Religia Hittitilor

Teritoriul Hittitilor antici era cuprins in regiunea din nordul Siriei, mai tarziu
dobandit denumirea de Cappadocia. Referiri la hittiti se gasesc in mai multe locuri
din sf scriptura(Fac. 10,15, Numeri 13, 30, etc). Hittitii intra in contact cu Patriarhul
Avraam, acesta cumparand de la ei tarina, de la Macpela. Din punct de vedere
moral, societatea hititilor antici punea pe prim plan calitatea de a veni in sprijinul
omului.
Izvoare.
Dintre izvoarele cele mai importante amintim arhivele de stat si arhivele marelui
temple unde gasim informatii cu referire la practicile religioase si magice dar si la
ritualurile cultice si de sarbatoare precum si foarte multe imne, rugaciuni si formule.
Zeii hittitilor
Numarul total al numelor divine cunoscute de pe tablite si inscriptii este de cca 600.
In fruntea Panteonului statea Zeul- Soarelui. Era considerat atotstiutor, a toate
vazator, fiind cel care impaca pe oameni. Zeii adorau si un soare al pamantului,
comandantul zeilor rau facatori care avea rolul sa indeparteze raul de pe pamant.
Un al treilea era soarele din apa, care era aparatorul dreptatii si justitiei.
Soare din Arinna este cea mai importanta zeitate a hittitilor. Arinna era locul
unde se afla central religios al hititilor. I se atribuiau numeroase numiri pentru a se
scoate in evident a relatia cu lumea si oamenii. O alta zeitate era zeita Hepat care
avea ca animal consacrat leul. Avea ca sot pe zeul Tesub, zeul furtunii. Tesub era
infatisat ca un om cu barba avand in maini un toiag in timp ce picioarele sale
stateau pe gaturile unor oameni. Animalul sacru al lui Tesub era taurul.
La Hittiti intalnim si zei din panteonul babilonian, ca Anul si Antu, Enlil si sotia Ninlil
etc. Telepinul era zeul vegettiei si al furtunii. Disparitia si moartea sa temporara
insemna moarte vegetatiei si infometarea vitelor.
Mitologia Hittita
Miturile se pot impartii in 4 grupe: miturile de origine anatoliana, de origine
akkadiana, de origine cananeana si de origine hurrita. Dintre miturile cele mai
importante amintim: mitul vanatorului Kei, mitul sarpelui Hudammu, mitul lui
Telepinu (o reeditarea a mitului babilonian mitul coborari zeitei Istar).
Cultul.

Locasurile de cult. Templele purtau numele de casa zeului, fiind construite pe

ridicaturi stancoase, locori preferate pentru locuintele zeilor. Se caracterizau prin
ferestre mari si mici construite pentru a patrunde razele soarelui, acesta fiind zeul
suprem la Hittiti.
Sacerdotiu. Functia de mare preot o indeplinea regale din Hatti care in provincii era
reprezentat de guvernatori locali. Preotii obisnuiti erau casatoriti avand insa
obligatia de a-si petrece noapte in temple; ei strangeau tributul pentru templu.
Erau considerati servitorii ai zeilor. Prima indatorire a lor era de a fi curati fizic si
comportamental. Aceasta stare se obtinea prin diferite ritualuri. Zeilor li se aduceau
in special produse agricole dar si caini, produsele trebuiau sa fie de cea mai buna
calitate. Dintre bauturi se aducea vin si bere.
Sarbatorile. Erau cel putin in numar de 18 dupa anotimpuri. Erau sarbatori luna si
anuale legate de anotimpuri sau de fenomene natural. Cea ma cunoscuta era
sarbatoarea pamantului .
Cultul mortilor. Inmormantarea dura cca 13 zile, arderea corpului facanduse in
primele 2 ziel. Dupa incinerare femeile stingeau focul cu 10 ulcioare de bere, 10 de
vin si 10 de walki. Cenuse punea intr-un ulcior de argint, iar oasele erau asezate
intr-o panza pe un scaun. Pe locul unde era ars trupul se asezau 12 placinte, iar
inaintea scaunului unde se aflau oasele celui incinerat era o masa dandu-se
sufletului mort sa bea de 3 ori. Un caz special il reprezenta inmormantarea unui
rege sau regine; funerariile durau 14 zile si presupuneau mai multe actiuni magice,
mai multe ofrande de sarbatori aduse zeilor sau cantari din instrumente musicale.
Magia si mantica. Magia era considerate a fi de origine divina si insotea toate
evenimentele din viata oamenilor. Ghicitul era facut de catre preot, de femeile
batrane si vrajitoare. Se analizau maruntaiele victimelor animale ca la
mesopotamieni sau observarea zborului pasarilor, miscarilor serpilor si ale
animalelor jerfite etc. Exista magia oficiala (care consta din purifica si blesteme
impotriva fortelor rau facatoare) si magia neagra (exercitata de femeile batrane pin
gesture si incantati avand adesea scopuri politice.)
Concluzii. O caracteristica esentiala a religiei Hittite este faptul ca a pastrat in
Panteeonul sau, credinta in zeita soarelui de la Arinna. Lucru ce nu s-a intamplat la
niciunul din popoarele vecine.