YAMA i NIYAMA (codul moral i codul personal)

Cuvntul YAMA provine din radacina YAM care nseamna "a pune fru", "a tine
n mna", "a supune", "a stapni". YAMA reprezinta regulile de comportament si
se refera la controlul anumitor tendinte negative ce apar la toate fiintele
umane. Aceste constrngeri nu snt specifice numai yoghinilor deoarece orice
om ntr-o anumita masura le practica. Dar yoghinul trebuie sa le aduca la
perfectiune, lucru care cere o daruire totala, aspiratie, consecventa, curaj. Ele
confera n acest caz puteri paranormale.
Asa cum snt mentionate n YOGA SUTRAS ale lui PATANJALI, YAMA snt n
numar de cinci:
1.
2.
3.
4.
5.

AHIMSA (non-violena);
SATYA (adevrul);
ASTEYA (non-furtul);
BRAHMACHARYA (continena);
APARIGRAHA (non posevitatea).

Yamas-urile constau din cinci aspecte: ahimsa (starea de non-violen

fa de orice, fie om animal sau altceva); brahmacharya (control sexual sau
continen); asteya (onestitate); aparigraha (non-posesiune). Niyamas-urile
sunt de asemenea cinci la numr: saucha (curenie); santosha (mulumire);
tapas (austeritate); svadhyaya (studiul spiritual individual) i ishwara
pranidhana (supunerea fa de voina cosmic i consacrarea aciunilor).
Yamas-urile sunt destinate s armonizeze interaciunile sociale i
Niyamas-urile sunt destinate s armonizeze simurile interioare. Ambele,
yamas-urile i niyamas-urile, au drept scop de a reduce friciunile ntre
aciunile exterioare ale omului i atitudinile interioare ale lui. Exist o relaie
mutual: mintea stimuleaz aciunile exterioare i aciunile exterioare
stimuleaz mintea. Dac aciunile exterioare nu sunt armonioase, atunci
mintea va fi deranjat. Invers, o minte deranjat tinde s produc acte
dizarmonioase. Acesta e un cerc vicios, n care tulburarea interioar duce la
tulburarea exterioar i invers. Yamas-urile i Niyamas-urile tind s rup acest
cerc vicios i prin urmare s calmeze mintea prin aciuni nelepte i atitudini
nelepte fa de sine, fa de via i fa de mediul nconjurtor.
Cu toate c yamas-urile i niyamas-urile constau numai din zece
imperative, ele cuprind o marj ntins a activitii umane. Ele abordeaz
problema tulburrii mentale din punct de vedere extern, periferic, dar aceasta
constituie startul ctre schimbri mai profunde care pot lua natere din
explorarea mai profund a minii. Regulile nu sunt uor de aplicat, dar chiar i
o aplicare aproximativ va duce la o pace mental considerabil. Aplicarea
perfect vine numai odat cu realizarea de sine.

PLANUL MORAL SI ETIC IN YOGA

YAMA SI NIYAMA
In YOGA exista doua prime etape esentiale ce integreaza aspectele
morale si etice ntr-un mod foarte riguros. Din perspectiva integrarii fiintei n
armonia universala, nerespectarea acestor etape ct de ct face ca ulterior
yoghinul sa nu poata evolua spiritual.
Prima etapa se numeste YAMA; ea implica 5 abtineri care se aplica
actiunilor,
intentiilor,
cuvintelor:
1) AHIMSA (non-violenta),
2) SATYA (adevarul), 3) ASTEYA (non-furtul), 4) BRAHMACHARYA(continenta),
5) APARIGRAHA (non-posesivitatea).
AHIMSA (NON-VIOLENA)
Cuvntul AHIMSA este format din particula "A" care nseamna "non" si din
substantivul "HIMSA" - care nseamna "ucidere" sau "violenta". Este mai mult
dect un imperativ negativ de a nu ucide, caci are un nteles pozitiv mai larg
ce implica iubirea. Aceasta iubire cuprinde toate creaturile caci sntem cu totii
copiii aceluiasi TATA Dumnezeu. Yoghinul crede ca a ucide sau a distruge o
fiinta nseamna a insulta Creatorul. Oamenii ucid adesea pentru hrana sau
pentru a se apara de o primejdie. Dar faptul ca un om este vegetarian nu
implica si ca este non-violent ca temperament sau ca el este un yoghin, cu
toate ca practica YOGA impune acest regim. Un cutit poate fi folosit la
mpartirea unui fruct n bucati sau la njunghierea unui dusman. Greseala nu
este n instrument ci n cel care-l foloseste. Oamenii devin violenti pentru a-si
apara interesele, propriile trucuri, pe cei dragi, proprietatea sau onoarea. Dar
un om nu se poate bizui numai pe el pentru a se apara pe el nsusi sau pe
ceilalti. Credinta ca poate face aceasta este falsa. Um om trebuie deci sa se
bizuie pe Dumnezeu care este sursa tuturor puterilor. Atunci nu se va mai
teme de nimic, de nici un rau. Violenta se naste din teama, slabiciune,
ignoranta sau neliniste. Pentru a o stapni este nevoie de eliberare de teama.
Pentru a obtine aceasta eliberare, ceea ce este necesar este o noua atitudine
n fata vietii si o reorientare a mintii. Violenta scade n mod necesar atunci
cnd oamenii nvata sa-si bazeze credinta pe realitate si cercetari mai degraba
dect pe ignoranta si presupuneri.
Yoghinul crede ca orice creatura are tot atta drept la viata ca si el. Crede
ca s-a nascut pentru a-i ajuta pe ceilalti si priveste cu iubire la toate fiintele.
El stie ca viata lui este legata n mod inexorabil de cea a celorlalti si se bucura
daca-i poate ajuta sa fie fericiti. Atunci, prin empatie, fericirea lor devine
fericirea sa. El pune fericirea celorlalti naintea propriei sale fericiri si devine o
sursa de bucurie pentru toti cei care l ntlnesc.

Asa cum parintii ncurajeaza un copil la primii pasi, tot asa i ncurajeaza
si el pe cei mai nefericiti si i face apti sa supravietuiasca.
Pentru o fapta rea comisa de altii, oamenii cer dreptate. Pentru una
facuta de ei nsisi, cer ndurare si iertare. Yoghinul, pe de alta parte, crede ca
un rau facut de el trebuie judecat, n timp ce pentru un rau facut de altii, cere
iertare. El stie cum sa traiasca si i nvata si pe altii cum sa o faca. Nazuind tot
timpul sa se perfectioneze, el le arata celorlalti, prin dragoste si compasiune,
cum sa devina mai buni.
Yoghinul se opune raului din omul care face rau, dar nu persoanei nsasi.
El recomanda cainta si nu pedeapsa pentru un rau facut. Opozitia fata de rau
si dragostea pentru cel care-l comite pot coexista. Sotia unui betiv se poate
opune obiceiului lui, continund sa-l iubeasca pe sotul sau. Opozitia fara
dragoste duce la violenta. A-l iubi pe cel care face rau fara a te opune raului
din el, este nebunie si duce la nefericire. Un yoghin stie ca a iubi o persoana
n timp ce te lupti cu raul din ea, este calea cea mai buna de urmat. Batalia
este cstigata pentru ca el lupta cu dragoste. O mama iubitoare si bate uneori
copilul pentru a-l dezvata de un obicei rau. In acel mod, un adevarat
sustinator al lui AHIMSA si iubeste adversarul.
Alaturi de AHIMSA se afla ABHAYA (lipsa de teama) si AKROTHA (lipsa de
suparare). Eliberarea de teama vine numai pentru aceia care duc o viata pura.
Yoghinului nu-i este teama de nimeni si nimeni nu trebuie sa se teama de
el caci el este purificat prin studiul Sinelui. Teama cuprinde un om si l
paralizeaza. El este speriat ca ar putea pierde mijloacele de existenta, bogatia
sau reputatia. Dar cea mai mare teama este cea de moarte. Yoghinul stie nsa
ca este diferit de trupul sau care este un lacas temporar pentru spiritul sau. El
vede toate fiintele n Sine si Sinele n toate fiintele si, prin urmare, si pierde
orice teama. Cu toate ca trupul sau este supus bolii, vrstei, decaderii si
mortii, spiritul este etern si ramne neatins. Pentru un yoghin, moartea este
un aspect tranzitoriu care da gust vietii. El si-a dedicat mintea, ratiunea si
ntreaga sa viata descoperirii Divinului.
Prin urmare, cnd cineva si-a legat ntreaga fiinta de Supremul Divin, de
cine si de ce ar putea sa se mai teama ?
EFECTE
Practica constanta a non-violentei (AHIMSA) are drept efect universal
dezradacinarea sentimentelor de ostilitate fata de orice fiinta. In preajma
aceluia n care non-violenta a prins perfect radacina, toate fiintele renunta la
ura, antipatie sau dusmanie.

"Nici corpul, nici mintea nu trebuie sa-ti fie stapni. Sa ne aducem aminte
ca, de fapt, corpul ne apartine si nu noi apartinem corpului (corpul este facut
pentru om si nu omul pentru corp)." (SWAMI VIVEKANANDA)
SATYA (adevarul)
SATYA sau adevarul este cea mai importanta regula de comportare.
MAHATMA GANDHI spunea: "Adevarul este Dumnezeu si Dumnezeu este
Adevar". Asa cum focul arde impuritatile si rafineaza aurul, tot astfel focul
adevarului l purifica pe yoghin si arde impuritatile din el.
Adevarul a fost n mod special respectat si chiar adorat n traditia
yoghina. Vedele afirma ca: "Adevarul este cel ce guverneaza pamntul, apa,
cosmosul ntreg". Mahabharata afirma chiar ca: "Daca meritul obtinut facnd o
mie de sacrificii rituale ASHVAMEDHA ar fi plasat n balanta cu meritul
adevarului (SATYA), adevarul ar atrna nca mai greu". Marele ntelept MANU
afirma: "Toate activitatile umane snt efectuate gratie cuvntului si nu exista
alt mijloc de comunicare a gndurilor dect cuvntul, deci omul care
necinsteste cuvntul care este sursa si fundament pentru toate activitatile,
fiind nesincer sau incorect n limbajul sau, se poate spune ca devine n acelasi
timp un hot al tuturor lucrurilor pe care el le denatureaza". Pentru respectarea
acestei reguli, yoghinul trebuie sa se abtina de la orice exagerare, pretentie,
exprimare echivoca, semiadevar, dezvoltnd n acelasi timp o putere de
viziune clara si directa excluznd confuzia, inconstanta, agitatia haotica n
vorbire, gndire sau actiune.
SATYA, la nivelul vorbirii, nseamna ca nu trebuie sa spunem ceea ce stim
ca este fals. Si nici nu trebuie sa inducem pe altii n eroare lasndu-i sa
nteleaga ca stim ceva cnd de fapt numai banuim, sau facem presupuneri
dogmatice. Implica de asemenea ca nu trebuie sa facem judecati pripite.
Acestui autocontrol trebuie sa i se dea totusi un sens mai larg: sa fii drept n
gnd si n fapta tot asa ca si n vorbire. Yoghinul trebuie sa consacre fiecare
clipa a vietii sale Adevarului n sensul lui cel mai larg. Aceasta implica sa
gndim n termenii celor mai nalte principii de care sntem capabili, hotarnd
ca actiunile si gndurile noastre sa fie n concordanta cu aceste principii si
fiind consecventi lor.
Minciuna nu se refera numai la vorbire. Putem minti prin actiuni daca
aceste actiuni i nseala pe altii; de exemplu, i facem sa creada ca am facut
un lucru pe care nu l-am facut si nici nu am avut de gnd sa-l facem. La
sfrsitul fiecarei zile trebuie sa ne ntrebam daca am respectat principiile
adevarului. Uneori poate exista tendinta de a ncerca sa justificam un
neadevar. Ar fi nsa o noua greseala pentru ca n felul acesta ne am minti pe
noi nsine si nu trebuie sa ne nselam pe noi asa cum nu trebuie sa-i nselam
nici pe ceilalti.

De asemenea, adevarul nu trebuie comunicat fara discriminare deoarece,

asa cum afirma un ntelept yoghin, Cunoasterea adevarata adreseaza aceasta
rugaciune oricarei persoane care o detine: "Eu snt comoara ta, pastreaza-ma
si nu ma darui celor ce nu ma pretuiesc". Yoghinul nu trebuie sa faca afirmatii
despre care nu este n totalitate sigur. De multe ori imaginatia oamenilor
obisnuiti ajunge sa deformeze foarte mult adevarul, desi aparent acestia nu
au nici o intentie negativa. Din viziunea ntelepciunii yoghine, aceasta este
totusi o ncalcare a lui SATYA, deoarece a existat o mare superficialitate n
gndire.
Inteleptul VYASA, unul dintre cei care au facut cele mai autorizate
comentarii ale textului YOGA-SUTRAS al lui PATANJALI, spune: "Adevarul va fi
folosit spre folosul tuturor si nu pentru a distruge sau a face vreun rau
creaturilor. Chiar daca afirmam adevarul, dar prin aceasta facem rau unei
fiinte, comitem o mare greseala". In anumite situatii adevarul poate fi folosit
pentru a face rau. Aceasta nsa reprezinta o folosire a adevarului nu pentru
adevar n sine ci pentru a face rau celorlalti. Chiar daca cineva spune un
adevar incontestabil, dar o face cu scopul de a rani o alta persoana, atunci el
nu practica n mod corect SATYA si n mod evident ncalca AHIMSA. SATYA
implica de asemenea o analiza foarte lucida si constienta asupra a ceea ce
sntem. Cel care si imagineaza doar ca realizeaza lucruri folositoare pentru el
si pentru ceilalti cnd de fapt nu este asa, nu are nici o sansa sa se schimbe.
In primul rnd un om trebuie sa-si nteleaga lipsurile si limitarile acceptndu-se
asa cum este pentru ca doar n felul acesta poate exista o sansa de
transformare. Aceasta falsa ntelegere a ceea ce un om este de fapt este
considerata de nteleptii yoghini ca fiind cel mai mare rau, deoarece toate
celelalte rele, dureri, suferinte provenind din exterior, snt un rezultat al legii
KARMA-ei, avnd rolul de a ne face sa nvatam si deci conduc si ele indirect
catre ntelepciune. Aceasta falsa ntelegere nu poate nsa dect sa ne
ndeparteze de ntelepciune hrannd egoismul, mpingndu-ne din ce n ce mai
adnc n ignoranta si creind imposibilitatea elevarii constiintei. VYASA
continua: "Deci yoghinul trebuie mai nti sa analizeze ceea ce este bun
pentru toate fiintele si apoi sa vorbeasca abtinndu-se de la minciuna".
"Gndeste nainte de a vorbi" este o recomandare cu caracter general. Totusi,
pentru ca o persoana sa poata spune adevarul, trebuie n primul rnd sa-l fi
trait n propria sa fiinta. De aceea sensul cel mai nalt al lui SATYA l reprezinta
nsasi profunda transformare interioara ce are ca rezultat revelarea Sinelui
Esenta Ultim.
In stiinta actuala se cunosc multe cazuri n care o teorema, o lege sau o
idee apreciata la un moment dat ca fiind un adevar absolut, peste o perioada
de timp a ajuns sa fie infirmata sau sa constituie un adevar partial nglobat
ntr-un sistem mai amplu si mai profund. Pe masura ce o fiinta si eleveaza
constiinta, rafinndu-si perceptiile interioare precum si capacitatea de
exprimare, ajunge sa traiasca un proces similar celui descris anterior n care

noua modalitate de ntelegere l plaseaza la un nivel mai nalt dndu-i astfel o

viziune mai ampla si mai integrata asupra unui fenomen. Acest proces de
transformare care implica totdeauna rasturnarea principiilor limitatoare,
eliminarea dogmatismului, depasirea conformismului asociata cu o stare de
compasiune pentru cei care nu au ajuns nca la acest nivel, este o consecinta
fireasca a procesului de trezire a constiintei.
Plasndu-ne la un nivel superior, dispare treptat interesul pentru
fenomenele fluctuante, trecatoare si apare o aspiratie catre tot ceea ce este
universal valabil, superior, naltator, sublim. De aceea, nteleptii Orientului au
afirmat ca lumea este o iluzie, iar omul obisnuit poate n multe directii sa fie
asemanat cu o masina caci el este inconstient fata de realitatile subtile,
adevarate si nu exista nici un alt motiv sa fie asa dect doar faptul ca el a
consimtit sa fie astfel.
Starea celui care prin cautarea Sinelui a atins Adevarul Ultim este sublima
beatitudine a libertatii totale. Ea este libertate pentru ca n acest moment
yoghinul nu mai este constrns de nici o lege sau determinare exterioara. Ea
este tacere, caci, citindu-l pe LAO TZE, "orice ai spune despre Adevarul Ultim
devine o minciuna n momentul n care te supui lui".
Cele 12 calitati pe care le implica SATYA snt:
- veracitatea, sau faptul de a te abtine de la orice forma de minciuna,
aceasta atragnd disparitia temerii;
- egalitatea psihica;
- stapnirea de sine;
- absenta dorintei n emulatie (la nivelul dorintelor superficiale) arata
daca e util sa dorim un lucru;
- iertarea;
- modestia;
- puterea de ndurare (rezistenta);
- absenta geloziei;
- mila;
- atentia si consideratia pentru ceilalti;
- filantropia dezinteresata;
- dominarea asupra sa nsasi.
Daca mintea nutreste gnduri adevarate, daca omul rosteste cuvinte
adevarate si daca ntreaga fiinta este bazata pe adevar, atunci se creeaza
conditiile pentru fuziunea cu infinitul. Realitatea n natura sa fundamentala
este dragoste si adevar si se exprima prin aceste doua aspecte. Viata
yoghinului trebuie sa se conformeze strict acestor doua fatete ale realitatii.
De aceea este absolut necesara AHIMSA, care n esenta se bazeaza pe iubire.
SATYA presupune adevar total n gnd, vorbire si fapta. Neadevarul, sub orice

forma, scoate fiinta din armonia n care exista n mod esential cu legea
fundamentala a Adevarului.
Exista 4 pacate provocate prin vorbire: obscenitatea si injuriile, a spune
neadevaruri, calomnia sau inventarea unor lucruri si ridiculizarea a ceea ce
este sacru pentru ceilalti. Controlul vorbirii duce la dezradacinarea raului de
orice fel. Cnd mintea nu mai este orientata negativ n nici o directie ea este
imediat umpluta cu bunatate fata de toti. Cel care a nvatat sa-si controleze
felul de a vorbi, simtind cnd trebuie si cnd nu sa vorbeasca, a obtinut un
autocontrol n mare masura. Cnd o astfel de persoana vorbeste, ea va fi
ascultata cu respect si cu atentie. Cuvintele sale vor fi tinute minte caci ele
vor fi bune si adevarate.
In YOGA SUTRAS (cap. 2 sutra 36) PATANJALI afirma: "Fiind ferm stabilit n
SATYA, rezultatul actiunilor va fi dobndit, el depinznd n ntregime de vointa
noastra". Atunci cnd aspirantul devine ferm stabilit n veracitate, prin practica
acesteia ca lege universala, neconditionata de timp, tara, nastere si
circumstante, el capata un BUDDHI (intelect) divin. El este capabil sa
dobndeasca fructul KARMA-ei sale (legea cauzei si a efectului) conform cu
dorinta sa. De obicei, rezultatul KARMA-ei este independent de dorintele
noastre, dar acest lucru nu este valabil n cazul unui om care a realizat perfect
SATYA. Prin practicarea lui SATYA, yoghinul capata adevarul vorbirii. Tot ceea
ce spune va deveni adevarat, se va realiza. In YOGA acest lucru este numit
vorbire psihica. Aspirantul dobndeste astfel o anumita putere psihica, mintea
sa devine la fel de clara ca o oglinda, astfel nct ea reflecta tot ceea ce spune.
Astfel, rezultatul oricarei actiuni este n totalitate dependent de el - rezultatul
nu mai depinde de schimbare. Sau, se poate spune ca acela care a atins
perfectiunea n SATYA e capabil sa cntareasca perfect orice cuvnt pe care-l
rosteste pentru ca el are control perfect asupra vorbirii, dar acest lucru este
foarte dificil.
Numai acela care stie sa-si cntareasca fiecare cuvnt poate spune
adevarul; acest lucru devine o conditie a vorbirii sale. El nu exprima nimic
care sa nu fi fost cntarit prin puterea spirituala. In acest fel el poate controla
n asa masura vehicolul vorbirii nct orice rosteste se realizeaza. Acestea snt
cele doua ntelesuri ale acestei SUTRA a lui PATANJALI. In primul rnd, ea
nseamna ca orice spune fiinta se realizeaza si n al doilea rnd, ea nseamna
ca rezultatul actiunilor depinde de vointa sa.
Practica lui SATYA atrage dupa sine VAK-SIDDHI. VAK-SIDDHI = putere
yoghina extraordinara, obtinuta prin practica lui SATYA, gratie careia tot ceea
ce spune sau gndeste yoghinul devine adevarat, efectiv si se realizeaza
(aceasta deoarece energia individului se mareste, intrnd benefic n rezonanta
cu energia subconstientului colectiv).

ASTEYA (non-furtul)
Dorinta de a poseda si de a se bucura de bunul altuia conduce oamenii
catre fapte profund negative. Din aceasta dorinta vine ndemnul de a fura si
invidia. ASTEYA (A = nu, STEYA = fura) sau "a nu fura" include nu numai a nu
lua ceea ce apartine altuia fara permisiunea sa, dar si a nu folosi ceva pentru
alt scop dect cel initial, sau mai mult dect a permis-o posesorul. Astfel, ea
include nstrainarea, abuzul de ncredere si folosirea gresita. Yoghinul reduce
nevoile sale la minim, gndind ca daca aduna lucruri de care nu are
ntr-adevar nevoie, el este un hot.
La nivel mental nseamna lipsa de lacomie si aceasta trebuie nteleasa
ntr-un sens mai larg: "sa nu rvnesti". Dorinta initiala de a avea ceea ce
poseda altii este cauza care duce la nsusirea lucrurilor altora. Dar si simplul
gnd de rvnire la ce are altcineva poate tulbura echilibrul emotional si mental.
El creeaza insatisfactia, invidia. Furtul real, daca se realizeaza, este doar un
produs direct al gndului initial. De aceea yoghinul si reduce necesitatile fizice
la posesiunile pe care poate el sa le utilizeze si chiar si acestora le acorda o
mica importanta.
ASTEYA, asa cum o defineste nteleptul VYASA n comentariul la YOGA
SUTRAS ale lui PATANJALI, este: " Insusirea fara permisiune a lucrurilor de
valoare ale altora". Furtul nseamna a lua ceea ce are altcineva. Insa ASTEYA
nu este simpla negare a acestui lucru asa cum o gndesc majoritatea
oamenilor. Binenteles aproape toti cei care ncep sa practice YOGA nu mai au
tendinta sa fure n mod concret un lucru. VYASA spune: "se respecta ASTEYA
atunci cnd, eliberat de orice dorinta, yoghinul refuza nsusirea bunurilor care
apartin altora."
Deci, daca cineva doreste un lucru apartinnd altuia si l ia, el este un hot.
Daca doreste ceva si nu-si nsuseste acel obiect, nu este un hot, dar nu
practica ASTEYA. Doar daca nu doresti si nici nu iei nici un obiect de la
altcineva, respecti ASTEYA. Att timp ct doresti ceea ce are altul, realizezi un
furt la nivelul intentiei, n plan mental. Cheia este deci eliberarea de dorinte.
O fiinta poate sa "vrea" ceea ce are din punct de vedere spiritual mai mult o
alta persoana, dar fara sa ncerce sa profite numai de efortul celorlalti. In
aceasta situatie nu vrei ceea ce are celalalt ci vrei pur si simplu o realizare
proprie echivalenta.
ASTEYA implica de asemenea abtinerea de la orice nedreptate,
imperativul fiind sa lasi fiecaruia ceea ce merita, n sensul de a nu da mai
putin dar nici mai mult dect trebuie.
Atunci cnd yoghinul este perfect stabilit n ASTEYA, comorile vin catre el
din toate partile. Oamenii se simt fericiti sa-i poata oferi cele mai bune lucruri
pe care le au si oriunde fiintele cele mai elevate snt atrase catre el.

In YOGA SUTRAS, capitolul 2, SUTRA 37, PATANJALI afirma: "Fiind ferm

stabiliti n ASTEYA, toate comorile ni se prezinta singure".
Cnd aspirantul spiritual s-a stabilit ferm n virtutea yoghina a onestitatii
el capata o putere de cunoastere asemanatoare clarviziunii sau constiinta
intuitiva. Este exact aceeasi facultate pe care o poseda profetii. Prin
intermediul acestei facultati de cunoastere, aspirantul devine constient de
pietrele pretioase din apropiere.
Exista unele persoane care-si pot da seama ct de bogat este un om din
apropiere. Aceasta este un fel de constiinta intuitiva, posibila datorita unei
onestitati absolute, neconditionate, universale. Scopul ei este de a face
ntreaga viata curata, de a purifica ntreaga structura a personalitatii. Cnd
acest lucru a fost realizat, personalitatea devine ca o oglinda n care mintea
divina se reflecta. Atunci cnd oglinda este curata ca puteti vedea fata n ea.
Virtutea de a fi onest (ASTEYA) confera un fel de constiinta prin intermediul
careia puteti deveni constient de comorile ascunse.
Insa, n timp ce alti oameni rvnesc bogatie, putere, faima sau placeri,
yoghinul nu doreste dect un singur lucru: sa-l adore pe Dumnezeu. Eliberarea
de a rvni l face sa nlature multe tentatii. Dorinta puternica dupa ceva
tulbura mintea, i face pe oameni josnici si rai, i face infirmi. Cel care asculta
de porunca "Nu fura", nteleasa n sensul ei general, devine posesorul tuturor
bogatiilor.
BRAHMACHARYA (continena)
BRAHMACHARYA = abstinen sau continen sexual i senzual prin
care potenialul sexual al fiinei umane este transmutat n energie, iar energia
rezultant este sublimat n mod armonios pentru a accelera evoluia
spiritual.
CONTINENA SEXUAL = nfrnare, reinere, control deplin contient al
funciei sexuale att de ctre brbat ct i de ctre femeie, implicnd contactul
sexual cu atingerea unui numr nelimitat de orgasme de ctre cei doi (la
unison sau separat) dar care nu se finalizeaz prin ejaculare la brbat i nici
prin descrcarea exploziv a potenialului creator specific la femeie. Acest
mod superior de a tri actul sexual fr epuizare, permite transmutarea
biologic a potenialului sexual, creator, n forme superioare de energie vital,
psihic, mental, spiritual, datorit unor procese inefabile de sublimare
luntric.
Stpnirea n timpul exercitrii funciei amoroase a potenialului sexual
este specific tradiiei Taoiste care urmrete s realizeze astfel o echilibrare

deplin i o polarizare pe multiple nivele a energiilor YANG (+) i YIN (-) n

fiin. Prin realizarea cu succes a continenei sexuale de ctre cei doi, n
cuplu, trirea amoroas devine plenar, dispare senzaia de vlguire i
somnolen care nsoete ejacularea, este evitat sarcina nedorit, femeia
poate atinge n timp, de ori cte ori vrea, starea de orgasm, armonia de cuplu
i fericirea se amplific. n concepia oriental, amorul realizat ntr-o stare
continu de continen sexual devine o gradat dilatare dttoare de extaz,
n care cuplul expansioneaz n infinit depindu-i astfel toate limitrile.
n mod normal, la majoritatea femeilor exist n stare latent
capacitatea de a realiza spontan continena sexual. Aceast disponibilitate le
permite chiar multor femei s poat tri adeseori orgasme multiple fr
descrcarea potenialului sexual. La brbat
realizarea continenei sexuale implic un anumit antrenament gradat i
realizarea unei stri de echilibrare a energiilor YANG (+) i YIN (-).
Angrenarea permanent a continenei sexuale este o practic curent n
HATHA YOGA i n Taoism. Experiena continenei sexuale n cuplu permite
fiinei umane s realizeze ceva extraordinar, fcnd-o s realizeze c,
componenta biologic a atraciei fa de sexul opus nu este reprezentat
numai de instinct ci i de alte aspecte energetice, subtile, psiho-emoionale,
care sunt integrate sub forma energiilor YANG (+) i YIN (-) n complexul
sistem al comportamentului sexual-afectiv-mental. Din punct de vedere
fiziologic, CONTINENA SEXUAL reprezint un proces ciclic, ascendent, care
evolueaz n mai multe faze: a) faza de excitaie; b) faza de platou; c) coitul
propriu-zis; d) faza de evitare a ejaculrii cu transmutarea gradat n energie
a unei cantiti infime din potenialul sexual; e) orgasmul normal; f) n
continuare urmeaz din nou (dup un anumit interval de timp de la 15 la 30
de minute) o faz de evitare a ejaculrii cu transmutarea gradat n energie a
unei cantiti infime din potenialul sexual; g) orgasmul al doilea mult mai
intens i mai profund dect cel de dinainte.
Dac att brbatul ct i femeia controleaz cu succes potenialul sexual,
graie continenei sexuale, ei pot continua relaia amoroas intim, indefinit n
timp. Prin continena sexual trirea amoroas devine un etern nceput i
permite s fie trit iubirea cosmic. n legtur cu continena sexual se
cuvine s amintim c gndirea strveche Oriental i n special TANTRA,
confer iubirii sexuale transfiguratoare semnificaia profund a unei ci de
autocunoatere i perfecionare spiritual a fiinei umane. Prin intermediul
acestei iubiri oceanice n care totul devine cu putin, se realizeaz
transcenderea condiiilor comune, limitatoare i survine o fuziune cosmic a
cuplului n Universul infinit.
Unirea erotic nesfrit se transform ntr-o expansiune, beatific,
grandioas; astfel, datorit sublimrii amoroase, se depete un act biologic

instinctual i cuplul uman obine valene inefabile de cuplu cosmic, ideal,

divin. Senzualitatea amplificat, graie continenei sexuale perfecte, apare n
tradiia spiritual indian drept un mijloc de a atinge Extazul Perfect
(SAMADHI). Experiena erotic intens facilitat de continena sexual este
astfel investit cu valori trans-senzoriale. Realizat astfel, ea conduce la o
stare progresiv de beatitudine i autonomie pentru ambii iubii. Continena
sexual, n viziunea yoghin este
un mod misterios de cunoatere, voluptatea perfect controlat jucnd aici doar
rolul de vehicul, prin intermediul cruia se transcende contiina normal,
limitat i se instaleaz starea extatic de iluminare dttoare de eliberare i
nelepciune. Graie continenei sexuale, tensiunea sexual intens nu se
consum prin actul ejaculrii; emisiunea seminal este oprit printr-un
puternic proces de focalizare mental, care permite un autocontrol fiziologic
deplin al ejaculrii, dar i al tririi erotice autonome.
Aceast tehnic extraordinar de realizare a unirii sexuale nesfrite este
de natur s declaneze uneori trezirea energiei colosale individuale
KUNDALINI SHAKTI, sublimnd i convertind potenialul energetic ce rezult
prin transmutarea biologic n forme din ce n ce mai rafinate de energie
vital, psihic, mental, care, la rndul lor, sporesc i reveleaz fora
spiritual. Continena sexual, realizat cu succes un anumit interval de timp,
face totodat s se trezeasc i s se amplifice capacitile psihomentale,
dincolo de normalitate. ndeplinind ntr-o stare de transfigurare i adoraie
fuziunea amoroas, pentru adorator, n acele clipe, iubita sintetizeaz
ntreaga natur feminin (Eternul Feminin); ea este n acelai timp mama,
sora, amanta, soia, fiica, fiind deci substitutul i esena Naturii (PRAKRITI),
sursa principal a bucuriei i a repaosului prin care totul se manifest n
Univers. Prin continena sexual, jocul erotic se realizeaz pe un plan transbiologic, cosmic, fr sfrit, iubiii ncorpornd "O CONDIIE IDEAL DE ZEI", n
sensul c ei nu numai c experimenteaz beatitudinea, ci i c pot contempla
direct
realitatea ultim.
BRAHMACHARIA (continena) I FERICIREA AMOROAS
n lumina invataturii milenare YOGA, omul detine facultati care ii permit
sa depaseasca realitatea empirica, banala care il limiteaza. El este capabil sa
utilizeze posibilitatile corpului sau prin angrenarea proceselor de transmutatie
cu mult dincolo de functiile lui biologice. Cinta,
picteaza, danseaza, ride. Si face atitea alte lucruri pe care Bios-ul lui nu le
prevazuse pentru el. De ce nu? Cu conditia sa nu tulbure legile devenirii si
armoniei care reprezinta ordinea fireasca a vietii.
Functia sexuala poate de asemenea sa fie ocazie a anumitor practici
imbogatitoare perfect naturale angrenate la unison cu ambianta

macrocosmica fara a perturba ordinea fireasca a vietii. Atunci totul se

transforma si gratie transfigurarii unificatoare, un potential urias va fi
sublimat. Viata insasi traita cu dragoste ne va ajuta spontan sa sublimam
totul. Daca ulterior mai avem ceva de facut, aceasta este sa constientizam
bogatia energiei care se lanseaza impetuos pentru a ne face sa traim
imbogatiti prin extaz o noua viata. Si sa jubilam. Si sa ne bucuram din toata
fiinta de fericirea de a fi om, o fiinta topita intr-o alta fiinta, unita
inefabil, empatic si total prin DRAGOSTE cu NEMARGINIREA.
Aceste momente sint adesea prea scurte. Am vrea sa le prelungim dar
orgasmul le incorporeaza adesea prea repede cu victoria sa triumfatoare care
ne rapeste prompt potentialul fundamental de actiune.
Exista practici care, printr-o manipulare constienta a energiilor launtrice
ale fiintei intirzie orgasmul. El poate fi de asemenea inhibat complet sau
controlat astfel incit sa-l putem trai de un numar urias de ori fara sa se
ejaculeze, ceea ce permite sa se reinceapa si sa se cunoasca infinit mai multe
orgasme fara cheltuiala seminala. Actul sexual poate fi prelungit indefinit si
reinceput la vointa.
Energia vitala este stimulata si sarbatoarea corpului traita ca o fericire
extraordinara dureaza atit cit se doreste. In afara acestor practici superioare,
fundamentale, actul sexual presupune epuizare, diminuare si o placere palida.
El este atunci si o activitate fizica intensa, care poate de asemenea duce pina
la oboseala si vlaguire accentuata ce va face sa apara blazarea. Atunci
sarbatoarea inceteaza rapid de a mai fi euforica sarbatoare a inceputului. Ea
devine un abuz, cu toate consecintele specifice tuturor abuzurilor.
ANALIZA COMPARATIVA
ORGASM OBISNUIT (cu ejaculare)
- Explozie (inevitabil, energia erotica se risipeste in scurt timp definitiv si inutil
iar intensitatea trairii se diminueaza gradat in comparatie cu amploarea celor
simtite la inceputul experientei amoroase. In timp scurt - si din aceasta cauza
face sa apara o stare de nostalgie
fata de manifestarea sa fulgerator de rapida.
-In corp (grosier) doar.
-Joc cu celalalt.
-Eu depind de el/ea.
-Femeia pasiva/ barbatul activ.

-Respiratie accelerata, haotica.

-Act reflex care da nastere unei pierderi a controlului (inconstienta - impresie
de traire animalica, nestavilita)
-Miscare.
-Disponibilitate amoroasa limitata in timp datorita epuizarii ce rezulta in urma
pierderii intempestive a energiei sexuale prin ejacularea spermei la barbat si
a descarcarii explozive la femeie, conducind la instalarea unei stari de
vlaguire si somnolenta care, in cazul excesului, se traduce prin instinctiva
repulsie fata de celalalt sau greata fata de sine.
-Teama uneori inconstienta fata de pericolul fecundarii sau graviditatii
nedorite care atrage dupa sine folosirea contraceptivelor ce provoaca stari de
frustrare si tulburari hormonale in timp.
-Atasament, dorinta egoista.
-Pierderea constiintei.
-Datorita pierderii intempestive si inutile a unei mari cantitati de energie
sexuala pe cale reflexa, la scurt timp dupa aceea potentialul mental si psihic
este diminuat, trairea afectiva fiind mult estompata, iar intensitatea
senzatiilor sexuale si a trairilor erotice se micsoreaza considerabil; in plus,la
nivel intelectual resimtindu-se o stare de viscozitate.
ORGASM TOTAL SUCCESIV (fr ejaculare)
-Implozie (energia erotica se sublimeaza, transmutata in energii din ce in ce
mai elevate si se acumuleaza in planurile profunde ale fiintei provocind atit
stari unice de placere cit si fenomene extraordinare, de o bogatie fascinanta
prin finetea lor. Intensitatea trairii se mareste constant si nu se micsoreaza in
finalul experientei).
-In afara timpului (indefinit ca durata si prin urmare tangent cu infinitul), prin
senzatia oceanica de plenitudine pe care o induce in intreaga fiinta la ambii
parteneri, dindu-le fericire si bucurie de a trai.
-In afara corpului (atit subtil sau psihic cit si la nivel mental), dar antrenind
totodata armonios si corpul prin forta senzatiilor erotice resimtite global.
-Joc cu (in) sine, simultan cu perceperea empatica a celuilalt ca si cum te-ai
simti pe tine insuti.

-Celalalt dispare datorita transfigurarii realizate spontan si astfel se resimte o

gigantica dilatare a constiintei tale fuzionata cu a celuilalt, in Cosmos, la
nesfirsit.
-Femeia activa/ barbatul pasiv.
-Respiratie blinda, calma, ritmata de la sine.
-Act hiperconstient, si in intregime stapinit, ce conduce progresiv la un
abandon extatic care face sa se manifeste o beatitudine amoroasa inefabila,
care odata instalata isi face resimtite ecourile in cutele cele mai intime ale
fiintei 2-3 zile la rind dupa experienta.
-Ne-miscare alternind cu unduiri incetinite, la care corpul celuilalt raspunde cu
tandrete si nesat in sintonanta unei armonii depline.
-Disponibilitate amoroasa nelimitata, facind posibila o traire erotica de o
intensitate covirsitoare 8-10 ore in sir (CU CONDITIA CA AMBII PARTENERI SASI CONTROLEZE TOTAL ENERGIA SEXUALA), in care vitalitatea erotica a celor
doi, in loc sa se diminueze se amplifica, facind sa apara o plenara stare de
forta launtrica precum si o satisfactie sexuala deplina.
-Eliberarea completa de orice restrictii sau tensiuni penibile, facind perfect
posibila o manifestare erotica sanatoasa si exuberanta determinata de
anularea oricarei limitari fiziologice prin suspendarea totala a ejacularii la
barbat, indiferent de durata contactului sexual.
-Detasare, dorinta transcendata in non-dorinta, care face sa apara un
sentiment de impacare cu sine si fericire durabila pe care o revarsam asupra
celuilalt prin duiosie si recunostinta.
-Trezirea potentialului mental latent, ascutirea luciditatii constiintei,
amplificarea inteligentei, intuirea spiritului sau constiinta constiintei. Gratie
transmutarii si sublimarii integrale in alte forme de energie a fortei sexuale la
ambii parteneri, atit in cursul experientei amoroase cit si mult timp dupa
aceea (2-3 zile in sir), puterea psiho-mentala este mult amplificata, aceasta
determinind totodata trezirea capacitatilor parapsihice latente (telepatie,
premonitie, clarviziune, intuitie, etc.); apare o stare coplesitoare de euforie
afectiva si o sintonie marita fata de evenimentele cu continut afectiv pozitiv;
vitalitatea este mult marita si aceasta atrage dupa sine scaderea nevoii de
somn; energia intelectuala creste fata de normal; gindirea este plina de
fantezie creatoare si deosebit de lucida; survine o disponibilitate, fara ca prin
aceasta sa rezulte cea mai mica epuizare.

APARIGRAHA (non-acumularea sau modestia)

Cuvntul sanscrit este derivat de la GRAHA-apucare (nfascare) si PARI- de
jur-mprejur; prefixul "A" face cuvntul negativ. S-a tradus prin "a nu
ngramadi" sau "a nu aduna". Aceasta este asadar un alt aspect mai profund
al regulii "a nu fura" sau lipsa lacomiei. A nu fura nseamna sa nu iei ceea ce
nu-ti apartine; a nu acumula nseamna sa nu aduni ceea ce nu ai nevoie.
Regula este formulata n asa fel nct sa includa si ideea de a nu accepta
favoruri, a nu te atasa de obiectele pe care le posezi, a nu acumula bunuri
materiale.
Prin aceasta atitudine, viata devine mai simpla. Niciodata nu ai senzatia
de nemultumire, ca-ti lipseste sau ai pierdut ceva. Fara sa sugeram ca trebuie
asteptata vreo rasplata (aceasta ar fi n contradictie cu practicile YOGA), se
poate spune ca multi dintre cei care ncep sa practice YOGA descopera ca
orice lucru de care au nevoie cu adevarat le este dat chiar atunci cnd au
nevoie de el. Ei ajung la o stare de spirit n care snt multumiti cu orice s-ar
ntmpla deoarece au un sentiment de siguranta interioara. Trebuie sa ne
gndim ca nu este important ce avem, ci cum folosim ceea ce avem. Nu
sntem aici pentru a ne satisface propriile dorinte.
Yoghinul nu-si procura lucruri numai de dragul de a le avea ci numai daca
i snt ntr-adevar necesare. El resimte placere n a vedea pe altii ca se bucura
de ceea ce ei poseda si face aceasta fara nici un simtamnt de gelozie. Daca
noi nu mai dorim sa acumulam bunuri inutile, putem de asemenea sa ne
bucuram daruind. Aceasta este bucuria de a i face pe ceilalti fericiti, fericirea
fericirii altuia. Inteleasa la un nivel profund spiritual, aceasta atitudine este
asemenea gratiei unei forte cosmice, Soarele de exemplu, care se daruie
tuturor n mod egal.
Nu trebuie sa facem din obtinerea lucrurilor un scop n sine. Trebuie pur si
simplu sa le folosim fara a ajunge sa fim dependenti de ele. In epoca actuala,
oamenii au dezvoltat un sistem economic nenatural ce a avut drept rezultat
"societatea de consum" n care oamenii snt incitati sa cumpere si sa posede
tot ceea ce este "mai de lux" sau "mai la moda". Ei doresc mereu alte lucruri
noi renuntnd la obiecte similare care i-ar fi putut servi la fel de bine numai
pentru ca cele noi au alta culoare sau alta forma, sau alt amanunt total
nesemnificativ.
Omul are o tendinta de a acumula la nesfrsit bunuri materiale iar aceasta
este o consecinta a starii de agitatie mentala care-l face sa-si doreasca mereu
altceva. Niciodata posesiunea unui lucru nu-l va multumi, caci imediat
mentalul se ndreapta catre un altul iar lantul se continua nentrerupt. De
aceea nteleptii au afirmat ca cel mai bogat este cel sarac n dorinte. Printr-o

atitudine n spiritul lui APARIGRAHA se va putea folosi timpul si energia care

pna acum erau irosite pentru acumularea si pastrarea de lucruri inutile.
Majoritatea oamenilor snt nlantuiti de dorinte: doresc putere, placere,
bunuri materiale, recunoastere, admiratie etc. Un exercitiu practic pentru a
elimina aceasta stare ce mpiedica evolutia prin YOGA este concentrarea
asupra realizarii unei stari mentale eliberate de lacomie. Incepe ziua
gndindu-te la motivul care te determina sa-ti desfasori munca zilnica.
Gaseste-ti ntotdeauna un motiv nalt, elevant, cum ar fi bucuria de a servi pe
altii, binele omenirii si fereste-te de actiunile ndeplinite fara placere,
mecanic, care ar putea avea consecinte negative pentru alte fiinte sau n care
singurul scop snt banii. Analizeaza te daca ai privit cu invidie pe cei care au
ceea ce tu nu ai si constientizeaza faptul ca toate posesiunile lumesti snt
doar temporare, deci iluzorii. Ele nu pot apartine spiritului.
Un ntelept contemporan relateaza o ntmplare n care un om a venit sa-i
laude capacitatea de a renunta la toate bunurile materiale. "Eu nu am
renuntat la nimic, raspunse nteleptul. Tu esti cel care a renuntat la ceea ce
aveai mai de pret: starea de fuziune cu Divinul". Totodata un yoghin avansat
poate accepta sa i se ofere un obiect daca el stie sa o faca n asa fel nct sa
nu se ataseze de acel obiect si, folosindu l inteligent, poate face bine
celorlalte fiinte.
Cheia este sa avem controlul asupra lucrurilor si sa nu permitem ca ele sa
ajunga sa ne controleze prin dorinta pe care o declanseaza n noi. Trebuie n
prealabil sa fie facuta o analiza lucida profunda a situatiei pentru ca altfel
exista riscul sa ne pacalim spunnd ca dorim un lucru pentru altii cnd de fapt
n noi persista dorinta pentru acel lucru.
APARIGRAHA implica respingerea cadourilor pe care alti oameni ni le fac
n cadrul relatiilor conventionale. Acest aspect se explica prin faptul ca un
cadou aduce aceluia care l primeste toate elementele psihice cu care l-a
ncarcat acela care l ofera, n special dorinte, obligatii, care creeaza un sir de
datorii ce nu pot fi compensate ntotdeauna si care pun independenta n
pericol. Atitudinea trebuie sa fie nsa radical diferita cnd avem de-a face cu o
relatie profunda cu alta fiinta sau cu nsasi natura, pentru ca n aceasta
situatie este de dorit sa ne daruim ct mai sincer, constientiznd faptul ca tot
ceea ce primim de la natura este un dar. Indiferent ct de mult consideram noi
ca am fi muncit pentru un anumit lucru, acesta nu a fost dect un dar, pentru
ca de fapt totul nu tine dect de o integrare armonioasa a noastra n
manifestare.
Inteleptul VACHASPATI MICRA care a comentat sutrele lui PATANJALI
spune: " APARIGRAHA este abtinerea de la nsusirea obiectelor atunci cnd

yoghinii vad o piedica n acumularea lor, n pastrarea sau n pierderea lor sau
n atasarea fata de ele".
Aceasta nseamna ca nu este o piedica n obiectul n sine daca nu l
doresti cu posesivitate si aceasta nu pentru ca l ignori total ci pentru ca el
nu-ti pune nici un obstacol n evolutie. Iar n acest caz ti este permis sa-l
dobndesti.
Prin practica lui APARIGRAHA se nlatura frica, minciuna, ura, deziluzia,
atasamentul, agitatia mintii, grija si supararea. Ea este un ajutor n
practicarea lui AHIMSA, a lui SATYA si a lui ASTEYA. Yoghinul trebuie sa caute
sa se detaseze de nevoia de acumulare excesiva si inutila a bunurilor terestre,
diminund instinctul de proprietate, lacomia si uznd cu cea mai mare detasare
de obiectele pe care le poarta. A nu crea o legatura cu un obiect de natura
grosiera, comporta abtinerea de la orice dorinta de dobndire a ceea ce nu ne
este necesar n mod absolut, respingerea a tot ceea ce nu ne este
indispensabil. Aceasta caracteristica mai implica saracia n sens de modestie,
de austeritate, detasarea de bunurile terestre, anularea dorintelor excesive de
proprietate, care transforma obiectele din mijloace n scopuri.
Este necesar sa se lupte mpotriva lacomiei care se afla la baza
dezechilibrului si a nefericirilor umane. Asa cum nu trebuie sa se rvneasca la
lucrurile care nu ne apartin, tot astfel nu trebuie sa adunam sau sa dorim
lucruri care n mod real nu ne snt necesare, sau care nu snt de folosinta
imediata. De asemenea o persoana nu trebuie sa ia nimic de la o alta
persoana fara sa fi muncit pentru aceasta fizic, mental sau spiritual, si nici sa
nu astepte favoruri gratuite, pentru ca aceasta nu implica altceva dect
saracie n spirit. Yoghinul stie ca acumularea de lucruri materiale duce catre o
slabire a credintei n Dumnezeu si n el nsusi din moment ce ajunge sa se
preocupe de viitorul sau.
Prin APARIGRAHA yoghinul si face viata foarte simpla si pura, mentalul
sau fiind eliberat de suferinta produsa de lipsa sau pierderea vreunui lucru
exterior. Un mare ntelept contemporan spunea: "Cnd ai pierdut tot ceea ce
putea fi pierdut, ramne doar Sinele Esenta Ultim. Yoghinii au numit aceasta
stare "existenta pura". Daca un anumit lucru este necesar, el va veni de la
Sine, la momentul potrivit. Viata unui om obisnuit este plina de o serie
interminabila de perturbari si frustrari nsotite evident de reactiile sau
consecintele lor. In acest fel este imposibil ca mentalul sa fie pastrat ntr-o
stare de echilibru. Yoghinul si dezvolta capacitatea de a se pastra multumit,
armonios, orice i s-ar ntmpla. Astfel el obtine pacea interioara ce l face sa
transceanda iluzia si mizeria cu care lumea este confruntata. Yoghinul nu
trebuie sa acumuleze averi si sa pastreze ceea ce nu i este strict necesar
pentru a trai. Practica lui APARIGRAHA dusa la desavrsire confera yoghinului
clarvederea, ceea ce l va face sa-si poata vedea vietile anterioare.

NIYAMA
NIYAMA constituie o a doua etapa n YOGA. In timp ce YAMA reprezinta
reguli ce conduc la armonizarea relatiilor ntre om si toate fiintele, ntre om si
societate, NIYAMA se refera la organizarea vietii interioare. NIYAMA snt reguli
ale disciplinei individuale, n timp ce YAMA snt universale n aplicarea lor. A
impune limite de comportament exterior, nu este suficient - trebuie de
asemenea restructurata personalitatea profunda prin intermediul celor cinci
"observari" - NIYAMA. Dupa YOGA SUTRAS ale lui PATANJALI acestea snt:
1.
2.
3.
4.
5.

SAUCHA (purificarea)
SANTOSA (multumirea)
TAPAS (austeritatea)
SVADHYAYA (studiul)
ISHVARAPRANIDHANA (adorarea Divinului).
SAUCHA (purificarea)

Inteleptul VYASA afirma n comentariul sau la SUTRELE lui PATANJALI:

"Dintre acestea cinci (NIYAMA), purificarea este realizata cu pamnt sau cu
apa sau cu altceva asemanator, prin post sau alte cerinte legate de hrana
purificata".
Curatirea fizica ncepe n YOGA prin curatirea exterioara si interioara prin
tehnicile de curatire a limbii, a nasului, a abdomenului, etc. Ea cuprinde sase
tehnici secrete de purificare cunoscute sub numele de SHAT KARMA KRIYAS.
Curatirea interioara si exterioara a corpului face sa fie eliminata starea de
slabiciune fizica, deprimarea, deznadejdea, apatia, nlatura o mare parte din
boli, starea de ngreunare, sentimentul de a fi murdar, marind imunitatea
organismului. Yoghinii considera ca curatirea de suprafata, exterioara nu este
propriu-zis o curatire. Ea nu este nici macar nceputul curatirii. Daca n interior
esti curat, chiar daca esti acoperit cu noroi la suprafata, esti totusi curat.
Daca interior esti murdar, orict de mult ar fi curatit exteriorul, esti n
continuare murdar.
VIYASA continua: "Acestea snt exterioare. Curatirea interioara reprezinta
curatirea de mizeriile agitatiei mentale."
Intreaga activitate realizata pentru purificarea naturii emotionale este de
asemenea o curatire de mizeriile agitatiei mentale. Acestea implica de
asemenea eliminarea gndurilor si ideilor negative. De cele mai multe ori
gndurile si ideile snt conditionate de stadiul de elevare a naturii noastre
emotionale. Prin purificarea acesteia se purifica de asemenea si mentalul.
Purificarea mentalului are o extraordinara importanta n practica YOGA si n

evolutia fiintei, pentru ca mentalul pur poate determina la rndul sau

purificarea tuturor celorlalte structuri ale fiintei. Inteleptii yoghini spun:
"Mentalul poate transforma nectarul n otrava si otrava n nectar". Ei folosesc
adesea exemplul lotusului care, desi creste n ape mlastinoase si pastreaza
frumusetea stralucitoare, fara ca vreo picatura de noroi sa-i atinga petalele,
pentru a ilustra starea unei fiinte pure, traind printre oameni obisnuiti. O stare
de puritate, o atitudine interioara catre curatenie atrage catre fiinta
care practica SAUCHA, prin rezonanta, numai energii benefice, nalte, pure.
Acesta este de fapt si principiul secret al alchimistilor care prin
transmutari si sublimari repetate aspira catre starea supremei puritati
simbolizata la nivelul material prin aur. Puritatea trupului este esentiala
pentru o stare buna. In timp ce obiceiurile bune ca spalatul, purifica trupul la
exterior, ASANA si PRANAYAMA l curata n interior. Deci aceste ramuri din
YOGA pot fi incluse n SAUCHA.
Practicarea ASANAS-urilor tonifica ntregul corp si ndeparteaza toxinele si
impuritatile cauzate de o nclinatie catre placerea grosiera. PRANAYAMA
curata si aeriseste plamnii, oxigeneaza sngele si purifica nervii. Dar mai
important dect curatirea fizica a trupului este curatirea mintii de emotiile sale
care l tulbura. Acestea snt: ura, pasiunea, lacomia, desfrul, minciuna si
mndria. Si mai importanta chiar dect aceasta este curatirea intelectului
(BUDDHI) de gnduri impure. Impuritatile mintii snt eliminate cel mai repede
prin iubire si devotiune, BHAKTI YOGA. Impuritatile intelectului sau ratiunii snt
arse de focul introspectiei si prin cautarea frenetica a Adevarului.
KRIYA n limba sanscrita nseamna exercitiu, actiune si este n general
asociat cu practicile de purificare. SAUCHA poate ngloba deci si STHULA
KRIYA ce reprezinta ansamblul modalitatilor fizice prin care se opereaza
purificarea structurilor grosiere dar si SUKSHMA-KRIYA ce reprezinta actiunile
de purificare la nivel mental si spiritual ce permit fiintei sa se integreze mult
mai armonios n ambianta subtila universala. Curatirea interioara aduce
bucurie si confera fiintei o radiatie luminoasa si placuta. Ea aduce bunavointa
si elimina ngrijorarile, frustrarile, tensiunea interioara, disperarea si bolile
mentale. Cnd o fiinta este binevoitoare, ea vede la ceilalti n primul rnd
calitatile, ignornd sau iertnd defectele. Respectul pe care o fiinta l acorda
sincer altei fiinte pentru anumite calitati, l va face sa se respecte si pe sine
nsusi si chiar sa fie respectat de ceilalti, aceasta atragnd dupa sine
capacitatea de a depasi cu mare usurinta grijile si supararile. Cnd mintea
este pura, lucida este foarte usor sa poata fi focalizata.
Prin concentrare se obtine astfel stapnirea simturilor (INDRIYA JAYA). In
aceasta stare, yoghinul patrunde cu usurinta n templul propriului sau corp si
vede propriul Sine oglindit n inima sa. In afara de puritatea corpului, a gndirii
si a cuvntului este necesara si o puritate a mncarii. Pe lnga curatenia ce

trebuie urmarita n timpul prepararii mncarii, este esential sa studiem

puritatea elementelor pe care ea ni le ofera. Hrana reprezinta suportul,
substanta ntregii vieti si ea este privita ca o faza a lui BRAHMAN (Absolutul).
De aceea hrana trebuie mncata cu sentimentul ca este o ofranda pe care
natura ne o daruieste si de aceea sfintii simt ca fiecare nghititura le confera
putere spre a-l servi pe Dumnezeu. In felul acesta orice hrana devine pura.
Pna la acest nivel, totusi, yoghinii au stabilit anumite reguli stricte ale dietei.
In primul rnd este recomandat regimul vegetarian.
In mod general exista trei tipuri de hrana dupa efectul pe care-l produce
asupra organismului. In aceasta directie BHAGAVAD GITA spune: "Hrana
SATTVICA este cea care conduce la longevitate, inteligenta, forta, sanatate,
bunastare si buna dispozitie; ea este savuroasa, substantiala, placuta si
hranitoare. Hrana amara, acida, prea sarata, iritanta, prea condimentata, cea
care declanseaza durere, dezordini fizice si mentale este RAJASICA. Hrana
TAMASICA este cea care si-a pierdut valoarea (fiarta mai mult de 3 ore) care
este insipida, alterata sau conservata, fetida, resturile lasate de cineva, hrana
impura".
Regimul alimentar al yoghinului trebuie sa fie esential SATTVIC: cereale
(gru, orez, orz, etc), lapte, unt clarifiat, fructe, miere, apa pura de ploaie. De
asemenea HATHA YOGA PRADIPIKA mentioneaza: "Yoghinul nu trebuie sa-si
umple niciodata stomacul mai mult de trei sferturi, lasnd un sfert gol pentru
circulatia aerului."
Chiar si caracterul poate fi transformat dupa felul de mncare si modul n
care o consumam. Omul este singura fiinta care mannca si atunci cnd nu-i
este foame. Exista de asemenea foarte multi oameni care traiesc pentru a
mnca n loc sa mannce pentru a trai. Cei ce mannca doar pentru placerea
grosiera de a mnca, se hranesc n exces si ajung sa sufere de boli la nivel
digestiv.
Yoghinii realizeaza n orice actiune echilibrul, asa ca ei mannca numai
pentru a-si sustine din punct de vedere energetic, corpul fizic. Ei nu mannca
nici prea putin nici prea mult.
In concluzie, SAUCHA reprezinta activitatea de purificare realizata la
toate nivelele fiintei insistnd n special pe puritatea mentala. PATANJALI n
YOGA SUTRAS capitolul 2 SUTRA 41, afirma: "Prin practica puritatii mentale se
dobndeste fericire, focalizarea mintii, control al mintii, viziunea Sinelui".
SANTOSA (multumirea)
PATANJALI afirma n YOGA SUTRAS, cap. 2: "Din multumire izvoraste
suprema fericire". Ea nu este pur si simplu o acceptare pasiva a mprejurarilor

n care te afli, ci mai degraba o aprobare activa a fiintelor care te nconjoara,

o aprobare activa a mprejurarilor, pentru a te folosi la maximum de ele, chiar
daca la prima vedere par nefavorabile.
Ca modalitate practica de antrenament implica sa fim hotarti sa
transformam n bine orice s-ar ntmpla, fiind mereu multumiti de oameni si de
evenimente. In acest sens este util sa cream o imagine mentala despre noi ca
persoane multumite si fericite, care vad mereu partea frumoasa a lucrurilor.
Prin practica lui SANTOSA, yoghinul ajunge sa traiasca n permanenta o
stare de plenitudine si bucurie pentru ceea ce el are si ceea ce el este fara ca
nici o forta exterioara sau conflict interior sa i umbreasca armonia. El nu
trebuie sa si conditioneze fericirea de dorinta obtinerii vreunui lucru.
Deoarece agitatia mentalului creeaza ntotdeauna noi dorinte, aceasta
speranta de fericire nu s-ar putea mplini dect partial si temporar. Aceasta
implica de asemenea sa traim mereu n prezent fara a ne risipi n mod
aberant potentialul energetic cu reprosuri si regrete lipsite de sens legate de
trecut sau n imaginatii fanteziste legate de viitor. Aceasta multumire nu
trebuie sa fie zdruncinata de nici un esec, caci pastrnd aceasta atitudine
orice esec poate fi transformat ntr-o victorie stralucita. De asemenea, ea
implica o egalitate n spirit la succes si la insucces. In BHAGAVAD-GITA, cap.2,
KRISHNA i spune lui ARJUNA: "Cnd un om, o PARTHA, elimina din mintea sa
toate dorintele si cnd este satisfacut n Sine prin sine, se spune ca este ferm
n ntelegerea sa.""Cel care nu se implica n suparari si nu se complace n
placeri, cel care a parasit orice dorinta, atractie, teama si mnie, acela este
ferm n ntelepciunea sa.""Cel pe care nici un lucru exterior nu-l afecteaza fie
ca dobndeste binele sau raul, care nu uraste si nu se complace n bucurii
efemere, acela este ferm n ntelepciunea sa."
Cnd yoghinul nu mai este supus valurilor emotiei care l ridica sau l
coboara deoarece el transcende alternantele si schimbarile exterioare si cnd
poate pastra un echilibru interior n mijlocul loviturilor neprevazute ale vietii,
atunci el a atins starea de egalitate a spiritului, absolut necesara pentru a
traversa demn si glorios toate obstacolele ce apar n calea evolutiei sale
spirituale.
O fiinta a carei minte nu se pastreaza ntr-o stare de multumire nu se
poate concentra. Yoghinul ajunge sa nu simta lipsa tuturor lucrurilor
suplimentare si atunci el este n mod natural multumit. Un om multumit a
atins plenitudinea pentru ca aceasta nseamna ca el cunoaste si traieste
iubirea fata de Divin si si mplineste astfel menirea sa. El este o fiinta
binecuvntata pentru ca el cunoaste adevarul si fericirea. Multumirea si
linistea snt stari ale mintii. Diferente superficiale pot sa se nasca ntre oameni
din cauza rasei, a credintelor, a conceptiilor lor etc. Diferentele creeaza
tensiuni si apoi trezesc conflicte constiente sau inconstiente care distrag si

perturba mintea. In aceste stari mintea si pierde capacitatea de focalizare si

pacea. Atunci cnd flacara spiritului nu plpie n vntul dorintei, apar
multumirea si linistea.
Nemultumirea este unul din voalurile lui AVIDYA (ignoranta), trebuind prin
urmare sa fie ndepartata, deoarece ea provoaca multe complexe indezirabile
si induce o stare de boala psihica, iar daca mintea este bolnava, nici o
practica spirituala nu este posibila.
In meditatie constiinta trebuie eliberata de toate erorile mentale,
voalurile si complexele, prin urmare fiinta trebuie sa practice SANTOSA
(multumirea). Fericirea care rezulta de aici este neegalata. Ca rezultat al
acestui lucru, fiinta poate ajunge la nivele foarte profunde n meditatie. In
absenta multumirii, diferitele complexe mentale ies la iveala si o astfel de
persoana este nepregatita pentru o practica spirituala. Prin practica lui
SANTOSA se ajunge la o stare de fericire interioara nelimitata indiferent de
functiile exterioare. Un ntelept contemporan a spus n momentul n care a
fost constrns sa traiasca n conditii foarte grele:"Ma puteti arunca si n infern
dar nu veti putea lua niciodata paradisul din mine".
Un alt mare maestru yoghin a fost ntrebat:
"In ce consta practica YOGA pe care o desfasurati?"
El a raspuns simplu:
"Cnd mi este foame mannc, cnd snt obosit ma culc.
Aceasta reprezinta starea de totala multumire si acceptare a mediului
exterior si a ta nsuti si a propriei realitati interioare."
TAPAS
Cuvntul TAPAS este derivat din radacina TAP care nseamna "a arde", "a
izbucni n flacari", "a straluci","a suferi de durere" sau "a fi mistuit de foc". El
nseamna deci un efort ardent realizat la toate nivelele n orice circumstanta
pentru a realiza un scop clar n viata. TAPAS implica purificare, autodisciplina
si austeritate. Intreaga stiinta a construirii unui caracter sau a unei
personalitati poate fi privita ca o practica a TAPAS-ului. TAPAS reprezinta un
efort constient pentru a arde toate dorintele care ne mpiedica pe drumul
catre scopul propus, este efortul de a atinge fuziunea ultima cu Divinul. Insa
este foarte important sa constientizam profund scopul pentru care realizam
TAPAS ul. Un scop spiritual va face viata pura, elevata, divina. Fara un
asemenea scop nici o actiune nu are valoare. Inteleptii yoghini afirma ca viata
fara TAPAS este ca o inima fara iubire. Fara TAPAS mintea si inima nu pot
fuziona n Divin.

TAPAS-ul este de 3 feluri; el se poate referi la corp (KAYIKA), la vorbire

(VACHIKA) sau la minte (MANASIKA). Continenta (BRAHMACHARYA) si
non-violenta (AHIMSA) snt TAPAS-uri pentru corp. A folosi numai cuvinte care
nu aduc raul unei fiinte, a vorbi despre adevar, a recita imnuri de slava lui
Dumnezeu si a nu vorbi de rau despre altii, snt TAPAS-uri ale vorbirii. A
dezvolta o atitudine mentala n care sa se ramna linistit si egal n bucurie sau
durere, a pastra n permanenta un autocontrol snt TAPAS-uri ale mintii.
TAPAS-ul se realizeaza atunci cnd cineva actioneaza fara nici un motiv egoist
sau speranta de recompensa, cu credinta de nezdruncinat ca nici macar un fir
de iarba nu se poate misca fara vointa lui Dumnezeu.
TAPAS-ul confera ntotdeauna o mare forta nsa atunci cnd ea este
utilizata n scopuri egoiste nu face dect sa ne nlantuie si mai mult n lanturile
iluziei. Prin TAPAS yoghinul capata forta n corp, n minte si n caracter. El
dobndeste curaj si ntelepciune, integritate, fermitate si simplitate.
TAPASYA nseamna energie produsa de foc. Ea este o purificare prin foc
ceea ce nseamna efortul de a duce fortele contradictorii la o diferenta de
potential foarte mare pentru ca apoi, prin alaturarea lor, sa se creeze o foarte
mare energie. In comentariul sau la YOGA SUTRAS a lui PATANJALI, nteleptul
yoghin VYASA spune: "TAPAS este producerea extremelor: foame si satietate,
frig si cald, a sta n picioare si a sta jos, nemiscare si miscare n conformitate
cu anumite procedee ca impuneri corporale, post."
Anumite persoane practica o cale spirituala dar n momentul n care
intervine un anumit discomfort sau este necesar sa fie facut un efort mai
mare, abandoneaza. Evitarea constanta a discomfortului nu este o atitudine
spirituala. Aceasta nu implica neaparat sa traim n conditii foarte dificile dar n
momentul n care asemenea situatii se creeaza, cnd nu ai ce mnca sau cnd
trebuie sa dormi pe pamntul gol sau sa muncesti foarte mult trebuie sa fi
capabil sa depasesti aceste situatii cu exact aceeasi atitudine si sentiment pe
care-l ai cnd traiesti n confort.
Evident, prin aceasta atitudine noi vom genera o stare SATTVICA (de
echilibru) In fiinta, acceptnd iluzia indiferent cum s-ar manifesta. Despre o
asemenea stare SHANKARA spune: "Cel care l cunoaste pe ATMAN (Sinele
Suprem Individual) nu se identifica cu corpul sau. El ramne n acesta ca
ntr-un vehicul; daca oamenii i creeaza conditii de confort si lux, el se va
bucura de acestea si se va juca cu ele ca un copil. El poate purta haine
costisitoare sau zdrente. El poate parea un nebun sau un copil; uneori el se
poate purta ca un ntelept. Uneori este tacut, alteori atrage n jurul sau foarte
multi oameni. Uneori oamenii l onoreaza cu maretie, alteori l insulta sau l
ignora. El nu are nici o bogatie si totusi este mereu multumit. El actioneaza si
totusi nu este nrobit de actiune. El pare a fi o fiinta individuala si totusi este
prezent n toate lucrurile, pretutindeni. "Toate lucrurile realizate prin TAPAS

reprezinta de fapt eforturi de a distruge limitarile create de prejudecati.

Acestea ne programeaza comportamentul iar noi devenim incapabili de a
realiza lucruri cu adevarat profunde datorita acestor determinari. Doar prin
distrugerea cauzelor ce creaza aceasta limitare ne putem elibera de ea. Omul
este nlantuit de inimaginabil de multe lucruri ireale, iluzii, fantezii. Acestea se
sedimenteaza deseori pna n straturile profunde ale subconstientului si snt
foarte greu de eliminat fara un efort considerabil, nsotit de o permanenta
constientizare a scopului ultim. Uneori oamenii ncearca sa gaseasca moduri
prin care sa-si schimbe viata si astfel ei si schimba meseria, si fac noi
prieteni, dar, aparent paradoxal, dupa foarte putin timp ei se ntorc la aceleasi
activitati cotidiene, aceleasi emotii, aceeasi atitudine negativa, aceleasi
consideratii interioare, aceleasi prejudecati, aceleasi tensiuni, aceeasi
suferinta. Acest lucru se ntmpla pentru ca oamenii nu cauta sa nteleaga
cauza de unde toate acestea vin. Efortul realizat prin TAPAS si n general prin
toate regulile de YAMA si NIYAMA nu reprezinta atitudini care sa modifice
lucrurile la suprafata ci ele actioneaza direct la nivelul cauzei, gasind si
eliminnd apoi impresiile, atitudinile si reactiile de baza care genereza
suferinta.
TAPAS-ul implica de asemenea ardoarea n convingeri, ncrederea totala
care ne permite sa atingem obiectivul urmarit n timpul antrenamentului.
Practica tacerii (MAUNA) este o forma de TAPAS cu rezultate deosebit de
profunde. Ea ne permite conservarea energiilor psihice, amplificarea stapnirii
de sine, o mai mare profunzime la nivel mental. Ea poate fi realizata o zi pe
saptamna sau numai cteva ore pe zi. Uneori cuvntul TAPAS se traduce prin
devotiune, adica dorinta fierbinte de a atinge un scop nalt.
Alte forme de TAPAS pe care este indicat sa le realizeze oricine snt:
1) hotarrea ca pentru o anumita perioada de timp sa ne abtinem de la
unele placeri obisnuite cum ar fi: zaharul n ceai, dulciuri, prajituri, nghetata,
bomboane etc. Aceasta ne va elibera de sclavia unei placeri devenita
obisnuinta.
2) hotarrea de a ne ncepe activitatea zilnica cu o ora mai devreme dect
de obicei.
Putem gasi nenumarate alte exercitii prin care un act definit al vointei va
fi utilizat pentru a nvinge o nclinatie naturala. Un pas superior n realizarea
TAPAS-ului l reprezinta pastrarea continua a unor atitudini echilibrate n orice
situatie. De exemplu, a vorbi cu masura atunci cnd cei din jurul nostru se
agita si vorbesc inutil este mult mai valoros dect a nu vorbi atunci cnd esti
izolat.
In YOGA SUTRAS (cap. 2 sutra 43) PATANJALI spune: "Prin TAPAS se
distrug impuritatile si se dobndeste perfectiunea corpului si a organelor de

simt." Meditatia necesita un corp perfect si organe de simt care sa

functioneze perfect. O meditatie care se ntinde pe durata a mai multor ore
este un lucru obisnuit si deci PATANJALI recomanda ca organele de simt si
corpul sa functioneze perfect, pentru a putea practica meditatia. Nu trebuie
sa existe stnjeneala sau discomfort n timpul meditatiei din cauza slabiciunii
unui organ. Toate functiile corpului, cum ar fi respiratia, circulatia sngelui,
digestia, secretiile etc., trebuie sa se desfasoare perfect si pentru aceasta
este necesar sa se practice TAPAS-ul. El implica supunerea corpului la
austeritati, astfel nct el sa poata ndura caldura, frigul, otrava si asa mai
departe. Pentru meditatie este necesar un corp puternic. Impuritatile fizice
trebuie ndepartate din creier, ochi, urechi, nas, piele etc. Exista 5 tipuri de
austeritati:
1) Expunerea corpului la soare pentru a face pielea rezistenta;
2) Supunerea corpului la caldura focului pentru a face pielea subtire si
maronie;
3) PRANAYAMA se face pentru a crea caldura n corp;
4) Trebuie ntetit focul concentrarii asupra unui singur punct;
5) Focul postului.
Aceste 5 focuri ndeparteaza toxinele si ntaresc corpul, astfel nct el
devine apt pentru meditatie.
Pentru un yoghin avansat, continenta si practicile TAPAS-ului ajung sa fie
realizate fara efort deoarece nsasi natura profunda a unei astfel de fiinte a
fost eliberata de prejudecatile limitatoare cu privire la confort si placere.
Privita din exterior, atitudinea unei asemenea fiinte ilustreaza un autocontrol
perfect. De exemplu, ntr-o situatie nefavorabila, yoghinul nu se enerveaza. In
realitate nu este vorba despre un autocontrol ci mai degraba de manifestarea
naturii sale interioare, calma si egala n permanenta. Pentru o asemenea fiinta
acesta nu mai este un TAPAS deci nu mai este o restrictie deoarece el s-a
ridicat deasupra ei. Prin practicarea consecventa a acestor principii se
dobndeste starea de libertate neconditionata care ne face sa nu le mai
simtim ca reguli stricte venind din afara noastra, ci sa fie manifestate prin
nsasi natura noastra interioara.
Sfntul Serafim de Sarov a stat timp de trei ani doar n genunchi
rugndu-se la Dumnezeu. Cnd cineva i-a admirat vointa si stapnirea de sine,
acest sfnt i-a raspuns: "Nu as fi putut sta n felul acesta nici macar o ora fara
ajutorul lui Dumnezeu."
SVADHYAYA
SVA nseamna "Sine" si ADHYAYA nseamna "studiu" sau "educatie".
Educatie nseamna conturarea si nflorirea celor mai bune aspecte care exista
ntr-o fiinta. SVADHYAYA nseamna deci "educatia Sinelui". SVADHYAYA este

diferita de nvatarea obisnuita realizata prin audierea unui text n care

vorbitorul si expune propria nvatatura n fata ignorantei celor care l asculta.
Cnd o persoana realizeaza SVADHYAYA, cel care vorbeste si cel care
asculta au aceleasi aspiratii, dragoste si respect reciproc. Gndurile
nnobilatoare ce se nasc n SVADHYAYA snt preluate de cel ce le
receptioneaza astfel nct ele devin o parte din propria sa viata si fiinta. Cel
care practica SVADHYAYA la modul profund face din urmarirea propriilor sale
trairi un fel de citire a propriei sale carti a vietii, iar din raspunsul la aceste
trairi si din capacitatea sa de a actiona, un fel de scriere si revizuire a cartii
sale. El realizeaza astfel o transformare ampla. El ncepe sa nteleaga ca
ntreaga creatie este facuta pentru BHAKTI (adoratie) si nu pentru BHOGA
(placere), ca ntreaga creatie este divina, ca Divinitatea este n interiorul sau
si ca energia care actioneaza n el este de aceeasi natura cu aceea care
actioneaza n ntregul Univers.
SVADHYAYA reprezinta studiul asupra unui subiect care este baza sau
cauza tuturor celorlalte subiecte sau actiuni si care ea nsasi nu mai are nici o
alta cauza. Studiul cartilor sacre ale lumii i vor permite cautatorului spiritual
sa se concentreze mai usor si sa rezolve dificilele probleme ale vietii atunci
cnd ele apar. El va elimina ignoranta si va putea aduce n el si n ceilalti
cunoasterea. Ignoranta nu are nceput dar are un sfrsit. Pentru cunoastere
exista un nceput dar niciodata un sfrsit.
Prin SVADHYAYA yoghinul ntelege natura profunda a sa si realizeaza
comuniunea cu Divinul. Cartile sacre profund spirituale ale lumii exista pentru
a fi citite de toti. Ele snt revelatii divine si de aceea nu trebuie sa fie citite
numai de membrii unei singure credinte. Asa cum albina culege nectarul din
diferite flori, tot astfel un aspirant veritabil catre spiritualitate asimileaza si
traieste nvatatura celorlalte credinte, ceea ce-i va permite sa aprecieze, sa
nteleaga si sa traiasca mai bine propria sa credinta. Filologia nu este un
limbaj ci o stiinta a limbajelor si a cuvntului. Studiul ei i permite elevului sa
nvete mai bine propriul sau limbaj. In mod similar, YOGA nu este o religie n
sine; ea este stiinta religiilor, studiul si practica ce permit unei fiinte sa-si
aprecieze mai bine propria sa credinta.
In general, pentru un yoghin, SVADHYAYA nseamna studierea textelor
traditionale ce vorbesc despre eliberare si divinitate. Toate tratatele esentiale
care analizeaza diferitele aspecte si ramuri din YOGA trebuie sa-i devina
cunoscute. De multe ori, aceste texte sacre erau memorate n ntregime n
scolile de YOGA si de filosofie din Orient. Textele sacre si nvataturile deosebit
de valoroase cu privire la practica YOGA erau rareori tiparite, ele fiind
transmise pe cale orala sau prin manuscrise. Cei ce practica SVADHYAYA nu
trebuie sa se limiteze numai la modul intelectual vag si confuz de a ntelege
aceste texte ci trebuie sa ncerce totodata sa simta ncarcatura spirituala pe

care acel text o emana. Aceste texte ce reprezinta ntotdeauna revelatii divine
au o forta cu totul aparte pentru ca prin ele se poate evoca nsasi prezenta
divina. Privite n acest sens, ele snt cai de a ajunge la Dumnezeu. De altfel,
multe dintre aceste texte snt redate ca dialoguri ntre ncarnarea Principiului
Suprem Masculin si a celui Feminin , ntre zei si zeite, ntre zei si oameni care
au atins un nalt nivel de evolutie. Intotdeauna profunzimea adevarurilor
enuntate n aceste carti snt de natura sa schimbe adnc constiinta celui ce se
apleaca cu interesul cuvenit asupra lor.
O reflectie constanta si profunda asupra acestor texte pregateste spiritul
pentru ntelegerea adevarurilor ultime, trezeste si ntretine aspiratia de a
realiza scopul ultim. Ea elibereaza spiritul de semiconstienta sa si de
orizonturile sale limitate, cufundndu-l n preocuparile spirituale pna n
momentul n care aspirantul se va putea dispensa de toate ajutoarele
exterioare si va putea gasi n el nsusi ntreaga cunoastere. In anumite texte
yoghine se spune ca adeptul poate sa renunte la toate cartile, chiar si la
scrierile sacre doar n momentul n care le-a asimilat perfect. Invataturile
sacre vedice snt numite SRUTI si ele snt privite din doua puncte de vedere:
1) Ca obiect de studiu;
2) Ca o culegere de formule sacre a caror recitare constituie ea nsasi un
act de adorare. In acest al doilea caz SVADHYAYA include repetarea orala sau
mentala a unor formule sau MANTRA-e. In aceste BIJA sau "seminte verbale"
se spune ca snt condensate toate VEDA-ele. Ele snt nucleul din care totul
emana si catre care totul converge, iar recitarea lor de catre cei care nteleg
semnificatia lor profunda este echivalenta si chiar ntrece ca valoare citirea
textelor vedice n toata extensia lor.
SVADHYAYA implica lectura spirituala ntr-o stare de elevare a constiintei
a unor texte sacre, cum ar fi: SHIVA SAMHITA, HATHA YOGA PRADIPIKA, YOGA
SUTRAS a lui PATANJALI, VIJNANA BHAIRAVA TANTRA, SHIVA SUTRAS,
GHERANDA SAMHITA, cele patru evanghelii din Noul Testament.
ISHVARAPRANIDHANA
ISHVARA nseamna "Dumnezeu", iar PRANIDHANA nseamna "devotiune
nentrerupta" sau "daruire de sine". ISHVARAPRANIDHANA nseamna
consacrarea actiunilor, a trairilor, a gndurilor si aspiratiilor catre Dumnezeu.
Cel a carui minte si inima vor fi mereu pline de iubire fata de Dumnezeu, nu
va mai fi tulburat de mndrie sau de dorinta puterii, eliminnd din mintea sa
orice gnd egoist.
ISHVARAPRANIDHANA, prin unirea mintii cu inima n Divin, confera
energie, putere mentala si iluminare spirituala. Prin adoratie, mintea este
golita de dorinte si devine plina de gnduri pentru Dumnezeu. Intotdeauna

actiunea reflecta personalitatea unei fiinte mult mai bine dect cuvintele sale.
De aceea yoghinul nvata sa-si dedice toate actiunile Divinului si astfel ele
reflecta Divinitatea n el.
Cuvntul ISHVARA nseamna si cel ce reprezinta ultimul stadiu sau nivel
din orice ierarhie, att universala ct si individuala. Astfel, cuvntul nu se refera
numai la Fiinta Suprema ci si la Sinele Divin Individual- ATMAN. Aceasta
disciplina a fost uneori definita ca devotiune fata de un ideal.
ISHVARAPRANIDHANA este o practica ce trebuie realizata n fiecare clipa.
O forma de nceput consta n rostirea unor rugaciuni la nceputul fiecarei zile
sau n momentele mai deosebite precum si naintea fiecarei mese. Stadiul cel
mai nalt n realizarea lui ISHVARAPRANIDHANA are ca efect cunoasterea
nelimitata a tot ceea ce exista, dar aceasta cunoastere nu este primita din
exterior. ISHVARA manifesta aceasta cunoastere, iar un aspirant care a atins
cea mai nalta stare de constiinta este n legatura cu toata cunoasterea.
Aceasta daruire de sine lui Dumnezeu nu trebuie nici sa se transforme ntr-un
abandon pasiv, nici sa devina o scuza pentru indolenta, pentru ca n nici un
moment yoghinul nu trebuie sa paraseasca energia sa de actiune-VIRYA. Din
contra, aceasta daruire permite YOGHINULUI sa mpinga la maxim eforturile
sale fara sa se exalte n fata succesului sau sa se descurajeze n fata
obstacolelor, pentru ca el are n permanenta n fata modelul Divin.