A. Spinu FCA a LMM LAY CLIC LOlm Area de joasd tensiune ere — 4 - coleetiaIn editia a doua a lucrSrii, revizuité si comple- tat&, sint prezentate ultimele tipuri de sigurante si f treruptoare automate de joasi tensiune fabricate fn tard (cu datele lor constructive, caracteristicile tehnice si de protectie), alaturi de tipurile mai vechi de apa- rate, prezentate si in prima editie, ale ciror caracte- ristici tehnice si de protectie au fost actualizate. De asemenea, sint prezentate in detaliu criteriile de realizare a protectiilor selective ale liniilor aeriene, ale cablurilor, ale retelelor de distributie, ale motoare- lor electrice, ale transformatoarelor, ale condensatoare- lor si ale instalatiilor de iluminat. Noua_ editie cuprinde in plus un capitol care trateaz4 caleulul curen- tilor de scurtcireuit in retelele de joasd tensiune, com- pletat cu citeva exemple numerice. Cartea se adreseaz& electricienilor care executi exploateazé instalatii de iluminat gsi forta, de joa: tensiune. si Controlul stiintific: Ing. Petre Columbeanu Redactor: Ing, Paulina Dumitrescu Tehnoredactor: Maria Ionescu Coperta: Arh. Valentin Visan Prefata Instalafiile electrice de joasd tensiune tratate in pre- zenta lucrare cuprind refelele publice si instalafiile inte- tioare ale tuturor categoriilor de consumatori, cu ten- siunea nominald maxima de 500 V. in ansamblul instalafiilor electroenergetice, instala- tiile de joasd iensiune constituie ultimul element prin care sini alimentafi consumatorii de putere micd sau medie, Acesti consumatori pot fi impdrfi{i in doud cate- gorii principale: — consumatori casnici; — consumatori industriali. Ambele categorii de consumatori necesitd o functio- nare {drd intreruperi, pretenfiile in aceastd direcfie fiind in Gonlinud crestere. fnireprinderile industriale moderne sint utilate cu instalafii tehnologice automatizate, cu o productivitate ridicatd. Intreruperile in alimentarea cu energie elec- tricd, totale sau parfiale, produc perturbafii importante, determinind pagube prin reducerea producfiei, rebuturi sau deteriordri de utilaje. Consumatorii casnici, a cdror dotare cu aparate elec- trocasnice este in continud crestere, resimt intreruperile prin reducerea gradului de confort si limitarea unor acti- vitdfi locale, Categoriile intermediare de consumatori, cum sint marile institufii si centre comerciale, pot ajunge in si- tuatia de intrerupere a activitdfii, cu toate repercusiu- nile posibile.Problema eresierii sigurantei in alimentarea consuma- torilor constituie o preocupare permanentd pentru intre- prinderile constructoare de echipamente, institutele de proiectare si intreprinderile de exploatare. Cdile principale pentru atingerea acestui scop sint urmétoarele: — ameliorarea performantelor si a calitafii aparataju- lui si materialelor izolante; — alegerea unor configurafii optime ale refelelor si dimensionarea corectd a elementelor instalafiilor; — alegerea corecté a instalafiilor de protecfie si automatizare; — execufia gi intrefinerea ingrijitd a instalafiilor. Dintre mdsurile enumerate, instalaf{iile de protectie au un rol important, care nu este estimat totdeauna la justa lui valoare. Rolu] lor poate fi atit de prevenire a unor defecte (cum ar fi in cazul suprasarcinilor), cit mai ales de separare selectivd a instalafiei defecte de restul retelei. Prin alegerea potrivitd a instalajiilor de protec- tie se poate limita posibilitatea aparitiei unor defecte si, in cazul aparifiei acestora, se poate limita la mini- mum numdrul consumatorilor deconectati. Tehnica protectiei instalafiilor de joasd tensiune nu dispune, din considerente economice, de aparate preten- tioase, ci numai de siguranje fuzibile si intreruptoare automate. Scopul lucrdrii este de a descrie aceste apa- rate, insistind asupra curbelor caracteristice $i a perfor- manjelor, precum si de a stabili criteriile pentru alege- rea lor corectd, intr-o serie de scheme tipice de refele publice si instalatii industriale. Autorul 1, Sigurante fuzibile 1.1, Censideratii generale Constructiile siguranjelor de joasd tensiune se pot imparti in patru categorii mari: — sigurante deschise cu miner; — sigurante tubulare deschise; — sigurante tubulare inchise; — sigurante inchise cu mediu de stingere, Sigurantele deschise se caracterizeaza printr-o con- structie simpla, insd performantele lor sint coborite in privinta capacitatii de rupere, a stabilitafii caracteristicli de protectie si a pericolului pe care il prezinta pentru instalatii si personalul manevrant. Sigurantele inchise prezintd o constructie ameliorata, cu o capacitate de rupere mai ridicatd, insd caracteris- ticile de protectie nu sint pe deplin satisfacatoare. Performantele optime sint atinse in prezent de sigu- rantele inchise cu mediu de stingere (nisip de cuart), Ele se caracterizeazi printr-o mare capacitate de rupere, care la constructiile perfectionate ajunge pina la 100 kA. De asemenea, caracteristicile de protectie pot fi mentinute suficient de stabile, in limita unei benzi de dispersie admisibile. Arderea sigurantei are loc fara nici o manifestare exterioara (opticd sau acustica), astfel in- cit corespunde unui optim in privinfa securita}ii contra incendiului si al protectiei muncii. 51.2. Siguranje fuzibile fabricate in tara 1.2.1. Siguranfe deschise cu miner Sigurantele unipolare cu miner de bachelita sint pre- vazute cu cufite sau furci de contact. Elementul fuzibil este constituit dintr-o lamelad stantataé, de zinc electro- litic cu puritatea de 99,950/. Forma si dimensiunile fuzi- bilelor, in functie de curentul nominal, sint reprezentate in fig. 1.1 si in tabelul 1.1. Fuzibilele se construiesc pentru 150£0.25 10 025 Fig, LL Tabelul 1.1 Dimensiunile fuzibilelor lamelare de zinc Curentul nominal | Latimes b Grosimea ¢ Sectiunea, 4 ‘au mn ‘ut | _ __ 100 | 5 | 0,5 25 125 8 | 05 4 160 12, | 05 6 200 17 | 05 85 225 | 8 1 8 260 | 10 1 10 300 | 13 1 13 350 | 5 a 10 eT EEE ESEEEEEEEEEEEESSEEE curenti nominali intre 100 si 350 A si respecta conditiile de topire la curenfi de suprasarciné conform STAS 4173-53 [3] pentru siguranfe normale (fara intirziere} si anume: 6 200 0 ‘0 S00 600 700 BO so0:000 wow reboEsOn lal Fig. 12— nu se topesc in 1 h, la un curent egal cu 1,3 In; — se topesc in mai putin de i h, la un curent egal tL 16) fae Curentul maxim admisibil de rupere al acestor sigu- rante este de 1 kA,; la tensiunea de 500 V si cos p=0,6 La tensiuni mai mici curentii admisibili de rupere cresc, insa valorile respective nu sint indicate. Curbele caracteristice de protectie (timpul de topire al fuzibilelor in functie de valoarea curentului) sint re- prezentate in fig. 1.2, dupa prospectul fabricii furnizoare [6]. Se observa ca, caracteristicile sint trasate numai pina Ja curenti cu putin peste 1 kA si timpi de topire mai mari de 1 s, in concordanté cu performantele garantate ale acestor fuzibile de tip deschis. In conditiile concrete din instalatii, aceste sigurante trebuie sd intrerupa curenti de scurtcircuit de valori mult mai mari decit cele garantate, Astfel, in cazul unei refele alimentate de un transformator de 250 kVA, 6000/400 V, curentul maxim de scurtcircuit are valoarea de aproxi- mativ 7 kA, deci de sapte ori mai mare decit curentui de rupere maxim admis. Pentru clarificarea fenomenelor care au loc la arderea acestor siguranfe in domeniul curentilor mari de scurt- circuit, autorul a efectuat o serie de cercetéri experimen- tale. Probele au urmarit atit ridicarea caracteristicilor de protectie, cit si verificarea efectelor exterioare care au loc la arderea sigurantelor. Pentru ridicarea caracteris- ticilor s-a utilizat 0 statie de incercare capabila sa debi- teze curenti pind la 15 kA, la o tensiune de 220 V si la un cos » impus de circuitele de limitare. Curbele caracteristice medii obtinute sint reprezen- tate in fig. 1.3. Trebuie mentionat c& in ordonata s-a re- prezentat timpul total de intrerupere care se compune din timpul de inc&lzire si fuziune al fuzibilului si timpul de ardere al arcului electric. Aceast{ mentiune s-a facut intrucit in mod normal in toate caracteristicile de fabrica ale siguranfelor, in ordonata se trece timpul de topire al fuzibilelor. 8 La numeroase probe efectuate s-a constatat o disper- sie destul de mare a punctelor masurate, datorité in spe- cial timpului variabil de ardere al arcului electric si uneori din cauza nepreciziei de stantare a lamelelor fuzibile. tf | L j 100 7000 70000 Lay 7 Fig. 13 In urma probelor efectuate s-a putut constata ca la curenti de scurtcircuit care depadsesc 3...4 kA la tensiu- nea de 220 V, arderea sigurantelor este insotita de efecte deosebit de violente (zgomot puternic, degajari de fur si improscéri de vapori metalici sau particule metalice incandescente). Din aceasta cauzai trebuie luate masuri speciale pentru izolarea siguranfelor plasate pe faze dife- rite, pentru a evita sdrirea arcului electric de la o faz& Ja alfa si provocarea unui scurtcircuit intre faze, le tablou.1.2.2. Siguranfe tubulare deschise Acest tip de siguranté este alcdtuité dintr-un tub de porfelan prevazut la capete cu deuad cutite de contact (fig. 1.4). Tensiunea nominald a acestor sigurante este de 500 V, iar curentul nominal maxim al fuzibilului este de 200 A. Elementul fuzibil se confectioneaza din sirma de argint si se prinde cu suruburi la cele doua capete ale sigurantei. Calibrarea fuzibilului in functie de curentul nominal este indicaté in tabelul 1.2. Capacitatea de rupere a acestui tip de siguranta este wai mare decit a siguranjei cu lamele de zinc, intrucit arcul electric evolueazaé jn interiorul tubului. To- tusi la curenti de scurt- circuit mari arcul elec- tric este suflat in exterior pe la extremitatile tubu- lui, iar acesta se poate sparge din cauza socului de temperatura si pre- sjune. Pentru evitarea urtcircuitelor intre faze, direct la tablou, se reco- prin perefi despartitori. Fabrica constructoare nu precizeaza curentul ma- xim admisibil de rupere si nici caracteristicile de protectie ale acestor si- gurante. ia fara noastra, sigu- ranjele tubulare nu au capatat decit o utilizare limitaté, mai mult in ve~ chile instalatii industriale. 10 manda o izolare intre faze Tulabel 1.2 Dimensiunile fuzibilelor pentru sigurante tubulare Bixeates nominat | A Diametrul firului | Secfiunea fuzibi- | Nesta ae ae a ane 60 2 07 0,770 8) 1 v 0.785 100 1 13 1,320 125 3 1 1570 160 4 il 1,900 200 2 | 13 25640 1.2.3. Siguranfe tubulare inchise Aspectul constructiv al acestei sigurante este repre- zentat in fig. 1.5. Tubul pro- tector este confectionat din fibra sau din pertinax cdap- tusit in interior cu fibra sau plexiglas. Fuzibilul este din tabla de zinc electrolitic, cu mai multe crestaturi si gduri care definesc zonele de to- pire. Etansarea sigurantei este realizaté’ prin capace filetate la ambele capete, montate cu garnituri de az- best. Aceste sigurante se ca- racterizeaza printr-o capaci- tate de rupere superioara ti- purilor anterioare. Arcul electric cu temperatura ridi- cata, ajungind in contact cu peretele tubului, produce o degajare intensé de gaze care maresc presiunea inte- rioaré si usureazd astfel stingerea arcului. a iConform normei interne de fabricd, sigurantele de 30...60 A au.o capacitate de rupere de 1,5 kAg si cele de 80...600 A de 10 kA, Cu toate ca sigurantele sint etanse, ruperea curentilor mari poate fi uneori insotité de manifestaéri exterioare sau chiar de explozia tubului. fntrucit nici o intreprin- dere din fara nu executa fuzibile stanfate de zinc, pentru aceste sigurante, in practic& fuzibilele se improvizeaza si nu se poate conta pe o anumita caracteristica de protec- fie. Aceste sigurante au fost utilizate mai ales in tablou- tile capsulate ale instalatiilor industriale. 1.2.4. Siguranfe inchise cu mediu de stingere Aceste sigurante se caracterizeazi prin performante tehnice ridicate, avind o buna stabilitate a caracteristici- lor de protectie si o apreciabila capacitate de rupere. Ele pot forma baza unui sistem de protectie selectiv si pot functiona in bune conditii in instala{ii cu curenfi mari de scurtcircuit, Siguranfe unipolare cu filet. Acest tip de siguran{a are o mare raspindire in fara noastra pentru instalatii de iluminat si forta, in domeniul curentilor nominali de la 6 la 100 A. Patroanele acestor siguranfe se executé in trei va- riante de dimensiuni, in funcfie de curentul nominal, conform STAS 4197-67 [8]: — varianta D Il; 2—4—6—10—16—20—25 A; — varianta D ITI: 35—50—63 A; — varianta DIV H: 80—100 A. In fig. 1.6 sint reprezentate, cu titlu de exemplu, cotele patroanelor de 16,63 si 100 A. Corpul patronului este executat din porfelan, ceea ce asiguraé o buna rezisten{a la temperaturile ridicate care apar in timpul functiondrii sav ia arderea fuzibilului. La topirea fuzibilului, vaporii metalici ionizafi difu- zeaza repede printre particulele de nisip si arcul electric se stinge fara a produce manifestari exterioare, 12 Condifiile de calibrare a elementelor fuzibile, precum si domeniul timpilor de topire in zona multiplilor mici ai curenfilor fata de curentul nominal sint reglementate prin STAS 452-66 [4]. om O28 g945 2 ee (e291 | te Fig. 16 In tabelul 1.3, sint date valorile curentilor de incer- care la topire si a rezistenfei la topire. in cazul cind fuzibilul este strabatut de un curent egal cu 1,75 I,, timpii de topire la intreaga serie de patroane nu trebuie sa fie mai mici de 10 s. 50+F 57 Tabelul 1.3 Criteriile de calibrare a fuzibilelor, la sigurantele unipolare cu filet Curentul nomine! Timpul de Cnrentul de eae al pat romului incercare incercare Ja sezistentel 12 7 h topire, multipia | topire, murtip(u r al lui 7, at'tui Fy 2—25 1 Li 14 85—63 z L6 18 80—100 2 1,6 13 Pentru un curent egal cu 7/,, timpii de topire trebuie s& fie mai mici decit valorile indicate fn tabelul 1.4. Pentru multiplii mari ai curenfilor nominali, timpii de topire nu se normeaza. In mod obisnuit curbele caracte- ristice de protectie sint indicate de fabrica producatoare pe baza incercarilor de laborator. 13Capacitatile de rupere nominale ale sigurantelor, 500 V c.a. si cos p=0,3 sint: 4 kA, pentru sigurantele de 2-25 A; 8 kA,, pentru sigurantele de 3563 A; 16 kA, pentru siguranjele de 80 si 100 A. Tabelul 1.4 Curentt] Timpul de nominal, 1 topire £ a ” * 2— 95 0,15 85— 63 0.26 80 si 100 0,35 Norma prevede ca sigurantele trebuie sa functioneze satisfac&tor, fara s& se deterioreze si fara sa pericliteze mediul tnconjurator, pentru orice valoare a curentului cuprins intre curentul minim de topire si capacitatea nominala de rupere. Nu este specificata capacitatea de rupere la tensiuni nominale mai reduse (380, 220 sau 120 V). O serie de probe efectuate de autor cu sigurante de la 6 la 25 A, la tensiunea de 120 V, au ar&tat c& capacitatea de rupere in aceste condifii este mai mare de 6 kA, (curent virtual de scurtcircuit), Pentru fabricarea in tard a unei serii unitare de sigu- rante unipolare cu filet, cu caracteristici si performante ridicate, ICPE a efectuat cercetarile necesare $i a elabo- rat prototipurile incé din 1965. Din punctul de vedere al caracteristicilor se dinsting: — sigurante rapide, pentru protectia obisnuite: — sigurante lente, pentru protectia motoarelor elec- trice, transformatoarelor si condensatoarelor. In fig. 1.7 si 1.8 sint reprezentate curbele caracteris- tee de protectie pentru sigurantele rapide, respectiv lente, 14 instalatiilor , La curenti mari de scurtcircuit, aceste sigurante au un efect limitator reprezentat in curbele din fig. 1.9. Astfel, admitind, la locul de montaj al unei siguranje rapide de SSSE SEES jos SERRESSSS ¢ [ | | [| 0 PVVALY a 7 it 4 = | rit | é \ I | & a Pep A { [ 4 my j 4 | | ! La 10 i T A 1 { AN Vt Ot + ra \ j bi WAAL LL | eer Cet | Ht IS oot aot of 7 10 Terk} Fig, 1.7 60 A, un curent de scurtcircuit I=20kAmax, siguranja limiteazé valoarea de virf a curentului la o valoare I,=4,4 kAmaz. In acest fel solicit&rile dinamice si termice 157. i, i 8 in i 1 (hay t 1004 oof TTT = Sigurante lente Ziad [S_§ S888 SS == Sigurante rapide FAs ng g 7 0 5 > 5 1 i oo 4 < | 0 4 a1 + qo | a, =a 44 2 govt 43 ae 4 - I 7. 0001 Wi 0 tefl Kal . | ‘gi 2 0 20 50 00 Fig. 18 Soo Lid] Fig. 1.9 2 — Protectia instalatiflor electrice de joasd tensiuneale instalatiilor se reduc considerabil si se permite o di- mensionare economica a acestora. Siguranfe cu mare putere de rupere tip MPR. Acest tip de siguranfe se raspindeste rapid in fara noastra, fnlocuind vechile tipuri deschise sau inchise fara mediu de stingere. Prototipurile acestor siguranfe, determina- yea curbelor caracteristice de topire si a capacitatii de rupere au fost executate de ICPE inca in 1962. Aceste siguranfe sint de tipul cu caracteristica rapida. Elementul fuzibil este din banda de argint de 0, pind la 0,30 mm grosime. In anumite portiuni ale ben: stnt practicate orificii pentru strangularea sectiunii, fixindu-se punctele de topire la curenti mari de scurt- circuit, Functionarea sigurantei in domeniul curentilor Fig. 1.10 de suprasarcina este determinata de un aliaj cu tempe- raturé redusa de topire, amplasat la mijlocul benzii. Fuzibilul este inchis intr-un manson izolant din por- telan, prevazut la capete cu capace si cutite de con- tact. Interiorul mansonului este umplut cu nisip de cuart cu caracteristici determinate. | ie . ae 3 ; i SSSSSSENSS Scata curentilor nominali corespunde recomandari- qt SSSSSHSESS de rupere erau conforme VDE 0660/4-68 [13]. in fig, 1.10 sint reprezentate forma si dimensiunile unei sigurante de 315 A, iar in fig. 1.11 curbele caracte- ristice de productie ridicate experimental pentru in- treaga serie. Actuala fabricatie a siguranjelor MPR corespunde prevederilor STAS 4173-67 [17]. Constructiv, ele se exe- cut& in trei variante de dimensiuni, in functie de curen- tul nominal maxim al fuzibilului: —méarimea 1: 63— 80—100—125—160 A; — m&rimea II: 160—200—250—315 A; — marimea III: 315—400—500—630 A. O prima verificare a caracteristicii de fuziune a fuzi- oe pilelor se refer la valorile indicate in tabelul 1.5, Fuzi 0 234680 2 346807 pilul siguranfei trebuie sé se topeascd in acelasi 253% 680% interval la curentul mare de incercare. 18 lor CEI, iar caracteristicile de functionare si capacitatea 7 2 34 6 bs fel Fig. 111 aTabelul 1.5 Curentul mic curentul nominal | a Arii, ore aj gozibiaisi | de incercare de ineercae e A | & { | 1 1,=63 | bs 63<1,<160 13 In 16 In 3 160 < 1,400 : 4 400 100 | > 100 | > 200 160 | > loc 300—480 90 80 70 ca 90 a 7 500— 600 15 65 50 75 50 28 Valorile garantate sint mult superioare fata de cn- enfii de scurtcircuit care apar in practica, astfel incit itilizarea acestor sigurante nu pune probleme din acest unct de vedere. Fig. 1.16 Un alt model de siguranta de acest gen #? constituie tipul R 1240 produs de firma Siemens. Tin punct de vedere dimensional, se fabricd, de ase- menea, trei tipuri, conform DIN 43620 (fig. 1.16): 36—50—63—80—100—125—160— 200 A; — marimea 1: —— marimea 2: 36—50—63—80—100—125—1 60— 200—224-—250—300—355 A; — mérimea 3: 300—355—425—500—600 A. Curbele caracteristice de protectie sint reprezentate in fig. 1.17. _ Trebuie remarcata alura deosebifé a acestor caracte- tisti:i. In domeniul de suprasarcina curba corespziide 29tipului lent, pretindu-se la protecjia motoarelor electrice cu pornire directa sau a instalafiilor cu virfuri pronun- fate de sarcina. In schimb in domeniul curentilor de scurtcircuit caracteristica este rapida, reducind la minim solicitarile instalatiilor. 300, Simin} ire £8] Timpal oe togi Sal oor! 50 00 200 900 1000 2008 $000 10000 20000 50000 10000 Valoarea eficace a curentulut {A} Fig. 1.17 In cagul curentilor mari de scurtcircuit (peste 30—40 I,) aceste sigurante au efect limitator, conform curbelor reprezentate in fig. 1.18. Cu titlal de exemplu s-a considerat un curent de scurtcircuit T,,=20 kKAy la locul de montare a sigurantei. Admitind o compo- nent aperiodicé de 50%, valoarea de virf este I,=2-20-1,5= =4#2 kA (punctul A). In cazul unei sigurante de 200 A, valoarea de virf nu depaseste 14,5 kA (punctul B). Capacitatea de rupere a intregii serii de sigurante este mai mare de 100 kAy la 500 V c.a, sau 600 V c.c., 30 Jasindu-se la nivelul performantelor de virf ale teh- icii actuale. Componente operiodica = POO II 04 109 60 ESS al [3 < aS cS 30 = S32 ss 3 R20 ss Ss 3 8 38 g § & eS = 8 E 6 s go 8 Ss eS 3 2 f 4 2 3 456 8 20 30 40 060 80 HP Valoorea de soc a curentulul de scurteircuit la 50 Hz [kA] 7 (Val. eficace) Fig. 1.18 2. intreruptoare automate 2.1. Consideratii generale In instalafiile electrice de joasa tensiune, si in spe- cial in cele industriale, protectia unor anumite elemente e realizeaz& cu intreruptoare automate. 81Aceasta alegere este dictafaé de urm&toarele conside- tente principale: — curentul nominal al instalatiei protejate este mai mare de 600 A, valoarea maxima pentru care se pot tealiza in prezent siguranfe fuzibile; intreruptoarele automate moderne se fabricd pind la curenti nominali de 8000—10 000 A; — fin unele cazuri este necesar ca instalatia intre- Tuptd sa fie repus& imediat sub tensiune, fapt care se realizeazd mai usor cu intreruptoare automate decit prin inlocuirea sigurantelor arse; — aparatul de protectie serveste concomitent ca contactor pentru un regim de functionare intermitent al aparatelor (masini-unelte, instalatii de automatizare teh- nologica etc.); — intreruptorul automat poate fi comandat si de alte protectii suplimentare ale aparatajului (relee de gaze, de temperatura, directionale etei in — relee termice ale intreruptoarelor automate ofera © protectie mai buna contra suprasarcinilor decit sigu- rantele fuzibile. . 2.2. Intreruptoare automate fabricate in tara Construcfia acestora este -reglementat& de STAS 553-68, 4479-67 si 4480-68. Aparatajul din aceasta categorie se poate impérti in urm&toarele variante constructive distincte (in pa- ranteze fiind indicate gamele curentilor nominali): — intreruptoare automate monopolare (25 A); — contactoare automate in ulei tip DITU (25...100.A); — contactoare automate in aer: — tip DITA (25...100 A); — tip AC3 (10...200 A); — intreruptoare automate in aer: — tip DITA (350... 1000 A); — tip ISOL (100...250 A); — tip AMT (200... 400 A); — tip OTOMAX (1000...2500 A). In continuare se va face o scurta descriere a aces- ra, insistindu-se asupra caracteristicilor de protectie. 2.2.1. Intreruptoare automate monopolare Sint destinate pentru protectia diferitelor instalatii terioare monofazate. Constructia miniaturalé gi plata ermite asamblarea unor grupe de intreruptoare pe o ind de montaj. Actionarea manuala de inchis — des- is se efectueazd cu o mica tija mobila, iar declansa- ea automata este asiguraté de relee termice si electro- gnetice, cu reglaj fix. 708 ANA 10 AAI bo) | + 10) fe —Limin} 7 ee &y Timpul de declonsare a @ ie Gi { 47 LL far, 452 3 0 16 20 Lia Fig, 2.1 uu urmatoarele caracteristici de declan- ae (ig 21), i game de curenti nominali ai releelor: L — pentru circuite de lumina: 6, 10, 16, 25 A; H — pentru circuite de prize: 10, 16, 25 A; G — pentru circuite de forfa: 6, 10, 16, 25 A. — Protectia instalatiilor electrice de joasi tensiune 33Curbele caracteristice stnt adaptate la specificul con- sumului din circuite, mai ales in privinta socurilor de curent produse de unele aparate. Tensiunea nominala a intreruptorului este de 380 V, iar curentul nominal de 25 A. Capacitatea de rupere este de 1500 A, la 380 V si cos p=0,9. Capacitatea de rupere a acestor intreruptoare la ten- lunea de 500 V este: — DITU-25: 300A, la cos p=0,4; — DITU-63: 600A, la cos p=0, -— DITU-100:1200 A, la cos p=0,4. 2.2.2. Contactoare cu relee in ulei Aceste aparate poarté denumirea simbolicé DITU (ultima litera are semnificatia ,,ulei"). Domeniul lor principal de utilizare este protectia motoarelor electrice cu tensiuni nominale pina la 500 V. Elementul activ este constituit dintr-un electromag- net de curent alternativ, a cérui armatura mobila poarta un numér de patru contacte. Inchiderea si respectiv deschiderea intreruptorului se face prin aplicatea, res- pectiv intreruperea tensiunii la bobina electromagnetu- lui, fiind deci un intreruptor cu bobin& de retinere. Aparatele sint realizate in constructie inchisd in carcasé de tabla, cu o cuva4 demontabil4 umplutad cu ulei in care se afla electromagnetul &, si contactele principale. In carcasa superioara se aflé bornele de le- gatura, releele termice R,, comutatorul de actionare si bornele pentru racordul circuitelor de comanda de la distan{a. Din punct de vedere dimensional si al curentului nominal maxim, aparatele se executa in trei variante, in cadrul fiecareia existind un numar mai mare de sub- variante in functie de curentul nominal al releelor ter- mice: DITU-25: 1—1,5—2—3—5—7,5—10—15—20—25 A; — DITU-63: 25—40—60 A; — DITU-100:; 40—60—80—100 A. Domeniul de reglaj al releelor termice este cuprins intre 0,6...1 In (de exemplu releul de 10A se poate tegla continuu intre 6 si 10 A). Schema circuitelor primare si secundare ale intrerup- toarelor DITU este redata in fig. 2.2. 34 Aceste intreruptoare nu au o protectie contra scurt- circuitelor, aceasta realizindu-se de obicei cu siguranje montate separat. Aceasié solujie are avantajul méaririi substanfiale a capacitafii de rupere a intregului an- samblu. 2.2.3. Contactoare cu relee in aer Aceste aparate rezulté din combinatia unor contac- toare obisnuite cu un bloc de relee (termice sau electro- magnetice). © constructie mai veche utilizeazi contactoarele tip DITA (litera finala semuificaé ,,aer“), actionate printr-un electromagnet de curent alternativ. ° 85Protectia se realizeaz& printr-un bloc de relee, care cuprinde relee termice R; si relee electromagnetice ra- pide Rn. Seria de contactoare cuprinde trei variante dimensio- nale $i un numar mai mare de subvariante pentru releele termice si electromagnetice: Fig. 2.8 — DITA-25: 1—1,5—2—3—5—7,5—10—15—20—25 A; — DITA-63: 40—60 A; — DITA-100:80—100 A. Domeniul de reglaj al releelor termice este intre 0,6...1, iar al celor electromagnetice intre 5...10 ori curentul lor nominal. In fig. 2.3 este reprezentata schema electricd a aces- tor contactoare, inclusiv circuitele de actionare de la distantaé. Capacitatea de rupere a acestor aparate este: -~ DITA-25: 400 A, la cos p=0,4; — DITA-63: 1000 A, la cos g=0, — DITA-100: 1200 A, la cos g=0,2. 56 O constructie mai noua de contactoare cu relee uti- azA contactoarele tip AC3 impreund cu un bloc de ee termice. Schema electricd este indicata in fig. 2.4. Seria cuprinde sase variante dimensionale si 26 sub- riante pentru curen{ii nominali ai releelor termice: Fig. 2.4 OA 0,19—0,29—0,40—0,55—0,75—1—1 ,3—1,8—2,4— 3,3--4,5—6—8 si 11 A; FA; =. £5=—20 si 25 A; OA: 31,5 si 40 A; BA: 634A; OA: 80 si 100 A; OA: 125—160 si 200 A, Domeniul de reglare al releelor termice este intre 6...1 ori curentul lor nominal. Capacitatea de rupere a acestor aparate, la 500 V si g=0,35, este de: 8I,, pentru I, <100 A; 6In, pentru I, >100 A. Pentru marirea capacitatii de rupere a aparatului si tejarea releelor termice, pe circuitul de alimentare sbuie montate sigurante rapide, fn conformitate cu elul 2.1. 87Tabelul 2.1 Curen{ii nominali ai releelor termice si ai sigurantelor rapide din amonte, in A 38 Releu a 8 | 8 a | 8 5 slate gq 8] 8 a 16 « 2 8/2 x © g a ~ a|/8s + a | 8 gie et a a yl a 4 | 8 H i 2 a |» e a | 3 = i so | a = a = 5 gi 2 g 5 i 2 5 a ES a | a Q Este de remarcat cd aparatele de tip contactor (cu bobina de autoreti- nere in pozitia fnchis) declanseaza la scdderi de tensiune chiar de scurta durata (peste 50 ms), de exemplu la scurtcircuite in retele. 2.2.4. Intreruptoare auto- mate in aer Constructiv, aparatele sint prevaézute cu un me- canism de z&vorire care le mentine in pozifia in- chis. Operatia de inchi- dere se poate efectua ma- nual, iar pentru unele tipuri, cu dispozitive ac- fionate prin electromag- net sau electromotor. Pe lingé deschiderea ma- nuala, intreruptoarele pot declangsa automat prin: — relee termice; —telee electromag- netice (rapide sau cu tem- porizare); — bobiné de declan- gare, pentru impuls din exterior; — bobin&é de minima iensiune (cu sau fara tem- porizare). intreruptoare tip DITA, Aceste intreruptoare pot fi utilizate atit pentru protectia electromotoare- r mari (simbol M) cit si la protectia liniilor sau cir- litelor de forfa (simbol L). Ca elemente de protectie jseda relee termice, relee electromagnetice rapide, ybind de minima tensiune netemporizata (varianta M) iu bobinad de declansare (varianta L). Aceste intreruptoare se executé in doua tipuri di- iensionale, cu mai multe subvariante privind curentul pminal al releelor termice si electromagnetice: — DITA-350 relee electromagnetice: 100—200— 350 A; relee termice: 100—150—200—300— 350 A; — DITA-1000 relee electromagnetice: 600—1000 A; relee termice: 600—800—1000 A. Releele termice sint reglabile in domeniul uzual de la Releele electromagnetice au domenii de reglaj diferite pd tipul de aparat: — varianta M: de la 5 la 101; — varianta L: de la 3 la 6 I, In varianta M curentii de reqlaj al releelor electro- hagnetice au valori mai ridicate, spre a nu actiona la eurentii de pornire ai motoarelor electrice asincrone cu ‘otorul in scurtcircuit. Schema electrici a unui intreruptor DITA-1000 L ste reprezentata in fig. 2.5. js Capacitatea de rupere a acestor aparate este: — DITA 350 M 3i 1000 M: 15 kAgs, la cos p=0,3; — DITA 350 L si 1000 L: 15 kAg la cos p=0,7. este performante sint destul de ridicate si permit utilizarea aparatelor in instalatii puternice cu curenti mari de scurtcircuit. Tntroruptoare tip ISOL, Constructia este de tip inchis, in carcasa izolanté, cu acfionare manuala prin pirghie, in executie fixé sau debrosabila. Se execut& in doua tipuri dimensionale si in 22 sub- ariante privind curentul nominal al releelor termice si lectromagnetice: 38ISOL 100: 2,5—3,2—4—5—6,3—8—1 0—12,5—-16—-20— 25—32—40—50—63—8C si 100 A; ISOL 250: 100—125—160—200 si 250 A. Domeniul de reglaj al releelor termice este: — la 20°C: intre 1...1,25 ori curentul lor nominal; — la 45°C: intre 0,8...1 ori cwentul lor nominal. Rg Fig. 2.5 Este de remarcat dependenta regiajului de tempera- tura ambianté. Releele electromagnetice au un reglaj fix egal cu de 10 ori curentul lor noninal. Pentru protectia liniilor, se echipeazi cu bobina de declansare, fara temporizare. Pentru preteclia motoare- lor se poate atasa o bobinaé de minima tensiune netem- porizata sau altele prevazute cu disvozitiv de tempori- zare cu timp fix, la alegere, de 0,2—-0,5—I sau 1,5 s. Variantele temporizate sint de preferat cind este nece- sar ca intreruptorul sé nu declanseze la variatii treca- toare de tensiune in refea. Capacitatea de rupere a acestor iytreruptoare nu este prea ridicaté si anume: ISOL 100: 8kA; ISOL 250: 10kA. 40 Intreruptoare tip AMT. Se executd in urmatoarele va- iante: AMT 200: 10—16—20—25—31,5—40—63--100—150 si 200 A; AMT 400: 250—315—-400 A. Releele termice au domeniul de reglaj intre 0,6... 1 ori curentul la nominal, cu compensarea temperaturii biante. Domeniul de reglaj al releelor electromagnetice va- riazi dupa scopul utilizarii, fiind: pentru motoare: 5.:. 10 Inj pentru linii: 3...67,. Varianta pentru motoare este prevazuté cu bobina de tensiune minima f&r& temporizare, iar cea pentru linii cu bobin& de declansare. intreruptoarele pot fi actionate la inchidere manual sau prin electromagnet. Capacitatea de rupere, la 500 V si cos g=0,4, are urm&toarele valori: AMT 200 : 8 kA; AMT 400: 16 kA. Intreruptoare tip OTOMAX. Aceste intreruptoare sint pentru curenfi nominali ridicati si au mare capacitate de rupere, actionare manuala sau cu electromotor, in exe- cutie fixa sau debrosabila. in privinta curentilor nominali primari, exista patru variante constructive: 1000—1600—2000 si 2500 A. Pen- tru protectia liniilor se ataseaza o bobina de declansare, jar pentru protectia motoarelor o bobina de tensiune minima (cu sau fara temporizare, similar ca la tipul ISOL). Pentru protectia contra supracurentilor, jntreruptoa- rele pot fi dotate cu urmatoarele dispozitive (la alegere): Declansator tip H. Acesta consta dintr-un bloc de relee termice si electromagnetice si se executd pentru curenti nominali de: 300—600—1000—1600—2000 si 2500 A. 41Domeniul de reglaj al releelor termice este intre 0,5...1 ori curentul lor nominal, Reglajul de curent al releelor electromagnetice (ra- pide) rezulté din reglajul releelor termice si este intre 6...8 ori valoarea acestuj reglaj. Declansator tip Ksi. Acest dispozitiv Tealizeaz&, prin dispozitive electromecanice si pneumatice, o protectie maximala de curent fn trej trepte de timp, Gama curenfilor nominali este: 400—800—1000— 1600—2000 si 2500 A. Prima treapta de protectie, echivalent& mei protectii de suprasarcina cu timpi mari de actionare, are domenjul de reglaj al curentului de actionare fntre (,8...1,25 ori curentul nominal al releului, Temporizarea acestei trepte este dependenta de curent; la multiplul de sase ori cu- rentul nominal al releului se obtin valori intre 10 si 30s. A doua treapté de protectie actioneazd la curenti de scurtcircuit de valori medii, cu temporizari fixe de 0,1—0,3 sau 0,5s (la alegere). Domeniul de reglaj al curentului de actionare este intre 4...8 ori curentul nominal al releului. Treapta a treia este rapida si actioneaz& la curenti mari de scurtcircuit. Curentul de actionare poate fi ales de 5—10—20—30 sau 40 kA, dupa necesitati sau consi- derente de selectivitate, Intreruptoarele tip OTOMAX au 0 capacitate de ru- pere de 50 kA. 2.2.5. Caracteristicile elementelor de protectie Releele termice. Conform STAS 4480-68, caracteris- tica de functionare a unui releu termic trebuie sa satis- fac& urm&toarele conditii de timp-curent; la [=1,05 In, t= 00; la [=1,2 In, t<2h; la [=1,5 In, t<2 min; la [=6In: 152s (1); #25 s (11). 42 Releele de tip II sint destinate motoarelor electrice condifii grele de pornire. | = In fig. 2.6 sint reprezentate pe diagram ,,portile", re incadreaz& curba releelor. Desigur ca alura reala a urbei unui releu poate varia intr-un domeniu destul de & 10. so S BE~ $0) a4 a no) SE78GD fy Fig. 2.6 larg. Releele termice utilizate la intreruptoarele DITU i DITA nu au o caracteristic& bine definita in domeniul ermis, putindu-l utiliza in intregime. Din cauza aces- tei incertitudini se intimpina dificultati in aprecierea selectivitatii intre diferitele elemente de protectie din i ii. a etecle electromagnetice. Asa cum s-a ardtat ante- rior, aceste relee pot fi reglate la multipli de curenti ee ots in cazul protectiei motoarelor electrice; 3...6 In, In cazul protectiei liniilor, Nu se dau indicatii asupra timpului de actionare al acestor relee, care, cu toate ca este destul de scurt, are totusi o valoare limitata. Timpul total de intrerupere al acestor aparate se compune in esenfa din timpul de 43Domeniul de reglaj al releelor termie este intre 0,5...1 ori curentul lor nominal, Reglajul de curent al releelor electromignetice (ra- pide) rezult& din reglajul releelor termice si este intre 6...8 ori valoarea acestui reglaj. . Declansator tip Ksi. Acest dispozitiv redizeaza, prin dispozitive electromecanice $i pneumatice, o protectie maximald de curent in trei trepte de timp. Gama curentilor nominali este: 400—800—1000— 1600—2000 si 2500 A. Prima treapt& de protectie, echivalenta mei protectii de suprasarcina cu timpi mari de actionare, ire domenjul de reglaj al curentului de actionare intre 08...1,25 ori curentul nominal al releului. Temporizarea cestei trepte este dependenta de curent; la multiplul desase ori cu- tentul nominal a] releutui se obtin valori inte 10 si 30s. A doua treapta de protectie actioneazi la curenti de scurtcircuit de valori medii, cu temporkari fixe de 0,1—0,3 sau 0,5s (la alegere). Domeniul le reglaj al curentului de acfionare este intre 4...8 ori curentul nominal al releului. Treapta a treia este rapida si actioneaa la curenti mari de scurtcircuit, Curentul de actionare poate fi ales de 5—~10—20—30 san 40 kA, dupa& necesit&i sau consi- derente de selectivitate. Intreruptoarele tip OTOMAX au o capaitate de ru- pere de 50 kA, 2.2.5. Caracteristicile elementelor de qotectie Releele termice. Conform STAS 4480-68 caracteris- tica de functionare a unui releu termic tretuie sd satis- faci urm&toarele conditii de timp-curent: Tet F005) Toe] TeROS; la [=1,2 In, t<2h; la I=1,5 In, t<2min; la T=6In: £2325 (1); 125s (I). 42 Releele de tip II sint destinate motoarelor electrice condifii grele de pornire. } = In fig. 2.6 sint reprezentate pe diagrama ,,portile", re incadreaza curba releelor. Desigur ca alura reaJa a bei unui releu peate varia intr-un domeniu destul de bin, (s] dn ea 8 BEL ws cod BESS 92 9 & Sé7 83M lh Fig. 26 larg. Releele termice utilizate la intreruptoarele DITU i DITA nu au o caracteristica bine definita in domeniul permis, putindu-l utiliza in intregime. Din cauza aces- tei incertitudini se intimpina dificultati in aprecierea selectivitatii intre diferitele elemente de protectie din instalafii. Re clive electromagnetice, Asa cum s-a aratat ante- jor, aceste relee pot fi reglate la multipli de curenti i cu: . Be ion in cazul protectiei motoarelor electrice; 3...6 I,, in cazul protectiei liniilor. Nu se dau indicafii asupra timpului de actionare al acestor relee, care, cu toate ca este destul de scurt, are totusi o valoare limitatd. Timpul total de intrerupere al acestor aparate se compune in esenja din timpul de 43deschidere si timpul ne- cesar stingerii arcului electric. Timpul de des- chidere se compune la rindul séu din timpul de actionare al releului si timpul de desfacere a contactelor. Jinind seama de da- tele din prospectele unor produse strdine similare si de experientele efec- tuate de autor, se pot accepta ca valori medii jor urmatoarele cifre la in- 23 5706200000 treruptoarele tip DITA 47 350 sau 1000: — timp total de intre- rupere: 50—70 ms; — timp de deschidere: 30—60 ms; = timp de actionare completa a releelor: 20—40 ms. rimele doua valori sint mai ridi ae i ridicate la aparatele cu In fig. 2.7, este reprezentata intreaga caracteristica de protectie a unui intreruptor de 400 A de fabricatie Sie- mens. SJ Fig. 2.7 2.3. Intreruptoare automate de fabricatie strdind 2.3.1. Intreruptoare automate tip Elfa (AEG) . Aceste intreruptoare sint de o constructie aparte, des- tinate pentru protectia diferitelor instalafii cu curenti nominali pind la 25 A. Ele se monteaz& prin insurubare in orice soclu pentru siguranfa de 25 A, pe care le pot suplini, avind avantajul unei protectii mai adecvate dife- 44 itelor instalatii si posibilitatea repu- erii imediate sub tensiune a circui- ului dupa o declansare (fig. 2.8). Intreruptoarele au, cu tot gabari- ful redus, o protectie completa con- stind dintr-un releu termic bimetalic si un releu electromagnetic cu ac- {iune rapida, ambele relee avind un reglaj fix realizat in fabrica. In functie de intreaga alurd a ca- racteristicii de protectie si mai ales de reglajul releului electromagnetic, se executad trei variante: H, L si G. Varianta H se utilizeaza pentru pro- tectia instalatiilor interioare contra suprasarcinilor $i scurtcircuitelor. In condif{iile respec- térii prescripfiilor de legare la pamint, ele pot asigura © protectie siguré contra tensiunilor de atingere peri- culoase. Se realizeazi pentru curenti nominali de 10—15--20—25 A. Reglajul releului electromagnetic: 2,5—3 In Varianta L este destinaté protectiei circuitelor sau oloanelor, reglajul releului fiind 4—6 [,. Gama curenti- or nominali este: 6—10—15—20—25 A. Varianta H se foloseste pentru protectia aparatelor, ai ales a micilor motoare electrice de curent alterna- tiv sau continuu. Reglajul releului este 8—10 I,, curentii nominali fiind de 0,5—0,75—1—1 , 5—2—2,5 3-4-5 — 6—8—10—12,5—15—20—25 A. Timpul de actionare a protectiei electromagnetice este in toate cazurile sub 0,2s. Releele termice respecta prevederile prescriptiel WDE 0660 si functioneaz& la urmatoarele valori: 1,05 I,-—t > 2.4; 1,21,—t< 2h; 1,5 I,—t <2 min. intreaga serie de intreruptoare are o capacitate de rupere de 1500 A, la cos ¢=0,4 $i 250 V—50 Hz. Caracteristicile de protectie pentru toate variantele sint reprezentate in fig. 2.9. Curbele sint prezentate sub 45 Fig. 28Tabelul 2.2 Curenti de proba si curen{ii nominali ai sigurantelor din amonte » | 20 25 Curent nominal, A | 6 g ae Curent de prob& minim, A io | 14 | 20 | 25 | 30 Noe Curent de prob& maxim, A 125] 18 | 95,5| 32 | 385 & Siguranté minima rapida in & amonte, A 20 | 295 | 35 | 50 | 60 Siguran{é minima lentA in * amonte, A is | 20 | 25 | 95 | 50 % Siguranjé maxima lenta in amonte, A 100 100 | 100 | 100 ~ 2 forma unor benzi, avindu-se in vedere domeniul de _eroare al releelor. in privinta curentilor de proba si a sigurantelor admise in amonte, se dau indicatii in tabelul 2.2, La curentul de proba minim, declansarea se produce intr-un timp mai mare de 1 h, iar la curentul maxim in mai pufin de 1 h, Curentul nominal minim al sigurantelor din amonte, de tipul rapid sau lent, este dat din motive de selectivi- tate, pentru a se evita intretdierea caracteristicilor. Valoarea maxima a sigurantei din amonte (100 A, lenta} se prescrie in cazurile cind capacitatea de rupere a intre- ruptorului este depasita (I.¢>1 500 A), siguranta urmind @ intrerupe curentii mari de scurtcircuit. ao xi Ll Ila} “Yy 4 1 th1618 20 28 30 351 50 60 1215 20 25 40 5060 7080 100120 2.3.2, Intreruptoare automate tip M (AEG) EH} i ES aS SS ow (aay {8} {ura 1s) Construcfia si principiul de functionare al acestor intreruptoare sint asemanadtoare cu ale intreruptoarelor tip DITA 350-1000. Fabrica executaé insé o mare varietate de aparate in privinta curenfilor nominali si a dispozitivelor de pro- tectie care vor fi scoase in evidentad in cele ce urmeaza. 47De asemenea, aparatele au o capacitate de rupere ridi- cata, putind fi utilizate in instalatii cu puteri mari de scurtcircuit [19]. Curenfi nominali si capacitdfi de rupere. Din punctul de vedere al curentului nominal prin contactele princi- pale, se executaé intreruptoarele de tip M 400—600— 1 000—1 400—2000—3000—4000—6000 si 8000 A. . Fiecare tip poate fi echipat cu relee termice pentru diferifi curen{i nominali, reglabile intre anumite limite si anume: M 401: sase variante, domeniu total de reglaj intre 40 si 400 A; M 600: patru variante, domeniu total de reglaj intre 75 si 600 A, M 1000: cinci variante, do- meniu total de reglaj intre 75 si 1100 A; M 1400: sase variante, domeniu total de regiaj intre 75 si 1400 A; ‘ aan M 2000: cinci variante, domeniu total de reglaj int 140 si 2000 A. ‘ aoaaeaias | | Intreruptoarele mai mari se prevdd cu o protectie ter- micd secundara separata, in functie de necesitati. . Releele electromagnetice se realizeazi de asemenea in numeroase variante de curenfi nominali, fiind in ge- neral reglabile in raportul 1:2. M401: zece variante, domeniu total de reglaj intre 8 si 4000 A; a Ah - M 600: zece variante, domeniu total de reglaj intre 80 si 4000 A; ia an M 1000: noua variante, domeniu total de reglaj intre 800 31 12000 A; se M 1400: noua variante, domeniu total de reglaj intre 800 si 12000 A; M 2000: sase variante, domeniu total de reglaj intre 1600 si 12000 A; M 3000: cinci variante, domeniu total de reglaj intre 4000 si 20000 A; M 4000: patru variante, domeniu total de reglaj intre 5000 gi 20000 A; M 6000: doud variante, domeniu total de reglaj intre 8000 si 20 000 A; 48 8000: doud variante, domeniu total de reglaj intre 0.000 si 30000 A. Capacitatea de rupere a intreruptoarelor, precum si ipacitatea de inchidere si curentul limita de stabilitate mica la 1 s sint indicate in tabelul 2.3. Dispozitive de protecfie. Releele termice ale acestor treruptoare sint confectionate din benzi bimetalice, \cdlzirea efectuindu-se prin intermediul transformatoa- lor de curent adecvate. Ele au o compensare a tempe- ‘aturii mediului ambiant intre limitele —10 la +40°C. Datorita saturatiei transformatoarelor de curent, ca- acteristicile de protectie au o aluraé plata in domeniul uurentilor mari, astfel incit releele nu declanseaza la ornirea in condifii grele a motoarelor electrice. Con- ‘orm prescriptiei VDE 0660, releele corespund gradului le intirziere TII, declansind la peste 5 s la un curent egal cu 6 J,. Din acest punct de vedere se realizeaza ‘matoarele patru tipuri de relee termice, care declan- eaza in timpul indicat la 6 In: tip TI/14s:intre 9 si 17s; tip T 11/22s: intre 18 si 30s; tip T 11/35 s: intre 30 si 35s; tip T 11/50 s: intre 45 si 53s. In fig. 2.10 sint reprezentate caracteristicile a dové puri de relee termice: curba 1 pentru tipul T I/14 s 3i curba 2 pentru tipul T 11/22 s. in cazul cind conditiile de pornire ale motoarelor electrice sint foarte grele si releele obisnuite nu pot fi tilizate, se pot executa la cerere releele speciale cu in- irziere mai mare. Releele electromagnetice se executé in mai multe variante atit rapide, cit si temporizate. Keleele rapide au domeniul posibil de reglaj indicat anterior si au rolul de a provoca declansarea la aparifia curentilor mari de scurtcircuit. Timpul total de intre- tupere, adicaé timpul mecanic plus durata arcului elec- tric, variazi intre 35 si 70 ms, in functie de marimea ntreruptorului si condifiile de declansare. 4 — Protectia instalatiilor electrice de joasi tensiune 49Performanteie intreruptoarelor tip M ¢ a5 s He |a@ 2 8488282 8 is 2 § as woe le gi lese2s8 888 8 “s 8 § 8 § és 3] 1 8 8 8 8 8 8 8 8 f gi ee eo] | 8&8 8 8 8 8 8 ee cee eee a js] 88282282 e $ ¢ | 8. —]_—— al Alls i] |gl2 2382282888 $ fa Pe i al | _ il |3|5 ¢ 3 #88888 © ba = | + sla2933e2:2888 | Als Sel 3 3 a M 401 M 600 M 1000 M 1400 M 2000 M 3000 M 4000 M 6000 M 8000 Reglajul acestor relee se recomanda s& se faca la urm&toarele valori: — protectia generatoarelor, transformatoarelor sau linii- Dr 3...6 Tuy if t BSS ~ WEDS SX wy HOS NE min} fs}. TE s 2 3 4% SE7EID “Ip Fig. 2.10 — protectia motoarelor electrice cu rotorul in scurt- circuit 8... 16 Ins — protectia motoarelor electrice cu rotorul bobinat 3—6 Tay — protectia condensatoarelor pina la 210 A BI: — protectia condensatoarelor pina la 420 A 6 lat — protectia condensatoarelor peste 420 A 4I,. Valorile ridicate de reglaj in cazul motoarelor electrice cu rotorul in scurtcircuit {in seama de virful de curent ja inchidere. In cazul condensatoarelor, tinind seama de acelasi fe- nomen si de existenfa curentilor suplimentari datorita armonicilor superioare, este necesar ca releele termice Sa se regleze la aproximativ 1,2 I, al condensatoarelor. In cazul protectiei instalatiilor mai complicate, in care intr-un circuit se aflé inseriate mai multe intreruptoare sau intreruptoare si sigurante, pentru realizarea selecti- ae 51vitafii este necesaré esalonarea timpilor de declansare ale releelor electromagnetice. Firma executa diverse sisteme de temporizare, consi- derind c& se obtine selectivitatea la o diferenta de 100 ms intre doua intreruptoare succesive. Fig. 2.11 Unul din sisteme, la care temporizarea este depen- denta de curent (timpul scade pe masura cresterii curen- tului), se bazeaz& pe inertia unui sistem pendular actio- nat de armatura mobild a electromagnetului (fig. 2.11). ; In fig. 2.11 este reprezentat un declansator cu tempo- rizare prin sistem pendular la un intreruptor M 3000, care este constituit din: jug magnetic 1; bard de curent 2; 52 ibe pentru reglarea temporizarii 3; bara pendulului 4; ij& de declansare 5 si armatura electromagnetului 6. Greutatea pendulului este divizaté in saibe demonta- ile, cu care se poate regla timpul necesar, valoarea laxima fiind de circa 400 ms. Prin acest sistem se poate sigura esalonarea selectivé a doua intreruptoare, ins& umai in instalatii unde curentul de scurtcircuit nu epadseste 30 kAg. La curenti mai mari, selectivitatea mu mai poate fi asiguraté din cauza timpului de declan- re care se reduce prea mult. In cazul cind este necesaré o esalonare mai exacta timpilor, independent de marimea curentului, se utili- eazi un sistem de temporizare cu elemente rezisten{a- ondensator RC. Timpul este reglabil in mod continuu intre 0 si 0,6 s. La intreruptoarele cu bobin& de tensiune mininia se tilizeaz& varianta z, a carei schema electricd simplifi- at& este reprezentata in fig. 2.12. Releele electromagnetice actioneazd contactul A, care mtrerupe circuitul bobinei contactorului K. Acest cir- uit este alimentat in curent continuu prin redresorul S. ‘ontactorul K revine cu temporizere reglabilé prin _gru- ul R—-C si tntrerupe bobina de tensiune minima D, iar fntreruptorul declanseazd. s K A ~ R K c a Fig. 2.12 Fig, 2.18 La intreruptoareie prevazute cu bobina de declansare se foloseste varianta zy, la care schema (fig. 2.13) se completeaza cu redresorul S, 3i condensatorul Co, ulti- mul servind ca surs& de energie pentru declansaree 58bobinei D, In acest fel schema nu depinde de tensiunea alternativa remanenta in timpul scurtcircuitului. la utilizarea sistemelor de temporizare z sau zy tre- buie acordata atentie solicitarii termice a instalatiei si a intreruptorului. Pentru reducerea acestor solicitari, se pot monta suplimentar relee electromagnetice rapide, al céror reglaj de curent se alege suficient de ridicat pentru a nu perturba selectivitatea, | In fig. 2.14 este tratat un exemplu de esalonare selec- tiva a trei intreruptoare I,, I, si Is intr-un circuit de forta. Zonele ay, a si a3 ale curbelor reprezinta caracte- risticile releelor termice. Curba b, este a releului elec- 123 it Sei fia} Ss or ~ 10° 2 4 68072 4 6802 % Ems TA} Fig. 2.14 Fig. 2.15 tromagnetic 1, netemporizat si reglat la 2 kA; by repre- zinta curba releului I, temporizat la 0,2 s si reglat la 3 KA, iar by pe a releului I, cu temporizare i reglat la 4kA. * a ae 54 Curbele cy si cz reprezinta caracteristicile unor relee suplimentare rapide ale intreruptoarelor J, $i Is, reglate espectiv la 15 si 20 kA. Din figura se observa c& esalonarea si reglajele efectuate conduc la o selectivitate acceptabila. In privinfa temporizdrii de declansare prin bobina le minima tensiune, firma executé doua sisteme dife- ‘ite. Un sistem prevede un mecanism de ceasornic reglat intre 1—2 s care nu permite declansarea decit daca tensiunea lipseste un timp mai mare. Celalalt sis- tem se bazeaz& pe temporizare prin elemente RC, timpul obfinut fiind tot de 1—2 s (fig. 2.15). Ambele sisteme sint deosebit de utile in instalatiile ndustriale, evitind intreruperea consumului la o variatie ‘sau lipsd scurté a tensiunii din reteaua de alimentare. 3. Protectia elementelor din retele si instalatii 3.1. Consideratii generale Instalafiile retelelor publice sau industriale con{in o serie de elemente componente, in general diferite cir- cuite si aparate de utilizare, care trebuie protejate im- potriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor. In acest scop elementele se prevdd cu sigurante sau intreruptoare automate, astfel alese incit sé corespundé cit mai bine scopului urmrit. In acelasi timp este insd necesar ca, in instalatiile mai complicate, sé se asigure functionarea selectiva a protectiei, adicd la aparifia unui defect si se separe numai elementul avariat, ceea ce se obtine prin coordonarea judicioas’ a caracteristicilor de protectie. Asupra acestei probleme se va reveni ulterior. Normativele in vidoare nu reglementeaza suficient criteriile privind aleqerea ca organ de protectie a sigu- rantelor sau a intreruptoarelor automate, 53,Intreruptoarele prezinta fafa de sigurante avantaju) unei protectii mai bune la suprasarcini mici si posibili- tatea executiei pentru curenti nominali mari, in schimb sint mult mai costisitoare, cer o fntretinere frecventa si nu limiteaza curentii de scurtcircuit. In domeniul instalafiilor cu curenti nominali sub 600 A, unde existé la dispozifie atit sigurante, cit si intreruptoare, trebuie consideraté normala tendinta uti- lizdrii sigurantelor in situatiile in care caracteristicile lor de protectie sint satisfacdtoare. 3.2. Protectia liniilor aeriene Liniile aeriene sint frecvent utilizate in distributia energiei electrice la consumatorii casnici $i fn mai mic mdasura la instalatiile industriale. Conductoarele liniilor sint in general executate din funie de aluminiu (mai rar din cupru), cu sectiuni intre 10 si 120 mm? Protectia liniilor poate fi executat& cu sigurante sau cu intreruptoare automate, in conditiile prevaézute de Normativul 17.62 [15]. Dimensionarea este dictataé de sectiunea si materialul conductoarelor de faza ale liniei, care admit un curent maxim admisibil in Tegim perma- nent din punctul de vedere al inc&lzirii (denumit si curent nominal). In cazul liniilor destinate alimentarii consumului cas- nic (in majoritate instalatii de iluminat), curentul nomi- nal al sigurantei trebuie ales mai mic decit curentul nominal al liniei pentru a se asigura o protectie la suprasarcina. fn cap. 1 s-a aratat ci o sigurantaé suporta fara s& se arda timp de 1...2 h un curent de 1300/) din curentul nominal, ceea ce justificé regula enuntaté mai sus. Formula de calcul este Ua oa Tag nto > if unde i, este curentul nominal al liniei, in A; Ty tg — cCurentul nominal al sigurantei, in A. 56 Conform acestei formule, se alege valoarea cea mai apropiataé din seria sigurantelor standardizate. In cazul liniilor aeriene care alimenteaz& instaletii industriale de forta, curentu] pe linie prezintaé de obicei socuri mari datorita curentilor de pornire ale motoarelor electrice. Normativul prevede ca alegerea sigurantelor, care au numai rolul unei protectii contra scurtcircuitului, sd se facé pe baza formulei Tn sig’ <3 Ine In cazul cind se considera necesar si se doteze linia cu un intreruptor automat, curentul nominal al acestuia trebuie ales egal sau mai mare decit cel al liniei. Reglajul Teleelor termice se alege egal cu curentul nominal al liniei, iar reglajul releelor electromagnetice la Tregtaj<4,5 Ine Se accentueaza ca aceste intreruptoare trebuie sa fie de tipul pentru linie, cu bobind de declansare, fard bobina de tensiune minima, In tabelul 3.1 sint centralizate toate datele necesare pentru protectia liniilor aeriene, in baza formulelor si principiilor enuntate mai sus. Exemplul 1. Se consider& o retea dé distributie public’ de 3X50+35 Al. Curentul nominal al liniei este 1,=215 A. Linia ali- menteazi consumatorii cu specific de iluminat, curentul nomitial maxim al sigurantei rezulta J, .,=160 A. Se menfioneazi c& in multe cazuri liniile nu pot fi incarcate Ja curentul maxim din cauz& c& apar pierderi de tensiune inadmi- sibile la consumatori. Dac& se cunoaste sau se stabileste curentul maxim de exploatare al liniei, curentul nominal al sigurantei se poate alege la aceeasi valoare (in cazul considerat de exemplu 100...125 A). Exemplul 2. Fie o linie aeriand de 3X95-+-50 Al care alimen- teazS tabloul de distributie al unei sectii industriale unde sint ra- cordate un numar mare de motoare electrice asincrone. Curentul jominal al liniei este J,,=325 A. Linia nu poate fi protejati cu sigurante, fiind necesar un curent nominal mai mare de 600 A Se alege un intrerupter DITA 350 L, cu releele termice si electro- magnetice pentru 350 A. Releele termice se regleaz& la 325 A (gama de reglaj a releelor 350 A), iar releele electromagnetice la 1500 A (gama de 4050. ..2100 A).Tabelul 3.1 58 Linii electrice aeriene Ia +25°C 3 20s gg g 8 |} 2 8 eB 8 = § ~ 4a mw oA 2/—_ — z 9 Se a mies 8 & S Sail 4 al ohe a 5 — ot & ans 3 2 &) @8 28 28h 8 = 3| weneecs ® eee) 2 S08 a A, 46st s¢@ 83:8s8:8 8 §.1 82 2823 3 83 8 2 SS eee Ss pe 2 | « ee el gee e211 ul le & i é i]s | He] sg 9 a g e als | ® & & 8 = 2 “<) 8828 8 3 3 8 “4 228.4 8 2 BR Si in acest caz se mentioneazd cA valorile de reglaj indicate sint maxime, putindu-se alege valori mai reduse dac& linia nu este incarcata pind la curentul maxim admis. 3.3. Protectia cablurilor Majoritatea retelelor de distributie urbane si a rete- lJelor industriale sint realizate cu cabluri subterane, in ultimul caz uneori cu cabluri pozate in aer. In functie de sectiune, de materialul conductorului, ‘de materialul izolant si de modul de pozare, cablurilor li se atribuie din motive termice un curent nominal (cu- rentvl maxim admisibil de durata). In functie de valoa- tea curentului nominal stabilit, alegerea sistemului de protectie se face in acelasi mod si in baza acelorasi for- mule ca a liniile aeriene. In tabelul 3.2 sint date toate caracteristicile necesare pentru protectia cablurilor cu patru conductoare, cu izo- latia de cauciuc, pozate in aer, la temperatura mediului ambiant de +25°C, In tabelul 3.3 sint date caracteristicile pentru acelasi tip de cablu insa in conditiile pozarii in p&mint, la o temperatura a solului de +15°C. In tabelele 3.4 si 3.5 avem date pentru cablurile cu izolatia de hirtie si PVC, pozate in pamint. Trebuie mentionat cA curentul nominal al cablurilor se reduce fafé de valorile din tabele in cazul cind temperatura este mai ridicaté sau cind in pamint se pozeazd mai multe cabluri paralele. Coeficientii de co- Tectie pentru aceste cazuri se pot lua din manualele de specialitate, iar valorile indicate pentru protectie se vor reduce conform formulelor mentionate anterior. 3.4. Protectia coloanelor mentate in tuburi Acest gen de instalatii este utilizat pentru realizarea circuitelor interioare in imobile, institutii sau intreprin- deri. Conductoarele utilizate pot fi din cupru sau alu- 59Pa 008% = | 008 09% corr | = 0s ozo | or Gott ad ‘09T se 008 T =I 00% 088 36 006 09 | oot 008 oot t = ud ed OL 00L | ong oot o9t 088 ooo oot ost | os oos =} (00 08 oct 009 oor oot ovt ss Osh | 00g 08 86 00s cos 08 sit 8B ose 008 09 9L one | oot Sy 09 ost | sat 8 | oF ost | 00T % 58 oor | 09 St ve ps, | ay | ote |e my, | elton yeayuinig foc ' oe nomniy nadng OGE+ vf raped uy eyezod ‘ontones ap o}eyozz no ‘axkojonpues nayed no nniqep £f Im12qrs, — — 06 909 oot sis 008 T = 008 see Ost 008 008 Sor 6Lt 200 T 009 oot 8s 36 009 cor oot oct ose, 00s Sor ont on ocr oo 08 vor 009 00% oot SET os oss see 09 Ab os sis 08 oor se 00s oor ca 39 oss 033 09 (8 &% ose 09t se os 008 008 SF so or Out oot % 3 ose oot se Og or ost 08 id % ost oot % 86 9 oot 09 st bac ost 08 vd st b OL Sh ol st 06 v9 ST = a = = 09 se or | pophos, abu, au, ” poibas, | Xu, ap u, viiou [| aetiene | vitor years miata nad ot 8] doe Ul 07eZod ‘onrones op e}jefozI no ‘erRoyonpuCe naz Nd LNIGED Ze INjeQDL &yv v v v ¥ v v v jopea aysu, au, u ayBen, Bysu, Bis u, u 1 i are witout yearoniy vitor yeunni q rerun y nidn Do0Z+ EL yum UT ajez0d ‘QAd UIP ereloz! no ‘erwojonpuos ned na LNIqeD se MQDL OOLT = 008 068 Coss nal OOF sis OE oosT _ 0S3 She 000% _ 008 Osh set 00% T = 0st sos 008 T ad cos S68 OsT 006 T =a 006 OLE 009 T = Oss oss 03T COT — 003 Ove 00% T _ 0s ors $6 006 009 Oot 008 008 T _ 003 $93 OL Os os Sor sor ocoT 009 o9T SIs os 009 oor oor set | 008 00S Sor SLT se 00s 008 08 git | 00L cor o0T ost 3 O00F Oso 09 06 oos 00s 08 SIT or 008 008 Sh $9 00F OL 09 38 or 00% 0oT se oF OLS 008 Sb 09 9 OLT a so 88 08% ost se os ¥ OT 09 08 & 09T Oot so se gB wie, | a8, | ake, | % Man, | aku, | ad, | ¥ y rT ao vhioa yemanyy iro jeurmnir Ys nearuinyy nadng a FE M2QDL DoSt+ BF Junagd ur ayezod ‘aya ep erjeyoz! no ‘ervojsnpuos nayed nd yNIqED 62,— a 3 —— _ 006 | = 009 oor 808 002 = 00% 09% ost 008 os ser SLT 000 T = 091 oes ot 00L 00g 00T Sst 006 009 ost 006 86 oss 008 08 SBI OSL 00s 00t Sor OL oos =} 00 08 sot 009 or 00T set os ose 96 09 sh ost os 08 oot se one ot sy 09 ose 08% 09 o | ss 008 oor se os oos oo | ob so | oot 091 oot SB ce 00% st | gs Sp ot oI 08 oe | w oot or | ss 98 9 06 09 st | og ost 08 | 0% 18 ¥ 08 oF or | LT oot 09 st % s& = a at 09 co or yw | ST mis, | ate, | my, | 7 a) fee, |e aymEnEy madng Dosz+ PI‘DAd NBS onyoned op ByjejozZ! No ‘~Mqn} ut oje}UOW ‘oABOJONPUOD NAyed No oBLOTO LE M2QDL oort - 00g 9G oop T | = id ose - 09t STs oe T _ 00% ose 009 Sor o6t oort - 00g 002 00g 00T est 006 =| «ars 008 ose oss 08 ser | mh | OF oot 60% dos 09 0 | oss ose | = 00T ose so 09 « or 008 08 ose o9t F ss oge 00g 09 00z SeI ss 9 ons, oot co ost oot 0% 8 ost sat | ge ort 98 st) | ORT oot % oL 08 ot 8T ort 08 st - | = =~ — | 6 % | or v |v ¥ v v y | v soyaa, i ays M, as 7 ", wyBas, as a} Bis ad eer yununir wor [yearns oot wary Bost i Ad es ontsnsa ep Beroz! no EF INIQDL ost oat s6 OL os S3 ot or gs ‘1aNQN} UL eze]UOLE extoyONpPUOD NOP no VuUROIO) 65, — Protectia instalatiilor eleetrice de joasi tensiune 64miniu, cu izolafia din cauciuc sau PVC, introduse in tuburi de protectie metalice sau din Pvc. tn functie de curentul nominal al conductoarelor, datele pentru instalafiile de proteciie se stabilesc pe baza metodologiei indicate anterior. In tabelele 3.6 si 3.7 sint centralizate datele pentrit protecfia coloanelor cu doud, respectiv patru_ conduc- toare, considerind temperatura mediului ambiant de +25°C. 3.5. Protectia motoarelor electrice In instalatiile industriale, marea majoritate a motoa- relor electrice de joasa tensiune sint de tipul asincron, cu puteri care nu depasesc in general 100 kW. Conform normativului, motoarele electrice se prevad cu urmatoarele sisteme de pornire: — pornire directa de la motoarele electrice cu roto- rul in scurtcircuit, cu puterea maxima de 3 kW la tensiu- nea de 220/127 V si 5,5 kW la 380/220V; — pornire prin comutator stea-triunghi la motoarele electrice cu rotorul in scurtcircuit, cu puteri intre 3... 10 kW la 220/127 V si 5.5...14 kW la 380/220 V; — pornire prin autotransformator la motoarele elec- trice cu rotorul in scurtcircuit, la puteri mai mari; — pornire prin reostat rotoric la motoarele electrice cu rotorul bobinat, la puteri mai mari. Motoarele electrice cu rotorul in scurtcircuit, cu por- nire directa, produc un soc de curent de pornire ini- tial mare (4...8 I,), care scade in timp pina la curentul nominal, In fig. 3.1 este reprezentata curba curentului de pornire. Marimea socului curentului de pornire si timpul necesar pina la terminarea pornirii (deci forma concret& a curbei) depind atit de caracteristicile motoru- lui electric, cit si de caracteristica mecanismului antrenat. 66 » In cazul pornirii prin celelalte metode, socul de por- nire este mai redus, in unele cazuri nedepdsind curentul nominal al motorului electric. q Din cauza acestui fenomen apar dificultati la protec- tia corecté contra suprasarcinilor si a scurtcircuitelor, Ra Ss 3 4 3 | a 1 a Fig. 31 Fig, 3.2 intrucit, de obicei, nu este cunoscuté forma concreté a curbei de pornire la ansamblul motor electric — meca- nism. Motoarele electrice necesita in mod deosebit o pro- tectie sensibila contra supraincarcarilor, inirucit curen- tul statoric poate creste la valori nu mult peste curentul jominal tu urma&toarele regimuri anormale: — raminerea in doua faze cind din diferite motive se intrerupe alimentarea unei faze; — scurtcircuit intre spirele vecine ale infasurdri{ ei faze. Cea mai buna protectie a motoarelor electrice poate asiguraté cu intreruptoare sau contactoare prevazute u relee termice si electromagnetice, conform scheimei eprezentate in fig. 3.2. Releele termice se regleazi la valoarea curentului jominal al motorului electric. In cazul aparitiei unui pracurent dintr-o cauza oarecare, releele vor comanda leclansarea intreruptorului cu o temporizare conform aracteristicii respective. Aceste caracteristici sint de icei astfel elaborate, incit declansarea are loc inainte 67ca izolatia infasurarii statorice sa atinga o temperatura periculoasa. La pornirea motorului electric, socul de curent este sesizat de releele termice ca un supracurent si, daca pornirea dureaza un timp prea lung, este in unele cazuri posibil sA se producaé o declangare nedorité. Acest feno- men se poate evita utilizind relee termice cu o caracte- risticé mai lenté, asa cum se livreazé de cdtre unele firme. In prezent nu existé o metoda& precisd si pusd la punct pentru a se da indicatii in privinja alegerii carac- teristicii releelor termice la diversele tipuri de motoare electrice, mai ales in cazul pornirilor grele, Releele electromagnetice care functioneazé rapid (10...30 ms) trebuie reglate la o valoare de curent mai mare decit curentul de soc la pornire. Valorile cele mai ridicate trebuie folosite la motoarele electrice cu pornire directa, unde se ajunge uneori la un reglaj egal cu 10 In. La pornirea prin alte metode reglajul poate fi mai coborit, in functie de valoarea socului de pornire si de posibilitatile de reglaj ale releelor, care de obicei nu pot fi reglate la mai putin de 5 I,, Se recomanda ca regla~- rea releelor electromagnetice sd se facé pe baza unor fncercari de pornire, alegindu-se reglajul cel mai cobo- rit la care nu se produce sigur declansarea. Releele electromagnetice au rolul principal de a pro- duce declansarea la aparifia unui scurtcircuit puternic in infdsurarile motorului electric sau in coloana de ali- mentare. Din motive de sensibilitate, trebuie ca reglajul s& nu fie facut la valori mai ridicate decit este necesar in conditiile de pornire. La protejarea prin intreruptoare automate, este nece- sar de obicei ca acestea sé fie prevazute cu bobind de minima tensiune, declansindu-se intreruptorul la intre- Tuperea tensiunii din refea. Astfel, repornirea va trebui efectuata de personalul de exploatare al masinii, ceea ce poate fi uneori necesar din motive tehnologice sau din cauza pericolului ce l-ar prezenta pentru personal o por- nire necontrolata. 68 Motoarele electrice care nu permit repornirea directa la retea dupa aparitia tensiunii se vor dota categoric cu protectie de tensiune minima; in schimb cele care pot Si trebuie sA reporneasc& imediat dup& aparitia tensiunii nu se vor echipa cu aceasta protectie. Prin functionarea sa Tapidaé (20... 30 ms) protectia de minima tensiune (atit E la contactoare, cit si la intreruptoare) pro- duce _deconectari inutile ale motoarelor electrice la variatii scurte ale tensiunii cauzate de diferite scurtcircuite in retea. ® Pentru evitarea acestui neajuns, in prezent se utilizeazd sisteme de temporizare cu Fig, 88 condensatoare conform schemej reprezen- tate in fig. 2.15 care se pot adapta si la instalatiile existente prin constructii adecvate. Aceasté masura este deosebit de utila in anumite instalatii industriale cu flux tehnologic continuu, evitindu-se intreruperea ne- ee a procesului de productie, n anumite cazuri, protectia motoarel i putere mai mica se face cu contactoare in SET Jip ere care sint prevdzute numai cu relee termice. Protectia contra scurtcircuitelor se realizeaza prin sigurante supli- mentare, conform fig. 3.3. Stabilirea curentului nominal al aces’ trebuie facuta finind seama de socul de Praha nire si de durata pornirii, Pentru calcule aproximative pot fi folosite formulele urm&toare: - Sigurante rapide: — pentru motoare electri i i Oia ces Oo ios trice cu pornire usoara si de unde [, este curentul maxim de pornire, in A; —_Pentru motoare electrice cu pornire grea si de duraté mare (20...40 s), CU porniri frecvente 69Sigurante lente: — pentru motoare electrice cu pornire usoard Tn ag=ln Schema reprezentat& in fig. 3.3 se utilizeaza si in cazurile cind se foloseste un intreruptor sau contactor cu protectie completa, insé capacitatea sa de rupere este insuficientd fata de curentul de scurtcircuit posibil la locul de instalare. Motoarele electrice de putere mic& (sub 1 kW) sau de mic& important{a, sau la care nu este posibila o supra- incércare, pot fi protejate numai prin sigurante. In ma- sura posibilit&tilor se recomanda utilizarea sigurantelor lente, care pot fi alese cu un curent nominal mai redus, protectia contra scurtcircuitelor fiind astfel mai sensibila. Exemplul 1. Fie un motor electric asincron de 5 kW, 380/220 V. cos ~=0,8, care antreneaz{ un mecanism cu pornire usoara. Por- nirea se face prin conectare direct& la retea. Curentul nominal al motorului electric este — 5000 * ‘1,73 -880-0,8 Se alege un intreruptor DITU-25 cu relee de 10 A. Releul termic se regleaz la 9,5 A (estimind valoarea pe scala releului). Presupunind c& socul de pornire are valoarea 6,5 I,, se aleg sigurante rapide de 85-95 2,5 =95 A. ees =26 A (normalizat 25 A), sau sigurante lente de Ty gig 955 A (normalizat 10 A). Prin probe de pornire repetate se verificd dac sigurantele nu se ard; in caz contrar se vor alege cu o treapta mai mari. Exemplu! 2. Se considerd un motor electric asincron cu rotorul bobinat si reostat de pornire, de 100 kW, 380/220 V, cos p=0,87. Socul de curent la pornire este aproximativ egal cu 2,5 1, Curentul nominal este 100 000 b= ———— 1,78 - 880 - 0,87 =175 A. 70 Se alege un intreruptor AMT 200 cu relee de 200 A. Relcele termice se regleazd la 175 A. Curentul de pornire este 1,=2,5-175=438 A. Releeie electromagnetice se regleazd la 1000 A (valoare mini- mum posibila de reglaj), ceea ce asigura in orice caz condifiile de pornire. 3.6. Protectia transformatoarelor Retelele de distributie sau instalaflile industriale de joas& tensiune sint alimentate din sistemul energetic prin transformatoare coboritoare. Tensiunile lor nominale primare pot fi de 6, 10, 15, 20 sau 35 kV, iar cele secun- dare 220/127, 380/220 sau 500 V. Puterea transformatoa- relor coboritoare, in scara standardizata, cuprinde valo- rile de 50, 100, 160, 250, 400, 630, 1000 si 1600 kVA. Protectia transformatoarelor contra defectelor interne este montaté pe partea de inalté tensiune, utilizindu-se fie sigurante, fie intreruptoare cu diferite sisteme de protectie. SKY SRY Dek & ovky o> CY 43 i” Fig. 34 Protectia contra suprasarcinilor si a defectelor exte- rioare este de obicei realizata pe partea de joasd ten- siune, utilizindu-se sigurante sau intreruptoare automate (fig. 3.4). In retelele de distributie publice se prefera realizarea protectiei prin sigurante dimensionate la curentul nomi- 71nal al transformatorului respectiv, Aceasta solutie este economicda, insé protectia la suprasarcini mici nu este sensibild intrucit sigurantele nu se topesc decit la cu- ren{i mai mari de 1,3 In ag. In cazurile cind practic nu pot apérea suprasarcini si consumul are un specific de iluminat, functiunea aces- tor siguranfe este satisfacdtoare, mai ales in cazul scurt- circuitelor pe barele colectoare de joas& tensiune. Protectia pe partea de inalt& tensiune trebuie astfel reglata incit sa functioneze selectiv fata de sigurantele de joasa tensiune. Sigurantele pot fi montate in mod normal pina la curenti nominali de cel mult 600 A. La curenti mai mari se poate admite uneori montarea a doua sigurante {n paralel, ceea ce ridicd limita de curent la 1200 A, valoare suficienté pentru transformatoarele cele mai mari utili- zate in mod curent (400...630 kVA). In instalatiile industriale, transformatoarele sint de obicei de putere mare (630,..1600 kVA), iar sarcina prezinté varia{ii si uneori suprasarcini de scurta durata De asemenea este necesar si existe un aparat de mane- vrd care sé permitaé intreruperea sarcinii de c&tre perso- nalul de exploatare. Din aceste motive, transformatoarele se prevdd de regula cu intreruptoare automate de tip linie {fara ho- bina de tensiune minima), dimensionate in functie de curentul nominal al transformatorului respectiv. Releele termice se regleaz{ la valoarea curentului nominal al transformatorului, realizind o buna protec- tie la suprasarcina. Reglajul releelor electromagnetice poate fi facut la valori intre 3...6 In, alegindu-se de preferint& valori mai reduse pentru a nu se crea o neselectivitate cu pro- tectia de pe partea de inalta tensiune. Reqlajul ales tre- buie sé nu conduca la delans&ri ca urmare a socurilor de curent care apar in functionare. Intrucit protectia electro- maanetica este rapida, existé o neselectivitate a acestecia fata de protectia circuitelor de plecare, fapt cate se va 72, analiza ulterior. Din acest motiv este foarte indicata utilizarea unor sisteme de temporizare scurta de tipul celor descrise la cap. 2. In afara transformatoarelor mentionate, fn unele instalatii exista diferite transformatoare de joasd ten- siune, de puteri mai mici, utilizate in diferite scopuri ca: — transformatoare de sudura; — transformatoare cu tensiune redusi in secun- dar etc. In mod similar, aceste transformatoare se pot proteja cu sigurante sau intreruptoare automate, tinind seama de criteriile expuse mai sus, adica: — sigurante dimensionate la curentul nominal, la transformatoarele care nu se pot practic supraincarca, au putere mic& si sint pufin importante; — intreruptoare automate la transformatoare mai mari, cu regim de incdrcare variabil. Exemplul 4. Un transformator de refea de 6/0,4 kV are pute- rea de 400 kVA. Curentul nominal pe partea de joas& tensiune este 400 000 a 1,78 -400 Se alege o siguran{a de 600 sau 630 A, de tipul MPR. Daca nu se dispune decit de sigurante lamelare de zinc, se monteazi in pa- ralel doud sigurante de 300 A. Exemplul 2. Un transformator de refea de 15/0,4 KV are pute- rea de 630 kVA. =580 A. 630 000 = =912 A. 1,73 - 400 Se monteaz4 in paralel doud sigurante tip MPR de 500 A. Nu se recomandad montarea in paralel a trei sigurante lamelare de zinc de 300 A, datorita distributiei inegale a curentilor. In acest caz se va prefera montarea unui inireruptor automat OTOMA%.-1000, cu relee pentru 1000 A. Releele termice se vor regla Ja circa 900 A, iar releele electro- magnetice la circa 3000 A. Daca se dispune, se va prefera un intre- ruptor cu protectie temporizaté pentru a realiza o selectivitate fat& 73de protectia prin siguranje a plecarilor din tabloul de joasa ten- siune. a Exemplul poate fi valabil si pentru un transformator de abo- Exemplul 3. Un transformator de sudura, mo v , of are puterea de 12 kVA. | 1,= 12.00 54.7 a, 220 Se aleg sigurante de 60 A, intrucit f i ista i eee . it functional nu exista posibi- 3.7. Protectia condensatoarelor , Bateriile de condensatoare se utilizeazd in instalatiile industriale pentru imbunatatirea factorului de putere. In cazul montdrii centralizate la tabloul general de joasd tensiune, protectia poate fi realizata atit cu sigurante cit si cu intreruptoare automate. f Din cauza socului de curent tranzitoriu care apare la conectarea sub tensiune a condensatoarelor, este ne- cesar ca protectia sd tinaé seama de acest fenomen. Curentul de regim al condensatoarelor este mai mare decit cel nominal din cauza armonicilor superioare sau a tensiunii mai ridicate decit cea nominal. Acest regim. nek, nu are caracter de suprasarcina si nu este peri- ‘ulos, Alegerea sigurantelor se poate face ori i baza formulei a aati eh: In sig= 1,2... 2m Reglajul releelor termice se face la Try regioj 1,2 Tne iar al releelor electromagnetice la aproximativ Tregts 4... 8 Ine 74 4. Calculul curentilor de scurtcircuit 4.1. Generalitati fn orice instalatie electric’ exista posibilitatea pro- ducerii unor scurtcircuite, datorita deteriorarii izolatiei sau greselilor de lucru ale personalului de exploatare. Curentii de scurtcircuit care rezulté pot avea in unele situatii valori foarte mari, solicitind instalatiile din punct de vedere termic si dinamic. Inc&lzirea anumitor circuite peste limita admisibila constituie un pericol de incendiu, in timp ce eforturile mecanice mari pot produce deterio- rari de aparataj sau parti de instalatii. Prin protectia corespunzdtoare a diferitelor elemente din instalatiile de joasa tensiune, asa cum s-a aratat fn capitolul precedent, se poate evita ca aceste fenomene sé ia amploare deosebita, portiunea defecta fiind deco- nectata cit mai rapid de la refea. In timpul scurtcircuitului apare o scddere a tensiunil la instalatiile din apropierea zonei defecte, care afec- teazi functionarea normal a consumatorilor pe toata durata defectului, Este posibil sé se produca declansatea contactoarelor sau intreruptoarelor prevazute cu bobine de minima tensiune, ceea ce poate avea urmari nefavo- rabile asupra producfiei in instalafiile industriale. Din acest motiv este de dorit ca deconectarea portiunii de- fecte, prin protectie, sé se facd cit se poate de rapid (sub 20 ms) sau sa se prevada temporizari la protectiile de minima tensiune. Pentru dimensionarea corecta a protectiilor in insta- latiile de joasi tensiune este necesaraé cunoasterea curentilor de scurtcircuit in diferite puncte din retea sau din instalatii, pentru urma&toarele motive: — alegerea unor aparate de protectie (sigurante si intreruptoare) cu o capacitate de rupere s" rioar§ curentului de scurtcircuit la locul instala —_. verificarea in ansamblu a sensibilitatii si a selecti- vitatii protectiei. 75Refelele de joasd tensiune sint alimentate de obicei din retele de medie tensiune (6...35 kV) prin transfor- matoare coboritoare, instalate in posturi sau stafii de transformare. Aceste transformatoare au puteri nominale intre 10 si 1600 KVA, conexiunea 4/4, tensiunea secun- dara nominalé de 400 V si tensiunea de scurtcircuit intre 4 si 60/, In cele ce urmeazd se va expune metoda de calcul a curenfilor de scurtcircuit trifazat si monofazat, acestea fiind cazurile extreme si cele mai reprezentative. Pentru calculul componentei pericdice a curentului de scurtcircuit trifazat in reteaua de joasa tensiune se utilizeaza formula 3) — U_ 193 if Sze 10°[A], in care: J,, este curentul de scurtcircuit in reteaua de joasd tensiune, in A; U — tensiunea nominala secundara intre faze a transformatorului, in V; Za — impedanta directa totala pe faz, de la surs4 pina la locul defect, in mQ. In cazul general, impedanfa totala de defect se com- pune vectorial din impedanta sistemului energetic, cea a transformatorului si cea a retelei de joasd tensiune pin& la locul defect, raportate la tensiunea retelei, res- pectiv Ja 400 V. Pentru calculul exact al componentei periodice a curentului de scurtcircuit monofazat trebuie utilizata metoda componentelor simetrice. Formula de calcul este U a LOFT, Za + Zi + Zp) t unde Za, Z, Zn, reprezinté impedantele, directa, inversé si respectiv homopolaraé ale elementelor dintre sursa $i locul defect, a céror determinare se va explicita ulterior. Impedantele Z care intré in formule contin atit rezis- tenfe pure R, cit si reactante inductive X. Caracteristica pentru retelele de joasd tensiune este valoarea mare a 16 ies rezistentei cablurilor, coloanelor si liniilor aeriene, care mm pot fi neglijate, ca in cazul retelelor de inalté ten- siune, La acestea se adauga rezistentele de contact ale aparatajului (intreruptoare, sigurante), ale legdturilor intre bare si ale clemelor, rezisten}a transformatoarelor de curent precum si a arcului electric. Efectul acestora este o micsorare a curentilor de scurtcircuit calculati, mai ales pentru defectele care se produc in apropierea transformatorului. 4.2, Determinarea elementelor de calcal a. Reactanta sistemului. Valoarea reactantei sistemu- lui se calculeaza cunoscind puterea de scurtcircuit a retelei de medie tensiune la locul de instalare a transfor- matorului (valoarea se poate afla de la intreprinderile regionale de electricitate). Formula de calcul este v2 Ag ae 105%, s in care: Xq este reactanta directé a sistemului, if m&"faza; U — tensiunea secundaraé a transformatoru- lui (400 V); S; — puterea de scurtcircuit a sistemului, in MVA, fn tabelul 4.1 sint calculate Ja tensiunea de 400 V va- lorile reactiei sistemului, pentru citeva valori uzuale ale puterii de scurtcircuit. Valoarea reactantei inverse a sistemului este egalé cu cea directa Xim Xa jar reactanta homopolara si rezistenfa ohmica ale siste- mului nu se iau in considerare. 77Tabelul 4.1 Reactanta sistemului energetic S5,MVA 80 ~[e[=T-[-[= Xq@ m Offazd 3,2, 16 | 10 0,8 05 0,4 0,27 b. Reactanja transformatorului, Valoarea reactantei se deduce din puterea nominala si tensiunea de scurtcircuit a transformatorului my, 19~2 Saws 9 1p in care: Xq este reactanja directS a transformatorului, in m@ faza; — tensiunea secundaraé a transformatoru- lui (400 V); Ue — tensiunea de scurtcircuit, tn 0/o; Ss — puterea nominala a transformatorului, in kVA, Ih tabelul 4.2 sint calculate reactantele seriei de puteri nominale standardizate, cu tensiunile de scurt- circuit de 4,5 $i 6/. Reactantele direct, invers4 si homopolara se consi- deré egaie (pentru transformatoare cu conexiunea A/ A) Xa= X= Xp. Se neglijeazi rezistenta ohmica a transformatorului. c. Cabluri si coloane trifazate {cu patru conductoare). Pentru reactante, se vor considera valorile medii: Xa~X;=70 mQ/km, pentru un conductor (faza sau nul), Xn=4Xq=280 mQ&km. Pentru rezistente, se va fine cont de sectiunile si rezistentele diferite ale conductoarelor de fazi Rp si nul Ry. Aceste valori se pot lua din tabelul 4.3, unde sint 78 Tabelul 4.2 Reactanja transformatoarelor 1620 1000 630 Hp. % Sp EVA Tabelul 4.3 Rezistenta conductoarelor 240. 185 180 120 95, 5 tame i 2940 1si0|11¢0 845 | 598 | 435 | 809 | 246 | 196 | 158 ; 126 4900 | a S 8 2 a R, m Qpkm 98 | 78 872 | 271 | 192 | 153 | 122 788 | 525 1786 | ua 2970 Ca | ro A470date valorile specifice (mQ/km) ale conductoarelor din aluminiu si cupru, pentru diferite sectiuni. Pentru componentele simetrice, se va considera: Ra=Ri=Rr; Ra=Re+3Ry. d. Cabluri si coloane monofazate (cu doud conducteare). In acest caz ambele conductoare au aceeasi sectiune. Reactantele au aceleasi valori ca la punctul c, iar pentru rezistente avem: Ra=Ri=Re; Ra=4Ry. e. Linii aeriene trifazate (cu patru conductoare). Xa=X,=300 mQ/‘km X,=4Xg=1 200 mQ/km. Pentru rezistente se aplicd relafia de la punctul c. f. Linii aeriene monofazate (cu doud conductoare). Pentru reactante se iau valorile de la punctul e, iar pen- tru rezistente relafiile de la punctul d. 4.3. Metoda de calcul © data determinate, pentru un anumit caz de scurt- circuit, valorile componentelor simetrice dle reactante- lor si rezistentelor tuturor elementelor din circuitul con- siderat, se pot calcula curentii de scurtcircuit trifazat si monofazat cu relatiile din § 4.1. in cele ce urmeaza, in baza calculului cu metoda componentelor simetrice si tinind cont de valorile homo- polare specifice transformatoarelor si retelelor de joasa tensiune, se va expune o metodologie practicd de cal- cul simplificataé, care opereaz numai cu valorile directe (naturale) ale reactanfelor si rezistentelor. 80 Formula de calcul generala utilizata este! a SE Lee Vit 108 [A]. “Se vor utiliza urm&toarele unit&éti de masura: X, R, Z, tin mQ; U, tn V; I, in A. Pentru determinarea lui Z,- (impedanta caii de scurt- scirevit) se va proceda dupa cum urmeaza: ‘Scurteireuit trifazat simeirie, Se va considera impe~ danta pe fazd a tuturor elementelor dintre sursé si defect: sistem, transformator si retea de joasa tensiune. Pentru sistem si transformator se iau numai valorile reactantelor, iar pentru retea atit reactanta cit si rezis- tenja conductoarelor de faza. Se folosesc urmatoarele notatii X, — reactanta sistemului; X, — reactanta transformatorului; X,» — reactanta fazei refelei de joasd tensiune; Rye — rezistenta fazei refelei de joas& tensiune. Cu acestea, impedanta de scurtcircuit este 29 = V (Ket Xet Xie)? + Ree’ ‘Curentul de scurtcircuit se calculeaza cu relatia 231 [=] ° 10 = 1 s; At,>0,05 s; Ats>0,02 s. La sigurantele rapide si curenti nominali mici, se ad- mit si valori mai reduse. O problema deosebita apare in cazul protectiei insta- lafiilor casnice interioare, cind siguranfa S, se inlo- cuieste cu un automat tip Elfa (sau similar). In tabelul 2.2 sint precizate valorile minime ale sigurantei S, care 93 Z 0 20 BxIn5,protejeazi bransamentul in cofret, pentru a se realiza o functionare selectiva. In diagrama din fig. 5.5 este reprezentaté curba unui automat tip H de 10 A (limita superioar& a curbei de thmin} 100: 40 20 roe Swen ingoS Sonn eas need @ 2 & 660? 2 %& 6802 & tA Fig. 55 dispersie) si curba unei sigurante Diazed rapide de 25 A. Se observa cA selectivitatea este asigurata. La analiza selectivitatii protectiei retelelor de distri- bufie este necesar s& se examineze si protectia instalata pe partea de medie tensiune a transformatoarelor. 94 in {ara noastra se utilizeazi urmatoarele sisteme de protecfie: — sigurante de inalt& tensiune tip FI; — intreruptoare cu protectie maximala rapida tip DMI; — intreruptoare cu protectie maximala temporizata (cu reiee primare sau secundare), Curbele caracteristice ale acestor protectii trebuie introduse in diagrame, verificind gradu! de selectivitate fata de sigurantele montate pe partea de joasé tensiune ale transformatorului si fafa de sigurantele plecarilor spre retea, Pentru trasarea curbelor in diagrama, se face o re- calculare a valorilor de curent de pe abscisa, inmulfind curentii fiec’rui punct trasat cu raportul de transformare al transformatorului. De exemplu, dacé din curba realA a protectiei unui transfor- mator de 15/0,4 kV luam un punct cu coordonatele 150 A-1 s, in diagrama timpul de 1 s va corespunde unui curent de 15 [=150.— = A. 150 04 5600 In acest fel pot fi analizate pe aceeasi diagrama cur- bele unor protectii situate la tensiuni diferite, adoptind ca referinfa valorile de curent la joasd tensiune. 5.2. Selectivitatea fata de protectia transformatoarelor In analiza oricdrei retele sau instalatii de joas& ten- siune, este necesara si verificarea selectivitdfii fafa de protectia transformatoarelor. Caracteristicile protectiei montate pe partea de inaltd tensiune a transformatoare- lor pot fi destul de variate, functie de aparatajul utilizat. 5.2.1. Protecfia cu siguranfe de inaltd tensiune In fig. 5.6, sint reprezentate caracteristicile de protec- fie ale sigurantelor de tip FI (Electroputere) pentru 6; 10 sau 15 kV utilizate la protectia transformatoarelor ce 95fora. Puterea de rupere trifazata a iii set de trei sigu- rante este de 200 MVA, valoare care nu trebuie depasitaé de puterea de scurtcircuit a retelei de medie tensiune. Titmpul de topire 9002 s 1 2 8 10 20 50 100 200 500 1000 20eosq00 mac) s0doo Curentulde tepire [Age] Fig. 56 Calibrarea siguranfelor se alege in functie de curentul nominal al transformatorului, dupa formula Ta tg=1,8...2 Inte Analizind selectivitatea protectiei la schema reprezentatd in fig. 5.7 observam cA curentul nominal pe partea de 6 kV este de 24 A, deci sigurantele S, se vor alege de 50 A, tip FI-6. Curentul nominal pe partea de 04 kV este de 360 A; sigurantele S, se aleg de 355 A, tip R 1240 (Siemens). ERY SOA, FL 250 Pe plecdri sigurantele S3 se aleg cu cu- rentul nominal de cel mult 200A, tip NT (AEG). ¢ 3554,R 1240" S-au ales intentionat sigurantele Ss de tip lent, pentru a avea condifii mai dificile de 200A,NT —_ selectivilate. in dlagrama reprezentat in fig. 5.8 s-au trasat curbele celor trei siguranfe. Sigurantele Fig. 5.7 S; si 5, functioneaza selectiv, intrucit: — ia 10 =3,6 s>1 s; —la 1, 000 A, avem Atr=0,2—0,05=0,15 s>0,05 s; — ia 30 1,=6000 A, avem At;=0,04—0,02=0,02 s (la Hmita), Sigurantele S, si S) sint selective: s NM POM HERS SZ an cy gad rT 8 Po Ls ne 2 4 680% 2 4 ila] Fig. 58 Cercetarea selectivitatii se face numai pind la valoarea curen- tului de 7000 A, care reprezinta curentul de scurtcircuit maxim la bara de joasa tensiune. in concluzie, in condifiile date protectia functioneaza selectiv. Daca siguranta S; s-ar fi ales de 250 A, ar fi existat o selectivitate insuficienta intre sigurantele S» si S3. 7 — Protectia instalatiilor electrice de joas’ tensiune 975.2.2. Protectia maximald rapidd tip DMI Se presupune schema din fig. 5.9. Reglajul protectiei DMI se face la un curent de Legit =3 In = 3X24 LFS A. Valoarea curentului recalcu- Si lata la joasé tensiune este 754, OME Treas =75 4, ~ 1100 A. 250 Dispozitivul nu are tempori- 350A,KT zare, iar timpul propriu este de ji ordinul 50 ms. Trasind cele trei caracte- Fig. 5.9 ristici in diagrama din fig. 5.10 se observd urmatoarele: — sigurantele S, si Sj sint selective intre ele; — protectia DMI (I,) este parjial neselectiva fafa de sigurantele S, si S; din cauza zonelor de intersectie. Ca urmare, la un scurtcircuit la barele de 0,4 kV va declansa intreruptorul I, si nu se va arde siguranta S.. De asemenea, la un scurtcircuit in reteaua de joasa ten- siune, dacé curentul are valori cuprinse intre 1100 st 7000 A, va declansa intreruptorul I, si nu se va arde siguranta S5. In retelele de distributie sint observate frecvent aceste declansari neselective, la defecte in refeaua de joasa tensiune. Cauza fundamentalaé a acestei situatii se datoreaza nefabricarii in Jara a mecanismelor de ceasornic pentru temporizarea protectiei. in Intreprinderea de Distributie a Energiei Electrice din Bucuresti (IDEB) autorul a rezolvat problema pe o cale simpld si economicd. Solufia consta in suntarea bobinelor de declansare cu sigurante special calibrate (siguranje de suntare), 98 D4kV: 55 WY 200,07 conform schemei reprezentate in fig. 5.11, unde caracte- tistica de protectie are o forma dependenta, conform siguranjei de suntare utilizate. Alegerea tipului de sigu- ran{a se face in functie de datele transformatorului si tlnin) F-b-00-15. TOG AV 180 260 xs os T+ Fig. 5.11 NFO NESS VSM YH i ~ aeeS rte Ss Me Z ! Fig, 5.10 10? 2 4 68092 4 680% 2 4 a LA} protectia DMI devine selectivé fala de sigurantele S3 ale liniilor. In fig. 5.12 sint reprezentate curbele rezultate pentru schema din fig. 5.9. Neselectivitatea intre I, si S,; nu prezinté dezavan- taje In practicé deoarece ea apare numai la scurtcircuite pe bara de joasd tensiune. Transformatorul se izoleaza 99de defect fie prin declansarea intreruptorului [;, fie prin arderea siguranfelor S:, insé refeaua de joasa tensiune isi pierde in orice caz alimentarea. ilmin} 100" Sw Pawn ras § own om = Sry eaSn oo 1? 2 4 68052 %bamt2 4 iA] Fig, 5.12 5.2.3. Protecfia maximald temporizaid In cazurile mai deosebite, pe partea de inalta ten- siune se tealizeazi o protectie maximal temporizata, cu relee primare sau secundare, de diferite tipuri. Scopul urméarit este obfinerea unei selectivitati prin tempori- zare, evitindu-se declansarea la scurtcircuite in retea. 100 Considerind schema reprezentata in fig. 5.9, diagrama de selectivitate s-a trasat in fig. 5.13. Din motive de esalonare a temporizarilor in protectia retelei este, de tii 0 40 2G ay 6 4 eh E s 8 s NESS wy foxy Fas i cel w 2 4 680° 2 4 ame 4 Ay Sneed, Fig, 5.13 obicei, necesar ca timpul protecfiei transformatorului s& nu depaseascaé 0,5...1 s. In cazul dat, reglajul de curent al protectiei trebuie ales la aproximativ 3000 A, adic& la o valoare reala de 200 A. Aceasté valoare este destul de ridicata (de opt 101FOUN FHS Vann eos PSE = 0 = by FOF ny Fo 125A, MPR Fig. 5.14 10° 2 4% 68 2 % B82 Fig, 5.15 4 WA) ori curenful nominal al transformatorului). Coeficientul de sensibilitate al protectiei considerind I,,.*“7000 A, este Tregtaj 8.000 ceea ce este satisfacdtor, prescripfiile prevazind k,>1,5. Cu reglajul de 200 A—0,5 s se obtine o buna selec- tivitate intre [, si Ss si partial intre J, si S:, ultimul as- pect nefiind insa esential, asa cum s-a aratat. Pentru obtinerea unei vederi de ansamblu a selecti- vitatii protectiei intr-o refea de distributie, se considera schema de retea din fig. 5.14, cu o configuratie radiala. Toate sigurantele se considera din tara, de tip MPR si cu filet, rapide. Cu elementele date, se objine o selectivitate deplina (fig. 5.15). De altfel si esalonarea in serie a siguran{elor este suficient de largi, spre a nu pune probleme deo- sebite. in retelele de distributie pot exista si configuratii mai complicate, cum ar fi refele partial sau complet buclate. In aceste cazuri analiza selectivitatii necesita studii mai dezvoltate. 6. Analiza selectivitatii protectiei in instalatiile industriale Fafa de problemele expuse ale retelelor de distri- butie, in instalatiile industriale apar situatii suplimen- tare privind selectivitatea din urmdtoarele motive: — puteri instalate ridicate, deci curen}i mari de scurtcircuit; — utilizarea de intreruptoare automate; — inserierea in circuite a intreruptoarelor automate si a sigurantelor, in diferite combinafii. 1036.1, Selectivitatea intre dou’ intreruptoare automate Se colsideré schema reprezentataé in fig. 6.1, unde sit inseriate intreruptoare (intreruptorul J,, avind curen- ‘ \k a GIs, qh Fig. 6.1 Fig. 62 tul nominal mai mare decit Jy). Se pune problema in ce condifii poate fi asigurata selectivitatea la un scurtcir- cuit dupa intreruptorul Jj. In fig. 6.2 sint trasate caracteristicile de protectie. Se observaé ca in domeniul curentilor de suprasarcina, unde actioneazd relee termice, selectivitatea este asi- gurata. La curentii de scurtcircuit mai mari, unde actioneaza releele electromagnetice ale ambelor intreruptoare, aces- tea vor declansa, practic, simultan la timpul propriu ty=50 ms. Acest fenomen poate fi frecvent observat in exploatarea instalatiilor. Pentru obfinerea selectivitatii, este necesara tempori- zarea releelor electromagnetice ale {ntreruptorului /;, fiind necesara o treapté de timp At=150...200 ms. Pe aceasta cale se pot esalona pina la 3—4 intre- tuptoare inseriate. In etapa actuala, solutia poate fi realizaté numai cu aparataj de import. 6.2. Selectivitatea intre un intreruptor autemai si o siguranta in fig. 6.3 este reprezentataé Jegdtura dintre intrerup- torul I, si siguranja S2, ultima avind curentul nomina? mai mic. 104 Conform diagramei reprezentate in fig. 64 se obtine selectivitate deplina atunci cind caracteristicile nu se intersecteaza. Dac& siguranta S. este prea mare (lir punctata), apare un ,,triunghi de neselectivitate" (hasu- rat), cu consecintele de rigoare { bee? | 4. & & Fig. 6.3 Fig, 6.4 In situatiile de limita, este necesar ca intervalul de timp sd aibé o valoare minima A,~0,04 s. In unele situatii mai dificile, este util un intreruptor cu protec- tie temporizata. Se considera schema din fig. 6.5, siguranta S,; avind curentul nominal mai mare. Trasind curbele in diagrama din fig. 6.6 se constataé c& este aproape inevitabila intersectia lor. Selectivitatea ame Tem Fig. 6.5 Fig. 6.6 deplind se poate obtine numai daca punctul de inter- sectie se situeaza la un curent mai mare decit curentul maxim de scurtcircuit dupa intreruptorul I. In cazurile limita, este necesar un interval de timp minim 4,~0,05 s. 105Pentru exemplificarea principiilor expuse mai sus, se va considera schema de instalatie reprezentata in fig. 6.7 unde datele aparatajului de protectie sint urma- toarele: giTkA 10kA i. Oy lee 7 } == 2|3 lee kV Oakey — Fig. 6.7 1 — intreruptor IUP-10, cu protectia maximald tem- porizaté reglata la 250A (recalculat 3750 A), tempori- zare 0,65; 2 — intreruptor M 1400; reglaj termic 1400 A; reglaj electromagnetic 6000 A, temporizare 0,2 s; 3 — siguranta R 1240, 350 A; 4 — intreruptor M 401; reglaj termic 300 A; reglaj electromagnetic 1000 A; 5 — intreruptor DITA 100, reglaj termic 65 A, reglaj electromagnetic 500 A (intreruptorul nu corespunde in privinta capacitafii de rupere). In fig. 6.8 sint reprezentate curbele si se pot scoate in evidentaé urmatoarele aspecte: — existé o neselectivitate partial& intre 1 si 2, in domeniul 3750..,6000 A; remediul ar fi o coborire a reglajului la 2, ins& ar apare o neselectivitate partiala intre 2 si 3 si deci se poate accepta un compromis prin reglarea lui 2 la 4500 A; — intre 2 si 4 exista selectivitate, deoarece 2 a fost ales intentionat cu o temporizare de 200 ms; — intre 3 si 5 existé un domeniu neselectiv intre 6000...10000 A (ultima valoare fiind curentul de scurt- circuit la 5). Situajia s-ar putea rezolva prin inserierea cu 5 a unei sigurante 6 de aproximativ 125 A (punctat), care func- tioneaz4 mai rapid la curenfi peste 2000 A si in plus 106 reduce solicitarea lui 5 la scurtcircuit. Aceasté schema este foarte uzuala la protectia motoarelor electrice. Un alt exemplu de instalatie este indicat in fig. 6.9. Este caracteristicé functionarea in paralel a celor doua tGnin} 100 G30 7 gov, hs 27kA af 8KA Yo Fig. 6.9. ‘ 8 aw aw wee S yee Sn car ves Saran reodsE By O 3 = Wo 2 468M 2 4 6802 4 . 1/4) Fig. 6.8. transformatoare de 630 kVA, cu o cupla automata intre sectiile de bare. Pentru realizarea unei selectivitati satisfacatoare, s-au considerat urmatoarele aparate si reglgaje de protectie 1 — tip M 1000: reglaj termic 900 A; reglaj electro- magnetic 3000 A, temporizare 0,2 s; 1072 — tip M 1000: reglaj electromagnetic 2500 A, tem- porizare 0,35 s; 3 — tip M 1000: reglaj termic 350 A; reglaj electro- magnetic 1000 A, temporizare cu sistem pendular; PGning 100 8 s PATS OSs man ts gm S Vow mw en sVs 2 ots 0 2 468092 4 6anb2 4 A] Fig. 6.10. 4 — tip M 400: reglaj termic 100 A; reglaj electro- magnetic 300 A. Curbele s-au trasat in diagrama reprezentaté in fig. 6.10. 108 Se remarca o intersectie par(iald 4 curbelor 3 si 4. De asemenea, la 2500...3000 A, eurba 4 trece prea aproape de curbele 7 si 2. Aceasté situatie ar putea fi meceplaté, ca un risc de neselectivitate partial in anumite zone ale curenfilor de scurtcircuit. Dacd se urmareste o rezolvare totala, o solutie posibild ar fi adoptarea pentru 3 a unei tempori- z&ri independente de 0,2 s, iat 2 $i 1 sa fie temporizate la 0,35, respectiv 0,5 s. in instalatiile industriale se pot intilni o mare varie- tate de configuratii si de sisteme de protectie. In baza exemplelor prezentate se poate verifica selectivitatea tn cazurile concrete si se pot stabili m&suri pentru reme- dierea situatiilor deficitare. fn atentia industriei electrotehnice din {ari sta in prezent fabricarea de aparataj modern, cu performanje ridicate si caracteristici de, protectie bine cunoscute, care si permit’ rezolvarea problemelor de selectivitate din retelele si instalatiile de joasé tensiune.Bibliografie 1, Aizenberg, B. L. Protectia prin sigurante a instalatiilor Ze i , ‘ f afiilor anit la : 000 V. Bucuresti, Editura tehnicd, 1960. y . Badea, I. §.a. Protectia si automatizarea sistemelor electrice. Bucuresti, Editura tehnica, 1963. oe 3. ues {173-58: Sigurante unipolare cu miner pind la 600 A si 500 V. 4, STAS 452-66: Sigurante unipolare cu filet pind 5 i gurant r pind la 160 A-500 V. 5. STAS 4197-67: Sigurante unipolare cu filet. Patroane fuzibile si 4, penitse fe contact. , . Prospect MEEIE: Sigurante unipolare cu miner si i uni si furci. 7, Catalog de produse al fabricii Electroaparataj, 1963 si 1971. 8. Catalog de produse al uzinei Electroputere, 1960. : 9. VDE 0635/3.63: Vorschriften fiir Leitungsschutzsicherungen mit es eeelatsenem Schmelzeinsatz, 500 V und bis 200 A. . -60: Aparate de conectare pi ee stn & re pind la 1000 V ca, 1200 V 1. STAS 4479-67: Contactoare in aer gi ulei pind Wine cae ce er gi ulei pind la 1000 V c.c. 12, SPS eeger_ eitersptoare automate in aer si ulei de curent Giternativ si continu pind la 1000 V ca. 1200 V cc. $i 13, VDE 0660/4.68: Regeln filr Schalt, i 4.68: gerite bis 1000 Wechselspan- nung (ftir Steuerschalter bis 10 kV Wi 1 a 3000 V Gleichspannung. tay | Anastasiev, P. I. si Frolov, I. A. Linii electri : a bi Te~Al, Hi ctrice ae- viene ca tensiunea pind la 100 sti, Editur: sail pind la 1000 V. Bucuresti, Editura teh- 5. Normativ pentru proiectarea, executarea si i shat 7 = a a rece} Cit Ore Solemn electrice cu. tensiuni pind TO Tone % mstructii civile si industriale (Indicativ L.7- ae se mre COAG, 158, (Indicativ 1.7-62), Bucu- . Protectia prin relee a transformatoarelor. Bucuresti, IDT, 19 17. STAS 4173-67: Sigurante rapide cu mare putere de rupere 18. STAS 440-62: Transformatoare de putere, trifazate, in ulei. Cuprins Prefatdé . . . bad 1. Sigurante fuzibile . . . 11. Consideratii generale dy 1.2. Sigurante fuzibile fabricate in fara 1.2.1. Sigurante deschise cu miner aa 1.2.2. Sigurante tubulare deschise . . . . . . 1 - # 1.2.3. Sigurante tubulare inchise . . . . - 1.2.4, Sigurante inchise cu mediu de stingere 1.3. Sigurante fuzibile de fabricatie straina 1.3.1. Sigurante unipolare cu filet. . . . . 13.2. Siguranje cu mare putere de rupere (NH) 2. Intreruptoare automate . L Ge. 2.1. Consideratii generale . . - 2.2, Intreruptoare fabricate in tara. . 1. - 2.2.1. Intreruptoare automate monopolare Contactoare cu relee in ulei Contactoare cu relee in aer : - Intreruptoare automate in aer . . . Caracteristicile elementelor de protectie 2.3. Intreruptoare de fabricatie stréind . . . . 2. Intreruptoare automate tip Elfa (AEG) 2. Intreruptoare automate tip M (AEG) . Protectia elementelor din refele si instalatii 3.1. Consideratii generale 3.2, Protectia liniilor aeriene 3.3. Protectia cablurilor . . . . . +. - 3.4. Protectia coloanelor montate in tuburi 3.5. Protectia motoarelor electrice . 3.6, Protectia transformatoarelor 3.7, Protectia condensatoarelor . Caleulul curentilor de scurtcircuit 4,1, Generalitati... 5. 0 Determinarea elementelor de calcul Metoda de calcul os . Exemple de calcul de teircuit |). oe Analiza selectivitatii protectiei in! refele de distributie . 5.1, Selectivitatea actionarii a doud sigurante . . . 5.2. Selectivitatea fafa de protectia transformatoarelor 5.2.1. Protectia cu sigurante de inalté tensiune . Protectia maximala rapida tip DMI . 5.2.3. Protectia maximali temporizati. . .. . - . Analiza selectivitatii protectiei in instalatiile industriale 6.1, Selectivitatea intre doud intreruptoare automate ~ a a 2 6.2, Selectivitatea intre un intreruptor automat si o sigu- rant& Bibliografia