Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Apa Miracolul Vietii PDF
Apa Miracolul Vietii PDF
APn,
nriracohrl victii
Terapi rr;terne. cu
Edifia a2-a, revizuit i adugit
r&
Editura Dharana
Bucureqti
2010
a;pL
Mihif Toma
O 2009 Editura DHARANA
@
rfe[ ozl-xz zq z
e -r.nal [. e litura @g mai I c om
www.sufletdecarte.ro
Coperta cotecyiei
fuLifrai fularinescu
TOMA, nnIIrIT
Apa - miracolul e{ii : terapii interne cu ap / Toma Mihi}. Ed. a2-a, rev. - Bucuregti : Dharana, 2010
ISBN 978-973 -897 5 -3 4-7
615.8
Avertisment:
Terapiile prezentate in aceast lucrare au caracter informativ. Autorul gi editura nu iqi asum responsabilitatea in caztl realizrli unor terapii fr supravegherea
medicului de specialitate.
MULTUMIRI
,
tn primul rnd mulgumesc lui DUMNEZEU pentru
toate darurile pe care mi le-a fcut qi pentru incercrile
viefii, care s-au dovedit prilejuri de cunoaqtere pe drumul ctre SINE.
Mullumesc familiei mele, soliei Gabriela, copiilor
Doru gi Silvia, pentru iubirea, inlelegerea qi sprijinul lor.
Apoi, profesorului qi prietenului drag inimii mele
Yogacharya Mario Sorin Vasilescu, pentru lumina qi
cunoaterea druit.
hrdni
Si
nit"
Alexis Carrel
CUVANTINAINTE
Trim intr-o perioad de mari schimbri. Schimbri
fundamentale in viafa noastr gi in viala Mamei Pmnt.
Schimbri care se petrec mai ales in plan spiritual, qi care vor afectz intreaga popula{ie a planetei, dar gi desfurarea VIETII pe planeta albastr.
Conform specialigtilor, in ultimii 15 ani, nivelul de
vibralie al Planetei Pmnt, a crescut de la 7,8 Hzla 13
Hz, iar noi, oamenii, trebuie s ne aliniem acestui nou
nivel de vibrafie pentru a fi in armonie cu Mama Pmnt.
De aceea se spune c secolul )O(I va fi un secol al spiritualitifii sau nu va mai fi deloc. Pentru c cine nu se va
trezi din punct de vedere spiritual qi nu va lucra pentru
ridicarea nivelului su de vibrafle, va avea mari probleme pe toate planurile i chiar va dispare de pe planet.
De acea, in ultimii 20,30 de ani, se observ un curent extraordinar la nivel mondial, ctre spiritualitate,
ctre CUNOATEREA DE SINE, pentm ridicarea deasnpra materialitfii care ne-a subjugatatteamii de ani.
Zeci de milioane de oameni de pe toate continentele,
indiferent de cultur sau religie, sunt in postura de cuttori ai ADEVRULUI gi IUBIRII.
Mihi Toma
DUMNEZEU este IUBIRE iar IUBIREA este !estura universului, FORTA care {ine qi conduce totul, fiind OMNIPREZENT, OMNIPOTENT, qi OMNISCIENT.
in acest ocean de materialism in care ne ducem viafa
este normal s apar dezechilibre qi boli. Dup cum bine
spunea prietenul nostru Johann Mller Dragoman, cauzele principale ale bolilor sunt:
manfa! de lume;
b. Dependenfa de valorile materiale;
c. Nerespe ctarea legilor spirituale;
d. Lipsa iubirii necondifionate.
a. Pretenliile prea
E bine s ne oprim din alergtura zllnic, dup mruntele lucruri care constituie viala noastr qi care credem c sunt foarte importante, qi s ne tntrebm:
Ce vreau eu s fac cu viafa mea ?
Care sunt priorit1ile mele aici
Triesc eu oare
i acum ?
in AICI qi ACUM ?
pentru PROPRIA
VIAT qi PROPRIA FERICIRE sau intotdeauna
caut vinovafi in afar pentru problemele gi suferinfele mele ?
Am uitat
qtiu inc ?
s nu re-
fazm nimic apriori, s practicm discernmntul (foarte grea virtute !), s ascultm, s ALEGEM ce credem
c e bun gi ni se potriveqte qi s FIM. S schimbm ordinea celor trei verbe:
Avea, a Face gi a Fi
in
A FI, A FACE qi A AVEA
a
Mih Toma
a. TGNORANTA
b. LCOMIA
c. tNcmanpa
S analizm pufin aceste cauze.
Prima gi se pare cea mai importantii este IGNORANTA dar nu ignoranfa total, pentru c majoritatea
oamenilor sunt buni specialigti sau meseriaSi ?n domeniul lor de activitte. Ci ignoranla in privinla fiinlei
noastre. Adic nu mai qtim gi nici nu ne mai intrebm:
Cine suntem?
Ce suntem?
De unde venim?
incotro mergem?
Care este scopul viefli?
Dac ne-am intreba, am incepe s cutm rspunsurile (qi cei care o fac le qi gsesc!), i viala noastr" ar
cpta sens, ar deveni mai armonioas gi mai fericitii.
inevitabil suferin!, boal, dendejde. Majoritatea oamenilor au impresia derivat din ignoranf c sunt separati de Dumnezeu. Au uitat c TOATE sunt UNA, c
Dumnezeu este pretutindeni gi in fiecare din noi, c ne
iubegte necondif;onat, qi nu ne d niciodati mai mult
l0
fi-
Ce anume s invtm?
C nu suntem numai trup fizic, c sufletul 9i spiritul
determin trupul fizic cu care trebuie s fie in armonie,
c trebuie s in{elegem qi s respectm legile universale
ale iubirii, iertrii, adevrului qi dreptiitii- Iar scopul final al vielilor noastre este s ne tntoarcem acolo de unde
am plecat
- la Tatiil Ceresc.
Risipirea ignoranlei ne stii la indemn" trebuie numai s VREM gi s ALEGEM s facem acest lucn
pentru c viafa noastr este o SUM DE ALEGERI.
A doua cauz, LCOMIA, este ptezent la fiecare
pas in viala noastr. incepnd de la lcomia pentru mncare qi butur existent aproape pn la moatte, continund cu lcomia pentru bunuri materiale (bani, case
maSini, firme, etc.), apoi cu dorinla de celebritate qi
faim qi terminnd cu lcomia pentru putere care este
deosebit de periculoas att pentru propria persoan ct
mai ales pentru cei din jur. Lcomia pentru bani gi goana petmanent dup profit au condus la poluarea accelerat a apei, a aerului, solului 9i alimentelor, ceea ce bineinleles cauzeaz dezechilibre 9i boli.
Cnd omul este dominat de lcomie (qi dac se afl
qi in ignoran{, cu att mai ru) fiinla lui este dezechilibrat, tot ceea ce face gi gndeqte este orientat ctre planul material, sufletul 9i spiritul sunt neglijate aproape
11
Mihil Toma
o necesitate scris in strfundurile fiin,tei noastre. Depinde numai de noi ce ALEGEM. Pentru c LIBERUL
ARBITRU (puterea de A ALEGE) este cel mai mare
dar de la Dumnezeu ctre om.
A treia cauz, iNCirfaREA, ae ca sinonime orgoliul nemsurat, mndria exagerat (slava degart).
Omul crede c le poate face pe toate singur, EGOUL lui
personal creqte la cote inimaginabile, pierde legtura cu
Dumnezeu qi cu semenii qi evident c fiinfa se dezechilibreaz. Pentru c aflat in aceast stare omul uit de
obicei s mai druiasc, voind numai s primeasc (doar
i se cuvine !), devine disprefuitor fa! de semeni qi de
Dumnezeu, coboar la o stare de vibrafie foarte joas qi
iarqi fiinfa lui se dezechilibreaz. Sfrnfii Prin1i socoteau MNDRIA (slava deqaf) pcatul cel mai mare
(este pcatul ?ngerilor cnrfi care s-au crezut dumnezei)
din el derivnd o mulfime de alte pcate ce produc pn
la urm pierzania omului.
Dac ALEGEM s nu mai fim ignoranfi in ceea ce
priveqte fiinfa noastr, atunci sigur vom gsi mentori,
profesori, duhovnici, maeqtri, cfii, etc., care ne vor indruma pe calea regsirii armoniei si echilibrului fiintei
t2
l3
Mihdil Toma
Capitohrl
APA, MTRACOLULVTE!'II
Motto:
Iisus, n Evaghelia dup Toma:
APA este o substant miraculoas. Unirea enigmaticului atom de oxigen cu atomul de hidrogen reprezint
secretul esenlial al Macrocosmosului. tn urma acestei
uniri a aprut marele laborator de producere gi reproducere a vie,tii: I{2O. Apa primeqte energie qi informalie
din univers qi o transmite in organismul uman.
Apa este matricea vielii, creat de Dumnezeu inaintea luminii. Aqa cum se spune fir Genez (1.2):,,Pmntul era pustiu qi gol; peste fa{a adncului de ape era tntuneric Si Duhul lui Dumezeu se misca pe deasupro ape-
lor"
Apoi in Geneza (1.5) este scris: ,,Dumnezeut a numit
lumina zi, iar intunericul l-a numit noapte. Astfel a fost
o seara, apoi a fost o diminea{; aceast a fost ziua in14
NITTII.
Suprafala acoperit de ap a planetei este de 510 milioane km2 70,8o/o din suprafala total. Conform datelor Conferinlei Naliunilor Unite asupra resurselor de ap
de la Mar del Plata din 1977, volumul total al apei exis-
tente pe pmnt este de 1400 milioane km3 din care volumul apei dulci este 37,8 milioane km3 adic 2,7oA din
cantitatea total de ap. Din aceasta numai 0,46Yo poate
fi
15
Mihit Toma
22,47yo
cursuri de ap - 0,01o/o
in volumul total al apei. Mrile qi oceanele au un ro1 capital in menfinerea echilibrului compoziliei atmosferei
pmntului deoarece algele gi fitoplanctonul extrag CO2,
bioxidul de carbon din apele de suprafal qi degaj 02 in
atmosfer. Dac viala in ocean nu ar mai exista, cantitatea de CO2 din atmosfer s-ar tripla faf de cea actual!!
Din cele peste 90 de elemente care se afl pe pmnt,62
le gsim qi in ape. Clorura de sodiu, adic sarea obignuit, reprezitrtL 75o/o din cantitatea total de minerale din
oceane adic 40 mii de trilioane de tone, sarea fiind qi ea
o substan{ indispensabil viefii.
Apa este un material debaz al celulelor vii, deoarece in interiorul membranei celulare plutesc componentele celulelor - nucleul, mitocondriile, enzimele, etc. Matricea intercelular este qi ea in cea mai mare msur
compus din ap. Din acest punct de vedere cele mai
16
fi
transcelular, extracelular.
Apa transcelular este format din mai multe volume mici de lichid, confinute in canalele glandelor exocrine, sistemul tubilor colectori ai rinichilor, umoarea
apoas a ochilor, endolimfa utricular, lichidul cefalorahidian qi lichidele din arborele traheo brongic gi tractul
gastrointestinal (aceste lichide reprezint l% din
greutatea total a corpului).
Apa extracelular const din apa plasmei, lichidul
interstilial, limf Si faza extracelular a fesutului conjunctiv dens qi al oaselor gi este 20%o din greutatea total
a organismului.
Mihid Toma
nic a oxigenului (1s22s22p4) doi din cei gase electroni
de pe stratul de valenle formeaz, o legtur cu fiecare
atom de hidrogen, in timp ce cei patru electroni rmaqi
formeaz dou perechi nelegate de electroni. Cele dou
perechi nelegate formeaz la rndul lor dou ci moleculare. Structura moleculei de ap este de tetraedru perfect (unghi de legtur de 109,5o) in cazul apei 4,,obiecte" sunt conectate atomului central dar acestea nu sunt
identice. Cele 2 perechi de electroni nelegali (datorit
incrcturii negative) se resping una pe alta, pretinznd
un spafiu mai larg. Polaritatea legturilor de ap rcnrJt
din doi factori:
a) diferenfa dintre electronegativitatea oxigenului qi
hidrogenului;
b) forma de V a moleculei.
Astfel, oxigenul atrage mai mult electronii din legtur dect hidrogenul, iar dac molecula ar fi dreapt,
cele dou efecte direcfionate unul spre altul s-ar elimina
reciproc. in mod similar, schimbul de incrctur in cele
dou legturi O-H, atribuie o anumit sarcin (polaritate)
gi moleculei ?n sine. Distanfa legturilor covalente polarizate dintre atomi este de 0,96 x 10-1om. Datorit caracterului asimetric bipolar al moleculei de ap, aceasta are
un capt pozitiv gi unul negativ. Carcnltat, componentele ionice sunt foarte bine dizolvate (exemplu Na Cl), o
mullime de substanfe sunt disociate in molecula de ap.
Apa dizolv orice substan{ care poate s fac parte din
18
miracolul vieii
legrura
o"n o*rlrJ
Mihild Toma
spaliu mult mai mare dect particulele dizolvate propriu-zis. Clusterii au o frecvenfa proprie de rezonanf.
Dac se aclioneaz asupra organismului adic asupra
apei din organism, adic asupra clusterilor cu o frecvenf potrivit, clusterii pot fi descompugi gi substanlele
duntoare pot fi eliminate din corp. Este interesant faptul c aceqti clusteri de ap rezist chiar dac particulele
in jurul crora sunt construi{i au fost dizolvate. Apa devine un fel de purttor de informafie. Memorarea substanlelor dizolvate are un rol esenlial, printre altele a
dezvoltrii alergiei. Nu este deci suficient indeprtarca
alergiei in sine din corp, ci informafiile din jurul ei trebuie de asemenea,,qterse". Acest lucru se poate realiza
cu ajutorul terapiei prin biorezonanf. Perturbarea electronilor, adicpozilionarea lor in corp, este esenla f,recrei terapii, in timpul creia ordinea qi aqezarea moleculelor finalizeaz condilia patologic sau non patologic
(boal sau sntate).
Cercettorii au stabilit c apareprezint, aproximativ
70Yo din corpul uman, iar:
intre 35 - 42C structura e instabil (gheaf + ap lichid +cristal lichid) qi atunci se produc reacfiile biochimice care genereaz qi intrelin viala. i asta la o
temperatur de 37"C gi o presiune de I atmosfer !!
Penffu a reproduce in laborator aceleaqi reaclii care au
loc in celul qi in corp la 37"C gi la p : I atm, este nevoie de sute de grade gi sute de atmosfere !!!
Iat de ce APA este parte esenlial a marelui MISTER al VIETII !
in organismul uman apa arc urmtoarele funclii:
1. Regleaz temperatura corpului;
2. Asigur sntatea pielii;
3. Este un lubrifiant natural pentru articulafii;
4. Aj la absorbfia nutrienlilor;
5. Transport nutrienfii in interiorul organismului;
6. Indeprt eaz toxinele din organism;
7. Ajr la digestie qi la toate reacliile chimice;
8. Este esenlial pentru circulafia gi flexibilitatea vaselor sanguine;
il respirm;
un strat de proteclie in jurul organelor
10. Creeaz
vitale;
lule;
12. Ne protejeaz impotriva radiafiilor cosmice
2t
Mihil Toma
13. Este principalul purttor de
Informalie qi Lumin
in organismul uman.
Ce face omenirea pentru a ingriji aceast bogfie extraordinar r de care viata asa cum o cunoastem nu ar
putea exista?
Ce s fac?
evacuar:::;;:::i*!^,,^ue
ra un roc!!
(conform raportului World Watch Institute 2008).
Este neaprat necesar s devenim cu tolii mai responsabili faf de APA planetei, s o RESPECTM qi
narere de
s-o
IUBIM!
Dac wem ca
VIAIA
s continue pe
TERRA!
in urmtorul capitol vom vedea cum ar trebui s fie
apa pe care o bem qi folosim, pentru a ne aduce sntate.
23
Mihi Toma
Capitolul2
CALITATILE I PARAMETRII APEI
Motto:
Pentru echilibrarea noastr, vindecarea sau menlinerea unei stri de sntate, este foarte important caltatea
apei pe care o bem, nu numai cantitatea.
24
Parametrii microbiologici
Parametru/Unitatea de
Valoarea
Metod de
msur
admis
analiz
coli (Ecoli)
rso
STAS
Eschirichia
938-1
/100m1
300y1991
ISO 7899-2
cali) /100m1
Parametrii indicatori
Valoarea CMA
Parametru/ Unitatea de
msur
Aluminiu (uell)
2A0
Amoniu (me/l)
0,5
Bacterii
colifbrme
lnumr/l00ml)
(cor)
Cloruri (mg/l)
250
Clostridium perfringens
(numr/l00m1)
Clor rezidual
(ms/l)
liber
0.50
25
Mihi Toma
-la intrarea in refea
-la caot de retea
0,25
Conductivitate
(uScm-tla 20'C)
2sa0
Culoare
Acceptabil consumatorilor qi
nici o modificare anormal
Duritate total
(grade
sermane) minim
Fier (rgll)
200
Gust
Acceptabil consumatorilor
nici o modificare anormal
Mangan (pgll)
50
Miros
Numr de colonii
Acceptabil consumatorilor
nici o modificare anormal
la Nedetectabili la 100 de ml
22.Clml\
Oxidabilitate (mg Oxi- 5,0
een/l)
pH (unitli de p)
):6,5
(:Q
Sodiu (me/l)
200
Substanfe tensioactive
Total (us.ll).
200
Sulfat (mdl)
2s0
100
26
gi
gi
furat (uell)
Turbiditate ([INT)
<:5
Zinc (us.ll\
5000
Tritiu lBo/l)
100
Doza efectiv total de 0,10
referin!
lmSv/an)
Activitatea alfa global 0,1
(Bq/l)
Activitatea beta global
lBo/l)
Parametrii Chimici
Valoarea CMA
Acrilamida (pdl)
0,10
Arsen (pell)
10
Benzen (uell)
1.0
Benz(a)piren
0.01
Bor lmell)
1.0
Bromati @e/l)
10
Cadmiu (peil)
5,0
27
Mihdi Toma
Clorur de vinil fus.ll\
Crom (total) (uell)
0.5
Cupru (mgll)
0,1
50
t0
Dicloretan (pell)
3,0
Epiclorhidrina (pgll)
0,10
Fluor (mgll)
1,2
50
1,0
Nichel (pgll)
20
Nitrali (mg/l)
50
Nitriti (mell)
0,50
Pesticide (uell)/clasa
0,1
0,5
Plumb (uell)
10
Seleniu (pgll)
10
Stibiu (us/l)
s,0
Tetracloretan
qi
Gg/l) (suma
Tricloretena
concentraliilor
compusilor specificati)
28
l0
100
Mihild Toma
190 km. Pentru Los Angeles de la 390 km, iar pentru
San Francisco de la 500 km!!
2.1.
Indicele acido-bazic - pH
pH:
30
7,0 ).
sngere
",r"
celulele noastre,
!r''"i"'iiliJo,rli' *^
toate
^pentru
el alimentnd toate organele gi este
foarte important pentru sntate ca el s-qi pstreze un
pH normal. Apa este de fapt hran pentru snge. Dac
apa nu este de calitate, scade i calitatea sngelui, pierdem apoi califatea sistemelor circulator, respirator, etc.
qi in final sntatea.
Se cunoagte faptul c microorganismele nu se dezvolt in lichidele cu pH bazic, de aceea lichidele alcaline reprezint un scut in fa(a germenilor patogeni.
lnfuct aproape tot ce mncm ne acidifiaz, trebuie s bem o ap alcalin (cu pH peste 7).
Scderea pH-ului duce la tulburri de imunitate.
Menlinerea organismului intr-o stare bun de alcalinitate activeaz limfocitele responsabile cu intrirea imunitfii.
Datorit polurii, apa de ploaie este qi ea acid (pH
:5 - 6 in zonele rurale, pH:4 - 5 in orase cu circulafie
auto), qi afecteaz la modul general organismul gi in
special pielea gi pruI.
7)
Exprim capacitatea apei de a lupta contra radicalilor liberi (cu ajutorul electronilor liberi) gi se msoar in
milivolli.lscara este de la -800mV(intre 0 gi -800mV e
un POR foarte bun), pn la +l200mV (intre 0 qi
31
Mihi Toma
+1200mV e un POR prost). Valorile pozitive arat desfgurarea proceselor de oxidare in lipsa electronilor, iar
valorile negative arat desftsurarea procesului de regenerare qi prezenfa electronilor. Pentru ca apa s realizeze o bun proteclie a organismului, POR trebuie s aib
J*"p*itp-.39----------------uperf
iciat(TS)
32
Celulele deshidratate incep s se distrug, organismul incepe s consume propriile celule gi lesuturi qi
apar boli autoimune precum scleroza in plci, lupus, etc.
Se pot bea tone de ap curent de la re{ea cu tensiunea superlrcial de 73 dynelcm', dar dac lipsesc micro-
nutrien(ii care s o converteasc la 45 dyne/cm', se poate ajunge la deshidratareala nivel celular. De asemenea
se pot lua cele mai scumpe vitamine, cci ele nu ajung
55
JJ
Mihil Toma
deplaseze in organism in lipsa hidrogenului.
34
despre conlinutul
Capitolul 3
FORMELE APEI
Motto:
,,Celula este nemuritoare. Lichidul n
care pluteSte este cel care degenereaz. Re-
Si
"
Alexis Carrel
3.1.
APE NATURALE
3.1.2. LAPOVTTA
Asemntoare ploii, este o ap distilat gi la fel, da-
Mihid Toma
Mih Toma
Valoarea
de msur
admis
Escherichia coli
Gcoli)/250m1
Enterococi (Streptococi fecali)
l250ml
Numr de colonii la
ISO 9308-1
STAS3001l1991
prENISO12780
100
22.Clml
Numr de colonii la
Metoda de analiz
STAS 3001/1991 pr
EN ISO 622
STAS 3001/1991 pr
EN ISO 6222
20
37.Clml
38
APE TRATATE
3.2.
Metodele conven(ionale de tratare a apei sunt: sedimentare, coagulare, filtrare (fizic sau biologic) apoi
dezinfecfie. Se mai folosesc opjional procedee de miner alizar e, dezactiv are, deminer alizar e, fl ocul are me c anic,
despumare, etc. Filtrarea poate fi lent, direct, cu presiune gi cu vid, cu microsite qi membrane, etc.
Demineral izarca poate viza dedurizarea, deferizarea,
39
Mihi Toma
sau demanganzarea. Dezinfeclia se face de regul prin
a, dezactiv ar ea, dezinfeclia, clorinarea, ozonizarea (se aplic rar), ultraviozat e a, dem an g an izar e a), de durizare
Apa din re{ea, in ciuda tratrii ei, sau datorit polurii secundare, carezultat al tratamentelor, poate confine
urmtoarele substanfe duntoare snt1ii :
- Clorul qi compugi ai clorului;
- Trihalometani;
- Materialeplutitoare;
- Materiale cu miros gi gust din conductele de
plastic;
Bacterii;
Ciuperci;
Parazili;
Metale - fier, mangan, plumb, arsenic, cadmiu, mercur;
Compuqi de Ca qi Mg (care fac apa dur).
41
Mihd Toma
Utilizarea clorului pentru dezinfectarea apei potabile
a inceput in anii 1880 - 1900. Degi are o mullime de
dezavantaje, acesta a rmas modul standard de tratare a
ape. Clorul nu este folosit pentru c este sigur sau eficient ca dezinfectant, ci pentru c este cel mai ieftin!
Potrivit Consiliului American pentru Calitatea Mediului, ,,riscul de cancer in cazul persoanelor care consum ap cu clor este cu 93oA mai mare dect in cazttl
persoanelor care consum ap ftr clor".
in anii 1968 - 1969, dr. Joseph Price a scris o carte
numit "Boli coronariene/colesterollclor", a crei conch;zie era c una din principalele cauze ale arterosclerozei, infarctului qi AVC (accident vascular cerebral)
este clorul.
exista fr acegtia.Dac apa nu conline protoni gi electroni atunci, prin diverse reacfii biochimice, ii ia din diverse zone ale organismului, gi in special din apa intracelular, ceea ce conduce la boli, imbtrnire gi moarte.
43
Mihdi Toma
Cu ct avem mai pufin ap intracelular, ceea ce se intmpl pe msur ce inaintm in vrst, capacitatea organismului de a primi gi de a transmite Lumina scade.
aga
44
Mihi Toma
semipefineabil care previne fluxul mineralelor qi a altor componente de la o solulie la alta. Osmoza este un
element fundamental in funclionarea organismelor vii.
Dac se separ cu o membran dou solulii diluate, apa
din solulia cu concentra{ie mai mic va curge inspre so-
fi
osmoza invers.
a) prima treapt
pori de 2A tm qi 5 rm, care filtreazpohnn[ii de dimensiuni mari ( praf, sol, rugin etc.);
b) a doua treapt este membrana osmozei inverse inima purificatorului de ap - care are pori de 0,0001
pm si elimin 99% din poluanlii biologici qi chimici dizolvat in ap;
c) a treia treapt este filtml de carbon activ, care
leag materialele dizolvate rmase qi d apei un gust qi
un miros plcut;
d) apatra unitate este de fapt un recipient pentru apa
filtrat.
Cu toate c este un sistem foarte avansat de purificare a apei, alcoolul etilic de exemplu nu este oprit, iar apa
rezultat este o ap moart, destructurat.
Nu
46
Mhi Toma
Organismul va incerca s se detoxifieze qi s indeprteze acest acid, inainte ca el s devin toxic pentru
celule, modificnd aciditatea acestora. Dac acidul intr
in contact cu un organ, el creeaz guri in lesut. Acesta
poate determina aparlia unor celule mutante. Nivelul de
,!;
ca intres ,r,r"
*{,"rr,!J,:'":^,bine. Hidr ateaz
celulele de 6 ori mai bine dect apa obiqnuit. Este recomandat in
Hiperaciditategastric
Ulcer
Diaree cronic
Digestieinsuf,rcient
Micoze
Se recomand s be[i 2 I lzi de ap alcalin, iar dimineala primul pahar (0,5 l) e foarte important. Nu se
recomand s beli ap alcalin ionizat impreun cu
medicamentele pe baz de calciu, sau antihipertensive.
Trebuie un interval de 1 or intre acestea.
49
Mihil Toma
Se poate utlliza
suprafelelor. Folosirea apei acide ionizate pentru afecfiuni ale pielii poate fi combinat cu utilizarca apei alca-
line - intern.
3.2.7. APA PI
A fost descoperit de profesorul japonez Shoi
Yamashita in 1964, in timpul unui studiu de fizioiogie
botanic.
in decursul cercetrilor
mic dect un proton, un neutron sau un electron. Particula PI face ca protonii gi neutronii s iqi interschimbe
strile de energie, ceea ce duce la formarea unei incrcturi electrice gi energetice de sine stttoare. Cantitatea
de sare fero-feric (ferita bivalent qi trivalent) este infim, de regul doar semnalul energetic al substanfei
rmne (2 x l}-tzmoli). Acestea sunt concentrafii homeopatice. Aceste particule extrem de mici sunt conductoare gi responsabile de transportarea informaliei qi a
,,memoriei"celulare (informalie codificat anterior),
privind bioenergia natural a proceselor de vindecare.
Aceast ap optimizeaz transferul de informatii din
organism.
50
1.
2.
7.
8.
Creeaz grupri
mici de molecule de
ap
Mihi Toma
detoxifiante ale apei.
9.
adapta la stres.
ritmului cardiac;
i a constipa{iei;
Ameliorarea SIDA
in urma cercetrilor efectuate in diferite domenii au
rezultaturmtoarele :
a). n industrie:
- a sczut dramatic oxidarea qi ruginirea
b). n agriculturd:
52
53
Mihdi Toma
(clusteri) de 12 - 18 molecule, care nu reusesc s ptrund in celule deoarece canalele membranei celuiare
sunt hexagonale. De aceea apa care hidrateaz cel mai
bine celulele este apa hexagonal. Aceasta exist in procent mare intr-un organism tnr, sntos.
Ea transport nutrienlii, indeprteaz toxinele qi
men{ine o comunicare eficient intre celule. in organism
exist gi ap legat fizic de alte structuri moleculare,
aceasta neputnd s se migte liber prin perefii celulari.
Pe msur ce inaintm in vrst apa legat devine predominant. Acest fapt micqoreaz eficienla a mii de
funclii metabolice, determinnd modifi cri semnificative ale structurii fesuturilor.
Moleculele din apa liber sunt organizate in structuri compacte, hexagonale, care au putut fi fotografiate
sub form de cristale la -25 grade Celsius (Masaru
Emoto - Japonia). Miliarde de astfel de molecule se leag una de cealalt intr-o lume acvatic ce arat gi se
comport cu totul altfel dect apa de robinet sau de izvor. Aceast ap organizat. este important deoarece este mai eficient ca alte tipuri de ap. Este mai mobil.
Suntem capabili s gndim, s alergm, s muncim i s
ne jucm datorit minunatelor funcfii pe care le indeplinesc celulele. Din momentul naqterii, cantitIi imense de
54
rile ? APA t lar apa care face acestea cel mai bine Si
cel mai rapid este apa liber hexagonal.
Eficienfa gi viteza acestei ape se datoreaz designului qi formei moleculei de ap gi a celulei insqi, deoarece canalele membranei celulare sunt hexagonale.
Mih\d
Toma
Mihi Toma
mai mare dect magneziul.
riu din ap este mai mic, cu att va f,r mai lent procesul
de diviziune celular, ceea ce inseamn c imbtrnirea )) organismului va fi incetinit. De asemenea, in cazul unei diviziuni celulare rapide, cresc qi qansele apafiei de diviziune.
in anii 60, in Uniunea Sovietic, oamenii de qtiin!
au studiat in paralel dou populafii ale cror membri
ajungeau la vrste extrem de inaintate gi erau foarte sntoqi. Obiceiurile lor, inclusiv cele alimentare, eratt
foarte diferite, ins cele dou populafii aveau ceva in
comun - beau ap de ghefar. Apa de ghe{ar este pur, fiind format cu mii gi mii de ani in urm, cu un procent
redus de deuteriu, dovedindu-se a avea gi calitafl biologice deosebite, dar avea gi altceva, eta hexagonal
(structurat), alcalin gi pur.
La copii qi tineri, cantitatea de gaze dizolvat in organism este de patru ori mai mic dect la o persoan in
vrst. De fapt, pe msur ce noi imbtrnim, apa imbtrneqte qi ea gi reline din ce mai multe reziduuri sub
form de gaze. Dac reuqim s inlocuim apa poluat
din interiorul organismului (poluat prin informafie
structural, izotopic,, entropic) cu o ap nepoluat,
58
::X,':::T^:":;i
o nou tinere{e
organismului. Apa cu conlinut redus de deuteriu este
una dintre apele care fac lucrul acesta.
in Romnia apa srcit in deuteriu (ASD) se produce printr-un procedeu original de separare izotopic a
in 1997) in urmtoarele
Mihif Toma
afecfiuni: boli de piele, boli de stomac, diabet, insomnii,
depresii, cancer, vitoze, psoriazis, anxietate, acnee, adenom de prostat, colesterolemie, etc.
in come4
Qlarivia.
de
care poate
Mihi{ Toma
l-2mm.
Argintul coloidal este constituit din particule de argint cu incrctur electric pozitiv, in ap. Argintul
coloidal este o dispersie format din ap foarte pur
demineralizat qi argint metalic pur, produs prin electroliz. intre cei doi electrozi de argint introdugi in ap se
creeaz o tensiune prin care se desprind din aceqtia particule qi ioni de argint.
Aceste particule au dimensiuni de 0,01pm pn la
0,001pm qi con{in 1000 pn la 1.000.000 atomi de argint, gi sunt vizibili in ap ca o cea! aurie sau argintie.
Indiferent de concentra{ie, mrimea particulelor nu este
omogen.
in urma cercetrilor efecfuate in lumea intreag asupra proprietfilor argintului ( SUA, Rusia, Germania,
Suedia, Japonia, etc.), qi utilizrii acestuia in medicin,
mai ales sub form de ap cu argint coloidal, atrezultat
urmtoarele calitali ale acestuia :
a. Bactericid;
b. Virucid;
c. Fungcid Si antimicotic;
d. Antioxidant;
e. Imunomodulator.
a. Efectul Bactericid
Mihil Toma
(suA):
- Stafilococus aureus (cauzator al unorboli cum ar f,r
meningita, osteomielita, etc.) - a fost distrus cu o
concentralie de 5 ppm;
- Shighela Bojdi (cauzator al dizenteriei)- a fost distrus cu o concentralie de 2,5 ppm;
- Salmonela
ppm;
- Escherichia coli
ppm;
- Pseudomonas aerighinoza
trafie de 5 ppm;
- Streptococus pneumoniae
lie de 5 ppm;
tr
doar 6 minute cu
b) Efectul virucid
Virusurile sunt de fapt molecule de albumin de dimensiuni foarte mici (0,02-0,01 pm). Avnd in vedere
aceste dimensiuni mult mai mici dect ale celulei, viruii ptrund in interiorul celulei prin procesul de osmoz,
aici reproducndu-se gi distrugnd celula sntoas.
Bacteriile nu pot face asta pentru c cea mai mic
bacterie este de 2.000 de ori mai mare dect cel mai mic
virus, qi nu poate ptrunde in interiorul celulei. Bacteriile triesc in mediul intercelular. Medicamentele chimice
de sintez sunt cristale cu molecule de dimensiuni mari,
care nu pot trece prin membrana celular pentru a acliona asupra virugilor. Din acest motiv medicamentele
chimice pot acfiona doar la nivelul lichidului intercelular, acolo unde gsim bacteriile.
De ce pot distruge ionii de argint pozitiv, virusurile?
Pentru c dimensiunea acestora este de 0,00lpm adic I
nanometru, deci de 20 de ori mai mici dect cel mai mic
virus, astfel ionii de argint au posibilitatea ca prin procesul de osmoz s penetreze membrana celular a virusului, s ajung in interior qi s acfioneze asupra lui.
65
Mihild Toma
enzimele care transport oxigenul necesar supraviefuirii
virusului. Datorit faptului c virusul rmne r enzima care ii asigur oxigenul, se va usca qi va muri.
Prezentm mai jos tabelul cu principalii agenfii patogeni qi bolile corespunztoare in care apa cu argint coloidal are efect putemic :
-,,i-it,:.
Gi*;.'
Grip
Bordetella pertusis
Brucella aborfus
66
Bacterie
Haemophilus
Artrit,
endocardi*
t, meningit
influenziae
Osteomielit, pneumonie,
Septicemie, sinuzita
Bacterie
Leptospiroz
Grip
Mixovirusinfluenzae Virusuri
Mycobacterium
Tuberculoz
Bacterie
tuberculosis
Papiloma virus
Virusuri
':ii{
l:i' 1'!'::.ii.r:il.!f,
Bacterie
Pneurnococi
Pseudomonas
malei
Riscksettsia rickettsi
Bacterie
Bacterie
67
i::,:i'
i:1!
i\lg{.Bf}&''.:',. i.,i,,:''i,.
Encefalit
i:'i :.:,
"il:l,
:,:.r:
:i
Mihit Toma
i. ::. r':
i'
jrjl:
I r:'..i
Saln*onella ar,aty$Ui.
Salmonella typhi
Bacterie
Tifos
Staphylococi
Bacterie
Stafilococic, scarlatin
#fi
Streptomyces
Virus
Varicel
c)
Fungicid Si antimicotic
S-au cut experienfe cu o serie de ciuperci puse in
ap cu argint coloidal. S-au obfinut aceleagi rezultate ca
qi in cazul bacteriilor gi virugilor, mecanismul de acliune
f,rind similar.
68
d)
Antioxidant
Antioxidanfii sunt substanfe care neutralizeaz radi-
calii liberi.
Acegti radicali liberi sunt molecule electronegative,
cu url electron in plus (sau mai mulfi) reniltali in urma
acfiunii virusurilor, a reacfiilor de oxidare sau a altor
factori, i sunt extrem de instabile. Celulele sntoase au
o membran neutr din punct de vedere al sarcinii, adic
numrul de protoni este egal cu numruI de electroni.
Cnd apare un virus sau alli factori, se observ aparilia
unor celule cu un electron in plus pe inveligul lor - radicalii liberi.
De ce sunt radicalii liberi o problem ? Pentru c
sunt foarte instabili qi tind s devin neutri. tn acest
scop ei trebuie s se elibereze de electronul in plus.
Cum procedeaz ? Atac prima celul sntoas care le
apare in cale. Radicalii liberi nu aleg o anumit celul.
Dac ar fi aqa atunci oamenii de gtiinf ar avea posibilitatea s prevad care celul este in pericol s fie atacat
Din pcate, niciodat nu putem gti cnd qi unde in organism vor aprea acegti radicali liberi care vor ac{iona
asupra primei celule sntoase dndu-i electronul, adic
surplusul sarcinii negative. Celula, ini{ial sntoas, devine electronegativ, de asemenea instabil. in dorinla
ei de a reveni la starea ini{ial, aclioneaz la rndul su
asupra altei celule sntoase, elibernd electronul su in
plus, producndu-se o reaclie in lanf. Aceast reaclie in
69
Mihil Toma
lanf este de fapt problema, deoarece ea caluzeaz moartea celulelor sntoase din organismul nostru. Cercettorii avertizeaz c aglomerarea radicalilor liberi este
ca,uza a peste 60 de boli printre care cancerul, boala
Alzheimer, bolile cardio vasculare, diabetul, bolile autoimune, etc.
Antioxidanlii sunt substanfele care preiau de la radicalii liberi acel electron in plus, dar ei rmn stabili din
punct de vedere al sarcinii gi blocheaz producerea acelei reacfii in lan!. Majoritatea antioxidan]ilor sunt produqi intr-un organism sntos. Dac apar probleme trebuie folosili antioxidan{i naturali : vitamina C, vitamina
E, seleniu, bioflavonoide, microhidrin, apa cu argint
coloidal, etc.
De ce argintul este un puternic antioxidant natural?
Deoarece argintul coloidal con{ine ioni pozitivi care
atrag radicalii liberi prelund acel electron in plus i
neutralizndu-i. Astfel se opregte reaclia in lan! de producere a radicalilor liberi.
e) Imunomodulator
Argintul coloidal ajut la creqterea imunoglobulinelor din clasa A, M, G. S-a observat de asemenea
creqterea procentual gi absolut a cantitlii limfocitelor T.
in ufina cercetrilor s-a descoperit c argintul coloidal stimuleaz organele care au ca funcfie produce70
Mihdi Toma
Res,ab
:::;K';',,::::^a
persoane,or cu
intinereste pielea
utilizeazin cosmetic
impreun cu argintul coloidal qi uleiul de
se
Emu;
APA iUrsOCTrr CU
CALCTU
DE CORAL: CORAL-MINE
Aqa cum vom arta, Calciul este un element esen{ial
in funclionarea organismului nostru gi insuficienla de
calciu sau hipocalcemia poate duce la aparilia a peste
150 de boli grave, care afecteaz in mod special copiii,
femeile insrcinate qi persoanele cu vrsta de peste 40
ani.
Calciul de coral (Coral-Mine) este obfinut din coralul alb Sango (coral marin fosilizat). Un avantaj important al acestuia este bioaccesibilitatea sa in contact cu
apa, calciul in form ionic fiind asimilat cu ugurinta de
celule. El creeaz in organism un mediu alcalin, norna73
Mihi Toma
liznd echilibrul acido-bazic, lucru vital pentru func{ionarea celulelor din organism.
Coral Mine satureaz apa cu calciu ionizat.
in aceste condilii, pH-ul apei cu calciu de coral variaz intre 7-9 (funcfie de ap qi cantitatea de calciu).
Potenfialul redox (POR) se situeaz intre -100 gi -700
mV, adic foarte bun, fa{ de +100 spre +500 mV pentru apa plat, rcaliznd astfel o foarte bun proteclie a
organismului fa! de radicalii liberi. De asemenea, tensiunea superficial a apei cu calciu coral este 43 - 45
dynelcm', fa1 de 73 dynelcm2 ct are apa obiqnuit.
Astfel, apa poate ptrunde ugor in celule, realizndu-se
o bun hidratare, hrnire gi detoxifiere a acestora.
Folosirea zllnic a unei astfel de ape favozeaz:
- Atingerea unei valori optime a pH-ului din snge,
realizndu-se optimizarea hrnirii tuturor celulelor gi
optimizarea detoxifierii lor, echilibrnd astfel sntatea;
- Saturalia sngelui cu oxigen. Se imbuntfete fluxul sanguin in ?ntreg corpul gi in special la nivelul sistemului nervos central;
- O bun protec{ie prin scderea riscului de imbolnvire a organismului gi in special a sistemului cardiovascular gi digestiv;
- Normalizarea tensiunii arteriale qi a glicemiei;
- Prevenirea dezvoltrii artritelor, creqterea elasticit1ii muqchilor qi a articulafiilor, refacerea lesutului osos
gi cartilaginos;
74
-Norma,iz^,":?;:::::i"'i'i",,,,,u,irinichi,or
Un pachet de Coral-Mine conline 30 pliculele a 1 g
pulbere (doza pentru 1 lun). Un pliculef de coral pulbere contine peste 70 elemente vitale printre care: calciu
34,6Yo, magneziu 2,1606, siliciu 1,37o/o, natriu, sulf, fier,
potasiu, fosfor, iod, fluor, crom, bor, carbon, zinc, seleniu, platin, cupru, clor, aur, bor, carbon, zirtc, seleniu,
platin, cupru, clor, aur, molibden, argint, etc.
Utilizare: se pune un pliculef de calciu coral (lg)
intr-un vas de sticl sau lut de 1,5 l, cu ap filtrat, ap
de izvor sau ap plat. Se amestec l- 5 minute. Se bea
in cursul zilei in loc de apa obinuit.
3.2.13. APA CU HUNGIT
Shungitul este o roc provenit dintr-un mare meteorit czut cu zeci de mii de ani in urm in zona satului
Shunga din Republica Karelia (nord-vestul Rusiei) situat in apropierea lacului Onega. Propriet1ile terapeutice
ale Shungitului sunt cunoscute de multe secole. in secolul XVIII farul Petru cel Mare a poruncit s se construiasc alturi de izvorul care trecea prin acest zcmnt
de Sungit o sta{iune care a primit numele de Apele Marfiene gi a fost prima stafiune ruseasc. farul Petru cel
Mare a poruncit ca fiecare soldat s aib la el o bucat
de Shungit din care s pun in apa pe care o bea pentru
a o dezinfecta gi a men{ine sntatea stomacului. Shungitul i-a protejat pe soldafii farului de epidemii, precum
75
Mihd Toma
cea de dizenterie care a izbucnit in timpul luptei de la
Poltava.
in
secolul
XX oamenii de qtiin! at
analizat
Mai mult, but cu regularitate, apa cu Shungit indeprteaz durerile de cap, reumatismul, normalizeaz
somnul, stabilizeaz tensiunea, fortific sistemul imunitat, d energie.
Nu are contraindicafii; degi se folosegte in scop curativ de sute de ani nu se cunosc reaclii adverse!
Mod de utilizare.
in scopuri terapeutice se recomand consumarea a
2-3 pahare cu ap de Shungit pe zi. Aceasta se obline
prin punerea intr-un vas de 2litri cu ap filtrat a 200 de
grame de Shungit (adic 100 de grame pentru 1 litru).
Buclile de Shungit trebuie cltite in prealabil cu ap
rece. Apa nu trebuie agitat ci doar lsat s acfioneze
minimum 30 de minute qi maximum 3 zile. Dup ffei zi-
Mihi{d Toma
ore la soare. Bucfile de Shtrngit trebuie inlocuite dup
6 luni de utilizare. Aceasta este perioada in care igi
pstreaz propriet{ile terapeutice. Se recomand in
mod special celor care folosesc apa din puluri gi fntni
s utilizeze tratamentul apei cu shungit
minimum 30 de
78
Capitohrl4
ECHI LIBRUL ACIDO-B AZIC.
este
principiul vital al
fericirii"
James Thomson
Mihit Toma
Conform
Angeles
turor rezervelor. Acest lucru dfuneaz rinichilor qi ficatului - cele mai importante organe pentru detoxifiere.
Fcnd un studiu pe 10.000 de persoane in vrst, dr.
Lynda Farsetto a descoperit c relinem toxinele acide in
lesutul adipos, in loc s le eliminm prin rinichi.
Deci, fesutul adipos este folosit pentru eliminarea
unei mari cantitfi de materiale toxice, organismul protejnd astfel organele vitale de efectele acidifierii; ins
intre timp in organism se dezvolt anumite boli cum ar
fi cancerul, diabetul, artrita, etc.
n 1933 Dr. Wiliam Howard sus{inea c bolile sunt
cauzate de autointoxicarea organismului; fapt datorat
acumulrii de acizi in organism.
Dr. George W. Crille spunea : ,,Nu exist moarte natural. Fiecare moarte a crei cauz este presupus natural, este, de fapt, ultimul stadiu al unei acidifieri avansate".
Dr. Theodore A. Baroody, in cartea sa,,Alcalinizaliv sau veli muri!" scria: ,,Indiferent de numele bolilor,
cauza lor primordial ar trebui cutat in supraacidifierea organismului".
Dr. Robert Young, in cartea sa, ,,Miracolul pH-ului",
spune: ,,trebuie sa ne schimbm mediul interior pentru
a ne men{ine sntatea qi a rezista factorilor externi dis80
trugtori,,.
Potrivit lui Sang Whang, autorul c4ii ,,Reverse
Aging" (Schimbarea sensului procesului de mbtrnire), chiar dac mncm cele mai bune vegetale qi fructe
organice, 97% din alimente confin azot,hidrogen qi oxigen, iar acizii sunt totugi acumulafi - fapt care duce la
imbtrnire. El vorbete despre mncruri benefice qi
mncruri nesntoase. Din pcate gi mncrurile tradilionale sunt acide. O fiin! uman are nevoie de mncare vie >>, complet, alcalin, verde. Mncrurile bune confin mai pulini acizi qi mai multe substan!e neutralizante. Dar, deoarece produsele fr ingrqminte chimice sau nestropite cu diverse substanfe chimice sunt greu de gsit, chiar qi cele ,,bio" fiind udate de
ploaia acid, iar vntul transport qi el poluanfi, este indicat s folosim ap alcalin.
Conform Dr. Charles Mayo :,,in general, putem
spune c srurile care confer duritate apei particip totdeauna la dezvoltarea bolilor cauzate de toxinele existente in tractul intestinal. Aceste minerale dizolvate ptrund prin pere{ii intestinali in sistemul limfatic, de aici
intr in snge, iar prin snge ajung in fiecare parte a organismului. Aceasta este cauza majoritlii bolilor".
Dr. Paul Bragg, in cartea sa ,,The Shocking Truth
about Water" (Adevrul socant despre ap), scria: ,,Mineralele dizolvate in apa potabil, colesterolul gi srurile
duntoare atac in mod special arterele cerebrale in81
Mihdil Toma
guste. Pierderea elasticitfii arterelor gi arteroscleroza
incep din ziua in care ptrund prima dat in organismul
nostru chimicalele anorganice si mineralele din apa de
robinet".
Deci cauzele acidifierii organismului sunt:
a) Dietele greqite, bazate pe carne, cartofi,
prj eli, buturi carbogazoase, indulcitori artifi-
e) DeSeurile rezultate in urma unui metabolism normal, duc la aparilia unor toxine acide ce trebuie eliminate din organism. Medicina
alopat nu incearc s indeprteze toxinele acide din sistemul fiziologic; iar dac boala se
vindec, dar acizii nu sunt indeprta{i, boala va
reveni.
O dat cu acidifierea, re{eaua arterial lturg de
96.000 km este "erodat" continuu. Prin intermediul
acesteia, toate celulele organismului sunt in conexiune
gi astfel boala se extinde in tot organismul.
Se poate intmpla ca boala s nu fte cauzat direct
82
Importanfa calciului
Oasele incep s piard calciu atunci cnd organismul incearc s menlin pH-ul dup consumul de mn-
Mihil Toma
sngelui.
fi
dezacidifierea
qi aducerea metabolismului
spre nor-
mal .
85
Mihi Toma
Capirohrl5
HI DRATARE I DESHI DRATARE
Motto:
,,Dac rul curge limpede qi curat prin
albia lui, totul vafi bine pe maluri"
Lao Tse
Aqa cum am mai attat, apa din organism are un rol
deosebit in procesele de digestie, respirafie gi circula{ie.
Ea este de fapt un excelent diluant, dizolvnd substanfele organice si anorganice (cel mai bun solvent de pe
PmnQ. Fr ap, substanfele reziduale ale organismului ne-ar intoxica, cci nu ar putea fi eliminate. Prin fap-
se poate spune c ea
influenfeaz creqterea rezistenfei organismului, echilibrnd qi optimiznd func{iile sale. Organismul purificat
de toxine igi poate folosi energia in alte scopuri, cum ar
fi echilibrarea imunittii sau pentru reglarea celular gi
tisular.
Detoxifierea organismului ajut foarte mult ficatul,
filtrarea substanfelor fiind uqurat, realizndu-se o protecfie mai mare a lui i inlturndu-se oboseala. Protecfia ficatului, ajutorul dat rinichilor prin eliminarea sub86
tn general, fr mncare
dar fr ap numai 3 zile
Scderea cu 4 - 5
o/o
se poate
Mihi Toma
munc, iar o pierdere de ap de 1506 poate provoca perturbri grave in organism qi chiar moartea. Din pcate
ap gi
mai ales
ap de calitate, suferind de deshidratare. Rezult astfel
c marea majoritate a populafiei nu ipi folosete dect
70-75 oA din capacitatea organismului. Din nefericire cei
mai mulli oameni recurg la stimulenli de tipul cafelei qi
a zahrului pentru a se energizain loc s bea mai mult
ap gi s ajute organismul s produc mai mult energie.
88
Din lichide
Din alimente
-gfry
Apa oxidat (format in cursul arderii nutrienlilor)
TOTAL
W Transpirafie
Expira{ie
Fecale
Urin
:TOTAL
500 ml
350 ml
150
ml
1500 ml
2500 ml
Mihi Toma
senzafia de sete,
cronic.
in timp producndu-se o
deshidratare
Aportul sczut de ap determin cregterea de histamin (pentru a permite apei s ajung in zona deshidratat), iar cnd aceasta traverseaz nervii apare durerea.
in acest fel, durerea apare ca prim semnal al deshidrat-
rii.
s treac du-
p ingerarea mai multor pahare de ap la interval de 5 l0 minute. Alteori, foamea dintre mese poate reprezenta
o sete camuflat. care dispare imediat ce a fost but un
pahar cu ap.
Dac nu se iau msuri, in timp apar diverse dezechilibre, cum ar fi constipalie, grefuri, probleme menstruale,
probleme articulare, astm, alergii, hipercolesterolemia,
sindroame dispeptice, etc.
La inceput, simpla administrare corect a unei ape
bune, poate inltura aceste dezechilibre.
,r,
ur,"
,*^rr-rJ;!", * l"lir{*ur^"r*.
rii
oraqelor e greu s gseasc izvoare cu apa curat, alcalin, vie, iar apa plat, datorit transportului gi depozi-
Mihdi Toma
serie de metode qi tehnici la indemn (vezi Cap. Tera-
pii cu ap) din care putefi alege asumndu-v responsabilitatea propriei sntli gi a strii dumneavoastr de
bine.
lua
92
Capitolul
ALIMENTE ACIDIFIANTE
Motto:
,,Toate bogliile sunt ale divinitlii iar
cei care le delin sunt administratori, nu
proprietari."
Sri Aurobindo
Mihi Toma
nutritive ':Lt:',
+,
,*r*/
fffi
-"b1*'u lb
+*+t'--\
::'
ia#
Alcaol in
bH
e't*{l
lleffi
modagte
jii,.r
xtr"w
-t,lct
1-r;-r}E,r"mr,a*6*te#r-r'
4
{w*
w\
Ai:.::* i
Ap
nc*uitate naic rs*trolul srff
ltri,
*".*\
PIRAMIDA ALIMENTELOR
Piramida alimentelor este un mod de a sugera oamenilor care ar trebui s fie structura dietei. Alimentele
de labaz trebuie s fie consumate in cantitli mai mari,
dect cele aflate in vrf. Observa{i c pe nivelul 4 se afl
legumele crude gi fructele crude, care con{in cel mai
mare procent de ap vie, biologic dintre toate alimentele.
94
Continut
Categoria de
alimente
an
80 -9s %
Legume
Alimente
reDrezentative
Fructe proaspete
viqine, portocale,
mi, mandarine,
1-
caise,
piersici
90%
Lapte
Ciuperci
80 -90 %
Burefi, mntrci
Pegte
75 -80 %
Carne
Ou
L,*
I
Smntn
Finoase
I so -to v,
I tt -+0,t,
I :-sox
II rcv,rs-
Unt, maionez
Peqte
proaspt
Glbenuq
albuq - 88%
50
o/o,
Pine integral, de
secar, graham
Fructe oleaginoase
de
95
Arahide,
alune,
Mhi Toma
Deci apa e prezent pe nivelele 2 qi 4 (qi in celelalte
alimente exist ap, dar in procent mai mic - practic nu
exist aliment fr ap ! ), ale piramidei alimentelor, ceea ce denot clar faptul c acesta este cel mai important
aliment pentru viat.
de
blndelea, compasiunea, oblinute prin rugciune qi meditalie precum gi aqa numitele ,,stri acide" induse de
6.I.
: 9,0 -
pH:
6.2.
pH
pH:
Mih Toma
mazre nu foarte dulce, cartofi cu coaj, dovlecei, zme-
pH=5r0-5r5
98
pH
Cu
pH : 7,0 - Trle, cereale nerafinate, merigor, fructoz, miere, sirop arlar neprelucrat, lapte omogenizat,
produse lactate, nucgoar, mugtar, fistic, popcorn cu unt,
biscui{i din fin integral, secar, pine de secar organic, seminfe de dovleac qi de floarea soarelui, nuci, lapte de capr, prune, msline murate.
99
Mihdd Toma
INFORMATIA
pi LUMINA,
conform ultimelor
100
Capitolul
APA
PUNTEn
irurnr
CER
r PMlVr
Motto:
,,Nu po[i reline lumina dac
eSti
7.I.
intoxicat"
Ann Louise Gittleman
MEMORIA APEI
101
Mih Toma
astfel de fenomene rmne foarte misterios, dar se pare
ca el poate permite o organizare a materiei, inc necunoscut in zilele noastre"
De atunci qi pn astzi cercetrile medicului francez au fost refcute in zeci de laboratoare, rezultatele
confirmndu-le pe cele iniliale. Printre cei mai entueiagti cercettori au fost f,rzicienii italieni Emile Giudici qi
Giovani Preparata, care au afirmat, in urma cercetrilor
proprii, c prin intermediul apei, materia poate emite qi
primi informafii ,,ca qi cum particulele sale ar folosi
mici posturi de radio pentru a comunica intre ele".
Fizicianul gennan Fritz Albert Popp, descoperitorul
biofotonicii (ale crei fundamente teoretice au fost realizate de cercettorii romni Traian Stnciulescu gi
Daniela Manu) spunea ,,toate indiciile duc la concluzia
c materia vie, prin intermediul apei, dispune de o logic cuantic, ce ii permite s utilizeze in mod optim impulsurile informative ce vin din mediul inconjurtor".
Cnd savanlii incearc s explice aceste lucruri, ei nu
fac de fapt dect s igi pun intrebri despre ceea ce
Aristotel gi Platon descoperiser cu mult timp inainte. $i
anume : ,,Cmpul congtiinlei noastre face parte dintr-o
conqtiin{ universal, fiind conectat ln permanen! la
ea".
plu cioban din antichitate. in schimb, aproape tofi contemporanii noqtri sunt pringi in capcana intins de sistemul lor intelectual, analitic qi logic, aceste lucruri
manifestndu-se mai ales in cercurile qtiinfifice oficiale.
Strmogii noqtri simfiser, fr s poat explica
acest lucru, c apa era un captator de energie capabil s
asigure transferuri de toate felurile. permifnd astfel interacfiunea intre cer si pmnt
Mihid Toma
efect asupra organismului ca gi cum substan{a inilial ar
mai
fi
existat.
in
Beneviste a oblinut, prin intermediul a peste 200 de experienfe intreprinse pe 10 produse diferite, rezultate care
merg toate in aceeaqi direcfie. Ele constituie un pas foarte important in direcfia constatrii fenomenului memoriei apei, intreprinse in cadrul unui protocol reproductibil
in
j!
t ca un veritabil intermediar energetic intre mediul ambiant qi organism, capabil s capteze, s transmit qi s
transforme energia cosmic, de natur electromagnetic,
in energie ionic, fcnd s funcfioneze, din punct de
vedere chimic metabolic qi dinamic, toate celulele vii
APA.
in cadrul cercetrilor efectuate de savanlii italieni,
acegtia au lnchis iepuri in cuti inconjurate de un strat
gros de plumb. fn ciuda unei alimentalii foarte echilibrate, a apei potabile gi a aerului purif,cat qi reinnoit, ei au
murit cu tolii, din cauza lipsei de taze cosmice. in timpul celui de-al doilea rzboi mondial, germanii s-au
confruntat cu aceast situalie, La baza de submarine din
este
105
Mihiid Toma
Lorient (Franfa), unde soldafii care triau sub circa zece
metri de beton se imbolnveau dup o lun i trebuiau
inlocui{i. Giorgio Picardi a fcut teste al cror rezultat
este fructul experienfelor realizate pe parcursul a 20 de
ani, prin mai mult de 10 mii de msurtori, cute in
toate regiunile pmntului, inclusiv Oceanul Atlantic qi
Oceanul Arctic. Experienfele s-au desfturat cu ajutorul
coloizilor. Ei sunt o stare particular a materiei, fr de
care viata nu ar putea exista. Materialele care particip
la formarea fiinfelor vii, att a celulelor, ct qi a lichidelor care circul prin fesuturi sunt constituite in mare parte din substanle coloidale, particule cu acelai semn
electric, deci care se resping in permanen!. Aceast
respingere menfine particulele in suspensie. Fr s ia
coloizi asa de complecqi ca aceia ce se gsesc in organismele vii, Picardi a folosit unul simplu, neorganic:
oxiclorura de bismut, pe care a precipitat-o prin hidroliz in ap distilat, deci pur. Dup ce a constatat c nu
era niciodat identic, in timp ce condiliile de desffiqurare a experienfei erau mereu aceleaqi, a avut ideea s inregistreze in fiecare zi, timp de ani la rnd gi in locuri
diferite ale globului acest experiment. Concluzia a fost
indubitabil: rezultatele diferite erau datorate unei influenfe exterioare cosmice, memorizat, i amplificat de
ctre ap.
tru a percepe energia universal care aclioneaz perpetuu asupra noastr (de fapt avem, dar s-a attoftat datorit
materialismului, a folosirii cu precdere a emisferei
stngi a creierului
107
Mihi Toma
7.2.
la
mare;
este transparent
dipolii apei
acest con-
Mihi Toma
qi
1,5x
loraHz.
Proprietfile calorice ale apei sunt extrem de importante pentru implementarea sistemului fosfat in oblinerea fenomenului de emisie stimulat a luminii. Astfel
111
Mhi Toma
- absorblia cldurii gi circulafiei apei in intreg organismul vegetal sau animal, in timpul zilei;
- prin captarea direct de radiafii calorice (electromagnetice) in compuqii macroenergetici, in timpul zilei;
- efectele termice realizate la nivelul ,,laserului celular", urmate de cedarea acestor radiafii in cursul noplii.
Aceste procese favorizeaz qi condi{ioneaz realizarea emisiei ,,laser biologic" nocfurne - prinh-un meca-
nism de chemoelechobioluminiscen!
la nivelul sis-
temului molecular fosfat PO4, respectiv la realizarea celorlalte efecte BEMF ce intre{in viafa in cursul nop{ii.
a) Proprietatea de bun solvent al apei pentru acidul
pirofosforic, proteine, glucide, alte substanfe (electrolifi)
este asigurat de legturile sale
hidrolizabile .
b) Proprietatea de a nu uda lipidele (insolvabilitate
pentru grsimi), care formeaz membrane uni sau pluricelulare. Datorit acestei proprietfi, intre ap gi membrane apar tensiuni superficiale, care - duc la formarea
miceliilor (sferice sau ovoidale).
c) Electrolilii dizolvali n ap creeaz:
- medii de solubilitate pentru proteine(globuline), lipide, glucide;
- centri de bioluminiscenf, activatori sau inhibitori
- conductivitate electric qi fotonic a mediului.
Recapitulnd, putem spune c prin propriet{ile sale
Lt2
miracolul vielii
.Apa,
in
funclionarea
logici";
2.in
113
Mihi Toma
7.3.
tul omenesc sunt celebre in toat lumea, spunea: ,,Existenfa este vibrafie. Universul ?ntreg este in stare
vibratorie i fiecare lucru igi genereaz propria sa frecvenf care este unic. Dei e greu de acceptat c pn qi
scaunul pe care stm, corpul omenesc, tot ceea ce putem
vedea gi atinge nu este dect vibrafie" La ora actual fizica cuantic a demonstrat acest lucru r putinf de t-
gad. ,,Toate lucrurile vibreaz dup propriile lor frecvenfe. Dac sesizm gi acceptm adevruI acesta ne
vom lrgi in mod decisiv modul de infelegere al univer-
sului. Grafie acestei inlelegeri, ochii noqtri se vor deschide spre lucruri pe care nu le-am vzut niciodat inainte, lucruri refuzate, depozitate in strfundul congtiinlei
noastre qi care vor conferi o viaf nou suflefului" spunea M. Emoto. De-a lungul cercetrilor sale cercettorul
japonez a observat c apa igi schimb calitatea in func{ie
de informafiile pe care le preia din mediu, iar punctul de
pornire al cercetrilor a fost revelalia c nu exist doi
fulgi de zpad, identici!
tt4
- 25'C. Cristalele nu rezist dect cteva minute, timp suftcient pentru a fi fotografiate. Temperatura
ghetat la
in laborator este de -5"C. Au fost luate inghe{ate gi fotografrate mii de mostre de ap. Mai inti au observat c
apa de robinet din toate marile orase (din Japonia gi din
intreaga lume) nici mcar nu formeaz, cristale. Numai
apa din orase mai mici, care este captat din surse subteranle, a rcalizat cristale frumoase, hexagonale. De asemenea, apa din izvoarele de munte a dat cristale deosebit de frumoase. Apoi s-au fotografiat cristale din apa de
ploaie
funcfie de poluarea aerului i poluarea informational cu vibrafii ,,negative" (corect ,joase") eum ar fi invidie , ur, lcomie, etc. Cnd
locuitorii unui orqel s-au rugat qi gi-au schimbat in mare msur modul de gndire, atunci qi apa de ploaie a
dat cristale frumoase. O serie intreag de experimente
s-au efectuat pentru a se gsi influen{a rugciunii asupra
apei (cristale extrem de frumoase dup rugciune, mai
Mihif Toma
Constantin
Korotkov a descoperit c structura apei este mult mai
important dect compozilia chimic. Pe msur ce apa
primeqte informalie iqi schimb structura. i atunci cnd
aprindem lumina intr-o camer se modific structura
apei din acea camer.
tnd cristale hexagonale, ar emofiile negative micAorcaz energia apei qi ii modific structura, rezultnd
cristale haotice.
tt7
Mihil Toma
s-au reprodus, iar urmagii lor au iegit diferifi: pe burta
,,bolnav"
aprea un conflict intre aceasta qi apa structurat din
creier (creierul este 85% ap), care a dat drept reniltat
lipsa voinjei fundamentale de a tri (tendinf de sinucidere), precum qi diverse boli. Explicalia este c explozia
a modificat cmpul informalional gi nivelul de vibra{ie
in intreaga zona inconjurtoare iar apa a preluat aceste
informafii schimbndu-gi structura gi calitfile. Evident
c informafia era o informalie de distrugere gi moarte.
Se qtie c singura mare fr via! de pe pmnt este Ma-
tli Sodoma
qi Gomora
aparatur performant
la
tt9
Mihil Toma
foloseau aceast ap, deqi erau foarte sraci, erau fericili
plini de vitalitate.
Un alt cercettor care a studiat memoria apei qi influenfa emoliilor asupra structurii apei este Profesorul
Vlail Kaznacheev, de la Academia de Medicin a Rusiei.
El a descoperit c inten{ia, gndul gi rugciunea pot fi
impregnate in ap. Aa se explica puterea extraordinar
a slujbei de sfinlire a apei - Agheasma Mare de la Boboteaz. S-a demonstrat cu probe in laborator c apa
sfinlit avea cristale hexagonale frumoase (deci era
qi
mii de ori! S-au folosit mostre de ap din diferite surse fntni, ruri, lacuri - s-a fcut semnul crucii qi s-a spus
rugciunea Tatl Nostru. Toate mostrele de ap, fr excepfie, gi-au schimbat structura gi s-a redus numrul de
Este foarte important ca semnul crucii s se fac ingrit qi corect, adic r grab, qi s se ating punctele
corespunztoare - centrul frunlii, plexul solar gi umerii,
apar
Mh Toma
inghelare
VIAIA.
Propriet{ile apei de memorizare gi transmitere a informa{iei sunt cele care au fost folosite de profesorul
gennan Walter Schempp la realizarea procedeului qi a
aparaturii de Rezonan! Magnetic Nuclear (RMN),
una din cele mai des utilizate metode de vintalizare a
interiorului corpului uman.
Oblinerea imaginilor creierului qi a fesuturilor moi
ale corpului cu ajutorul aparatului de vizualizare prin
rezonan! magnetic const de fapt in urmrirea apei ca-
re se strecoar prin spaliile dintre celule, tesuturi qi organe. Pentru asta trebuie gsite nucleele moleculelor de
ap rspndite prin creier sau corp. Deoarece protonii se
r22
emit radia{ii. Walter Schempp a descoperit c aceste radiafii conlineau informalii de unde codificate despre
cop, pe care aparatul le poate capta;i in cele din urm
le poate folosi pentru a reconstrui o imagine tridimensional a corpului. Informafiile pe care le extrage consti-
Mihi Toma
7.4.
gi rezultatele ob{inu-
Mihi Toma
PROPRIA FIINT.
t?6
- imunostimulatoare;
- scderea glicemiei in tratamente de durat.
Preful informativ al ADR-4 este de 350-400 RON.
PLINCTULUI ZERO, descoperit i demonstrat matematic de oamenii de gtiin! Bernhard Haisch, Alfonso
Rueda 9i Hal Putfoff in anii 1990-2000. Acest Ctvtp
impregneaz tot Universul, confine toate posibilit1ile, e
omniprezent, omnipotent, omniscient, nu are form, e
nemanifestat qi are tot ceea ce este necesar pentru a crea
forme perfecte.
Mihd Toma
punctului zero. in consecinl, ne imbuntlim toate nivelurile snt{ii trupegti, emo{ionale, mentale gi spirifuale qi accelerm procesul de trecere ctre niveluri superioare ale ordinii in viaf. Astfel, procesul nostru de
vindecare gi evolufie spiritual se intensif,rc" spunea
omul de gtiin! Gabriel Counsens.
Prin folosirea energiei tahionice, cae este convertit
in frecven{e specifice de ctre CESO, aceasta este transformat, in organismul uman, intr-o manier care inverseaz entropia, deci inverseaz procesul de imbtrnire.
CESO nu poate depgi viteza luminii. Lumea noastr e o lume a formei, gi prin urmare, singurul mod in
Mihi Toma
CESO se afl in comunicare direct cu energia tahionic,
la toate nivelurile. Prin intermediul acestor CESO, energia tahionic este convertit in toate nivelurile de frec-
pozitive care rcalizeaz acest transfer al energiei tahionice a punctului zero in organismul uman, producnd
rezonan{a qi armonizarea cu aceasta, ceea ce inseamn
regenerare qi intinerire.
Produsele principale sunt nigte discuri de siliciu care
transfer energia tahionic a punctului zero in AP, iar
de aici in tot organismul uman, care este aproximativ
70oA ap. Pentru c APA este substanla cu cea mai mare
capacitate de stocare a informaliei gi energiei, qi pentru
c ea este prezent in fiecare celul, APA TAHIONIZATA, se constituie intr-un mijloc de armonizare qi intinerire a fiinlei umane. Exist zeci de dispozitive gi sute
de produse tahionizate, prezente gi in Romnia de aproximativ un an de zile, la preturi relativ accesibile.
Cu speran{a c a}i in}eles c APA TAHIONIZATA
este altceva dect apa structurat sau informat incheiem aici, cei interesa{i fiind rugati s consulte bibliografia indicat.
Mihi Toma
sau lng Biserici gi chiar in alte locuri socotite sf,rnte,
iar APA devine VINDECTOARE.
centrul IUBIRII deschis (ANAHATA CHAKRA), primesc GRATIA DIVIN in ap, qi deseori au loc vindecri miraculoase!
HArA).
Exist o serie de izvoare cu aceste proprietli att in
Romnia, ct qi in lume, unele mai cunoscute, altele mai
pufin cunoscute. Amintim cteva dintre ele:
- LOURDES - Franfa- poate cel mai celebru;
- EFES - Turcia - unde a fost casa in care a
locuit Maica Domnului, dup rstignirea qi
invierea Mntuitorului Iisus Cristos.
cu ape termale;
- lac sfnt;
Mihil Toma
- ap tmduitoare
-
ap tmduitoare;
135
Mihif Toma
CAPITOLUL 8
Mih Toma
mente qi minerale. Doar cnd este matur gi nu inainte,
va iegi din pntecul pmntului sub form de izvor. Ca
izvor propriu-zis, spre deosebire de izvoarele de scurgere, el are o temperatur a apei de aproximativ +4"C.
Aici, in lumina rece a pdurii, apa igi incepe ciclul su
lung, dttor de viat, sub forma unui pru strlucitor,
vioi, translucid, care bolboroseqte, se involbureaz gi se
roteste cnd igi croieqte drumul spre vale. in miqcarea sa
natural, spiralat, de rsucire, de autorcire apa iqi poate pstra energiile vitale interioare, sntatea qi puritatea.
vrtejuri care rcesc qi rercesc constant apa, menlinnd-o la o temperatur sntoas qi ducnd la un curs
mai rapid, lamelar, spiralat.
Pentru a se proteja de efectele duntoare ale excesului de cldur, apa se adpostegte de soare gra{ie vegetaliei atrntoare pentru c odat cu cregterea cldurii
gi luminii ea incepe s-qi piard vitalitatea pi sntatea,
precum gi capacitatea de a insuflefi gi anima mediul prin
care trece.
mai
adnc
incrzire
ar
"J,"*'::::'"i",!l,r*de
soarelui. Fiind intr-o stare mai dens, straturile reci din
^r"
dimensiuni mai mari, pietrig, nisip, etc. din centrul cursului apei. in acest fel, pericolul inundaliilor este redus
la minim.
Migcarea spiralat de vortex creeaz condiliile in care se inhib germinarea bacteriilor duntoare, apa reugind s rmn ferit de boal.
in
atmosfer
Mihdid Toma
temperatura apei este sub valoarea de 9oC, confinutul
su de oxigen rmne pasiv. in asemenea condilii, oxigenul ajutla formarea microorganismelor beneflrce gi a
altor forme de via! organice. Dac temperatura cregte
peste 9"C oxigenul devine tot mai activ qi mai agresiv,
ceea ce conduce la dezvoltarea bacteriilor patogene, care infesteaz organismul, din momentul ingerrii apei.
Aceast agresivitate datorat temperaturii mai ridicate nu se limiteaz numai la domeniul oxigenului.
Cnd apa devine supra inclzit datorit defrigrilor
tot mai rspndite, tiparul vrtejurilor longitudinale care
este foarte important pentru sntatea apei qi a noastr,
se transform, vrtejurile devenind transversale. Aceste
vrtejuri sap qi scobesc in malurile rurilor gi in lucrrile de indiguire pe care le gi drm in final, creeaz
gropi in albia rului, ceea ce conduce la o dezordine gi
mai mare intr-un profil deja haotic al albiei.
APA supus unor asemenea condi{ii iqi pierde CARACTERUL 9i SUFLETUL.
Asemenea oamenilor cu un caracter slab, ea devine
din ce in ce mai violent gi agresiv, extinzndu-se in
toate direc{iile gi cutnd s dea fru liber furiei pentru a
reveni la starea anterioar de sntate qi stabilitate.
Datorit practicii eronate qi nechibzuite a defriqrii
pdurilor, noi distrugem insugi fundamentul vielii pentru c odat cu indeprtarea pdurii se intmpl dou lucruri foarte grave:
140
in cursul su spre mare apa se inclzeqte prematur att de tare inct cldura ajunge pn
pe albia canalului. Nu mai rmne nici un
strat de ap rece gi dens, iat ca urmare sedimentele rmn depuse pe firnd. Astfel se blocheaz cursul, se disloc canalul gi in conse-
Mai mult, din cauza lrgirii canalului, apa este expus gi mai mult cldurii soarelui, ducnd la evaporarea extrem de rapid in atmosfer. in multe cazl| prin aceasta, atmosfera
se supraincarc cu vapori de ap, pe care nu ?i
asa se formeaz
- respingerea
t4I
Mihdi Toma
- o crestere a activitfi
. Copacii sintetizeaz apa. Astfel, dac nu exist pdure, nu exist nici ap. Strmoqii nogtri gtiau aceasta,
ca ufinare, este imperios necesar s nu mai tiem pdurile haotic gi s plantm ct mai mulli copaci.
t42
8.2.
Mhi Toma
S ne aducem aminte c am promis s veghem c
nimeni qi nimic nrl va strica aceast ap gi s o pzim s
rmne curat pn ce se va intoarce in Marele Ocean!
Dac apar diverse gnduri sau griji, lsafi-le s treac, nu v cramponali de ele, revenifi cu atenfia mereu gi
Mihil Toma
regsit
146
Capitolul 9
SISTEME DE FITTRARE I TRATARE A
APEI PENTRU IlZ F AMILIAL
Motto:
,,Dac nu avem grij de vitalitatea noastr
Si o risipim n mod arbitrar, este ca Si cum am
turns apd tntr-o cup spart. "
are
organismului qi pentru legtura noastr cu forfele cosmice. Conform datelor Organizafiei Mondiale a Snttii apa confine 13.000 de elemente potenfial toxice,
80% din boli transmifndu-se prin ap. Din cauza acestor boli mor anual pe planet peste 25 de milioane de
persoane. La nivel mondial se pare c boala diareic este a 2-a cauz de deces dup bolile cardiovasculare, iar
studii rcalizate in frile dezvoltate arat c incidenfa bolilor diareice este puternic subestimat.
Impuritlile din ap favorizeaz aparilia a numeroa147
Mihil Toma
se boli. Astfel, metalele grele (plumbul, mercurul, cad-
apa,fia
tlii apei trebuie s devin o prioritate pentru viafa noastr de zi cl zi, ajutndu-ne s ne menlinem sntatea, s
suferim mai pufin qi s cheltuim mai putin pe medicamente.
bun.
9.1.
tici:
1,2 atm
r49
Mihi Toma
9.2.
FiItTUIMULTISTADIC
Este o invenfie romneasc premiat cu aur la Saloanele de Inventic de la Bruxelles, Geneva, Budapesta qi Moscova. Filtrul are 4 stadii de filtrare gi rea-
parvum
Trichuris frichiura --ou, Enterobius vermicularis ou, Hymenolepis nana - ou, Taenia solium- ou),
precum gi viruqi (Vibrio cholerae). Conform analizelor
cute la Institutul Carfiastzino din Bucureqti, dintr-o
ap infestat cu 10.000 de miliarde de bacterii de Antrax, filtrul a refinut 99,999Yo, iar dintr-o ap infestat
cu l0 000 de miliarde de virusuri ai holerei filtrul a refinut 100%.
Diametrul porilor cartuqului filtrant este de 0,2pm.
Cartugul filtrant se schimb o dat la 6 luni, dar trebuie cur{at periodic (la 1,2 sptmni sau poate mai rar)
funcfie de apa care vine pe conduct cu un burete de
buctrie (partea aspr) qi ap, r detergent.
Caracteristici filtru:
- Presiunea de lucru 0,5 - 3 atm.;
- Debit inilial de f,rltare Ia p: 1 atm : 60llor
- Temperatura de lucru maxim 50"C
- Masa elementului filtrant :250 g;
Masa
filtrului:
1000 g;
apa
rmne vie.
l5l
Mih Toma
9.3.
Filtrul SANTEVIA
9.4.
Mihi Toma
popular pentru c ofer calitate bun la un pref accesibil.
Dispozitivul este compus dintr-un filtru de crbune
activ acoperit cu argint qi mai multe straturi de fibre, o
camer de ionizare cu 5 electrozi de titan acoperili cu
platin (import Japonia, durata de via! 20 de ani), com-
Ionizatorul poate produce patru nivele de ap alcalin pn la un pH : 10, dou nivele de ap acid, gi ap
purificat neutr cu pH: 7,0.
Potenfialul de oxido-reducere al apei alcaline produs de acest ionizator se situeaz in zona -200mV pn la
-400 mV, ceea ce asigur o hidratare foarte bun la nivel celular.
Dispozitivul este prevzut cu sistem de autocurlire
(foarte important) iar schimbarea filtnrlui se recomand
a se efectuala I an .
Se poate monta cu ugurinf pe chiuvet.
t54
Nu
9.5.
Caracteristici:
- tensiune de alimentare220Y;
- putere 80W;
- greutate 7,2kg;
- dimensiuni}41mm xl3Omm x330mm;
- temperatura apei 4 - 30"C;
- trepte de electroliz -4 nivele;
l5s
Mihi Toma
p}{7,0
electrozilor
(DARC).
Preful informativ este de 4700 RON.
9.6.
Activatorul de ap AQUARION
Dispozitivul este compus dintr-un prefiltru care retine impuritfile mari, filtrul propriuzis cu 9 straturi de
filtrare (fibra, turmalina, fibra, carbon activat granular
cu argint, fibra, calciu, fibra, filtru ultrafin, fibra), valva
solenoidal, camera de ionizare cu electrozi de titan platin, microcomputer.
Caracteristici:
greutate: 6,5 kg
dimensiuni: 245 x
130
x 330 mm
folosi la 4000 I apa (201 pe zi), adic aproximativ 6 luni, dup care se schimb. Display-ul
aparatului afiSeaz tot timpul cfi litri au mai rmas de
filtrat din cei 4000 l. Prefiltrul trebuie curfat des, mai
ales dup spargeri de conducte, reparafii, opriri, cnd
apa care vine pe conduct este foarte murdar. Dac
aceste situalii se repet des, s-ar putea ca filtnrl propriu
zis s trebuiasc schimbat mai des. Dac dispozitivul nu
se utilizeaz 30 de zile, filtrul trebuie schimbat.
Exist 3 posibilitli de instalare:
1. Lng chiuvet, conectat la conducta de ap
Filtrul
se poate
3. Sub chiuvet
Mihil Toma
modare inilial. Se rmne la acest nivel 3 - 4 zile.
c. pH 8,5 - 9,5, ap alcalinizat intre mediu gi
puternic. Acesta este cel maiutilizat nivel de alcali-
s se foloseasc apa-
- 7500RON.
9.7.
Optimizatorul de ap PI - MAG
Este un dispozitiv japonez foarte performant compus din dou pr!i:
- prima parte este un filtru cu mai multe stadii (carbon compact, carbon granulat, amestec de ceramice,
fulgi de coral); dimensiunea porilor fiind de 0,1pm
- a doua parte este optimizatorul compus din:
- o pereche de magne{i putemici,
- un inel de ceramic,
- un rotor care agit apa dup modelul unui vortex (ciclon) care duce la incorporarea de oxigen in ap,
- o surs de ultraviolete.
Se incarc manual in vasul din stnga 1,5
- 2l
ap
este curat;
159
Mihii Toma
este
bioreceptoare;
este aphexagonal;
este alcalin;
inducfie, ufilizat.
in concluzie este o ap recomandat pentru terapie
gi pentru intrelinerea unei stri de sntate bune, fiind
similar cu apa izvoarelor de munte.
Prelul unui optimizator PI - MAG este de aproximativ 300 USD.
- aza maxim de acliune a dispozitivului este de 1215m (recomandat 9m). Asta inseamn lungimea fevii de
la locul instalrii GAV pn la cel mai indeprtat robinet.
- garanfie 5 ani;
etc. Apa produs de GAV activeaz, mecanismele naturale de autoinsntoqire qi autocurtire qi improspteaz
Mihdil Toma
de approdus de GAV sunt sub 0,0001 Euro/litru.
Apa obfinut prin GAV manifest ordine la nivel de
microcluster iar structura energiei apei nu are urme de
distorsiune, polaritatea moleculelor apei fiind practic
t62
Capitolul
1O
TERAPII CU AP
Motto:
,,Bem 90% din bolile noastre"
Louis Pasteur
CIJ 4
PAHARE/ZI
b) in scop curativ
163
Mih Toma
mult
c) in scop de recuperare sau tratament - perioade orict de lungi, sub control medical.
Mod de administrare :
in prima zi, duptrezire, se bea 1 pahar de ap, dup care nu se mai bea nimic timp de 15 minute. A doua
zi dimineaf a 2 pahare, a treia zi 3 pahare, a paffa zi 4
pahare qi se menfine 15 sau 30 zile.
Primele rezultate se observ dup 15 zile de consum.
Ce fel de ap se consum
Recomandate ar fi urmtoarele tipuri de ap :
a) Ap filtrat qi alcalin;
b) Ap filtrat, alcalin + Pl (structurat);
c) Ap plat qi alcalin (se alcalinizeaz cu Microhidrin sau Calciu coral Alka-Mine, Coral-Mine);
d) Ap de izvor de munte la surs;
e) Ap de zarzavat: in 2 litri ap plat se purl la macerut 2 morcovi curfali cu peria, raqi qi se las
de seara pn diminea[a, cnd se strecoar, se
agita 5 minute gi se bea. Diferen{a de I - 1,2 I
care rmne dup ce se beau cele 4 pahare de
dimineat se bea in cursul zilei.
0 Ap cu lmie: in 2 litri de ap plat, se stoarce
sucul de la o lmie qi se rade pu{in coaj (evident dup ce a fost bine splat). Se las la macerat 24 ore, se agit 5 minute, se strecoar qi se
beau cele 4 pahare; diferenfa se bea in cursul zi164
lei.
Mihi! Toma
I0.2.
ZEASC
Este o terapie folosit in China, inc din antichitate.
Procedeul este simplu. Se bea ap dimineala pe stomacul gol, conform schemei urmtoare :
l7
sptmni la femei.
Mihia Toma
tome de insntogire.
Terapia poate
fi fcut toatvia[a
Efecte benefice qi chiar extraordinare s-au inregistrat in multe boli: cancer, afecfiuni ginecologice, afecfiuni ORL, migrene, hipertensiune, anemii, reumatism,
paralizlt, obezitate, artrit, tuse, astm, TBC pulmonar,
meningit, afecliuni hepatice, hiperaciditate, colit, constipafie, hemoroizi, diabet, etc.
in cazul iradierilor din cancer, se elimin efectele
primare qi secundare ale tratamentului cu cobalt.
Incercafi s nu intrerupeli apa nici mcar o zi. Mergeli incet mai departe, nu v oprili la jumtatea drumului.
intr-o stare de sntate gi vitalitate excelent. Aceste regiuni sunt: finutul Hunza din Tibet, Vilkabamba din
Ecuador, o vale muntoas in Georgia, o vale in Mongolia i alta in Peru. Locuitorii acestor {inuturi au o alimentalie diferit, dar beau ap de ghe{ar. Pentru c vrsta nu i-a mai permis continuarea studiilor sale, a predat
gtafeta cercettorului american Patrick Flanagan care,
dup inc 30 de ani de cercetri, a descoperit tehnologia
de creare a nanoclusterilor, particule cu diametrul de 5
nanometri (10-e m), care au un potenfial electric ridicat
gi sunt incrcate negativ, ceea ce determin strucfuri
cristaline. Nanoclusterii sunt firigoare infime de siliciu
cu incrctur negativ, iar acesta posed puternice insugiri antioxidante, stimuleaz sistemul imunitar gi creqte absorblia gi asimilarea substanlelor nutritive pn la
100% (in mod obignuit absorbfia nutrienfilor se produce
?ntr-un procent de pn la30% !).
Microhidrina creqte caracterul bazic al lichidului intracelular, reprezentnd astfel o serioas barier in calea
degradrii lesuturilor qi a accelerrii procesului de imbtrnire.
Microhidrina structureaz apa i lichidele din organism. Ea scade presiunea extracelular a apei, contribuind la hidratarea mai eficient a celulelor fesuturilor. De
asemenea, este un puternic stimulator pentru producerea
energiei in organism. Contribuie la refacerea gi vindecarea celulelor vtmate, la normalizarca proceselor meta169
Mihit Toma
bolice, la lupta cu bolile cronice qi la distrugerea gennenilor patogeni.
Buturi
Sifon
Suc in sticle
Ap distilat
Ceai negru
pH
POR
nH
POR
3,1 63
+480
3,92
-78
?q)
+350
6,44
-270
4,79
+280
9,80
4,26
5\)
-342
-255
-362
9,36
-398
-360
Cafea neagr
5,58
Lapte nefiert
6,19
Ap de robi-
6,55
+220
+160
+150
+140
4,60
+52
6,12
-473
6,68
-75
9,38
-615
7,40
9,87
-681
8,22
7,78
net
Suc de greu
188
serminat
170
Produse alimentare
inainte de adu-
Dup adugarea
garea
Microhidrinei
Microhidrinei
oH
POR
+210
nH
POR
8,83
-352
7,76
-227
-336
-137
Ou
6,45
Pine alb
5,63
Pine de gru
4,89
Fulgi mic
5,52
+322
+208
+385
4,02
+487
5,68
3,98
+438
5,44
-45
-86
3,76
Ton conserv
4,34
Pizza
Somon proas- 5,78
pt Atlantic
Somon afumat 4,91
Salat proas- 6,98
+319
4,92
-r29
+288
6,29
+t7l
8,79
-236
-427
+348
7,51
+105
9,34
-274
-439
+233
+164
+228
+322
9,08
-3 16
9,67
432
8,14
183
7,65
267
de-
7,715
8,21
jun
unc (file)
Hamburger
(preparat)
pt
Pepene verde
6,67
Banan
7,19
Brnz
inehetat
5,92
5.t7
r71
Mihi Toma
Suplimente alimentare
Inainte de adugarea
Dup adugarea
Microhidrinei
Microhidrinei
pH
pH
Vitamina C
3,88
POR
+282
OPC
5?1
+211
77)
Oligomere)
Multivitamine
Enzime digestive
4,63
+316
57?
5,4r
7,56
Calciu
7,89
+229
+1q2
-209
-386
9,7L
-449
Spirulina pulbere
6,98
1.Jt
9,65
-477
Ficoten
5,68
+t22
9,81
-7
5,01
POR
-t66
-387
(proantocianidine
(depunere
marin)
pH -
t5
indicele acido-bazic - se refer la concentrafia de ioni pozitivi dintr-o solu]ie ( cap. 2.1)
POR - potenfialul de oxido,reducere - exprim capacitatea apei de a lupta contra radicalilor liberi (cap.
2.2)
Avnd in vedere cele prezentate la cap.3.2.12 privind apa cu calciu coral Alka-Mine, o cur cu acestea se
poate face astfel :
- Se pune 1 plicule[ de 1g de Calciu coral in 1,5 I
apa filtrat, plat sau de izvor de munte, se agit 1-3
minute cu o lingurit (lingur) de lemn sau plastic, apoi
172
se bea pe
parcurs::;::':;':^'-::;ap
se forosesc 2
Dup l- 2 luri, se pot tttiliza diverse sisteme de curfare complet a colonului (Colo Vada 2 plus, Detoxin,
procedura cu sare amar, etc.) apoi se continu cura, cu
rezultate extraordinare. Oricum este bine s consultali
un medic sau un terapeut care a folosit aceste terapii gi
cunoagte produsele.
Mih Toma
- Hiperaciditate
- Hemoroizi
- Afec{iuni ginecologice
- Afecfuni ORL etc.
Evident c in timpul acestei cure este bine, mai ales
dac avefi o boal serioas, s mncali lacto-vegetarian
a o bea!
administrarea
MODALTT11 oe UTTLTZARE:
Se amestec I I de ap srcit in deuteriu (DDW30)
cu 2 I ap filtrat sau plat.
Se consum 1,5 llzi din acest amestec, la intervale
de 3-5 ore in porfii de 100 - 200 ml. Prima porfie de 150
ml va fi but dimineala latrezire, iar ultima de 200 ml ,
seara la culcare.
175
Mihi Toma
afl aceast ap se pstreaz in cutia original (la intuneric), departe de orice cmp electromagnetic (TV, calculator, frigider, cuptor cu microunde) qi nu la frigider.
Temperatura optim este de 15 oC. Se va folosi numai
lingurila de plastic aflat in cutie (in niciun caz lingurite
de metal).
Cmpurile electromagnetice produc aglomerarea coloizilor de argint qi efectul terapeutic se reduce drasticf
Se poate lua tot timpul, evident folosind 2 - 2,5 llzi
ap filtrat, plat qi alcalin. in mod normal, aceasta potenteaz foarte mult eficacitatea apei cu argint coloidal.
gint in organism, de aceea se recomand a se lua cte l2 lingurife la interval de l- 2 ore, sau chiar mai mult (1-
2linguri).
Prezentm mai jos cteva recomandri pentru diver-
afecliuni gi cazuri concrete in care se recomand utilizarea apei cu argint coloidal in concentralie de 5 ppm
gi 25 ppm :
se
Grip, rceal
2 zile, dispar simptomele (se cunosc cantri rezolvate cu 910 lingurife), dar mai trebuie continuat
pn la 7 zlle pentru stabilizarea situafinas la 2-3 ore. Dup
ei.
Se iau de 2-3
Brongit
onlzi
cdte
2lingurie, l-2
sotmni. minim
Faringita,
an-
gin
Rinita
Tuse
Pneumonie
Coniunctivit
t77
Mihd Toma
Abces
Acnee
onlzipicfi:r:,in ochi
Local- sprayere sau picturi de 3-4 onlzi
pi de 3-4 ort/zi cdte 2-3 linsurite
De 2-3 orilzi sprayere sau tamponare local gi intem de 2-3 oi/zi cte 1 lingurit
Gangren
Eczeme
Herpes
Furuncul
orilzi
Zanazoster
Hemoroizi
Rubeol
Neurodermit
178
Micoz
De 2-3 ori pe
zi
cte
2 lingurife pre-
De 3-4 ori pe zi
tamponare sau
soravare oe rni
Psoriazis
De 3-4 ori pe zi
tamponare sau
spravare local
Ulcer varicos
Arsuri
Cistitii
sau
chiar 200 ml pe zi
Leucoree
Glomerulonefrit
Adenom de prostat
De 3 ori pe zi cte 1-2 linguri, apoi cteva picturi local pe abdomen de 2-3
ori pe zi gi de 2 ori pe zi splturi locale
De 2-3 ori pe zi cltire cu 50 ml gi de 2
ori oe zi cte l-2 linsurite intem
De 2 ori pe zi 3-4lingurife sau 100 ml
de-a lunsul zilei
De 3 ori pe zi cte 2-3 lingurile sau
chiar dublu
t79
Mihi Toma
Flatulenf, meteorism
Enterit
Diaree
Colecist
Gastrit
Colon iritabil
Hemorasie
Borelioz
Nevralgie trige-
meni
local
150
Mastit
Febr
Artrit
lmunitate slbite
Afte
rife
tern
de masin
Poliartrit
cronic
Rubeol
Insolatie
Varicel
De 2 onlzi,l-3 lingurife gi de
Scarlatin
3 oilzi
Oxiuri, Asca-
rizi
Gingivit
Mihdil Toma
Dozaj
Deoarece argintul coloidal distruge agenfii patogeni
deja in cantitli mici, ajunge de obicei un dozaj mai mic.
- I dat/zi- 2 lingurile
dozaje mijlocii - de 2 sau 3 ort/zi cte 1-2
dozaje mici
lingurile
dozaje
mari
50
100 mUzi
Msuri
: - 1 lingur:8-10
-I
ml ap cu Ag coloidal
lingurit: 3 ml ap cu Ag coloidal
Mihi Toma
la inceput cu o stare de spirit schimbtoare sau senzalie
uqoar de ru. Pot aprea balonri, ins la un tratament
mai lung dispar. Declanarea de alergii la argintul din
apa cu argint coloidal nu a fost observat.
Argintul coloidal este netoxic Ai lipsit de efecte secundare u;tilizat terapeutic (pe o durat limitat) chiar gi
administrat in cantitli mari.
in SUA s-au semn alat cazuri de argiria, colorarea
pielii in gri (problem exclusiv cosmetic) cteva zeci
de cazuri (60 de cazur). Dar argiria a aprut pn acum
numai la persoane care au luat timp de zeci de ani compugi de argint sau solufii de argint oblinute cu aparate de
electroliz individuale, deci fr controlul puritfii apei
gi a concentra{iei de argint coloidal. Nu se cunoaste
niciun caz de argirie provocat de apa cu arqint coloidal
produs de firme specializate si atestate.
Modalitfi de combinare
Apa cu argint coloidal poate fi folosit impreun cu
toate celelalte terapii, ins trebuie luat in alt moment al
zilei. Apa cu argint coloidal poate fi combinat cu esenlele florale Bach, uleiuri esenliale, remedii homeopatice,
suplimente alimentare naturale, medicamente, alte terapii cu ap, etc. Dac se folosesc concomitent qi remedii
homeopatice, trebuie s fie o distan! de 30 minute intre
acestea qi apa cu argint coloidal. Dac se folosesc extern
uleiuri esen{iale, trebuie s treac 4 ore pn la tratamentul cu argint coloidal. tn ordine invers sunt suflrciente 2 ore.
185
Mihd Toma
10.6.
CURA CU AP CU SHT]NGIT
boli: hipertensiune, diabet, boli cardiovasculare, gastrit, astm, anemie, boli de ficat, de rinichi, ale vezicii biliare, ale pancreasului, dispepsie, oboseal cronic, sistem imunitar slbit, rceli obiqnuite qi impoten{.
Exist mai multe variante de cur de ap cu shungit:
Varianta
ll
losite.
Dup o lun de utilizare chipsurile trebuie s fie expuse l-2 ore la soare. Acliunea shungitului se manifest
timp de 6 luni dup care chipsurile trebuie inlocuite.
186
in 60 de zlle, dacbem2Uzi.
187
Mih Toma
Capitolul l
RECOMANDRI DE FINAL
ta!
2.
participali
pOUnfe
izvoarelor cu ap vie.
_).
incercali s nu mai be{i ap de la robinet. Si nici
s-o folosiji la mncare, ceaiuri, cafea.
4. incercali s folosili detergenfii BIO. Pe pia! se
gsesc ,,nucile de spun" un produs 100% de origine vegetal, de fapt fructele arborelui Sapindus
Mukorossi ) care creqte liber intr-o zona nepoluat
din India, la poalele munlilor Himalaya. Acest
produs are qi acliune antifungic qi antimicrobian,
este hipoalergenic gi este 100% biodegradabil qi
nepoluant. Mai mult este gi mai ieftin de 2- 3 ori
a
188
5.
6.
7.
Mihi Toma
sau terapie care :v-ar putea
fi
de folos. Folosi{i-v
discernmntul qi ascultali-v att inima ct qi rafiunea. Asumafi-v responsabilitatea pentru tot ceea ce facefi qi gndifi.
Pentru a
fi
RESPECTM APA
S nu cutm
S ne aducem aminte c cele mai puternice medicamente sunt IUBIREA, IERTAREA gi DRUIREA
LIBERTIII
de a ALEGE.
ror
cE
iNcoNroAR I pE
S ruer1r
vol
INIV,
ALEGETI s v IERTAJI pentru toate greqelile 9i fricile voastre, ALEGETI s DRUIJI ct mai mult r a
agtepta s
RESPECTATI-V pe voi
PECTATI APA !
Cu IUBIRE
191
qi pe
CEILALTI qi RES-
Mihi Toma
BIBLIOGRAFIE
1.
4.
8.
Periodice:
Compendiu Conferin! ANATECOR, Arad sept.
2007
Mihil Toma
Conferinfe:
194
Cuprins
Mulqumiri
Cuvnt inainte
Capitolul l
APA, MIRACOLUL
Capitolul?
.................5
..........7
VIETII
....................14
2.1.
2.2.
2.3.
apei
JJ
195
Mihi Torua
3.2.7
PI......
Apa
.........50
3.2.8. Apa hexagonal......... .........54
3.2.9. Apa srcit in deuteriu.............. ..........57
3.2.10. Apa cu Argint
......60
3.2.11. Apa cu Aur Coloidal .............. ..............72
3.2.12. Apa imbog[it cu calciu de coral :
.................73
3.2.13. Apa cu SHT
.............75
Coloidal
coRAL-MrNE
NGIT
Capitolul4
ECHILIBRUL ACIDO-B AZIC.
ROLUL CALCruLU N ORGANISM ............. .........7 g
Importanfa
calciului....
Capitolul5
HTDRATARE r
DESHTDRATARE
..........83
........86
Capitolul 6
ALIMENTE ALCALINIZANTE- I-ALIMENTE
ACIDIFIANTE.............
............93
6.1. Alimente care duc la aparifiaunui mediu
puternic alcalin - pH : 8,5 - 9.......
.........97
6.2. Alimente moderat alcaline
........97
6.3. Alimente ugor alcaline, pH neutru...............98
6.4. Alimente putemic acide - pH : 5,0 - 5,5....98
6.5. Alimente moderat acide - pH: 6,0 - 6,5 .....99
6.6. Alimente ugor acide - pH neutru 7,0...........99
Capitolul T
ApA - PLTNTEA iNrnB CER r prrtNr...........101
Tahionizat
7.4.3.
7
...............127
Apa
Irvoare tmduitoare ... ...... .. .... ... . .. .. .. . 1 3 1
.4.4.
CAPITOLUL
EMOTrONAL............
8.1. Apa - Fiinf vie............
8.2. Apa gi corpul emofional
Capitolul
............136
...........136
..........143
FAMILrAL...........
PLUS
9.1.
9.2.
9.3.
9.4.
9.5.
9.6.
9.7.
9.8.
SANTEVIA
ORION.....
160
Capitolul
10
Ap...
.............163
TERAPTI CU
Cur intern cu 4 pahare I 2i...................163
Cura cu ap- varianhchinezeasc........I66
Cura cu ap cu MICROHIDRIN I
......168
Cura cu ap srcit in Deuteriu ............174
Cura cu ap cu ARGINT COLOIDAL ..176
...186
Cura cu ap cu
10.1.
10.2.
10.3.
ALKA-MrNE...............
10.4.
10.5.
10.6.
SHUNGIT
lt
Capitolul
...............188
RECOMANDARI DE FINAL
.......192
BrBLrOGRAFIE.............
t97