Molecula zilei - Vitamina D

ISTORIC In secolul al XVII-lea apar primele descrieri stiintifice ale rahitismului, boala determinata de carenta de vitamina D (1645, Dr. Daniel W istler, respectiv 165!, "rofesor #rancis $lisson%, insa primele descoperiri privind cau&a acestui deficit apar abia la inceputul secolului al XXlea. Intre 1'1' si 1'(!, medicul britanic Sir Edward Mellanby a efectuat o serie de e)perimente si a observat ca dieta fara *rasimi administrata unor caini care nu au beneficiat de e)punere solara determina aparitia ra itismului, conclu&ionand ca un nutrient alimentar sta la ba&a acestei boli. +daosul unei *rasimi de tipul ulei din ficat de peste (cod% a determinat vindecarea ra itismului, ceea ce l-a indreptatit pe ,ir -ellanb. sa numeasca aceasta substanta vitamina antirahitica. Dr E V McCallum, continuand cercetarile proprii asupra a ceea ce numim asta&i vitamina + , descopera in mod firesc faptul ca uleiul din ficat de peste, tratat prin incal&ire si o)i*enat nu mai vindeca orbirea de noapte (boala cau&ata de carenta de vitamina +%, insa isi pastrea&a proprietatea de a vindeca ra itismul. In publicatiile sale din 1'((, -c/allum denumeste acest nutrient considerat miraculos vitamina D, avand in vedere ca, pe lan*a cercetarile sale privind vitamina +, si vitaminele 0 si / tocmai fusesera descoperite. Incepand cu 1'(1, se desfasoara concomitent o serie de cercetari, observandu-se importanta e)punerii la ultraviolete a alimentatiei (care dobandeste astfel proprietati curative antira itice% si producerea unei substante asemanatoare cu vitamina D in or*anismul uman cand te*umentul este e)pus luminii solare sau ultravioletelor. 2a sfarsitul anilor 1'(!, c imistul *erman !dol" #indaus descopera structura c imica a 1 forme ale vitaminei D, pe care le numerotea&a de la 1 la 1, primind pentru descoperirea sa, in anul 1'(3, premiul 4obel pentru c imie. Vitaminele D1si D( au fost obtinute din plantele e)puse ultravioletelor (er*ocalciferol%, in timp ce vitamina D1 a fost sinteti&ata pe ba&a substantei e)istente in pielea e)pusa la ultraviolete (colecalciferol%. Descoperirea lui a permis sinteti&area vitaminei D la scara lar*a, inlaturand costurile si neplacerile cau&ate de e)punerea la ultraviolete a mancarii (modificarea *ustului si c iar distru*erea mancarii%. Vitamina D este sin*ura vitamina a carei formula biolo*ic activa este un ormon, de-a lun*ul timpului iscandu-se o serie de controverse privind incadrarea ei.

5ste esentiala in mentinerea sanatatii oaselor si dintilor, re*land absorbtia si utili&area calciului si fosforului in or*anism !sista sistemul imun, contribuind la producerea monocitelor (*rup de celule albe care lupta impotriva infectiilor% si are un efect imunore*lator (avand si functie imunosupresiva, si imunostimulatoare% /ontribuie la cresterea si dezvoltarea normala a or$anismului, re*land utili&area calciului la nivelul celulelor

S%RSE &!T%R!'E 5)ista 5 forme de vitamina D, numerotate de la 1 la 5, insa cele mai active forme sunt vitamina D( si vitamina D). "rima dintre ele se *aseste la nivelul plantelor, in timp ce vitamina D1 se sinteti&ea&a la nivelul or*anismului uman. #oarte putine surse naturale contin o cantitate semnificativa de vitamina D. /ele mai bo*ate in

vitamina D sunt uleiurile din ficat de peste (de e)emplu o lin*ura de ulei de cod contine 116! 6I vitamina D%, apoi pestii precum somon, macrou, sardine, ton, tipar. 7uale, mai e)act *albenusurile sunt o sursa de vitamina D, insa cantitatea de vitamina D este relativ sca&uta ((! 6I8ou%. Soarele este poate cea mai importanta sursa de vitamina D pentru or*anismul uman. 5)punerea la soare asi*ura or*anismului necesarul de vitamina D. 9a&ele ultraviolete determina sinte&a vitaminei D la nivel te*umentar. ,inte&a vitaminei D prin e)punerea la ultraviolete depinde de anotimp, latitudine, momentul &ilei, pre&enta norilor, a poluarii si a factorilor de protectie solara aplicati te*umentar. /u cat factorul de protectie solara aplicat la nivel cutanat este mai mare (#", peste 3%, cu atat sinte&a de vitamina D este blocata, insa in vederea prevenirii cancerelor cutanate si a arsurilor solare, asi*urarea acestei protectii se impune. ,e considera ca o e)punere de 1! - 15 minute de doua ori pe saptamana a fetei, spatelui, bratelor sau picioarelor permite sinte&a unei cantitati adecvate de vitamina D. Dupa acesta e)punere initiala se recomanda aplicarea unei factor de protectie solara ( #", 15%. D!C! 'I*SESTE #actorii de risc pentru carenta de vitamina D sunt urmatorii:

'i+sa e,+unerii la soare ; este cel mai comun factor al carentei de vitamina D !limentatia e,clusiv la san a co+iilor, in special a celor peste ' luni ; lipsa unui supliment de vitamina D si asocierea lipsei de e)punere solara si pielea inc isa la culoare duc la de&voltarea carentei de l%./vitamina D. 2aptele matern contine vitamina D in cantitati reduse ((5 6I /opii nascuti prematur sunt la risc pentru de&voltarea carentei de vitamina D si calciu. Varsta ; o data cu inaintarea in varsta, capacitatea de sinte&a a vitaminei D la nivel cutanat o data cu e)punerea la soare scade, la fel si capacitatea rinic iului de converti forma inactiva de vitamina D in forma activa. In special batranii institutionali&ati au un risc crescut de a de&volta carenta de vitamina D -i+er+i$mentatie cutanata ("ielea inc isa la culoare% ; melanina, substanta care confera pi*mentatia cutanata actionea&a ca un blocant al ultravioletelor. /u cat cantitatea de melanina este mai mare, cu atat sinte&a vitaminei D la nivel cutanat este mai intar&iata, in special la indivi&ii cu piele inc isa la culoare care traiesc la latitudini , cu anotimpuri reci.peste 1! ,indromul de malabsorbtie intestinala ; la pacienti cu fibro&a c istica, colesta&a epatica, insu"icienta pancreatica, boala celiaca .oli in"lamatorii intestinale ; boala Crohn sau persoane care au suferit interventii c irur*icale cu re&ectie intestinala Obezitatea - scade biodisponibiliatea vitaminei D in or*anism, fiind prepoderent depo&itata la nivelul tesutului adipos si mai *reu eliberata de la acest nivel "acienti cu hi+er+aratiroidism ( iperfunctia *landelor paratiroidine% secundar (ca in ca&ul pacientilor diali&ati% sau primar sau ipoparatiroidism (deficit secretor al *landelor paratiroidiene% 0oli cronice severe, arsuri severe, interventii c irur*icale ample, traumatisme ma<ore

In ca&ul carentei de vitamina D, absorbtia de calciu nu poate fi crescuta suficient pentru a satisface nevoile or*anismului. ,imultan, productia de ormon iperparatiroidian al *landelor paratiroidiene creste, astfel incat necesarul de calciu este asi*urat prin mobili&area lui de la nivelul oaselor. De-a lun*ul timpului s-a considerat ca deficitul sever de vitamina D are consecinte doar asupra sanatatii oaselor, insa cercetari recente su*erea&a ca forme mai putin severe ale carentei de vitamina D sunt destul de comune si cresc riscul de osteo+oroza si

alte probleme de sanatate, cum ar fi ipertensiunea arteriala, tuberculo&a, cancerul, sclero&a multipla, depresia, sc i&ofrenia, boli afective bipolare, boli autoimune, durerea cronica si boli ale dintilor (peridonto&a%. DO/! /I'&IC! /onsiliile stiintifice au a<uns la conclu&ia ca nu sunt date suficiente in literatura de specialitate pentru a stabili o do&a &ilnica necesara, in sc imb au determinat necesarul zilnic de vitamina D. +cesta repre&inta aportul &ilnic de vitamina D, necesar si suficient pentru mentinerea sanatatii oaselor si metabolismului normal al calciului la persoanele sanatoase. 4ecesarul &ilnic de vitamina D se e)prima in unitati internationale8&i (6I8&i% sau in micro*rame8&i (mc*8&i%. 1 mc* = 4! 6I vitamina D 45/5,+962 >I24I/ D5 VI?+-I4+ D "erioada de viata /opii Varsta ! ; 11 ani Do&a &ilnica 5 mc* ((!! 6I% 5 mc* ((!! 6I% 5 mc* ((!! 6I% 1! mc* (4!! 6I% 15 mc* (6!! 6I% 5 mc* ((!! 6I% 5 mc* ((!! 6I%

+dolescenti 14 ; 13 ani +dulti +dulti +dulti ,arcina +laptat 1' ; 5! ani 51 ; @! ani "este @1 de ani 7rice varsta 7rice varsta

VITAMINA K
Ultima actualizare: 01 : 05 : 2007

Autor: Dr. Ana-Maria Iordan

/ercetator

anamaria iordan0emedonline ro ISTORIC Vitamina A a fost descoperita intamplator de catre un cercetator dane&, BenriC Dam, in urma unor cercetari din 1'(! privind rolul colesterolului in dieta. ,-a observat ca dieta saraca in colesterol administrata unor pui timp de mai multe saptamani determina emora*ii, in timp ce suplimentarea dietei cu colesterol purificat nu aduce nici un beneficiu. ,-a a<uns la conclu&ia ca in dieta trebuie sa mai fie pre&ent un factor, acesta o data e)tras fiind denumit vitamina coa*ularii. /ercetarile au fost pre&entate intr-o revista *ermana, de unde si denumirea din limba *ermana de Vitamina A (Aoa*ulationvitamin%. ,tructura c imica a fost descoperita mai tar&iu de catre 5dDard +delbert Dois., iar 1'41 Dam si Dois. au primit premiul 4obel pentru descoperirea lor. CE 1!CE

Indispensabila functionarii normale a coagularii, fiind implicata in sinteza factorilor de coagulare II, VII, IX, X, proteinei Z amplifica actiunea trombinei!, proteinelor " si # anticoagulante! Implicata in procesul de mineralizare osoasa reactiile de mineralizare in care substanta secretata de celulele osoase este implicata, osteocalcina, necesita la un moment dat prezenta $itaminei %! "e presupune ca ar fi implicata si in procesul de crestere celulara, prezenta sa fiind necesara sintezei unei proteine implicate in acest proces &as'! In absenta $itaminei %, toate proteinele implicate in procesele mai sus(mentionate nu pot de$eni acti$e din punct de $edere biologic)

S%RSE &!T%R!'E 5)ista doua forme ale vitaminei A:

Vitamina %1 * filoc+inona sau fitoc+inona!, sintetizata de plante Vitamina %2 * menac+inona, sintetizata in organismul uman de bacteriile florei intestinale

Vitamina A1 se *aseste in plante ver&i ca spanacul, salata, var&a, conopida, broccoli, patrun<el, in fructe precum CiDi si avocado, in cereale, in diferite uleiuri ve*etale (masline, soia%.

Vitamina A( este o alta forma activa a vitaminei A, sinteti&ata de bacteriile intestinale intr-un mediu acid. Vitamina A( se *aseste in *albenusul de ou, in laptele de vaca, in ma<oritatea bran&eturilor fermentate, in soia, in ficatul animal si unele maione&e.

Vitamina A este una dintre cele 4 vitamine liposolubile (alaturi de vitaminele +, D si 5%, pentru absorbtia sa fiind necesara pre&enta bilei si *rasimilor la nivelul intestinului. D!C! 'I*SESTE Deficitul de vitamina A apare rar la copii peste 1 - 6 luni si adultii sanatosi, avand in vedere sinte&a naturala. 2a nou nascuti si la copii raniti e)clusiv cu lapte matern, vitamina A este deficitara din mai multe motive:

,iind liposolubila, Vitamina % nu tra$erseaza placenta, iar laptele uman este sarac in $itamina % ,icatul nou(nascutilor este imatur pentru ca ciclul $itaminei % sa fie functional! #olonul unui nou(nascut este steril in primele zile de $iata In acest caz, in special la nou(nascutii prematur poate apare boala +emoragica prin deficit de $itamina %)

2a adultii sanatosi, deficitul de vitamina A apare rar deoarece:

Vitamina % este destul de larg raspandita in natura Vitamina % este stocata in organism in ciclul $itaminei % c+iar daca in cantitati foarte mici! ,lora intestinala normala sintetizeaza $itamina %2

In ca&ul unor boli asociate, ca in e)emplele urmatoare, insa se poate de&volta deficit de vitamina A:

-oala celiaca, intoleranta la gluteni, boala #+ron, colita ulcerati$a, diareea cronica * boli care asociaza malabsorbtia grasimilor -oli +epatice .bstructii biliare Infectii intestinale candidoze post(administrari prelungite de antibiotice!

,imptome:

/endinta de a face $anatai usor "angerari gingi$ale, nazale "ange in urina, in scaun "angerari menstruale prelungite si abundente

7bservatie: la noi nascuti se pot de&volta ematoame intracraniene ce pot pune viata in pericol. DO/! /I'&IC! Desi e)ista o serie de controverse in acest sens, cei mai multi autori recomanda o do&a &ilnica de 1(! mc*8&i pentru un barbat adult si '! mc*8&i pentru femeia adulta. Defalcata pe *rupe de varsta, do&a &ilnica este urmatoarea: Do&a &ilnica in micro*rame pe &i Varsta 0arbati #emei ,u*ari ! ; 6 luni ( ( /opii @ ; 1( luni (.5 (.5 /opii 1 - 1 ani 1! 1! /opii 4 ; 3 ani 55 55 /opii ' ; 11 ani 6! 6! +dolescenti 14 ; 13 ani @5 @5 +dulti "este 1' ani 1(! '! ,arcina ,ub 13 ani @5 ,arcina "este 13 ani '! +laptat ,ub 13 ani @5 +laptat "este 13 ani '!

S%*R!DO/!RE / iar daca reactiile aler*ice sunt posibile, nu sunt cunoscute ca&uri de suprado&are de vitamina A, formele active A1 si A(. ,imptomele includ eritem (roseata% cutanat, *reata si prurit. Insa pentru forma sintetica a vitaminei A (Vitamina A1, menadiona% s-au descris o serie de reactii to)ice determinate de suprado&are (prin interferarea cu *lutationul, unul dintre antio)idantii naturali ai or*anismului%: icter, anemie emolitica la copii, insu"icienta epatica si afectare cerebrala la nou nascuti. 5)ista o serie de controverse in ceea ce priveste administrarea vitaminei A in<ectabil, in mod profilactic la nou nascuti. 2a inceputul anilor 1''! s-a lansat ipote&a unei asocieri intre aceasta administrare si de&voltarea leucemiei la copii sau a altor forme de cancer la copii. In urma unor studii recente, insa nu s-a evidentiat nici o le*atura intre administrarea vitaminei A la nou nascuti si aparitia leucemiei in copilarie. In plus, ca urmare a nedemonstrarii acestei le*aturi cau&ale, din anul (!!1 +sociatia "ediatrica +mericana a recomandat continuarea administrarii vitaminei A la nou nascuti, avand in vedere riscul potential letal al bolii emora*ice a nou nascutului prin deficit de vitamina A.

S%*'IME&TE ,uplimentele de vitamina A se administrea&a in special in ca&ul osteoporo&ei, o serie de studii epidemiolo*ice demonstrand eficienta acestora. +socierea de vitamina A si vitamina / ar fi eficienta in combaterea simptomatolo*iei din primul trimestru de sarcina (*returi matinale%, fara a e)ista insa studii concludente in acest domeniu. De curand, cercetatorii au descoperit si continua cercetarile asupra unui potential efect anticanceri*en al vitaminei A, in particular al vitaminei A1 in cancerul ovarian. I&TER!CTI%&I 7 serie de medicamente pot interfera cu metabolismul vitaminei A, determinand diminuarea absorbtiei acesteia de catre or*anism sau diminuarea sinte&ei bacteriene:

0dministrarea de medicamente anticon$ulsi$ante acid $alproic! in special la femeile insarcinate 0dministrarea de salicilati 0dministrarea de colestiramina medicament care scade ni$elul colesterolului sanguin!, uleiuri minerale 0dministarea de anticoagulante 0dministrarea unor doze foarte mari de $itamina 0 si 1 0dministrarea unor doze mari de antibiotice cu spectru larg ( cefalosporine, aminoglicozide, fluoroc+inolone, macrolide

ATENTIE

. dieta bogata in $itamina % sau administrarea suplimentelor de $itamina % interfera cu medicamentele anticoagulante, in+iband efectul anticoagulant al acestora) 2e aceea, daca luati suplimente de $itamina % si sunteti pe tratament anticoagulant, consultati medicul)

VITAMINA E
Ultima actualizare: 1' : 05 : 2007

Autor: Dr. Ana-Maria Iordan

/ercetator anamaria iordan0emedonline ro

ISTORIC In anul 1'(( Dr. Berbert -c2ean 5vans si Aat erine ,cott 0is op, anatomisti si fi&iopatolo*i la 6niversitatea din 0erCle. au descoperit vitamina 5. 5fectuarea unor cercetari folosind o dieta semipurificata administrata unor sobolani a determinat observarea urmatorului aspect: femelele sobolan pot ramane *estante, dar fetusii mor in uter, in timp ce adaosul de salata verde proaspata sau *ermeni de *rau la dieta semipurificata a determinat aparitia unor pui sanatosi. In mod evident, in salata verde si in *ermenii de *rau e)ista un nutrient care nu era pre&ent si in dieta semi-purificata. +cest nutrient a fost denumit 1actorul 2 , iar in 1'(4 numele i-a fost sc imbat in vitamina E (toco"erolul, din *recescul toco ; nastere%. Vitamina 5 a fost i&olata abia in 1'16, tot de catre Dr. 5vans si colaboratorii, in timp ce in 1'13 Dr. 5 #ern ol& descopera structura c imica a tocoferolului. /ercetarile sunt continuate de catre laureatul premiului 4obel pentru c imie, "aul Aarrer, care sinteti&ea&a vitamina 5. +bia in 1'53 toti cei 3 compusi c imici care alcatuiesc familia denumita *eneric vitamina 5 sunt descoperiti. In anul 1'56 Dr. Barmann lansea&a teoria radicalilor liberi (radicalii liberi sunt produsi de metabolism celular% care stau la ba&a procesului de imbatrinire. ?eoria lui Barmann este simpla si ele*anta: acesti radicali liberi reactionea&a cu +D4-ul si alti constituenti celulari, le&andu-i. Dr. Barmann a observat ca nutrientii antio)idanti precum vitamina / si 5 pot neutrali&a radicalii liberi. CE 1!CE

Vitamina 1 este un puternic antioxidant, prote3and tesuturile si grasimile din organism de actiunile radicalilor liberi) 4adicalii liberi sunt incriminati in aparitia bolilor cardio$asculare si cancerului) 5oaca un rol important in functionarea adec$ata a sistemului imun, repararea 026(ului si procesul de respiratie celulara

Observatie: 9adicalii liber le&ea&a foarte usor *rasimile. Membrana celulara este constituita din *rasimi si este foarte vulnerabila la actiunea o)idativa radicalilor liberi. Vitamina 5 are un

rol c eie in interceptarea acestor radicali liberi si impiedicarea unui intre* lant de reactii distructive pentru *rasimi. +lte molecule prote<ate de vitamina 5 sunt lipoproteinele, substante care transporta *rasimile prin flu)ul san*uin. Dintre acestea, lipoproteinele cu densitate <oasa ('D'%, transporta colesterolul de la ficat in restul or*anismului. ,-a constatat ca aceste molecule pot fi o)idate de catre radicalii liberi, 2D2-ul o)idat fiind unul dintre factorii mentionati in aparitia bolilor cardiovasculare. S%RSE &!T%R!'E Vitamina 5 este o vitamina liposolubila (alaturi de vitamina +, D si A% care *rupea&a 3 compusi c imici: 4 toco"eroli si 4 tocotrienoli, notati in cadrul fiecarei sub*rupe cu literele *recesti alfa, beta, *ama si delta. +cesti compusi se *asesc in diferite proportii atat in natura, cat si or*anismul uman, iar al"a-toco"erolul a fost cel mai intens studiat, proportia lui in or*anism fiind de altfel mult mai mare decat a celorlalti compusi si considerandu-se astfel forma cea mai activa a vitaminei 5. ,ursele naturale ale vitaminei 5 sunt: uleiurile ve*etale (de floarea soarelui, porumb, soia,. masline%, nucile, alunele, mi*dalele, semintele de floarea soarelui, *ermenii de *rau, le*umele cu frun&e ver&i (broccoli, spanac%. /ele mai bo*ate surse sunt uleiurile ve*etale. /omparativ, uleiul de floarea soarelui contine 55,3 m* vitamina 581!! * fata de uleiul de masline cu 1( m*81!! * sau uleiul din *ermeni de *rau (15,4 m*8 1!! *. Initial suplimentele de vitamina 5 contineau e)tracte din *ermenii de *rau, insa asta&i marea ma<oritate a suplimentelor naturale sunt e)trase din uleiurile ve*etale, mai ales uleiul de soia.

D!C! 'I*SESTE "ersoanele sanatoase care au o dieta redusa in vitamina 5 nu de&volta un deficit simptomatic de vitamina 5. 5)ista 1 situatii specifice in care poate apare carenta de vitamina 5:

7ersoanele cu malabsorbtie intestinala a grasimilor: boala #+ron, insuficienta pancreatica, fibroza c+istica, boli +epatice, persoane care au suferit inter$entii c+irurgicale cu e8cizii intestinale Nou nascutii cu greutate mica la nastere greutate sub 1500 g! 7ersoanele cu boli ale metabolismului lipidic, de e8emplu abetalipoproteinemia boala genetica rara care afecteaza metabolismul lipidic si care se soldeaza cu malabsorbtia lipidelor la ni$el intestinal!

2ipsa vitaminei 5 determina fra*ilitate membranara la nivelul ematiilor(celulele rosii ale san*elui%, cu o)idarea si distru*erea ematiilor. /arenta de &inc poate determina la randul ei un nivel sca&ut de vitamina 5. -anifestarile deficitului de vitamina 5 sunt:

/ulburari neurologice la ni$elul mainilor si picioarelor durere, parestezii sau intepaturi, anestezie!, ca urmare a unei transmiteri defectuoase a impulsului ner$os 7aloare tegumentara secundara anemiei /ulburari de $edere, iritabilitate /ulburari de concentrare, oboseala Infectii mai frec$ente #a urmare a malabsorbtiei grasimilor, pacientii prezinta scaune grasoase si diaree cronica

Carenta severa de vitamina E poate duce la afectarea ec ilibrului si a coordonarii (ata)ie%, afectarea sensibilitatii nervoase (neuropatie periferica%, afectarea musculara (miopatie% si tulburari de vedere cu de*enerescenta retiniana (retinitis pi*mentosa%. Din acest motiv, pacientii care de&volta retinitis pi*mentosa, ata)ie sau neuropatie periferica fara o o cau&a clara trebuie investi*ati pentru carenta de vitamina 5. DO/! /I'&IC! 6ltimele recomandari in domeniu au la ba&a preventia carentei de vitamina 5. /ercetatorii sunt de parere ca este destul de *reu ca o persoana sa consume mai mult de 15 m*8&i de vitamina 5, doar pe ba&a aportului alimentar, fara a creste si aportul &ilnic necesar de lipide. -a<oritatea recomandarilor se refera la alfa-tocoferol. 4ecesarul se e)prima fie in m*8&i, fie in unitati internationale (6I% pe &i. 1 m* de alfa-tocoferol = 1,4' 6I D7>+ >I24I/+ 95/7-+4D+?+ D5 VI?+-I4+ 5 "erioada de viata ,u*ari /opii /opii /opii /opii +dolescenti +dulti ,arcina +laptat Varsta !-6 luni @-1( luni 1-1 ani 4-3 ani '-11 ani 14-13 ani "este 1' ani #ara specificatie #ara specificatie m*8& (6I8&i% 4 m* (6 6i% 5 m* (@.5 6I% 6 m* (' 6I% @ m* (1!.5 6I% 11 m* (16.5 6I% 15 m* (((.5 6I% 15 m* (((.5 6I% 15 m* (((.5 6I% 1' m* ((3.5 6I%

S%*R!DO/!RE Vitamina 5 este in *eneral bine tolerata, iar ca&urile de suprado&are sunt rare. ?otusi, inca nu

e)ista suficiente date in literatura de specialitate asupra to)icitatii si efectelor secundare ale administrarii indelun*ate de suplimente de vitamina 5. ,-a stabilit o limita superioara a aportului de alfa-tocoferol, si anume 1!!! m*8&i. +ceasta valoare ar fi cea mai mare do&a tolerata de adulti care sa nu determine emora*ii In ca&ul suprado&arii cu vitamina 5, manifestarile care apar sunt: *reata, diaree, dureri de cap, dureri abdominale, oboseala, cresterea tensiunii arteriale, san*erari. ,uprado&area cu vitamina 5 poate determina scaderea nivelului ormonilor tiroidieni plasmatici. 5fectele secundare ale produselor topice (lotiuni, uleiuri, creme pe ba&a de vitamina 5% pot fi de natura aler*ica (roseata te*umentara, iritatie%. De aceea se recomanda efectuarea unui test de stabilire a sensibilitatii cutanate, aplicand produsul pe o portiune redusa ca dimensiune si asteptand (4 de ore. In ca&ul in care apar semne si simptome aler*ice, trebuie consultat medicul pentru stabilirea altei conduite terapeutice. S%*'IME&TE ,uplimentele de vitamina 5 sunt disponibile sub doua forme: naturale si sintetice. -area ma<oritate a acestor suplimente contin alfa-tocoferol. +bsorbtia lor are loc mult mai usor cand aceste suplimente se administrea&a la masa. 7 serie de studii preliminare au su*erat ca vitamina 5 ar putea preveni sau intar&ia instalarea bolilor cardiace coronariene, insa studiile controlate, pe populatii lar*i nu au demonstrat acest aspect. ?otusi, studiile observationale au aratat ca e)ista o asociere intre suplimentarea dietei cu vitamina 5 si rata sca&uta a bolilor cardiace. In mod asemanator, studiile obsrvatioanle au aratat ca e)ista o asociere intre suplimentarea dietei cu vitamina 5 si incidenta sca&uta a cancerelor de prostata si san, insa studiile mai ample nu au descoperit o asociere directa. Insa se pare ca acesta lipsa a re&ultatelor directe ar putea fi e)plicata de studierea doar anumitor forme de vitamina 5 (in speta alfatocoferolul%, nu toate formele pre&entand acelasi rol. ,tudii recente indica faptul ca alfatocoferolul nu ar avea nici un rol in in ibarea proliferarii celuleor neopla&ice prostatice, in sc imb *ama-tocoferolul si delta-tocoferolul au rol anti-canceri*en. 6n alt studiu observational arata ca vitamina 5 combinata cu vitamina / a determinat o intar&iere a debutului bolii !lzheimer cu 64 ; @3 E. ,i in acest ca& cercetatorii iau in considerare alte forme de tocoferol si nu alfa-tocoferolul. In ceea ce priveste cataracta si boala "arCinson, nu e)ista inca re&ultate certe care sa demonstre&e e)istenta unei asocieri clare intre suplimentarea dietei cu vitamina 5 si profila)ia acestor boli, asa cum indica studiile observationale. I&TER!CTI%&I In ca&ul pacientilor aflati pe tratament anticoa$ulant sau anticonvulsivant se recomanda consultarea medicului pentru inceperea unei suplimentari cu vitamina 5 deoarece vitamina 5 poate afecta eficacitatea medicamentelor. !lcoolul si uleiurile minerale scad absorbtia vitaminei 5. "acientii cu anemie feripriva (prin carenta de fier% aflati pe tratament cu suplimente de fier trebuie sfatuiti sa spatie&e administrarea acestor suplimente la diferite momente ale &ilei, de e)emplu dimineata su+limentul cu "ier si seara suplimentul cu vitamina 5, intrucat suplimentele cu fier distru* vitamian 5. Do&ele mari de vitamina !, medicamentele care sec estrea&a bila (colestiramina% pot determina scaderea absorbtiei intestinale a vitaminei 5. !TE&TIE "acientii cu anemie feripriva, ipertensiune si disfunctii tiroidiene trebuie sa consulte medicul

inainte de administrarea unor suplimente cu vitamina 5, deoarece vitamina 5 poate avea un impact ne*ativ asupra acestor afectiuni.

Vitaminele umane
"entru oameni e)istF 11 vitamine, GmpFrite 9n dou: grupe, cele patru solubile Gn $r3simi (+, D, 5 i A% i cele nou: solubile 9n a+3 (opt vitamine 0 i $itamina #!.

Numele itaminei Vitamina A Vitamina .' Vitamina ./ Vitamina .) Vitamina .1 Vitamina .2 Vitamina .3

Denumire c!imic"

Necesarul minim %ilnic "olubilitate Deficien "# boal" $uprado%" mediu &M#'()*+;2< &r:simi 0p: 0p: 0p: 0p: 0p: 0p: -rbire de noapte, Keratomalacia .eriberi Aribofla ino%" 0elagra 0areste%ia%" ( ( 25)000 ui ( ( 2)500 mg ( >00 mg ( '20=g 1mg 1,1mg 12mg ( 1,1 mg ?0 @g

,etinol Tiamin" ,ibofla in" Niacin" Acid pantotenic 0iridoxin" .iotin"

Vitamina .( Vitamina .'/ Vitamina 4 Vitamina D'-D5 Vitamina E Vitamina K

Acid folic 4ianocobalamin" Acid ascorbic

0p: 0p: 0p:

A Anemie $corbut

1)000 @g ( (

?20 =g 2 @g 75 mg 2 @g pentru toate $itaminele 2 12 mg 75 @g

6amisterol, Ergocalciferol, 4alciferol, &r:simi Di!idrotac!isterol, 3de!idrositosterol Tocoferol Nafto7uinon" &r:simi &r:simi

,a!itism

50)000 IU

( (

50)000 IU (