Boala - Beri-Beri

Boala Beri-Beri este o tulburare caracterizata prin deficit de tiamina (vitamina B1), care afecteaza multe dintre sistemele corpului, precum sistemul nervos, digestiv, cardiovascular si aparatul locomotor. In limba singaleza, expresia "beri, beri" inseamna "nu pot, nu pot", ceea ce reflecta efectul infirmizant pe care boala il are asupra victimelor sale. Boala afecteaza persoanele de orice varsta si se intalneste in special in sud-estul Asiei. In statele occidentale, este prezenta in principal la persoanele care sufera de alcoolism cronic. a adulti exista diferite tipuri de boala Beri-Beri clasificate in functie de sistemul corporal cel mai afectat. !orma uscata a bolii intereseaza sistemul nervos. !orma umeda afecteaza inima si sistemul circulator. "ersoana afectata dezvolta ambele forme, insa doar una dintre ele predomina. # forma cardiovasculara (Beri-Beri umed), mai putin intalnita, este cunoscuta sub denumirea de boala Beri-Beri s$os$in. Aceasta tulburare, care are o mortalitate ridicata, implica o instalare rapida a simptomelor si insuficienta cardiaca acuta. %ipul cerebral al bolii Beri-Beri, cunoscut si sub denumirea de sindrom &ernic'e(orsa'off, apare de regula la alcoolicii cronici, si afecteaza sistemul nervos central (creierul si maduva spinarii). "oate fi cauzat de o tulburare care agraveaza deficitul cronic de tiamina, precum consumul excesiv de alcool sau varsaturile. !orma infantila a bolii se intalneste la sugarii ai caror mame prezinta un deficit de tiamina.

Cauze
%iamina (vitamina B1) face parte din complexul vitaminic B, si are un rol important in metabolismul energetic si in dezvoltarea tesuturilor. )e combina cu fosfatul pentru a forma tiamin pirofosfatul (%""), care este esential in reactiile ce produc energie din glucoza sau care convertesc glucoza in grasimi pentru a fi stocata in tesuturi. *and exista un deficit de tiamina in dieta, functiile energetice ale organismului sunt perturbate, fapt ce se resimte in intregul corp. )ituatiile speciale, precum existenta unui metabolism $iperactiv, febra prelungita, sarcina, si alaptatul, pot creste necesarul de tiamina al organismului ducand la aparitia simptomelor specifice deficitului acestei vitamine. "erioadele indelungate de diaree sau boala $epatica determina inabilitatea organismului de a mentine nivelele normale ale mai multor nutrienti, inclusiv ale vitaminei B1. Alte tulburari ce cresc riscul de a dezvolta boala sunt insuficienta renala aflata sub tratament cu $emodializa si problemele digestive severe, in care substantele nutritive nu sunt absorbite corespunzator. +e asemenea, consumul frecvent de alcool este un factor de risc, deoarece alcoolul scade capacitatea corpului de a absorbi tiamina.

Semne si simptome
)emnele si simptomele variaza in functie de sistemul interesat, Sistemul gastro-intestinal. In acest caz este tulburata digestia normala a alimentelor. "rintre semnele si simptomele prezente se numara scaderea poftei de mancare, indigestia, constipatia severa, si reducere nivelului de acid clor$idric in stomac. Sistemul nervos. -anifestarile initiale sunt fatigabilitatea, iritabilitatea si memoria slaba. +aca deficienta se accentueaza apare afectarea nervilor periferici, care cauzeaza diminuarea sensibilitatii si slabiciune musculara, tulburare denumita neuropatie periferica. -embrele inferioare sunt cele mai afectate. +egetele de la picioare sunt amortite, iar bolnavul resimte o senzatie de arsura la nivelul picioarelor. -usc$ii membrului inferior devin durerosi si apar crampe musculare la nivelul gambelor. Bolnavul are un mers instabil si prezinta dificultate la ridicatul in picioare. .lterior, musculatura se atrofiaza si apare o diminuare a reflexelor la nivelul genunc$ilor si picioarelor. Sistemul cardiovascular. Apar transpiratii si un ritm cardiac rapid (ta$icardie). .lterior musc$iul cardiac slabeste. +eoarece musc$ii netezi ai vaselor de sange sunt afectati, arterele si venele se dilata, cauzand edem al membrelor inferioare, care devin umflate. Sistemul musculo-scheletal. )e intalneste o durere musculara extinsa cauzata de absenta tiamin pirofosfatului din tesutul muscular. )ugarii care sunt alaptati de mame cu deficit de tiamina dezvolta, de obicei, simptomele deficientei in cursul lunilor II-I/ de viata. *opii sunt palizi, nelinistiti, predispusi la diaree, nu pot dormi, si prezinta atrofie musculara si edem la nivelul membrelor superioare si inferioare. 0i au un plans caracteristic, uneori silentios, si dezvolta insuficienta cardiaca si leziuni nervoase.

Diagnostic
0xamenul fizic identifica multe dintre simptomele timpurii ale bolii Beri-Beri precum fatigabilitate, iritabilitate, greata, constipatie, si memorie slaba, insa deficienta poate fi dificil de confirmat. +e aceea, sunt necesare si informatii privitoare la dieta si starea generala de sanatate a pacientului. 0xista multe teste bioc$imice bazate pe metabolismul tiaminei sau pe functiile tiamin pirofosfatului care pot detecta deficienta de tiamina. 1ivele de tiamina pot fi masurate in sange si in urina, si vor fi reduse daca exista un deficit. .rina poate fi colectata in decurs de 23 de ore pentru a calcula cantitatea de tiamina excretata. +e asemenea, poate fi efectuata o electroencefalograma, investigatie care masoara activitatea electrica a creierului, pentru a exclude alte cauze posibile ale modificarilor neurologice. +iagnosticul poate fi confirmat, de asemenea, si prin observarea rezultatelor pozitive dupa administrarea suplimentelor de tiamina.

Tratament
%ratamentul cu suplimente de tiamina inverseaza efectele deficientei si indeparteaza ma4oritatea simptomelor. +eficienta severa se trateaza cu doze crescute de tiamina administrate prin in4ectie in musc$i (intramuscular) sau in vene (intravenos) timp de mai multe zile. +ozele mai mici pot fi administrate oral sau in4ectabil pana ce pacientul se recupereaza. +e regula, sunt prezente si alte deficite de vitamine din complexul B ce trebuie tratate concomitent. )imptomele cardiovaculare ale formei umede a bolii Beri-Beri pot raspunde la tratament in decurs de cateva ore de la inceperea acestuia, daca nu sunt severe. Insuficienta cardiaca poate necesita tratament aditional cu diuretice, care a4uta la eliminarea excesului de lic$id din organism, si cu medicamente ce stimuleaza activitatea cardiaca, precum digitalice. In cazul neuropatiei periferice si altor simptome ale formei uscate a bolii BeriBeri, recuperarea poate fi mai indelungata. %erapia fizica poate contribui la vindecare. !orma infantila a bolii se trateaza prin administrare de tiamina atat sugarului cat si mamei, pana cand nivele revin la normal. In sindromul &ernic'e-(orsa'off, tiamina trebuie administrata la inceput intravenos sau prin in4ectie deoarece absorbtia intestinala a tiaminei este probabil afectata. -a4oritatea simptomelor vor fi vindecate prin tratament, desi se poate mentine o usoara pierdere a memoriei. 0xcesul de tiamina este excretat de corp prin urina, iar reactiile negative la un surplus de tiamina sunt rare. /itamina B1 este instabila in solutiile alcaline, si nu trebuie administrata alaturi de antacizi sau barbiturice.

Tratament alternativ
%ratamentele alternative au ca scop principal corectarea deficitului de tiamina. Acestea pun accentul pe consumul de alimente bogate in vitamina B1 si alte vitamine din complexul B, precum orez brun, cereale integrale, fructe si legume proaspete, seminte, nuci, si iaurt. )e recomanda evitarea consumului unei cantitati mari de apa (maxim un pa$ar) la masa, deoarece pot determina eliminarea vitaminelor inainte ca acestea sa fie absorbite de organism. +e asemenea, se indica administrarea zilnica de suplimente de tiamina, doza fiind marita in functie de severitatea bolii. "ot fi utilizate si suplimente aditionale cu alte vitamine din complexul B, de multivitamine si minerale si vitamina *. +upa corectarea deficitului de tiamina se poate apela la alte terapii alternative ce a4uta la diminuarea simptomelor existente.

Pronostic
Boala Beri-Beri este fatala in absenta tratamentului si, cu cat deficienta se mentine mai mult timp, cu atat starea pacientului se agraveaza. -a4oritatea simptomelor pot fi inversate, si recuperarea completa este posibila cand nivelele de tiamina sunt readuse la normal si mentinute cu o dieta ec$ilibrata (si cu suplimente vitaminice).

Preventie
# dieta ec$ilibrata, ce contine toate substantele nutritive esentiale, previne deficitul de tiamina si implicit aparitia bolii Beri-Beri. "ersoanele care consuma cantitati crescute de alimente nesanatoase, precum c$ipsuri, dulciuri, bauturi carbogazoase, si alimente bogate in carbo$idrati fabricate din faina imbogatita cu diversi aditivi, pot dezvolta un deficit de tiamina, precum si de alte substante nutritive importante. In acest caz este necesara administrarea de suplimente vitaminice si imbunatatirea dietei. 1ecesarul de tiamina al organismului este in stransa legatura cu metabolismul carbo$idratilor, si este exprimat in functie de consumul total de calorii. )e recomanda consumul unei cantitati de 5,6 mg de tiamina la fiecare o mie de calorii, cu un consum zilnic minim de 1 mg, c$iar si pentru persoanele care consuma mai putin de 2555 calorii pe zi. 1evoile copiilor si adolescentilor sunt aceleasi cu cele ale adultilor (1,3 mg7zi pentru barbati, si 1,2 mg pentru femei). In cursul sarcinii, se indica un consum de 1,6 mg7zi. +atorita nevoilor energetice mai mari si secretiei de tiamina in laptele matern, femeile care alapteaza necesita un aport zilnic de 1,6 mg. a sugari, se recomanda 5,3 mg7zi. *ele mai bune surse alimentare de vitamina B1 sunt carnea curata de porc, vita, ficat, fasolea si mazarea, cerealele integrale si painea. *u cat este mai rafinat alimentul, precum in cazul orezului alb, painii albe si anumitor cereale, cu atat este mai scazut continutul de tiamina. -ulte produse alimentare sunt imbogatite cu tiamina, precum si cu riboflavina, niacina si fier, pentru a preveni un deficit alimentar.

Boala Scorbut
)corbutul este afectiunea cauzata de existenta unui nivel scazut de vitamina * (acid ascorbic) in organism. +enumirea provine din latina, fiind o afectiune cunoscuta inca din timpurile antice grecesti si egiptene. )corbutul este frecvent asociat cu povestiri despre marinarii din secolele al 18-lea si al 19-lea care navigau in curse lungi, vreme indelungata, fara sa ofere organismului suficienta vitamina *, fapt ce a dus la deteriorarea starii lor de sanatate. In prezent, cazurile de scorbut sunt destul de rare. "acientii cu aceasta afectiune nu sintetizeaza vitamina * (necesara pentru producerea de colagen si absorbtia fierului) in mod natural, motiv pentru care trebuie sa asimileze aceasta vitamina din surse externe (cum ar fi citricele). #rice persoana trebuie sa consume fructe sau legume care contin sau sunt imbogatite cu vitamina *, pentru a evita deficitul acestei vitamine, cunoscut sub numele de scorbut.

Persoane cu predespozitie la scorbut

-ulte persoane au decedat din cauza acestei afectiuni, pana cand aceasta a fost descoperita de specialisti si s-a demonstrat ca poate fi vindecata in mod eficient si c$iar prevenita prin consumul de vitamina * din lamai, portocale, dar si alte alimente. )corbutul este o afectiune destul de rara in societatea moderna, intrucat ma4oritatea oamenilor au acces la fructe si legume proaspete bogate in vitamina *, pe tot parcursul anului. *u toate acestea, exista o serie de oameni predispusi la aceasta boala, : persoanele cu malnutritie cronica (subnutriti) sau cei care mananca mai putin de 2 portii de fructe7legume pe zi , - alcoolici - varstnici - barbati care locuiesc singuri - copii - persoane care urmeaza constant diete pentru slabit sau nu mananca sanatos - persoane care sufera de tulburari psi$ice (iluzii sau teama de anumite alimente, tentative de sinucidere prin autoinfometare, tulburari de alimentatie) : persoanele cu afectiuni medicale care impiedica asimilarea sau absorbtia de vitamina *, - pacienti dializati - pacientii cu boala *ro$n sau alte boli inflamatorii intestinale - sindrom de malabsorbtie - dispepsie severa : %arile slab dezvoltate, din lumea a treia, sau populatiile care se $ranesc in mod special cu cereale, fara a avea acces la fructe sau legume proaspete.

Cauze
"rincipala cauza a scorbutului este aportul insuficient de vitamina * (acid ascorbic). Acest lucru se poate intampla din cauza comoditatii, ignorantei, anorexiei, dietelor restrictive (impuse de alergii, capricii alimentare, etc.), a dificultatii de a asimila sau ingera anumite alimente pe cale orala.

Simptome
)imptomele scorbutului se dezvolta, in general, dupa cel putin ; luni de deficit sever sau total de vitamina *. Initial, bolnavii se plang de slabiciune, oboseala, apatie, dureri de membre (mai ales de picioare). 1etratat, scorbutul poate determina complicatii si manifestari severe. "rimele semne ale prezentei scorbutului sunt diminuarea apetitului, scaderea in greutate, diareea, respiratia sacadata, febra, iritabilitate, sensibilitate, umflaturi si disconfort la nivelul picioarelor, sangerari ($emoragii) si c$iar paralizie. "e masura ce boala progreseaza, pacientul se confrunta cu sangerari ale gingiilor, $emoragii si pete la nivelul pielii si mucoaselor, sensibilitatea dintilor, sangerari ale oc$ilor, proptosis al globului ocular, dureri de articulatii, vindecarea lenta a plagilor, $iper'eratoza, sindrom sica (boala autoimuna care afecteaza tesutul con4unctiv), crampe musculare, paloare, par fragil si despicat. a sugari, scorbutul se manifesta prin anxietate si iritabilitate, iar in cazuri destul de rare se manifesta $emoragie subperiostala. Manifestari cutanate - papule perifolicular $iper'eratoice, de regula, la nivelul gambelor. Acestea apar ca niste pete asemanatoare unor vanatai albastrui-rosiatice, in 4urul foliculilor de par. !irele centrale de par sunt rasucite si se rup cu usurinta. "etele se pot uni, formand o suprafata mare de purpura palpabila sau ec$imoze (vanatai). Probleme ale cavitatii bucale - gingiile se inflameaza si devin foarte sensibile. #rice frecare usoara poate provoca sangerarea lor. +eseori acest lucru se intampla in bolile dentare ca urmare a igienei orale deficitare. Tulburari musculo-scheletale - se pot declansa $emoragii la nivelul articulatiilor provocand disconfort si dureri ma4ore. Articulatiile se pot inflama si pot deveni sensibile, iar durerea poate fi atat de grava incat bolnavii nu se pot deplasa. Boli de ochi - pacientii cu scorbut se pot confrunta cu sindromul oc$iului uscat, iritare, sensibilitate la lumina, vedere incetosata. +e asemenea, pot aparea si $emoragii ale con4unctivei si ale nervului optic.

Diagnosticare
Initial, medicii vor face examinari fizice pentru a depista simptomele descrise mai sus. /alorile vitaminei * se pot afla prin teste de laborator care analizeaza nivelurile serice de acid ascorbic (sau a concentratiei de acid ascorbic in globulele albe din sange).

.neori se recomanda teste radiologice pentru a se descoperi modul in care scorbutul a afectat de4a organismul.

Tratament si prevenire
%ratamentul presupune administrarea pe cale orala a suplimentelor cu vitamina *. +oza pentru adulti este de 955-1555 mg7zi, timp de cel putin o saptamana, apoi 355 mg7zi pana la recuperarea completa. In cazul copiilor se recomanda 165-;55 mg7zi timp de o luna. +e obicei, ameliorarea simptomelor se observa in primele 23 de ore de la inceperea tratamentului. )corbutul nu lasa urmari grave, cu exceptia pierderii dintilor. "revenirea scorbutului se face usor, prin asigurarea aportului zilinic de vitamina * (;5-85 mg7zi) - 6 portii de fructe si legume pe zi sunt suficiente pentru mentinerea vitaminei * in limite normale. limente cu un continut bogat in vitamina C! - portocale< - lamai< - coacaze negre< - guava< - 'i=i< - papa>a< - rosii< - capsuni< - cartofi< - morcovi< - ardei gras< - broccoli< - cartofi< - varza< - spanac< - stridii< - ficat.

Boala Pelagra
+on ?asper *asal, un doctor de curte spaniol a descries pentru prima data pellagra printre taranii saraci din provincia spaniola Astruia in 1@;6. In italiana ,,pellagraAA inseamna ,,piele aspraAA si se refera la ingrosarea pielii observata la pacientii cu aceasta conditie. "elagra ramane endemica printre popoarele care consuma mai ales porumb din )ud-0stul 0uropei. !actorii de risc cei mai frecventi sunt saracii si consumul de porumb. "elagra se manifesta clinic prin cei 3 + , dermita fotosensibila, diaree, dementa si deces. Intreaga tetrada de simptome nu se dezvolta de obicei la copii. "elagra este observata si la persoanele subnutrite si ca o complicatie a terapiei cu izoniazida. "elagra indusa de izoniazida poate aparea in ciuda suplimentarii cu piridoxina.

Semne si simptome
"elagra este observata mai ales la adulti, dar se poate dezvolta si la adolescenti si copii daca sunt expusi unei diete pelagrogene. )imptomele timpurii ale pelagrei includ moleseala, slabiciune, anorexie, tulburari digestive usoare si anxietate, depresie, iritabilitate. -odificarile pielii sunt precedate de simptome prodromale, mai ales ale sistemului digestiv. %riada clasica include dementa, dermatita si diaree.

Pelagrodermia timpurie
In primul stadiu pelagra acuta se aseamna cu arsurile. "ielea este rosie, se dezvolta vezicule si bule mari care se exfoliaza si lasa zone intinse de denudare. -odificarile se remit lasand o coloratie maro-rosie. eziunile se exacerbeaza dupa expunerea la soare. 0ruptia debuteaza ca o dermita acuta cu edem si exudatie, eritem pe dosul palmelor, prurit si arsuri. -odificarile vasomotorii cuprind cianoza si petele albe, cu transpiratii profunde si senzatie de racoare. 0ruptia este simetrica. /eziculele apar la cateva zile dupa debutul eritemului, pot fuziona in bule si rupe. +upa 2-3 saptamani de formeaza cicatrici si cruste maro.

Pelagrodermia tardiva
In stadiul al doilea dermatoza devine dura, rugoasa, neagra si sfaramicioasa. "acientii au o piele ingrosata, uscata, cu scuame si $iper'eratozica. eziunile sunt localizate pe fata dorsala a mainilor, fata, gat, brate si picioare. "oate determina 'eratocon4unctivita si 'eratomalacie.

Manifestarile tractului digestive in pelagra

a o treime dintre pacienti buzele, limba si mucoasa orala sunt implicate. Acestea sunt sensibile la mancare acida si devin inflamate si fisurate. imba este edematiata,

$ipertrofica, cu pseudomembrane, eroziuni si ulcer, tardiv devine atrofica. Alte manifestari clinice includ c$elioza, stomatita angulara si candidoza. Buzele sunt inflamate, aspre si stralucitoare. Afectarea digestiva determina anorexie, greata, varsaturi, discomfort epigastric, durere abdominala si $ipersialoree. +iareea, gastrita, nivele scazute de enzime duodenale si aclor$idra apar la 65 B dintre pacienti.

Manifestarile neuropsihiatrice in pelagra

In cazuri usoare aceste tulburari pot sa nu fie observate. -anifestarile neuropsi$iatrice includ cefaleea, iritabilitatea, scaderea de concentratie, depresia si apatia, anxietate, $alucinatii, iluzii, stupor, neliniste, psi$omotorii, fotofobie. #boseala si insomnia progreseaza la encefalopatie caracterizata prin confuzie, pierderi de memorie si psi$oze. )e descriu si nevritele periferice.

Diagnostic
)tudii de laborator , -se descopera anemia, $iperproteinemia, $ipercalcemia, $ipofosfatemia si $ipopotasemie < -nivele scazute de niacina, triptofan, 1A+, 1A+" < -nivel scazut urinar de 1-metilnicotinamida si piridona sugerand deficitul de niacina. +iagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni , dermatita atopica, eruptiile medicamentoase, boala Cartnup, upus eritematos subacut sau indus de medicamente, pemfigus vulgar, porfira cutanata tardiva, dermatita seboreica, anorexia, malnutritia, alcoolism, marams, malabsorbtia, deficit de piridoxina, deficit de riboflavina, tratament cu izoniazida, deficit de vitamina B12.

Tratament
)e indica tratament oral cu nicotiamida sau niacina. +eoarece pacientii sunt malnutriti se indica si suplimentarea vitaminica si o dieta $iperproteica. "acientii cu pelagra necesita repaus la pat pe timpul tratamentului. *ei cu glosita severa necesita dieta lic$ida sau moale pentru a depasi disfagia. %ratamentul topic pentru leziunile pielii cuprind emoliente pentru a reduce disconfortul. +aca pelagra este diagnosticata si tratata corespunzator prognosticul pentru recuperarea este excelanta.

Boala "ahitism
Da$itismul este o dereglare cauzata de deficitul de vitamina +, calciu sau fosfor. Da$itismul duce la osteomalacie (inmuierea oaselor), fiind des intalnit la copilasii cu varste cuprinse intre 8 si 23 luni. 0xista cateva tipuri de rahitism, Da$itismul $ipofosfatemic (ra$itismul familial sau rezistent la vitamina +) Da$itismul renal (osteodistrofie renala) Da$itismul nutritional (cauzat de alimentatia deficitara in vitamina +, calciu sau fosfor), cea mai intalnita forma de ra$itism, denumit si osteomalacie.

Cauze
Indiferent de tipul ra$itismului, cauza aparitiei acestuia este prezenta deficitara in organism fie a vitaminei D# calciului sau fosforului. *ele mai comune trei cauze ale ra$itismului includ ra$itismul nutritional, renal sau $ipofosfatemic. "ahitismul nutritional +enumit si osteomalacie, este o dereglare cauzata de deficienta de vitamina +. /itamina + este o substanta liposolubila (adica absorbita de grasimi) si are rol esential in formarea oaselor si dintilor, precum si pentru absorbtia intestinala corecta a calciului si fosforului. 0ste prezenta in mod natural, in cantitati mici, in unele alimente cum ar fi pestele de apa sarata (somon, sardina, $ering si in uleiurile din ficat de peste), galbenus de ou, unt, lactate nedegresate, insa nu este continuta de nicio leguma. /itamina + este, de asemenea, produsa de organism, putand fi sintetizata natural de celulele pielii ca urmare a expunerii la soare, fiind imediat absorbita de vasele de sange. *ele mai predispuse categorii de sugari si copii ce pot dezvolta ra$itism sunt cele ce includ sugarii cu piele de culoare inc$isa, cei alaptati exclusiv si cei nascuti din mame cu deficienta de vitamina +. "e langa acestea, copiii mai mari care sunt feriti de expunere directa la razele ultraviolete sau cei cu o dieta vegana reprezinta, de asemenea, categorii supuse riscului de aparitie a ra$itismului. "ahitismul hipofosfatemic Da$itismul $ipofosfatemic este declansat de nivelurile 4oase ale fosfatilor prezenti in organism. #asele devin dureros de moi si casante. *auza o reprezinta o deficienta genetica dominanta E-lin'ata constand in abilitatea rinic$ilor de a controla cantitatea de fosfor excretata in urina. Individul afectat este capabil sa absoarba fosforul si calciul, insa fosforul este pierdut in urina. 1u lipsa vitaminei + trebuie blamata in aceasta situatie. "acientii cu ra$itism $ipofosfatemic prezinta simptome specifice pana la implinirea varstei de 1 an. %ratamentul consta, in general, in suplimente nutritionale de fosfor si calcitriol (colecalciferol, forma activa a vitaminei +). "ahitismul renal

)imilar cu cel $ipofosfatemic, ra$itismul renal este provocat de diverse dereglari la nivelul rinic$ilor. "acientii cu probleme renale au capacitati reduse de reglare a nivelurilor de electroliti pierduti in urina. Acestea includ calciul si fosforul, de aceea indivizii afectati acuza aceleasi simptome ca la ra$itismul nutritional sever. )i in cazul acestei disfuctii se vor recomanda rezolvarea problemelor renale si administratea de suplimente nutritionale.

Semne si simptome
+intre semnele si simptomele (apar frecvent in intervalul de varsta ; luni F 2 ani) cele mai importante ale ra$itismului amintim, +urerile osoase, tendinta de fracturare a oaselor< +iformitatile dentare, cresterea numarului de carii dentare < Aparitia tardiva a dentitiei< -icsorarea tonusului muscular< #prirea cresterii, slabire progresiva< Aparitia febrei, mai ales in timpul noptii < !ontanela mai mare decat normalul. # multitudine de diformitati ale sc$eletului, cum ar fi forma anormala a craniului (denumita craniotabes, la presiune digitala, aceste zone ale craniului dau senzatia palparii unei mingi de celuloid), curbarea anormala a membrelor inferioare, sternul infundat sau proeminent, deformarea pelvisului si a coloanei vertebrale. In cazuri foarte rare, atunci cand avem de a face cu un ra$itism sever, pacientii pot acuza simptome mai accentuate decat cele enumerate mai sus datorate nivelurilor scazute de calciu si fosfor< printre aceste simptome amintim tetania (contractia involuntara a musc$ilor) si criza epileptica. Acestea constituie urgente medicale si necesita tratament imediat.

Diagnostic
Da$itismul este diagnosticat clinic de catre un medic dupa un examen medical amanuntit. +aca suspectul de ra$itism este un copil, insa acesta nu prezinta simptome grave ca tetania sau crizele epileptice, medicul poate recomanda o radiografie a oaselor lungi (radius si ulna F oase ale antebratului, si femur). )e vor evalua nivelul vitaminei +, fosfatazei alcaline, $ormonului paratiroid ($ormonul responsabil cu mentinerea nivelului corect de calciu si fosfor in organism) si ai electrolitilor, alaturi de efectuarea unor masuratori ale functiei renale ( ureea serica si creatinina), in cazul in care, la radiografie, se constata una din urmatoarele situatii, argirea sau o forma neobisnuita a metafizei (parte a unui os lung, cartila4 de crestere situat intre diafiza si epifiza) *urbarea evidenta a femurului #steopenia (o densitate osoasa mai mica decat normalul, un semn al demineralizarii) 0vazarea cutiei toracice

!racturi multiple

Tratament
%ratamentul ra$itismului depinde de cauza acestuia. In situatia unui ra$itism nutritional si a unei deficiente de vitamina +, primul pas este prevenirea complicatiilor provocate de lipsa calciului si fosforului din organism prin corectarea nivelurilor scazute ale acestora cu a4utorul suplimentelor, precum si cu vitamina + in forma activa (calcitriol). #data confirmat diagnosticul de ra$itism, se recomanda administrarea suplimentelor de vitamina +, precum si o dieta bogata in calciu, mai ales in cazul copiilor cu o dieta vegana (alimentatie fara proteina animala). In ceea ce priveste tratamentul diformitatilor osoase, acesta depinde de severitatea fiecarui caz in parte si este recomandabil a se consulta un specialist ortoped. %ratamentul copiilor cu ra$itism are rezultate excelente, mai ales daca este diagnosticat timpuriu. )uplimentele cu calciu si vitamina + vor duce la remedierea deficientelor osoase in intervale de timp cuprinse intre cateva zile si cateva luni. *urbarea pronuntata a membrelor inferioare intalnita in cazurile severe de ra$itism poate avea rezolvare in intervale de timp de ordinul anilor de zile, fara a fi insa nevoie de interventii c$irurgicale. In cazurile foarte avansate de ra$itism, sc$imbarile sunt permanente.

Prevenirea rahitismului
"ediatrii si ginecologii sunt responsabili de educarea parintilor (prezenti si viitori) in legatura cu prevenirea ra$itimului. In cazul viitoarelor mamici, acest lucru presupune prescrierea de suplimente prenatale si acordarea de sfaturi pentru adoptarea unui stil de viata sanatos. 1oua mamica trebuie sa fie informata de administrarea vitaminei + bebelusului(mai ales in cazul celor alaptati exclusiv), iar pe masura ce copilul creste, trebuie sa fie consiliata in privinta unei diete sanatoase si a unei expuneri zilnice la soare a copilului, in intervalul orar recomandat. Insuficienta vitaminei + este recunoscuta pe plan mondial ca un risc medical greu detectabil pentru persoanele de toate varstele. Academia Americana de "ediatrie a publicat recent un raport conform caruia toti sugarii, copiii si adolescentii trebuie sa ia suplimente de vitamina + si sa evita expunerea prelungita la razele solare sau alte surse artificiale de lumina, datorita riscurilor de sanatate la care se supun (cancer, etc.). a ora actuala, studiile sunt incerte in privinta cantitatii necesare de vitamina +, insa recomandarea actuala este de minim 355 .I zilnic. +atorita faptului ca suplimentarea cu vitamina + nu este disponibila la nivel global, trebuie intreprinse noi cercetari pentru a determina cantitatea suficienta de expunere solara pentru sintetizarea vitaminei + la nivelul epidermei, insa medicici recomanda in 4ur de 25 F ;5 minute de expunere zilnica a copiilor la orele diminetii.

Metabolizarea vitaminelor in organism

"rof , 1astase +aniela 0levi , Iosif ()imion) Angelica Dodila (!ugasin) 1icoleta *lasa, A-! II +

Bibliografie
1. 2. ;. 3. ===.romedic.ro ,,0nciclopedia naturista a vitaminelorAAGG.0+. )$ambala 255; ===.=i'ipedia.ro ===.scribd.ro

Boli provocate de carenta unor vitamine

"rof , 1astase +aniela 0levi , Iosif ()imion) Angelica Dodila (!ugasin) 1icoleta *lasa, A-! II +

Bibliografie
1. ===.scribd.ro 2. ===.=i'ipedia.ro ;. ===.romedic.ro 3. ,,0nciclopedia naturista a vitaminelorAAGG.0+. )$ambala 255;

Cuprins
1. Boala F Beri-Beri 2. Boala F )corbut ;. Boala F "elagra 3. Boala F Da$itism