NECESARUL DE LIPIDE

Dr.Maria Nitescu
Sef de lucrari

NECESARUL DE LIPIDE
Compozitie,structura,
Digestia

clasificare

si absorbtia
Clasificare nutritionala
Rolul lipidelor in organism
Ratia de lipide
Surse alimentare
Efectele consumului neadecvat

COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE

Denumirea stiintifica :lipos=gras

Clasificare biochimica:

Trigliceride
Fosfolipide(lecitina)
Sfingolipide
Ceruri
Terpene (carotenoizi,vitam.A,E,K)
Steroli

COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE

Tipul de grasimi din dieta:

Trigliceride - 90-95%
Fosfolipide - 4-8%
Glucolipide - 1%
Colesterol-350-450 mg

Trigliceridele
Sunt esteri ai AG cu glicerol;
Pot fi: solide-grasimi animale
lichide-uleiurile vegetale (exceptie untul de
cocos-vegetal).

COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE
Acizii grasi
-dupa lungimea lanturilor de C:
cu lanturi scurte < 6 C
cu lanturi medii 8-12 C
cu lanturi lungi 14 si >14 C
-dupa gradul de saturare a H:
AGS
AGMNS
AGPNS

COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE
AGNS- dupa dispunerea at H fata de dubla legatura
pot fi:
cis-grasimi naturale animale si vegetale
trans-apar prin procesarea grasimilor ( margarine,
patiserie, biscuiti,produse din carne) si prin actiunea
florei anaerobe in tub dig al rumegatoarelor (oi, vaci),
gasindu-se in carnea si produsele lactate ale acestora.
procentul de AGS sau AGPN-decid daca grasimea este
saturata sau nesaturata.
Acizii grasi saturati:
- acidul lauric (C12) , acidul miristic (C14) si
palmitic(C16) sunt aterogeni si trombogenetici
-acidul stearic (C18)-colesterolemiant si trombogenetic

COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE
Acizii grasi mononesaturati
-acidul oleic (C18)-cel mai raspandit(ulei de masline,ulei
de arahide,grasimea din oua,porc si vita,pasare,uleiul
din germeni de porumb)
-acidul palmitoleic (C16)
Acizii grasi polinesaturati
-acidul linoleic - omega 6-(C18 si 2 duble leg)
-acidul alfa linolenic - omega 3-(C18 SI 3 duble leg).
-acidul arahidonic omega 6-(C20 si 4 duble leg).
-ac.eicosapentaenoic- omega 3-(C20 si 5 duble leg).
-ac.docosahexaenoic- omega 3 (C22 si 6 duble leg).

COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE
Proprietatile AGNS:
-se pot gasi in formele cis sau trans;
-la dublele legaturi aditioneaza cu usurinta halogeni,
oxigen sau hidrogen-proprietatea de hidrogenare este
utilizata la fabricarea margarinelor;
-se oxideaza mai usor decat AGS, rezultand peroxizi,
aldehide, cetone si alti produsi care dau gustul si
mirosul de ranced.Prezenta antioxidantilor(tocoferoli,
palmitat de ascorbil) previne sau intarzie oxidarea.
-dubla leg. face ca AGNS sa fie lichizi la temp.obisnuita;
-AGPNS-nu pot fi sintetizati de orgs., sunt esentiali sau
indispensabili

COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE
Acidul linoleic(omega 6)
-se gaseste in uleiuri vegetale,seminte, nuci,si faina de grau
-este acid gras esential pt om , din el se pot sintetiza ac.arahidonic
(omega 6) si ac.gamma linolenic.
Acidul arahidonic
-se gaseste in cant.mici in grasimile animale si poate fi sintetizat in
orgs din acid linoleic
-are rol important in sinteza eicosanoizilor:
-tromboxanii sunt vasoconstrictori si fav.agregarea plachetara
-prostaciclinele sunt vasodilatatoare si inhiba agregarea plachetara
-leucotrienele au potential inflamator

COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE
Acidul linolenic (omega3) este esential, din el se
sintetizeaza ac. eicosapentaenoic si docosahexaenoic.
- intra in compozitia creierului, cortexului cerebral,al
centrului vederii si retinei; fav.dezv.neuronilor la NN
alimentati la san;
- se gaseste in cant reduse in grasimile vegetale si
animale.

Fosfogliceridele(fosfolipidele)

-intra in structura lipidelor de constitutie

-intra in structura membranelor celulare si subcelulare
-se gasesc in cantitati mari in creier si SN.
-se pot sintetiza la nivelul ficatului in cantitate suficienta
nevoilor organismului, nu sunt esentiale;
-structura de baza a fosfolipidelor este acidul fosfatidic
(care este alcatuit din glicerol esterificat cu 2 molecule
de acizi grasi si o molecula de acid fosforic).

COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE
Lecitina(fosfatidilcolina)
-cel mai important reprezentant al fosfolipidelor, are la baza colina;
-contine acizi grasi, acid fosforic si colina care-i confera proprietati
de emulsificare si transport al grasimilor
-se gaseste in structura tuturor celulelor si are un rol favorabil in
metabolismul lipidelor(colesterolului);
-este component al surfactantului pulmonar
-are proprietatea de a pune in suspensie grasimile din sange
impiedicand depunerea lor pe artere (recomandata persoanelor
cu risc pt boli cardiovasculare).
-cel mai bogat aliment in lecitina este galbenusul de ou,urmat de
boabele de soia
-alte fosfolipide au la baza serina, inositolul si etanolamina

COMPOZITIE,STRUCTURA SI CLASIFICARE
Sterolii
Colesterolul-se sintetizeaza in ficat sau este adus de catre alimente de
origine animala.
In plante( nuci, alune,cereale) se gasesc fitosteroli, care in cantitate
mare inhiba absorbtia colesterolului.
-Colesterolul indeplineste numeroase roluri:
- mentine integritatea structurala si functionala a celulelor
- faciliteaza transportul transmembranar la nivel celular;
- limiteaza pierderea de Na si K la nivel membranar
- contribuie la sinteza acizilor biliari
- contribuie la sinteza hormonilor steroizi, sexuali si vitaminei D.
Exista o balanta intre aportul de colesterol alimentar, sinteza endogena
si excretia fecala de steroizi, astfel incat nivelul plasmatic si celular al
colesterolului sa fie mentinut constant.

Digestia si absorbtia grasimilor

Absorbtia grasimilor in ileon

Digestia si absorbtia lipidelor

Grasimile alimentare ajunse in tubul digestiv sunt alcatuite din
trigliceride majoritatea, fosfolipide si steroli in cantitati mici.
Hidroliza grasimilor fin emulsionate (galbenus de
ou,smantana,frisca,creme) incepe in stomac sub actiunea lipazei
gastrice.
In duoden chimul gastric cu grasimi produce secretia de
colecistochinina,hormon ce stimuleaza vezicula si caile
biliare.Acizii biliari din bila scad tensiunea superficiala a
grasimilor si le emulsioneaza.
Trigliceridele sunt hidrolizate de lipaza pancreatica, fosfolipidele de
catre fosfolipaza, iar colesterinele de colesterolesteraza.
Hidroliza trigliceridelor se face pana la acizi grasi si glicerol,dar o
mica parte ramane sub forma de di- si mono- gliceride care se
absorb ca atare.

Digestia si absorbtia lipidelor

Grasimile gata emulsionate si grasimile lichide la temperatura
mediului( uleiuri vegetale) se hidrolizeaza mai repede decat
grasimile solide.
Din enterocite, AG cu lant scurt, <10 atomi de C, pot trece direct in
vena porta.AG>14 C sunt reesterificati cu glicerol sau colesterol
si impreuna cu mici cantitati de proteine formeaza chilomicroni si
lipoproteine cu densitate foarte mica.Chilomicronii,forma majora
de transport a grasimilor,trec in vasele limfatice si prin canalul
toracic ajung in sange.
Glicerolul rezultat din hidroliza grasimilor este absorbit usor si trece
in circulatia portala.

Transportul produsilor rezultati din digestia

grasimilor

Absorbiti direct in vena porta:

AG cu lanturi scurte de C
AG cu lanturi medii de C
Glicerolul
Formeaza chilomicroni ce ajung in sange pe caile limfatice:
Trigliceridele (reconstituite din AG cu lanturi lungi de C si
monogliceride)
Colesterol
Fosfolipide
Vitamine liposolubile
Chilomicronii impreuna cu VLDL, LDL si HDL fac parte din
categoria lipoproteinelor.
In compozitia lipoproteinelor intra proteine, TG,fosfolipide si
colesterol, in procente variabile.

Rolul lipidelor in organism

Rol energetic
Rol structural
Rol de depozitare - rezerva energetica
Rol in metabolism

Rolul metabolic-energetic
-lipidele au rol energetic important, eliberand 9,3 kcal / g
consumat.Ele ard complet pana la CO2 si H2O.
-un adult normoponderal inmagazineaza in tesutul adipos 80.000100.000 de kcal.
-sinteza si hidroliza grasimilor se gasesc in echilibru cand aportul
alimentar este = cu cheltuiala organismului.Daca energia primita
depaseste necesarul,lipogeneza este mai importanta decat lipoliza
si cresc depozitele de grasime.Acumularea de grasime se face fie
prin formarea unor adipocite noi(hiperplazie) fie prin supraincarcarea
adipocitelor existene(hipertrofie).In prima copilarie predomina
hiperplazia,iar in restul vietii hipertrofia.
-daca exista deficit caloric lipoliza este mai intensa decat
lipogeneza.
- Depozitarea si eliberarea de energie din tesutul adipos se afla sub
control hormonal, insulina si noradrenalina fiind principalii hormoni
implicati.

Rolul structural

- Lipidele intra in componenta tuturor membranelor

celulare impreuna cu resturi de CH si grupari fosfat,
proteine si colesterol.
- Sub forma de tesut adipos este distribuit in diferite zone
ale corpului

Tesutul adipos- rezerva de energie

Tesutul adipos-alb- predominant
- Constituit din adipocite, macrofage, fibroblasti, tesut
vascular si alte componente.
Tesutul adipos brun-cantitate scazuta,
- este important la nou-nascut;
- difera de tesutul adipos alb prin numarul mare de
mitocondrii, capilare de sange si fibre nervoase;
- la adult ramane doar o cantitate scazuta, cu rol in
producerea de caldura pt a debarasa organismul de
surplusul de energie.

Tesutul adipos- rezerva de energie

Lipidele depozitate in organism reflecta tipul
grasimilor din dieta:
- Cei care consuma AGPNS-au acest tip de lipide
- Cei care au mici depozite de grasime si consuma
putine grasimi, au in depozite AG sintetizati endogen
(palmitic, stearic si oleic).
- Nr celulelor adipoase la adult este de 5x10.
- Pe masura ce depozitul adipos creste, creste si nr de
adipocite.

Rolul colesterolului
-

Precursor al hormonilor sterozi ( glucocorticoizi,

mineralcorticoizi, androgeni, estrogeni si progesteron)
Precursor al sintezei vitaminei D in piele

Depozitul adipos are si alte roluri:

-

de protectie- pt rinichi, splina, creier, maduva spinarii;

izolare- faciliteaza mentinerea constanta a
temperaturii corpului

Rolul AG esentiali

1. Contribuie la stabilitatea membranelor celulare,

deficitul de AGE determina scaderea eficientei
utilizarii energiei, rezultand o crestere deficitara.
2. Sunt precursori ai eicosanoizilor:
-prostaglandine
-tromboxani
-leucotriene

Clasificarea nutritionala a lipidelor

Una din cele mai utilizate clasificari tine cont de compozitia
alimentelor in lipide privita prin prisma raportului AGPN/AGS.
I.
Lipide cu valoare biologica mare:
-contin 50%-80% AGPNS
-raportul AGPNS/AGS =5-6
-necesar zilnic 15-20 g
-surse: ulei floarea soarelui,soia,dovleac
II.
Lipide cu valoare biologica medie:
-contin 20%-22% AGPNS
-raportul AGPNS/AGS =0,4-0,8
-necesarul zilnic 40-60 g
-surse: ulei de masline,untura de pasare,porc

Clasificarea nutritionala a lipidelor

Lipide cu valoare biologica redusa :
-contin 5%-6% AGPNS
-raportul AGPNS/AGS =0,03-0,05
-nu satisfac nevoile zilnice
-surse: untul,grasimea de vita,seu de oaie,unt de cacao
Raportul n-3/n-6 este in corelatie inversa cu mortalitatea prin
cancer.Raportul propus de nutritionisti ca acceptabil este
intre 1/2 si 1/3
Raportul pentru risc aterogen la numarator C12:0, C14:0, C16:0,
iar la numitor mono+poli- nesaturati
Rapoarte pentru risc trombotic
- C14,16,18 / mono+poli- nesaturati.
- n-3/n-6
III.

Surse alimentare: grasimi vizibile

Surse alimentare: grasimi invizibile

Surse alimentare de lipide

Grasimile vizibile - usor de identificat, aduc proportii
diferite de lipide:
-smantana 20%-30%
-untul 80%
-untura de porc 99,6%
-uleiurile 99,9%
-margarina 82%

Surse alimentare de lipide

Grasimile invizibile, ascunse, variaza de la un aliment la altul:
Zaharoasele-unele sortimente:
-ciocolata
-halvaua
-prajituri,torturi,etc.

Laptele integral: 3,6 %

Branzeturile: 15%-30%

Carnea si preparatele din carne: 5%-35%

Ouale: 12 g lipide-100g de ou(6 g/ou)

Cereale si leguminoase uscate: 1-2g%

Soia: 20g%

Ratia zilnica
Recomandarile din tara noastra sunt :
-20%-30%-35% din valoarea calorica a dietei ( 20% la sedentari,
persoane in varsta, femei in perioada maternitatii, obezi,
dislipidemici, cei cu boli hepatice, pancreatice, ale cailor biliare,
enterite si sindrom de malabsorbtie; 35% se recomanda la copii,
adolescenti, adulti cu mare cheltuiala de energie)
-0,7-1 g/kg corp/24 h la sedentari
-1,5-2 g/kg corp/24 h la persoanele cu cheltuiala mare de energie
-2g/kg corp/24h la copii si adolescenti
-

Ratia zilnica
Specialistii OMS recomanda urmatoarea ratie de lipide :
Lipide totale :25-30% din aportul energetic zilnic ;
AGS : <10% din aportul energetic zilnic sau <7% la cei cu afect CV
AGMNS: 10% din aportul energetic zilnic
AGPNS: 6-10% din aportul energetic zilnic ( omega 6: 5-8% si
omega 3: 1-2% )
AG trans: <1% din aportul energetic zilnic
Colesterol<300 mg/zi sau <200mg/zi la cei cu afect CV.

Excesul de grasimi
Riscurile pt sanatate sunt in legatura cu patologia legata de
metabolismul lipidelor, cu bolile cardiovasculare si cancerogeneza.
Factorul major care creste colesterolul sanguin implicat in procesul
de aterogeneza (LDL-c), este reprezentat de lipidele saturate
(AGS), dar o contributie importanta au si acizii grasi trans si
colesterolul alimentar.
AGMNS si AGPNS scad LDL colesterol (colesterolul rau) si cresc
HDLc.
Uleiurile bogate in AGPNS n-6, in exces, par a promova
obezitatea, cresc riscul de calculi biliari si al unor cancere.
Seria n-3 din dieta, in exces, prelungeste timpul de sangerare,
favorizeaza procesele degenerative, fragilizeaza membranele
fosfolipidice .

Principii de prevenire a imbolnavirilor

-eliminarea grasimilor in asezonare si gatit
-reducerea consumului de carne rosie
-inlocuirea alimentelor cu multe grasimi cu versiuni ale acestora
lipide scazute
-indepartarea grasimilor din alimentele grase (pielea de la carnea de
pasare)
-inlocuirea alimentelor bogate in lipide saturate cu alternative
alimentare mai sarace (carne rosie cu peste).

Deficitul de grasimi din dieta

-

Regimul alimentar sarac in grasimi dar suficient

caloric, nu aduce prejudicii daca este de scurta durata.

Prelungirea unui regim sarac in grasimi poate avea

efecte nefavorabile mai ales cand cheltuiala de
energie a orgs este mare (anumite profesiuni sau
activitati sportive).

- Absenta sau insuficienta indelungata a grasimilor din

dieta priveaza orgs. de AG esentiali si de vitaminele
liposolubile.