Laboratorul 5

STUDIUL GENERAL AL RECEPTORULUI

DE TELEVIZIUNE
Cuprins
1. Consideratii teoretice
1.1. Scheme structurale si rolul blocurilor functionale
1.2. Parametri receptoarelor TV
1.3. Semnale electrice utilizate in sistemele de televiziune
2. Desfasurarea lucrarii
2.1. Identificarea partilor componente ale unor variante de receptoare
TV.
2.2. Vizualizarea unor forme de unda ale semnalelor electrice
procesate de catre blocurile receptorului TV.

Obiective

Aprofundarea cunostintelor referitoare la principiile de

constructie si de functionare areceptoarelor TV.
Invatarea metodologiei de identificare a blocurilor
functionale dupa scheme bloc si scheme electrice de
service.
Efectuarea unor determinari de semnale procesate in
receptorul TV Color.
Timpul
mediu de
pregatire

Timpul mediu pentru studiul problemelor

teoretice si pentru intocmirea referatului
este de 2 ore

1. Consideratii teoretice
1.1.

Scheme structurale si rolul blocurilor functionale

Televiziunea prin echipamentele sale de emisie si de receptie face parte

din sistemele de comunicatii de radiodifuziune prin care se asigura vehicularea
unui mare volum de informatii catre marele public. Receptorul TV asigura
captarea semnalelor de radiofrecventa de televiziune, prelucrarea acestora prin
selectie in frecventa, schimbare de frecventa, demodulare, decodare si
amplificarea semnalelor informatie video si audio in vederea redarii
transformarii acestora in imagine TV si sunet. Constructia generala a unui
receptor de televiziune cu redarea imaginii in alb negru (TV-AN) este

STUDIUL GENERAL AL RECEPTORULUIDE TELEVIZIUNE

reprezentata in figura 1. Pe schema bloc (fig. 1.1) se pot identifica circuitele

(blocurile) functionale de baza ale unui receptor de televiziune.

Fig. 1.1 Schema bloc a receptorului TV Alb Negru analogic

Receptoarele TV Color au o constructie similara, prezinta aceleasi blocuri

principale si sunt echipate cu circuite suplimentare pentru decodarea, prelucrarea
si afisarea elementelor de culoare din imaginea de televiziune (fig.1. 2).
Receptoarele de televiziune moderne sunt realizate cu circuite integrate
care inglobeaza module functionale cu destinatii definite de catre procesele pe
care le efectueaza asupra semnalelor TV. Evolutia tehnologica de integrare pe
scara larga a determinat si perfectionarea constructiva a receptoarelor de
televiziune care conti un numar tot mai mic de circuite integrate. In receptorul
TV blocurile de baleiaj (baleiajul vertical si baleiajul orizontal) si sursa de
alimentare constituie inca circuite functionale distinct realizate deoarece acestea
opereaza cu tensiuni si curenti mari.
De asemenea, receptoarele TV au fost echipate cu circuite integrate
specializate care confera receptoarelor TV facilitati de utilizare pentru afisarea
unor informatii suplimentarea transmise prin canalele de televiziune (teletextul)
si de folosire in regim de monitor in conexiune cu alte echipamente audio
video foto carduri de date.
Prelucrarea digitala a semnalelor a permis realizarea de receptoare de
televiziune analog digitale. La ceasta categorie de receptoare TV receptia si
prelucrarea semnalelor este analogica pna la obtinerea semnalului video
complex color (SVCC) dupa demodulatorul de amplitudine de videofrecventa,
dupa care procesarile de semnale video si audio se fac sub forma digitala in
urma unei conversii analog digitale. Toate procesarile de semnale sunt realizate
Page 2

STUDIUL GENERAL AL RECEPTORULUIDE TELEVIZIUNE

cu circuite integrate specializate potrivit standardului de televiziune digitala

utilizat. In final semnalele de imagine sunt aplicate unui display de tip digital
(LCD sau cu plasma) sau sunt convertite in semnale analogice pentru comanda
catozilor unui tub cinescop color.

Fig. 1.2 Schema bloc a receptorului TV Color analogic

Aparatele de televiziune color receptioneaza programele TV emise

conform normei CCIR D/K (fostul OITR) in benzile I, II canalele 1-5, banda III
canalele 6-12, benzile IV-V canalele 21-65. De asemenea, pot receptiona
programele TV emise conform normei CCIR B/G in benzile: I canalele 2-4, III
canalele 5-12, si IV,V canalele 21-65.
Receptorul de televiziune color este structurat pe blocuri functionale
distincte asa cum suntprezentate in figura 1.2.
Selectorul de canale sau tunerul TV (bloc 1) este dispus intr-o cutie
metalica cu rol de ecranare, fixata prin intermediul unui conector la placa de
baza in aproprierea receptorului de telecomanda si a blocului AFI-VS.
Amplificatorul de frecventa intermediara - video sunet AFI-VS (bloc 2)
formeaza un modul ecranat sau neecranat in functie de modul de realizare
constructiva, de regula cu circuit integrat. Este blocul care contine totodata etajul
demodulator de videofrecventa si circuitul pentru formarea tensiunii de reglare
automata a amplificarii RAA. Circuitul de control automat al frecventei CAF
asigura mentinerea pe timpul functionarii receptorului acordul acestuia pe
canalul dorit genernd o tensiune de reglaj UCAF pe baza abaterii frecventei
Page 3

STUDIUL GENERAL AL RECEPTORULUIDE TELEVIZIUNE

intermediare imagine de la valoarea nominala de 38,9 MHz. Tensiunea UCAF

controleaza valoarea tensiunii de varicap ale selectorului de canale.
Calea de sunet (bloc 3) realizata fie sub forma de modul compact cu
ambele componente (AFI sunet si AAF), fie separat pe doua submodule
functionale, unul AFI Sunet iar celalalt AAF.
Amplificatorul de luminanta (bloc 4), prelucreaza semnalul de luminanta
EY extras din semnalul video complex color (SVCC).
Matricea RGB (bloc 5), pe baza semnalelor diferenta de culoare si a
semnalului de luminanta EY reface semnalele primare de culoare (ER, EG, EB), cu
ajutorul carora comanda amplificatoarelor finale de videofrecventa.
Decodorul de culoare (bloc 6), extrage si prelucreaza semnalul complex
de crominanta si extrage semnalele diferenta de culoare (EB-EY si ER-EY).
Amplificatorul de videofrecventa (bloc 7) este conectat la gtul tubului
cinescop prin intermediul unui soclu noval si a unui colier de strngere realizat
din material electroizolant. Etajele functionale sunt realizate cu tranzistoare de
videofrecventa de medie putere in conexiune baza comuna.
Modulul sincroprocesor (bloc 8) este realizat cu circuit integrat
specializat, genereaza oscilatii cu frecventa de linii de 15.625 Hz, extrage din
semnalul video complex impulsurile de sincronizare linii si cadre pentru
comanda blocurilor de baleiaj (BH si BV).
Blocul de baleiaj vertical BV (bloc 9) este realizat tot sub forma de modul
cu circuit integrat, contine oscilatorul de cadre cu frecventa de 50 Hz si
elementele de reglaj ale dimensiunii imaginii.
Blocul de baleiaj orizontal BH (bloc 10) contine transformatorul de linii si
tranzistorul final de putere sunt conectate direct pe placa sasiu, o placa
monobloc de circuit imprimat. O astfel de realizare elimina contactele
imperfecte ale conectorilor si asigura robustetea si siguranta in functionare fata
de descarcarile si intreruperile electrice accidentale.
Tubul cinescop (bloc 11) este elementul cu gabaritul cel mai mare di
receptorul TV, este fixat astfel inct ecranul este dispus in partea din fata a
carcasei receptorului, fiind ancorat de aceasta cu ajutorul unor cleme speciale de
fixare. Ecranul prezinta straturi de luminofori tricrom (R, G, B) bombardate pe
timpul functionarii de trei fascicule de electroni generate de cele trei tunuri
electronice R, G, B dispuse in interiorul gtului tubului cinescop. La exteriorul
tubului cinescop sunt dispuse bobinele de deflexie (BD) orizontale si verticale si
magnetii blocului de corectie (BC) a distorsiunilor geometrice si de puritate a
culorii a imaginii TV.
Receptorul de telecomanda si teletext (bloc 12), realizat cu circuite
integrate specializate, asigura prelucrarea comenzilor digitale codificate
transmise de catre emitator in vederea efectuarii de reglaje ale receptorului TV si
pentru afisarea informatiilor teletext. Sistemul de programare-afisare (tasterul) al
receptorului de telecomanda si teletext este dispus la panoul frontal al
Page 4

STUDIUL GENERAL AL RECEPTORULUIDE TELEVIZIUNE

televizorului pentru a usura accesul direct al utilizatorului la elementele de

comanda si control.
Interfata I/O multimedia (bloc 13) reprezinta un ansamblu de circuite
dedicate a furniza si respectiv a prelua semnale imagine si sunet in relatie directa
cu aparatura audio vide foto. Semnalele pot fi de natura analogica sau
digitala.
Sursa de alimentare este realizata fie ca modul separat fie direct pe placa
de baza. Sursa este construita in functie consumul receptorului TV cu
tranzistoare sau cu tiristoare in comutatie. Sursa de alimentare trebuie sa asigure
toate tensiunile de alimentare ale receptorului. Consumul TV-Color este cu c.c.a.
30% mai mare dect al TV-AN, motiv care alaturi de o foarte buna stabilitate a
tensiunilor impuse de multitudinea de circuite automate a receptoarelor color,
justifica folosirea surselor de alimentare in comutatie. Puterea consumata de
receptoarele TV color este mai mare de 100 W in functie de diagonala tubului
cinescop.
Din punct de vedere functional (fig. 1.1 si fig. 1.2), receptorul TV-Color
prezinta unele particularitati cum sunt:
dupa detectorul video, incorporat in cadrul blocului AFI-VS, are loc
prelucrarea separata a semnalului de crominanta si a semnalului de
luminanta;
circuitul de reglare automata a dimensiunii (RAD) si de reglare automata a
curentului de fascicul (RACF), asigura mentinerea constanta a
dimensiunilor imaginii pe orizontala (EV) si respectiv limiteaza valoarea
maxima a curentului prin tubul cinescop pe durata imaginilor cu zone de
alb intens. Ambele circuite, RAD si RACF, sunt comandate de aceeasi
tensiune provenita din generatorul de foarte inalta tensiune (FIT);
tubul cinescop tricrom cu autoconvergenta sau trinitron (cu ecran plat) care
transforma semnalele primare de culoare in imagine de televiziune cu
ajutorul a trei tunuri electronice, a unei masti perforate si a unui strat de
luminofori tricrom dispusi in triade R,G,B. Constructia tubului cinescop
tricrom impune consumuri ridicate de energie. Tensiunea anodica este de
(25-28) kV. Tensiunea de focalizare aplicata pe grila 4 de focalizare este de
(4-7) kV. De aceea, astazi sunt larg utilizate dispozitive de afisare de tip
LCD, LED sau cu plasma.
In laborator vor fi prezentate schemele bloc ale unor variante de
receptoare TV-Color analogice si digitale a caror realizare practica cu circuite
integrate permite structurarea pe blocuri functionale care nu difera de schemele
fundamentale reprezentate in figura 1.2 si 1.3. Aceste moduri de reprezentare
demonstreaza multitudine de variante constructive adoptate de producatori in
functie de evolutia tehnologica de implementare a circuitelor functionale sub
forma circuitelor integrate dedicate (a se vedea dosarul cu scheme TV pentru
lucru in laborator).
Page 5

STUDIUL GENERAL AL RECEPTORULUIDE TELEVIZIUNE

Tuner
Digital TV

Decodor
OFDM

Fi
36MHz

Demod
QPSK

Flux
Display digital
DVB

Microcontroler

Fig.1.3 Schema bloc a receptorului TV digitalDVB-T

1.2. Parametri receptoarelor TV

Receptoarele TV sunt caracterizate de o serie de parametri specifici, care
se refera in mod direct la functionarea televizoarelor in regim color sau la
anumite calitati importante pentru redarea corecta a culorilor [2].
Astfel de parametrii sunt:
Sensibilitatea limitata de amplificare si Sensibilitatea limitata de
raportul semnal zgomot, parametri pentru care normativele prevad valori
tipice [2].
Sensibilitatea limita de decodare a culorilor - reprezinta nivelul minim al
semnalului de intrare masurat la borna de antena, pentru care apar pe ecran
culori corecte si stabile:
in sistemul PAL este mai buna dect 150 V in FIF si de 119 V in
domeniul frecventelor UIF;
in sistemul SECAM este mai buna dect 70 V in FIF si de 250 V in
domeniul frecventelor UIF.
Banda de frecventa la 3dB a caracteristicii amplitudine - frecventa
globala (intre antena - catod cinescop) a caii semnalului de luminanta, este de
minim 3,5 MHz;
Plaja de mentinere a circuitului de control automat a frecventei (CAF) reprezinta dezacordul maxim al televizorului pentru care sistemul CAF poate
mentine o imagine stabila, este de minim 3,5 MHz;
Eroarea de acord a circuitelor de CAF este mai mica dect -100KHz la
+100KHz;
Diafotia intre caile semnalelor de culoare - reprezinta proportia in care
fiecare din aceste semnale se regaseste la iesirea din decodor in calea celuilalt
semnal. Diafotia receptoarelor TVC este mai mica dect 0,025;
Page 6

STUDIUL GENERAL AL RECEPTORULUIDE TELEVIZIUNE

Eroarea de convergenta - reprezinta distanta maxima intre cele trei

puncte de incrucisare a unor fascicule de rosu, verde si albastru in zona
incrucisarii a doua linii albe - este de maxim:
- 1,2 mm in centrul ecranului (eroare de convergenta statica);
- 2,4 mm in rest, cu exceptia colturilor;
- 2,8 mm in colturi.
1.3.

Semnale electrice utilizate in sistemele TV Color

Sistemele de televiziune in culori folosesc un semnal video complex color

SVCC alcatuit din urmatoarele semnale:
1) Semnalul de luminanta Ey. Este semnalul transmis din motive de
compatibilitate, pentru a asigura functionarea receptoarelor TV-AN pe timpul
transmisie Color. Acesta se obtine din semnalele primare de culoare prin
matriciere. Procesul de matriciere are la baza curba vizibilitatii relative,
determinata experimental. Expresia semnalului de luminanta este:
Ey = 0,30Er + 0,59Eg + 0,11Eb
Semnalul de luminanta este transmis in toate sistemele de televiziune
color si corespunde semnalului video din receptoarele TV-AN;
2) Semnale de crominanta, sunt semnale obtinute din semnale diferenta
de culoare (Er-Ey, Eb-Ey) prin ponderare diferita in functie de sistemul de
televiziune color. Astfel:
in cazul sistemului PAL se transmit doua semnale video de
crominanta :
Eu = 0,493(Eb-Ey)
Ev = 0,877(Er-Ey)
Transmisia acestor semnale se efectueaza simultan prin modulatia in
cuadratura cu subpurtatoare Fsp suprimata a unui semnal de radiofrecventa cu
frecventa astfel aleasa inct, sa se asigure plasarea spectrului informatiei de
culoare in zonele superioare ale spectrului semnalului de luminanta. Pentru a
elimina suprapunerea spectrelor s-a recurs la intreteserea acestora. Frecventa
subpurtatoarei stabilindu-se potrivit relatiei:
Fsp = (k-1/4)fh + fv = 4,433 MHz
In care: fv frecventa de baleiere pe verticala;
fh frecventa de baleiere pe orizontala.
in cazul sistemului SECAM se transmit in mod secvential pe linii,
doua semnale de crominanta obtinute tot din semnalele diferenta de
culoare prin ponderarea acestora, astfel:
Dr = -1,9(Er-Ey)
Db = 1,5(Eb-Ey)
Transmisia semnalelor de crominanta se efectueaza prin procedeul
modulatiei in frecventa a doua subpurtatoare de radiofrecventa, alese ca valoare
pe criterii de compatibilitate si de imbunatatire a transmisiei:
Page 7

STUDIUL GENERAL AL RECEPTORULUIDE TELEVIZIUNE

For = 282fh = 4,406 MHz

Fob = 272fh = 4,250 MHz
3) Semnale de sincronizare si de stingere
a) Semnale de sincronizare. Aceste semnale permit obtinerea unei configuratii
corecte a imaginii de televiziune, prin mentinerea sincronismului dintre sistemul
de explorare care analizeaza imaginea (in dispozitivul videocaptor al camerei
TV) si sistemul de explorare care sintetizeaza imaginea TV (in display-ul din
receptorul de televiziune). Sincronismul este asigurat prin transmiterea de catre
posturile de emisie TV a semnalelor de sincronizare. Semnalele de sincronizare
sunt generate in studioul de televiziune cu ajutorul dispozitivului numit
SINCROGENERATOR. In raport cu functiunea indeplinita, semnalele de
sincronizare sunt de doua tipuri: semnale pentru sincronizarea liniilor si semnale
pentru sincronizarea semicadrelor. Aceste semnale se deosebesc intre ele prin
durata (precizata in fig. 3), pentru a putea fi identificate si separate in receptor de
catre circuitele sincroprocesorului.
b) Semnale de stingere. Aceste semnale asigura blocarea spotului de electroni,
att la emisie in dispozitivul video captor al camerei TV, ct si la receptie in
cadrul tubului cinescop. Semnalele de stingere sunt generate tot de catre
sincrogenerator, amplitudinea si sensul lor corespund normelor de televiziune
indiferent de polaritatea semnalului video de imagine. Pentru o blocare sigura a
fasciculului de electroni amplitudinea semnalelor de stingere trebuie sa fie mai
mare dect nivelul de negru din semnalul video. Semnalul de blocare (stingere)
pe linii si pe cadre prezinta durate diferite, asa cum rezulta si din figura 1.3.

Fig. 1.3 Structura si parametri semnalelor complexe de stingere - sincronizare.

a) pentru explorarea pe orizontala; b) pentru explorarea pe verticala

c) Semnale de egalizare si semnale de crestare. Aceste semnale asigura

intreteserea liniilor celor doua semicadre. Semnalele de egalizare sunt constituite
din cinci impulsuri de preegalizare dispuse pe palierul anterior al impulsului de
Page 8

STUDIUL GENERAL AL RECEPTORULUIDE TELEVIZIUNE

blocare (stingere) semicadre si din cinci impulsuri de postegalizare dispuse pe

palierul posterior al impulsului de stingere.
Semnalele de crestare sunt alcatuite din cinci impulsuri obtinute prin
crestarea impulsului de sincronizare verticala. Toate impulsurile prezentate mai
sus au durata de 2,35 microsecunde si sunt separate prin intervale de pauza cu
durata egala cu Th/2, adica jumatate din durata unei linii complete a carei durata
este de 64 s.
4) Semnale de sincronizare a culorii si semnale de identificare a culorii.
Semnalele de sincronizare a culorii se transmit, in cazul ambelor sisteme, pe
palierul posterior al impulsurilor de stingere linii, sub forma unei succesiuni de
zece oscilatii complete de radiofrecventa denumite burst. Frecventa si
amplitudinea oscilatiei corespunde tipului de sistem color utilizat, astfel:
pentru sistemul PAL frecventa este egala cu Fsc = 4,4336..MHz;
pentru sistemul SECAM se transmite secvential, de la o linie la alta, cnd
burst-ul cu frecventa For, cnd burst-ul cu frecventa Fob, in concordanta
cu, componenta de culoare a semnalul de crominanta transmis pe linia
respectiva Db si Dr;
Pentru identificarea culorii se transmit, in varianta de sincronizare a
culorii pe cadre, semnale de identificare a culorii pe durata a noua linii succesive
ale intervalului de stingere pe verticala. Acestea se transmit pe durata liniilor 7 15 din primul semicadru si pe durata liniilor 320 - 328 din al doilea semicadru.
Semnalele de identificare constau din trenuri de oscilatii sinusoidale,
corespunzatoare subpurtatoarelor de crominanta, modulate in frecventa cu doua
semnale video dreptunghiulare avnd frontul anterior intrziat cu 15
microsecunde, respectiv 20 microsecunde si transmise secvential pe timpul
liniilor specificate mai sus.

Probleme de studiu
2.1. Identificarea partilor componente ale unor variante de receptoare
TV.
2.2. Vizualizarea unor forme de unda ale semnalelor electrice
procesate de catre blocurile receptorului TV.

Page 9

STUDIUL GENERAL AL RECEPTORULUIDE TELEVIZIUNE

2. Desfasurarea lucrarii

2.1. Identificarea blocurilor functionale ale unor variante de receptoare TV

Aparate si materiale necesare:
*receptoare TV-Color deconectate de la retea, capacul de
protectie indepartat;
*scheme bloc de receptoare din dosarul cu sheme de laborator;
*schema electrica a receptorului TV studiat din dosarul cu sheme
de laborator;
Mod de lucru:
Se identifica modulele si blocurile receptorului conform schemei bloc si a
schemei electrice, notnd tipul principalelor dispozitive electronice componente
(tranzistoare, circuite integrate, filtre, etc ....).
Se urmareste vizual traseul parcurs de catre semnalul TV, de la antena
pna la traductoarele finale ale receptorului (difuzor si dipozitiv de afisare) si se
traseaza legaturile functionale dintre module, scotnd in evidenta blocurile
functionale caracteristice.
Se va acorda atentie diferentelor constructive ale receptorelor studiate in
laborator identificnd diferentele dintre acestea.
ATENTIE !
NU ATINGETI CU MNA CIRCUITELE ELECTRICE
SI DISPOZITIVELE AFLATE SUB TENSIUNE
2.2. Vizualizarea unor forme de unda ale semnalelor electrice procesate de
catre blocurile receptorului TV
Aparate si materiale necesare:
* receptorul TV cu placa modul de studiu interconectata;
* generator de semnale TV si antena TV;
* osciloscop;
* sonda de masura;
* schema electrica a receptorului TV studiat;

Page 10

STUDIUL GENERAL AL RECEPTORULUIDE TELEVIZIUNE

Mod de lucru:
Se conecteaza prin cablu coaxial iesirea generatorului de semnale TV la
mufa de antena a receptorului TV-Color si se trece generatorul in stare de
functionare pe pozitia semnale - bare verticale color - si pe pozitia banda -,
corespunzatoare postului de televiziune pe care este acordat receptorul TV.
Receptorul se regleaza pe pozitia de optim de imagine si sunet folosind
elementele de reglaj corespunzatoare.
ATENTIE !
FIXATI CORECT SI SIGUR SONDA DE MASURA
LA PUNCTUL DE CONTROL
FARA A PRODUCE SCURTCIRCUIT !
Cu ajutorul osciloscopului pregatit pentru masura se vizualizeaza si se
determina parametri semnalelor in punctele de masura de pe placa de baza / de
studiu stabilite potrivit schemei bloc si a schemei electrice a receptorului studiat:
intrare AFI-CC; intrare si iesire AVF.
Se va studia influenta diferitelor semnale aplicate de la generatorul de
semnale TVC asupra caracteristicilor imaginii receptorului de televiziune.
Pentru aceasta se va comuta generatorul de semnale succesiv pe semnal: tabla de
sah, bare verticale color, retea de puncte. Dupa caz se va putea lucra si pe
semnal captat prin antena TV.
Se urmareste modificarea imaginii de televiziune pe ecranul tubului
cinescop si se fac aprecieri cu privire la parametri receptorului TV-Color. Se
apreciaza influenta elementelor de reglaj (saturatie, contrast, stralucire) asupra
calitatii imaginii.

4. Continutul referatului
- titlul, scopul lucrarii si problemele studiate;
- schema functionala a receptorului TV-Color desenata in baza
identificarii modulelor si blocurilor functionale ale acestuia dupa
schema electrica. Pe schema se vor marca si nota punctele de
masura si control ale tensiunilor si semnalelor electrice
determinate efectiv in cadrul activitatii practice;
- diagramele temporale (formele de unda) pentru semnalele
vizualizate cu precizarea pe schema a locului de masurare si a
parametrilor determinati;
- aprecieri asupra performantelor de receptie ale receptorului pe
care s-a efectuat studiul in laborator;

Page 11

STUDIUL GENERAL AL RECEPTORULUIDE TELEVIZIUNE

- raspunsul la intrebarile:
1) Care module ale receptorului TV sunt ecranate si de ce?
2) Care sunt parametri / avantajele pentru care sistemul
TV Color PAL cunoaste o raspandire mai larga?

[1] George Nicolae, Televiziune. Studiul principiilor de

constructie si de functionare ale Receptoarelor TV. Editura
Universitatii Transilvania, Brasov. 2006. ISBN(10) 973-635761--9. ISBN(13) 978-973-635-761-9.
[2] Nicolae George, Oltean Ioan, Radiocomunicatii.
Bibliografie Caracteristici si indici de calitate ai receptoarelor de radio si de
televiziune. Metode de masurare. Editura Universitatii
Transilvania, Brasov. 2003. ISBN 973-635-264-1.
[3] Mitrofan, Gh.: Televiziunea de la videocamera la
monitor. Editura Teora, 1996

Page 12