Teorie smps Started By smilex, Jun 28 2013 10:16 AM, http: !!!

"tehnium#a$i"ro topi% &08'#teorie#smps

http://www.tehnium-azi.ro/topic/5084-teorie-smps/page__hl__%2Bteorie+%2Bsmps
(es%hid a%est topi% din dorinta de a pre$enta sau dis%uta mai mult notiuni teoreti%e )dar si pra%ti%e* despre surse in %omutatie, poate putem, eu sau altii, sa adu%em un plus %elor interesati" As in%epe %u lu%ruri mai %autate si dorite"

Calculul transformatorului forward

+n terminolo,ia a%tuala, -ad %a prin .or!ard se intele,e stri%t %ele doua -ariante %u unul sau doua tran$istoare )%ondu% deodata*" /ele push#pull )in %ontratimp* puntea, semipuntea si primarul %u mediana ar .i tratate %um-a separat" (ar toate astea sunt %u %on-ersie dire%ta iar eu le#am numit mereu .or!ard" /hiar da%a di.era %a si %on.i,uratie, .un%tionea$a pe a%elasi prin%ipiu: atun%i %and tran$istoarele sunt in %ondu%tie, se in-esteste ener,ie %onsumatorului" 0rin%ipiul este determinat prin ale,erea %apetelor in.asurarii se%undare ast.el in%at odata %u tran$istoarele intra in %ondu%tie si diodele redresoare din se%undar" 1a .ly2a%3, diodele redresoare %ondu% numai dupa 2lo%area tran$istoarelor %are %omanda tra.ul" 4u -oi .a%e re.erire )a%um* stri%t la tra.o .or!ard" Tran$istoarele, tra.ul si redresarea exista pentru a .orma impulsuri" (e o2i%ei a%ele impulsuri ata%a o indu%tanta .oarte importanta pentru sta2ili$are si %are n#ar tre2ui tratata separat de tra., dar se poate si %a redresarea sa ata%e dire%t o %apa%itate de .iltra5" +n %a$ul in %are indu%tanta exista, dimensionarea se%undarului %a numar de spire tre2uie .a%uta ast.el in%at pentru %ea mai mi%a tensiune posi2ila apli%ata primarului, se%undarul tre2uie sa ,enere$e impulsuri a-and o tensiune mai mare de%at %ea dorita a .i sta2ili$ata" (a%a indu%tanta lipseste, tensiunea se%undarului )%a -ar. de impuls* se -a re,asi pe %ondensatorul de .iltra5, iar dimensionarea se%undarului se .a%e dupa %a$" +n am2ele -ariante, tensiunea o2tinuta respe%ta raportul de trans.ormare: Up/Us=Np/Ns )tensiuni si numere de spire p6primar si s6se%undar*" Si %a atare, a2andone$ se%undarul si ma re.er stri%t la primar" 7ormula ma,i%a %ea mai simpla e: N=UTon/(BS) unde 86numarul de spire, 96tensiunea la 2ornele in.asurarii ):*, Ton6timpul %at tensiunea exista pe in.asurare );s*, B6indu%tia in mie$ )T*, S6se%tiunea mie$ului )mm<*" +n parante$e sunt unitatile de masura in %are tre2uie se exprime marimile din .ormula respe%ti- -olti, mi%rose%unde, tesla, milimetri patrati" (espre .ie%are: N, numarul de spire. (imensionarea %ondu%torului tre2uie sa se .a%a tinand %ont de e.e%tul peli%ular" 7enomenul are %a si %onse%inta s%aderea %urentului spre mi5lo%ul %ondu%torului la %resterea .re%-entei" S%aderea are lo% dupa o relatie exponentiala, este in .un%tie de material si .re%-enta" 0entru %upru, exista o adan%ime de patrundere pentru %are se poate %onsidera %a -aloarea %urentului se pastrea$a a%eiasi" (e .apt, ea s%ade, dar nu .oarte semni.i%ati-" Adan%imea de patrundere: d=( . /f) adi%a ',' se imparte la .re%-enta exprimata in 3=$ si din re$ultat se extra,e radi%alul, o2tinand adan%imea in milimetri" /a exemplu, la 303=$, adin%imea de patrundere in %upru este de d60,38mm" (u2lul adan%imii determina maximul diametrului %ondu%torului, in %a$ul asta, la 303=$ se poate .olosi un %ondu%tor %u diametrul de 0,>&mm" /ondu%torul .olosit poate .i mai ,ros, dar se pierde spatiu, prin mi5lo%ul %ondu%torului nu -a %ir%ula mare lu%ru, ar semana %u o tea-a" (e a%eea, da%a se doreste un %urent mai mare, tre2uie multipli%ate %ondu%toarele

%are %ompun .irul de 2o2inat" +deal ar .i sa .ie %at mai su2tiri si i$olate intre ele )emailate*" (ensitatile u$uale sunt de 3#&A mm<, pentru %a lun,imile %ondu%toarelor sunt mi%i, iar puterea disipata e destul de mi%a pe a%ele lun,imi" ?rosier, da%a se respe%ta adan%imea de patrundere, se poate %onsidera %a a%el %urent %are par%ur,e %ondu%torul, determina puterea disipata pe in.asurare stri%t pe re$istenta ohmi%a a %uprului, re$istenta %are se poate %al%ula )e ,reu de masurat*" 0uterea se disipa pe durata Ton, iar pe intrea,a perioada T 2 )T61 . unde .6.re%-enta* se .a%e o medie %are e mai mi%a (T/!=Ton"Toff la pus#$pull)" 0uterea disipata in %upru la a%elasi %urent, e mai mare da%a Ton tinde %atre T 2, adi%a pentru sursele sta2ili$ate, da%a tensiunea de alimentare e mai mi%a" Similar si pentru se%undar, se adau,a puterii disipate in primar" Se poate aproxima ast.el puterea disipata in %upru, %are alaturi de %ea din mie$ o.era in.ormatia randamentului trans.ormatorului" @andamentul tra.ului tre2uie sa .ie mai mare de A&B" Si %urentul respe%ta raportul de trans.ormare, adi%a 9p 9s68p 8s6+s +p" (a%a numarul total de spire nu in%ape in .ereastra, se ale,e un mie$ mai mare sau unul %u .ereastra mai mare"

U, tensiunea la %ornele infasurarii.

+n %a$ul .or!ard %u unul#doua tran$istoare sau push#pull )primar %u mediana si punte*, tensiunea pe in.asurare este data de %ea de alimentare maxima posi2ila" 0entru primarul %u mediana, tensiunea se re,aseste pe o sin,ura in.asurare, de la mediana spre una din %apete, pe tot primarul se re,aseste du2lul alimentarii" 0entru semipunte, tensiunea pe primar este 5umatate din alimentarea maxima" 0entru a%este tensiuni se determina numarul de spire, dar da%a exista indu%tanta serie dupa puntea redresoare )sursa sta2ili$ata*, se%undarul se determina tinand %ont de tensiunea minima posi2ila pe in.asurarea primarului, moment in %are se iau in %onsiderare toate %aderile de tensiune de pe diode redresoare, tran$istoare, riplul pe .iltra5ul alimentarii, deadtime#ul si %ondensatorul inseriat %u primarul )da%a exista*" S%urt despre .ie%are" Tran$istoarele si diodele redresoare au %aderi de tensiune in .un%tie de %urentul %are le par%ur,e, -alorile se a.la din 0(7#ul lor" /ondensatoarele de .iltra5 se in%ar%a pe -ar.ul sinusoidei de la retea, intre -ar.uri se des%ar%a la o anumita tensiune, in .un%tie de %apa%itate si %urentul %onsumat )relatie: CU=&t*" @eteaua redresata %u punte o.era -ar.uri la 10 milise%unde )100=$*" (a%a e de la un a%umulator, %ontea$a minima lui posi2ila" (eadtime#ul este impus de /+#ul .olosit, nu se poate o2tine pra%ti% o umplere de 100B" 9$ual, -aloarea deadtime depinde de %ondensatorul .olosit in os%ilatorul din /+, se extra,e din 0(7" (a%a deadtimeul este de &B )exemplu*, tensiunea minima in se%undar tre2uie sa %reas%a %u a%elasi pro%ent" /ondensatorul inseriat %u primarul are %a s%op suprimarea %omponentei %ontinue, dar pe durata maxima a Ton, are un riplu %al%ula2il %a si %el de .iltra5, insa la .re%-enta de lu%ru a tra.ului" C -ariatie pe el de 10#20B din minima de alimentare este a%%epta2ila" (ar de toate %aderile de tensiune tre2uie tinut %ont, ast.el in%at, in %el mai rau %a$, tensiunea li-rata de redresare sa .ie %el putin e,ala %u %ea sta2ili$ata la %are se adau,a pro%entul deadtime#ului" (e exemplu, pentru o sta2ili$ata de 10: %u un deadtime de 10B, diodele redresoare tre2uie sa li-re$e impulsuri %are ata%a indu%tanta de minim 11: la minima de alimentare, %u toate %aderile maxime de tensiune de pe %omponentele impli%ate" Situatia e mai simpla da%a nu exista sta2ili$are, in %are %a$ tensiunea %ontinua .inala o2tinuta -aria$a in .un%tie de riplul alimentarii, %onsumator, et%, dar se%undarul se dimensionea$a simplu %on.orm raportului de trans.ormare"

Ton, timpul de conductie.

Ai%i ar exista %ele doua posi2ilitati %a separat: sursa sta2ili$ata si nesta2ili$ata" /ea nesta2ili$ata are Ton impus de deadtime, a%el Ton intra in %al%ul )%u

tensiunea maxima*" +n %a$ul surselor sta2ili$ate %are au Ton -aria2il, pentru %a indu%tanta nu mai intra in dis%utie iar a.larea Ton minim nu mai %ontea$a, as $i%e %a e mai usor a se %al%ula numarul de spire la 9 minim si Ton maxim )Ton6T 2*" (a%a in %al%ul intra 9 maxim, atun%i tre2uie %al%ulat Ton minim pentru a%ea maxima pe in.asurare" Ton minim este dat de relatia: Ton=(T/!)Umin/Uma', adi%a este o parte din semiperioada de T 2 si este data de raportul dintre tensiunea minima pe primar %u %ea maxima" A.larea Ton minim .oloseste la a.larea To.. maxim si la dimensionarea indu%tantei %on.orm -ariatiei de %urent dorite prin ea ((&=Ut)" (e asemenea, TonminUma'=(T/!)Umin adi%a ori%are parte a e,alitatii poate .i .olosita in .ormula %al%ulului numarului de spire la numitorul .ra%tiei de a%olo" B, inductia in mie). +ndu%tia in mie$ se ale,e" C -aloare prea mare du%e la saturatie si de o2i%ei la distru,erea tran$istoarelor sau in%al$irea ex%esi-a a mie$ului" C -aloare prea mi%a du%e la un numar de spire prea mare, %are nu in%ape in .ereastra sau %are du%e la pierderi mari in %upru" Tre2uie aleasa in .un%tie de puterea disipata in mie$ la .re%-enta de lu%ru" 4xista in 0(7#ul materialului .eritei un ,ra.i% Dspe%i.i% po!er lossD sau asemanator, %are arata la %e .re%-enta o anume indu%tie %e putere disipata produ%e in material, putere exprimata in E %mF sau 3E mF" 0entru o -entilatie naturala ar .i 2ine sa nu se depaseas%a 1003E mF sau 0"1E %mF" Mie$ul .olosit are un anumit numar de %mF, numar %are inmultit %u puterea disipata din ,ra.i% %on.orm indu%tiei alese, determina puterea disipata in intre, mie$ul" (e exemplu, da%a se ale,e o indu%tie %are determina 0"0AE %mF la a%ea .re%-enta %on.orm pd., un mie$ de &0%mF -a a-ea o putere disipata de ',&E" Alaturi de puterea disipata in %upru, da o ima,ine asupra randamentului tra.ului" A8#AAB este un randament .oarte 2un, si se poate o2tine" S, sectiunea mie)ului. (imensionarea ,eometri%a a tra.ului se poate .a%e %u relatia *=+B,fSmSf" 4xista si alte relatii" +n .ormula sunt 06puterea )E*, B6indu%tia )T*, 56densitatea de %urent )A mm<*, .6.re%-enta )3=$*, Sm6se%tiunea mie$ului )%m<*, S.6se%tiunea .erestrei )%m<*" (e exemplu, de la un tra. %u Sm61,&%m< si S.62%m< la o .re%-enta de 303=$, %u o indu%tie de B60,2T si o densitate .olosita de 3A mm<, ne asteptam la o putere de 2>0E in %onditii .oarte 2une de randament" Supradimensionarea )dar nu exa,erata* are %a e.e%t %resterea randamentului la o putere data, asemeni tra.ului de retea" (imensionarea o.era o ima,ine, nimi% nu e 2atut in %uie, e doar un pun%t de ple%are" /al%ulul randamentului o.era in.ormatia %ore%ta, .eritele di.era ori%um in .un%tie de material" /u pre%i$area %a in .ormula numarului de spire, Sm apare in mm<"

&nductanta serie )%um am numit#o* este pre$enta dupa redresare si

inaintea primului %ondensator de .iltra5" 4ste o2li,atorie pentru sta2ili$are" 0e net apar s%heme de surse sta2ili$ate .ara indu%tanta, s%hemele sunt ,resite" +ndu%tanta inma,a$inea$a ener,ie la momentul on, iar la momentul o.. ener,ia este redata %ondensatorului de .iltra5 )si sar%inii*" (a%a redresarea din se%undarul tra.ului ata%a dire%t un %ondensator de .iltra5 .ara indu%tanta serie, tensiunea la %are se in%ar%a %ondensatorul este de -aloarea -ar.ului impulsului ,enerat de se%undar indi.erent de .a%torul de umplere )latimea lui* si nu se mai poate %ontrola -aloarea tensiunii prin modi.i%area umplerii" /um spuneam, a.larea To.. maxim )la 9max* .oloseste la %al%ulul ei" Toff=T/!$Ton )la %on.i,uratia %ontratimp*, unde Ton este %el minim si Ton=(T/!)-Upmin/Upma'"

0entru a%el To.. maxim )Ton minim* se %al%ulea$a -ariatia de %urent )G+* dorita prin indu%tanta" A%easta -ariatie se ale,e u$ual intre 0,1& si 0,3 din %urentul maxim pe %e tre%e prin indu%tanta" (ar limitele nu sunt 2atute in %uie" C -ariatie de %urent mare %rea$a riplu mare pe .iltra5 dar si un raspuns 2un )rapid* al sursei la -ariatia sar%inii" (e%i e un %ompromis" /a exemplu, la un maxim de 10A se poate ale,e o -ariatie de 2A, %eea %e determina o -ariatie de H #1A prin indu%tanta, suprapusa peste %urentul de 10A" Atentie, numai -ariatia de %urent produ%e putere disipata in mie$ul indu%tantei serie, nu si %urentul de 10A )din exemplu*" :ariatia de %urent produ%e o -ariatie de indu%tie .B=B-.&/&ma' unde GB6 -ariatia indu%tiei, B6indu%tia aleasa )poate .i 0,&#0,> din maxima admisa in material indi.erent de .re%-enta pentru %a nu produ%e putere disipata*" Si puterea disipata de GB poate .i un %riteriu in ale,erea -ariatiei" 0entru %a pro%esul se 2a$ea$a pe autoindu%tie la To.., indu%tanta se %al%ulea$a pentru tensiunea sta2ili$ata, autoindu%tia .a%e %a tensiunea in-esa pe indu%tanta sa e,ale$e tensiunea sta2ili$ata )ne,li5e$ %aderea pe diodele redresoare*" 7ormula de %al%ul a indu%tantei este (=Uout-Toff/.& unde in ordine, 16indu%tanta )I=*, 9out6tensiunea sta2ili$ata la iesire ):*, To..6timpul de 2lo%are maxim )Is*, G+6-ariatia de %urent aleasa )A*" Si,ur %a si ai%i e ne-oie de o relatie de dimensionare" C relatie ar .i: Sm-Sf/(0,0+-(-&out1/B)2 /3 adi%a parante$a la puterea ' 3 sau la puterea 1"3333, unde B6indu%tia aleasa )T* iar 1 este exprimat )atentieJ* in m=" 8umarul de spire este N=(-.&/(.B-Sm) unde 1 in I=, B in T, Sm in mm<" +ntre.ierul ne%esar este i=0,43-N1-Sm/( unde i6intre.ier in mm, Sm6se%tiune mie$ in )J* %m< iar 1 in I=" +ntre.ierul se poate %on.e%tiona pe %oloana din mi5lo% .olosind smir,hel, da%a e o .erita, iar marimea intre.ierului se re%ti.i%a pana la o2tinerea indu%tantei dorite" Se poate .olosi si un toroid %u pul2ere de .ier %are indeplineste %onditia de dimensionare, pe %are se 2o2inea$a spire pana la o2tinerea indu%tantei da%a raportul (-&out/ (N-Sm) , unde 1 in I= si Sm in mm<, o.era o %i.ra mai mi%a de%at indu%tia maxim admisa in mie$, asta ne%esitand insa date )pd.* despre material" 0ul2erea de .ier admite 0,&#1T" (a%a numarul de spire e prea mi%, mie$ul se poate satura si in%al$i, dar de o2i%ei %ea mai mare putere disipata se re,aseste pe %upru, in indu%tanta serie" Ar .i 2ine a se respe%ta si ai%i adan%imea de patrundere, %u toate %a %ea mai importanta %omponenta este %ontinua si nu in.luentea$a patrunderea )K+ in.luentea$a patrunderea*" Trans.ormatorul si redresarea asi,ura existenta impulsurilor %are ata%a indu%tanta, dar a%este impulsuri pot .i asi,urate si de %atre un tran$istor" (e exemplu da%a se are la dispo$itie un a%umulator de 2': si se doreste o sta2ili$are la 12:, un tran$istor poate asi,ura impulsurile ne%esare sta2ili$arii" +n %are %a$ %on.i,uratia este 2u%3 )%o2oratoare* iar %al%ulul indu%tantei este -ala2il si pentru a%easta %on.i,uratie" 1a tra.ul in dis%utie mai intra %e-a: indu%tanta de s%apari" A%easta indu%tanta se poate masura in primar, .a%and s%urt in se%undar" 4a depinde de %upla5, sau de modul de exe%utie" +n a%est sens, ar .i 2ine %a se%undarul sa .ie inter%alat intre doua se%tiuni de primar sau in-ers da%a e ridi%ator" +ndu%tanta de s%apari poate .i -a$uta %a o indu%tanta inseriata %u primarul )ideal* si se mani.esta mai pre,nant %u %resterea .re%-entei, limitand %urentul maxim, %hiar si pe %el de s%urt%ir%uit" 9neori e 2ene.i%a )limitare*, alteori nu )pierderi*, in .un%tie de asta poate .i aleasa si exe%utia" :aloarea ei poate .i aproximati- anti%ipata in .un%tie de exe%utie numai dupa multa experienta %red, personal nu pot anti%ipa s%aparile, intotdeauna le#am masurat dupa exe%utie" +ndu%tanta de s%apari %reste odata %u raportul de trans.ormare si %u intre.ierul )nu e %a$ul la .or!ard* si e par%ursa de a%elasi %urent %a si primarul, determinand anumite pierderi" 9$ual, .ara intre.ier,

se pot o2tine s%apari de a mia parte din indu%tanta in ,ol a primarului" (a%a se porneste de la premisa )si se proie%tea$a %a atare* %a randamentul este .oarte 2un, nu %ontea$a indu%tanta primarului" Se %ontrolea$a pierderile prin ale,eri %ore%te si a5un,e asta" /al%ulul randamentului nu e o2li,atoriu, maximele de 3A mm< si 0,1E %mF asi,ura un randament .oarte 2un mereu" /ondensatorul inseriat %u primarul poate sa lipseas%a da%a nu exista %omponenta %ontinua si riplu pe .iltra5, adi%a da%a timpii de %omutatie sunt pre%isi si e,ali si da%a alimentarea se .a%e dintr#un a%umulator )sa $i%em punte .or!ard la 12:*" 4xista o %hi%hita la sursele sta2ili$ate" /um $i%eam Ton e -aria2il in .un%tie de alimentare, dar nu numai" +n .un%tie de -aloarea indu%tantei serie respe%ti- a -ariatiei de %urent si in .un%tie de reteaua de %ompensare, se o.era un anumit timp de raspuns la -ariatia sar%inii" (a%a sar%ina -aria$a mereu, umplerea nu e sta2ila, /+ %auta mereu sa %ompense$e -ariatia tensiunii de la iesire" Se poate intampla %a in anumite momente %ate-a impulsuri sa ai2a lo% la o tensiune mare odata %u un Ton mare %are sa du%a la saturatia s%urta a mie$ului si sa impli%e %urenti %e pot distru,e tran$istoarele" Se poate e-ita %u o retea @/ de %ompensare 2una, %a si prin supradimensionarea numarului de spire ast.el in%at sa .ie minimul ne%esar %a sa satis.a%a reletia numarului de spire %u 9max, Tonmax si B maxim admisi2il in mie$ )nu %el %urent utili$at*" 4xista posi2ilitatea %a supradimensionarea sa nu .ie ne%esara pentru simplul .apt %a numarul de spire de5a o2tinut satis.a%e relatia in %onditii maximale" Asta o.era .ia2ilitate %hiar si in %a$ul unor insta2ilitati, dar supradimensionarea spirelor mareste pierderile in %upru )se poate %ompensa %u un %ondu%tor mai ,ros*" (e asemenea 2ene.i%a si mult mai .ia2ila e si %omanda in %urent puls %u puls, a se -edea %on.i,uratii" Tra.urile se pot -entila da%a sursele se a.la in %ar%ase per.orate" +ntr#un mediu in%his, se pot monta pe radiatoare %are disipa spre exteriorul %ar%asei" Se poate .olosi 2anda i$olatoare p-%, ie.tina si ,asi2ila" +$olea$a 2ine da%a e inte,ra me%ani%" 4xista o oare%are tensiune intre doua spire alaturate, ar .i 2ine sa existe o mi%a distanta intre ele" Se poate .olosi manun%hiul de %ondu%toare %e .ormea$a .irul, intr#un termo%ontra%ti2il, exista role )da%a e %a$ul* de 1&#30m prin %are poate .i tras" Manun%hiul se poate torsada initial, nu exa,erat, e mai usor de prelu%rat" Tot pentru pastrarea i$olatiei, ar .i 2ine %a 2o2ina5ul sa nu a5un,a la %apetele %ar%asei, %hiar da%a asta presupune suplimentarea straturilor" 1o%ul ,ol dinspre mar,inile %ar%asei se poate umple %u un material i$olator .lexi2il de ,rosimea 2o2ina5ului" Se poate .olosi plat2anda de %upru pentru %urenti mari, %u ,rosimea maxima de du2lul patrunderii" Ar .i ideal un la% de impre,nare si %uptor" 8u ma pot a2tine, ar .i ideal un stin,ator" Toate sunt opinii personale" Cri%e %ore%tie %ompletare e 2ine-enita, este posi2il sa#mi .i s%apat -reo ,reseala, am prostul o2i%ei" (e asemenea, ori%e dis%utie despre ori%are a.irmatie de ai%i e 2ine-enita )pro2a2il mult mai simplu ar .i da%a s#ar dis%uta pra%ti%, %u %i.re*" +n .un%tie de timp si rea%tia -oastra la pre$enta, re-in %u un %al%ul %on%ret, pra%ti%, pe o semipunte de la retea, .or!ard %u doua tran$istoare de la retea, primar %u mediana de la 12: )sa $i%em* si .ly2a%3 %ontinuu si dis%ontinuu de la retea )dupa tre%ere in re-ista a %al%ul tra. .ly2a%3*, toate pentru a%eleasi %onditii )sa $i%em 30:%% 'A la iesire* si toate %u sta2ili$are"

Calculul transformatorului fl5%ac6

7lay2a%3#ul este o sursa %u %on-ersie indire%ta, adi%a atun%i %and se introdu%e

ener,ie in trans.ormator, sar%ina nu primeste nimi%" 4ner,ia introdusa se a%umulea$a in mie$ si este redata sar%inii la momentul 2lo%arii tran$istorului %are a introdus ener,ia prin des%hiderea lui )Ton*" Se 2a$ea$a pe autoindu%tie, iar asta determina in-ersarea tensiunii la 2ornele indu%tantei la momentul o.." :aloarea tensiunii in-erse depinde de %apa%itatea pe %are o in%ar%a ener,ia inma,a$inata in preala2il )pentru un sin,ur impuls* si poate lua %am ori%e -aloare in .un%tie de %apa%itate" 4li2erarea ener,iei la o.. se .a%e prin ale,erea in.asurarii si redresarii %orespun$atoare ast.el in%at numai tensiunea in-ersa sa poata .i redresata" Sensului in.asurarii este .oarte important, un sens ,resit trans.orma %on-ersia indire%ta in %on-ersie dire%ta" 0e s%heme .ly2a%3, la in.asurarile tra.ului apar mereu a%ele pun%te %are arata in%eputul 2o2ina5ului ple%andu#se de la premisa %a 2o2ina5ele sunt exe%utate in a%elasi .el sau sens, %one%tarea %ore%ta a in%eputurilor )respe%ti- s.arsiturilor* .iind -itala" /a o parante$a, da%a exista un tra. la %are nu %unoastem sensurile de 2o2ina5, ele se pot a.la %u un 1#metru" /ele doua 2o2ina5e de identi.i%at se inseria$a si se masoara indu%tanta totala a lorL da%a indu%tanta totala este mai mare de%at %ea mai mare indu%tanta indi-iduala, atun%i au .ost inseriate in%eputul uneia %u s.arsitul %eleilalteL da%a indu%tanta totala este mai mi%a de%at %ea mai mare indu%tanta indi-iduala, atun%i inserierea s#a .a%ut s.arsit %u s.arsit )sau in%eput %u in%eput*" Se sta2ileste dupa dorinta %are este in%eputul )semni.i%atia pun%tului de pe s%hema*, se poate %hiar mar%a %u mar3er pe tra., si se pot ast.el a.la in%eputurile tuturor 2o2ina5elor" 8u are importanta da%a pun%tul semni.i%a in%eput sau s.arsit, important este %a %eea %e semni.i%a pentru o 2o2ina, sa semni.i%e pentru toate, ast.el in%at la autoindu%tie sa .ie redresata tensiunea in-ersa in se%undare, nu tensiunea dire%ta" Atentie, indu%tanta depinde de patratul numarului de spire" (e exemplu, doua indu%tante de a%eiasi marime a.late pe a%elasi mie$, inseriate in%eput %u s.arsit, -or a-ea o indu%tanta totala de patru ori mai mare de%at a uneia )ori%are, .iind e,ale*, iar inseriate in%eput %u in%eput, -or a-ea 0m=" +ndu%tanta nu depinde de ,rosinea %ondu%torului sau de numarul de %ondu%toare )in paralel* %e %ompun .irul de 2o2inat" Spre deose2ire de .or!ard, indu%tantele sunt extrem de importante ai%i" :aloarea de -ar. a %urentului in indu%tanta, determina ener,ia inma,a$inata in ea: 7=(&1/! (in ,ouli*" (a%a numarul de impulsuri se repeta %u o .re%-enta ., atun%i puterea trans.erata -a .i *=7f sau *=f(&1/! (in 8)" Asta da%a se plea%a de la $ero si se a5un,e la o -aloare de -ar. + a %urentului" (a%a exista de5a ener,ie inma,a$inata in mie$ )nu a .ost total e-a%uata in preala2il* iar %urentul plea%a de la o -aloare +0, atun%i ener,ia inma,a$inata este o di.erenta dintre %eea %e se o2tine la -ar. de %urent si %eea %e a .ost 9 7=((&1/!)$((&01/!) sau 7=((&1$&01)/!" (a%a presupunem tensiunea 9 .iind %onstanta, apli%ata unei 2o2ine 1, intr#un timp t, -aloarea %urentului atinsa in 2o2ina este de &=Ut/(" (e%i %u %at indu%tanta este mai mi%a, %u atat %urentul o2tinut este mai mare" Asta e %au$a pentru %are -aloarea indu%tantei e de.initorie pentru o2tinerea unei anumite puteri" 4xista o %onditie o2li,atorie de urmat" 4a apare si din %al%ulul numarului de spire al tra. .or!ard: Bma':UTon/(NSm) in %are unitatile sunt %a a%olo T, :, ;s, mm<" Asta inseamna %a indu%tia %are se o2tine la o anume tensiune pe 2o2ina, intr#un anume timp, la a%ele numere de spire si se%tiune a mie$ului, tre2uie sa .ie mai mi%a de%at indu%tia maxim admisa in mie$ pentru .erita .olosita )din pd.*" +n %a$ %ontrar, se a5un,e la saturatia mie$ului si in .inal, la distru,erea sursei" @espe%tarea relatiei este per.e%ta la .or!ard, dar la .ly2a%3 asta inseamna prea multe spire .ata de indu%tanta dorita" (e a%eea se pra%ti%a %on.e%tionarea unui intre.ier %are are %a si %onse%inte s%aderea indu%tantei )%hiar si la respe%tarea numarului de spire in -ederea nedepasirii indu%tiei maxim admise* si suprimarea %omponentei %ontinue adi%a

adu%erea histere$isului inapoi in $ona de simetrie .ata de a2s%isa de asemenea important in -ederea nedepasirii indu%tiei maxime" /um $i%eam, in perioada Ton %resterea %urentului poate .i de la $ero sau de la o anume -aloare respe%ti- .ly2a%3#ul poate .i dis%ontinuu )de la $ero* sau %ontinuu" (i.erentele nu sunt %hiar atat de mari intre ele" Mai mult, se poate tre%e %u un .ly2a%3 de la un mod la altul in .un%tionare in .un%tie de %onsumator" Modul %ontinuu sau dis%ontinuu se di.erentia$a prin ale,erea -alorilor indu%tantelor" (eoare%e tensiunea in-ersa poate lua ori%e -aloare, trans.ormatorul .ly2a%3 nu respe%ta raportul de trans.ormare %a tensiune in se%undar" (e exemplu %u un raport de 1 1 se poate o2tine si o tensiune mai mi%a, dar si una mai mare de%at in primar" 4xista anumite interese pri-ind tensiunea in-ersa, dar se -a o2ser-a mai 2ine la o a2ordare pra%ti%a" Totusi, la e%hili2ru )reali$at de /+*, se -eri.i%a relatia a4=6-U!/(U4"6-U!) unde a16.a%tor de umplere al %ondu%tiei tran$istorului, 36raportul de trans.ormare, 9 26tensiunea in-ersa in se%undar, 916tensiunea dire%ta in primar" Si raportul de trans.ormare poate .i respe%tiexprimat: 6=a4-U4/(U!$a4-U!). @elatiile .oloses% %a preliminarii in ale,erea unui raport de trans.ormare si a unui .a%tor de umplere )a 1* pentru tensiunea dire%ta respe%ti- umplerea pentru tensiunea in-ersa a!=4$a4" /um $i%eam, tensiunea dire%ta din primar si in-ersa din se%undar %a raport nu respe%ta raportul de trans.ormare, dar tensiunile dire%te intre ele si tensiunile in-erse intre ele -or respe%ta %u stri%tete a%el raport de trans.ormare" (a%a, de exemplu, as alimenta %u 300:%% primarul unui tra. %are are raportul de trans.ormare de 10 )%o2orator*, tensiunea dire%ta -a .i de 30: in se%undar, dar este ne.olositoare in se%undar pentru %a nu tre%e de redresare" (a%a autoindu%tia .oloseste la o2tinerea unei tensiuni de '0:, adi%a in-ersa are '0: in se%undar, atun%i datorita raportului de trans.ormare, in-ersa in primar -a .i de '00: %are se -a adau,a tensiunii de alimentare si %are atra,e dupa sine un tran$istor mai pretentios" (a%a dores% sa .oloses% un tran$istor de 600: si a%%ept o in-ersa de 200: %are suprapusa peste alimentarea de 300: sa#mi dea maxim &00:, pentru %ei '0: doriti imi tre2uie un raport de trans.ormare de &" Asta atra,e dupa sine o alta umplere, de%i alti timpi si impli%it alte -alori ale indu%tantelor" (e%i totul e malea2il ai%i" 0utem presupune insa %a tran$istorul .olosit se a%hi$itionea$a dupa dorinta si atun%i se poate tine %ont %a trans.ormatorul .un%tionea$a %el mai 2ine %u o umplere de 0,& )&0B* de%i asta ar .i tinta" (ar in prin%ipiu, raportul de trans.ormare se ale,e pentru un tran$istor %are admite o anumita in-ersa iar ale,erea raportului de trans.ormare -a %ondu%e la o2tinerea unui anumit .a%tor de umplere %are de asemenea tre2uie sa %on-ina" 4xista mai multe a2ordari, o .oloses% pe %ea %are imi pare mai simpla" *entru modul discontinuu ple%am de la premisa %a in indu%tanta %urentul %reste liniar de la $ero la o -aloare maxima" /a$ul %el mai de.a-ora2il este tensiunea minima de alimentare, deoare%e .ormea$a umplere maxima pentru dire%ta respe%ti- umplere minima pentru in-ersa si de%i timpi mai s%urti in se%undar %a atare exista ris%ul de a trand.orma .ly2a%3#ul intr#unul %ontinuu da%a e-a%uarea ener,iei nu este %ompleta" (a%a ne,li5am pierderile, puterea dorita )0* este produsul 91M+1 unde 91 este tensiunea minima de alimentare iar + 1 este %urentul %onsumat din ea" +n primar insa, %urentul mediu este 5umatate din %el de -ar. )+-1* si asta pentru a%ea umplere a1" (e%i a4-&;4/!=&4 &ar &4=*/U1 de%i %urentul de -ar. in primar este &;4=!-*/(U4-a4) unde +-16%urentul de -ar. in primar si prin tran$istor )A*, 06puterea dorita, 916tensiunea minima in primar, a16umplerea la tensiunea minima" C2tinerea a%elui %urent se poate .a%e %u o anumita indu%tanta la tensiunea minima si timpul o.erit de umplere %on.orm .re%-entei de lu%ru" (in le,ea -ariatiei a %urentului, indu%tanta

"

este (4=U4-Ton/&;4 unde 116indu%tanta primarului )I=*, 916tensiunea minima de alimentare, Ton6timpul maxim de %ondu%tie )Is*" Ton6TMa 1 unde T61 . )1 .re%-enta* iar a16umplerea maxima pe dire%ta pentru alimentare minima" (imensionarea se poate .a%e %u relatia Sm-Sf:<(4-&;4-&4/ (!-,-B)=2 /3 adi%a parante$a dreapta la puterea ' 3, unde 1 este in m= iar 56densitate de %urent )re%omandat 3A mm<*" A%eiasi ale,ere a indu%tiei %u a%eleasi pro2leme %a la .or!ard, determina un numar de spire N4=U4-Ton/(B-Sm) unde U4-Ton=(4-&;4 )din %al%ulul indu%tantei* si a-em N4=(4-&;4/(B-Sm) unde 816numarul de spire primar, 116indu%tanta primarului )I=*, B6indu%tia aleasa )T*, Sm6se%tiunea mie$ului )mm<*" +ntre.ierul %a si la indu%tanta .or!ard i60,13M8<MSm 1 in mm, unde Sm in %m< si 1 in I=" :aloarea este pro-i$orie este de .apt o relatie de re%urenta si ar tre2ui reintrodusa in %al%ule de %ate-a ori, dar se %on.e%tionea$a a%el intre.ier si se re%ti.i%a pana la o2tinerea indu%tantei dorite )in realitate e mai mare putin*, si,ur %a asta ne%esita 1#metru" @aportul de trans.ormare ales in preala2il o.era numarul de spire ne%esar in se%undar N!=N4/6" Se poate .a%e o -eri.i%are" A.landu#se indu%tanta se%undarului (!=(4/61, -aloarea de -ar. a %urentului in se%undar &;!=!-&!/a! si %unos%and To..6T#Ton, se poate a.la %are este -ariatia de %urent in se%undar .&!=U!-Toff/(!" :ariatia de %urent tre2uie sa depaseas%a -aloarea +-2 ast.el in%at e-a%uarea sa .ie %ompleta" *entru ca)ul continuu, %urentul in primar plea%a de la o anumita -aloare si are lo% o -ariatie de %urent iar in se%undar s%ade de la o -aloare de -ar. pana la o alta -aloare dar nu la $ero, ast.el in%at ener,ia inma,a$inata nu este e-a%uata" :ariatia de %urent G+1 se ale,e pentru %ea mai mi%a tensiune adi%a %el mai mare Ton si a1" (a%a din %al%ulele preliminarii, %u raportul de trans.ormare %on-ena2il ales si un anume a1 maxim la 91 minim a-em pentru o putere maxima dorita un %urent %onsumat +1 din %ondensatorul de .iltra5, atun%i %urentul mediu in primar este +m16+1 a1 adi%a &m4=*/(a4-U4)" 0este a%est %urent se suprapune a%ea -ariatie de %urent G+1 %are se ale,e %a parte din a%el %urent" (e exemplu, da%a %urentul %onsumat din .iltra5ul alimentarii +1 este de 0,&A la o umplere de a160,' -om a-ea o medie +m1 de 1,2&A" Ale,and o -ariatie de 0,&A, %urentul -a %reste pe durata Ton de la 1A la 1,&A asi,urand ast.el atat -ariatia %at si media" 4xista ast.el si ai%i un -ar. +-1, e %el de 1,&A in %a$ul de .ata" Ale,erea tre2uie sa tina %ont de %ate-a lu%ruri" /u %at -ariatia e mai mi%a %u atat indu%tanta ne%esara si numarul de spire e mai mare si pierderile in %upru %res%, in plus e posi2il sa nu in%apa in .ereastra" /u %at -ariatia de %urent e mai mare, %u atat se apropie mai mult de .orma dis%ontinua si -aloarea de -ar. a %urentului %reste odata %u pierderile in mie$" Ai%i pierderile in mie$ sunt %a si la indu%tanta serie .or!ard, date de a%ea -ariatie a indu%tiei GB6G+ 1MB +-1 si interpreta2ile pe ,ra.i%ul pd.#ului materialului, ast.el in%at si indu%tia B poate .i aleasa aproape de maximul admisi2il mai ales pentru o -ariatie mi%a %omparati- %u -aloarea medie a %urentului" (e%i odata ales G+1, se poate a.la indu%tanta primarului pentru tensiune minima si Ton maxim 11691MTon G+1 unde 1 in I= si Ton in Is" A%eiasi .ormula la dimensionare Sm-Sf:<(4-&;4&4/ (!-,-B)=2 /3 unde &;4=(&4/a4)".&4/! iar B este %el ales aproape de maximul admis )in T*" Se o2ser-a %a -aloarea indu%tantei mari -a atra,e dupa sine un produs SmMS. mai mare"

8umar de spire N4=(4-&;4/(B-Sm), a%elasi %a si la .orma dis%ontinua" A%elasi intre.ier initial i60,13M8<MSm 1" @aportul de trans.ormare o.era numarul de spire si e-entual indu%tanta )%are se poate si masura* in se%undar" A%est mod de a2ordare nu tine %ont de pierderi de putere, e-entual da%a se doreste o putere anume la iesire, se poate %onsidera o putere %u 10B mai mare a2sor2ita din .iltra5" (ar e mai simplu de inteles" 9n %al%ul %e-a mai pre%is porneste de la a.larea initial a indu%tantei si numarului de spire in se%undar %on.orm 92, a2, To.., +2, +-2, et%, e-entual o a2ordare ulterioaraN +ndu%tanta de s%apari are ai%i un rol .oarte mare, deoare%e este pronuntata datorita intre.ierului" ?reu se pot o2tine s%apari de su2 1B din indu%tanta primara, iar 2B s%apari inseamna o pierdere de putere de 2B %are se du%e in plus pe snu22er la o %on.i,uratie %lasi%a .ly2a%3" Stri%a si randamentul sursei, dar si mareste puterea disipata pe snu22er" C2tinerea unui %upla5 .oarte 2un este de%i o tinta ma5ora, dar nu tre2uie .a%uta in detrimentul i$olatiei respe%ti- a se%uritatii %are tre2uie mereu sa .ie prioritara, indi.erent de %on.i,uratie" +n plus, nu doar tensiunea in-ersa .a%e saltul pe snu22er %i la a%el salt se mai adau,a si a%umularea respe%ti- in-ersa diin indu%tanta de s%apari" Se poate %onsidera %a maxima de tensiune pe snu22er, du2lul in-ersei %are se adau,a maximei de alimentare si tre2uie suportata de tran$istor" 4ner,ia a%umulata in s%apari poate .i preluata si de o dioda transil de puterea respe%ti-a" Sau o %om2inatie snu22erHtransil" 0oate ar tre2ui un %al%ul al snu22erelor pentru toate %on.i,uratiile smps, sper sa .a%a parte dintr#o a2ordare ulterioara" (imensionarea este %a idee, s%opul este un tra. %at mai mi% in %are sa in%apa spirele ne%esare si un mi% spatiu de -entilatie, %are sa ne%esite un intre.ier mai mi% dar %onditia prin%ipala este nedepasirea indu%tiei admise in mie$" (a%a se utili$ea$a un tra. prea mare, -a ne%esita un intre.ier mare, %u s%apari si pierderi mari" (sa%a se .a%e %al%ulul randamentului respe%ti- al puterii disipate in %upru )in%lusi- la .or!ard*, tre2uie sa se tina %ont de -aloarea rms, adi%a se .a%e o medie a puterii disipate, nu o medie a %urentului si apoi a.larea puterii pe re$istenta %ondu%torului, pentru %a puterea depinde de patratul %urentului" /a exemplu, da%a printr#un re$istor de 10mO tre% 20A %u o umplere de &0B, asta inseamna o putere )@M+<* de 'E pe %ei &0B adi%a 2E in total )pentru 100B*" 4 ,resit a %al%ula o medie de %urent de 10A pentru 100B o2tinandu#se o putere disipata de 1E" Adi%a %ore%t este media puterii, nu a %urentului" Toate astea par %ompli%ate, dar simplitatea -a reiesi din a2ordarea pra%ti%a, %u s%hema si -alori %on%rete, e-entual si %u .orme de unda" Sunt doar o mana de .ormule apli%a2ile, intele,erea lor )ma%ar partial* este pentru a .i apli%ate %ore%t" +n primul rand ar tre2ui sta2ilite niste %onditii de lu%ru, pre.era2il a%eleasi pentru a putea .a%e o %omparatie" (e%i toate sursele -or .un%tiona de la 1A0:%a la 2&0:%a ex%eptie %ontratimpul %u mediana in primar %are se pretea$a la tensiuni mi%i si %a atare il -oi presupune intr#un sistem auto de la 11:%% la 1&:%%" 7re%-enta de lu%ru a tra.ului de .6'03=$, %am mi%a pentru .ly2a%3 dar .oarte .un%tional" (e%i perioada T61 .62&;s" Tensiunea la iesire 30:%%" /urentul la iesire 'A" (e%i puterea de 120E si -oi presupune 130E %onsumati din alimentare )randament destul de 2un A2B*" /ele .or!ard -or .olosi %omanda in tensiune %u S?3&2& )l#am -a$ut in dis%utie pe .orum* iar %ele .ly2a%3 %omanda in %urent puls %u puls %u 9A38'2 )sau poate 38'' pentru dis%ontinuu*" +n %e pri-este alimentarea, %ea auto e %lara 11#1&:, dar %ea de la retea -a .olosi

a%elasi %ondensator dupa puntea redresoare de 220;7 '00:%% de%uplat %u 0,1; polipropilena tip P2 )adi%a un tip anume pentru suprimarea .re%-entelor pe retea, %u impedanta mi%a # suprimare 4M+*" +ntru%at toate extra, a%eiasi putere de la retea, se poate sta2ili uni-ersal %are este minima si maxima pe %ondensatorul de .iltra5 si de%i a%elea -or .i inter-alele de alimentare" :aloarea maxima este data de -ar.ul sinusoidei la maxima de retea, adi%a 2&0Q263&0:%%" 0entru -aloarea minima de 1A0:%a -om lua in %onsiderare si %aderea de tensiune dintre semialternante" /ei 1A0:%a .a% un -ar. de 268: %are pentru 130E %onsumati extra, %ir%a 0,&A timp de 10ms de la un -ar. la altul" /on.orm le,ii de -ariatie a tensiunii pe %ondensator, 9%6+Rt /60,&R0,01 0,00022623:" /ei 23: determina minima de 268#2362'&:%%"

Asadar limitele alimentarii sunt 2'&#3&0:%%" Semipunte

/on.i,uratia este mai des intalnita %u doua %ondensatoare ele%troliti%e inseriate si %u %ondensatorul inseriat %u primarul le,at la 5umatatea tensiunii .ormata de %ele doua ele%troliti%e" Mie imi pla%e mai mult asa" /ondensatorul inseriat %u primarul este .ormat din %ele doua de 1; adi%a 2;" (in S?3&2& am redat %eea %e interesea$a, adi%a os%ilatorul %are tre2uie sa .un%tione$e la 803=$" 7ie%are impul al os%ilatorului ata%a pe rand %ate un tran$istor" Ast.el, doua impulsuri %onse%uti-e %rea$a %i%lul %omplet al os%ilatiei, de a%eea .un%tionarea os%ilatorului pe 803=$ -a du%e la o .re%-enta de lu%ru a

10

tra.ului de '03=$" (in pd. interesea$a %ele doua ,ra.i%e si .ormula .re%-entei"

Am spus %a perioda e de 2&;s de%i .ie%arui tran$istor ii este re$er-at 12,&;s pentru a .orma impulsul" 0rin latimea impulsului )umplere* se %ontrolea$a ener,ia li-rata indu%tantei 1 si impli%it prin -ariatia lui se sta2ili$ea$a tensiunea" Se poate ple%a de la deadtime#ul de interes" A%esta se ale,e %at mai mi%, dar su.i%ient %a la 2lo%are toate pro%esele din tran$istor sa se des.asoare %omplet" Am sa ale, un deadtime de 10B" (in %ei 12,&;s re$er-ati unui tran$istor (t )deadtime* de 10B inseamna (t61,2&;, %are se pretea$a la un +?BT, pentru un MCS74T este arhisu.i%ient" 7olosind un %ondensator de /t61n, am trasat pe ,ra.i%ul a.erent %am %e re$istor @d mi#ar tre2ui, de%i @d6220S" 8e interesea$a un sin,ur impuls al %i%lului, redresarea este 2ialternanta %u punte sau %u mediana )%a ai%i*, %elalalt impuls ,enerea$a a%elasi lu%ru pentru indu%tanta 1 ast.el ata%ata %u impulsuri de 803=$" 0entru /t61n si @d6220S din .ormula re$ulta @t61>3" 8u e o -aloare u$uala, dar se pot ,asi si alte %om2inatii pentru a satis.a%e a%ea %erinta de 803=$ sau se poate mer,e si pe alta .re%-enta, nu e 2atut in %uie" (e%i am o2tinut %ei '03=$ %u %are -a lu%ra tra.ul %omandat %u o ast.el de .orma de unda in primar:

9mplerea este maxima la tensiune de alimentare minima )-erde* mai putin deadtime#ul" Modi.i%area umplerii %a si toate relatiile %e se sta2iles% la e%hili2ru, nu apar din senin, sunt re$ultatul pro%eselor din S?3&2& %are Dmun%esteD pentru a sta2ili$a tensiunea la iesire" 8u este un raspuns tipi% S?3&2& %i raspunsul

11

uni-ersal al tuturor pro%eselor ne%esare sta2ili$arii %u sau .ara /+" Tre2uie %al%ulata minima de tensiune %u %are se ata%a tra.ul" Minima de alimentare este de 2'&:" /on.i,uratia %elor doua %ondensatoare de 1; -a .a%e %e tensiunea maxima sa .ie 122,&:" (ar mai exista o %adere de tensiune pe tran$istoare si pe %ondensatorul e%hi-alent de 2;" 1a 122: %urentul pentru 130E este de 1,0>A %eea %e determina o %adere de tensiune anume pe re$istenta drena#sursa a tran$istorului )@ds*" A%el @ds se extra,e din pd.#ul tran$istorului si presupunem %a e de 0,&: de%i din %ei 122,& mai raman 122:" (in le,ea de -ariatie a tensiunii, pe un %ondensator de 2; la un %urent de 1,0>A intr#un timp de 12,&#1,2&611,2&;s, -ariatia de tensiune este 9%6+Rt /66: )%am mari %ondensatorii*" (e%i un H #3: .ata de media tensiunii adi%a 11A: din %ei 122:" Asadar 11A: este tensiunea minima %u %are se ata%a tra.ul" Maxima este 5umatate din %ei 3&0:, adi%a 1>&:" /um $i%eam, deadtime#ul tre2uie %ompensat printr#o tensiune mai mare" /ei 10B inseamna 33: minima in se%undar ne%esara sta2ili$arii la 30:" (a%a punem si redresarea, a-em un minim ne%esar in se%undar de 3':" 0entru minimul de 11A in primar, asta inseamna un raport de trans.ormare de 11A 3'63,&" /eea %e pentru maxima de 1>&: inseamna in se%undar &0:" Asadar in se%undar -om a-ea tensiuni intre 3': si &0:" Atentie, se%undarul inseamna ai%i partea dinspre mediana si unul din %apete" 0e toata in.asurarea din se%undar -om a-ea un maxim de 100:" Asta nu interesea$a ai%i, dar e important pentru dimensionarea snu22erelor, diodelor, et%" 1a e%hili2ru, umplerea maxima este data de minima de alimentare si -a .i de A0B %orespondentul unui Ton de 11,2&;s" 0entru alimentare maxima si perioada )T 2612,&;s* re$er-ata unui tran$istor, Ton6)9min 9max*RT 268,&;s %u o umplere de 3' &0668B sau 0,68" 0entru a%est Ton68,&;s si 961>&: )maxima in primar* se %al%ulea$a tot %e urmea$a" To..6)T 2*#Ton6';s" (imensionare" 06&RBR5R.RSmRS. adi%a SmRS.T0 )&RBR5R.*" Ale, 563A mm< si a-em 06130E %u .6'03=$" Tre2uie aleasa .erita si indu%tia" Ale, 3/A0 pentru %a se ,aseste usor )si pentru %a am pd.#ul lui si pot arata %e urmea$a*" A%esta e ,ra.i%ul de %are -or2eam anterior:

12

Am trasat %u rosu limita %elor 100mE %mF pentru o -entilatie naturala iar asta inseamna la '03=$ aprox" 0,18T" (e%i SmRS.T130 )&R0,18R3R'0* a di%a SmRS.T1,02 %m'" Ale, -arianta 4T( %u se%tiune rotunda )mai usor de 2o2inat* si ,ases% %el mai apropiat %a .iind 4T(3' )4T(2A e %hiar la limita, ar .i de -a$ut* %u Sm6A>mm<60,A>%m< si S.68&mm< )nu am2ele .erestre, %i numai una* dar -oi .olosi 2x4T(3' de%i S.61>0mm<61,>%m<" Adi%a SmRS.61,6&%m ' de%i mai mare de%at a%el 1,02 ne%esar" Numarul de spire" 869RTon )BRS*61>&R8,& )0,18RA>*68&spire" +n se%undar, 8& 3,&62',28spire" Se rotun5este in sus, de%i 2&spire" Asta inseamna pentru primar 2&R3,&68>spire" Adi%a trans.ormatorul -a a-ea in primar 8> spire iar in se%undar 2x2&spire" /ondu%toare de 2o2inat" Se dimensionea$a pentru %urent maxim, 1,0>A in primar, 2A in se%undar )parti%ipa am2ele ramuri, pe rand* si 'A pentru indu%tanta" Adan%imea de patrundere este d6Q)'"' .*6Q0, 1160,33mm de%i se poate .olosi un %ondu%tor de U0,6& %are are se%tiunea de 0,33mm< si la 3A mm< admite 1A" (e%i un %ondu%tor pentru primar, doua %ondu%toare in paralel pentru se%undar si patru %ondu%toare in paralel pentru indu%tanta 1 %u a%elasi %ondu%tor de U0,6&" 0entru %upla5 2un )s%apari mi%i*, primarul se poate exe%uta in doua se%tiuni intre %are se inter%alea$a se%undarul" +ndu%tanta serie" :aloarea 169outMTo.. G+ unde ale, K+61A, de%i 1630:R';s 1A6120;= (imensionare: SmMS.V)0,0&M1M+out< B*W' 3 unde B se poate ale,e 0,3T pentru %a ale, K+61A la %ei 'A maxim prin indu%tanta" Asta .a%e un GB6BMG+ +max60,0>&T %are la 803=$ ).re%-enta de lu%ru a indu%tantei* produ%e o pierdere ne,li5a2ila in mie$" (e%i SmRS.T)0,0&R0,12m=R16A< 0,3T*W' 3 de unde SmRS.T0,22 %m '" (a%a se optea$a tot pentru un 4T( ar mer,e 4T(2A )4H+* %u Sm60,>6%m< si S.60,6>%m<, %u 861MG+ )GBMSm*6120;=R1A )0,0>&TR>6mm<*621 spire si %u intre.ier i60,13M8<MSm 160,13R''1R0,>6%m< 120;=60,'mm %are se poate re%ti.i%a pana la o2tinerea indu%tantei de 120; sau se poate .olosi un toroid %u pul2ere de .ier re%uperat dintr#o sursa 0/ )de exemplu* pe %are se 2o2inea$a pana la o2tinerea %elor 120;="

ps" poate ma lamureste %ine-a %um sa .a% %u atasamentele ,i. %a sa se -ada la o re$olutie mai 2una" +n plus, imi apar niste %hestii %iudate pe %are nu le pot edita""" pe asta am re$ol-at#o""

>orward cu doua tran)istoare.

8u re-in asupra %al%ulelor tensiunii minime si maxime" Ai%i nu exista %ondensator inseriat %u primarul" 8e,li5and %aderea pe tran$istoare, putem a%%epta 2'&# 3&0:%% pentru a%eiasi putere extrasa si a%elasi .iltra5" /on.i,uratie:

Aparitia a%elor pun%te %are arata in%eput de 2o2ina5, demonstrea$a importanta .a$arii %ore%te" Adi%a da%a in primar pe pun%t apare potentialul po$iti-, in se%undar pe a%elasi pun%t tre2uie sa apara tot potential po$iti- ast.el in%at (3 sa %ondu%a odata %u tran$istoarele" Spre deose2ire de semipunte unde perioada %ompleta de os%ilatie era .ormata prin %ondu%tia alternati-a a tran$istoarelor, ai%i %ele doua tran$istoare %ondu% in a%elsi timp .ormand o 5umatate de os%ilatie" /ealalta 5umatate este .ormata prin autoindu%tie si dema,neti$area mie$ului prin intermediul diodelor (1 si (2" (a%a se produ%e la a%eiasi tensiune %a si alimentarea )%a ai%i*, dema,neti$area are ne-oie de aproximati- a%elasi timp %a si alimentarea primarului prin %ondu%tia tran$istoarelor" C .orma de unda pe tran$istorul lo! )de 5os* pe drena#sursa este:

/u rosu la alimentare maxima de 3&0:, iar -erde la minima de 2'&:" /aderea la $ero arata momentul intrarii in %ondu%tie a am2elor tran$istoare" 1a 2lo%area lor, tensiunea ur%a )drena tran$ lo!* pe o panta destul de in%linata pana la atin,erea alimentarii si des%hiderea diodelor (1 si (2" 0anta este spe%i.i%a %on.i,uratiei, un rol important il au ai%i snu22erele %are insa nu apar pe s%hema" 9rmea$a pro%esul de dema,neti$are prin %are ori%e ener,ie inma,a$inata se returnea$a %ondensatorului de .iltra5 si re-enirea" (e mentionat ai%i %a datorita pro%eselor de a%olo, la tensiune minima timpii sunt la limita" (a%a dema,neti$area nu se .a%e %omplet, mie$ul se poate satura, %u %onse%intele a.erente" +deal ar .i sa nu se

14

depaseas%a '0B %ondu%tie" 4xista /+ %are se pot .olosi anume pentru a%easta %on.i,uratie %e se pretea$a mai 2ine la %omanda in %urent )de dis%utat* dar da%a se utili$ea$a a%elasi S?3&2&, se -a .olosi o sin,ura iesire %are %omanda am2ele tran$istoare prin intermediul dri-eri, tra.o dri-er, et%" Spre deose2ire, la semipunte .ie%are iesire %omanda %ate un tran$istor" 7olosind de%i o sin,ura iesire %u a%eleasi %omponente la os%ilator, -om a-ea .re%-enta de lu%ru tot de '03=$, iar trans.ormatorul se proie%tea$a la .el, %u deose2irea %a tensiunea este du2la, ne.iind in5umatatita de %ondensatorul inseriat %u primarul" Tre2uie lamuriti timpii impli%ati iar la e%hili2ru, totul depinde de %eea %e se des.asoara inaintea indu%tantei serie, adi%a dupa redresare" Spre deose2ire de semipunte, ai%i dintr#un %i%lu %omplet este redresata doar o 5umatate de perioda, de%i sunt alti .a%tori de umplere" 7re%-enta la %are lu%rea$a indu%tanta este de '03=$ de data asta" Si pentru %a timpul de %ondu%tie este mult mai mi% %omparati- %u perioda, tre2uie a.lat %e tensiune minima si maxima )%on.orm -ariatiei alimentarii* este ne%esara inaintea indu%tantei pentru sta2ili$are" 0un un ,ra.i% %omparati- %u tensiunea minima %are ata%a indu%tanta la semipunte si .or!ard %u doua tran$istoare:

Sus este .orma la semipunte %u A0B umplere si o .re%-enta de 803=$ datorata redresarii 2ialternanta" Jos e .or!ard#ul %u un timp de %ondu%tie de 12,&# 1,2&611,2&;s pentru minima de alimentare" Asta inseamna un .a%tor de umplere de a16Ton T6'&B" /am mare pentru %on.i,uratie, dar -om presupune %a a5un,e" (eoare%e la e%hili2ru umplerea este e,ala %u raportul dintre tensiunea sta2ili$ata si %ea %are ata%a indu%tanta, pentru minima de tensiune redresata a-em a1630: 9 unde 96-ar.ul impulsului redresat si de%i 9630 0,'&666,>: la %are da%a adau,am 1: pe dioda redresoare, a-em 6>,>: ne%esari in se%undar pentru minima de 2'&:" Asta inseamna un raport de trans.ormare 362'& 6>,>63,62" 1a maxima de 3&0: -om a-ea de%i impulsuri de 3&0 3,626A6,>:" 1a tensiunea asta, umplerea la %ondu%tie este a1630 A6,>631B din %ei 2&;s adi%a Ton6>,8; iar To..62&#>,861>,2;s (imensionarea nu depinde de tensiune de%i pentru a%eleasi %onditii, a%elasi 2x4T(3' %u a%eiasi indu%tie de 0,18T" 8umarul de spire 869RTon )BRS*63&0:R>,8;s )0,18TRA>mm<*61&6spire iar in se%undar -om a-ea 1&6 3,626'3,2spire" @otun5im la '' iar asta inseamna un primar %u 1&A spire" (e%i tra.ul -a a-ea in primar 1&A spire iar in se%undar '' spire" Maximul de %urent extras din alimentare este la tensiunea minima de 2'&:, %eea %e inseamna pentru 130E, 0,&3A pentru %are se dimensionea$a primarul" Se%undarul se dimensionea$a pentru %ei 'A doriti" +ndu%tanta serie %u o -ariatie aleasa tot de 1A pentru %ei 'A li-rati este 169outMTo.. G+630:R1>,2;s 16&16;= la %are ale, a%eiasi indu%tie B60,3T %u KB60,0>&T" (imensionarea ei:

15

SmMS.V)0,0&M1M+out< B*W' 36)0,0&R0,&2m=R16A< 0,3T*W' 361,&&%m '" 7ata de %ei 0,22%m' ne%esari de la semipunte asta e %e-a di.erenta" Asta o2li,a la %am a%elasi 2x4T(3' si pentru indu%tanta serie" +n %are %a$ numarul de spire 861MG+ )GBMSm*6&16;=R1A )0,0>&TRA>mm<*6>0spire" +ntre.ierul i60,13M8<MSm 160,13R'A00R0,A>%m< &16;=61,2mm" Sau tor pul2ere de .ierN

Contratimp, primar cu mediana.

/on.i,uratie:

4ste intalnit mai des in domeniul auto, de%i alimentare 11#1&:" (e mentionat %a tran$istoarele sunt des%hise alternati-, seamana %u semipuntea, iar %and unul se des%hide, %elalalt suprta o tensiune du2la deoare%e si pe se%tiunea %u tran$istorul 2lo%at se re,aseste a%eiasi tensiune" +n mod normal nu ne%esita intre.ier, pentru %a nu exista %omponenta %ontinua ,enerata de di.erente de timp de %omutatie, .olosind MCS" Bipolarele au di.erente mai mari de timpi )intre ele* si %aderi mari de tensiune %ole%tor#emitor, de%i nu se pretea$a la solutia asta" +nsa pentru puteri mi%i, se pot .olosi si 2ipolare )personal nu re%omand* si mai ales la .re%-ente mi%i" Ai%i, da%a %apa%itatile de intrare MCS sunt mi%i, S?#ul poate %omanda dire%t portile tran$istoarelor .ara intermedierea dri-erilor" 0entru a%eleasi %onditii, la minima ne%esara de 3': in se%undar si minimul de 11: in primar raportul de trans.ormare este su2unitar 3611 3'60,32" A%est raport .a%e %a tensiunea de 1&: sa determine o maxima in .ata se%undar de 1& 0,326'6,A, adi%a %%a" 33#'6: in .ata indu%tantei" Asta .a%e %a umplerea la maxima sa .ie a1630 '666&B din T 2612,&;s re$er-at unui tran$istor, de%i Ton68,13;s iar To..6',3>;s" (imensionarea aste la .el pentru a%eiasi putere 06130E, densitate de %urent 563A mm<, indu%tie B60,18T si .re%-enta .6'03=$" (e%i a%elasi 2x4T(3' %u 3/A0" 8umarul de spire in primar 869RTon )BRS*61&:R8,13;s )0,18TRA>mm<*6>spire" +n se%undar, > 0,32622spire" +n primar, la 11: %urentul pentru 130E este 12A de%i ar .i %am 12 %ondu%toare U0,6& in paralel %are %ompun .irul de 2o2inat" Se%undarul pentru 2A )%ele doua se%tiuni parti%ipa pe rand pt" 'A*" +ndu%tanta 169outMTo.. G+ %u a%eiasi -ariatie aleasa de K+61A si a%eiasi indu%tie de B60,3T %e .a%e un KB60,0>&T" (e%i 1630:R',3>;s 1A6131;= %u o dimensionare .oarte asemanatoare %u a semipuntii, de%i 4T(2A)4H+* si un numar de spire 861MG+ )GBMSm*6131;=R1A 0,0>&TRA>mm<618 spire si un intre.ier i60,13M8<MSm 16 0,13R32'R0,A>%m< 131;=60,31mm" Sau tor pul2ere de .ier" Asta a .ost s%urta, dar da%a ne#am limita stri%t la %al%ule, ar .i 2#3 randuri" 8u e atat de di.i%ila proie%tarea unui tra. .or!ard" Sau asa sper sa se -ada" +n domeniul auto, este adesea intalnita solutia pentru alimentare audio" Se spune

1!

%a o sursa audio nu e 2ine sa .ie sta2ili$ata" 4xista un ade-ar la mi5lo%" Modul %um un ampli.i%ator audio extra,e %urent, este extrem de haoti%" C sursa sta2ili$ata tre2uie sa .ie si sta2ila" 4xtra%tia haoti%a de %urent poate desta2ili$a usor o ast.el de sursa" (a%a nu are rea%tie ).eed2a%3* sau sta2ili$are, sursa nu poate .i desta2ili$ata" (ar ade-arul este %a o sursa sta2ili$ata poate .i .a%uta sta2ila da%a se respe%ta niste %onditii" Asta -a suna %am dur dar doua sunt mai importante si -i$ea$a %ara%teristi%a Bode )amplitudine#.re%-enta*: panta ,lo2ala de #20dB de% )de%i2eli de%ada* si .a$a de H30#60X la interse%tia pantei ,lo2ala %u axa de 0dB" +ar ai%i se dis%uta despre reteaua de %ompensare @/ de pe ampli.i%atorul de eroare ne%esar sta2ili$arii" Asta e un su2ie%t in,ro$itor )din experienta*, dar dis%uta2il" Totusi, si eu as re%omanda o sursa nesta2ili$ata pentru audio, da%a %ompensarea nu este un su2ie%t 2ine stapanit"

>l5%ac6
/om.i,uratie u$uala:

@e$istorul din sursa MCS arata existenta %omen$ii in %urent, dar se poate .a%e si %u un tra. de %urent, tradu%tor =all, et%" /omanda in %urent este superioara %omen$ii in tensiune de ,enul S?3&2& din toate pun%tele de -edere" Se poate implenenta si la .or!ard pe 2a$a %resterii %urentului in indu%tanta serie, %restere %are se resimte si in primar" C mare %alitate a %omen$ii in %urent este .ia2ilitatea" 0ot spune %a am .ost .oarte impresionat de un simplu 9/38'3 %are a %omandat ).ara intrerupere, alimentarea /+ era asi,urata* un tra. %u s%urt intre spire in primar )J* .ara a distru,e MCS#ul" C sursa este mult mai .ia2ila da%a momentul o.. se .a%e la atin,erea unui anumit pra, de %urent pentru .ie%are impuls in parte" (oar -aloarea a%elui pra, de %urent este ne,o%iata pana la o anumita maxima de tensiunea de la iesire, respe%ti- de sta2ili$are" Asta e %omanda in %urent" Ai%i totul se %al%ulea$a pentru tensiuni minime" 4x%eptie .a%e raportul de trans.ormare" /a sa %ompli% putin, -oi presupune %a am la dispo$itie un MCS %u 9ds6800:" Si spun putin, pentru %a da%a as a-ea un MCS de 600:, situatia s#ar %ompli%a si mai tare" 1a a%elasi .iltra5, tensiuni si puteri: intrare 9 162'&#3&0: iesire 30: 'A" 7re%-enta .6'03=$, T62&Is" (ensitate de %urent tot de 563A mm<" ?aportul de transformare" +mi dores% o tensiune in-ersa de maxim >00: pentru si,uranta" (e%i la maxima de 3&0: imi pot permite o tensiune in-ersa de in%a 3&0: pe %are o impart in doua: o 5umatate pentru in-ersa determinata de se%undar la To.. si in%a o 5umatate pentru a%el spi3e al indu%tantei de s%apari" /u mentiunea %a a%ea 5umatate a s%aparilor se .ortea$a prin %al%ulul snu22erului )posi2il unul -iitor*" +ndu%tanta de s%apari nu poate .i anti%ipata, depinde de modul de exe%utie al

1"

.ie%aruia" (e%i 1>&: pentru in-ersa din primar ,enerata de in-ersa din se%undar %are tinand %ont de redresare are 9 2631:" Adi%a un raport de trans.ormare de 361>& 316&,6&" 0entru mentinerea a%estui raport de &,6& -om rotun5i in 5os spirele mai putine )in se%undar* in %a$ul modului dis%ontinuu si in sus in %a$ul modului %ontinuu, pentru pastrarea modului de .un%tionare" Umplerea si timpii" Minima e de 2'&: iar la e%hili2ru umplerea a1 pentru Ton este a163M92 )91H3M92*6&,6&M31: )2'&:H&,6&M31:*6'2B %are din 2&Is inseamna Ton610,&Is de%i a26&8B %u To..61',&Is" @odul continuu" 7orma %urentilor in primar si se%undar este:

Ale, o -ariatie de %urent de 30B )asa imi pla%e a%um, din moti-e aiurea*" 1a 2'&: si 130E -aloarea %urentului %onsumat este de + 160 916 0,&3A" /urentul mediu pentru perioada Ton este +m16+1 a161,26A %are pentru G+160,3M+m160,38A inseamna ex%ursie de %urent de +m1YG+1 2 adi%a intre 1,0>A si 1,'&A de%i un -ar. de +-161,'&A" Ale, un B60,3T %are pro-oa%a un GB6G+ 1MB +-160,0>AT )pierderi ." mi%i in mie$*" +ndu%tanta primarului 11691MTon G+162'&:M10,&Is 0,38A66>6AI=66,>>m=" (imensionare SmMS.TZ11M+-1M+1 )2M5MB*[W' 36Z6,>>m=M1,'&AM0,&3A )2M3A mm<M0,3T*W' 36',1%m'" 0rin pd.#uri ,ases% 2x4T('' %u Sm61,>3%m<, S.62,>A%m< de%i SmMS.6',8%m'" +n %are %a$ numarul de spire 8 1611M+-1 )BMSm*66>6AI=M1,'&A )0,3TM1>3mm<*618Aspire si 81618A &,6&633,'&spire de unde 8263'spire si 8161A2 spire" +ntre.ierul i60,13M81<MSm 160,13M1A2<M1,>3%m< 6>6AI=61,2mm" @odul discontinuu" Ai%i .a% o pre%i$are" 9/38'' de exemplu, nu permite %omanda %u o umplere mai mare de &0B )%u tot %u deadtime*, poate .i .olosit la .orma dis%ontinua pentru a nu permite tre%erea in re,im %ontinuu" 7orma %urentilor:

18

Ai%i nu ale, -ariatia, este de la $ero la +-1" 0entru 3/A0 la '03=$ ale, tot B60,18T )%u pierderile %orespun$atoare in mie$*" /urentul mediu pentru Ton este a%elasi +m161,26A dar %u -ar.ul du2lu de%i +- 162,&2A" Se poate %al%ula dire%t %u +-162M0 )91Ma1*" +ndu%tanta primara 11691MTon +-162'&:M10,&Is 2,&2A61020I=61,02m= (imensionare SmMS.TZ11M+-1M+1 )2M5MB*[W' 36Z1,02m=M2,&2AM0,&3A )2M3A mm<M0,18T*[W' 361,26%m'" ?ases% 2x4T(3' %u Sm60,A>%m< si S.61,6&%m<" Se o2ser-a di.erenta de -olum ne%esar .ata de modul %ontinuu" 8umar spire in primar 81611M+-1 )BMSm*61020I=M2,&2A )0,18TMA>mm<*61'>spire iar in se%undar 81681 \626 spire" +ntre.ier i60,13M81<MSm 160,13M1'><M0,A>%m< 1020I=62,>mm" /a exer%itiu, pentru .orma dis%ontinua, exista la To.. o umplere de a 26&8B adi%a un +m26+2 a266,AA iar asta inseamna un +-2613,8A" 1a maximul de %onsum, din %ei 13,8A, 'A se du% la %onsumator iar restul de A,8A ii in%asea$a %ondensatorul de .iltra5 %are -a pre$enta o putere disipata in .un%tie de 4S@#ul sau )pot .i mai multi in paralel*" (in %au$a pierderilor pe indu%tanta de s%apari, a tran$istorului pretentios si a a%elui %urent %are soli%ita .iltra5ul in se%undar, .ly2a%3#ul se utili$ea$a la puteri mi%i, pana la 200E" (ar teoreti%, nu exista limite" 9neori se i$olea$a ele%trostati% primarul de se%undar %u plat2anda %upru le,ata la masa pamantare alimentare, montata intre se%tiunile de 2o2ina5" (es%ar%area ele%trostati%a se poate si %u un re$istor mare )ex: 1MS* in paralel %u un %ondensator )2,2n* intre masa primarului si a se%undarului" Se mai pra%ti%a le,area masei de iesire la pamantarea retelei" 9$ual, se pra%ti%a o plat2anda de %upru peste intre,ul tra. .ly2a%3 pentru redu%erea radiatiilor datorate intre.ierului" 0oate am uitat %e-a, dar %am asta e tot %e stiu despre tra.uri smps" 4 posi2il sa .i ,resit la %al%ule, important este insa prin%ipiul de %al%ul" 7ie%are isi %al%ulea$a in .un%tie de interes" 4xista o mi%a in%ur%atura in unitatile de masura, de exemplu intr#o .ormula indu%tanta tre2uie s%risa in ;= iar in alta in m=, dar asta se datorea$a simpli.i%arii .ormulei la maximul posi2il" 9itandu#ma in urma, am -a$ut niste ,reseli de tastare %are se datorea$a mai ales .aptului %a nu ma des%ur% usor %u tastatura, nu le luati in seama" 8i%i timpul nu mi#e prieten in ultima perioada,

1#

poate sunt un pi% ,ra2it )apele$ si eu la o s%u$a 2una pentru ,reseliN*"

Snu%%ere"
*olite#nica are un 2lo, despre snu22ere, 2lo, in %are ultimul meu raspuns a .ost poate mai dur )s%u$e pentru asta*, dar si in.ormatiile -ehi%ulate a%olo sunt %el putin %iudate" 8#ar stri%a lamurita )%at se poate* pro2lema asta, adi%a %al%ulul snu22erelor, mai 2ine $is a %elor mai u$uale: @/ pentru .or!ard si redresare si @/( pentru .ly2a%3" +n ori%e %ir%uit, ori%at ar .i de 2ine proie%tat %a2la5ul, sunt impli%ate indu%tante si %apa%itati para$ite in a %aror %omponenta intra %hiar si lun,imea traseelor, a terminalelor %omponentelor, et%" A%estea sunt par%urse de un anumit %urent la momentul on, iar la o.. ,enerea$a os%ilatii %are se amorti$ea$a in timp" 7re%-enta os%ilatiilor depinde de a%ele indu%tante si %apa%itati para$ite si u$ual, poate lua -alori de M=$ sau $e%i M=$" /eea %e se urmareste %u un snu22er este amorti$area amplitudinii os%ilatiei intr#un timp %at mai s%urt deoare%e o ast.el de os%ilatie %u o -aloare su.i%ienta de -ar. de tensiune poate du%e la des%hiderea unui tran$istor %are tre2uie sa .ie 2lo%at, strapun,erea lui, des%hiderea sau strapun,erea unei diode redresoare, et%" Snu22erele @/(, pentru .ly2a%3 sau .or!ard %u doua tran$istoare, se %al%ulea$a relati- usor dar pentru %ele @/ exista metode de optimi$are %are insa ne%esita %unoasterea indu%tantelor si %apa%itatilor para$ite, de%i nu sunt usor a%%esi2ile" 0resupune masurarea .re%-entei os%ilatiilor para$ite )os%ilos%op di,ital*, suprapunerea unei %apa%itati %unos%ute si %ompararea noii .re%-ente %u %ea -e%he pentru a.larea marimilor impli%ate" Cptimi$area presupune maximul de e.e%t %u minimul de putere disipata" (ar -a spun %e-a: ori%e snu22er @/ are un e.e%t asupra amorti$arii os%ilatiilor" Si,ur, nu -a .i %el mai 2un e.e%t, sau nu -a .i %ea mai mi%a putere disipata, dar de%at delo%N Am sa in%ep %u .ly2a%3#ul pentru %a e mai %ald )a .ost ultimul in dis%utie*" Si -oi lua in di%utie exemplul de a%olo, .lay2a%3 dis%ontinuu %u toate datele a.erente" Snu%%ere ?CA" 9n snu22er .ly2a%3 %lasi% arata ast.el:

Am .ixat re$istenta de 0,3AS in sursa pentru un maxim de 2,&6A la 9/38'x"" 4ste sin,urul snu22er -ital" (a%a in alta parte un snu22er poate sa lipseas%a .ara a se distru,e %omponente, la .ly2a%3, lipsa a%estui snu22er -a distru,e si,ur tran$istorul" /eea %e amorti$ea$a el este spi3e#ul ,enerat de indu%tanta de s%apari" Tre2uie %al%ulat atent, pentru %a de el depinde -aloarea tensiunii suportata de tran$istor" 0entru %al%ulul lui, este ne-oie de un 1#metru %u %are sa se poata masura indu%tanta de s%apari" C estimare ar .i 2#3B din indu%tanta primarului de 1m=, dar %ele mai si,ure re$ultate se o2tin prin masurarea indu%tantei in primar, %u s%urt%ir%uit in se%undare" ?reu, dar nu imposi2il, se poate o2tine su2 1B" Sa presupunem %a masuram 20;=, adi%a 2B, -aloare nu

20

.oarte 2una dar a%%epta2ila" (e%i primul lu%ru de .a%ut dupa exe%utarea tra.ului este a.larea indu%tantei de s%apari" 4a poate .i -a$uta %a o indu%tanta de 20;= )in %a$ul nostru* inseriata %u primarul de 1m= si prin %are tre%e a%elasi %urent de -ar. +-6 2,&2A" A%el -ar. de %urent, determina a%umularea unei ener,ii de 1R+-< 2 %are se des%ar%a in %ondensatorul snu22erului tot %a ener,ie dar pe %ondensator su2 .orma tensiunii /R9< 2" (a%a e,alam ener,iile o2tinem 1R+-<6/R9< sau /61R+-< 9< unde 16indu%tanta de s%apari, +-62,&2A iar 96tensiunea re$er-ata initial pentru asta de 1>&:" (e unde /6',1&n7" 1a %are noi putem ale,e 3,An sau ',>n %a -alori standardi$ate %u mentiunea %a 3,An -a permite un salt mai mare dar -a .i mai usor de des%ar%at iar ',>n unul mai mi% si mai ,reu de des%ar%at" /ondensatorul tre2uie des%ar%at pana la tensiunea in-ersa )%el putin* ast.el in%at .ie%are nou salt sa presupuna %resterea de 1>&:, nu mai mare" Ale, 3,An si din e,ali$area ener,iilor o2tin 9<61R+-< / de unde 96180:" Asta inseamna %a peste tensiunea maxima de alimentare de 3&0:, se suprapune tensiunea in-ersa la To.. de 1>&: si in plus un spi3e de 180: adi%a un total de >0&:, -aloare %are ma satis.a%e .ata de MCS#ul meu de 800:" Toate %u %onditia sa pot sa des%ar% %ei 180: dupa .ie%are spi3e" (a%a des%ar%area are lo% intre maximul pe %ondensator de 30&: si tensiunea in-ersa de 1>&: atun%i saltul pana la 1>& in-ersa pe primar are lo% pe %apa%itatile para$ite ale spirelor iar %el de la 1>& la 30& este datorat ener,iei a%umulate in s%apari, %are %u 3,An .ormea$a o re$onanta la &>03=$ a-and perioada de 1,>&;s iar saltul se des.asoara in primul s.ert de perioada adi%a in 0,&;s" /eea %e presupune %a am la dispo$itie %el putin 2';s pentru des%ar%are" (in le,ea de -ariatie a tensiunii %urentul ne%esar pentru asta este +6/RK9 t63,AnR180: 2';62AmA iar media tensiunilor de 30& si 1>& este de 2'0:" (e%i re$istorul din snu22er tre2uie sa extra,a 2AmA la 2'0: adi%a sa ai2a re$istenta de @62'0: 2AmA68,23S" 0uterea disipata pe re$istorul de 832 are doua %omponente, una este in-ersa de 1>&: si %ealalta este ener,ia inma,a$inata in s%apari, dar putem aproxima )ori%um rotun5im in sus* %a este media de 2'0: pe 832 adi%a >E %eea %e .a%a ne%esar un re$istor 832 10E" 8epla%ut, dar asta e" 0entru a o2tine o putere disipata mai mi%a pe snu22er, e ne-oie de s%apari mai mi%i, de%i un %upla5 mai 2un %eea %e inseamna o exe%utie mai stransa" (ar .ara a a.e%ta i$olatia, se%uritatea primea$a mereu" Transilul poate .i pri-it %a un $ener %are este %apa2il sa preia -ar.uri %u ener,ii mari )-e$i pd.*" Se poate utili$a si asa %e-a:

/eea %e tre2uie sa preia un transil este stri%t ener,ia s%aparilor" 4l se ale,e %u o tensiune mai mare de%at in-ersa din primar si ast.el puterea disipata este doar %ea a ener,iei inma,a$inata in s%apari %are se multipli%a %u .re%-enta .R1R+-< 262,&'E in %a$ul nostru" C2ser-ati %a da%a 2B din primar sunt s%apari, atun%i 2B din puterea maxima este %eea %e s%aparile pun in plus pe snu22er %a putere disipata" Sau se poate .olosi o %om2inatie transil#%lasi% pentru o putere impartita si amorti$area tuturor os%ilatiilor"

21

0uterea disipata maxima pe a%est snu22er este atinsa numai la %onsum maxim" Mai exista un tip de snu22er @/( %are se ,aseste la .ly2a%3 si la .or!ard %u 2t" :oi presupune unul dintre %ei doi tran$istori .or!ard 2t %u pre%i$area %a snu22erul se montea$a intre drena#sursa )tran$istorul se doreste prote5at*"

(upa %on.i,uratie, se o2ser-a %are este rolul lui: la momentul on tran$istorul suntea$a %ondensatorul prin re$istor des%ar%andu#l la $ero, iar la o.. %ondensatorul se in%ar%a prin dioda la tensiunea maxima" 7aptul %a a%el %ondensator este pus in paralel %u tran$istorul la o.., usurea$a mult %omutatia tran$istorlui pentru %a o mare putere de disipatie are lo% pe %omutatie, adi%a la tre%erea tran$istorului dintr#o stare in alta" A%el %ondensator preia o parte din -ariatia %urentului de la maxim la $ero" 0ersonal in%ep prin a ale,e a%el %ondensator" +ar pentru asta e ne-oie de %apa%itatea de iesire a tran$istorului unde-a la su2 &B din tensiunea alimentarii )10: pentru reteaua de 230:%a*" Sa presupunem %a e .or!ard#ul %u 2t din exemplul dat in %al%ulul trans.ormatoarelor" A%olo pot utili$a 2x+@78'0 %on.orm tensiunilor si %urentilor -ehi%ulati" +ar in pd.#ul lui -ad ,ra.i%ul %apa%itatilor de intrare, iesire si drena# poarta" Ma interesea$a %el de iesire pentru tensiunea de 10::

C2ser- %a a%olo, %apa%itatea este de 600p7" Ale, de 2#3 ori a%ea %apa%itate, de%i %ondensator de 1,2#1,8n" C %apa%itate mai mare -a determina o putere mai mare

22

pe snu22er dar si -a usura mai mult tran$istorul, in%lusi- asta poate .i un %riteriu in ale,ere" /a -aloare standardi$ata opte$ pentru 1,&n" Tensiunea maxima la %are se in%ar%a este de 3&0:" +n%ar%area se .a%e prin dioda de%i nu exista la in%ar%are putere disipata prin re$istor" (ar des%ar%area se .a%e prin re$istor" 4ner,ia la %are se in%ar%a este de 46/R9< 2636>;J )mi%ro5ouli* ener,ie %e se des%ar%a pe @ %u .re%-enta de '03=$ adi%a 064R.61,&E si a%easta putere disipata determina un re$istor de minim 3E )%am du2lu se ale,e*" @e$istenta tre2uie sa asi,ure des%ar%area in %el mai s%urt Ton %are are lo% la 9max63&0:" Adi%a pentru A&B des%ar%are o %onstanta &R@R/66;s este su.i%ienta de unde @6800S si ale, @6>&0S 3E, %u mentiunea %a a%esta este un @ maxim si determina 3&0 >&060,&A in plus %a -ar. de %urent ).oarte s%urt* la momentul on" (a%a se a%%epta un %urent suplimentar al snu22erului la Ton nu mai mare de%at maxima de %urent de 1,1A data de raportul de trans.ormare, ar mer,e 330# >&0S 3E" /ei 330S ar .a%e timpi de des%ar%are mai s%urti" Ai%i puterea disipata nu depinde de %onsumator" Snu%%ere ?C Mai des intalnite in semipunti )punti*, %ontratimp primar %u mediana la tran$istoare si pe diodele redresoare" /um $i%eam, metoda empiri%a" (in 0(7 extra, -aloarea %apa%itatii la tensiunea la %are se %onsidera o.. %omplet, adi%a 5umatate din alimentare )maxima* la semipunte si %ea mai mi%a tensiune pentru dioda redresoare" Tensiunea de alimentare maxima ar .i 3&0: %u 5umatatea la 1>&:, lo% in %are estime$ %apa%itatea de iesire a MCS )%apa%itatea peste %are pun snu22erul*" A%ea %apa%itate o multipli% de %%a" 3ori si o2tin -aloarea %apa%itatii snu22erului pentru a%el semi%ondu%tor" 4xemplu pentru tran$istor +@78'0 la %are tre2uie sa estime$ pe ,ra.i% %apa%itatea (#S la 1>&: si dioda MB@10100 )%apa%itate maxima*, %omponente pe %are presupun %a le#as .i .olosit in semipuntea dis%utata anterior:

0entru tran$istor" @e$istorul il ale, ast.el in%at la ori%e salt pe snu22er sa in%ar%e tran$istorul %are pro-oa%a saltul %u aprox" 5umatate din %urentul prin tran$istor, adi%a in%ar%are suplimentara %u %%a" 0,&A" Asadar pentru 1>&: )asta e -aloarea .ie%arui salt* re$istorul ar .i %am 330S" 1a %ei 100p ai tran$istorului, ale, un %ondensator de 330p" Snu22erul pentru un tran$istor ar .i 330pH330S" 0entru dioda" /ea mai mare %apa%itate e de 600p, de%i 1,8n" 1a un raport de trans.ormare de 3,6 pe 5umatate de se%undar ar .i '8:, iar pe intre,ul se%undar ar .i A6:, tensiune

in-ersa pe .ie%are dioda" Jumatate din %urentul de 'A este 2A %are pentru A6: ar .i '>S" (e%i 1,8nH'>S pentru .ie%are dioda" +ar atun%i s%hema ar .i:

Se o2isnuieste sa se .oloseas%a un sin,ur snu22er la tran$istoare" 1o%ul este pe primarul tra.ului, pentru %a prin %ondensatorul inseriat %u primarul poate a%tiona pentru .ie%are tran$istor" /ele doua 330pH330S ar e%hi-ala %u 1&0SH680p" (e asemenea, pornind de la premisa %a %el putin o dioda este mereu des%hisa, se o2isnuieste un sin,ur snu22er pentru am2ele diode, pe se%undarul tra.ului in %a$ul asta ar .i 2x)1,8nH'>S* adi%a 3,3nH22S" +ar s%hema ar .i:

0entru %al%ulul puterii, tre2uie -i$uali$at )ima,inar* .orma de unda pe sanu22er %u tensiunea maxima" 0e primar tra.o pentru un %i%lu %omplet este:

/u maxima de H #1>&:" 7ie%are moment on in%ar%a %ondensatorul la 1>&: adi%a %u o ener,ie de /M9< 2 si sunt doua ast.el de momente si .ie%are moment o.. il des%ar%a )tot doua*" Toate %ele patru momente se des.asoara prin re$istorul snu22erului si toate -ehi%ulea$a a%eiasi ener,ie adi%a pentru un %i%lu 'M/M9< 262M/M9< %are inseamna o putere de 062M.M/M9<61,66E" Ar mer,e 2E tinand %ont %a e maxima de 1>&:" +n se%undar a%eiasi .orma dar H #A6: %u 3,3n de%i 062M.M/M9<62,'E sa $i%em 3E"

24

:alorile ast.el o2tinute pot .i un pun%t de ple%are, optimi$area )s%him2area %u -alori apropiate* .a%andu#se pe os%ilos%op, urmarind amorti$area os%ilatiilor para$ite %at mai mult si %at mai repede" Sau -alorile o2tinute se pot .olosi asa %um sunt )eu asa le .oloses%*" As -rea sa spun %ate-a %u-inte despre .un%tionarea unei surse .or!ard" 4 ne%esar pentru %e urmea$a dupa: a%ea in,ro$itoare %ompensare @/ a ampli.i%atorului de eroare" Si da%a e dispus, am sa#l iau pe Toma ne%redin%iosul )pisica matac#e* %a sa#i arat drumul, sau mai 2ine $is dire%tia, asa %um o stiu eu" 0resupunem de%i o semipunte sta2ili$ata in e%hili2ru, la o tensiune de iesire 92630:, a-and o indu%tanta 1, %are la timpii Ton6>,&;s si To..62,&;s impli%ati la o .re%-enta de &03=$ )T620;s*, determina o -ariatie de %urent K+61A, datorita unei umpleri de >&B %au$ata de o anumita tensiune de alimentare" 0re%i$e$ din nou %a la e%hili2ru, umplerea este data de raportul dintre tensiunea sta2ili$ata 9 2 si -ar.ul impulsurilor )%a tensiune* din .ata indu%tantei 9s )tensiune redresata din se%undar tra.o*, iar ai%i prin umplere intele, raportul dintre durata a%elor impulsuri si perioada la %are se repeta ele" (e%i pentru perioada T620;s, %i%lul %omplet este dat de %ondu%tia alternati-a a %elor doua tran$istoare, .ie%are a-and 10;s la dipo$itie si .ie%are -a %ondu%e pe rand >,&;s ,enerand impulsuri %are urmea$a a .i redresate si %u %are se ata%a indu%tanta" /a exer%itiu, pot spune %a da%a 92 9s60,>&, atun%i impulsurile %are ata%a indu%tanta au 9s6'0:"

C\, sa presupunem %a s#a reali$at e%hili2rul la un %onsum de 2A" :ariatia de 1A determina o ex%ursie de la 1,&A la 2,&A si in-ers, pentru %ele 10;s %i%lu" +n perioada Ton6>,&;s, %urentul %reste de la 1,& la 2,&A, iar in perioada To..62,&;s %urentul s%ade de la 2,& la 1,&A"

25

(upa %um se -ede, %resterea e mai lenta la Ton" Asta se datorea$a .aptului %a tensiunea apli%ata 2o2inei este de .apt o di.erenta dintre -aloarea impulsului de '0: si tensiunea sta2ili$ata de 30:, adi%a tensiunea apli%ata 2o2inei este de 10: la Ton" 1a To.. tensiunea %are apare prin autoindu%tie e de 30:" +n-ersa e de trei ori mai mare de%at tensiunea dire%ta pe 2o2ina, de a%eea la e%hili2ru si Ton63RTo.."

8umai asa se asi,ura a%eiasi -ariatie si repetarea %i%lului" 0ro%esul de sta2ili$are -a tra,e .un%tionarea in a%el pun%t" /um anume] 0resupunem %a sar%ina %ere la un moment dat un %onsum de 'A" Ai%i tre2uie sa -edem des.asurarea pro%esului %u in%etinitorul" :ariatia de %urent la To.. e data de K+69 2RTo.. 1" +ntr#o prima .a$a durata To.. )si indu%tanta 1* ramane %onstanta iar a%el %urent de 2A .ormat %u -ariatia de 1A nu este %apa2il sa asi,ure %urentul de 'A de%i sta2ili$ata 9 2 -a s%adea" /on.orm .ormulei, s%aderea 92 du%e la s%aderea -ariatiei pentru perioada To.." (ar la Ton -ariatia -a .i mai mare, pentru %a di.erenta apli%ata 2o2iei -a %reste %u s%aderea 92" /eea %e inseamna %a la Ton -ariatia de %urent -a .i mai mare de%at 1A iar la To.. mai mi%a de 1A, de%i da%a 9 2 s%ade %urentul %reste la Ton %u %ate putin la .ie%are impuls %are ata%a indu%tanta" Si asta pana la resta2ilirea e%hili2rului la noul %onsum de 'A"

2!

(in %ele de mai sus, se poate -edea %a simpla mentinere a umplerii este %apa2ila sa asi,ure a%eiasi tensiune 92 da%a exista a%elasi -ar. 9s, indi.erent de %onsumator" /a o paralela, da%a a-em un 2u%3 alimentat de la o tensiune sta2ila 91 si la %are %aderile de tensiune pe MCS si dioda sunt ne,li5a2ile, atun%i tensiunea st2ili$ata 92 -a .i data stri%t de umplere, adi%a da%a 63,A8B este umplerea, atun%i 63,A8B din 91, -a .i 92" Adi%a este extrem de simplu a asi,ura sta2ili$area prin mentinerea a%eluiasi .a%tor de umplere" @ealitatea e insa alta: a%ea tensiune 9s -aria$a, iar mentinerea umplerii -a %ondu%e la a%eiasi -ariatie a tensiunii 92" Solutia este -ariatia umplerii in .un%tie de 9s, adi%a da%a 9s %reste, pentru a nu %reste si -ariatia de %urent, se s%ade umplerea )s%ade Ton*" Si,ur %a n#ar mai .i ne-oie de %itirea tensiunii de iesire" Se poate %iti doar alimentarea si -ariatia umplerii in .un%tie de alimentare ar asi,ura sta2ili$ata, dar asta ar .i in %onditii ideale" +n realitate exista prea multe %aderi de tensiune in .un%tie de %urentul %onsumatorului, pierderi %are tre2uie de asemenea %ompensate prin umplere di.erita" (e asta se optea$a pentru %itirea tensiunii de la iesire si -ariatia umplerii in .un%tie de -aloarea a%elei tensiuni" Tensiunea de la iesire este %omparata %u o alta .oarte .ixa si 2ine termo%ompensata" Ast.el, da%a tensiunea e mai mi%a, umplerea -a %reste, iar da%a e mai mare, umplerea -a s%adea" 0ro%esul du%e in .inal la reali$area e%hili2rului pomenit anterior, adi%a a%eiasi %restere de %urent %u a%eiasi s%adere de %urent sau alt.el spus, a%elasi K+ si la Ton si la To.." /u K+ suprapus peste %urentul %onsumatorului" Apare o pro2lema" (a%a tensiunea sta2ili$ata s%ade %u 100m: %are este %ea mai potri-ita -ariatie a umplerii pentru re.a%erea %at mai rapida a tensiunii sta2ili$ate] (ar da%a s%ade %u 1m:] 0ro2lema %onsta in .aptul %a un /+ poate sa raspunda %u %e-a in ,enul Dumplere A&BD" (ar poate %a asta du%e imediat la %resterea prea mult a tensiunii, %restere %are in disperare /+#ul o %ontra%area$a %u umplere 0B, %are -a du%e la s%aderea prea mult a tensiunii si tot asaN +ar a%est .enomen se numeste insta2ilitatea surselor sta2ili$ate" +nsta2ilitatea poate du%e la umpleri exa,erate si posi2ilitatea saturatiei tra.ului, %urenti mari si insta2ili, et%" (e multe ori este per%eputa %a un tiuit sau .luierat" 9neori e peri%uloasa, alteori doar deran5anta" A%ea .re%-enta audi2ila poate .i re,asita )mai mult sau mai putin -i$i2il %u os%* pe primul %ondensator de .iltra5 si repre$inta -ite$a %u %are /+ in%ear%a sa %ompense$e -ariatia tensiunii sta2ili$ate, n#are ni%i o le,atura %u .re%-enta de lu%ru a os%ilatorului" 0entru %a sursa sa .ie sta2ila, tre2uie %a /+ sa raspunda intr#un .el anume, in .un%tie nu numai de -aloarea s%aderii tensiunii, %i si de -ite$a %u %are are lo% s%aderea tensiunii" +ar a%est lu%ru este asi,urat de reteaua @/ din ampli.i%atorul de eroare" 9ite#asa am a5uns la %ompensare" ^matac#e 8imi% nou su2 soare, stiu, dar da%a e %e-a de %omentatN (a%a modi.i%area tensiunii la iesire se .a%e prin modi.i%area ampli.i%arii ,lo2ale, atun%i e .oarte pro2a2il %a sursa sa de-ina insta2ila" /ara%teristi%a Bode se -a

2"

deplasa pe -erti%ala iar interse%tia %u axa de %asti, unitar se -a .a%e la o alta .re%-enta unde s#ar putea %a ni%i panta sa nu .ie de #20dB de% si ni%i .a$a sa nu .ie de %%a" H'&X" ^matac#e +,nora aliniatul de mai sus" :a exista un moment in %are -ei intele,e per.e%t %e#am spus" (ar -a mai tre%e un pi%" Sa $i%em %a eu sunt sursa" Sa $i%em %a am ne-oie de o%helari, dar nu#i port" Si ma uit la tensiunea de la iesire" 0entru mine, totul se des.asoara lent" 9n impuls durea$a o se%unda intrea,a" :ad %a tensiunea e su2 %e dores% si iau hotararea de a mari umplerea" Asta du%e la %resterea tensiunii iar la un moment dat, dupa %ate-a impulsuri, tensiunea o e,alea$a pe %ea dorita" Satis.a%ut, re-in la umplerea normala" (ar surprin$ator, tensiunea %ontinua sa %reas%a" 4-ident %a s%ad umplerea" 7ara e.e%t, tensiunea tot %reste" (isperat, s%ad umplerea la $ero" Tensiunea s%ade" A5un,e din nou la %ea dorita, iar eu, mai linistit, re-in din nou la umplerea normala" (e,ea2a, tensiunea %ontinua sa s%ada" 4-ident, %res% umplerea" Tensiunea %ontinua sa s%ada %hiar da%a .a% umplerea e maxima" 1a un moment dat insa, umplerea mare isi .a%e e.e%tul iar tensiunea %reste" +n%ep sa#mi dau seama %a %e-a nu#i in re,ula" +mi pun o%helarii, si -ad din nou tensiunea mai mi%a de%at %ea dorita" (ar mai -ad %e-a: %a tensiunea %reste rapid" Si intele, %a %hiar da%a nu .a% nimi% si doar mentin umplerea normala, %resterea prea rapida -a e,ala si %hiar -a depasi tensiunea dorita" +ar atun%i iau o hotarare %iudata: s%ad umplerea" Aparent a%easta hotarare nu are lo,i%a" Adi%a tensiunea e mai mi%a de%at %ea dorita iar eu iau masura s%aderii tensiunii" Si totusi, a%easta de%i$ie e %ea %ore%ta" 4u sunt sursa iar o%helarii repre$inta reteaua @/" Mai durea$a pana sa -or2im de -alori %on%rete @/" Tre2uie lamurite niste notiuni" Caracteristica Bode Asta e un simplu ,ra.i% %are arata ampli.i%are in .un%tie de .re%-enta" A %ui ampli.i%are si .re%-enta, -om -edea" (a%a ,ra.i%ul se mentine ori$ontal se numeste palier, da%a ur%a este panta po)iti;a iar da%a %o2oara e panta neBati;a" +ntre palier si panta sau intre doua pante di.erite apar .ranturi pe ,ra.i%" A%ele %olturi se numas% poluri sau $erouri" (a%a Dtine apaD este $ero, iar da%a Dnu tine apaD este pol" Adi%a .rantura polului este spre exterior iar a $eroului spre interior )partea de 5os*" Aecada Asta este inter-alul dintre o .re%-enta si o alta de $e%e ori mai mare" (e exemplu o de%ada este intre 13=$ si 103=$" Sau intre '>0=$ si ',>3=$" 0e %ara%terist%a Bode de%ada e repre$entata pe a2s%isa )axa ori$ontala* pe de%ade de 10=$, 100=$, 13=$, 103=$, 1003=$" /am asta e domeniul de interes" S%ara este lo,aritmi%a, nu liniara" Cmplificarea in deci%eli )dB*" (a%a o notam Ad2, iar ampli.i%area in tensiune o notam Au, atun%i Ad2620Rlo,Au" 1o,aritmul e in 2a$a 10 se mai s%rie si Dl,D dar pe %al%ulatorul !indo!s#ului apare %a Dlo,D" (e exemplu o ampli.i%are de '0 de ori este o ampli.i%are de 32dB" Se mai numeste si %asti," 0e %ara%teristi%a Bode %asti,ul este pe ordonata )axa -erti%ala* si este liniar repre$entat din 10 in 10 de%i2eli" 8e#ar interesa domeniul intre #60 si H60dB" >a)a Ai%i nu se -or2este de de.a$area dintre tensiune si %urent, %i de de.a$area intre doua tensiuni" 9na este un semnal iar %ealalta este raspunsul sistemului" 1a di-erse .re%-ente sistemul poate raspunde anti%ipat %u .a$a po$iti-a, sau poate raspunde intar$iat %u .a$a ne,ati-a" ?a.i%ul nas%ut din -aloarea .a$ei in .un%tie de .re%-enta este de asemenea important" (omeniul de interes este H #180X in a%elasi domeniu de .re%-ente 10=$#1003=$"

28

@e%omand .olosirea unui pro,ram de simulare" 4u .oloses% multisim11, -arianta porta2ila" :oi apela la el, ar dura prea mult sa desene$ in paint ,ra.i%e si toate %ele" 4ste mult mai usor de lu%rat ast.el, mai ales la .a$a" ^matac#e Astept intre2ari mereu )si nu doar de la tine*" Cri%um tre2uie sa pun pe multisim niste %ara%teristi%i si s%heme, durea$a de la un post la altul, nu stau 2ine %u timpul si mer,e ,reu )pentru mine*" (a%a -rei multisim#ul si nu te des%ur%i, suna#ma" 4 %am mare, peste 1?B" Ai neaparata ne-oie pentru rea%tie, dar e extrem, extrem de .olositor si pentru multe alte %hestiuni" /hiar si s%hemele sunt relati- usor de desenat pe el" Ar putea .i si o solutie la pro2lema 5pe,#urilor" C sa#mi dai dreptate %and-a" :ei intele,e .oarte usor mai departe" 4 .oarte simplu de proie%tat o retea @/" Si pentru tine -a .i simplu" Mult mai di.i%il este de interpretat e%hi-alentul unui sistem pentru a .i pus pe simulator" Spun sistem pentru %a %erintele sta2ilitatii sunt -ala2ile la ori%e are .eed2a%3, adi%a rea%tie ne,ati-a: sta2ili$ator liniar, ampli.i%ator audio, et%" A-em noro%, smps este extrem de simplu de interpretat da%a pd.#ul /+ este %ore%t si %omplet" (ar se poate interpreta si %u simple masuratori da%a nu se %unoaste pd.#ul sau nu e %omplet" 0are %iudat, dar mai ,reu este a interpreta intr#un e%hi-alent pe simulator o simpla s%hema %u trei tran$istoare, sa $i%em un sta2ili$ator liniar" +mi amintes% %um Marian re%lama nea5utorat %a nu stie %um sa interprete$e doua tran$istoare si un tl'31 intr#un sta2ili$ator, iar eu radeam sin,ur ,andindu#ma %a a a-ut poate o re-elatie: uneori lu%rurile mai simple sunt de .apt mai %ompli%ate" Asadar si mie imi pare mai di.i%ila interpretarea" (ar nu si in smps" :oi intra dire%t in mie$ul a%elor lu%ruri pe %are 2anuies% %a nu le intele,i" Asta e %ara%teristi%a Bode" Adi%a despre %e .re%-ente, %e ampli.i%ari si %e .a$e e -or2a in %ara%teristi%a si %e le,atura au %u o sursa" 1e par%ur,em de doua ori" Cdata %a sa intele,i despre %e e -or2a, apoi %a sa intram in detalii" :oi presupune o sursa %u un /+ ,en 'A', e mai simplu si %red %a ,ases% un pd. %omplet:

Ampli.i%atorul de eroare este %a in .i,ura, adi%a nu are %ore%tie, nu ampli.i%a, nu atenuea$a" Ampli.i%are unitara in tensiune sau ampli.i%are 0d2" Sin,urul lu%ru %are il .a%e AC este %a, .ixata re.erinta la &:, -a sta2ili$a sursa la >,3': tensiune data de di-i$orul re$isti-" C\, a%um eu intrerup %itirea tensiunii si monte$ di-i$orul pe o 2aterie %are are %e tensiune dores% eu"

2#

Tinand %ont de .aptul %a sursa -a dori sa %ompense$e, raspunde intuiti- la trei intre2ari: 1" (a%a 2ateria are 10:, %e tensiune -a .i la iesire] 2" (ar da%a 2ateria are &:] 3" (ar da%a 2ateria are >,3'0:] @aspuns mem2ru 1"umplerea -a .i $ero,tot $ero si tensiunea de iesire 2"umplerea -a .i maxima,tensiunea de iesire -a .i maxima 3">,3'0:" Smilex @aspunsuri per.e%te, ma 2u%ura asta" Mai pun o intre2are: dar da%a 2ateria are >,3'1:] @aspuns mem2ru 9mplerea -a .i mai mi%a de%at %ea de la >,3'0:Ltensiunea unde-a intre $ero si >,3'0:"0ro2a2il mult mai aproape de >,3'0:"(epinde %u %at s%ade umplerea pentru o di.erenta intre %ele doua tensiuni de 10m:" (a%a nu ma insel,inte,ratul in mare asta .a%e""""Modi.i%a umplerea .un%tie de tensiunea de la iesirea operationalului intern"A%easta tensiune depinde de di.erenta de tensiune dintre intrarea in-ersoare si %ea nein-ersoare si ampli.i%are"C intrare primeste o tensiune .ixa,de re.erinta,2ine sta2ili$ataL%ealalta intrare primeste printr#un di-i$or o parte din tensiunea de iesire,%e tre2uie sta2ili$ata"+nte,ratul se straduieste atat %at poate,sa mentina %ele doua tensiuni e,ale"(a%a tensiunea de iesire tinde sa %reas%a,se s%ade umplerea si in-ers" /am atat stiu eu despre sta2ili$area tensiuniiLpresupun %a modi.i%area ampli.i%arii e sin,ura solutia de a mentine sursa sta2ila" (e ai%i in%epe ne%unos%utul pentru mine""" Smilex 9mplerea -a .i mai mi%a de%at %ea de la >,3'0:Ltensiunea unde-a intre $ero si >,3'0:"0ro2a2il mult mai aproape de >,3'0:"(epinde %u %at s%ade umplerea pentru o di.erenta intre %ele doua tensiuni de 10m:" (a%a nu ma insel,inte,ratul in mare asta .a%e""""Modi.i%a umplerea .un%tie de tensiunea de la iesirea operationalului intern"A%easta tensiune depinde de di.erenta de tensiune dintre intrarea in-ersoare si %ea nein-ersoare si ampli.i%are"C intrare primeste o tensiune .ixa,de re.erinta,2ine sta2ili$ataL%ealalta intrare primeste printr#un di-i$or o parte din tensiunea de iesire,%e tre2uie sta2ili$ata"+nte,ratul se straduieste atat %at poate,sa mentina

%ele doua tensiuni e,ale"(a%a tensiunea de iesire tinde sa %reas%a,se s%ade umplerea si in-ers" /am atat stiu eu despre sta2ili$area tensiuniiLpresupun %a modi.i%area ampli.i%arii e sin,ura solutia de a mentine sursa sta2ila" (e ai%i in%epe ne%unos%utul pentru mine""" (in nou raspuns %ore%t" Stai 2ine %u intuitia" (a, poate .i o s%adere de %ati-a mili-olti sau %hiar -olti )impro2a2il*" @e-enim la asta" +mportant este %a introdu%i suplimentar o tensiune )1m:* iar la iesire tensiunea se modi.i%a %u o -aloare, in ,eneral mai mare de%at %ea introdusa" Adi%a are lo% o ampli.i%are" A%ea ampli.i%are se numeste ampli.i%are initiala si esta exprimata in de%i2eli" 9$ual, e de %ati-a dB pana la $e%i dB" :om -edea exa%t %at si %um, a%um nu %ontea$a, dar sa stii %a a%ea ampli.i%are initiala este .oarte exa%ta si usor de %al%ulat" C3, da%a exista o ampli.i%are in %urent %ontinuu, oare %um s#ar %omporta in %urent alternati-] 0entru a raspunde, suprapun peste 2ateria de >,3'0: o sursa de semnal %u impedanta ne,li5a2ila de 1m: si .re%-enta 10=$"

Si presupunem %a ampli.i%area initiala este de $e%e ori, adi%a 20dB" +n mod normal, la 10=$ ampli.i%area este tot de 20dB" (in nou apare o intre2are: dar da%a semnalul este de 100=$] (ar la 13=$, 103=$, 1003=$] 8u tre2uie pierdut din -edere %a la iesire exista un .iltru 1/ .ormat din indu%tanta si %ondensatorul de .iltra5" (e%i pentru .ie%are .re%-enta exista o anume ampli.i%are" 0utem exprima a%ea ampli.i%are in dB si putem %onstrui un ,ra.i% %are sa arate ampli.i%area in de%i2eli in .un%tie de .re%-enta" +ar a%est ,ra.i% se numeste %ara%teristi%a Bode" /um $i%eam, sistemul %ompensea$a in %urent %ontinuu printr#o tensiune in-ersa la iesire, .ata de %ea de pe di-i$or" +n a%elasi timp, da%a semnalul este sinusoidal de 10=$, o alta intre2are: semnalul ampli.i%at de la iesire are sinusoida in-ersa] Teoreti% asa ar .i, pentru %a tre2uie sa %ompense$e" Asta ar insemna 180X de.a$are" Adi%a semialternanta po$iti-a de la iesire se potri-este per.e%t %u semialternanta ne,ati-a de pe di-i$or" 0oate .i H180X da%a semialternanta po$iti-a la iesire apare mai repede sau #180X da%a apare intar$iat .ata de semialternanta po$iti-a de la intrare" Alta intre2are: exista si alte -alori, %e se intampla la %elelalte .re%-ente] 4i 2ine, exista" +n .un%tie de .ie%are .re%-enta apare o anume de.a$are a sinusoidei, po$iti-a sau ne,ati-a" Si ai%i se poate trasa un ,ra.i% %are sa arate de.a$area in .un%tie de .re%-enta" +n multisim exista o s%ula numita D2ode plotterD %are .a%e %ele doua %ara%teristi%i: ampli.i%area in .un%tie de .re%-enta si .a$a in .un%tie de .re%-enta" /u %onditia %a a%ea intrerupere si a%el ampli.i%ator pe %are il %onstituie sursa sa .ie %ore%t interpretate si puse %a s%hema"

@aspuns mem2ru Am inteles %e repre$inta 2ateriaLn#am inteles %e repre$inta altenati-ul de 10=$"@iplu nu e,.iind .re%-enta mult prea mi%a" Ba$andu#ma tot pe intuitie,as $i%e %a a%easta e in%er%area nereusita a inte,ratului,de a mentine la iesirea sursei,.ix >,3'0:"Adi%a intr#o se%unda inte,ratul modi.i%a de 10 ori umplerea pentru a mentine tensiunea sta2ila"(ar nu reusesteLin a%este 10 pun%te,tensiunea pe iesire -a %reste s%adea peste su2 >,3'0:"As $i%e %a da%a unei s%aderi ar urma o %restere,apoi o s%adere si tot asa n#ar .i ni%i#o pro2lema"Banuies% %a ai%i inter-ine .a$area %ore%ta,.ara de %are rea%tia ne,ati-a de-ine po$iti-a" Sper %a n#am spus multe tampenii"""" Smilex Ai %am spus, dar e mult mai 2ine sa le spui de%at sa le tii pentru tine" A%ei 10=$ nu repre$inta nimi%" 4ste pur si simplu exa%t %e#am spus: o sursa de semnal peste 2aterie" Am pus#o eu %a sa -ad %um raspunde sursa si in %urent alternati- nu doar in %urent %ontinuu" (in momentul asta sursa nu mai are .eed2a%3" 1#am intrerupt" A%um ma 5o% pe di-i$or iar sursa raspunde %um-a" 4a in%ear%a prin raspuns sa %ompense$e, dar in%er%area nu are e.e%t, di-i$orul e la mine in mana" +nteresea$a insa %um raspunde sursa la %e .a% eu pe di-i$or" Sursa s#a trans.ormat intr#un ampli.i%ator %u anumite %ara%teristi%i" @aspuns mem2ru (a%a intele, de unde apare %urentul alternati-,de 5oasa .re%-enta,la iesirea sursei,pro2a2il -oi intele,e si %e urmea$a,alt.el nu" Smilex C3" /hiar tu ai spus %a da%a pun >,3'1: tensiunea -a s%adea" 4i 2ine, da%a s%ade %u 10m:, adi%a la iesire -or .i >,330:, asta inseamna %a ampli.i%area e de $e%e ori )20dB*" 0ana ai%i e in re,ula] (e%i este un ampli.i%ator de %urent %ontinuu pentru %a ampli.i%a o tensiune %ontinua" (ar pe mine ma ma%ina %urio$itatea: %um ampli.i%a in %urent alternati-] +ar pentru asta ma 5o% %u tensiunea pe di-i$or intre >,33A si >,3'1: intr#un ritm de 10=$" Adi%a adun la %ei >,3'0: )sa $i%em tensiunea de polari$are ne%esara la intrare in noul ampli.i%ator* tensiunea de 1m:%a a sursei de semnal" +ntuies% %a .iltrul 1/ nu -a a.e%ta ampli.i%area pre$enta in %urent %ontinuu" (ar tot asa, imi dau seama %a .i,ura nu -a tine la ori%e .re%-enta" 1a un moment dat, a%el .iltru -a taia .re%-entele ampli.i%ate" C\] @aspuns mem2ru Sa intele, %a .iltru e repre$entat de indu%tanta serie si %apa%itatea paralel,dupa redresare,%are %onstituie un 7TJ"/u %at %reste .re%-enta,-a s%adea ampli.i%area "(a%a in %urent %ontinuu si la 10=$,e sa $i%em 20dB,%res%and .re%-enta %u %are tu te 5o%i %u a%el mili-olt adunat s%a$ut din >,3'0: ampli.i%area -a s%adea,la o anumita .re%-enta -a de-eni unitara,iar %res%and si mai mult,semnalul -a .i atenuat" 0S Ma intre2 da%a nu %um-a in%er%and sa#mi expli%i lu%ruri elementare,poate 2anale

pentru multi,topi%ul nu are de su.erit" Sau da%a pri%ep eu,ai ,arantia %a -a intele,e or%ine alt%ine-a]" Smilex (a%a a%el %ondensator are 1000u, rea%tanta lui este de 16 ohmi la 10=$ si nu prea in.luentea$a" (ar la 13=$ este de 0,16 ohmi, si,ur -a a-ea un e.e%t" +n plus, rea%tanta 2o2inei %reste %u .re%-enta" Tot asa si %u .a$a" (a%a se poate %onsidera de.a$at %u 180,rade la :%% sau %hiar 10=$, pe masura %e %res% .re%-enta pe di-i$or, semnalul -a .i mai intar$iat" 7a%and 2ilantul, ori%e sursa .or!ard la %are intrerup rea%tia, se trans.orma intr#un ampli.i%ator %u anumite %ara%teristi%i date de ampli.i%area initiala si .iltrul 1/" 0oti sa o -e$i %hiar %a un ampli.i%ator audio, %u per.ormante .oarte sla2e" (ar are un ,ra.i% %orespondent ampli.i%are#.re%-enta si unul .a$a#.re%-enta" ?ra.i%ul se numeste %ara%teristi%a Bode" Si,ur %a -om dis%uta %on%ret despre %um arata ,ra.i%ul pe o anume sursa, dar e important sa intele,i de unde apare a%el ,ra.i% si %um poate .i o2tinut" Te las sa mai rume,i ideea dar da%a ai nelamuriri pana ai%i, pune#le pe hartie" @e%iteste da%a %re$i" Stiu %a mer,e in%et, dar poate e mai 2ine asa" Bine %a s#a lamurit %e e %u %ara%teristi%a" Ar tre2ui sa putem %al%ula ampli.i%area initiala, Ao" Adi%a %ea in %urent %ontinuu %are se -a mentine si la .re%-ente 5oase" :om lua %a exemplu semipuntea dis%utata anterior" 1imitele tensiunii pe tra. 120# 1>&:, 16120;=, presupunem /62200;=, raportul de trans.ormare 363,& si un /+ de ,enul T1'A' la '03=$ %u umplerea maxima de A0B )10B deadtime nene,o%ia2il*" 1u%ram %u tensiunea medie )se -a -edea ulterior de %e* de 1'&:" Tensiunea dorita a .i sta2ili$ata e de 30: iar %itirea se .a%e %u un di-i$or &31H13" (in pd. 'A' se extra,e ex%ursia de tensiune de la iesirea AC eroare pentru %are umplerea -aria$a de la 0B la maxim" Ai%i maximul este A0B dat de ale,erea @/ din os%ilator" (a%a a%este date nu pot .i %ulese din pd., se poate -aria manual tensiunea la iesirea AC si se poate o2ser-a %u os%ilos%opul pentru %e pla5a de tensiune la iesirea AC, -aria$a si umplerea" (a%a iesirea /+ este in %ontratimp sau are sar%ina, se poate si %u un -oltmetru 2anal pe iesire, o2sr-andu#se a%elasi lu%ru, adi%a pentru %e pla5a de tensiune de la iesirea AC, -aria$a tensiunea de la iesire" 4u personal am mai multa in%redere in %e masor de%at in pd., dar sa presupunem %a o2tinem in.ormatia asta %um-a, iar pla5a este intre 0,&: pentru umplere maxima si 3,&: pentru umplere 0B" Adi%a o -ariatie de 3:" Tensiunea medie de 1'& pe primar si raportul de trans.ormare de 3,& .a% in se%undar o tensiune de '1,'3: %are %u o umplere de A0B %ondu% la un maxim de 3>,3: tensiune %ontinua pe %ondensatorul de 2200;" (esi,ur %a umplerea de 0B -a %ondu%e la 0:%%" Asadar pentru o -ariatie de 3: se o2tine o -ariatie de 3>,3: adi%a sistemul are o ampli.i%are initiala de 3>,3 3612,' ori" (ar tinand %ont de di-i$orul &31H13 %are atenuea$a de 6,1 ori, ampli.i%area initiala in tensiune este de 2,033 ori adi%a 6,2dB" Teoreti% a%easta ampli.i%are s#ar mentine si in %u a%ea tensiune de .re%-enta -aria2ila pe %are o introdu% atun%i %and rup rea%tia, dar ampli.i%area intalneste 1/#ul de la iesire" 0rprietatea unui .iltru 1/ este %a pana la .re%-enta de re$onanta nu atenuea$a, iar dupa a%ea .re%-enta atenuarea este %u '0dB de%, adi%a %eea$a o panta de #'0dB de%" @e$onanta este ai%i la 310=$, data de 120;=H2200;7" (eoare%e deo%amdata AC nu .a%e nimi% in plus sau in minus, pun o dia,rama si

%ara%teristi%a sursei .ara %ore%tie, trasata pe dia,rama"

Am intentionat sa las e.e%tul 4S@ al %ondensatorului la s.arsit pentru a simpli.i%a un lu%ru %are si asa pare %ompli%at" (ar mai 2ine luam taurul de %oarne" Si re-in la a%el %ondensator de 2200; %u un 4S@ de 20mS, o -aloare 2anala pentru un lo! esr" A%easta re$istenta este de .apt inseriata %u %apa%itatea si .a%e parte din proprietatile .ie%arui %ondensator ele%troliti%" 7ormea$a un $ero la e,alitatea esr %u rea%tanta %apa%iti-a" Adi%a la .re%-enta .61 )2_@/*" +n %a$ul nostru la .re%-enta de 3,63=$" +n a%el pun%t panta de #'0dB de% se trans.orma intr#o panta de #20 dB de%" Asadar ,ra.i%ul %ore%t este:

+n a%est moment ne intoar%em la conditiile sta%ilitatii9 la intersectia cu a'a de 0dB, panta tre%uie sa fie de $!0 dB/dec iar fa)a de "30$D0E " 7ata de dia,rama a%easta, am sa pun un exemplu de %ore%tie ideala %are tre2uie reali$ata de AC ast.el in%at panta sa atin,a %erinta sta2ilitatii la ori%e .re%-enta s# ar petre%e interse%tia" 4xemplul este %u -erde, iar panta ,lo2ala )dia,rama %are

re$ulta in .inal* %are se o2tine este %u al2astru, a%easta .iind suma %elor doua"

/ore%tia ideala %o2oara %u #20 dB de% pana la re$onanta 1/ ast.el in%at ,lo2alul sa .ie de #20 dB de% pana a%olo, deoare%e palierul nu in.luentea$a" Mai departe, pana la 3,63=$, %ore%tia are panta %res%atoare de H20 dB de% pentru %a adunata %u %ea de #'0 dB de% sa .a%a ,lo2alul tot #20 dB de%" +ar pe 4S@, palierul %are sa nu in.luente$e panta" Ast.el, intre,ul ,lo2al are # 20 dB de% si interse%tia s#ar putea des.asura oriunde, %onditia pantei ar .i indeplinita" 7a$a %ore%ta se o2tine %u un simplu %ondensator )intr iesire si in# la AC* %are dupa interse%tie, la aprox du2lul .re%-entei de interse%tie .a%e panta de #'0 dB de%" A%el %ondensator nu apare %a e.e%t pe ultima dia,rama" C sa propun si o solutie despre -alori %on%rete si %um anume se %al%ulea$a dar tre2uie .a%ute niste %onsiderente asupra interse%tiei" 0e dia,rama, interse%tia se .a%e la 6#>3=$, dar eu pot ale,e alta amplitudine la %ore%tia AC ast.el in%at si ,lo2alul sa poata a-ea alta amplitudine, interse%tia .a%andu#se la alta .re%-enta" Mai simplu, prin ale,erea %orespun$atoare a %omponentelor @/ se poate deplasa pe -erti%ala ,lo2alul modi.i%and ast.el pun%tul de interse%tie dupa dorinta" A2solut la ori%e .re%-enta are lo% interse%tia este rau" +nainte de re$onanta nu e 2una .a$a, de%i ni%i un %a$" +ntre re$onanta si 4S@ )3,63=$* este lo%ul ideal re%omandat in ori%e lu%rare de spe%ialitate, dar e .oarte putin lo% datorita -ariatiei tensiunii de alimentare )-om -edea %um si %e* dar mai ales datorita -ariatiei 4S@#ului" A%esta la #20X/ poate %reste de 2#3ori, iar la H>0X/ se poate in5umatati" (e%i a%el 3,63=$ nu este sta2il termi%, iar da%a pun%tul se deplasea$a spre stan,a, pe o 2u%ata de portiune trans.orma panta ,lo2ala de #20 dB de% intr#un palier" (a%a interse%tia se reali$ea$a pe esr, a%eiasi -ariatie a esr are e.e%t asupra ampli.i%arii adi%a deplasea$a pe -erti%ala ,lo2alul si modi.i%a pun%tul de interse%tie %u in.luente mari asupra .a$ei %are s#a reali$at prin a%el %ondensator pentru o anumita .re%-enta" +nt#un %u-ant, oriunde e rau" Totusi, %ate %e-a se poate .a%e" (e exemplu, da%a se optea$a la interse%tia pe panta de H20 dB de% a %ore%tiei, se %reea$a o re$onanta mai mi%a prin -alori ale indu%tantei mai mari" (e asemenea se pot %auta niste %ondensatoare 2une %u esr mi% %are sa o.ere spatiu ne%esar in $ona" (a%a sursa -a .un%tiona la temperatura %amerei, interse%tia se poate reali$a pe esr, -ariatia termi%a este

destul de mi%a" Se poate %a un termistor lipit de %ondensator sa .a%a parte din reteaua @/ ast.el in%at odata %u s%him2area temperaturii si a esr, sa se modi.i%e si %ore%tia, %a sa asi,ure sta2ilitatea sursei la ori%e temperatura" 4xista %ondensatoare non 4S@ si nonindu%ti-e neele%troliti%e, dar pretul este pe masura" Se pot intalni in surse industriale" A%olo se poate .a%e usor interse%tia pe panta de H20 dB de% pentru %a nu are %ine sa o in.luente$e" (intr#o ,ramada de %ondensatoare M\0 )de exemplu* de &#10; se poate %rea o ast.el de 2aterie de .iltra5" Solutia %ea mai des intalnita, poate mai ales din %au$a pretului si %omplexitatii, este interse%tia pe esr" /hiar mai mult: se montea$a %ondensatoare %u esr sla2 %are sa du%a la %oin%identa re$onantei 1/ %u $eroul introdus de esr, ast.el in%at dupa re$onanta toata panta sa .ie de #20 dB de% %are se %ore%tea$a .oarte usor %u un palier la AC" 7a%and a2stra%tie de -ariatia temperaturii, noi -om %al%ula %ore%tia ne%esara pentru o interse%tie la 1#23=$ pe panta de H20 dB de% si la 8#103=$ pe esr" Tre2uie sa tre% in re-ista niste ,eneralitati si %ate-a %hestiuni spe%i.i%e multisim# ului" 4xista doua %on.i,uratii AC in smps:

0rima este in-ersoare si asi,ura o ampli.i%are `1 `2" 4ste ,enul S?3&2&" A doua este nein-ersoare si are o ampli.i%are )`1H`2* `2" 4ste tipul T1'A' si %el pe %are il -oi .olosi ai%i" +mpedantele ` pot .i ori%e retea @/" Sunt -aria2ile %u .re%-enta" (a%a un 1/ .a%e o panta de '0, un @/ .a%e una de H #20dB de% da%a la lo%ul unde isi .a%e e.e%tul exista initial palier" +nterpretarea pe multisim este de doua ampli.i%atoare" 0rimul este AC eroare )A4* iar al doilea este %el %are asi,ura Ao" 8u %ontea$a da%a eroarea este sau nu in-ersoare, per ansam2lu toata sursa tre2uie sa .ie in-ersoare in :%%" (e%i da%a A4 este in-ersor, Ao este nein-ersor si in-ers, adi%a %a$ul nostru: A4 nein-ersor si Ao in-ersor" 0e multisim ar apare Ao .ie %u ampli.i%area de 6dB, .ie %u ampli.i%area de 22dB alaturi de di-i$orul &31H13 la intrarea A4 %u %are se %iteste tensiunea de 30:" 0re.er a doua -arianta %u ampli.i%area de 12,' la Ao si %u di-i$or:

/a sa s%ap de polari$area de %are -or2eam, ma raporte$ la masa %u niste operationale -irtuale ideale" Ai%i interesea$a numai ampli.i%arile si .a$ele" /um se -ede, exista un ,enerator de semnal si a%el 2ode plotter %are are ne-oie de un sin,ur %i%lu sinusoidal, indi.erent de amplitudine sau .re%-enta, pentru a putea trasa %ara%teristi%a Bode" Are o intrare si o iesire in-ersoare %are se lea,a la masa, iar nein-ersoarele anali$ea$a semnalul la intrare respe%ti- iesire" /and se des%hide prima oara )nesal-at*, 2ode plotter#ul apare ast.el:

Are doua optiuni a.isate: ampli.i%area )ma,nitude* si .a$a )phase*" 1imitele de .re%-enta, ampli.i%are si .a$a nu sunt %ele de interes" Se sta2iles% limitele de

"

%are -or2eam iar %eea %e ne#ar interesa arata %am asa:

4u -oi posta: %ara%teristi%a ne%esara pe A4 pas %u pas odata %u re%al%ularea impedantelor, %ara%teristi%a reala A4 pe 2ode plotter ).ara di-i$or* si %ara%teristi%a ,lo2ala reala o2tinuta la .inal )%u di-i$or si ampli.i%are Ao de 12,' ori*" +ar asta pe rand pentru %ele doua interse%tii la 1,&3=$ pe panta de H20dB de% si %ea de la 83=$ )sa $i%em* pe panta data de esr" (eo%amdata ampli.i%area initiala %u Ao622dB )12,' ori* si di-i$or &31H13 pe interpretarea in multisim %u ampli.i%are H .a$a si dia,rama estimata anterior data de re$onanta si esr:

/a sa se poata %al%ula -alorile @/, a-em ne-oie de %ara%teristi%a dorita a A4" Ast.el, pentru primul %a$ )1,&3=$*, se poate trasa ,lo2alul tinta, iar asa %um ,lo2alul este suma %elor doua, tot asa si %ara%teristi%a A4 este di.erenta dintre ele, iar pentru al doilea )83=$* trase$ %ara%teristi%a A4 simpla .olosita in sursele 2anale si apoi ,lo2alul o2tinut:

(upa %um se -ede am pus %ate un pol la ,lo2al )al2astru* %are sa .a%a .a$a %ore%ta, unde-a la de 2 ori .re%-enta de interse%tie si %are .a%e panta de #'0dB de% mai departe, lu%ru %are asi,ura o .a$a %ore%ta" Mai 5os, prin di.erenta, am o2tinut ne%esarul la A4 )-erde* pentru primul %a$, respe%ti- ,lo2alul pentru al doilea prin insumare" Sa luam de%i primul %a$, %el %are reali$ea$a interse%tia la 1,&3=$ pe panta %ore%tiei de H20dB de%, respe%ti- pe panta de #'0 dB de% a initialului" S%hema A4 este:

40

(a%a ne uitam pe ,ra.i%, %ore%tia A4 )-erde* determina la 310=$ o ampli.i%are unde-a la >dB, de%i de 2,2& ori" Si in%epem %u asi,urarea a%elei pante de #20dB de% de la .re%-ente 5oase la re$onanta" C ast.el de panta se .a%e s%a$and ampli.i%area odata %u %resterea .re%-entei" Asadar un / la `2 si un @ la `1" Asta ar asi,ura panta de #20" Ale, din start 103 la `2:

0entru %a panta sa %oin%ida %u %ea dorita in %ore%tie, tre2uie asi,urata ampli.i%area de 2,2& ori la 310=$ adi%a rea%tanta /1 la 310=$ tre2uie sa .ie e,ala %u 1,2&R103612,&3" Sau 12,&361 )2R_R310=$R/1* de unde /16'1n7" /ea mai apropiata -aloare standardi$ata este 3An" /u mentiunea %a la .re%-ente mai mari, /1 -a pre$enta o rea%tanta .oarte mi%a, de%i ampli.i%are unitara sau 0dB" (e%i solutia, dia,rama tinta )-erde* si realul pe multisim pentru prima parte a %ore%tiei:

41

0alierul este .olositor, pentru %a numai de la el se poate .a%e o %ore%tie de H20, dar lo%ul nu e 2un" Tre2uie oprita ampli.i%area la >dB, iar a%est lu%ru nu se poate .a%e de%at mentinand s%aderea /1 la maxim 12,&3" Asta nu e posi2il, dar se poate inseria %u 3An un re$istor de 123, %eea %e -a mentine ampli.i%area la >dB"

42

Am mutat %ursorul la 2>3=$ pentru a -edea palierul de H>dB )6,8&*" A%um, %u palierul %reat, se poate apli%a o noua %ore%tie %are sa .a%a panta de H20dB de% in%epand de la re$onanta la polul de la 33=$" 7a% %ate o pau$a, limitat de timp, dar e 2ine-enita pentru dis%utii" (e%i am ramas la %onstru%tia pantei de H20" Asta se reli$ea$a prin %resterea ampli.i%arii %u .re%-enta, de%i s%aderea `1 %u .re%-enta, adi%a un %ondensator in paralel pe @36103" 0entru %a panta sa %oin%ida %u %e dorim, tre2uie %a la 33=$ ampli.i%area sa .ie %%a" 2>dB, iar la a%ea .re%-enta mai mare, putem %onsidera %a ea -a .i .ormata din raportul )@1 HP%2* P%2 sau )@1 P%2*H1, raport %are tre2uie sa .ie de 22 ori )2>dB dupa ,ra.i%*" (a%a @1 este de 123, pentru 33=$, @1 P%2621 adi%a @1 216P%2 sau 1 )2R_R.R/2*6&>0S" (e%i /26A3n7 sau standardi$at, /26100n" S%hema, dia,rama tinta si realul %u 2ode plotter %ursor pe 33=$:

(in nou urmatoarea panta de #20 %rea$a ne%esitatea unui palier la 2>dB de la 33=$" Adi%a oprirea ampli.i%arii la de 22 de ori, de%i un re$istor @2 inseriat %u /2 de 21 de ori mai mi% de%at @16123, de unde @26&60S"

44

0alierul %reat o.era posi2ilitatea .ormarii pantei urmatoare de #20, printr#un nou %ondensator /3 iesire#intrare in-ersoare" 0entru %oin%identa, ne uitam la dia,rama tinta la ampli.i%area de 10dB )de exemplu*, si datorita .re%-entei mari de 263=$, putem %onsidera %a a%ea ampli.i%are de 3,2 ori este .ormata de )P%3 @2*H1" (e%i P%3 @162,2 adi%a P%361232S de unde la 263=$, /36',An sau /36',>n"

Si de%i %am asa arata %ore%tia ne%esara" /u mentiunea %a la %on.i,uratia %u intrarea pe nein-ersoare, %ore%tia nu poate %o2ori ampli.i%area A4 la su2 0dB" /omplete$ in multisim %u di-i$orul &31H13, Ao %u ampli.i%area de 12,' ori si .iltrul 1/" Asta -a arata ,lo2alul, atat panta %at si .a$a:

45

(upa %um se -ede, interse%tia are lo% unde-a la 1,'3=$ iar a%olo .a$a e de '0X" /am mi%a .a$a iar portiunea de panta da%a o prelun,es%, par%a e mai rapida de #20" /aut alte -alori pentru /3 si o2tin %am %e dores% pentru /362,2n" (e unde estime$ %a tre2uia sa pun polul pe la 63=$, nu la 33=$"

+nterse%tie la 1,63=$ %u .a$a de &1X" Ai%i panta e mai 2una, .a$a e in limite, de%i %am asta ar .i" Mai exista %ate-a mi%i pro2leme, dar las timp pentru di,erat" /um $i%eam, ar mai .i %ate %e-a de dis%utat" C pro2lema ar .i %ompensarea interna a A4 .a%uta %hiar de produ%ator" +n mod normal, a%ea %ompensare o.era interse%tia ,lo2alului %u a2s%isa la .re%-ente mari, n#ar tre2ui sa in.luente$e" Totusi, ar tre2ui urmarita %ara%teristi%a in pd.

4!

)da%a exista*, iar a%olo, da%a interse%tia e de %%a" 10 ori mai mare de%at %ea .olosita, pro2a2il nu -a a-ea in.luente semni.i%ati-e asupra %ara%teristi%ii ,lo2ale in domeniul de interes si impus de %ore%tia @/ proie%tata" C alta pro2lema ar .i o a treia %onditie de sta2ilitate: la lo%ul unde .a$a interse%tea$a a2s%isa dupa re$onanta, amplitudinea %ara%teristi%ii tre2uie sa depaseas%a >dB )]*" :aloarea .re%-entei in a%el pun%t se numeste mar,ine de .re%-enta" :aloarea .a$ei in pun%tul de interse%tie a ,lo2alului %u a2s%isa )%e am tot -eri.i%at noi* se numeste mar,ine de .a$a" Asupra -alorii de >dB nu sunt si,ur, -or2es% din amintiri" (ar nu am pomenit de a%easta %onditie pentru %a ea se reali$ea$a o2li,atoriu impreuna %u %ele doua dis%utate" 0e ultima %ara%teristi%a se -ede %a .a$a nu atin,e a2s%isa pana la 1003=$, lo% in %are atenuarea e imensa de%i mult mai mare de >dB" (ar mie personal nu#mi pla%e asta, mereu am optat pentru o interse%tie impusa" 0ro2a2il %a a%ea %ompensare interna atenuea$a .re%-entele mari si prin intar$ierile pro-o%ate, .a$a -a s%adea impli%and interse%tia, dar pentru %a nu dores% sa las lu%rurile pe seama %ompensarii interne, tre2uie o mi%a atenuare in plus pe .re%-ente mari" 1a A4 s#a .a%ut %am tot %e se poate, atenuare de su2 0dB nu se poate o2tine datorita %on.i,uratiei, de%i ma oriente$ %atre di-i$or" Si o2tin:

/um se -ede a .ost impusa interse%tia .a$ei %u a2s%isa prin a%el %ondensator de 2,2n paralel pe 13 din di-i$or" 7ara alte %onse%inte" (e%i asta ar .i solutia .inala pentru interse%tia ,lo2alului la 1,&3=$ pe panta de H20dB de% a %ore%tiei )lo% re%omandat*" (upa dis%utia %elui de#al doilea %a$, -om -edea si e.e%tele modi.i%arii re$onantei, alimentarii si esr#ului, prin %omparatie" 0entru al doilea %a$, interse%tia ,lo2alului la 83=$ pe panta initiala de #20 dB de% .a%uta de esr, lu%rurile sunt mult mai simple" Solutia este .oarte raspandita in surse u$uale si ie.tine" /um se -ede, %ore%tia ne%esara )-erde* este o panta de #20 pana la re$onanta, un palier si tot o panta de #20 de pe la du2lul .re%-entei de interse%tie" 8u mai stau sa desene$ dia,rame pas %u pas, tot %e exista ai%i a .ost de5a %uprins %a metoda din%olo" /al%ule$ si lu%re$ dire%t pe multisim" (e%i prima panta si palierul se o2tine )%a si la primul %a$* %u un `16@1H/1 si un `26@2, iar polul de la 163=$ se o2tine %u un %ondensator /2 peste `1" S%hema ar .i:

4"

Se poate porni de la palier" (a%a ne uitam la %ara%teristi%a initiala )rosu*, adi%a %ea %are tre2uie %ore%tata, -edem %a la 83=$ doriti %a interse%tie, atenuarea e de '3dB de%i palierul tre2uie sa .ie la '3dB sau ampli.i%area de 1'1 de ori" 0alierul -a .i dat de )@1H@2* @2 iar %a -alori standardi$ate ale, @161&03 si @2613" 4xista un $ero la re$onanta, desi a%el nu este o2li,atoriu sa .ie a%olo pentru %a nu interesea$a .orma ,lo2alului pana la interse%tie, dar presupunem %a e asa, de%i din e,alitatea P%1 %u @1 la 310=$, o2tin /163,'n de%i /163,3n" 4xista un pol la 16 3=$ dat de /2 %are se .a%e simtit la e,alitatea P%2 %u @1 la 163=$, moment in %are -a prelua palierul .ormat de @1 @2" (in e,alitatea P%2 %u @1 la 163=$ o2tin /2666p, de%i /2668p" Si transpun pe multisim:

Si din nou panta %am a2rupta, .a$a %am mi%a" Semnal prea intar$iat la .re%-ente mari, de%i redu% /2:

48

As $i%e o3, dar iar nu exista interse%tia .a$ei dupa %ea a ,lo2alului" (e%i de dra,ul .rumusetii %o%oasei:

4#

1n pe 13 la di-i$or" Si %am asta ar .i, interse%tie la 8,&3=$ %u .a$a de H'>X" /u mentiunea %a -aloarea 33p este aproape de %ea para$ita si mai mult %a si,ur %a a%ea %ompensare interna are e.e%t asemanator, de%i de %ele mai multe ori nu apare, un simplu @/ este %el mai adesea de ,asit in surse %a si %ompensare" /am asta e %ompensarea" Mult %hin pentru %ate-a %omponente, nu] @atac#e, da%a mai esti pe .ir si n#ai .u,it de pli%tiseala, a%um iti poti ima,ina %e inseamna modi.i%area di-i$orului %u %are %itesti tensiunea, asta re.eritor la a%ea sursa" Mai in urma am sim2oli$at %on.i,uratii A4 in-ersor si nein-ersor" Am pus pe s%hema lo%ul unde se atasea$a de tensiunea de re.erinta" 4i 2ine, a%ea tensiune de re.erinta poate .i modi.i%ata .ara a in.luenta delo% %ara%teristi%a" 1a mine pe multisim re.erinta a .ost 0: spre exemplu" @amane de -a$ut in.luenta asupra %ara%teristi%ii datorita modi.i%arii re$onantei, alimentarii si 4S@#ului" M#ai intre2at da%a am ,arantia %a e uni-ersal inteli,i2il" Si,ur nu" Si la .el de si,ur %a ni%i tu nu -ei sti totul %itind a%um" +n%ear%a intai sa intele,i doar .enomenul" @e%itind si in%er%and %on%ret de %ate-a ori, -ei sti" 9n pro,ram de simulare te a5uta mult prin %on.irmarea %al%ulelor si rapiditate" +n %e pri-este su2ie%tul, eu te pot tre%e de prima 2ariera, a doua iti apartine" 0rima se re.era la intele,erea %ara%teristi%ii Bode, modul %um apare si .orma ei, a %erintelor sta2ilitatii, a posi2ilitatii o2tinerii %erintelor prin intermediul %ore%tiei" A doua 2ariera este %ore%tia e.e%ti-a, %are presupune %unoasterea modului %on%ret -alori% a o2tinerii polurilor, $erourilor si pantelor dupa dorinta, %a si e.e%tele asupra .a$ei a %omponentelor" A%easta a doua 2ariera tre2uie sa o tre%i tu, nu te pot a5uta" 4 ne-oie de exer%itiu si de un oare%e 2a,a5 in.ormational in pri-inta

50

rea%tantei %apa%iti-e, e.e%te, ampli.i%atoare operationale, et%" 4u pot doar sa in%er% a#ti raspunde la intre2ari, da%a ai" +n limita %elor trei neuroni .un%tionali ai mei" 8u#ti re%omand pentru a%um le%turarea unor lu%rari de spe%ialitate, au un lim2a5 spe%i.i%, matemati%a superioara si sunt des%ura5ante" Cri%um, %apitolul %ore%tiei nu se adresea$a %hiar ori%ui, dar e .oarte departe de imposi2il" Si %red %a ai depasit prima 2ariera" `i%eam de e.e%te" 0rimul ar .i modi.i%area re$onantei" Asta poate a-ea lo% da%a sursa e .olosita pentru a alimenta %e-a %are are de5a un %ondensator de .iltra5" (e exemplu un ampli.i%ator audio" Si -oi presupune %a le,aturile intre sursa si ampli.i%ator sunt s%urte si solide, adi%a nu au indu%tante sau re$istente" 0e randul de sus se ,aseste %ara%teristi%a pentru interse%tia ,lo2alului la 1,&3=$ %u panta de #'0dB de% a initialei )pe panta de H20 a %ore%tiei*, iar pe randul de 5os se a.la interse%tia la 8,&3=$ pe panta de #20 dB de% data de esr )pe palierul %ore%tiei*" Se poate .a%e %omparatia %u ultimele %ara%teristi%i postate pentru %ele doua %a$uri" 8oul %ondensator are '>00; si un 4S@610mS, de%i lo! esr"

(upa %um era de asteptat, in am2ele %a$uri ,lo2alul a %o2orat )a s%a$ut ampli.i%area initiala la .re%-ente peste re$onanta* modi.i%and pun%tul de interse%tie" 7a$ele sunt o3 pentru am2ele, dar panta e mai 2una in primul %a$" +n am2ele %a$uri se poate re-eni la initial prin %resterea ampli.i%arii la %ore%tie %are -a determina ridi%area %ara%teristi%ii ,lo2ale inapoi la po$itia ori,inala" Se poate a-ea in -edere asta atun%i %and se %unoaste destinatia sursei" Se poate .olosi si o i$olare a %ara%teristi%ii %u indu%tante sau re$istente )intre %ele doua %onduri*, in %are %a$ numai un pro,ram de simulare da raspunsul %ore%t" 9n alt e.e%t pertur2ator este %el al modi.i%arii tensiunii de alimentare" /um $i%eam, a%ea ampli.i%are pe multisim de 12,' repre$inta raportul intre -ariatia %are se poate o2tine la iesire %u 1'&: pe primar si -ariatia de 3: de la iesirea A4 pentru raportul de trans.ormare de 3,6 si umplerea de 0,A" (a%a tensiunea %reste la maximul de 1>&:, raportul de 3,6 .a%e un maxim de '8,6 in se%undar, iar

51

umplerea de 0,A .a%e un maxim de '3,>&:%% la iesire %are pentru 3: -ariatie inseamna o ampli.i%are de 1',6 sau sa#i dam %e-a in plus, 1',>"

4-ident %a pentru minima de 120: se o2tine la iesire de 30:, adi%a o ampli.i%are de 10"

(upa %um se -ede, ,ra.i%ul se deplasea$a pe -erti%ala, in sus pentru tensiune mare si in 5os pentru tensiune mi%a, modi.i%and .re%-enta de interse%tie, dar pentru limitele alimentarii, am2ele %a$uri sunt o3 atat %u panta %at si %u .a$a" C alta modi.i%are poate .i adusa de -ariatia esr a .iltra5ului, datorata dependentei termi%e" Si pentru du2larea esr:

52

As $i%e %a al doilea %a$ e mai 2un, %hiar da%a panta a %res%ut, .a$a a ramas in limite" +ar pentru in5umatatirea 4S@:

Al doilea %a$ este %lar iesit din limite in timp %e primul sta o3" 7ie%are tre2uie sa#si .a%a o idee da%a se merita sau nu interse%tia pe #'0 )retea mai %omplexa* in .un%tie de destinatia sursei, temperatura de .un%tionare, et%" /u un pro,ram de simulare se pot -edea si %om2inatii de .a%tori de pertur2are: tensiuneHtemperatura, re$onanta H tensiune, et%" /u asta %red %a exista elementele ne%esare proie%tarii ori%arei surse simple: tra. )Hindu%tanta*, snu22ere, %ore%tie" @estul sunt %hi%hite" (e dis%utat si alea" (in %apitolul %hi%hite: -aloarea re$istorului din poarta MCS +?BT" Atun%i %and se %omanda un MCS, tre2uie in-insa %apa%itatea de intrare a a%estuia" +ar asta intr#un timp %at mai s%urt" 9n MCS u$ual, in%epe sa %ondu%a pe la 3#': si este %omplet des%his pe la 6#>:" /resterea tensiunii peste %ei 6#>: nu are e.e%t de%at in im2unatatirea @ds#ului" (ar intre tensiunea minima si %ea de des%hidere %ompleta, %omanda nu poate %reste 2rus%, %i oare%um liniar" Adi%a are ne-oie de un timp anume" Atun%i %and tran$istorul este partial des%his, puterea disipata pe el este enorma" (e%i exista interesul %a a%est timp sa .ie %at mai s%urt" +ar pentru a s%urta timpul asta, re$istorul din poarta tre2uie sa .ie %at mai mi% %a -aloare" 9$ual, se .oloses% dri-eri pentru a %omanda un MCS +?BT" 7ie dedi%ati )/+*, .ie %u tran$istori )de o2i%ei %omplementari in %ontratimp*, exista o limita de %urent prin dri-er %are nu tre2uie depasita" +nte,ratele dedi%ate au de o2i%ei o -aloare re$isti-a in%orporata la %are se adau,a extern un re$istor a %arui re$istenta alaturi de %ea interna sa limite$e %urentul maxim la %el pre-a$ut in datasheet" Tran$istorii dri-eri au de asemenea un %urent maxim admis )%on.orm pd. datasheet* %are tre2uie limitat %u a%el re$istor din poarta MCS" Si,ur %a e -or2a de -ar.uri de %urent ne%esare in%ar%arii %apa%itatii de intrare, dar e 2ine %a a%ele -ar.uri sa .ie limitate %on.orm produ%atorului, %hiar un pi% mai mi%i" (e

54

exemplu, un B(13& admite un -ar. de 1,&A, de%i ar .i 2ine a .i limitat la 1#1,2A" 9n T/''22 admite AA, ar .i 2ine a .i limitat la >#8A %u tot %u re$istorul intern de 1,'S pe hi,h si 0,AS pe lo!" Adi%a la 12: alimentare, ar a-ea ne-oie de minim 0,>&S la iesire )in poarta* pentru limitarea %urentului" Asta %omparati- %u un B(13& %are ar a-ea ne-oie de 10#12S la 12:" +n plus, un tran$istor ,en B(13& are ne-oie de %urent de %omanda su.i%ient pentru a asi,ura a%el -ar., iar in prea5ma maximului de %urent .a%torul de ampli.i%are s%ade drasti%" (e%i ar .i 2ine a se utili$a dri-eri dedi%ati pentru %a se pot .olosi re$istente .oarte mi%i in portile MCS .a%and rapid tre%erea MCS din stare 2lo%ata in %ondu%tie sau in-ers, dar si ai%i e o pro2lema" /hiar da%a dri-erul permite, re$istentele .olosite nu pot .i ori%at de mi%i" 1a un su2ie%t din se%tiunea asta, pomeneam lui matac#e o .ormula de %al%ul: @V2Q)1 /* adi%a du2lul radi%alului din 1 /" +n a%easta relatie 1 repre$inta indu%tanta para$ita, / este %apa%itatea poarta#sursa )pd.*, iar @ este re$istenta din poarta" +ndu%tanta para$ita presupun terminalele MCS %u indu%tanta lui para$ita %on.orm pd., la %are se adau,a indu%tantele para$ite ale re$istorului @, ale dri-erului, .iltra5ului pentru alimentare dri-er si indu%tanta para$ita a traseului de %a2la5" Adi%a in%ar%area %apa%itatii MCS se .a%e de la %ondensatorul de .iltra5 al dri-erului, prin dri-er, prin traseele %a2la5ului, prin re$istor si apoi prin indu%tanta para$ita a MCS" 0un pe multisim urmatoarea s%hema:

/6'n ar .i %apa%itatea de intrare in MCS" /ele 20n= sunt indu%tanta para$ita a terminalelor MCS" @61S este ales exa,erat mai mi% pentru a su2linia %eea %e urmea$a" +ndu%tanta de '0n= este %umulata din %ea a re$istorului, %a2la5ului, dri-erului si .iltra5ului iar %a -aloare este ,eneroasa" A%este -alori ale indu%tantelor para$ite sunt un exemplu, nu pot .i ,enerali$ate si depind de %alitatea exe%utiei si proie%tarii %a2la5ului mai ales, dar si de indu%tanta para$ita a re$istorului" Am pus un os%ilos%op %u 3 din %ele ' %anale pentru a urmari %on%omitent .orma de unda initiala )rosu*, .orma %are se poate masura dupa re$istor ),al2en* si .orma reala pe %apa%itatea interna MCS" Si ast.el stau lu%rurile la un impulsuri de 1&: %u umplere &0B si .re%-enta de &03=$, %u o re$istenta de 1S pe o %apa%itate de intrare de 'n7:

55

Alaturi se a.la detaliul la %omanda o.. )100ns di-*, moment %are interesea$a mai mult" Se poate o2ser-a %a ori%e os%ilatie masura2ila ),al2en* se -a re,asi ampli.i%ata pe %apa%itatea MCS" Cs%ilatiile para$ite au o perioada de aproximatio di-i$iune, adi%a 10M=$ si sunt date de .re%-enta de re$onanta 1/, mai pre%is .610,3M=$" /omanda o.. interesea$a mai mult pentru %a de exemplu la o semipunte, dupa a%easta %omanda urmea$a una de des%hidere a %eluilalt MCS, iar primul tre2uie sa .ie de5a .erm in%his" Aparitia a%elei os%ilatii, %rea$a pe %apa%itate o prima alternanta %u -ar.ul de %%a" >: de%i su.i%ient pentru redes%hiderea primului MCS" /hiar si al doilea impuls de aprox" ': ar putea .i su.i%ient pentru asta" (a%a deadtime#ul e mi%, a%este %onditii -or du%e la momente de %oin%identa in %ondu%tie, iar asta inseamna s.arsitul experimentului" Tran$istoarele se -or distru,e a2solut %ert" /hiar da%a deadtime#ul e su.i%ient pentru a e-ita asta, redes%hiderea dupa 2lo%are sau rein%hiderea dupa des%hidere )%hestiunea e -ala2ila si pe .rontul %res%ator* -or %ondu%e la un re,im termi% mult mai ,reu" Astea sunt lu%rurile %are tre2uie e-itate" Si se poate respe%tand .ormula" /on.orm .ormulei, re$istorul minim din poarta tre2uie sa .ie de >,>&S" C -aloare standardi$ata ar .i %ea de >,&S iar %u ea, a%esta e e.e%tul:

5!

(upa %um se -ede pe detaliu )tot 100ns di-*, lipses% os%ilatiile para$ite" /o2orarea are ne-oie de %%a" 80ns dar intre > si ': estime$ un timp de 10#1&ns" A%est timp de %omutatie este maximul %e se poate o2tine in a%este %onditii, .ara os%ilatii para$ite" 8#am postat asta %u pretentia de a %al%ula exa%t re$istorul ne%esar )%are de .apt se doreste de o -aloare minima dar minima e impusa de %onditii* pentru %a nu se poate masura in %onditii u$uale -aloarea indu%tantelor para$ite" (ar da%a se pot estima, e o3" /eea %e se poate .a%e insa, este de a monta minimul re$istorului permis de dri-er in poarta si %resterea -alorii lui da%a se o2ser-a %u os%ilos%opul os%ilatii para$ite in poarta" (e asemenea, pentru a putea utili$a un re$istor %at mai mi% %a -aloare, tre2uie mi%sorata indu%tanta para$ita: terminale s%urte la MCS si dri-er, trasee %at mai s%urte intre .iltra5ul dri-erului si MCS .ara %ur2e sau .ranturi, de%uplarea ele%troliti%ului de .iltra5 %u un multistrat %erami% %u terminale .oarte s%urte sau smd, re$istor nonindu%ti- pre.era2il smd )%ele %u %ar2on au uneori 2#3 spire prin re%ti.i%are la -aloarea dorita*, et%" (ar mai ales -i$uali$area %u si .ara sar%ina la o oare%are tensiune si %res%ator, %apa%itatea drena#poarta in.luentea$a si ea" Mai 2ine se o2tine un timp de %omutatie mai lun, de%at os%ilatii para$ite" Si,ur, %el mai 2ine e un timp %at mai s%urt .ara os%ilatii" (ar re$istorul nu poate .i ori%at de mi% %a -aloare" Asta e" Mem2ru @e.eritor la %omanda %ore%ta a mos.etilor""" Am .olosit prima data dri-er dedi%at,un T/''22,de AA,la re%omandarea lui smilex"8ean%re$ator .iind totusi,am testat %omparati- un dri-er reali$at %u %omponente dis%rete,mai exa%t un totem pole %u mos.eti"(esi re$ultatele au .ost apropiate,am .olosit .oarte rar totem pole,mai tot timpul dri-ere dedi%ate"A%estea mai pre$inta un a-anta5,pe %are l#am o2ser-at %u di-erse o%a$ii"0ot re.a%e un semnal nu to%mai %ore%t primit la intrare si asta datorita unui %omparator intern %u histere$is"Am a-ut surpri$a pla%uta sa -ad pe iesirea dri-erului,un semnal per.e%t dreptun,hiular,desi la intrare a%esta era mai de,ra2a trape$oidal,sau

5"

pre$enta os%ilatii su2 &:,%are alt.el ar .i des%his mos.etul" (imensiunile mi%i permit in plus redu%erea indu%tantelor amintite anterior de smilex"@e.eritor la re$istenta din ,rila,re%unos% %a n#am %al%ulat#o ni%iodata,am tatonat -aloarea optima,dupa %um s#a amintit anterior de smilex,ple%and de la re$istenta minima suportata de dri-er"(a%a o2ser-am apariatia os%ilatiilor,maream re$istenta pana la disparitia a%estora" S#a amintit de asemenea de%uplarea o2li,atorie a alimentarii %u %ondensatori %erami%i in paralel %u ele%troliti%ii de .iltra5"7ara de%uplarea respe%ti-a,am reusit sa ard module +?BT,de 200A,in ,ol"(e atun%i,mi#am .a%ut un sto% de %ondensatori multristat,de di-erse tensiuni si %apa%itati,pe %are nu e$it sa#i .oloses%" Smilex,ai amintit in %ate-a randuri,importanta %a2la5ului .olosit in sursele in %omutatie"As a-ea ru,amintea %and timpul iti -a permite,sa pre$inti ai%i %ate-a re,uli pentru proie%tarea %ore%ta a a%estuia"@e%unos% %a eu unul le %am .a% dupa ure%he,asa %a e-entualele s.aturi ar .i 2ine-enite" Smilex (a, %am asta se poate .a%e %u ,asirea re$istorului potri-it" (ar ne%esita os%ilos%op" (espre %a2la5, da%a e -or2a de indu%tante para$ite, atun%i distante %at mai mi%i, de%uplari %ore%te si trasee drepte )%at mai*" (a%a e -or2a de re,uli ,enerale, nu -ad %e#as putea sa spun in plus .ata de %eea %e se %unoaste" /ele mai importante in %omutatie )si nu numai*, sunt 2u%lele de masa" (ar pentru ast.el de dis%utii tre2uie exemple, de%i proie%tarea si reproie%tarea unor %a2la5e %u -ariante 2une si ,resite" 0entru mine e %am peste mana, dar da%a marian %iteste asta, are %e-a exemple pe %are le poate posta )%e-a sursa 2u%3 par%a*" 4u i#am su,erat niste modi.i%ari .ata de ori,inal, pot expli%a de %e am .a%ut#o" @enunti la stilul (any3] W Asta si sper, sa a5ute in intele,erea .un%tionarii" Si,ur %a se pot o2tine re$ultate 2une si .ara a %unoaste multe, dar e o %hestiune de noro%" +nsa %unoasterea %ondu%e spre per.ormanta" +ar a2ordarile so.isti%ate, ori%at ar .i de realiste, adesea nu du% spre %unoastere %i mai de,ra2a spre disperare sau de$interes" Sper sa .i .ost %at mai simplu in exprimare, insa lipsa intre2arilor la su2ie%te ma .a%e sa nu#mi dau seama %e lipseste" 4-ident insa %a tre2uie un 2a,a5 minim )destul de %onsistent* de %unostinte" /ondensatorii de .iltra5 pot .i de ori%e -aloare, dar exista niste %onditii de .un%tionare si niste e.e%te de %are tre2uie sa se tina %ont" /apa%itatea dorita se poate o2tine %u un %ondensator sau mai multi in paralel" A%easta hotarare -ine de la -ariatia de %urent si 4S@#ul %ondensatorului )pd.*, tinand %ont %a a%ele %ondensatoare in paralel au %a e%hi-alent si esr#ul in paralel, adi%a mai mi%" +n plus, da%a te uiti in pd.#ul unui %ondensator, -ei -edea %a patru )de exemplu* %ondensatoare in paralel -or a-ea un 4S@ mai mi% de%at %apa%itatea unui %ondensator de patru ori mai mare" Adi%a se poate o2tine un esr mai 2un %u 'x1000u7 de%at %u 1x'>00u7" Situatia este identi%a si la -ar.ul maxim de %urent suportat de un %ondensator" :ar.ul de %urent este dat de -ariatia din indu%tanta, ni%ide%um de %urentul maxim al %onsumatorului" (e exemplu la o -ariatie de 1A prin indu%tanta si un %onsumator de 6A, %urentul suportat de %ondensator este %el de 1A" Ar .i 2ine %a a%el %urent de 1A sa nu .ie si maximul pre-a$ut de produ%ator in pd., %i %el mult &0B din maxim" Asta te poate .a%e sa te hotaresti da%a utili$e$i mai multi in paralel sau doar unul" Tensiunea se re%omanda %u 20#30B mai mare de%at sta2ili$ata, dar eu mer, mai departe si spun %a tre2uie sa .ie mai mare de%at maximul posi2il al impulsului

58

%are ata%a indu%tanta, maxim dat de retea si raport de trans.ormare" (e exemplu da%a doresti 20: sta2ili$ati, nu .olosi %ondensatoare de 2&:, %i da%a maximul posi2il de -ar. %u %are ata%i indu%tanta este de '0:, atun%i %ondensatoarele sa .ie de &0:, %hiar da%a tensiunea sta2ili$ata e de 20:" Asta pentru %a in %a$ul in %are sursa nu sta2ili$ea$a )de nedorit* situatia sa %ondu%a la minim de pierderi" 8u merita .a%ute e%onomii pentru un produs uni% sau serie .oarte mi%a" /apa%itatea si 4S@#ul determina un riplu de tensiune %al%ula2il" Si asta poate .i un %riteriu de ale,ere, %u toate tensiunea se poate .iltra si ulterior %u un 7TJ" (a%a sursa nu are so.tstart sau indu%tanta, %apa%itatile mari %onsuma un %urent enorm la pornire" 8u e ne,li5a2il" Sursa se poate .olosi pentru o sar%ina re$isti-a, indu%ti-a sau audio" +n domeniul audio, este ne%esara de%uplarea si la .re%-ente audio minime" (ar in ,eneral, este de dorit o %apa%itate mai mi%a, raspunsul sursei e mai 2un" Toate sunt %riterii %are te pot .a%e sa ale,i o %apa%itate anume, .ormata din unul sau mai multe %ondensatoare" /apa%itatea totala si esr#ul e%hi-alent in.luentea$a %ara%teristi%a ,lo2ala si reteaua de rea%tie ne%esara ampli.i%atorului de eroare" @e.eritor la %a2la5ul lui marian, am sa re-in" +n %e pri-este %a2la5ele, as in%epe %u primul" Am desenat %u rosu traseul %urentului de .orta de la %ondensatorul de alimentare la primul %ond de .iltra5, %u ,al2en traseul de %omanda de la %ondensatorul a.erent %omen$ii la MCS iar %u al2astru pun%tele de masa pentru eta5ele %are %onsuma putin: os%ilator ampli.i%atoare operationale, et%"

(upa %um se -ede, traseul de .orta este lun,, ine-ita2il determina %aderi mari de tensiune, %hiar da%a -or2im de mili-olti" Mai rau este %a se suprapune %u %el de %omanda destul de mult, dar si mai rau este %a de pe pun%te di.erite ale %elor doua trasee suprapuse se extra, di-erse trasee de masa pentru di-ersele eta5e ale restului monta5ului, trasee %are o2li,atoriu ar tre2ui sa ai2a a%eiasi re.erinta de masa" =a2ar n#am %are pot .i e.e%tele, e prea %omplexa situatia" @arian se plan,ea de o oare%e insta2ilitate %are intr#o oare%are masura a .ost par%a

5#

%ompensata %u un %ondensator x2 )de retea, antipara$iti* plasat strate,i% intre anumite pun%te" Mie imi pare un ha$ard o ast.el de sta2ilitate" Cri%um, e un 2u%3 %u %omanda in %urent, de%i destul de .ia2il %hiar si insta2il" Al doilea %a2la5 e mult mai mi%, %omponentele de .orta stau mai adunate de#o parte si determina un traseu mai s%urt" /ulorile sunt a%eleasi:

/um se -ede, traseul de .orta )rosu* e mai s%urt, %oin%ide %u %omanda MCS ),al2en* doar atat %at e ne%esar, dar %el mai important, traseul de masa )al2astru* al restului %omponentelor )%are %onsuma .oarte putin si nu determina %aderi de tensiune* plea%a din a%elasi pun%t, adi%a este a2solut identi% %a re.erinta, nu pot exista tensiuni di.erite ni%i ma%ar de mi%ro-olti" /itirea de pe sunt )smd* ne%esita doua trasee separate, dar se .a%e mult mai %ore%t" @e-in la %e spuneam anterior: exista niste %ir%uite )trasee* ale di-erselor eta5e, %ir%uite %are tre2uie 2ine separate si pe %at posi2il toate sa %ondu%a la a%elasi pun%t de masa" +n %a$ul %elui de#al doilea %a2la5, a%est lu%ru nu este reali$at, dar masa plea%a de la %onsumatorul mai mare ).orta* la %el mi5lo%iu )%omanda MCS*, iar apoi spre %onsumatorii mi%i" Ast.el, a%olo unde mili-oltii %ontea$a, masa este a%eiasi, nu se reali$ea$a 2u%le" +n sensul asta %ontea$a %a2la5ul" 7elul in %are se proie%tea$a si reproie%tea$a depinde de ima,inatia si ra2darea .ie%aruia" Ar .i 2ine sa se ple%e mereu de la premisa %a exista intotdeauna o alta solutie de %a2la5 mai 2una de%at %ea ,asita de5a" Sau %a %ea ,asita de5a se mai poate per.e%tiona"

Aespre inductante si filtra, cu tor pul%ere de fier"

+n primul rand o deose2ire dintre .erita si pul2ere %onsta in indu%tia maxima admisa" 0ul2erea de .ier intre 0,6 si 1,&T iar .erita unde-a la 0,3&#0,'T" (a%a materialul se %unoaste, saturatia se ia mai mi%a, sa $i%em la .erita in lo% de 0,3& un 0,3T iar la pul2ere in lo% de 0,6 un 0,&T" (a%a materialul este ne%unos%ut, -alorile de 0,& la pul2ere si 0,3 la .erita ar tre2ui sa .ie o3" (e a%easta saturatie

!0

tre2uie tinut %ont la .olosirea mie$ului" C alta deose2ire este intre.ierul" 1a .erita se poate %on.e%tiona dupa dorinta )e mai .lexi2ila* iar la pul2ere este distri2uit in material, nu poate .i modi.i%at" Totusi, radiatiile intre.ierului distri2uit sunt mult mai mi%i )poate %onta in ale,ere*" 0entru a%eiasi -ariatie de indu%tie )a se deose2i de indu%tie*, .erita ,enerea$a o putere mult mai mi%a disipata, de%i un randament mai 2un" 0ul2erea e mai ie.tina" Sunt a-anta5e si de$a-anta5e %are ,enerea$a o ale,ere" Sau poate nu exista alt material disponi2il" (ar tre2uie stiut da%a se poate utili$a in s%opul propus un tor pul2ere disponi2il" 8u -oi relua %al%ulul ne%esar pentru .erita, e in pa,inile anterioare" 0resupun existenta unor toruri pul2ere de .ier di.erite marimi si ne%esitatea de a -eri.i%a da%a ele pot .i .olosite in s%opul propus" Si ma intor% la semipuntea dis%utata in %al%ulul trans.ormatorului, mai pre%is, al indu%tantei serie" (atele de interes a sursei sunt: .re%-enta .6'03=$ )perioada T62&us*, maxima impulsului in se%undar %are ata%a indu%tanta este 9 26&0:, tensiunea sta2ili$ata 9out630:, %urentul prin %onsumator +out6'A, -ariatia de %urent dorita K+61A prin indu%tanta -i$ata de 120u=" /u mentiunea %a redresarea 2ialternanta du2lea$a .re%-enta impulsurilor %are ata%a indu%tanta, de%i .re%-enta -a .i de 803=$ %u perioada de 12,&us" Si %aut in %utia %u toruri ,asind un tor al2H,al2en )pul2ere %u intre.ier distri2uit* %u diametrul exterior de 21mm, %el interior de 12mm si ,rosimea de 6,&mm )estimate .ara i$olatii* la %are aproxime$ o se%tiune de 2Amm<" (i.erenta dintre se%tiunile %er%urilor exterior si interior este de 2,33%m<, iar %u ,rosimea estimata la 0,6&%m, o2tin un -olum al torului estimat la 1,&2%mF" Bo2ine$ 36 spire )atat mi#a permis .irul la indemana* si masor indu%tanta: 16&6u=" 0entru a o2tine o indu%tanta de 120u=, adi%a de 2,1' ori mai mare, am ne-oie de radi%al din 2,1' ori mai multe spire, adi%a tre2uie sa 2o2ine$ pe tor &3 spire" Sper %a il pot .olosi pentru %ei 120E doriti, 2o2ina5ul ar %am in%ape la prima -edere" 8u %unos% materialul, de%i ma limite$ la o indu%tie maxima de B60,&T" :eri.i%area presupune doua etape, prima ar .i -eri.i%area indu%tiei maxime de 0,&T si a doua, -eri.i%area pierderilor in mie$" +ndu%tia" 0entru asta e ne-oie de %lasi%a .ormula 869RTon )BRS* )din tra.o .or!ard* unde prin e%hi-alarea 1R+69RT )le,ea -ariatiei de %urent in indu%tanta* putem s%rie 861R+ )BRS* sau 86 1RK+ )KBRS*, e totuna pentru %a + B6K+ KB" 0utem ast.el extra,e indu%tia la %onditii maximale B61R+ )8RS*6120u=M'A )&3spM2Amm<*6'80 1&3>60,31T de%i saturatia ar .i respe%tata" 0ierderi in mie$" 0rin a%easta 2o2ina tre%e un %urent %ontinuu de maxim 'A peste %are se suprapune o -ariatie de %urent de 1A" /urentul %ontinuu de 'A nu determina pierderi in mie$" 4ste %a si %um as pune un ma,net pe mie$, nu are e.e%t" (ar a%est Dma,netD nu tre2uie sa du%a la o indu%tie mai mare de 0,&T in mie$ )ai%i e de 0,31*, adi%a sa nu sature$e mie$ul pentru %a la saturare -ariatia de %urent -a .i %u totul alta, mai mare si mai peri%uloasa )-aloarea indu%tantei s%ade drasti%*" /eea %e determina pierderi in mie$ este -ariatia indu%tiei KB determinata de -ariatia de %urent K+ unde se respe%ta relatia KB B6K+ +" K+ respe%ti- KB -or .i mereu a%eleasi )%hiar si la %onsumatori mi%i*, dar %resterea %urentului + -a %ondu%e la %resterea B" +n %a$ul nostru, %resterea la maximul de 'A tre2uie sa insemne un maxim de 0,31T iar pentru o -ariatie de 1A asta inseamna KB6BRK+ + adi%a KB60,0>&T" Asta inseamna H #0,038T adi%a a%ea 5umatate din KB -a determina pierderile in mie$" Alt.el spus, peste a%ea indu%tie %onstanta de 0,31T se -a suprapune una de H #0,038T, ultima ,enerand pierderile in mie$" /ei %are

!1

au urmarit ,ra.i%ele pierderilor in .erita, isi dau seama %e inseamna 0,038T la 803=$" 4 minus%ul, a2solut ne,li5a2il" (ar nu si pentru pul2erea de .ier" 0un un ,ra.i% la indemana:

4ste o %ara%teristi%a 2anala a Mi%rometals" 8u am moti-e sa %red %a torul meu )%hine$arie* e mai 2un" (ar exista si toruri pul2ere %u pierderi mi%i sau altele %u saturatie mare, et%, in .un%tie de di-erse alia5e .olosite" Si estime$ pe %ara%teristi%a %e inseamna 0,038T )380,auss* la 803=$"

!2

/am 0,38E %mF, adi%a 0,&8E pentru -olumul meu estimat" Mult peste re%omandata de 0,1E %m< la .erita, dar nu#mi pare inadmisi2il o 5umatate de !att" (e%i a%%ept" (in %ele de mai sus se pot o2ser-a urmatoarele: #Torul este mai usor de %on.e%tionat si mai mi%, dar nu se pot .a%e modi.i%ari" Anumit numar de spire -a determina anume indu%tanta si indu%tie" #(a%a %urentul maxim dorit este a%elasi, pe o anumita se%tiune )a%eiasi*, nu se poate mari numarul de spire prea mult" (in .ormula B6 1R+ )8RS* putem -edea %a intru%at indu%tanta depinde de patratul numarului de spire, %resterea numarului de spire -a %reste proportional indu%tia )pentru a%elasi %urent maxim al %onsumatorului*" Ast.el, numarul de spire poate %reste numai pana la atin,erea indu%tiei maxime estimate %are sa satis.a%a totodata si %erinta pierderilor ,enerate de GB 2" 4xista posi2ilitatea %a in unele apli%atii a%el numar de spire %are satis.a%e %ele doua %onditii sa .ie insu.i%ient pentru o2tinerea indu%tantei dorite" Sau sa nu in%apa in .ereastra" +n am2ele %a$uri tre2uie re%urs la un tor pul2ere mai mare sau unul mai per.ormant" Sau se a%%epta o -ariatie de %urent mai mare %u o indu%tanta mai mi%a, dar tre2uie re-eri.i%ate pierderile pentru noul GB" 4ste .oarte posi2il %a pentru o2tinerea indu%tantei dorite numarul de spire ne%esar sa .ie prea mare du%and la saturatie, iar s%aderea numarului spirelor sa ,enere$e o -ariatie G+ respe%ti- GB mult prea mari %are sa ,enere$e

pierderi inadmisi2ile in mie$" Ast.el, torul respe%ti- nu poate .i .olosit .ara a se in%al$i exa,erat punand in peri%ol si tran$istoarele din primar prin %resterea %urentilor" #(a%a indu%tanta este dintr#un .iltru 2anal, nu exista GB de%i ni%i pierderi in mie$" Tre2uie asi,urata doar saturatia, adi%a se poate %reste nr" spire pana la o2tinerea a 0,&T )sau %at s#a estimat %a maxim*" (a%a %hiar se depaseste limita, datorita indu%tantei reale mi%i, e.i%a%itatea .iltrului -a s%adea .ara alte in.luente" (a%a insa .iltrul i$olea$a o %ara%teristi%a Bode, este deose2it de important a se pastra indu%tanta estimata in simulare, adi%a limita saturatiei )%hiar su2*" /el mai important, tre2uie .a%uta deose2irea dintre indu%tie )data de %omponenta %ontinua a %onsumatorului* si -ariatia indu%tiei )data de -ariatia permanenta de %urent* in asemenea apli%atii" Am2ele ,enerea$a %onditii %are tre2uie respe%tate" 0ro2lema -ala2ila si la .erita" Apli%atia are in -edere si .un%tionarea in-ertoarelor sinus" A%eiasi %hi%hita" Sau 2u%3, 2oost, et%" 0ro2a2il exa,ere$, dar imi pare important a lamuri termenul de D.iltruD )tre%e 5os* a%ordat indu%tantei si %ondensatorului in a-ale de redresare in %a$ul 2u%3, .or!ard, et%" @olul unui .iltru este de a .iltra, adi%a de a suprima niste .re%-ente, lasand sa trea%a :%% si sau alte .re%-ente" 8u a%esta este rolul indu%tantei serie" 4a a%umulea$a si %edea$a ener,ie, media$a -aloarea impulsurilor" 8u#mi pasa %ine si %e literatura emite, este mult mai important a intele,e .un%tionarea" /ei %are nu sunt de a%ord, pot sa se intre2e da%a termenul D.iltruD se potri-este indu%tantei din 2oost %are .un%tionea$a pe a%elasi prin%ipiu al a%umularii de ener,ie si eli2erarea ei prin autoindu%tie" +ar de la 2oost la .ly2a%3 e un pas s%urt )separare ,al-ani%a*, e-entual poate si se%undarul .ly2a%3 este un .iltruN Am denumit#o indu%tanta serie anume pentru a nu aparea %on.u$ia asta, mi#ar .i .ost mult mai usor de tastat 6 litere" /on.i,uratia identi%a %u a unui 7TJ poate %rea %on.u$ii in intele,erea .un%tionarii, ma%ar denumirea sa di.ere" 4u nu am nimi% impotri-a a#l denumi .iltru )termen intalnit in unele lu%rari pentru %are am tot respe%tul*, dar nu este, el nu .iltrea$a, nu suprima .re%-enta de lu%ru lasand sa trea%a o tensiune %ontinua pentru simplu .apt %a a%ea tensiune %ontinua ni%i ma%ar nu exista" 4l construieste tensiunea %ontinua din impulsuri" /are ulterior poate .i .iltrata, %u un 7TJ"

!4