Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scari
Scari
NICOLAE BALCESCU
OLTENITA
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Tema: SCARI
NDRUMTOR: Prof. Niculescu Emilia
Elev:
Clasa: a XII a I
- 2007 _ 2008 -
CUPRINS
1. ARGUMENT
2. GENERALITATI
2.1.CLASIFICARE
2.2.CASA SCARII
3. ELEMENTE COMPONENTE
3.1. TREAPTA
3.2. CONTRATREAPTA
3.3. RAMPA
3.4. LINIA PASUUI
3.5. GRINDA DE VANG
3.6. PODESTUL
3.7. BALUSTRADA
3.8. MANA CURENTA
4. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA
5. SCARI EXTERIOARE LA CLADIRI
5.1. SCARILE DE PIATRA
5.2. SCARILE DIN BETON
6. SCARI INTERIOARE
6.1. SCARI INTERIOARE DIN LEMN
6.2. SCARI INTERIOARE DIN METAL
6.3. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT
6.4. SCARI INTERIOARE DIN BETON ARMAT
PREFABRICAT
7. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL
8. BIBLIOGRAFIE
1. ARGUMENT
Scarile sunt mijlocul de acces ,dintre exteriorul si interiorul unei
cladiri si trecerea de la un nivel la altul.
Istoria scarilor se pierde in negura timpului ele fiind printre primele
descoperiri ale omului in materie de constructii.
Primele scari au fost cioplite in piatra (roca) si odata cu inaintarea in
timp oamenii au inceput sa construiasca scari din lemn,acestea fiind mai
usor de lucrat. Au urmat scarile din metal si beton armat.
In secolul xx, pentru o urcare mai comoda a scarilor si pentru un efort
minim depus la urcare, in diverse cladiri publice si comerciale,oamenii au
construit scarile rulante.
Pentru design-ul scarilor se folosesc placile de marmura sau mozaic, iar
pentru cel al balustradelor se folosesc fierul forjat, aluminiu si alte metale.
Balustrada mai poate fi din beton armat turnat in diverse forme si
modele dupa imaginatia fiecarui arhitect,iar mana curenta ce acopera
balustrada poate fi din lemn, tabla, mase plastice, etc.
Dezvoltarea continu a sistemelor de scri garanteaz faptul c
fiecare scar corespunde atat din punct de vedere tehnic cat si estetic
celor mai inalte asteptri , indiferent dac alegeti o scar din lemn, lemn
laminat, piatr, sticl sau metal.
De la inceput scara, deschide arhitectului si investitorului o multime
de posibilitti pentru un design estetic si transparent la proiectarea scrilor
de orice fel:
- treptele scrilor bine proportionate ofer sigurant, stabilitate si stil
- sistemul de ancoraj in perete nu necesit alte piese accesorii
inestetice si inutile
- o gam larg de man curent si materiale pentru balustrade
garanteaz individualitate si flexibilitate
- o multitudine de materiale, suprafete si culori pentru a se potrivi cu
un anumit stil;
- suspensie elastic pentru a amortiza zgomotul si vibratiile ;
- un sistem de protectie al treptelor (montat lateral) care impiedic
deteriorrile si care nu necesit etape suplimentare de constructie ;
- posibilitti multiple de imbinare pentru punerea in aplicare a
dorintelor dumneavoastr personale.
lemnului
2 .GENERALITATI
Scarile sunt elemente de constructie care realizeaza legatura intre cladire si nivelul
terenului exterior sau nivelele diferite ale spatiului interior al cladirii.
Rolul scarilor este de a permite evacuarea rapida a persoanelor din cladire in caz
de incendiu sau cutremur.
Scarile trebuie sa satisfaca o serie de conditii privind:
*confortul circulatiei,care depinde de efortul necesar parcurgerii diferentei
de nivel si de senzatia de siguranta a circulatiei;
*rezistenta si stabilitatea scarii la solicitarile rezultate din greutatea
elementelor componente, greutatea oamenilor;
*aspectul plastic prin folosirea scarii si ca element decorativ al spatiului
interior sau exterior.
2.1.CLASIFICARE
Scarile se pot clasifica dupa destinatie si rolul lor:
*scarile monumentale urmaresc realizarea unui efect arhitectonic deosebit;
in caz de incendiu sau cutremur,servesc la evacuarea rapida a oamenilor din cladiri
(maxim doua nivele);
*scarile principale servesc la circulatia normala in cladire;
*scarile secundare servesc la circulate de serviciu intre diferite nivele sau
numai la unele dintre ele cum ar fi scari de pod,de pivnita.
Aceste scari, in general, nu se iau in considerare in caz de evacuare la incendiu
sau cutremur.
Dup poziia fa de cldire, se deosebesc:
*scri interioare;
*scri exterioare
Dup modul de comportare la foc (determinat de materialele din care se execut) sunt:
*rezistente la foc (piatr, beton armat);
*semirezistente la foc (metalice);
*semicombustibile (din lemn ignifugat);
*combustibile (din lemn, n piese cu seciuni mari);
* inflamabile (din lemn, n piese cu seciuni mici).
2.2.
CASA SCARII
Casa scarii este spatiul special amenajat pentru amplasarea scarilor interioare.
Trebuie sa fie vizibila si accesibila direct de la intrare.
Acest spatiu din cladire ,folosit pentru evacuare in caz de pericol, trebuie sa fie
separat de restul cladirii prin pereti, plansee si usi rezistente la foc. Acest lucru este
necesar pentru a se putea parcurge traseul complet pana la nivelul iesirii in exterior,
fara a parasi casa scarii.
Peretii de la casa scarii trebuie sa aiba grosimea minima de 25 cm la zidarie si de
minimum 20 cm la beton, pentru protejarea acestui spatiu in caz de incendiu .
Scarile drepte, intre doua nivele consecutive, prezinta o lungime mare, dar
necesita spatiu redus. In cazul cand numarul treptelor este mai mare de 15, se prevede
un podest pentru odihna .
3. ELEMENTE COMPONENTE
Elementele componente ale unei scari sunt: treapta, contratreapta, rampa,
podestul, balustrada.
3.1. *Treapta reprezinta suprafata orizontala pe care se circula.
Treptele au intre ele aceeasi diferenta de nivel. Lungimea libera a treptei este
egala cu latimea scarii si este in functie de debitul curent al circulatiei si de dimensiunile
obiectelor ce urmeaza a fi transportate pe scara.
3.2. *Contratreapta reprezinta suprafata verticala care leaga doua trepte
consecutive, formand inaltimea treptei.
Raportul dintre inaltimea h si latimea l a treptei dap anta scarii. Intre aceste
elemente trebuie sa existe relatia Blandel: 2 h + l = 62 64 cm ,iar pentru gradinite
2 h + l = 58 60 cm(fig.23.1.III.b).
Panta scarii este elementul determinant al confortului circulatiei. In functie de
inaltimea contratreptei scarile pot fi: joase cu h < 16,5 cm mijlocii cu h = 16,517,5 cm
si inalte cu h > 17,622,5 cm. Treptele joase sunt recomandate pentru scari secundare,
iar cele mijlocii pentru scari principale si secundare.
Treptele inalte sunt indicate numai pentru scari secundare, iar cele cu
h >19,5 cm sunt admise doar la scari de serviciu.
Pentru a realiza pasirea comoda, treapta se prevede cu un profil (ciubuc), care
iese in consola 25 cm. Profilul constituie, in acelasi timp si un element decorative.
3.3. *Rampa este portiunea inclinata a scarii ce poate fi dreapta sau curba.
Numarul de trepte al unei rampe este de cel putin trei pentru o circulatie
comoda si in conditii de securitate, si de cel mult 16 trepte. Peste acest numar, se
recomanda a fi intrerupte prin podeste de odihna.
3.4. *Linia pasului este proiectia in plan a liniei de calcare normala a
treptelor. Aceasta linie este paralela cu parapetul rampei, la o distanta de 5060 cm de
acesta.
Inaltimea libera intre doua rampe suprapuse sau o rampa si podestul superior
este de cel putin 2,20 m la scari principale si 1,90 m la scari de serviciu, masurat pe
o raza ce pleaca de la muchia treptei.
3.5. *Grinda de vang este elementul de rezistenta (grinda inclinata) pe
care reazema treptele sau planul rampei .
4. DIMENSIONAREA FUNCTIONALA
In cadrul dimensionarii functionale, se vor determina prin calcul: latimea si
inaltimea treptelor, latimea rampei si a podestelor.
Dimensiunile treptei, latimea si inaltimea se stabilesc in functie de necesitatile
functionale ale cladirii si de destinatia scarii.
Inaltimea unei trepte (h) rezulta din conditia n.H in care
n-numarul de trepte, astfel incat sa fie un numar intreg;
H-inaltimea dintre etaje.
Cunoscand h, se poate determina latimea treptei b, din relatia lui Blandel
b + 2h = 6264 cm.
La cladirile de locuit, cu populatie redusa, latimea rampei rezulta din conditii
functionale si din posibilitatea de a se putea transporta pe scara diferite obiecte. La
cladirile publice (cu aglomerare mare de oameni), latimea scarii rezulta dintr-o
dimensionare, pentru evacuare in caz de pericol.
Latimea rampei se determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de fluxuri, fara
a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite. Exceptie fac salile de
teatru sau cinematograf.
Latimea
cm
20
25
30
35
Inaltimea
cm
90
87.5
85
82.5
Latimea
cm
40
45
50
60
Inaltimea
cm
80
77.5
75
72.5
5.1. *Scarile de piatra: se realizeaza din rocilecele mai folosite, calcarele si gresiile.
Treptele masive de piatra se taie cu sau fara profil. Suprafetele treptei pot fi buciardate
sau frecate.
Intradaosul acestor trepte se lasa, in general, brut (neprelucrat); daca este vizibil,
se prelucreaza. Treptele din piatra se sprijina unele pe altele, pe o fasie de 38 cm.
5.2. *Scarile de beton; dala pe care se aseaza treptele din beton poate rezema pe o
umplutura de pamant, ca si cofraj.
Intre stratul de pamant si dala se interpune un strat de nisip compactat.
Nivelul podestului exterior se recomanda a fi mai jos decat al pardoselii
vestibulului de intrare. Intre scara exterioara si constructie se prevede un rost de tasare
sau armatura placii parterului se continua cu aceea a scarii
Scari exterioare
6. SCARI INTERIOARE
Dupa materialele frecvent folosite la executie, scarile interioare pot fi: scari din
lemn, scari metalice, scari din beton armat monolit sau prefabricat.
6.1. *Scari interioare din lemn : au un domeniu restrans de folosire
Exclusiv la locuinte individuale, cu parter si etaj datorita unei comportari deficitare la
incendiu.
[ Sectiune printr-o scara din beton armat monolit, cu dala de rezistenta urmarind forma treptelor :
1-dala ; 2-podest ;3-imbracamintea podestului ; 4-armura dalei ; 5-mana curenta imbracata in tub PVC ; 6-suporturile
mainii curente ; 7-contratreapta inclinata imbracata in foi de material plastic ; 8-idem, treapta.
Scara de beton armat transmite sarcinile spre structura de rezistenta a cladirii, prin
intermediul casei scarilor.
Rampa scarii din beton armat monolit este o dala rezemata longitudinal,
descarcandu-se pe podeste sau rezemata transversal si transmitand sarcinile pe peretii
longitudinali sau pe grinzile de vang.
*Rezemarea longitudinala a rampei
se poate realiza prin intermediul placii podestului, care, la randul sau poate
fi rezemat pe 2 sau 3 laturi. Acest tip de rampa continua conlucreaza in plan vertical cu
podestul (impiedicat a se roti in plan vertical), care necesita grosime si armare sporita.
Alta solutie de rezemare longitudinala a rampei este pe grinzi de podest, grinzi
amplasate la intersectia intre rampa si podest.
Rezemarea rampei prin intermediul grinzilor de vang (grinzi inclinate) se
foloseste atunci cand deschiderea rampei este mare.
Rezemarea pe grinzile de vang se poate realiza prin :
- amlasarea acestor grinzi la marginile rampei (in cazul casei scarii
vitrate) sau putin retrase spre interior, in scopul micsorarii grosimii
aparente a rampei ;
- prelungirea acestor grinzi, care servesc si la rezemarea podestului ;
- amplasarea unei singure grinzi centrale, care va avea dimensiuni
- marite comparativ cu solutia grinzii de vang marginale, reducand
astfel gabaritul liber al scarii.
SCARI CIRCULARE
SCARI METALICE
SCARI DREPTE