiune imediat.
Notarul, negustorul, Anica si Pia pleac.
ANTON (ridicndu-se n picioare): Nu judec oamenii maturi dup copilria lor. Exist
ns lucruri n lumea noastr care nu au timp. V rog s asteptati aici. Cineva doreste s
obtin de la dumneavoastr o explicatie.
Iese din salon. Urmeaz un lung moment de asteptare. Brtianu este atras din nou de
portretul printesei toscane din secolul al X-lea. Ochii ei sunt ru prevestitori, n sfrsit,
usa se deschide si pe ea intr, elegant, martial, mai btrn cu zece ani, baronesa
Mathilde Kestner, logodnica prsit la Paris n dezonoare si cu copil. Brtianu
ncremeneste. Femeia se apropie sigur pe ea, superioar, pregtit pentru rzbunare. Se
opreste n fata lui, foarte aproape.
MATHILDE: Ticlosule!
ION (profund tulburat): Doamn...
MATHILDE: Voiam s vd cum arat acum ochii unui logodnic ndrgostit, ntrezresc
cumva o privire disperat sau mi se pare mie?
ION: Doamn, rmn umilul dumneavoastr servitor. Cereti executarea mea. Nu voi
protesta.
DINASTIA BRTIANU 167
MATHILDE (rde nervos): Ha, ha, domnule Brtianu, eu tocmai asta fac acum: te execut.
Ai pierdut tot. Contele de Flan-dra v-a refuzat. Printul Carol nu va spune da, cnd i voi
povesti ce mrsvie ai fcut acum zece ani.
ION (cznd n genunchi si srutndu-i poalele rochiei): Nu blestema un popor la sclavie
pentru o crim a fiului su. Pltesc eu, Mathilde. Ucide-m! Accept un duel cu oricare
ofiter care vrea s m mpuste.
MATHILDE (de sus): n pasiunea ta nebun pentru o tar de nimic nu mai vezi realitatea
n adevratul ei chip. M-ai nselat cu o tar, domnule Brtianu. Ea este rivala mea. O voi
zdrobi.
ION (se ridica): Nu ai sufletul sta. Te-am iubit. Ai purtat n pntec copilul nostru.
MATHILDE: ndrznesti s-mi amintesti? Tu si iubit? Niciodat. Sufletul tu este mai
negru dect iadul dac ai putut lsa o femeie si un copil n disperare. Tu ai ucis acel copil.
Tu esti un monstru si pentru crima asta vei plti n modul cel mai dureros. Sunt sotia
presedintelui Adunrii Nationale Franceze. Am cerut sotului meu s ntoarc sprijinul lui
Napoleon pentru Romnia.
ION (ngrozit): Cum ai putut s faci asta? Tu crezi c te joci cu destinele natiunilor ca
ntr-o afacere de amor?
MATHILDE (l plmuieste, apoi la fel de rece): Vei suferi, Brtianu. Te vei chinui cum
m-am chinuit eu cu gndul sinuciderii n nopti ntregi de disperare. S simti si tu ce
nseamn trdarea.
i ntoarce spatele si iese.
Bucuresti. Palatul domnitorului
ntr-o modest sufragerie, Cuza, doamna Elena Cuza si cei doi fii iau masa n liniste. Nusi vorbesc, n jurul lor se agit trei sau patru servitori. Se aud tacmurile lovite. Vinul
turnat n pahare este rosu. Doamna are grij de alimentarea copiilor. La un moment dat
bate pendula 11 lovituri. Cuza si priveste
168 *
ceasul si dup ce btile au ncetat n spune Elenei: Seara asta am s merg la culcare".
Scena domestic mai continu un timp.
Germania. Un palat din Diisseldorf, resedinta baronesei Kestner
Mathilde a cobort din trsur si a urcat scrile. Intr n holul mare al casei si este
ntmpinat de un valet.
VALET: Doamn baroneas, sunteti asteptat de ducesa Koltzoff.
MATHILDE (dup ce se apropie surprins de Elena Ghic): Doamn ducesa? Nu-mi
amintesc s v fi anuntat aceast vizit!
ELENA (foarte femeie): Pentru mine a fugit atunci.
MATHILDE (dnd s o ocoleasc): Nu sunt dispus acum la discutii politice.
ELENA (i tine calea): Brtianu era al meu atunci cnd mi 1-ai luat.
MATHILDE: Doamn duces, v rog s v dati la o parte.
ELENA: stiai c e cu mine. De ce mi 1-ai luat? De ce este el mai ticlos dect dumneata?
MATHILDE: Exist trdri care nu se pot prescrie. Nu compara o tragedie cu o aventur.
(Trece pe lng Elena si apuc s fac doi pasi.)
ELENA (dreapt, cu spatele): I-a murit un copil. (Pauz) Primul copil. (Acum se ntoarce
spre Mathilde, care s-a oprit.) Dumnezeu 1-a pedepsit pentru ce ti-a fcut. I-a luat lumina
ochilor lui. Era fetit.
Mathilde are un zbucium. Chiar si apleac usor capul. Cnd se rsuceste brusc, chipul ei
este rvsit de lacrimi, l mai iubeste.
ELENA: Nu ne obliga s pltim nc o dat pentru greseala lui.
MATHILDE: Era copilul tu?
ELENA: Nu. Era l sotiei sale. O femeie cinstit.
DINASTIA BRTIANU 169
MATHILDE (caut din priviri dac este adevrat sau nu): El te-a trimis?
ELENA: Nu. M-a trimis poporul meu.
Bucuresti. Saloanele hotelului Hugues
Este bal cu muzic si petrecere. C. A. Rosetti, n haine de serat, si Carada n
vestimentatia neagr obisnuit discut ultimele detalii ale loviturii ntr-un separeu. Intr
Candiano -Popescu impacientat.
CANDIANO: Se duce la culcare.
ROSETTI: Cine?
CANDIANO: Cuza. Se duce la culcare.
CARADA: Nu suntem pregtiti. Ofiterii sunt la cazrmile lor.
ROSETTI (lui Carada): Du-te imediat si anunt-i.
CANDIANO: N-ati nteles. Se duce la culcare si se nchid toate usile. Nu mai putem
intra.
CARADA (dup un scurt moment de panica): Mria Obrenovici. M duc la ea si o trimit
s-1 tin la crti pn trziu.
ROSETTI: Du-te. Eu voi tine guvernul n bal. Nimeni s nu afle nimic. Rmne cum e
hotrt.
Diisseldorf
Carol si aghiotantul lui, von Werner, studiaz o hart mare a Europei pe o mas din
bibliotec. Caut amndoi si nu reusesc s gseasc Valahia.
CAROL: Aici ar trebui s fie, dar scrieBulgaren.
VON WERNER: Poate mai la nord, spre munti. Romnii au munti.
CAROL: Aici scrie Arghesh. Ce-o fi aia Arghesh?
VON WERNER: Asta e n Austria, sunt sigur. E n Austria.
CAROL: Ce mama dracului de hart e asta? (Se uit la legend.) Ce mi-ai adus, von
BISMARCK: Asta e prima diferent ntre noi. Eu o vd, rotund, mare, imens n
mijlocul Europei. Ce vede Alteta Voastr sunt bilele de biliard rspndite haotic pe masa
verde. A doua diferent dintre noi este c eu vd bilele adunate la mijloc, lipite strns una
de alta, prinse ntr-un triunghi de argint.
CAROL: Credeti c a venit momentul unittii noastre nationale?
BISMARCK: N-am fost niciodat mai puternici. Dar va fi rzboi.
CAROL: n cazul sta, eu sunt pregtit.
172 *
BISMARCK (glumet): Ati vzut ce usor v-am convins.
CAROL (riznd fin): Nu, nu, domnule conte, (n timp ce l serveste cu un phrel de
schnaps:) Sunt pregtit pentru a-mi face datoria sub arme. Nici nu se mai pune problema
s plec n locul la uitat de lume. Acum sunt mai decis ca oricnd.
BISMARCK (lund phrelul, ironic): Aoleu!
CAROL: De data asta vorbesc foarte serios, nteleg acum c excelenta voastr mi ofer
cea mai nalt onoare, n mijlocul armatei noastre, voi comanda regimentul meu de
artilerie. E jocul care mi place si mie. Aveti promisiunea mea c voi sluji sub drapelul
alb-negru al patriei mele.
BISMARCK: Verde.
CAROL: Poftim!?
BISMARCK (insinuant): Ver-de.
CAROL: Vreti s spuneti c...
BISMARCK: Imperiul!
CAROL: Bine, dar...
BISMARCK (foarte aproape, familiar si confident): Al doilea Reich este telul meu. si
care altul poate fi, odat ce bilele de biliard sunt asezate n mijlocul mesei? Nu? Pentru ce
se asaz bilele acolo? Bilele sunt asezate pentru ca s nceap un nou joc.
CAROL: M sperie putin ce spuneti. Poate fi viziunea unui nebun.
BISMARCK: Asa este, nc o dat m-ati ghicit. Sunt nebun.
CAROL (deprtndu-se): Excelent, v rog s ncetati cu tentativele astea de a m umili.
Vreti s m simt mic, nu-i asa, un prinfisor care nu vede mai departe de grdina
castelului? Dumneavoastr sunteti strategul, gnditorul...
BISMARCK: Oh, ce bine v-am ales! Inteligent, perspicace, devotat, nobil. Numai un
nebun poate s vad aceste calitti n Alteta Voastr, dintr-o singur privire. Pentru
oamenii normali, Alteta Voastr este suspect.
DINASTIA BRTIANU * 173
CAROL: Conte, e adevrat ce se spune: sunteti periculos. si mi dau seama c forta
voastr adevrat nu este Armata Prusiei. Este inteligenta.
BISMARCK: Nici vorb. Mrturisesc c sunt cam mediocru. Nu, nu v jenati. Nu sunt
mai destept dect un medic celebru sau un filozof german. Puterea mea st n alt parte.
CAROL (se scap): n viclenie. Iertati-m dac...
BISMARCK: Eh, de data asta n-ati nimerit-o. Dar, rmne ntre noi. Viclenia este si ea o
form de inteligent. Nu, printe Carol, puterea mea st n ideal. (Ia o alun.) Eu visez.
Carol este profund miscat de aceste destinuiri. Se plimb ncet prin ncpere, parc ar
cuta niste rspunsuri. Ajunge n dreptul mesei si pune din nou degetul pe harta Europei.
CAROL: n fond, ce doriti s fac n Romnia?
BISMARCK: n primul rnd, s fiti un suveran demn. Va fi greu la nceput sub tutela
Imperiului otoman. Dar nu trebuie s uitati c stindardul verde al Imperiului lui Otto cel
Mare a fluturat cndva pe acest continent, n jurul lui s-au prbusit toate cele-late puteri.
Noi i-am mai nvins o dat pe barbari.
CAROL: Nu vi se pare un vis cam... dilatat?
BISMARCK: Nu, pentru c, vedeti printe, eu nu sunt un nebun oarecare. Eu sunt un
nebun de legat. Eu m voi ocupa de Imperiul austriac, de Imperiul francez si de cel
britanic. Trebuie distruse. Voi v veti ocupa de Imperiul otoman.
CAROL: n acest moment as putea bnui c Excelenta Voastr poate s distrug aceste
imperii, dar nu sunt sigur c eu as putea, din locul sta straniu, s clatin, mcar, Imperiul
turcilor.
BISMARCK: O s v ajute Rusia.
CAROL: Chiar c e o nebunie.
174
BISMARCK (din nou familiar, aproape de ureche): Sigur, voiam s spun: nebun de legat,
asa, ca o metafor. Eu sunt nebun din dragoste de patria mea.
Cei doi si nfrunt privirile otelite. Bismarck nu glumeste deloc. Ochii lui ard, prjolesc,
n fixitatea lor nspimnttoare. Carol nu-i poate rezista.
CAROL: Nu stiu, nu stiu, totul este nc foarte confuz. Ce as putea rezolva eu cu un
popor latin, aproape necunoscut? Ce virtuti au oamenii stia?
BISMARCK (revenit la jovialitate, dar sigur pe el): Periculosi, ngrozitor de periculosi.
Veti fi conductorul unui neam ndrtnic. Nimeni n-a fost n stare s-i ntoarc de la
obiceiul lor. De asta au rmas latini, aici, ca o insul, si triesc izolati ca o insul, ntradevr, ei ar putea fi Britania estului ncptnat, conservatoare, rea. Puneti un picior
german acolo. S afle de noi, s vad ce nseamn organizarea si disciplina german. Nu
v asteptati la supunere. Vor rde de Alteta Voastr la nceput. Vor face o glum proast pe
seama Voastr, dati-le ci ferate. Vor lansa un zvon rutcios, construiti o armat pentru
ei. V vor da un picior n spate, dati-le independenta. Asta o s-i sperie un timp... n
sfrsit, succesul poate e riscant, dar cu independenta obtinut vor avea de lucru cteva
decenii.
CAROL (pe harta): Strategic vorbind, sunt asezati cum e mai ru. si otomanii, si rusii pot
trece foarte usor peste cmpiile astea. O armat aici n-are nici o protectie.
BISMARCK: Pentru c nu vedeti ntregul. Romnii nseamn si lantul acesta muntos,
nseamn si... (bte cu degetul) Transilvania. Ia ncercati s priviti acum! Uitati-v si ce
bazin hidrografic au.
CAROL: Este fascinant s urmresti pe hart o natiune, dar Transilvania nu va fi usor de
cucerit.
DINASTIA BRTIANU * 175
BISMARCK: V-am spus: de Austria m ocup eu.
CAROL: Pe cine pot conta acolo? Dati-mi un nume.
BISMARCK: Brtianu.
CAROL: Bine, dar sta este un revolutionar periculos! Este un regicid. A atentat la viata
mpratului Napoleon.
BISMARCK: Pi, cu cine vreti s construiti o tar? Cu oamenii asezati? Cu stia nu poti
face dect o biseric.
CAROL: Brtianu... Alt nume?
BISMARCK: E de ajuns. Brtianu. Ceilalti nu conteaz.
si fumeaz. Mlinescu ascult la us. si face semn cu ostasul. Din camera ei iese Elena
Cuza. Doamna l abordeaz ngrijorat: Domnule locotenent, n timp ce eram la mas cu
Domnul, a sosit un biet si ne-a spus c la noapte va fi revolutie". Zvonuri, Mria
Voastr. Garda e la post". Am alturi copiii, dorm si nu vreu s fie treziti de zurbagii".
Fiti fr grij, Mria Voastr. Veghem noi".
Dusseldorf. Palatul Casei von Hohenzollem
n acelasi salon de receptie, Brtianu l asteapt pe printul Carol. Acesta intr n uniform
militar, ntinznd de la distant mna ctre romn.
CAROL: Domnule Brtianu, am auzit c sunteti un adevrat pater familias pentru
poporul romn.
BRTIANU: Alteta Voastr, dati-mi voie s fiu primul care s v spun Maiestate.
CAROL: Usurel, domnule Brtianu. nc n-am spus da.
BRTIANU (scotnd o hart): Atunci dati-mi voie s v art tara mea. Romnii triesc n
aceste teritorii ca popor vechi nc din primele veacuri ale lumii crestine. Am fost
crestinati timpuriu, dup ritul Bizantului. V rog s priviti: Asta este Muntenia sau
Valahia, cum este mai bine cunoscut n german. Aici este Moldova, cu Bucovina si
Basarabia. Dincoace este Dobrogea.
CAROL: La Marea Neagr.
BRTIANU: ntr-adevr. Aici n centru este Transilvania, leagnul poporului nostru.
CAROL: Ce vreti s spuneti prin asta? Am auzit metafora asta, dar nimeni nu mi-a dat
cea mai mic dovad.
BRTIANU: A fost centrul politic, militar si religios al dacilor. Cuceriti de romani, dacii
au disprut n noul popor for178
mat prin contopirea dintre nvingtori si nvinsi. Limba cu care s-a format ca natiune
medieval a fost latina provincial, romna pe care o vorbim noi acum.
CAROL: Mi-as dori s aflu mult mai multe despre acest subiect. Mi se pare fascinant, dar
nc de nenteles.
BRTIANU: Aici, n aceast zon muntoas a masivului Apuseni si aici, n regiunea
numit Maramures, mai triesc nc daci. Sunt crestini, dar si pstreaz si obiceiurile
antice. Vom gsi poate o zi n care s facem un drum pentru a-i cunoaste.
CAROL: Bine, dar acolo este Austria?!
BRTIANU (mieros): Tocmai acesta este scopul invitatiei mele. S facem drumul
mpreun cu Armata romn, condus de Maiestatea Voastr.
CAROL: Esti viclean, domnule Brtianu. Bismarck mi-a spus s fiu foarte atent cu
dumneata.
BRTIANU (jucnd modestia): S-ar putea s fim din aceeasi ras de oameni politici. S
fi avut puterea si ntinderea Germaniei, poate c as fi fost mai direct cu Maiestatea
Voastr. Dar sunt un modest supus al Majesttii Voastre care v cluzeste ntr-un
teritoriu plin de pericole.
CAROL: Chiar, am auzit c multe lucruri nu sunt chiar asa de frumoase cum le prezinti
prin Europa.
BRTIANU: Suntem lenesi. Ne miscm greu la munc si nu ne place s o tinem mult
asa. Dar un print german poate aduce dragostea de munc la romni. Apoi vine si
sentimentul rspunderii. N-am s v ascund c ne place s dm mereu vina pe altii.
CAROL: Asta nu e frumos deloc. Sunt moravuri, iertati-m, dintre cele mai rele. Nu se va
CUZA (se uita la el si face semn din ochi spre Lipoianu)'. Spune-i s ia arma de la tmpl
mea.
PILLAT: Nu ar fi pus-o, dac nu avea acest ordin.
CUZA (dup ce o vede pe Mria tinut n colt de It. Berendei): Lsati-m s m mbrac.
Semnez imediat abdicarea.
Costescu aprob din cap. Ofiterii se misc. Lipoianu ncepe s cerceteze tunica
domnitorului, s nu aib vreo arm acolo. Camera se misc spre Mria Obrenovici.
Costescu i face semn lui Berendei: Du-o de aici". Cnd camera revine la Cuza, acesta
tocmai si ncheie tunica. si-o ajusteaz pe corp si se opreste, privindu-i ntrebtor.
CUZA: Nu am cu ce s v isclesc abdicarea. COSTESCU (scoate din porthart o
climar si o pan): Ne-am gndit si la asta, Mria Ta.
DINASTIA BRTIANU * 183
CUZA (lundu-le): Frumos lucru s tii climara n tocul armei. Numai c voi nu sunteti
grmtici. Sunteti niste prosti. Pe ce semnez? N-am mas.
PILLAT (apropiindu-se si aplecndu-se): Voi fi eu mas pentru momentul sta, Mria Ta.
Cuza semneaz pe spatele lui Pillat, apoi le d hrtia, climara si pana. i priveste cu
tristete.
CUZA: Ce mult v-am iubit, (i urmeaz.)
Afar, n curtea palatului, Mlinescu a aliniat garda pe dou rnduri. Cnd vede c se vine
cu domnitorul, le d ordin soldatilor s se ntoarc stnga-mprejur (cu spatele). Apoi face
un semn ctre piata mare din fata palatului. O trsur se apropie si este tras repede la
peron, n spatele ei, n piat, apar trupele regimentului de artilerie. Pun tunurile n ordine
de btaie. Cuza iese ncet flancat de ofiteri. Trece calm printre rnduri, privind ceafa
militarilor. Unul dintre ei izbucneste n plns, pstrnd pozitia de drepti, dar cu capul czut
n brbie. Cuza se apropie de el. l ascult aproape lcrimnd. Bag mna n buzunar,
trezind reactia ofiterilor, si scoate o tabacher de argint cu monograma sa. O strecoar n
buzunarul soldatului, care nu nceteaz s se smiorcie. Urc n trsur. Costescu, de pe
usa trsurii, trage un foc n aer.
Focul de revolver se aude n hotelul Hugues. Ministrii sar, ca dup o lung asteptare. Nu
scoate unul o vorb, si iau blnurile si cciulile si ies din hotel n piat. Pe msur ce
avanseaz prin piata cufundat n ntuneric, observ absenta populatiei. Haralamb face o
criz: Unde e poporul, domnule Rosetti? Unde ti-e poporul care manifest bucuria?".
Rosetti ncearc s-1 calmeze: Linisteste-te, domnule colonel. Gata, s-a terminat. Ce mai
conteaz". Politicienii trec mai nti prin dreptul artileristilor
184 *
apoi printre soldatii din gard aliniati, dar de data asta cu fata. Din rndul artileristilor se
apropie de comandant un sergent.
SERGENT: Domnule cpitan, ce se ntmpl? Ce este aici?
CPITAN (fulgerat de o solutie, scoate sabia si trece n fata unittii): L-au fcut mprat
pe domnitorul Cuza. Uraaa, triasc mpratul Cuza! Uraaa!
Soldatii ncep si ei s strige. Chipuri fericite n timp ce prin spatele lor trece trsura cu
fostul domnitor, nuntru, este asezat ntre ofiterii care l amenint cu armele. Cuza aude
uralele soldatilor. Desertciune, trdare, ridicol - toate se adun n privirea lui. La un colt
de strad, Femeia de lume rde si i arat snii.
Candiano-Popescu nvleste mpreun cu o trup de soldati n casa lui Librecht. Acesta
este la biroul su, cercetnd dosare. Cnd aude zgomotul sare si deschide usa secret din
bibliotec. Nu apuc s fug pe ea. Este prins cu minile la spate. Candiano: S-a
terminat, viper otrvit. Acum vei da socoteal". Se duce la birou si ia dosarul n min.
Citeste la lumina lmpii. Se uit la Librecht cu dispret, rupe prima fil din dosar si i-o
ndeas lui Librecht n gur: Cu complimente de la domnul Brtianu". l duc.
Maiorul Lecca intr n cazarm si ptrunde n cabinetul gen. Florescu. Acesta doarme
mbrcat pe o canapea. Sare s-si ia sabia, dar nu apuc. Lecca nainteaz militros si i
pune mna pe umr: n numele poporului, sunteti arestat. Nu opuneti rezistent. Am
ordin s trag." Florescu: Cine ti-a dat acest ordin?" Lecca: Poporul care acum este
strns n piata palatului si manifest pentru libertate".
n piata palatului sunt doar soldatii artileristi, pe lng tunuri, strignd aproape
rgusiti :"Triasc mpratul Cuza! Uraaa!" Ridicolul acestei scene nu are nevoie de
dialog.
Domeniul Wied, n Germania
Otto von Bismarck soseste n vizit la castelul Neuwied. Este anuntat de valet, dar este
aproape imediat ntmpinat de
DINASTIA BRTIANU 185
principesa Mria de Wied (mama Elisabetei). La o mas rotund cei doi se asaz
mpreun cu Elisabeta (23 de ani) si fratele ei, Wilhelm (21 de ani). Valetul serveste ceai.
Bismarck soarbe usor neatent, cu ochii la cei doi tineri.
BISMARCK: Ah, mi-ati dat ceai. Eu beau cafea.
MRIA: Iertati-m, domnule conte, n familia noastr legturile britanice au creat o
mod. (Valetului:) Johann, adu cafea. Dar m surprind totusi obiceiurile dumneavoastr
orientale, conte. E adevrat ce se spune?
BISMARCK: Mai nti m-au suspectat c sunt evreu. Interesul meu pentru bncile Prusiei
era un indiciu. O femeie, iertati-mi indiscretia, i-a convins c nu e adevrat. M vzuse
gol si... ntelegeti? (Elisabeta si Wilhelm pufnesc n tis cu ochii n pmnt si brbia n
piept, si revin imediat, speriati.) Apoi au spus c sunt la origine tigan. Dar fiindc si
Johann Sebastian Bach era tigan, au considerat c rasa asta ar fi prea nobil pentru mine.
(Reactie Mria.) Chestia asta m-a obligat s-mi fac arborele genealogic, n realitate, drag
printes de Wied, sunt la origin slav. E dureros, e nobil, habar n-am! Cel mai vechi
strmos al meu a fost un sef de trib slav din secolul al IX-lea. Asta este!
MRIA: Ah, nteleg! De aici gustul pentru cafea.
BISMARCK: As! Mai degrab gustul pentru prostie al dusmanilor mei. Elisabeta, tu nu
ridici niciodat ochii din pmnt n fata unui brbat?
ELISABETA (emotionat, fr s-si schimbe atitudinea, se ncurc): Excelenta voastr...
eu... nu...
BISMARCK: Cti ani ai?
MRIA (mam ofensat): Domnule conte!
BISMARCK (metalic): Vreau s-mi rspund.
MRIA (dup o pauz de emotie, cald): Rspunde Elisabeta.
ELISABETA: Dou... Douzeci si... si trei.
186 *
BISMARCK: Atunci tu, Wilhelm, trebuie s ai vreo douzeci, douzeci si unu.
WILHELM: Da, domnule.
BISMARCK: Da, domnule, ce?
WILHELM: Da, domnule, douzeci si unu.
moment dat - parc ar fi ales - principesa Mria se opreste n dreptul unui pat pe care se
afl ntins un tnr soldat, adoles188
cent blond si cu ochi mari, albastri. Asternuturile, patul, cmasa lui, obrazul lui sunt
imaculate. Fetifa este fascinat de albeata pernei si, cu un gest infantil, nendrznind s-1
ating pe biat, mngie pnza aspr. Tnrul ncearc s se ridice si s vorbeasc. Leti,
aflat n spatele Mriei, vrea s intervin, ca si cum fata fcuse un gest nepermis. Nu din
mil pentru biat, ci din rigoare si etichet. Mria o opreste. Privirile curioase ale fetitei si
ale t-nrului se atrag magnetic. Din aceea aparent imperturbabil senintate a chipului
su, sngele i izbucneste biatului pe gur, stropind-o pe Elisabeta. Capul soldatului
cade, fr a nceta s priveasc ochii angelici ai fetitei. Atunci, principesa Mria se
apleac usor, ia mnuta fetitei si o pune pe pieptul fr suflare al soldatului: Vezi,
Elisabeta, aceasta este moartea!"
Noaptea, n patul ei, Elisabeta-copil priveste fix spre tavan, impresionat de tot ce vzuse.
Unele secvente revin. La un moment dat se rsuceste ncet cu capul pe perna sa. Imaginea
chipului frumos al adolescentului nu o prseste. Atras de asprimea asternutului,
Elisabeta ncepe s srute perna cu religiozitate, ntr-o fractiune de secund, din ntuneric,
Leti o atac, isteric, aruncndu-i un sac n cap. Strig:, Ai srutat! Ai srutat! Te-am
vzut!" Elisabeta se zbate, tip, n timp ce Leti leag sacul cu sfoar. Iadul te va nghiti!
Ai srutat!".
tiptul Elisabetei-copil este cel din camera unde boleste Otto.
Plecarea spre Romnia
n dimineata de l mai 1866, Carol simuleaz o plecare la vn-toare. Pregtirile
echipamentului su si ale nsotitorilor si - von Wemer si valetul Peter - dau de bnuit c
este o cltorie ceva mai important. Carol si ia la revedere de la printii si ntr-o
atmosfer de religiozitate auster, apoi porneste clare spre un drumeag de pdure unde
asteapt nsotitorii si cu o trsur tip diligent, ncrcat cu bagaje. Ajuns la gar, se
ascunde ntr-un birou pentru a-si schimba hainele. Dar imediat ce iese n sala de asteptare
este recunoscut de mai multi ofiteri, care l salut cu deferent. Schimb
DINASTIA BRTIANU 189
priviri semnificative cu Peter. Von Werner abia si stpneste rsul. Cltoreste cu trenul
pn la castelul Ramersdorf.
CAROL (luiPeter): nc ne putem rzgndi. Pot spune c am vrut s fac o vizit unor
distinse doamne la castelul Ramersdorf.
PETER: Eu am nceput s cred c lumea e condus de femei. Poate unde le-a fcut
Dumnezeu cu ochii mai mari.
VON WERNER: si cu mintea ct o nuc. Hai s fim seriosi!
CAROL: Mi-e team c nu cu mintea conduc ele lumea. (Peterizbucneste n ris).
VON WERNER (revoltat): Cum ti permiti?
CAROL (i priveste pe amndoi nedumerit): Eu vorbeam de inim. Cu inima conduc ele
lumea. Dar la ce v-ati gndit?
La castel este asteptat de trei femei: baroneasa de Franque (gazda), dna Hortense Cornu
(sora de lapte a mpratului Napoleon III) si dna Mathilda Drouyn de Lhuys (sotia
ministrului de externe l Frantei). Dialogul se poart n franceza de salon.
FRANQUE (ntmpinndu-1 jovial): Drag printe, mi-a fost team c nu ajungi nici
mcar pn aici. Peste tot misun spionii, ntr-o zi vor ptrunde pn n budoarul unde mi
tin iubitii.
CAROL (i srut mna respectuos): Madame baroneas de Franque, sunt convins c
spionii vor avea un soc.
FRANQUE: Ha, ha, tnrul nostru are un spririt bun pentru o aventur, (l prezint:) Mme
Hortense Comu, ngerul pzitor al mpratului Napoleon. Mme Mathilde Drouyn de
Lhuys,si dup nume ti dai seama c este sotia ministrului de externe al Frantei.
CAROL: Sunt impresionat, doamnele mele. Mai ales c domnul ministru de externe s-a
opus categoric alegerii mele pe tronul Romniei.
MATHILDE (foarte femeie): Asta n public, tinere, dar, cnd a ajuns acas, a schimbat
politica Frantei. (Celelalte dou izbucnesc ntr-un ris cochet.)
FRANQUE: Luati loc, printe. Un ceai?
CORNU (ntepat): V-ati vzut cu Bismarck, printe? Ce ti-a spus?
190 *
FRANQTTF Hortense, l ucizi din primul foc pe bietul biat!
CORNU: E ofiter.
CAROL: Mi-este imposibil s neg. Probabil c spionii de care vorbeati lucreaz chiar
pentru dumneavoastr.
MATHILDE: Te-a rugat sau a vorbit ca un stpn?
CAROL: Bismarck vrea ceva confuz. Nu 1-am nteles prea bine.
CORNU: Totusi, ati pornit spre Romnia.
CAROL: ntr-adevr. Contele Bismarck mi-a fcut recomandarea s reprezint cu
demnitate numele printilor de snge germani.
MATHILDE: Nu m ndoiesc c trnoiul la prusac a fcut apel la ceea ce el nu are. Dar
politic, politic ce a spus?
CAROL: Respect pentru sultan si fidelitate fat de Franta.
CORNU (spreFranque): Ti-am zis? Mare brigand!
MATHILDE: Se va ntelege cu rusii.
FRANQUE: Stai s vedem. Printe, Bismarck nu a amintit nimic de noi, de o nalt
protectie?
CAROL: Mrturisesc c am considerat vizita cancelarului ca una protocolar, nu mai
mult. Decizia de a pleca mi-a apartinut si, oricum, am discutat-o cu sefii Caselor noastre
princiare. Dnul Bismarck este un functionar.
MATHILDE: Uit-te la el, Hortense! Minti att de elegant, printe, c m las nc o dat
convins de alegerea fcut. Ai stof de diplomat.
CORNU: Printe, vorbesc limba romn cum nu o vei vorbi dumneata niciodat. (Spre
prietene, ca o parantez:) Asa 1-am cucerit pe Brtianu, desi n urm cu zece ani am
poruncit s fie aruncat n nchisoare. Dumneata ai fost ales print al Romniei de noi,
doamnele de aici, pentru a reprezenta interesele Marilor Puteri n Orient. Tu nu trebuie s
devii romn acolo, ci cel mai rafinat agent al civilizatiei.
CAROL: Sunt coplesit si nu stiu ce s spun: s v multumesc din suflet, sau s m tem
pentru ncrederea prea mare pe care mi-ati acordat-o. Nu sunt dect un cpitan de artilerie.
DINASTIA BRTIANU # 191
MATHILDE (ostentativ, spre Franque): Ha-ha! l vezi? A nceput s gndeasc. E o mn
de femeie la mijloc.
CORNU: S avem noi o rival n Dusseldorf? (Femeile rid cu poft.)
MATHILDE: Dac erai un simplu cpitan, l alegeam de la intrarea n Quai d'Orsay.
Printe, vei merge ntr-o tar latin pe care noi vrem s o facem Belgia Orientului,
mpratul (arat spre H. Comu) si Germania (arat spre Franque) ti cer s eliberezi
aceast tar de barbarie. Drumul spre Constantinopole va trece pe acolo.
CAROL: Sunt constient de rspunderea imens pe care mi-am asumat-o. N-as ndrzni
nici o clip s m abat de la acest drum.
MATHILDE: Nici s nu ndrznesti altfel. Sunt oameni importanti care abia asteapt
succesele dumitale.
CORNU: Prima linie ferat s o faci ntre Bucuresti si Giurgiu. Vei deschide astfel
negotul Marii Britanii cu cereale pe Dunre.
CAROL: Da, sigur.
FRANQUE: A doua linie s o faci pn la Predeal. Germania va fi sensibil la aceast
alegere.
CAROL: Am nteles: Predeal.
MATHILDE: Va trebui s pui Armata repede pe picioare. Franta va miza pe aliata sa din
Orient curnd. si, fii foarte atent! mpratul Napoleon a mai fcut o ncercare cu colonelul
Cuza n aceast tar. Un al doilea esec poate s-1 plictiseasc.
CAROL: Fiti sigur... Armata!
FRANQUE (insinuat, spre H. Comu): si, la sfrsit, ia-ti si o amant, ca s fie multumit pe
deplin si Napoleon III. (Rd din nou, detasate de Carol.)
MATHILDE: Va fi ca un fel de expeditie n Amazonia.
CORNU: Pun pariu c austriecii nu-1 vor prinde.
FRANQUE: Pe ce pui pariu?
Secventa urmtoare este n liziera unei pduri de foioase, pe malul Rhinului. Spre
dimineat s-a lsat o ceat s o tai cu cutitul. Peter asteapt cu nerbdare n dreptul unei
brci legate la
192 * Alex Minai Stoenescu
mal. Din pdure se aud zgomote suspecte, n sfrsit, apare Carol, nvesmntat ntr-o
manta.
PETER (soapte grbite): Aici, printe, aici!
CAROL: M-am rtcit.
PETER: Malul misun de spioni austrieci.
CAROL: M-au finut babele alea de vorb pn adineaori.
Cei doi urc n barc si Peter ncepe s vsleasc spre cellat mal, pierzndu-se repede n
ceat, ntr-adevr, la scurt timp n urma lor, pe mal apar doi agenti austrieci. Caut urme,
cerceteaz insistent malul, gsesc rostura frnghiei pe copacul unde fusese legat barca.
AGENT (privindnciudat ceata de deasupra fluviului): L-am pierdut!
La un hotel din Ziirich, printul ajunge incognito, cu aceeasi diligent nchiriat, plin de
bagaje. Aici, Carol, von Werner si Peter discut la o mas problema pasaportului.
CAROL: Ne trebuie un document de cltorie cu nume de mprumut. Nu m pot duce la
primarul din Ziirich s-i cer un pasaport pe nume fals.
VON WERNER: M pot duce eu. Chiar dac m-ar recunoaste, i explic c merg s
cumpr niste cai din Ungaria.
CAROL: Pentru asta nu-ti trebuie un nume fals.
>
VON WERNER: Nu si dac sunt cai de furat.
CAROL: Esti nebun?
PETER: De ce? Toate lumea stie cum se face n Ungaria traficul de cai.
CATARGIU: Nu, nu, nu! Nu vom obtine nici un vot de la populatie, dac punem tunul pe
oameni.
PILLAT (agitat): Bine, dar nu ntelegeti? Sunt agenti pltiti. Li s-a dat s bea. stia nu
sunt populatia lasiului.
CATARGIU: Din ceea ce aud, sunt o multime, si eu nu cred c cineva poate cumpra o
multime. Noi toti de aici suntem
DINASTIA BRTIANU * 195
bogati. Dac ar fi asa, am fi cumprat si noi Unirea, fr s fie nevoie de colonelul Cuza.
PILLAT (se duce la fereastr, ncercnd s-i conving): Uitati-v la ei! O aduntur de
golani.
GOLESCU: Sunt totusi prea multi. Ieri au semnat o petitie antiunionist dou mii de
oameni.
PILLAT: Domnule Catargiu, v rog, veniti la fereastr s-i vedeti. Credeti c vagabonzii
stia stiu s scrie o petitie? Veniti, uitati-v la ei, sunt n zdrente.
CATARGIU (ezitant, nu are curaj s se duca la ferestr): Nu conteaz. si vagabonzii
lasiului s fie, au drept de vot.
GOLESCU: Printul Filip de Flandra are nevoie de fiecare vot din orasul sta rebel. Altfel
am fcut dou revolutii degeaba.
PILLAT (exasperat): Ce revolutii, ce Filip de Flandra? Stm aici asediati de o band de
ticlosi. Dumneavoastr credeti c Filip de Flandra va veni n balamucul sta? Pe ce tron
l urcm noi? Pe tronul lui Ciubr-Vod?
MNU: Ei vor ruperea Unirii. Trebuie s ne gndim c sunt si unii care vor chestia asta.
Nicieri un popor nu este n totalitate destept.
PILLAT: Domnule prefect Golescu, atunci unde sunt cettenii unionisti ai lasiului? Unde
este majoritatea? Unde sunt zecile de mii care au votat Unirea acum sapte ani?
Tcere jenant, Catargiu ofteaz, Golescu las privirea n jos.
DAVILA: Pillat are totusi dreptate. Nu putem compromite plebiscitul n favoarea
domnitorului strin pentru un grup de rsculati.
PILLAT: Stm aici ca prostii, conducerea trii steia, si bgm minile n sn fiindc e
democratie. Ce democratie? Voi nu vedeti c e opera rusilor? Nu simtiti n aer mirosul lor
de hoit? Voi nu ntelegeti c rusii vor s-1 pun pe tembelul la de Rosnovanu domn pe
tronul Moldovei?
196
CATARGIU: Ai prins vreun agent? Unde este, s-1 intero-ghez? Pe urm dau ordin s se
mprstie multimea.
MNU (ncercnd s-i explice): Domnule Catargiu, agentii nu pot fi prinsi dect dac
atac Armata. Porunciti s atace si vom avea prizonieri.
CATARGIU: si cti romni omorti voi, ca s prindeti trei agenti rusi?
PILLAT: Domnule dr. Davila, dumneavoastr pentru ce v aflati aici?
DAVILA: Eu am venit s strng mortii si s pansez rnitii.
PILLAT: Vedeti!
CATARGIU: Nu, eu nu pot s omor iesenii mei.
PILLAT: Extraordinar!
Deodat, tumultul se ndeprteaz. Intr un sublocotenet speriat, cu uniforma n
dezordine.
OFItER: Au plecat. Se duc la Mitropolie.
n secventa urmtoare Carol si nsotitorii si sunt n tren. Printul s-a deghizat cu o pereche
de ochelari si a mbrcat un costum mai lejer. Ajunsi n gara Salzburg, Carol este oprit de
un agent vamal, care i cere actele si l ntreab cum l cheam. Printul a uitat si se creaz
un mare moment de tensiune. Ma-yerfish l salveaz, declarnd niste tigri de foi.
MAYERFISH: Printe, v rog s ncercati s memorati datele din pasaport. Sunteti Karl
Hettinger, un negustor. Mergeti la Bazias cu comertul.
CAROL: Da, sigur, iart-m. Am avut un moment de slbiciune.
n sfrsit, pot pleca mai departe spre Bazias. Pe drum, n gri, la Budapesta, pe cmp, ei
observ afluenta de trupe - Austria se pregteste de rzboi cu Prusia. Carol este asadar
ntr-un pericol maxim, ntr-o prpastie, cei doi spioni austrieci gsesc bagajele aruncate si
identific blazonul, i iau din nou urma. Pe acest fond, verificarea pasapoartelor n tren
este un alt moment de tensiune.
Ajung cu bine la Bazias. Se vede Dunrea. Scena se desfsoar ntr-o ncpere din
cpitnia portului. Von Werner si Peter
DINASTIA BRTIANU * 201
rmn afar, nuntru, Carol si baronul Mayerfish sunt asteptati de col. Mnu.
MNU: Alteta Voastr, m bucur s v vd sntos.
CAROL (// mbrtiseaz): n sfrsit, un chip familiar. Ce faceti, domnule Mnu, sunteti
acum colonel.
MNU: Nu v formalizati, printe. La noi gradele se dau mai usor. Aveti n fat un prieten
romn.
CAROL: Doamne, prin ce-am trecut!
MNU (dup ce 11 salut pe baron): mi nchipui.
Intr Ion C. Brtianu, si scoate plria si salut cu o reverent larg.
BRTIANU: Bine ati venit, printe.
CAROL: ntr-adevr, am venit bine. Ce este toat nebunia asta pe urmele mele, domnule
Brtianu? Telegrame din Romnia, articolele din pres, scrisorile trimise dup mine
aproape n fiecare oras. n clipa urmtoare pot fi arestat.
BRTIANU (defensiv): Pot aranja ca, n caz de pericol, s fiti trecut n grab peste
granit. E la doi pasi.
CAROL: Nu v nteleg. Dumneavoastr mi oferiti o intrare frauduloas n tara mea? Asa
vreti s intre printul Carol n Romnia, ca un contrabandist?
Brtianu si asaz linistit plria pe un scrin si si scoate ncet mnusile. E alt om, mult
mai sigur pe el. Vine n fata printului si l priveste n ochi.
BRTIANU: Ne aflm n orasul Bazias. Aici e pmnt romnesc si Alteta Voastr a intrat
deja pe pmnt romnesc. Doar harta arat altceva.
MAYERFISH (artnd pe fereastr): Da? Atunci ce caut politia austriac n port? De ce
flutur steagul la acolo?
202
BRTIANU: Tocmai pentru c nu stiu c ati sosit. Ei n-au cum s simt asa cum simte
poporul romn c orasul sta va fi n ctiva ani din nou al nostru.
CAROL: Sa nu ne pierdem capul. Mai avem un hop de trecut. Ce facem cu politia?
BRTIANU: Orasul este mpnzit de agentii mei. n orice moment putem opune
rezistent. Austria este ocupat acum cu Prusia. Nu va da important unui incident minor,
n schimb, pentru noi, un incident acum va umple prima fil din noua Istorie a trii.
CAROL: As prefera s amnm acest moment.Nu vreau s-mi ncep domnia cu un
toat noaptea, apoi trec Oltul cu bacul, ocazie pentru Peter s fac o paralel cu trecerea
Oltului de ctre Tudor n 1821. Spre dimineat ajung la o statie de post si telegraf. Aici
erau anuntati, dar seful postului si nevasta lui au adormit. Se trezesc buimaci, nestiind ce
s fac mai nti. Brtianu le ceruse s pregteasc ceva de mncare. Oamenii puseser
totul pe mas, nestiind cnd vor sosi. Carol constat socat c mncarea a nghetat de ger.
Totul este bocn. Imaginea unei slbticii de step l paralizeaz: Doamne, unde am
ajuns?" De aici Brtianu telegrafiaz din nou: , Am ajuns la Pitesti. Stop. Pregtiti totul,
s fie bine. Stop. S nu ne facem dracului de ris. Stop", n timpul acesta, Carol face ctiva
pasi si surprinde primul rsrit de soare n Romnia. Lumina rosiatic i dezvluie ncet
ceea ce, la mare deprtare, prea o lung pat ntunecat: Muntii Carpati cu crestele nc
nzpezite. Secventa are miracol si muzica n crescendo l amplific.
Conacul de la Golesti
Srbtoare mare. trani si orseni frumos mbrcati fac o primire clduroas trsurii n
care se afl noul domn si Ion C. Brtianu. Se arunc flori, unele femei plng de bucurie,
altele si arat copiii. Carol, acum n uniform strlucitoare de parad, rspunde fericit
ovatiilor. Este un culoar viu care duce spre conac, n spate mai sunt alte dou trsuri cu
Carada si ctiva ofiteri germani, din suita printului. Acestia sunt gravi, deloc impresionati.
DINASTIA BRTIANU * 205
Trsura printului intr n curtea conacului. Este ntmpinat de membri familiei Golescu,
de Zinca Golescu (74 de ani), Anica Furduescu (57 de ani), Pia Brtianu, Ana Racovit si
sotul ei, Carol Davila, Luxita Florescu. E ntmpinat cu pine si sare. n curte se joac
clusul. Numerosi steni ridic plosti cu tuic. Entuziasm mare. Luxita l ia pe Carol si l
bag la hor. ncearc s joace cu evident stngcie. Scena se prelungeste cu entuziasm.
Este si petrecere. La protap se rumeneste un berbec. I se d s guste. Apoi se desface un
butoi cu brnz. Gust si se minuneaz. Ana Davila l fascineaz cu frumusetea ei nobil.
Schimb priviri, n sfrsit, din multime este dus n fata cldirii conacului, cam drpnate.
Oamenii se dau la o parte: palatul celor mai importanti boieri romni. Von Werner, desi
este deja beat si cu ghirlande de gt, pufneste n rs. Peter, ncurcat si de situatia lui, fiind
pe jumtate romn, dar si ngrijorat de marea dezamgire a printului, nu poate da dect o
replic rizibil: Nu-i nimic, Altet, construim unul mai mare din cile ferate", n jurul lor
se comenteaz: Ce-a spus? Ce-a spus?". V face palate din cile ferate". Va face grile
ca niste palate", n loc de palate, va face gri". Da ci, aista i nibun, vrea s treac trenu
prin palatu lui?".
n sfrsit, Brtianu l scoate din multimea de gesturi entuziaste. Se retrag amndoi spre
poarta de la intrare. Urc n foisor. Este pe nserate. De sus se vd muscelele Argesului.
CAROL: Minunat tar, Brtianu. Admirabil popor.
BRTIANU (grav): n acest loc stat ascuns un erou al primei noastre revolutii, l chema
Tudor Vladimirescu. A murit ca un cine, mpuscat, apoi tiat n bucti si aruncat ntr-o
fntn. Doi strmosi ai mei au luptat cu el. (//' arat creanga groas a unui copac din fata
conacului.) Au fost spnzurati acolo, de creanga aceea groas.
n acel moment, pe ulit trece o crut rablagit, mic, tras de o vit numai piele si os.
Este Carul cu boi" n variant mi206 *
zer. Un copil mai rsrit o mn. n car st femeia cu un sugar n brate. Alturi, gol, un
alt copil, de un an-doi. tranul merge pe lng loitre. Sunt murdari, sraci lipiti
pmntului, famelici. O urm a vechiului costum national se poate distinge de ctre
CAROL: Eh, nu, aici mergi prea departe. Nu voi tolera nclcarea Constitutiei. Aici este
lucrul unde nu m nsel. Voi, romnii, v-ati obisnuit s dati legile cele mai bune si apoi s
le nclcati cu bun stiint. Asta se vede imediat n societate. Omul de rnd v-a lua
obiceiul de la voi, de la ministri. Nu se poate construi un stat pe nseltorie. Eu nu voi fi
domnitorul unei pcleli europene.
DUMITRU: Ar fi o pcleal, Mria Voastr, dac n-am fi pltit de fiecare dat cu mult
snge libertatea noastr. Va veni o zi a rzboiului cu Turcia. Atunci veti sta clare n
fruntea trupelor noastre. De-ar fi dup Austria si Turcia, n urma Mriei Voastre ar trebui
s se afle o gloat de trani cu furci si coase. Noi vrem s asezm n spatele Mriei
Voastre o Armat.
CAROL: Cu ce pret? Cu pretul unei complicitti a comandantului?
DUMITRU (subliniind): Cu pretul unei largi complicitti, pentru c alturi de Mria
Voastr se mai afl ctiva complici: mpratul Frantei, contele Bismarck, primul ministru
al Marii Britanii. Toti acesti suverani mizeaz pe numele Mriei Voastre. Pentru asta v
aflati pe tronul Romniei.
CAROL: Am fost atras ntr-o capcan. Nu, asta vrei s spui?
DINASTIA BRTIANU 211
DUMITRU: Gloria este ntotdeauna o capcan, Sire. Mria Voastr va face istorie aici,
iar noi avem misiunea s v inscriptionm adnc numele n istoria Europei. Aveti demisia
mea imediat. Fratele meu va gsi o cale inteligent de a se retrage. Dup ce trece focul,
vom reveni s continum ce am nceput. tara se pregteste de rzboi. Avem nevoie de
gndul bun al Mriei Voastre.
CAROL: Nu pot s-ti neg tenacitatea. Esti periculos de inteligent. Asta ne poate pierde pe
toti. De aceea voi continua s conduc dup principiile mele. V mpotriviti, v nltur.
DUMITRU: Puterea suveranilor vine de la Dumnezeu. Ne vom supune.
CAROL: Nu te cred.
DUMITRU: Mi-ar fi suficient un gest care s m fac s rmn un umil servitor plin de
sperant.
CAROL (se apropie drept, intransigent): Domnule Brtianu, printre lucrurile nvtate de
la romni sunt si proverbele. Unul zice c dac dai omului un deget, ti va lua toat mna.
Eu risc astzi acest gest. Sper s fie destul de putin ca s-1 pot retrage la timp.
i ntinde mna, dar numai cu un deget, cel mic. Dumitru Brtianu se nclin, prinde
degetul mic al domnitorului si l scutur discret. Scena, de un ridicol evident, are totusi
mretia ei. Dumitru pare c nu va uita aceast ofens.
DUMITRU: Sire, veti fi rsturnat. CAROL: V voi zdrobi.
Domnitorul trece ntr-un salon alturat Acolo asteapt un ofiter prusac, von Werner, care
l nsotise si pe vapor spre Romnia.
CAROL: Ce vesti mi aduci din Prusia, dragul meu von Werner?
WERNER: Alteta Voastr, v aduc tronul Spaniei.
CAROL (total surprins): Ce este asta? Se d voie n armat acum s se glumeasc pe
socoteala regilor?
212 *
WERNER: Alteta Voastr stie c nu-mi permit astfel de slbiciuni omenesti. Altet, sunt
mputernicit s v anunt c gloriosul Vostru tat a primit o ofert oficial din partea
Cortesurilor spaniole. V invit s faceti o vizit la Weinburg, pentru consultri.
CAROL: M tulbur aceast veste. Sunt aici abia de trei ani.
WERNER: Dac Alteta Voastr mi ngduie, as putea rosti si un cuvnt pentru care nu
am primit nici o mputernicire.
CAROL: Te rog.
WERNER: Prsiti aceast tar de valahi mputiti, Alteta Voastr. V irositi tineretea si
numele pentru o natiune care nu exist. Tatl Vostru este ngrijorat.
CAROL: Nu am auzit ce-ai spus. Desi n-am auzit, totusi ti voi destinui o credint
puternic. Sunt domnitorul celei mai bogate si frumoase tri din Europa. Amrfii stia de
romni triesc exact pe pmntul cel mai iubit de Dumnezeu. Le lipseste o patrie si eu
vreau s le-o dau.
WERNER: Porunciti s duc acest rspuns.
CAROL: Nu, sta a fost tot un cuvnt fr mputernicire. Transmite tatlui meu c voi
veni la Weinburg, dar c nteleg s-mi duc misunea pn la capt, ca un soldat acoperit de
onoare.
WERNER: Alteta Voastr, nu exist n lume o voce care s pun la ndoial loialitatea
Voastr fat de ordinul primit. Nu exist n lume cineva care s judece gresit o comparatie
ntre Spania si Principatele Dunrene. Orice militar stie s citeasc o hart. Aici este doar
o cmpie gsit de armatele statelor europene pentru a se bate. Dup ce lupta s-a ncheiat,
nu rmn dect cadavre neidentificate, arme pierdute si steaguri arse. Cnd noroiul se
usuc, armatele vin din nou aici ca s se bat. Nu puteti fi administratorul unui cmp de
btlie.
CAROL: n acest pmnt este o fort care poate rsturna Europa ntr-o singur toamn.
Spun toamn, pentru c aici iarna totul e mort, primvara totul se umfl, iar vara totul
motie la umbr. Dar atunci cnd vine toamna, n acest loc se adun toate
DINASTIA BRTIANU 213
bogtiile pmntului. Adunate n mina unui om, ele l pot face din gloab cel mai puternic
rege.
WERNER: V rog s-mi iertati ndrzneala. Retrag tot ce am spus. Voi duce tatlui
Altetei Voastre doar anuntul c veti sosi la Weinburg.
CAROL: Te invit s te ntorci, ti voi da s conduci un regiment aici. Am nevoie de
militari cu experient. Voi construi o armat. Nimeni nu va mai ndrzni s vin pentru a
se bate aici.
WERNER: Din respect pentru Casa de Hohenzollern, puteti conta pe bratul meu.
CAROL: De-ai putea s folosesti si inima, von Werner, ai fi un soldat desvrsit.
Bucuresti. Sala Parlamentului
Glgia obisnuit, agitatie, presedintele Camerei agit clopotelul. Petre P. Carp (32 de
ani) tocmai coboar de la tribun dup ce 1-a interpelat pe ministrul Ion C. Brtianu (47
de ani) n chestiunea evreilor. Brtianu urc la tribun pentru a rspunde.
BRTIANU: Domnilor, onorabilul domn Petre Carp a ridicat aici chestiunea evreiasc
zicnd c am fcut o specul politic dibace din chestiunea israelitilor. A mai zis domnia
sa c naintea venirii mele la putere, chestiunea aceasta nu exista. Numai aceia care nu
triesc cu inima si cu sufletul n Romnia pot rosti asemenea cuvinte. (Aplauze, Bravo!)3
CARP: Am zis-o si o mentin.
BRTIANU:O mentine domnul Carp, dar poporul are ochi si urechi, vede si aude n
istorie. stiti c Romnia a fost tara cea mai tolerant chiar n secolii cei mai obscuri. La
noi, strinii au fost primiti cu bratele deschise.
CARP: Cine, plebea?
al tu. Pe Ionel ti-1 dau. E primul tu fiu. Pe ceilalti doi bieti n-am s-i las. Vor fi oameni
de familie.
ION (parc n-a auzit): Da, acum nteleg. Am rmas singur. Am rmas singurul. Voi folosi
puterea. N-o s-mi mai permit slbiciunea. Da, voi alege alt drum.
Cnd priveste, Pia nu se mai afl n camer. Crtile groase ale bibliotecii au titluri
sugestive: dreptul roman, istoria Imperiului Roman, mpratii romani, rzboaiele lor. O
sugestie pentru dictatur.
Weinburg. Toamna anului 1869
La castelul Weinburg, printul Carol Anton discut cu fiul su perspectiva primirii tronului
Spaniei si a cstoriei cu o infant.
ANTON: Casele regale europene nu vor obiecta asupra acestei renuntri la Tronul
Principatelor. Problema nu este prsirea acelui Tron obscur, ci politica european: Franta
vrea s decid singur n cazul Spaniei.
CAROL: Observ c vrea s decid si asupra cstoriei mele. Va alege mpratul
Napoleon mireasa?
ANTON: O principes rus. Bismarck agreeaz aceast alegere.
CAROL: si dac ti-as mrturisi c sunt ndrgostit de o romnc?
222 *
ANTON (reactie violent): Exclus! Asta este o nebunie. Tu nu te poti compromite att n
acea {ar. Rusinea ar dobori blazonul nostru n ridicol.
C AR OL: O cheam Ana Davila. Este nobil si de o frumusete rpitoare. Din pcate, este
cstorit.
ANTON (ntelegtor, dar pe ton sever): si eu am trecut prin astfel de momente. E greu.
ntr-o lume a etichetei, trim mereu cu impresia c mcar sufletul ne apartine. Dar si el
este sclav al istoriei. Vei mai suferi un timp, apoi, cnd se va naste primul tu fiu si
mostenitor al tronului, vei ntelege mai bine dimensiunea istoriei. Numai capetele
ncoronate o gust, alturi de suferintele acestei conditii.
CAROL: Oricine va fi regina mea, mi-e team c va fi eclipsat de romnce. Sunt cele
mai frumoase femei.
ANTON: Este un motiv n plus s te gndesti mai bine la oferta Spaniei.
Bucuresti. Sediul PNL
n salonul de sedinte este amplasat o mas mare rotund, asemntoare celei din templul
masonic de la Paris. Ar putea fi chiar aceeasi mas, usor de recunoscut printr-un model al
furnirului, n jurul ei stau stefan Golescu (60 de ani), Nicolae Golescu (59 de ani), C. A.
Rosetti (53 de ani), Dumitru Brtianu (52 de ani) si Ion C. Brtianu (48 de ani.) Desi este
ziu, ceremonialul nocturn e doar sugerat prin pozitia palmelor pe mas.
ION: Evreii au declansat o campanie n toat presa european. Ne prsc la toate
Cancelariile regale. La suprafat este problema persecutiilor, n adncime este rzbunarea,
ntrebarea pe care v-o pun acum este dac incidentele de la Bacu, Galati si Iasi n-au fost
provocate nadins pentru a justifica aceast campanie.
ROSETTI: La Bacu, un evreu a fost mbrncit n piat. Din buzunar i-a czut o cruce de
aur cu rubine. Romnii din piat au crezut c este furat dintr-o biseric si 1-au btut
crunt. Primarul
DINASTIA BRTIANU # 223
a cerut expulzarea ntregii familii. Cnd s-au adunat cu catrafusele n mn, s-a vzut c
sunt peste douzeci de suflete. Asta a dat impresia de multime.
cedm n chestiunea articolului sapte, barem s stim unde se opreste invazia. Apoi,
trecem la asimilare.
ION: Nu avem mijloace. Evreii sunt un popor prea puternic si prea statornic n credinta sa
pentru a se lsa asimilat de cineva.
DINASTIA BRTIANU 225
i vom avea aici, ca strini, un secol, apoi, poate, vor pleca. Nu vom fi n stare dect s-i
hrtuim. Dac Marile Puteri se vor ntelege asupra Pmntului Sfnt, atunci evreii vor goli
Europa n dou luni.
DUMITRU: Mai este ceva: ni se conditioneaz mprumuturile. Nu mai primim nici un
ban pn nu deschidem legislatia la invazia lor.
ROSETTI: Situatia este mai grea dect credeam. Mi-e team de o reactie a romnului pe
care s n-o poat controla nimeni. Atunci chiar c vom fi priviti ca trdtori, noi, un
partid national. Pericolul este mortal, fratilor.
ION: Emisarul lui Bismarck ne-a mai fcut o sugestie. S crem noi o grupare
nationalist care s preia lupta contra invaziei, n timp ce noi vom prea astfel moderati si
responsabili. Bismarck nsusi finanteaz n Prusia o fractiune national-socia-list care
face diferenta.
sTEFAN: Propun s adoptm solutia asta. Ne trebuie un oras mare.
NICOLAE: lasiul ar fi nimerit.
ION: Bine, rmnem ntelesi. Dar fr excese. Agitatie, glgie, propagand. Nimic
violent.
Se ridica si deschide usa, n prag apare Eugen Carada.
CARADA: La Weinburg i s-a oferit lui Carol coroana Spaniei.
ION: si ce-a rspuns?
CARADA: Initial a refuzat. Acum ezit, dup ce s-a vzut cu reprezentantul Madridului.
ION: Trebuie logodit urgent cu o printes german.
CARADA: Printesa de Wied este acolo, l place, 1-ar vrea, dar se teme de noi.
ION: Elena Ghica s intre n actiune. Anunt-o prin telegraf c suntem de acord.
CARADA: Elena este acolo deja.
226 *
ION: Bine. (D s se ntoarc, dar se opreste; cu alt voce:) Spune-i felenei ca mi-e dor
de ea.
Castelul Weinburg
La castel se d un concert Adelina Patti. n primul rnd sunt Altete Regale, inclusiv Carol
I de Romnia. Dou fotolii mai ncolo, Elena Ghica (ducesa Koltsoff) manevreaz
evantaiul astfel nct Carol s n-o poat vedea pe printesa de Wied, aflat n dreapta ei,
dect atunci cnd doreste ea. Asta l face pe Carol mai insistent. Elisabeta rspunde discret
acestor priviri. Elena afiseaz o privire de femeie versat. Un zmbet malefic nfloreste pe
buzele sale senzuale.
n Europa izbucneste rzboiul franco-prusian.
Bucuresti. Vara anului 1870
La palat, domnitorul Carol a oferit un bal n onoarea sotiei sale, doamna trii. Elisabeta
prezint primul vlstar al Hohenzollernilor n Romnia, fetita Mria.4 Este nconjurat cu
cldur de doamnele de onoare, care opresc balul. Carol, ntr-o parte, primeste felicitri
de la brbati: Lascr Catargiu, Petre P. Carp, Dimitrie Ghica. Btrnul general Florescu se
apropie cu o min ngrijorat.
Carol 1-am adus ca o garantie a Unirii si a triei statului. Este o contradictie evident cu
ceea ce vrem noi s facem acum. Poate la nivelul partidului s se nteleag miscarea, dar
la nivelul masselor va fi o complet derut. Ce vrem noi? S dm jos pe domnitorul strin
pe care 1-am cerut timp de zece ani? Poftim, a venit, e popular, e respectat de Europa...
Multi vd n el pe viitorul nostru rege.
ION: Am stabilit atunci cnd 1-am adus n tar pe Carol c va fi o figur reprezentativ.
El este Occidentul, Casele regale si echilibrul puterilor. Dar cu Franta dobort, tara se va
transforma n colonie german. Asta nseamn guvernarea perpetu a conservatorilor.
Uit-te la Carp, la Maiorescu! stia sunt germanofili pe fat. Nici mcar nu se ascund.
DUMITRU: Ioane, nu cumva ai uitat un lucru? Pentru ce ne-am sacrificat noi? Pentru ce
am ndurat noi attea umilinte si ne-am riscat capetele? Idealul nostru este tara, poporul,
nu puterea. Tu vrei acum s dai o lovitur de stat...
ION: Nu e lovitur de stat. Este o miscare...
DUMITRU: Suntem ntre frati, Ioane. S nu ne mbtm noi cu vorbe. Tu vezi ce a pus
Carada aici pe hrtie? Luarea cu asalt a prefecturilor, arestarea reprezentantilor
guvernului, narmarea populatiei. S ne ntelegem: o victorie a Germaniei nu nseamn
DINASTIA BRTIANU * 229
pieirea noastr, att timp ct domnitorul nostru este german. Dumnezeu ne-a ajutat si de
data asta. Alegerea a fost bun.
ION: Ce e cu tine, Dumitre? Ai slbit, te-ai molesit, ai nceput s orbesti. Tu nu ntelegi
c o victorie a Germaniei n rzboiul cu Franta l face pe el stpn absolut aici. Tu l vrei
pe Ca-rol stpn?
DUMITRU: Dar este domnitorul trii! Puterea lui este si puterea trii. Orb esti tu. Nu
vezi c de cnd este el pe tron Turcia nu mai sufl o vorb, Rusia n-a mai miscat n front?
E o nebunie s-1 dai jos pe Carol acum, ca s-1 pui pe fiul lui Jerome Bonaparte pe tronul
Principatelor. Franta e terminat. Tu crezi c pe mine nu m doare?
ION: Franta este marea natiune a liberttii. Va pierde un rzboi, dar niciodat pacea
mondial. Uiti c banii nostri vin de acolo? Vrei ntr-adevr s ajungem la mna evreilor?
DUMITRU: si de ce nu Germania, nu te nteleg?
ION: Tu l vezi ce face? A schimbat regulamentele militare, uniformele, ne-a umplut
Armata de ofiteri germani...
DUMITRU: si? Ce armat mai puternic ai cunoscut tu n lume?
ION: Nu, nu, nu stiu ce e cu tine. Ai probleme acas, te-ai sturat de politic... Nu vreau
s m cert cu tine acum, Dumitre. Mergem nainte. Nu ne mai putem opri. (i face semn
lui Carada s continue.)
CARADA: Ideea de manevr este ca, prin ocuparea prefecturilor si preluarea controlului
pe telegraf, post si jandarmerie, s producem simultan o blocare a administratiei.
Imediat, nlocuim circularele guvernului cu ordinele noastre. Se anunt noul guvern si
locotenent domneasc...
DUMITRU: O nebunie, o nebunie... Revenirea la locotenenta domneasc ne las n
fundul gol, Ioane.
230 *
ION (exasperat): Ce mama-dracului e cu tine? Ai devenit defetist. ti s-au nmuiat
picioarele. Trebuie s dm lovitura nainte s cad Franta. Altfel suntem pierduti. Ce nu-ti
este clar?
DUMITRU (ncercnd cu greu s rmn calm): Nu-mi este clar de ce este nevoie de o
pierde n multime plngnd. Este gsit de niste tigani, care vor s-1 fure. l ntreab cum l
cheam si el abia rosteste printre sughituri de plns:Ionel Brtianu". tiganii se sperie si o
iau la fug. Este lsat singur.
Ultima secvent este noaptea, pe o strad pustie. Copilul umbl tot singur, rtcit. Nu mai
plnge. Este chiar furios, n linistea strzii, ntre casele nalte nu se aude dect strigtul lui:
Sunt Ionel Brtianu! Auziti, sunt Ionel Brtianu!"
EPISODUL?
Ploiesti. Noaptea de 7 spre 8 august 1870
Alexandru Candiano-Popescu asteapt lng telegraf mpreun cu un acolit. Acesta
opereaz aparatul care ncepe s bat rapid. Candiano ia banda grbit si o citeste., AU
anulat actiunea" - rosteste dezamgit. Se priveste cu colegul su si cei doi se nteleg din
priviri. Candiano scoate de la sn textul cu declaratia noului guvern si care anunt
detronarea lui Carol I. Individul ncepe s bat textul pentru alte statii de telegraf din
judet. Candiano iese si coboar n subsolul cldirii unde sunt oameni narmati. Le d
semnalul de atac. Rsculatii ptrund n Prefectur, surprinzndu-i pe paznici si pe
functionarii de serviciu dormind. O alt grup atac un post de jandarmi si ia armele
soldatilor. Cele dou grupe se ntlnesc din nou n strad si pornesc spre cazarma militar.
Santinelele sunt la post. Someaz, n fata intrrii apare un ofiter tnr, comandant al
unittii, n spate, deja s-a dat alarma. Soldatii se misc repede, dovedindu-se bine
instruiti. Candiano cere predarea n numele poporului. Ofiterul scoate sabia si i someaz
pe rsculati s lase armele jos. O miscare a rsculatilor si ofiterul comand armele n plan
vertical, apoi foc de avertisment. Rsculatii sunt descumpniti. Se ntorc la Prefectur.
Bucuresti. Spre dimineat
Carada nvleste n sediul PNL unde, ntr-un apartament locuieste Ion. C. Brtianu.
234
CARADA: Candiano a declansat actiunea la Ploiesti.
BRTIANU (sculat din somn, n cmas de noapte): N-a primit ordinul de anulare?
CARADA: Nu stim. E posibil s nu-1 fi primit.
BRTIANU: Unde s-au mai miscat?
CARADA: Numai la Ploiesti.
BRTIANU: Telegrafiaz-i s se opreasc imediat. Ne facem de rs.
CARADA: I-am trimis deja ordinul sta. Populatia este n strad. Ploiestiul s-a declarat
republic.
BRTIANU: Republic pe dracu'.
Ploiesti. Ziua
Candiano, urcat pe o tribun improvizat, vorbeste multimii. Mesajul este mai de grab
filofrancez: S facem o republic la fel ca n Franta", Jos domnitorul care ne-a vndut
Germaniei!" Scandri: Jos cu Ca-rol!", Re-publi-ca!" Candiano apuc s mai strige n
delirul multimii: Armata e cu noi!".
Cotroceni. Aceeasi zi
Prima imagine trebuie s impresioneze. Sunt 15 000 de ostasi perfect aliniati, echipati
impecabil, purtnd culorile armelor si condusi de ofiteri clare. Filmarea lor trebuie s
sugereze disciplina, forta, reusita lui Carol I. Este armata creat de el. Uniformele sunt
curate, armele lucesc. Nu se aude dect vocea domnitorului, aflat pe cal n fata trupei.
Este secondat de generali si colonei romni si germani.
CAROL: Ostasi, nu aveti n fat pe domnitorul vostru. Aveti n fat pe comandantul
vostru. Domnitori ati mai avut, comandanti niciodat. Eu am luat aceast sarcin de la
poporul romn: nu s-1 nvt s tin arma, ci cum s o foloseasc, n calitate de
comandant al vostru, si nu de suveran, v cer ceea ce cldeste spiritul fiecrui militar:
loialitate. Loialitate nu fat de mine, ci
DINASTIA BRTIANU 235
loialitate fat de poporul romn. Eu nu v-am pregtit pentru a umple strzile cu snge de
romn. Eu v cer s v instruiti n continuare pentru momentul cnd veti intra n lupt cu
adevratul inamic: dusmanul trii. V cer, de asemenea, acultare ofiterilor vostri. Iar lor
le cer chibzuint. Ceea ce se ntmpl astzi la Ploiesti este o tulburare a pcii noastre.
Mentinerea pcii n tar, att de necesar pentru prosperitatea patriei, este cea mai scump
dorint a mea. V amintesc ns, c o armat bine format, bine organizat, fidel si
disciplinat, este mndria oricrei natiuni, precum si garantia cea mai bun pentru
libertatea acelei natiuni. De aceea v cer s stati uniti n jurul tronului, la fel cum ati sta n
jurul vetrei casei voastre. Tronul este astzi garantia liberttii noastre.
La semnul ofiterilor ostasii izbucnesc n urale. Pe chipul lui Carol I se citeste fericirea. A
nvins.
Palatul Cotroceni, o lun mai tirziu
Domnitorul Carol I asteapt audienta secret lui Ion C. Brtianu. Colonelul von Werner
este si de data asta alturi de el.
CAROL: ti poti nchipui, von Werner, c am emotii? Brtianu este un tigru. Nu va ceda
lupta niciodat. La primul semn de slbiciune, m va sfsia.
WERNER: As spune c nu este tt de puternic. Mi mult l urmreste faima. Ins Alteta
Voastr priveste situatia ca pe o lupt pentru o prad. Asta este tocmai ce i d lui putere.
Este terenul lui. Dac Alteta Voastr s-ar ndeprta putin de situatie, ar constata c prada
nu exist.
CAROL: Nu te-ai schimbat deloc, von Werner. Tu crezi n continuare c Romnia nu
merit aceast lupt. Iar eu ti spun c printre acesti oameni srmani se afl o glorie pe
care n-o poate atinge nici un militar german. Nu vrei s ntelegi c eu organizez aici
Paradisul.
236 *
WERNER: Peisaje ncnttoare, femei frumoase, bogtii minerale la tot pasul... Oamenii
ns sunt imposibil de ntors de la modul lor de viat. Acest popor urste ordinea. Nu
poate tri n civilizatie, pentru c asta nseamn ceva strin.
CAROL: Spune-mi, von Werner, dac ar fi s caracterizezi poporul romn ntr-un singur
cuvnt, ce cuvnt precis a-i gsi?
WERNER (dup o usoar ezitare): Indolent!
CAROL (ceva mai destins): si dac acel cuvnt ar fi vicleniei Dac sub masca asta a
indolentei se afl o viclenie nativ, un fel de inteligent care nu sclipeste, n schimb
curge, nchi-puie-ti un fluid, nchipuie-ti c n mintea lor binele se lungeste ca un drum la
captul cruia este un han. Merg pe drum ncet, nu se grbesc, se mai asaz, n timp ce
noi trecem n goana calului pe lng ei.
WERNER: Este simplu. Noi ajungem la han naintea lor. Nu exist alt lege n natur mai
implacabil dect viteza.
CAROL (usor vistor): Zici c noi ajungem ntotdeauna mai repede la capt... Da, da, e
groaznic. Vezi tu, dragul meu, acolo, la capt, istoria se termin. Noi ne repezim s
atingem sfrsitul, n timp ce ei l savureaz. Romnii au gsit n aceast indolent o form
BRTIANU: Puteam s-1 ocup de mult, cnd pe el sttea un prieten de-al meu, mai
trziu, cnd nu-1 ocupa nimeni, ieri, cnd populatia Trgovistei s-a rsculat si a cerut
eliberarea mea. ntre mine si poporul meu este ceva ce Mria Ta nu poti avea niciodat.
CAROL: Dragoste?
BRTIANU: Snge.
CAROL: nteleg. M ntreb de ce a hotrit Dumnezeu ca, de la faraoni ncoace, toti
suveranii s fie strini. Poate c ei au un alt ochi asupra popoarelor. Poate c Dumnezeu
priveste popoarele prin ochiul regelui lor. Ei vd defecte pe care sngele nu le poate spla.
BRTIANU: Nu exist popoare perfecte. Romnii au slbiciuni.
CAROL: Eh, aici este buba. Dumneata speculezi aceste slbiciuni, eu vreau s le ndrept.
BRTIANU: Mria Ta, cnd te-m adus pe acest tron stiam c esti un brbat puternic.
Bnuiam c nu vei accepta tutela. Dar nu si c vrei s schimbi acest popor.
CAROL: Adic nu vrei s-1 vezi ordonat, muncitor, asculttor, cumptat?
DINASTIA BRTIANU * 239
BRTIANU: Dac eram ordonati, muncitori, asculttori si cumptati, eram germani!
CAROL: Da, este locul unde ti dau dreptate. Poate c eu am gresit cutnd transformarea
cu orice pret. (Venind lng el si privindu-ln ochi:) E clar c unul dintre noi va trebui s
piard, n aceast noapte voi porunci s mi se fac bagajele. Abdic, domnule Brtianu.
BRTIANU (privindu-1 viu n ochi): Jucati tare!
CAROL (dup ce a dopofit, valetului): Anunt pe contele von Werner s fac bagajele.
Mine dimineat plecm n Germania.
VALET: Prea bine, Mria Ta.
CAROL (spre Brtianu): Esti multumit? Acum esti stpn. Poftim, ia tara.
BRTIANU: Eu tara o am. n schimb, Mria Ta abandonezi lupta. Toate Cancelariile vor
consemna nfrngerea Ta, nu victoria mea. Eu voi fi tratat mai departe cu indiferent. Nu
exist dect atunci cnd ncepe s-i doar capul.
CAROL: Vei pierde acest popor, Brtianu. l vei aduce din nou n sclavie si, dup bunul
obicei al vostru, poporul te va scuipa. Nu vei putea nici mcar s fi martor la
nmormntarea lui, cum n-am fost nici eu la cptiul Anei Davila.
BRTIANU: A fost o mare romnc.
CAROL: Uneori te bnuiesc c mi-ai scos-o nadins n cale.
BRTIANU: Trebuia s te obisnuiesti, Mria Ta. Suntem latini.
CAROL: si de ce nu bgati o romnc n patul Sultanului?
BRTIANU: O are!
CAROL (izbucneste ntr-un rs sntos, cu capul pe spate): Esti incorigibil.
BRTIANU (usor nerbdtor): Mria Ta, ar trebui s te hotrsti. Mine dimineat
poporul din Bucuresti, Iasi, Criova, Pitesti va fi n picioare. Rmi su ne lasi? Vreau s
stiu ce am de fcut la prima or.
CAROL: Pare un ultimatum.
240 *
BRTIANU: Nu, este un trg. Acum patru ani, la Weinburg, v-am oferit o aliant. Ati
refuzat-o. Acum suntem n fata aceleiasi dileme. Ne desprtim ca dou sbii ce nu pot
intra n aceeasi teac sau ne aliem si devenim imbatabili.
CAROL: Ce ntelegi prin aliant, c si pn acum tot asa eram ntelesi?
BRTIANU: Mria Ta, rege. Eu, prim-ministru.
CAROL (d din cap): E prea devreme. Legile tale sunt revolutionare, dau statul peste cap
reverele hainei, si aranjeaz gulerul de la cmasa. Pe hol, alearg Sabina (13 ani), Ionel
(12 ani) si Dinu (10 ani.) Trec de el n goan.
ION: Ssst, Sabina! O treziti pe mama! Dinule, ce-i cu cratita ia pe capul tu? Ionele, d
sabia ncoace.
Ionel i d sabia, care este adevrat, a colonelului Lecca. Sabina duce sugubt degetul la
gur si pseste cu pasi jucati mi departe. Bietii se iau dup ea.
ROSETTI: Libertatea este unul din atributele cele mai caracteristice ale popoarelor
indigene ale Europei. Toate fac parte din aceeasi familie si noi, romnii, ne aliniem
acestei aspiratiuni. Atunci cnd am luat arma n mn, la 1848, am luat-o n numele
poporului, dar pentru acest deziderat. Partidul National Liberal a venit ca un produs
natural al natiunii, motiv pentru care este si cel mai ndrepttit s duc mai departe
misiunea revolutionarilor. (Intr Ion Brtianu.)
ION; Dasclii! (LuiLecc:) la-ti, m, spag si s nu i-o mai dai.
ROSETTI: Hai, mi, Ioane, c te asteptm de un ceas...
ION (se asaz, intr direct n subiect si n fort): Dasclii! Constructia partidului va
ncepe de jos, din sate si comune. Pe vechile structuri de organizatie revolutionar se
construiesc filiale, care ies la suprafat, n comunele rurale, vor conduce dasclii.
Vicepresedinti vor fi preotii, n locurile unde dasclul e nou numit, se face invers pn la
stabilirea permanent a dasclului, n toate scolile ei vor preda istoria national. Cum
stm, Mihalache?
KOGLNICEANU: Programa scolar e gata. Am introdus si istoria Ardealului, cum i
cerut.
D. A.STURDZA: O s ni se urce Austro-Ungaria n cap.
DINASTIA BRTIANU * 243
ION: M doare-n cot... Doi. Comunicatiile. Mai nti telegraful, apoi posta, calea ferat,
hanurile... Am luat legtura cu comunitatea evreiasc, vor fi cu noi.
DUMITRU: Doamne-ajut!
ION: Este fundamental s tinem controlul comunicatiilor, pentru momentul intrrii n
rzboi. Imediat ce formm guvernul, ministrul lucrrilor publice (spre Sturdza)... Tu o s
fi ministru, Dimitrie... Imediat ce formm guvernul, ministrul va trece la antrenament,
punnd la ncercare toate cile noastre de comunicatie: telegraful, pn unde bate; cte
vagoane avem pentru transport de trupe, vom cumpra locomotive de la Resita. Lecca, tu
o s vii la ministerul de rzboi.
KOGLNICEANU: Discutam mai devreme si ziceam c e prea crud pentru post.
LECCA: Oricum, v multumesc pentru ncredere.
ION: Voi aveti impresia c eu scot numele aici din buzunar, ca un scamator? Am zis
Lecca. (Liniste aprobatoare.) Bun, mai departe. La ministerul de rzboi se dubleaz
unittile de dorobanti cu nc opt regimente. Rosetti la interne. S nu miste un spion. La
externe, Mihalache Koglniceanu. l pregtesti pe Hristo Botev cu cetele lui si l treci n
Bulgaria. S le dea de lucru la turci si s avem si noi informatii.
ROSETTI: Avem dou nave pregtite pentru ei. Le-am nchiriat pe numele unui grec.
ION: Asa, s nu uit: luati legtura si cu grecii. S miste ceva, s nu-i lase n pace. Trei:
pn la preluarea puterii, conducem din opozitie prin ziarul Romnul. Se pregtesc
alegerile pentru Senat. Conservatorii vor manevra pentru cstig. Totul s apar n ziar.
Acte de coruptie, furtisaguri, bti. Puneti presa pe ei, fratilor!
De afar se aude un cor de slujb. Ion se opreste si ascult. Se duce la fereastr si d
li
246 *
BUZATU (dnd din umeri): Nu stiu. Zice c 1-a lovit o belea. O fi smanglit ceva si face
talente s nu-1 prind.
ROCHIt: Aoleu, jupne, ne-a luat Muma pdurii. Suntem morti. M si vd lungit n
cosciuuug.. .Pe tine, Buzatule, te pun alturi, c nu ncapi n sarcofag.
BUZATU: Da' ce-ai, bre?
ROCHIt (dintr-o dat ltrtor): Am rmas fr stpn, na!
IONUt: S-a ntmplat ceva conului Brtianu?
ROCHIt: Nu, m, mie. (i priveste pe amndoi cu jale jucat:) Ne-au eliberat. Suntem de
capul nostru.
IONUt: Pi, asta e foarte bine. Nu vrei s fi om liber?
ROCHIt: Asa bine s fie la tine, jupne. (Plngaret:) C acuma pe stia mai liberi i ia la
rzboiii... si mi-e o fric... Buzatu, de, mergea cu stpnu' la vntoare. Pe cnd eu nu
stiu dect s mn sareta.
BUZATU: si sania.
ROCHIt: Puschea pe limb, c poate se tine rzboiul iarna si m uit. Cine a mai vzut
infanterie cu snii?
IONUt: M, Rochit, dar parc stpnul te-a eliberat acum zece ani?
ROCHIt (serios): Voi aveti ceva cu mine. Vreti s m aduc dorobantii pe brate, oasele
cu drapel national, s m ngropati la grajduri. Cine o s-i mai fac s rida pe romni?
Buzatu? Uit-te la el: cnd o s rz ntr-o zi, se crap muntii si se vars ardelenii peste
noi. Parc-i vd notnd ca pestii prin Parlamentul Romniei.
n pridvorul casei iese Ion Brtianu.
ION: Rochit, spune-i dadei Anica s aduc stergare curate.
Reintr si camera l urmreste n decorul conacului. Au terminat masa, el si Dumitru.
Acesta din urm este venit de pe drum.
DINASTIA BRTIANU 247
DUMITRU: ti-am spus de attea ori c jocul tu e prea riscant si ceea ce m supr este
c angajezi si partidul pe numele tu. Nu ai doar tu idealul sta. l avem si noi, ceilalti de
lng tine. Sincer s fiu, nu m asteptam s pui atta pasiune n politic. Tu vezi lucrurile
cel mai clar, conservatorii trebuie eliminati din viata politic, programul nostru este cel
mai bun, poporul trebuie s ne urmeze orbeste. Nu se poate, Ioane.
ION: Nu mai am rbdare.
DUMITRU: Bine, dar esti cel mai tnr dintre noi. Te-ai nteles cu Carol... Bine, dar hai
s analizm situatia, s-1 observm, se tine de cuvnt sau nu. Poftim, ai lansat programul
de guvernare iar domnitorul l tine pe Lascr Catargiu prim-ministru mai departe. Parc
nici n-a auzit. Tu ti dai seama n ce colt ne-am bgat? Cum iesim? Facem iarsi o
revolutie, scoatem iarsi poporul n ulit?
ION: Carol se va tine de cuvnt. Are calculele lui. E si mai lent dect noi. Dar l simt de
partea noastr. Mesajul sta de la Bismarck l va hotr.
DUMITRU: si cum vezi transmiterea mesajului. M duc la domnitor si i spun: Mria ta,
ti aduc un mesaj verbal de la printul Bismarck, cu care tocmai am stat de vorb, si el ti
cere s-i aduci pe liberali la putere. Fr o scrisoare, fr o telegram cifrat, fr nimic.
Pur si simplu vin eu si i cer s m cread.
ION: Sunt convins c Bismarck i-a dat acest mesaj pe cile lui. Carol stie si te va primi
gata pregtit.
DUMITRU: Iar visezi. Oamenii nostri controleaz corespondenta si telegraful. Nici un
mesaj din Germania, ti dai seama n ce pericol m bagi?
ION: Gsim pe altcineva s-i spun. Cutm un om dintre conservatori, n care s avem
si noi ncredere.
DUMITRU: Zu c ai luat-o razna! Unde gsesti un astfel de om?
ION: Teodor.
248 *
Dumitru l priveste o clip surprins, apoi pufneste n rs.
n secventa urmtoare cei doi sunt n saret, dusi de Rochit la mosia Tigveni a lui Teodor
Brtianu. Acesta este n manej, pregteste la coard un cal. n general, toat gospodria,
care este mult mai bogat ca Florica, este dominat de cresterea cailor. Teodor, surprins
de aparitia neasteptat a fratilor si, las coarda unui vechil si vine la gard. i priveste
nelmurit, dar si temtor.
ION: Avem de vorbit.
TEODOR: Am acte n regul pe mosie. Nu discut nimic.
ION: N-am venit pentru asta.
Teodor i invit n cas. Interiorul conacului de la Tigveni poart toate semnele opulentei
de prost gust, dar si ale zgrceniei. Mobile multe si nghesuite, obiecte diverse din diferite
epoci, stofe si macaturi grele. Totul e mbcsit, strimt, sufocant. Nevasta lui apare ca o
fantom, nfsurat n haine grele, mut si ciudat. Dispare fr s-i salute. Se asaz ntrun decor oriental cu multe perne, cu narghilele si tvi smltuite. Le aduce cafea, rahat si
fistic un servitor negru n livrea. Ion si Dumitru privesc fascinati aceast jungl. Teodor le
observ mimica si le vorbeste usor afectat, jenat.
TEODOR: Sunt bogat. N-am risipit nimic. Cunosc fiecare lucru din jurul meu.
DUMITRU: Observ. Pe negru sta de unde 1-ai adus? Nu sperie oamenii din sat?
TEODOR: L-am adus de la Paris. tranii se emancipeaz, drag, nvat si ei c mai exist
o lume. Nu, pentru asta luptati voi?
ION: Da. Observ c ti-a priit lupta noastr.
TEODOR: De fapt, averea familiei aici este. Cineva trebuia s o strng n timp ce voi o
risipiti.
DUMITRU: De asta ai intrat si n Partidul Conservator.
DINASTIA BRTIANU 249
TEODOR: Binenteles. Anii stia ultimi m-au desteptat. Exist ceva ce am reusit si eu s
nvt de la voi: politica. Am socotit c e bine ca unul dintre noi s stea si n partea
cealalt. Asta, n timp ce voi strbateti puscriile.
ION: S nteleg c tot din politic ne-ai vndut lui Librecht?
TEODOR: V-am adus telegraful la poart. Iar cu Librecht n-a fost asa. ncerca s-si fac
planurile lui. Un lucru n-a nteles, c eu sunt boier, c nu dau dou parale pe el si c,
ntimp ce el umbl ismene pe cltor prin lume, eu rmn aici.
ION: Ce prere ai, Dumitre, de fratele nostru, ce cap politic a crescut?
DUMITRU: Pi tocmai de-asta am venit la el. Se dusese vestea.
TEODOR: Da, care este... Aveati treab cu mine?
ION (cu ton schimbat): Teodore, noi am privit ntotdeauna intrarea ta la Conservatori ca
pe un lucru natural. Era firesc s fii acolo. Apoi, ne-am gndit si c ntr-o zi va fi nevoie
de o legtur cu acest partid. E mai bine s discutm lucrrile politice ntre frati, dect
ntre adversari.
DUMITRU: Am venit la tine pentru o chestiune politic foarte serioas.
TEODOR: S nu-mi cereti vreo porcrie, c n-o fac.
ION: Nu, nici vorb. Este un lucru grav si important pentru tar. Vrem s te duci la
domnitor.
TEODOR (dup ce i priveste pe tind cu suspiciune): La Carol?
ION: Da.
TEODOR: Nu m-a primit niciodat. Nici nu stie c exist.
DUMITRU: Dar tu te duci acolo cu numele Brtienilor. Intrarea ti-o aranjm noi. Te
prezinti n audient ca un Brtianu, nu neaprat ca un lider politic conservator, ntelegi, ca
boier p-mntean.
TEODOR (ametit de idee): Ce-o s se mai bucure nevasta mea. M nnebunea de cap c
n-o duc la curte.
250 *
ION: Poftim! Iat ocazia. la-o si pe ea, prezint-o Doamnei.
TEODOR: Da? Pot s-o prezint? M omoar c nu-si poart toaletele de la Paris. (Dintr-o
dat schimbat, bnuitor:) Nu, ceva mi ascundeti voi. mi cereti s fac vreo murdrie.
ION: Vrem doar s-i transmiti un mesaj pe care nu-1 putem duce noi. Att. Cu statura ta si
cu meritele tale, Carol nu se va ndoi de importanta acestei misiuni.
TEODOR: si care e? O chestie de spionaj?
DUMITRU: Nu. M-am ntors ieri de la Berlin, unde m-am vzut cu printul Bismarck.
>
TEODOR: Cu printul Bismarck!? Dar asta este... este exceptional.
DUMITRU (ntre altele): Da, sigur, m-am mai vzut cu el de trei ori. Dar de data asta a
fost vorba de reluarea Chestiunii Orientale. Bismarck este de acord cu independenta
Romniei.
TEODOR: Oh, s nu aud! E o nebunie.
ION: E stabilit, Teodore. Toat lumea bun, n care crezi si tu, Anglia, Franta si acum
Germania o vrea. Aproape c ne oblig. Ceva trebuie s facem si noi n tar. Acum
trebuie s dm si noi un semn de unitate. Gata cu dezbinrile, cu luptele de strad, cu
amenintrile.
TEODOR: He, he, de cnd voiam eu s aud asta de la voi. Deci, am avut dreptate. V-ati
lmurit si voi c ati mers pe un drum gresit. Vedeti, vedeti, am avut dreptate.
DUMITRU: Oricum, esti fratele mai mare.
ION: De data asta Europa are nevoie s vad seriozitatea noastr. Va fi rzboi, Teodore.
TEODOR: Cu cine?
ION: Cu turcii, cu rusii... nc nu stim. Cine ne recunoaste independenta va fi aliatul.
Ceilalti...
TEODOR: Dar rzboiul este o nenorocire. Se va pustii tara, se ruineaz mosiile!
ION: Avem trei sferturi de Europ de partea noastr. De data asta izbndim.
DINASTIA BRTIANU * 251
DUMITRU: si apoi, rzboi nsemn multi cai. Vei putea vinde herghelia pe bani buni.
Faci o avere colosal.
TEODOR (ginditor): Cu conditia s-mi spuneti cnd ncepe. Vreau s-mi duc familia la
Paris.
ION: Sigur, nici o problem, noi vom sti primii cnd ncepe rzboiul.
blestema pe rusi. O s v scuipe de cum puneti piciorul n tara asta. Voi avea grij s v
ias porcria asta pe nas.
Prseste ncperera trntind usa. n curte i spune lui Carada: Scoate-1 pe Carol din
oras", n urma lui, aghiotantul lui Nelidov nvleste speriat n apartament. Nelidov
priveste pe fereastr plecarea lui Brtianu si i spune aghiotantului: Omul sta trebuie s
dispar".
La o barier, Rochit conduce un furgon al dr. Davila. Acesta este nuntru cu ctiva
rniti. De fapt, sunt ofiteri degizati - Candiano-Popescu, Pillat, Sachelarie. Carol este cu
ei, deghizat n sanitar. Trec dup o verificare sumar. Rusii de la barier sunt beti.
Paris 1878
Dumitru Brtianu asteapt ntr-un apartament de hotel sosirea lui Paul Bataillard (60 de
ani), care a avut o ntlnire cu masoneria. Paul apare cu o min ngrijorat.
DUMITRU: E de ru, nu-i asa?
PAUL (se dezbrac si cade ntr-un fotoliu): Toti i vor pe rusi afar. Nimeni nu v
recunoaste independenta.
DINASTIA BRTIANU * 267
DUMITRU: Paul, stii care este problema mea? Eu am fost mpotriva ntelegerii cu rusii,
dar acum trebuie s pledez pentru solutia lui Ion.
PAUL: Bismarck este cel mai ferm. Vrea rscumprarea cilor ferate. Anglia i vrea pe
rusi afara si Romnia napoi n Imperiul otoman.
DUMITRU: Franta?
PAUL: Alianta Israelit v-a fcut praf. Opozitie total pn nu anulati articolul sapte din
Constitutie.
DUMITRU: Nu putem accepta transformarea Moldovei ntr-o patrie a evreilor. Ni se urc
tara n cap. Ce vor ei este o surs permanent de rzboi civil.
PAUL: Argumentul lor a fost zdrobitor: un cmin evreiesc este cel mai bun zid ntre voi si
rusi.
DUMITRU: Suntem legati de mini. Ion va ridica poporul.
PAUL: Ar fi un dezastru. Marile Puteri nu vor recunoaste tratatul de la Sn Stefano si vor
convoca un congres la Berlin. S nu faceti nici o miscare pn atunci.
Bucuresti, parcul Herstru
ntr-un chiosc din Parcul Herstru, Carol I, Ion Brtianu, Mihail Koglniceanu, Eugen
Carada, col. Lecca si ofiterii de stat major analizeaz situatia ocupatiei ruse asupra
Bucurestiului.
LECCA: Cea mai important manevr a fost scoaterea militarilor nostri din oras. Nu neam putut retrage n formatie, asa c am ordonat s ias fiecare de capul lui si s se
regrupeze n afara Bucurestiului. nuntru au rmas Politia si agentii. A doua manevr ar
fi s putem nconjura orasul pe dinafar cu trupele noastre, construind un alt inel de
ncercuire.
CAROL: Avem attia oameni? Orasul s-a mrit.
268 *
LECCA: Asta este si problema. Noi deja am demobilizat, oamenii s-au dus deja n satele
lor. Cei care n-au apucat s fie demobilizati nu mai au rbdare.
BRTIANU: Ar trebui s le dm un scop. Eu cred c armata trebuie concentrat ntr-un
loc si pus n pozitie de lupt. tranii vor ntelege c rzboiul nu s-a terminat.
LECCA: Ar fi solutia concentrrii n Oltenia. Facem una-do-u manevre, dup care
naintm spre Bucuresti. Rusii se vor aduna pentru a ne face fat si vom avea o
confruntare direct.
CAROL: Care este raportul de forte ?
LECCA: Suntem mai multi.
CAROL: E clar! Domnilor, vom angaja lupta. Rusii trebuie nfrnti mcar ntr-o btlie
care s atrag atentia Europei asupra situatiunii.
KOGLNICEANU: Ne-ar fi de mare folos n fata Congresului de la Berlin.
BRTIANU: Propun ca Mria Ta s mergi imediat la Craiova, n fruntea trupelor. De
Bucuresti ne vom ocupa noi.
Bucuresti, ziua si noaptea
Carada organizeaz rezistenta orasului. El are o ntlnire cu mcelarii ntr-un depozit de
carne.
CARADA: Cnd transati carnea, separati halcile pentru unittile rusesti. Nu trimiteti
carnea lor la un loc cu a populatiei, n mcelrii si la restaurante s dati carne bun. Pe
cea a rusilor o otrviti. si nc ceva: la mesele ofiterilor rusi s dati carne de cine. Cere
rusul iepure, i dati pisic.
La masa unui general rus sunt multi invitati n uniform. Mnnc si petrec. Dou femei
de lume se privesc semnificativ, si fac semne.
Secvent din popota unei unitti rusesti. Ctiva ofiteri, pe rnd, se prbusesc de la mas n
spasme. Se stmeste panica.
DINASTIA BRTIANU 269
ntr-o cas de tolerant prostituatele sunt adunate de Luxita Florescu (50 de ani), care le
vorbeste.
LUXItA: Doamnelor, am rmas singure. Brbatii nostri au murit pe cmpul de lupt. Ei
sunt acum trdati de rusi. V-au ocupat orasul. Brtianu a poruncit ca orasul s fie lsat n
seama voastr. Sunteti stpnele Bucurestiului. Puneti mna pe el si
ocupati-1.
O PROSTITUAT: Avem voie s lucrm si n centru?
LUXItA: Peste tot. n oras s-au strnit bolile. E sifilis. stiu c ceea ce v cer este grav si
neomenesc. V cer s-i mbolnviti pe rusi, s nu v atingeti de romni si s nu v tratati.
Este un sacrificiu suprem. Unele dintre voi vor muri.
Scene de orgie.
ntr-o mahala tigneasc, Rochit a adunat tiganii. Alturi de el este un bulibas tipic, cu
mustti enorme si plrie de spoitor.
ROCHIt: B, fiti atenti la mine aicea. S-a dat drumu' la jul. Lucrm mn n mn cu
Politia. E rusii plini de ruble c au terminat rzboiul si le-a dat tarul soldele. Pe ei!
tIGAN: Jupne, au jefuit casele romnilor. Au luat tot, aur, argint, ceasornice.
ROCHIt: Le smangliti fr numr, i lsati goi. S-i vd pe muscali n curul gol pe
strzi. Dac i prindeti pe la mahala, le luati gtul. S n-ascundeti hoitul. S rmn la
vedere.
Scene de hotie n piat, la magazin. La o intersectie de ulite zace trupul unui ofiter rus cu
gtul tiat. Patrula ocupantului care l gseste se rzbun pe familiile tiganilor. Le
devasteaz cocioabele, mpusc un btrn. Fierarii iau ciocanele si se ncaier cu ei.
Scenele sunt expresia reactiei autentice a Capitalei la ocupatia rus din 1878, sabotarea
ocupantului trdtor fiind generalizat.
270 *
Din acel moment, conform mrturiilor culte ale vremii, ntre romni s-a declansat
fenomenul acut de rusofobie.
Berlin. Congresul de Pace
La masa lung a tratativelor Bismarck, ministrul de externe al Frantei, Wadington,
ministrul de externe al Angliei, lord Beacons-field, cancelarul rus Gorceacov si secretarii
lor. Unul dintre secretari citeste proiectul rezolutiei, cu voce trgnat, de birocrat
SECRETAR: Se propune retrocedarea de ctre Principatul Romniei ctre M.S. mpratul
Rusiei a portiunii de teritoriu din Basarabia care a fost desprtit de Rusia n urma
(ratatului de la Paris din 1856. Teritoriul se mrgineste la apus cu talvegul Prutului, iar la
miazzi cu talvegul bratului Chiliei si cu gura Stari-Stam-bulului. Insulele formnd Delta
Dunrii, precum si Insula serpilor, sangiacul Tulcei, cuprinznd districtele Chilia, Sulina,
Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Macin, Babadag, Hrsova, Constanta, Medgidia sunt
ntrupate cu Romnia. Principatul mai primeste afar de aceasta tinutul situat la sudul
Dobrogei pn la o linie care, plecnd de la rsrit de Silistra, rspunde n Marea Neagr,
la miazzi de Mangalia. Linia granitelor se va fixa, la fata locului, de comisiunea
european instituit pentru delimitarea Bulgariei...
Pe msur ce secretarul citeste ultimul paragraf, camera se retrage si vocea se pierde n
ecoul slii. Camera urc peste asistent si ajunge ntr-o loj unde Ignatiev este alturi de
Elena Ghica. Elena i arunc o privire dulce. Ignatiev se apleac de pe scaun si i srut
mna. Ct si tine rusul capul aplecat, Elena si schimb sursul n unul rece, ucigtor.
Berlin. Hotel Imperial
n camera de hotel, Ion C. Brtianu si Mihail Koglniceanu stau la mas si beau tuic.
Sunt amndoi n cmas, ca ntre prieteni. O usoar ameteal de pe urma buturii le-a
dezlegat limba.
DINASTIA BRTIANU * 271
Pe mas se afl proiectul Tratatului de la Berlin, cu articolele 45 si 46 ncercuite cu rosu.
BRTIANU: Ce facem cu stia, Mihalache? Ne dau Dobro-gea si ne iau Basarabia.
KOGLNICEANU: Mi, Ioane, tu chiar crezi c noi putem lua Basarabia de la rusi la
congresul sta?
BRTIANU: Dac ne-am putea ntelege cu Bismarck, eu cred c da. Pe francezi i
ntoarcem. Pe englezi i pltim.
KOGLNICEANU: Nu, eu m gndeam la altceva. Lum Basarabia. si ce? Mi bgm
cteva zeci de mii de evrei n {ar, rusi, ucrainieni, bulgari. Ce dracu' facem cu ei? Mai
mare beleaua.
BRTIANU: i asimilm.
KOGLNICEANU: Fugi, m, de aici! Noi n-am fost n stare s-i ducem la scoal pe
romni.
BRTIANU: i dm afar.
KOGLNICEANU: Ca s-ti ridici iar Europa n cap? Nt! Mai bine facem pe victimele si
lsm timpul s treac. Urlm, plngem... Ne-au jefuit de pmntul nostru, fratilor!
Romnia trdat... o tinem asa. tine minte ce-ti spun eu: n douzeci de ani ne-o dau ei,
Basarabia, dup alt rzboi.
BRTIANU: Cum s m duc eu acas si s le spun romnilor c am lsat s o ia? Tu ti
dai seama ce-or s sr conservatorii n capul meu?
KOGLNICEANU: Iau asupra mea. M-au scuipat de attea ori c nu mi se mai vede fata
de flegme.
Brtianu. Mai nti camera ultimelor fete: Mria (10 ani), Tatiana (8 ani) si Pia (6 ani.) A
doua ncpere este a bietilor Dinu (13 ani) si Vintil (12 ani.) O camer este a Sabinei
(15 ani) si alta a lui Ionel (14 ani.) Dialogul ncepe n camera fetelor.
ANICA: Sunt nghesuite. Mriei i trebuie deja o camer. si tu, femeie, prea ai puit n
fiecare an.
PIA: Nu se satur. Vrea ntr-una.
ANICA: E chiar asa de vnos? La aproape saizeci de ani?
PIA (jenata): Cnd vine acas... noapte de noapte.
ANICA: Asta numai puterile alea de Elena si Luxita 1-au nvtat, l tin n vigoare ca pe
un armsar.
PIA: E, dad Anica, alea sunt n strintate. Nu, asa e smnta lui.
ANICA: Toti au fost breji n familie, dar sta i ntrece ca o gonet. l excit politica. E o
chestie de putere. Poate dac pierde guvernul, i cade si lui...
PIA: De unde? Se stabileste aici si m ia de odihnit.
ANICA: Odat si odat trebuie s se termine. El nu se uit? V mai trebuie o cas pentru
copii.
278
PIA: Poate Brtianu se nvoieste s trimit pe Sabina si pe Ionel la scoal n Bucuresti.
ANICA: Avea dreptate, srmana Ana Davila. Te slbticesti aici. Acum Ionel e mare.
Trebuie s v mutati la Bucuresti. La ur-ma-urmei, esti sotia primului-ministru! S stii c
m tin de capul lui.
PIA (brusc): Vine!
ANICA: Vai ce m-ai speriat! Tu nu esti ntreag, femeie.
Brtianu coboar din trsur si urc n cerdacul conacului. Copiii i sar n ntmpinare, se
agat de hainele lui. Ionel i srut mna, Sabina este srutat pe crestet.
PIA: Copiii sunt...
,
ION: Vd, sunt sntosi. D-mi o ciorb.
ANICA: Vii, poruncesti, o faci pe tiranul.
ION (Intr n cas cu copiii droie dup ei): Ce aveti? Ce ati pus la cale?
ANICA: Nu mai e loc n cas. Acu' douzeci de ani eram singuri.
;
ION: De asta am venit. Ne mutm la Bucuresti.
Copiii sar n sus de bucurie si pornesc alergatul prin cas. Ani-ca, bucuroas, se ia dup
ei. Ion ntoarce un chip sever spre Pia: ,,Am spus ciorb!" Femeia se duce imediat, cu
capul n pmnt.
BRTIANU: (spre Ionel) Ce faci, m? IONEL: Gndesc.
Bucuresti, 4 iulie 1878; atentatul asupra lui I. C. Brtianu
Primul-ministru Ion C. Brtianu iese dintr-o sedint furtunoas a Camerei, n spatele lui
se aude hrmlaia deputatilor. Subiectul este propunerea guvernului de modificare a ConDINASTIA BRTIANU * 279
stitutiei n favoarea evreilor. Acuzatii asupra afacerii Cilor ferate cad ploaie peste capul
liberalilor. Ion C. Brtianu prseste nervos cldirea. Ia o trsur condus de un muscal.
Acesta o ia pe o strad ngust si dintr-o dat ncepe s dea bice cailor, alergnd la vale
nebuneste. La un moment dat, muscalul sare de pe capr ntr-o claie de fin de pe margine.
Este ajutat de doi complici s se ridice.
Trsura se striveste de un zid si Brtianu cade fr simtire pe caldarm, cu o ran urt la
cap. Primul-ministru rmne asa mult timp, desi n ecoul strzilor se aud copii jucndu-se.
O minge de crp ajunge pn la el. Se vd picioarele unui copil descult, julite de joac.
Fuge. Apar acum picioarele unor oameni maturi, l recunosc. Vd trsura si caut
cadavrul muscalului, nteleg c este un atentat al rusilor, l ridic pe Brtianu si duc trupul
n casa unei femei. Mahalagii ies n strad urlnd: L-au omort pe Brtianuuu! Rusii 1-au
omort pe Brtianuuu!" Locuitorii se adun purtnd arme albe. Brtianu este n casa unei
ghicitoare. Femeia 1-a ntins pe un pat, i-a ngrijit rana si i-a pus o compres improvizat
pe frunte. Rosteste o incantatie deasupra capului su si brbatul rspunde cu un reflex
mecanic. Este readus la viat. Apare n grab, cu o trsur, dr. Davila. l consult,
vorbeste cu el.
DAVILA: Ai o ran urt la cap, fractur la mna sting si o dislocare de umr. Te doare
aici? Rabd! (//' smuceste umrul, Brtianu url, Davila i administreaz un calmant). E
mna rusilor? (Brtianu confirm, dnd din cap).
Afar, grupuri de orseni se strng din ce n ce mai repede, pe msur ce se rspndeste
zvonul. Un grup evident organizat si condus de Carada atac acum consulatul rus.
Geamurile sunt sparte cu pietre. Usile sunt mpinse cu berbeci. Se scandeaz: Asasinii!
Asasinii! n interior, Nelidov, secretarul su si alti functionari distrug documente ntr-o
stare de asediu extrem de violent. Secretarul l convinge pe consul s fug printr-o sub280 *
teran. Acolo este asteptat de conductorul trsurii lui Brtianu si de cei doi complici.
Vorbesc ruseste. Bucurestenii ptrund n cldire, n timp ce consulatul Rusiei la Bucuresti
este devastat, Carada caut dovezi ale actiunilor de spionaj . Culege hrtii arse, dosare
intacte, liste de nume. Pe o astfel de list apar nume de oameni politici romni si n
dreptul lor sumele cu care sunt pltiti. Grigore Sturdza este cap de list.
Brtianu este acum ntr-un salon al spitalului Coltea. Dr. Da-vila l aduce pe Ionel la patul
tatlui su. Copilul duce n brate un buchet de trandafiri galbeni. Davila i las singuri.
Brtianu primeste florile si le admir. Ionel se asaz pe marginea patului.
BRTIANU: Aceasta nu este prima lovitur pe care o primesc de la rusi. Acum s-a
ntmplat s fie direct, pe pielea mea. Dumnezeu m-a ocrotit, dar ei nu se vor opri.
IONEL: Ce au cu tine?
BRTIANU: Cu mine personal, nimic. Au ceva cu Romnia. Iar eu sunt acum Romnia.
Vezi tu, fiule, tara asta a crescut ca un trup de mai multe ori n istorie. De fiecare dat
cnd a avut si un cap, vecinii s-au cutremurat. Mircea cel Btrn, stefan cel Mare, Vlad
tepes, Mihai Viteazul... Capetele astea le-aupus mari probleme. Au ncercat s le reteze.
Dac ratau, urmau rzboaie grele cu noi. Dac reuseau, urmau ani lungi de sclavie pentru
noi. Rusi au nvtat cel mai bine lectia istoriei.
IONEL: si dac tu mori, ei o s fie stpni aici?
BRTIANU: Asa ar vrea. Dar numai ca s treac mai jos cu armatele...
IONEL: n Bulgaria.
BRTIANU: si mai jos, n tara Sfnt. Rusii vor s elibereze Ierusalimul de pgni si
pentru sta lupt de secole s ajung la el.
IONEL: si de ce nu se duc prin Asia?
BRTIANU (zmbmd): Ce note ai la Geografie?
IONEL: Numai zece.
DINASTIA BRTIANU * 281
BRTIANU: Se cunoaste. Rusia este o tar mare. Ea are un sentiment pe care noi nu-1
BRTIANU: S-ti spun cinstit, Mria Ta, cred c am lsat vreo doi copii pe la Berlin n
tinerete. Acum or fi n armat. (Izbucnesc amndoi n rs; Carol i strnge nana cu
prietenie.)
Berlin. Cabinetul cancelarului Bismarck
Cancelarul este mpreun cu secretarul su. Acesta i prezint scrisoarea oficial a celor
trei mari puteri: Germania, Marea Britanie si Franta pentru recunoasterea independentei
Romniei.
SECRETAR: Guvernul - imperial, al M. S. britanice si al Republicii Franceze - nu
consider noile dispozitii constitutioDINASTIA BRTIANU * 283
nale ale Romniei referitoare la evrei ca rspunznd n ntregime punctelor de vedere ce
au animat puterile semnatare ale Tratatului de la Berlin. Cu toate acestea ncreztori n
vointa guvernului princiar de a se implica din ce n ce mai mult n aplicarea acestor
dispozitiuni, la gndirea liberal care a inspirat Puterile, lund act de asigurrile formale
care i-au fost date, guvernul -imperial, al M.S. britanice si al Republicii Franceze - dorind
s dea natiunii romne o mrturie a sentimentelor de prietenie, a decis s recunoasc
principatul Romniei ca Stat independent".
BISMARCK (ia pana n nun s semneze, dar se opreste): Englezii au semnat?
SECRETAR: Da.
BISMARCK: Francezii?
SECRETAR: si ei.
BISMARCK: Au intrat banii romnilor n banca noastr?
SECRETAR: Au intrat, dar... Se ntmpl ceva neobisnuit, printe. Actiunile au crescut
formidabil peste noapte.
BISMARCK: E normal. Odat reevaluate, urc.
SECRETAR: Da, dar nici un bancher german nu mai stie cine le detine!
BISMARCK: Cheam pe ministrul de finante.
SECRETAR: Este aici. L-am adus, stiind c veti ntreba.
Secretarul se duce la us si l invit pe ministrul de finante n cabinet. Este un neamt
extrem de respectuos si care nainteaz aplecat de spate. Duce o map sub brat.
MINISTRU: Alteta Voastr, am onoarea s v salut.
BISMARCK: Ce e cu actiunile Cilor ferate romnesti?
MINISTRU: Au fost pltite pn la ultima marc.
BISMARCK: si care e problema?
MINISTRU: Problema este, Alteta Voastr, ca s folosesc cuvintele Altetei Voastre,
problema este c nici un proprietar german nu a putut proba detinerea pachetului
majoritar. Am.... Am fcut cercetri si...
284
BISMARCK: si? Spune odat, nu m mai obosi aici.
MINISTRU: Alteta Voastr, cum se spune... dac mi este permis s scurtez... cum se
spune... Am fost lucrati.
BISMARCK: Domnule ministru, dumneata esti idiot? Cum adic am fost lucrati?
MINISTRU: Voi fi direct. Alteta Voastr este la curent cu operatiunea romneasc.
Romnii rscumprau actiunile, aducndu-Ie din nou la valoare, iar cele detinute de
Germania ncepeau s creasc.
BISMARCK: si n-au crescut?
MINISTRU: Ba da, numai c... mi este foarte greu s exprim... (Gest de nerbdare al lui
Bismarck; ministrul rosteste urmtoarele cuvinte grbit si speriat.) Alteta Voastr, romnii
au cumprat toate actiunile, dar din Germania.
BISMARCK (uitindu-se cndla secretar, cndla ministru): Ce?
SECRETAR: Ne-au nselat, domnule cancelar. Au cumprat actiunile czute din
Germania pe un pret de nimic, apoi au rscumprat actiunile din Romnia. Cnd actiunile
au srit, romnii au recuperat toti banii. Sunt proprietari ai cilor ferate.
BISMARCK (nc uluit): Cnd au fcut asta?
MINISTRU (si mai umil): Alteta Voastr... (citeste din map.) A venit la Alteta Voastr un
romn... Eugen Carada! (Citeste Oign Karata. Bismarck izbucneste ntr-un tis colosal.)
Cel care a venit s v anunte c vor rscumpra actiunile... a cumprat... tot... tot.
BISMARCK (printrelacrimi): Genial! Sunt geniali! (Ceidoi se privesc nedumeriti.) Dmi... d-mi... (i cere secretarului s-i dea pana care a czut pe jos; fr s se opreasc din
ris:) Merit s primeasc independenta!
Bismarck semneaz actul de recunoastere a independentei Romniei. Ultima secvent
este semntura lui Bismarck udat cu lacrimi de rs.
EPISODUL 9
Micluseni, decembrie 1880
n castelul medieval de la Micluseni, Grigore Sturdza are o ntrevedere secret cu
reprezentantii legatiei ruse, Nelidov, secretarul su, alti doi functionari,
NELIDOV: ncercrile noastre n Romnia vor fi de acum ncolo mai bine organizate. De
data asta avem nevoie de un partid. El trebuie sa fie un partid filorus. Noi suntem cei care
pltesc, deci trebuie s fac politica Rusiei aici.
STURDZA: Excelent, eu n-am nevoie de bani. Degeaba vorbiti de ei. Ce, eu pentru bani
fac politic n Romnia?
NELIDOV: Banii leag cel mai bine politica, printe Sturdza. i dm partidului o denumire
liberal, ceva, Democratia national, si se plaseaz n zona conservatorilor, i atacati pe
Brtieni la fiecare pas.
STURDZA: Ne trebuie un ziar.
NELIDOV: Veti avea. i punem un titlu eroic, ceva, Adevrul, Dreptatea... Romnia
trebuie s devin aliat a Rusiei. Mai trziu vom nfiinta Marea Federatie a Statelor
Balcanice.
STURDZA: sta e proiectul vechi al lui Rigas Velestinul.
NELIDOV: Noi vom da Romniei iesire la Marea Mediteran.
STURDZA: Conservatorii se vor bucura s aib un aliat neasteptat. In ultimul timp s-au
dezbinat si nu mai sunt n stare de opozitie. Au suferit prea mari nfrngeri n Parlament.
Totusi,
286 *
parc n-ar fi momentul. Brtienii au speculat n folosul lor tot ce se putea specula:
independenta, Tratatul de la Berlin, Cile ferate.
NELIDOV: Pe noi ne intereseaz echilibrul politic n Romnia. Brtienii vor s fie
stpni. Ei sunt dusmanii de moarte ai Rusiei. Iar Rusia a fost cel mai mare aliat al
Principatelor. Ne simtim trdati de acest tiran, care se aliaz cu oricine pentru a-si pstra
puterea.
STURDZA: Sunt patru ani de cnd este la guvernare si nu a ncetat s-si ntreasc
puterea. Acum vrea s pun mna pe finantele trii. La Banca National a pus pe lideri
acte vechi, tratate ale romnilor. Studiaz cu lupa o pecete si vorbeste singur: sta e fals,
'tu-i mama m-si!" Ia alt document cu pecete si compar: hm, da, e falsificat la
Brasov". Can-temir nu s-a prins. Ttar, ce vrei!". Ia acum hrisovul lui Mihai Viteazul cu
pecetea Unirii: E, da, n sfrsit!" Drepturile din Transilvaniaaa... Da, da, da..." Pare
putin nebun sau cel putin ramolit. Oh, Blcescule, Blcescule, de ce ai plecat tu asa
devreme? Ce nevoie aveam eu de tine acum s aducem Ardealul acas!" Din aceast
concentrare ochii i rmn fixati ntr-o amintire. Este momentul impresionant al mortii
mitropolitului Pilotei. Prin fata acestor ochi se perind acum secventele ultimei lor
ntlniri. Pilotei face gestul acela circular, imaginnd Romnia Mare. Apoi, mitropolitul
asezat pe jilt, n cript. Din nemiscarea lui, se misc mna dreapt care bate n bratul
jiltului, ca un judector care parc d un verdict.
Imaginile revin n 1880, n bibliotec. Cineva bate la us. Brtianu se trezeste speriat din
aceast amintire. Spune totusi: Intr!" Este Sabina, acum o domnisoar de 17 ani.
SABINA: Vorbesti de unul singur?
ION: Vorbeam cu Blcescu.
SABINA (ia un document n min, l las, apoi si mlngie tatl pe crestet si l srut):
Uitasem. Credeam c ai nvins, c s-a terminat lupta.
ION: N-am eu norocul sta.
SABINA (i nlntuie gtul, se pisiceste): Da, dar tu esti tticul meu cel mai puternic si
mai bun. O s-i bati.
ION (i ia o mn, o srut, apoi o priveste): Manichiur? Asa e, ai crescut.
SABINA (se ndeprteaz): Mama a mbtrnit, tat. Nu a spus nimnui, dar anii stia
grei au trecut si peste ea.
ION (absent): Blcescu parc a spus... Doamne, mai d-mi zece ani de viat. Att mi
trebuie si mie.
DINASTIA BRTIANU 289
SABINA: Ai adus-o la Bucuresti, dar st n cas la fel ca la Florica. Lumea nici nu o
cunoaste.
ION: Mi-ar trebui un rzboi. Dar unul mare, s rscoleasc imperiile, s le slbeasc. As
intra n Transilvania cu armata.
SABINA: Ionel...
ION (tresare): Da, ce-i cu Ionel?
SABINA: Are probleme la scoal. Este persecutat de un profesor. Se poart urt cu el,
strig, l umileste.
ION (rece): l fac bucti, l dau afar din nvtmnt. l dau afar din tar. Va fi gonit n
colonii.
SABINA: Colegii rd de Ionel. Este fiul primului-ministru si este batjocorit de un
profesoras.
ION: Cum l cheam?
SABINA: Vasile Pun.
ION (clipind moale, ca un gest de putere): Vai de mama lui.
SABINA (revine si l srut din nou pe crestet): Asa mi placi. Tticul meu e cel mai
puternic. O s iei Transilvania.
Iese. Brtianu rmne pe gnduri, mai rsfoieste o dat documentele de pe birou, apoi se
ridic. Iese n salon, unde Pia a adormit ntr-un fotoliu, cu andrelele n poale. Ion o
priveste o clip, mai ales minile muncite, mbtrnite. Asemeni si chipul macerat de griji.
O zgltie de umr si i spune tare: Dai un bal". Femeia d s sar, este oprit de aceeasi
mn a brbatului. Nu ntelege, e complet nuc. Ion o priveste fix n ochii, de sus si
inflexibil: Dai un bal".
Mnstirea Cozia
Dumitru Brtianu si Eugen Carada au o ntlnire cu preotii din Transilvania. Carada face
oficiul de prezentare.
CARADA: I. P. S. S. Miron Romanul, mitropolitul Transilvaniei... S. S. episcopul de
Arad, loan Metianu... S. S. loan
290 * Alex Minai Stoenescu
Popasu, episcopul de Caransebes... Iar Sfintia Sa este Timotei Cipariu, preot grecocatolic.
DUMITRU: V mbrtisez cu dragoste, preasfinti printi. Nu v aduc urrile de bine ale
fratelui meu, primul-ministru al Romniei...V aduc strigtul lui de lupt. Rencepem
btlia pentru Transilvania.
MIRON: Doamne ajut! S ne rugm. (Rmn n picioare si ascult rugciunea rostit
deMiron:) Fiestecarele, dar cu slobod limb si cu suflet duios de Patrie, nerpindu-se de
iubirea de sine, sau de de a interesului particulariu, voroveasc fr sfial cele ce se
socoteste pentru obstescu folos si pentru fericirea Patriei. si darul Dumnezeiesc s
ntreasc sfatul nostru de aci la un cuget si s ne nvredniceasc a vedea fericirea Patriei
si scparea ei de rele. Amin!
DUMITRU: Dragi printi, exist un testament al mitropolitului Fotie. Prin el ni se cere s
aducem Transilvania la patria mam. Partidul Liberal are un plan politic pe care l va
pune n practic ncepnd de azi. Eu voi trece peste munti la Sibiu.
MIRON: Lucrurile ar trebui grbite cumva. Abia m-am ntors de la Viena. Am protestat
n fata mpratului. Ungurii au dat o lege prin care au introdus limba maghiar n scolile
romnesti ortodoxe si unite. Noi mai mult nu putem face.
DUMITRU: Veti primi un semn. Partidul Liberal va introduce un proiect de lege pentru
ridicarea mitropoliei primate din Romnia la rang de Patriarhie.
CIPARIU: Sufletul meu se nclzeste la aceast veste. Mitropolitul Melchisedec vine des
n Transilvania si suntem foarte apropiati.
DUMITRU: Acest proiect se ntinde pe mai multi ani. Va trebui s ne ntrim si s
profitm de ntiul rzboi care s-ar strni. Intentia fratelui meu este s alegem ca primpatriarh un ardelean.
MEtIANU: Ast da semn. Vom gsi mpreun un preot curat si druit luptei pentru
unitatea romnilor.
DINASTIA BRTIANU 291
DUMITRU: Biserica noastr va trece la autocefalie. Vom fi de sine stttori. Aceste dou
vesti trebuie aduse la cunostinta romnilor.
MIRON: Toti preotii din Transilvania vor tine slujbe cu aceast veste. Vorba este dac se
va nfptui. De nu s-ar opune Patriarhul ecumenic de la Constantinopol. Ar fi ru s
anuntm romnii de aceste gnduri si ele s nu fie fapte.
DUMITRU: Asa este. Vom trece peste orice piedic. Biserica noastr va fi autocefal si
va avea patriarh.
n secventa urmtoare, Dumitru trece muntii mpreun cu un bietandru. Acesta, abia
mbrcat n zdrente si n picioarele goale, l duce printr-o trectoare slbatic spre o
culme a Carpa-tilor, de unde, aproape miraculos, apare tara Brsei. Camera cuprinde
PUN: Tocmai. V-ati uitat n trecut vreodat? Vreti s treac si Ionel prin ce ati trecut
dumneavoastr? De cte ori a fost tara pe muchie de cutit?
BRTIANU: De unde stii dumneata toate astea?
PUN (demn si teatral): Sunt membru fondator al Partidului Liberal.
BRTIANU: Ai s arti grij fat de el?
PUN: Voi fi cel mai mare tiran. Mai tiran ca dumneavoastr
BRTIANU: Ia vezi!
PUN: M va detesta la nceput, apoi si va da seama ce bine i-am fcut. Asa si
dumneavoastr cu tara.
BRTIANU: S nu ntreci msura. (Din us:) Ti-1 las.
In clas, Ionel st n banca sa impasibil n timp ce n jurul su colegii strig, l
batjocoresc, arunc n el cu hrtii, se sc-lmbie, rid de el. Intr Pun. Elevii se reped n
bncile lor. Pun asteapt linistirea slii, apoi cu ticuri obisnuite ale profesorilor i cere
elevului Brtianu I. C. Ionel s citeasc din Cicero.
Bucuresti. Resedinta familiei Brtianu
Pia Brtianu si Anica pregtesc invitatiile pentru bal. Este un prilej ca Pia s-i cunoasc,
mcar dup nume, pe unii brbati ai politicii romnesti. Anica face scurte prezentri ale
conservatorilor, Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Alex. Lahovary, Mavro-gheni. Intr Ion C.
Brtianu cu un aer preocupat.
294
PIA: Domnitorul va deschide balul. Tu cnd rostesti cuvntul?
ION: Eu nu particip.
ANICA: Cum vine asta? Dai un bal la care nu te duci!
ION: Voi dati balul. si s tin ct mai mult n noapte. Am nevoie s fie toti ocupati n acea
noapte.
ANICA: Iar te-ai apucat de masonerie? Mai las-o dracului.
ION: Voi s lungiti balul ct mai mult.
Bucuresti. Templul masonic.
La templul masonic venerabilii stau adunati n jurul mesei rotunde, la fel ca cei de la
Paris (vezi episodul pilot.) Conduce Carol Davila. Mai sunt asezati si cu minile pe mas:
Ion C. Brtianu, Dumitru Brtianu, C. A. Rosetti si Eugen Carada. Este semintuneric. La
mas vine si se asaz un tnr (22 de ani) cu trsturi fine, de conditie, doctorand la Paris.
IONESCU: Venerabili printi, m prezint n fata domniilor voastre cu un proiect.
DAVILA: Cum te numesti?
IONESCU: Dumitru lonescu, dar mi se spune Take lonescu.
DAVILA: sta e nume de mahala.
IONESCU: Mi-1 asum.
DAVILA: Rosteste.
IONESCU: M prezint n fafa domniilor voastre cu un proiect de unire a Transilvaniei cu
Romnia. Evolutia evenimentelor europene, de la 1870 ncoace, dovedeste c pe
continentul nostru se acumuleaz tensiuni imense. Ele vor izbucni ntr-un rzboi.
Consider c, de aceast dat, el va fi generalizat. Important pentru Romnia este pozitia
pe care o va adopta n acest conflict.
ION C. BRTIANU: Dumneata ai dubii asupra aliantei noastre eterne cu Franta?
DINASTIA BRTIANU * 295
IONESCU: Da. Noi nu stim cu cine se va alia Franta la acea dat si, n consecint, cu
cine vom fi la rndul nostru aliati sau inamici, n conditii istorice curente, Romnia se
apr si si caut mijloace pentru a se apra. De data asta vom fi ntr-o conditie cu totul
schimbat. Ca s aducem Transilvania la patria mam va trebui s atacm. Asta
presupune o schimbare radical de atitudine.
C. A. ROSETTI: Noi stim c Franta va sprijini unirea Transilvaniei. Aliatii ei o vor urma.
IONESCU: Nu exist nici o garantie pentru asta. Anglia, Italia, chiar si Rusia au fost
aliati ai Frantei si asta nu i-a mpiedicat s ne blocheze aspiratiile nationale. De aceast
dat este nevoie de un act voluntar, de un atac al nostru decisiv.
DUMITRU: Suntem suficient de puternici?
IONESCU: Nu. si nu vom fi niciodat suficient de puternici militar pentru a uni toate
provinciile romnesti.
DAVILA: Atunci cum vezi realizarea unirii?
IONESCU: Folosind politica extern ca principal arm. De-acum ncolo ministrii de
externe ai Romniei trebuie s fie cei mai buni, indiferent de partidul din care provin.
ION C. BRTIANU: Te vezi n acest post?
IONESCU: Sunt prea tnr. Dumneavoastr ns puteti alege pe baza proiectului meu. n
al doilea rnd, tot fr a tine seama de provenienta politic, vom avea nevoie de
ambasadori de elit n capitalele Marilor Puteri. Cu acesti oameni trimisi n cea mai nalt
misiune putem declansa prima faz a proiectului.
C. A. ROSETTI: Prevezi o finantare a emigratiei revolutionare maghiare pentru a actiona
n Austro-Ungaria?
IONESCU: Nu. Prima faz a actiunii noastre urmeaz a se declansa n Balcani. Noi
trebuie s devenim dominanti aici, s ne implicm n toate conflictele regiunii si s le
controlm. Dac se vor semna tratate de pace n Balcani, ele se vor semna la Bucuresti.
Dac va fi rzboi, intervenim cu trupe. Dac vor fi agitatii nationale, aducem refugiatii pe
teritoriul nostru, i in-struim si i trimitem narmati napoi.
296 *
ION C. BRTIANU: Nu ti se pare prea mult?
IONESCU: Este practica oricrui stat care trece la ofensiv diplomatica. De altfel,
implicarea Romniei n Balcani va aduce servicii Marilor Puteri, astfel c tra noastr va
deveni indispensabil oricrei reglementri n regiune. Dup opinia mea, viitorul rzboi
european va izbucni n Austro-Ungria.
DAVILA: Este foarte ndrznet programul tu, dar avem nevoie de interese comune n
Balcani. Ori, interesele sunt foarte divergente.
IONESCU: Este nevoie de un liant. Acest liant va fi ortodoxia. Biserica Ortodox
Romn, odat devenit autocefal, va ajunge dominant n regiune. Patriarhul nostru va
fi pstorul arhiepiscopiilor balcanice. A doua linie de implicare este nrudirea caselor
domnitoare.
DUMITRU BRTIANU: Domnitorul Carol nu va avea mostenitori.
IONESCU: Vd o trecere a domniei ctre unul dintre nepoti: Carol-Wilhelm sau
Ferdinand.
DAVILA: Esti prea ndrznet, tinere. Fantezia vrstei tale te duce n locuri negndite.
C. A. ROSETTI: Exist n proiectul dumitale si ceva care s par realist?
IONESCU: n mod cert, nici o actiune n Transilvania nu se va putea finaliza cu succes
fr o asigurare din partea Rusiei. Este obligatoriu s avem spatele asigurat. Momentul
oportun este acela n care interesele Frantei si ale Rusiei coincid. Asadar, nu ne vom
oricnd.
Secvent zulusi.
Din bal sunt scosi pe rnd Ion Ghica, Nicolae Kretzulescu si Mavrogheni si adusi ntr-un
salon apropiat. Brtianu este acolo, mbrcat ca nainte, venit din strad.
BRTIANU: Domnilor, am primit mesaje importante de la Paris. Va fi rzboi n Europa,
iar aici va fi rzboiul nostru de rentregire. Domnule Ghica vreau s fiti ambasadorul
nostru la Londra. Dumneavoastr domnule Kretzulescu, la Petersburg. Este o misiune
foarte grea, dar v acord toat ncrederea. Dumneata, Mavrogheni, pleci la Roma.
GHICA: Bine, dar astea nu sunt lucruri care s fie hotrte asa, pe picior!
DINASTIA BRTIANU 301
BRTIANU: Mergeti unde v trimit, altfel v distrug.
n timp ce brbatii se privesc nedumeriti, Ion C. Brtianu se dezbrac de redingot,
arunc mnusile si cilindrul pe un fotoliu, apoi trece printre ei si intr n bal.
Intrat n bal, observ toaleta superb a sotiei sale si pe Sabina dansnd cu un ofiter artos.
Sabina radiaz de fericire. Le admir cu un zmbet misterios.
LUXItA (din spatele lui): Asta mic a ta o s ntoarc Bu-curestiul pe dos.
BRTIANU: Vezi c am hotrt s o cunun la Alba-Iulia.
LUXItA: Am nteles. Unde m trimiti?
BRTIANU: La Paris. Te ntlnesti cu Elena si pregtiti declararea Regatului n
Romnia. Vreau pres bun.
LUXItA: Te va cost.
BRTIANU: Ct?
LUXItA: Zece mii de ruble.
BRTIANU: Treci pe la Carada s ti le dea.
Luxita dispare. Se apropie Vasile Alecsandri (60 de ani) care i ofer un pahar de
sampanie si ciocneste cu el.
ALECSANDRI: Am auzit c mprti locuri de ambasadori. Te-ai gndit si la mine?
BRTIANU: Natiunea asta este n primul rnd de brfitori, apoi de burghezi si abia la
urm de trani. Am umblat toat noaptea pentru asta. Cum de-ai aflat deja?
ALECSANDRI: Mi-a spus o psric.
BRTIANU: Vrabia mlai viseaz. Tu ar trebui s iesi din politic, Bzil. Te numesc
directorul Teatrului National. Vei conduce cosmelia asta.
ALECSANDRI: si toat viata mea de lupt nu valoreaz dect un post de director?
BRTIANU: ti-am druit o revolutie, o unire si un rzboi de independent. Nu-ti ajunge?
Te-am nscris n cartea de istorie a trii. Pe lng astea, postul de ambasador este un
mizilic. Nu cobor, Bazil.
ALECSANDRI: ntr-adevr te porti ca un vizir. Pun pariu c tii tuiurile acas, n biroul
tu secret.
BRTIANU (soarbe din sampanie si i d paharul napoi): tara are nevoie de stpn.
ALECSANDRI: Pzeste-te, Ioane, tiranii au ntotdeauna un cutit ridicat deasupra
umerilor.
Bucuresti, decembrie 1880
Ion C. Brtianu iese din cldirea PNL. Carada l opreste n curte, mpreun cu Dumitra.
CARADA: Las-m s te nsotesc. Esti n pericol. Partidul Conservator s-a spart si
cioburile sunt ascutite. Ai multi dusmani.
apare Carada.
BRTIANU: L-ai adus? CARADA: E aici.
Carada iese si introduce n ncpere pe profesorul Vasile Pun.
BRTIANU: Domnule profesor, ai fost transferat. Nu mai predai la Sfntul Sava.
PUN: Aflu cu neplcere c este adeyrat: sunteti un om nedrept.
BRTIANU: Vei preda n alt parte, domnule. Dumneata ai primit de la mine o burs.
DINASTIA BRTIANU * 305
PUN: Unde?
BRTIANU: n Germania.
PUN: Nu nteleg! Ce clas voi preda?
BRTIANU: Nu predai n nici o clas. Dumneata vei avea n Germania doar doi elevi.
PUN: E o glum. M-ati adus aici ca s rideti de mine? Cine sunt elevii?
BRTIANU: Nepotii regelui Carol.
PUN: Oh, Doamne! Pot s stau jos?
BRTIANU: Stai! Unul dintre ei va fi viitorul rege al romnilor.
PUN: Domnule Brtianu... Este o misiune foarte grea.
BRTIANU: Tocmai de aia te-am ales. i nveti pe amndoi limba romn. S o
vorbeasc perfect. Cnd ti trimit vorb, m informe/i asupra progreselor pe care le-au
fcut. Ne-am nteles?
PUN (se ridic): V multumesc, domnule Brtianu. V rog s fifi convins c... eu...
datoria... este o onoare.
BRTIANU: ti multumesc, domnule Pun. Esti un om de ncredere.
PUN: lertati-m pentru...
BRTIANU: Nu-i nimic. Sunt obisnuit. Astept rapoartele dumitale.
Florica, vara anului 1881
La Florica vine o delegatie numeroas a PNL. Brtianu i primeste la grajduri. Liderii - C.
A. RoseUi, D. A. Sturdza, gen. Lecca, E. Carada, mitropolitul Calinic - i cer lui Brtianu
s revin la conducerea guvernului.
BRTIANU: Ia te uit, ati adus si popa cu voi! CALINIC: Ioane, nu rde, c nu e de rs.
Ai lsat tara ncurcat. BRTIANU: Ce aud din gura sfntului? Aveti prim-mi-nistru. E
frati-miu.
306 *
ROSETTI: Ioane, stii ct de greu mi vine s aleg ntre voi. Ieri Dumitru s-a fcut de rs n
Parlament. Nu cunoaste legile, vorbeste necontrolat, a stat prea mult prin strintate. Azi
suntem btaia de joc a presei.
BRTIANU: Presa e liber, nvtati democratia, domnilor.
D.A. STURDZA: Nu-ti bate joc de noi, domnule presedinte...
BRTIANU: Presedinte? Asta e din republici... Noi abia am devenit regat.
ROSETTI: Ioane, revino n fruntea guvernului. Nu putem fr tine. Esti conductorul
nostru.
BRTIANU (se opreste din busumat): Voi v dati seama ce spuneti? Dac atentatul
reusea si eu eram mort acum, cu tarina la gur? Ce fceati, la cine v duceati? tie, sfintia
ta, nu ti se pare c tara nu poate sta ntr-un om?
CALINIC: Ba da. Oricare popor are cluzitorii si. Acum esti tu, nainte a fost Mihai
Viteazul.
BRTIANU: Vezi c si la a murit de atentat!
CALINIC: Dar nc trieste, dup dou sute optzeci de ani. Trieste! Cte milioane de
oameni mor o dat cu trupul lor si cti devin nemuritori? Tu vrei s ngheti sub o lespede
sau s tii mormntul tu la picioare?
BRTIANU: tie ti convine s vorbesti. Pe tine te ung si te sanctific. Vin tranii si-ti
srut mna cinci sute de ani de-acum ncolo. Eu n-am dect o viat, domnilor, si am puso toat la picioarele poporului meu. Merit?
D. A. STURDZA: Avem de luat Transilvania, domnule presedinte. Ne asteapt Basarabia
cu sufletul la gur. Acum suntem regat. Toti romnii se uit cu sperant la tar. Ne trebuie
un conductor.
BRTIANU (arata spre cal): Vedeti fiint asta? A fost un armsar falnic. L-am crescut
mai atent dect pe copilul meu. Dar ntr-o zi a czut la o sritur si si-a frnt piciorul.
Trebuia s-1
DINASTIA BRTIANU 307
mpusc atunci. Acum trieste din mila mea. Voi mi cereti s alerg din nou? Pentru ce?
ROSETTI: Pentru ce ai luptat toat viata: s vezi tara asta asezat si apoi s mori
multumit.
BRTIANU (amar): S tin Calinic o slujb lung deasupra mea si voi s v ntreceti n
discursuri funebre. Nu, prefer s mor aici. Aici e tot ce am construit solid.
C ARAD A: Mai pot tine leul trei zile la cot. Banca National asteapt decizii politice.
BRTIANU: E chiar att de grav?
ROSETTI: Ne vom descurca acum. ntrebarea este ce facem zece ani de-acum ncolo?
BRTIANU: Schimbm Constitutia, schimbm legea electoral, guvern stabil ales de
mine, vot unanim n partid. S nu aud nici un mieunat cnd cer fonduri pentru armat.
ROSETTI (dup ce se priveste cu ceilalti): De acord.
BRTIANU: Voi v retrageti din conducerea partidului. Conduc cu tinerii.
ROSETTI: Dac tu crezi c suntem o piedic...
BRTIANU: Voi porunci s v ridice statui n toate orasele. Rmneti n Parlament si
votati legile mele.
ROSETTI: Urt e gloria. Adio, Ioane!
BRTIANU (se apropie deRosetti si i vorbeste n fat): Voi mi cereti s fiu tiran, s nu
uiti asta. mi cereti mie s acopr neputinta voastr. Ati fcut din democratie o caricatur.
Nu mai poate fi ndreptat dect cu mn de fier. Eu o am si dac va fi nevoie am s v
strivesc cu ea. (Ctre ceilalti:) Planuri mari, Transilvania, Balcanii, Basarabia... Vise
frumoase, dac nu puneti osul. Iar osul vostru acum a nglbenit. Voi lupta cu cei tineri.
CALINIC: Dumnezeu s ocroteasc iubirea de frate.
BRTIANU: ntocmai! Nu uitati c eu astzi mi vnd fratele pentru voi.
308
Liberalii se retarg amrti. O ultim privire aruncat ntre Brtianu si Carada ne dezvluie
c erau ntelesi. Din padoc apare Anica. A auzit totul.
ANICA: n sfrsit, esti stpn.
BRTIANU: Preferam s fiu sclav ntr-o tar bogat si puternic. N-am reusit, dad
Anica. E un esec.
ANICA: si de ce te ntorci la ei?
BRTIANU: Fiindc n-am ncheiat lupta. Am cerut lui Dumnezeu nc zece ani de viat.
Dac n stia zece ani nu misc tara mi trag un glonte n cap.
EPISODUL 10
Parlamentului a rmas trupul fr viat al portarului, scldat ntr-o baie de snge. Sngele
a mnjit ntreaga intrare. De la ctiva pasi, Ion C. Brtianu priveste toat scena cu o
imens tristete. Ctiva sanitari ridic trupul portarului. Femeia de lume apare n cealalt
parte, dinspre Parlament, a curtii. Se priveste cu Brtianu de la distant, si sfsie o bucat
din rochia lung si ncepe s stearg sngele cu ea. Brtianu ntoarce spatele si coboar
ncet Dealul.
Bucuresti, sediul gruprii conservatoare
Lascr Catargiu (68 de ani) este n capul mesei. Mai sunt prezenti Titu Maiorescu (51 de
ani), Petre P. Carp (54 de ani), gen. Florescu (72 de ani) si tnrul Alexandru
Marghiloman (37 de ani).
CATARGIU: Domnilor, liberttile democratice nu sunt amenintate. Nu exist un pericol
la adresa Coroanei. Problema major este c tara a admis ca Brtianu s conduc
guvernul doisprezece ani la rnd. Furniturile armatei, bncile, administratia judetelor,
nvtmntul stesc, toate sunt sub control liberal. Ne vor trebui ani de zile s nlocuim
aceast situatie.
CARP: Cred c primul lucru pe care trebuie s-1 facem este s oprim miscarea tranilor
din satele Munteniei. Agenti rusi au fost gsiti instignd comunele la revolt. Nu le-a
trebuit mult, cci abia acum au ajuns la culme consecintele reformelor lui Cuza. n al
doilea rnd, nu cred c prezent liberal n administratie trebuie s ne sperie. Dup ce s-au
pus bazele vietii constitutionale n Romnia, deosebirea dintre cele dou partide a
312
nceput s dispar. Noi trebuie s-i nvtm s actioneze ca functionari, nu ca liberali.
FLORESCU: De ar fi functionari, n-ar fi mult de fcut. Dar sunt agenti. Pe toti i leag
participarea la o organizatie subversiv.
MAIORESCU: S ne pstrm luciditatea. tara trebuie condus. A fost dus de Brtieni
pn aici. De aici ncolo este datoria noastr s o ducem mai departe. Primul nostru gest
de oameni politici rersponsabili este s reprimm ura. Nu ntindem o mn. Le artm c
stim s conducem tara mai bine dect ei.
FLORESCU: Drag Titule, te amgesti cu gndul. Gloata care a atacat Parlamentul n-are
nici chef, nici rbdare s astepte msurile noastre politice. Ea vrea snge si l vrea acum,
imediat. Eu v propun s trimitem ntreg guvernul liberal n judecat.
CATARGIU: Nu vreau s facem ce au fcut ei. Nu vreau s semnm. Eu as fi cel mai
potrivit s cer pedepsirea agresorilor mei. Dar n-am s-o fac. trii i mai trebuie putin ca s
fie puternic.
MAIORESCU: Avem nevoie de disciplin german. Ordine si autoritate.
CARP: De acord si v cer aici s recunoastem c Partidul Conservator a pierit. S dm
guvernul junimistilor.
FLORESCU: M, a avut dreptate Vizirul. Sunteti niste oi. Liberalii trebuie distrusi. (Se
ridic si n drum spre us spune:) Eu sunt pregtit s-i nfrunt. Am o arm secret.
(Deschide usa si invit nuntru un personaj acoperit de o pelerin.) Voi credeti c eu sunt
ramolit, dar sunt mai tare ca voi. Intrati, domnule Brtianu.
De sub manta apare Dumitru Brtianu (74 de ani.) Conservatorii se ridic n picioare
stupefiati.
CARP: Domnule Brtianu, nici n-ati fost aici. Nu v-am vzut nici prul alb, nici
senectutea glorioas n acest local. Rusinea fcut de fratele dumneavoastr nu trebuie s
v orbeasc. Va aflati printre dusmani.
ION: Tocmai asta le ofer destinul: s-au nscut aici, n tara asta fr de noroc. ti-ar fi
plcut s-i vezi la Paris, cstoriti cu artiste, umblnd prin tar cu negotul, nselati la
cntar sau nnmoliti prin vreun sat uitat de lume? Ionel o s termine ntr-o zi podul la.
Cel mai mare din Europa! A doua zi ce va face? Un pod peste Trichinesti.
PIA: As prefera s stiu c moare sub o grind, dect s fie njunghiat din pasiune politic.
Tu tot nu ntelegi. Sub grind as fi convins c asta a fost vointa lui Dumnezeu. Dar ucis
n politic nseamn omort de tine, Ioane.
ION (o priveste sever, cu ochii subtiati): Ai mers prea departe. I-ai nvtat pe ascuns s nu
m asculte. I-ai slbit si i-ai fcut vulnerabili. Opreste-te aici.
PIA: Las-mi-1 mcar pe Vintil.
ION (se ridic cu greu n baston): Vor sta mpreun pn mor. Dac ei decid atunci c sunt
mort si ngropat nseamn c am gresit: nu trebuia s cred n Romnia.
Coboar ncet scrile si porneste agale spre vie. De cum intr pe o potec ntre spalieri se
strneste un vnt ciudat. Frunzele de vit fosnesc n diferite locuri. Brtianu se opreste si
ascult ngrijorat. Fosnetul nceteaz. sopteste: O vulpe". Pseste mai departe, dar
fosnetul revine. Frunzele se misc la un stat de om. Nu poate fi vulpe. Un trosnet de
creag uscat. Brtianu se ntoarce brusc, n spatele lui, dreapt n mijlocul crrii este
Ileana. Uscat de btrnefe, este nvesmntat n haine negre, care cad pe ea asemeni unei
cortine negre. Pare a fi Moartea, n martialitatea ei, ceea ce fascineaz sunt ochii violenti
si violeti. Ochii din prima noapte de dragoste. Scena este ntrerupt de sritura dintre vite
a asasinului. A nimerit ntre el si Ileana. Ridic arma grbit. Brtianu nu are reactie. Cnd
glontul tsneste, o mn l loveste peste brat pe asasin.
DINASTIA BRTIANU 327
Apoi, cealalt mn l njunghie. Salvatorul este Rochit, lart-m, stpne. l urmresc
de azi-dimineat".
Brtianu priveste dincolo de el. Ileana a intrat n pmnt.
Bucuresti, Banca National.
Ionel Brtianu intr n cabinetul de director general al lui Eugen Carada (55 de ani.)
Prietenul de o viat al lui Ion C. Brtianu s-a ngrsat, umbl mbrcat cu haine scumpe,
poart atrnat de gt un colan cu medalion de aur (poate sugera sefia n masonerie.)
Rmne n jiltul capitonat, afisnd pn la final un aer de superioritate, putere, distant.
IONEL (agitat): Nene Carada, am venit s m ajuti.
CARADA: Ia loc.
IONEL: Voi fi direct. Eu si Dinu vrem s deschidem firma noastr de constructii
metalice. Ne trebuie o sum cu care s ncepem. Dup primele comenzi ti dm banii
napoi.
CARADA: Ce sum v trebuie?
IONEL: Eu si Dinu ne-am gndit, m rog, am fcut calcule si credem c cinci mii de
franci ar fi suficienti.
CARADA: E mult.
IONEL (socat): Poftim?
CARADA: Am spus: e mult!
IONEL: Bine, dar... M rog, s zicem patru mii.
CARADA: Tot e mult.
IONEL: Bine, dar sunt mostenitorul averii. Prezint toate garantiile. Nene Carada, sunt eu,
Ionel Brtianu.
BRTIANU: Voi credeti c glumesc? Eu simt tot. Mine am terminat. Take lonescu e
aici?
IONESCU: Da, domnule presedinte.
BRTIANU: Scrie! Vechiul stat romnesc avea temelii adnci si solide. Asa a
supravietuit prin istorie. Noi am fost o mn de idealisti, nvtati la scolile din strintate,
si n-am avut alt model al societtii moderne dect societatea francez. Mult timp am fost
ncredintati c dac dm poporului romn formele constitutionale gata fcute n Franta,
am gsit mijloacele pentru a functiona n Romnia. Stm si astzi mbrcati ca ei. Am
creat statul modern pe baza unor idei abstracte foarte frumoase, pe baza unor teorii
liberale inventate n Occident, din dezvoltarea Revolutiei Franceze, pe niste aspiratii
generoase dar neurmate de un popor ignorant. Am gresit. Scrie, Take.
IONESCU: Scriu.
BRTIANU: Scrie, c te-am vzut cum ai srit: am gresit! Scrieti, fratilor, c am gresit,
fiindc asa este. Am chinuit tara cu revolutii, cu lovituri de stat, cu interminabile
comploturi. A avut dreptate srmanul Barbu Catargiu, dar ne era imposibil s vedem ca el
atunci. De aceea spun c e posibil ca astzi unul dintre junimisti s vad mai bine ca noi.
Petre P, Carp, Titu Maiorescu, Alex Marghiloman, nu stiu care dintre ei poate fi acela.
Urm-riti-i cu atentie. Nu le mai puneti piedic, n sfrsit, mine, dup
332
priveghi, s v adunati si s puneti pe frate-meu, Dumitru, presedinte n locul meu.
STURDZA: Domnule presedinte, refuz s particip la un astfel de testament. Dumitru a
trecut la conservatori. Dumneavoastr mine o s clriti, o s plecati cu trenul la Paris, o
jucati la vreo nunt n sat. Ce rost are toat aceast lamentatie?
BRTIANU: Dup Dumitru, vii tu presedinte al partidului. Frate-meu va asigura
interimatul pe perioada de doliu. S-a dus la conservatori din orgoliu. Mine o sa vin la
patul meu si-si va cere iertarea. si acum, copiii mei, ascultati ce trebuie s faceti mai
departe. Imediat ce dl Dimitrie Sturdza va fi ales presedinte, schimbati strategia politic.
Veti spune c nu s-a putut pe vremea mea, fiindc eram un vechi revolutionar, mazzinist,
socialist, mason, prostii de-astea. Dar acum, c Vizirul e mort, Partidul National Liberal
se asaz pe calea cea bun, pe calea cea dreapt. Fiindc, dragii mei, Partidul National
Liberal trebuie s devin un partid de Dreapta.
KOGLNICEANU: Ioane, de ar ngdui Dumnezeu, te-as urma pe ultima ta cale. Dac
ar fi vreo rug ascultat pe lumea asta, atunci m-as ruga s m ia Dumnezeu si pe mine
odat cu tine. Probabil c eu sunt singurul care stie c tu nu minti. Mine te duci. Dar
partidul are nevoie de o doctrin.
BRTIANU: Doctrina nationalist: prin noi nsine. Cutati traditia romneasc si fcetio s functioneze. Artati lumii cine suntem noi. Dati poporului toate liberttile
democratice si lsati-1 s prospere. Voi s-1 conduceti cu realitatea n fat.
STURDZA: Bine, dar asta chiar este doctrina Dreptei!
BRTIANU: Noi suntem cei puternici. Statul e croit de noi. Cnd Partidul National
Liberal va ocupa locul Dreptei, Partidul Conservator si va pierde orice ratiune. Asa l
desfiintm. Germania, modelul lor, se ndreapt spre socialism. Asta i va pierde
desvrsit. Partea asta n-o scrie, Take. S v intre n cap.
IONESCU: Am sters.
DINASTIA BRTIANU 333
BRTIANU: Cnd vedeti c rzboiul imperiilor st s izbucneasc, l aduceti la
conducere pe Ionel. Carada, tie ti-1 dau de grij. Toate fortele si fondurile s se duc spre
Transilvania. Basarabia o putem lua mai usor. Ridicati, cum v-am spus, Biserica la rang
de Patriarhie si unificati slujbele n toate provinciile. Cnd o veni unirea cea mare s v
rugati toti la fel. Mihalache, s lasi cu limb de moarte executia pentru cei care fur de la
Armat. Nu glontul, spnzurtoarea. Pe Ferdinand s-1 ocrotiti. E un neamt bun.
i mai priveste o dat roat n tcere, apoi se scoal n picioare.
BRTIANU: Pe cei btrni am s-i iau cu mine. Pe cei tineri o s-i veghez. Am iubit
destul pe pmnt. Merg s fiu si eu iubit mcar pe Lumea Cealalt.
si face cruce. Toti ceilalti, ridicati n picioare, si fac o cruce n tcere. Brtianu iese si
pseste ncet prin cas pn ajunge la scara care duce la dormitorul de la etaj. Priveste n
sus, ca si cum ar trebui s urce un munte. Pune piciorul pe prima treapt. Apare Ionel,
care vrea s-1 ajute. Btrnul refuz. Urc cu greu, urmat de aproape de fiul su. Cnd
ajunge la ultima treapt, pare multumit, dar gfie greu, tuseste si tusea se transform ntro convulsie puternic. Ionel l sprijin.
BRTIANU: Toat viata am trit din instinct. Odat am prezis si eu ceva si se
adevereste. Du-m la pat.
Urmtoarea secvent este noaptea, spre dimineat. Ion C. Brtianu zace ntins n pat si
agonizeaz. Pia, Sabina, Ionel, Dinu, Vintil, toti liderii PNL stau la captul patului. Este
si preotul din sat. Brtianu abia vorbeste: Doamne, ai grij de poporul meu". , Apr pe
fiii mei de glont".,.Rzboiul... Romnia... tranii...."
La un moment dat, n spatele grupului apare gen. Candiano-Po-pescu. Toti se dau la o
parte cu respect si n camer intr regele Carol I si printul Ferdinand. Carol se asaz pe
marginea patului.
CAROL: Ce faci, Ioane, m lasi singur? BRTIANU: Te las cu Ionel. CAROL: E tnr.
M va bga n mormnt. BRTIANU: Pagub-n-ciuperci!
CAROL: Odihneste-te mpcat, Ioane. N-am s las tara la voia sortii.
BRTIANU: stiu. Esti mai catr ca mine. CAROL: De-aia te-am iubit ca pe fratele meu.
BRTIANU: si eu, dar n-am vrut s ti-o spun.
Carol i ia mna si i-o strnge. Brtianu rspunde cu acelasi gest. Se privesc intens n ochi.
Carol se ridic si Ferdinand salut militreste.
BRTIANU (lui Carol): S nu pleci, s iei o suvit din prul meu.
CAROL: Bine. Adio, Ioane. BRTIANU: Adio, Carol.
Carol si Ferdinand pleac. Muribundul si tadreapt privirile spre amicii politici:
BRTIANU: Ct oi lipsi eu, s stati cu ochii pe regele Carol, c 1-am fcut prea mare.
Brtianu respir din ce n ce mai greu. Se apropie Pia.
BRTIANU: S m ngropati sus pe deal, lng Florica. PIA: Ce flori s-ti punem pe
mormnt?
DINASTIA BRTIANU
BRTIANU: Cetin de brad.
PIA: Altceva mai vrei s fac?
BRTIANU: S m ierti.
Ion C. Brtianu nchide ochii si moare. Pia l srut pe frunte si i mngie prul alb.
Camera coboar pe bratul drept unde mna a rmas asa cum i-o strnsese Carol: degetele
usor flexate, asezate ca o chemare deasupra palmei. Stop cadru.
SFRSIT