Laboratorul 7

AMPLIFICATORUL DE FRECVENTA INTERMEDIARA

SI DEMODULATORUL VIDEO
Cuprins
1. Consideratii teoretice
1.1. Descrierea generala a blocului AFI Video-Sunet
1.2. Descrierea schemei electrice si functionarea AFI-VS
2. Desfasurarea lucrarii
2.1. Identificarea circuitelor functionale dupa schema
electrica.
2.2. Vizualizarea caracteristicii de transfer.
2.3. Masurarea tensiunilor si a parametrilor semnalelor la pinii
de conectare ai modulului la placa de baza.

Obiective

Aprofundarea cunostintelor referitoare la procesele

de amplificare in frecventa intermediara si la
demodularea multiplicativa de amplitudine pentru
extragerea SVC.
Cunoasterea si utilizarea unor tipuri de specifice de
aparate de masura si a unor metode practice de
studiu.
Efectuarea unor determinari de forma, amplitudine si
de timp asupra semnalelor video procesate de
modulul AFI-VS.
Timpul
mediu de
pregatire

Timpul mediu pentru studiul problemelor

teoretice si pentru intocmirea referatului
este de 2 ore

1. Consideratii teoretice
1.1. Descriere generala a blocului AFI Video - Sunet
Amplificatorul de frecventa intermediara video sunet (AFI-VS)
este dispus in receptorul de televiziune dupa modulul selector de canale si
distribuie semnalul video complex circuitelor functionale: cale de sunet,
amplificator de luminanta, decodor de culoare si sincroprocesor. Din punct
de vedere constructiv modulul AFI-VS (cunoscut si sub denumirea de
modul amplificator de frecventa intermediara cale comuna, AFI-CC) este
Page 1

AMPLIFICATORUL DE FRECVEN INTERMEDIAR SI

DEMODULATORUL VIDEO

realizat cu circuit integrat specializat plantat pe placa de baza sau intr-un

modul separat.
Functiunile principale ale AFI-VS sunt:
Realizeaza selectivitatea receptorului TV fata de semnalele
perturbatoare ale canalelor adiacente celui receptionat. Functiunea
este asigurata cu filtrul cu caracteristica asimetrica. Forma si
parametri caracteristicii asimetrice (fig.1.1) sunt impusi prin
standarde de televiziune pentru receptoarele TV cu cale comuna;

Fig.1.1 Caracteristica asimetrica a filtrului selective de frecventa

intermediara

Asigura amplificarea stabila a semnalului de FI pna la nivelul

cerut de catre demodulatorul video (c.c.a. 100 dB);
Extrage semnalul de videofrecventa din semnalul de FI modulat
in amplitudine prin demodulare;
Furnizeaza semnal video complex (semnal de imagine, impulsuri
de sincronizare, impulsuri de stingere linii si cadre si semnal de
sunet pe a doua frecventa intermediara de sunet cu valori de 5,5
MHz sau 6,5 MHz in functie de norma TV);
Genereaza tensiunea RAA pentru reglajul automat al amplificarii
al primelor etaje AFI proprii si pentru etajele de radiofrecventa
din selectorul de canale.
Modulul de frecventa intermediara video-sunet, potrivit variantei din
figura 1.2, este alcatuit din urmatoarele circuite functionale:

Page 2

AMPLIFICATORUL DE FRECVEN INTERMEDIAR SI

DEMODULATORUL VIDEO

etaj preamplificator de FI (lipseste in unele cazuri daca se utilizeaza

filtrul cu unda de suprafata a carui atenuare de semnal prelucrat este
neglijabila) acordat pe frecventa de 35,5 MHZ;

Fig.1.2 Schema bloc interna a amplificatorului de frecventa

intermediara video-sunet (variant de implementare)

filtrul selectiv cu caracteristica asimetrica, realizat cu circuite

acordate in frecventa sau cu filtru cu unda mecanica de suprafata
(FUS);
circuit integrat specializat de tipul TDA440, TBA440, A240D,
TDA4252, TDA3842, etc. (fig.1.3) care contine:
etajele diferentiale amplificatoare de FI, primele etaje fiind
comandate cu tensiunea de reglare automata a amplificarii;
amplificator limitator pentru extragerea semnalului de
frecventa intermediara imagine (38,9 MHz). Acesta este
acordat cu circuitul oscilant derivatie conectat la pinii 8 si 9 ai
integratului;
demodulator sincron de amplitudine cu nivel de iesire (nivelul
de ALB) reglabil la pinul 10 circuit integrat cu ajutorul
potentiometrului semireglabil R113;
etaj de iesire repetor pe emitor pentru semnale video pozitive
si etaj de iesire inversor pentru semnale video negative;
circuitele de RAA cuprinznd: detector RAA de tip poarta,
amplificator, etaj de comanda a primelor etaje AFI proprii si
etaj de comanda a etajului ARF din selector cu posibilitatea
Page 3

AMPLIFICATORUL DE FRECVEN INTERMEDIAR SI

DEMODULATORUL VIDEO

reglarii intrzierii tensiunii RAA la pin 6, cu rezistorul

semireglabil R115 (fig.1.3).
1.2. Descrierea schemei electrice si functionarea AFI-VS
Schema electrica a blocului AFI-VS cu circuitul integrat TDA 440
poate fi urmarita in figura 1.3 (o varianat) si in anexele platformei de
laborator aflate in dosarul de practica. Intre acestea nu sunt diferente
esentiale. Filtrul selectiv realizat cu circuite acordate de tip LC, in cazul
prezentat, introduce o atenuare mai mare dect filtrul cu unda mecanica de
suprafata folosit in mod curent astazi.

Fig.1.3 Schema bloc interna a circuitului integrat TDA 440

In receptoarele TV moderne caracteristica asimetrica este asigurata

cu ajutorul unui filtru cu unda mecanica de suprafata (FUS) de tipul MSF
38,9K3 care se conecteaza la pinii 1 si 16 ai circuitului integrat TDA440
(fig. 1.2). Forma caracteristicii asimetrice determinata de catre filtrul
selectiv cu selectivitate concentrata este reprezentata in figura 1.1.
Circuitul integrat specializat TDA440 indeplineste urmatoarele
functiuni:

Page 4

AMPLIFICATORUL DE FRECVEN INTERMEDIAR SI

DEMODULATORUL VIDEO

asigura amplificarea de baza a receptorului cu un cstig de

c.c.a. 55 dB. Amplificarea este controlata de catre sistemul de
reglare automata a amplificarii;
demodularea de amplitudine a semnalelor de videofrecventa
pe principiul multiplicarii de frecventa a semnalului MA de la
iesirea etajelor AFI cu un semnal de radiofrecventa de 38,9
MHz extras cu ajutorul circuitului LC derivatie conectat la
pinii 8 si 9 ai circuitului integrat;
fixarea "nivelului de alb" din continutul informatiei de
imagine prin reglarea nivelului de semnal de la iesirea
demodulatorului video cu
ajutorul unui potentiometru
semiregalabil conectat la pin 10 circuit integrat;
asigura formarea tensiunii de RAA folosind un circuit poarta
si trei circuite de amplificare si comanda;
asigura prin doua iesiri (pin 11 si pin 12) semnal video
complex (SVC) pozitiv si respectiv negativ pentru calea de
sunet, modulul video, decodor de culoare si sincroprocesor.
Tensiunea RAA se formeaza numai pe durata cursei inverse de linii,
in urma coincidentei dintre semnalul video si a impulsurilor de intoarcere
linii fh aplicate la pin 7. Tensiunea RAA se aplica intern primelor doua
etaje AFI si se transmite de la pin 5 la selectorul de canale.
Tensiunea RAA pentru selector poate fi reglata cu ajutorul
potentiometrului intrziere RAA selector conectat la pin 6 CI.
La pinul 4 al circuitului integrat se poate aplica o tensiune de
comanda a amplificarii RAA in conditiile in care se efectueaza reglaje ale
modulului sau receptorului TV.

Page 5

AMPLIFICATORUL DE FRECVEN INTERMEDIAR SI

DEMODULATORUL VIDEO

2. Desfasurarea lucrarii

2.1. Identificarea circuitelor functionale dupa schema electrica

Aparate si materiale utilizate
* receptor TV;
* module de AFI-VS de diferite tipuri;
* schemele electrice ale modulului si receptorului TV
studiat;
Mod de lucru
Folosind modulul amplificatorului de frecventa intermediara cale comuna si schemele electrice se vor identifica si nota tipurile de
componente folosite. Se vor localiza circuitele: filtrul de selectivitate, filtrul
inductiv de adaptare de la intrarea circuitului integrat (pin 1 si 16),
circuitul acordat de extragere a frecventei intermediare de imagine (L110,
C124, R116), potentiometrele pentru reglajul tensiunilor RAA (R115) si
NIVEL DE NEGRU (R112), intrarea de semnal de FI (pin 1 si 16 CI),
iesirile de semnal video complexe (pin11 si pin12), bornele de alimentare
ale modulului.
Pentru urmarirea circuitelor pe cablajul imprimat, localizarea
componentelor si a bornelor de acces se va utiliza ohmetrul, schemele
electrice si schemele de cablaj din dosarul tehnic al platformei de laborator.
In urma identificarii elementelor componente de baza se va intocmi
schema de dispunere a elementelor constructive marcate si notate in mod
corespunzator si schema bloc pe circuite functionale a modulului AFI-VS.
2.2. Vizualizarea caracteristicii de transfer
Aparate si materiale utilizate
* vobuloscop;
* platforma de laborator pentru studiul AFI-CC;
* voltmetru electronic;
* sursa de alimentare.;
*schema bloc si schema electrica a modului studiat;
Mod de lucru
Se pregatesc aparatele pentru lucru:
sursa de tensiune se regleaza pe o tensiune de 13 - 15 V;
Page 6

AMPLIFICATORUL DE FRECVEN INTERMEDIAR SI

DEMODULATORUL VIDEO

vobuloscopul se regleaza pe frecventa de baleiere de 30 - 40

MHz;
aparatul de masura se comuta pe tensiune continua, scara de 30V;
Se realizeaza legaturile de conectare potrivit schemei din platforma
de laborator. Cu ajutorul potentiometrului dispus pe placa de montaj se
stabileste o tensiune cuprinsa intre 2V si 2,5V, pentru care se vizualizeaza
pe osciloscopul vobuloscopului caracteristica de iesire fara distorsiuni.
Forma caracteristicii vizualizate poate fi ajustata si din nivelul semnalului
de la iesirea generatorului de vobulare.
Caracteristica de transfer se vizualizeaza in doua situatii:
a) fara a sunta circuitul de extragere a purtatoarei de imagine;
b) cu suntarea circuitului de extragere a purtatoarei de
imagine, prin conectarea unui rezistor de 100 ohmi intre bornele M 101 si
M 102.
Pentru situatiile impuse se traseaza caracteristica de transfer si se
determina amplificarea maxima a palierului caracteristicii, amplificarea la
frecventa de 38,9 MHz pentru componenta de imagine si amplificarea la
frecventa de 33,4 MHz (respectiv 32,4 MHz pentru norma CCIR D/K)
pentru componenta de sunet.
Se determina marimea treptei de sunet. Determinarile se efectueaza
folosind atenuatorul generatorului de semnale, markerii de amplitudine si
markerii de frecventa.
2.3. Masurarea tensiunilor si a parametrilor semnalelor la pinii de
interconectare a modulului la placa de baza
Aparate si materiale utilizate
* receptorul TV nealimentat si fara capac de protectie;
* generator de semnale TV sau antena TV;
* voltmetru electronic;
* osciloscop;
* schema bloc si schemele electrice ale receptorului studiat;

ATENTIE !
ACEASTA LUCRARE SE EXECUTA CU
RECEPTORUL SUB TENSIUNE.
NU ATINGETI CU MNA CIRCUITELE NEIZOLATE !
FERITI ZONA DE INALTA TENSIUNE !

Page 7

AMPLIFICATORUL DE FRECVEN INTERMEDIAR SI

DEMODULATORUL VIDEO

Mod de lucru
Avnd receptorul deconectat de la retea si folosind schemele
electrice ale receptorului studiat se localizeaza pinii de conectare ai
modulului la placa de baza. Se stabilesc si se noteaza marimile electrice
care pot fi masurate sau vizualizate intocmindu-se pentru referatul de
laborator schema legaturilor.
Se alimenteaza receptorul TV, se conecteaza la intrarea acestuia
antena TV sau generatorul de semnale TV. Se realizeaza acordul
receptorului de televiziune pe canalul TV corespunzator pentru obtinerea
unei imagini optime.
Se masoara tensiunea de alimentare si tensiunea de RAA furnizata
pentru selector.
Se vizualizeaza si se determina parametri de forma, amplitudine si de
timp pentru semnalele:
de frecventa intermediara de la intrarea modulului;
impulsul de intoarcere linii cu frecventa fh;
video la iesirea modulului vizualizate pe linii si pe cadre.
4. Continutul referatului
- titlul, scopul lucrarii si problemele studiate;
- schema bloc pe circuite functionale a modulului AFI-VS;
- caracteristica de transfer, formele de unda si parametri
semnalelor vizualizate;
- tensiuni masurate;
- concluzii;
- raspuns la intrebarile:
1) De ce este necesar a se asigura o caracteristica
asimetrica in calea comuna video-sunet ?
2) Ce tipuri de filtre de selectivitate concentrata ati
identificat. Care din acestea ofera avantaje si calitati de
receptie superioare ?
3) Precizati tipul de demodulator de amplitudine
utilizat in modulul AFI-VS.
[1] George Nicolae, Televiziune. Studiul principiilor
de constructie si de functionare ale Receptoarelor TV.
Editura Universitatii Transilvania, Brasov. 2006.
ISBN(10) 973-635-761--9. ISBN(13) 978-973-635-761-9.
[2] Mitrofan, Gh.: Televiziunea de la videocamera la
Bibliografie
monitor. Editura Teora, 1996
[3] Vlaicu, A.: Transmisia si receptia semnalului de
televiziune. Editura Interferente, Cluj-Napoca, 1994

Page 8