Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Secretul tmduirii
metode de purificare i vindecare a organismului
CUPRINS
Despre autoare 4
Anexe
1. Tehnica de efectuare a clismelor evacuatoare..80
2. Posibile reacii in timpul clismei.82
3. Compoziia plantelor folosite in purificare.83
4. Alimentaia la ieirea din procesul de purificare.84
5. Regimul alimentar zilnic recomandat dup purificarea organismului.85
Incheiere.87
Bibliografie.91
DESPRE AUTOARE
Olga Ivanovna Eliseeva, autoarea crii de fa, doctor n tiine medicale, medic
practician de categorie superioar, cu o bogat experien n vindecarea i detoxifierea corpului,
a druit ani n ir bucuria vindecrii miilor de pacieni. Doar cel care a trecut prin durere poate
nelege cu adevrat suferina semenilor si.
O. I. Eliseeva a studiat medicina n Uzbekistan. Acolo, n nsoritul Samarkand, a absolvit n
1963 Institutul de Medicin ,,I. P. Pavlov. Dup terminarea institutului, Olga Ivanovna a muncit
civa ani n spitalul judeean. n acea perioad, n regiunea Buhara, a erupt o epidemie de
conjunctivit granulomatoas (boal contagioas a ochilor). Iat unde au fost necesare
cunotinele i minile dibace ale tnrului medic Eliseeva! Lund decizia de a-i ridica nivelul
profesional, Olga Ivanovna a venit n capital. Aici a intrat la doctorat la Clinica de Oftamologie
din Moscova, unde a colaborat cu Institutul Unional de Cercetri tiinifice Helmholtz, n cadrul
cruia a i susinut teza de doctor n tiine medicale.
Datorit efortului fizic intens, stresului i alimentaiei incorecte, sntatea doctorului
Eliseeva s-a deteriorat brusc. Astfel, i-a fcut apariia un adevrat ,,buchet de boli: bronita
astmatiform, gastroenterocolita cronic, pielonefrita cronic cu acutizri lunare a cistitei
cronice, hipertensiunea arterial, poliartrita metabolic, obezitatea. S-a mrit n volum glanda
tiroid, motiv pentru care, la dispensarizarea curent obligatorie i s-a instituit tratament
hormonal. Astfel au nceput peregrinrile interminabile ale doamnei Olga Ivanovna prin spitale i
policlinici. ntre timp, bolile nu o prseau, ba chiar apruser altele noi s-a dezvoltat
ostehondroza, cu dureri atroce n coloan. Tratamentele balneare, fizioterapia, masajul,
extensiile nu reueau s nlture durerea din coloan. S-a deteriorat subit i sntatea inimii,
nct medicaia cu ,,Cordaron nu mai era eficient.
Chinuit de durerile coloanei vertebrale, cuprins de disperare, Olga Ivanovna s-a adresat
profesorului de la Institutul Central de Traumatologie i Ortopedie din Moskova (ICTO) cu
rugmintea: Operai, tiai, pilii coloana, facei ce vrei, nu mai pot suporta!. S-a stabilit s fie
operat.
nainte de operaie, trebuiau efectuate obinuitele investigaii preoperatorii. n aceast
perioad Olga Ivanovna a ntlnit vindectori care se ocupau de purificarea organismului. Fr a
sta la ndoial, ea i-a urmat, i-a nsuit literatura de specialitate n acest domeniu, considerat
clandestin la vremea respectiv, i s-a documentat studiind cri semnate de P. Bragg, Walker
i Armstrong. Astfel a inceput lupta pentru sntatea sa, care s-a refcut atat de rapid incat
dup 2 luni de zile a devenit de nerecunoscut: schimbrile exterioare i interioare erau
uimitoare. Celelalte metode de tratament nu mai erau necesare. A urmat doar medicaia
hormonal, la care a renunat definitive abia dup 2 ani de eforturi enorme prin efectuarea
purificrii organismului i curelor de terapie prin foame. In consecin, in urmtorii 16 ani nu a
mai avut nevoie de concedii medicale i vizite prin spitale i policlinici incepuse o nou via
plin de realizri.
Finalizand specializarea, apoi perfecionarea in radiologie, O. I. Eliseeva a condus secia
de radiologie a Institutului de Cercetri tiinifice in Oftalmologie in cadrul Academiei de tiine
Medicale din Moscova, unde a primit calificarea de medic de categorie superioar. In paralel a
asimilat iridodiagnostica, acupunctura, auriculoreflexoterapia, homeopatia, fitoterapia. Dup
refacerea sntii sale, Olga Ivanovna a inceput sa-i ajute cunoscuii. Pe atunci metodele
neconvenionale de tratament erau interzise. Odat cu apariia posibilitii de a acorda in mod
legal ajutor prin metode netradiionale, Olga Ivanovna ,lsand bine organizat activitatea seciei
de radiologie din cadrul Institutului, impreun cu adepii si, in anul 1988, a deschis unul dintre
primele centre medicale de purificare i restabilire a organismului din Rusia.
4
Capitolul 1
Aadar, buzele, dinii i limba reprezint in ansamblul lor prima clapet organic in calea
avansrii bolului alimentar prin tractul digestiv.
Cavitatea bucal indeplinete cateva funcii in prelucrarea hranei:
1. Mrunirea mecanic a hranei cu ajutorul dinilor. In acest proces limba ajut foarte mult,
amestecand i impingand alimentele dintr-o parte in alta. Cu cat hrana este mai bine mrunit,
cu atat mai bine se produce absorbia i interaciunea ei cu saliva. Exist o zical pe care ar
trebui s o reinem i de care ar trebui s inem cont cat mai des: Cinci minute de mestecare a
hranei, prelungete viaa cu un an.
6
Dinii
In 1977 a aprut cartea autorului X. Leonard Ghid practic pentru specialiti in tratarea
dinilor i cavitii orale in care atrage atenia asupra eecurilor frecvente ale tratamentelor
stomatologice. In pofida artei stomatologice, bolile cavitii orale i a dinilor reveneau i deseori
duceau la extracii dentare. In cutarea cauzelor, X. Leonard a fcut cunotina cu metoda de
diagnostic a savantului german R. Voll.
Diagnosticul dup metoda R. Voll este bazat pe un fenomen cunoscut, i anume, c
rezistena sau intensitatea in punctele i meridianele pielii corpului uman, conform medicinii
chineze, este mai inalt decat in esuturile care le inconjoar. R. Voll, folosind aparate de
msur de o mare sensibilitate, a descoperit puncte i meridiane noi cu o intensitate i mai
inalt in special pe pielea palmelor i a tlpilor. Aceasta i-a permis s elaboreze metodica de
diagnostic a bolilor organismului uman dup punctele i meridianele deja cunoscute a i a celor
descoperite din nou.
Aceasta metod de diagnostic permite nu numai depistarea focarului patologic, dar i
stabilirea relaiei de interconexiune intre focar i organele interne. Organele interne bolnave
elimin produsele otrvitoare formate in ele in urma metabolismului deeurile (toxinele), in
sange i limf. Sangele i limfa circuland prin tot organismul, se debarasez de ele, aruncandule, colectandu-le in focare localizate pe piele, mucoase, in esutul limfoidal, sau in cavitile
organismului, adic din interior spre exterior, ca s inlture astfel cat mai multe deeuri din
organele de importan vital.
La om, acest fenomen se manifest in diverse regiuni in mod diferit: la nivelul pieliiprin
reacii alergice, exeme, dermatite; la nivelul mucoaselor prin gingivite, amigdalite, rinite,
haimorite, faringite; la nivelul esutului limfoidal limfadenite, tonzilite; la nivelul cavitilor:
articulare artrite; paradentare stomatite etc. In acumulri importante de deeuri,
organismul incearc s le indeprteze mrind volumul focarelor patologice, astfel se formeaz
adenoizi, polipi, mioame, lipoame, se mrete volumul ganglionilor limfatici, al amigdalelor, al
granuloamelor paradentare i gingivale, a nodulilor hemoroidali, se mresc i cavitile
articulare, de asemenea iau natere noi caviti prin formarea de chisturi in diferite regiuni ale
corpului, inclusiv, in jurul rdcinilor dentare.
Atata timp cat organismul reuete s lupte cu deeurile in acest mod, bolile principale ale
organelor decurg asimptomatic, manifestandu-se numai prin simptoame secundare de focar,
cele care il deranjeaz pe pacient. La depistarea organului bolnav principal la pacient eu deseori
aud reproul: Pe mine nu m doare acest organ", sau: Eu am rezultate normale la analiza de
sange i urin. In asemenea situaii, imi amintesc o intamplare ce s-a petrecut in timpul
specializrii in diagnosticul radioizotopic la spitalul ce poart numele lui Botkin din Moscova.
Catedra a achiziionat primul aparat de import de diagnostic cu radioizotopi din Uniune. Pentru a
studia mai intai normalitatea, colaboratorii catedrei au selectat pentru aceast investigaie
10
Organele
Pancreasul
Plamanul drept
Rinichiul drept
7-8
Maduva spinarii
7-8
Splina
Plamanul stang
Rinichiul stang
7-8
Stanga jos
1-2
Maduva spinarii
7-8
Tabelul a fost conceput dup datele X. Leonard i pe baza observaiilor personale ale autoarei.
Amigdalele
Pe baza datelor obinute in urma msurtorilor efectuate pe parcursul mai multor ani, R.
Voll a stabilit printre primii c fiecare pereche de organe interne influeneaz una din cele 5
glande limfatice din inelul Waldeyer-Pirogov. Numeroi medici mai interpreteaz c una din
cauzele dezvoltrii reumatismului, glomerulonefritei, infeciilor urinare etc., ar fi prezena
procesului patologic in amigdale. Neinelegand c aceasta este pentru organism o barier de
protecie i un container in care se arunc toxinele, microbii, otrvurile, deeurile din organele
interne, medicii, deseori, insistent recomand inlturarea amigdalelor la copii inc de la o varst
fraged. Ce rezult aceasta, judecai i singuri.
11
Pacientei. N.M.V. , in varst de 57 de ani i-au fost scoase amigdale palatine pe cand avea
18 ani. Peste 2 ani de la acest eveniment, a aprut o patologie a hipofizei i a creierului mijlociu.
Maladia se manifesta in exterior prin deformarea trsturilor feei, degetelor, mainilor i
picioarelor (acromegalie). Peste caiva ani au aprut dureri in articulaii, apoi dureri de inim.
Boala, dezvoltandu-se mai departe, a adus-o la invaliditate. Dar cauza principal a bolii era
slbirea organismului cauzat de aciunea stafilococilor - microbi, ce i-au gsit in organism un
mediu favorabil de via, din cauza absenei amigdalelor, extirpate inc in tineree. In crile de
medicin frecvent intalnim expresia: ,,Reumatismul linge articulaiile, dar muc inima. De
obicei eu mai adaug ,,Reumatismul se manifest prin amigdalite, linge articulaiile, muc inima
i vasele, dar rezid in rinichi . Iat de ce, dup inlturarea amigdalelor deseori apare o
perioad de linite a bolii. Agenii patogeni microbii stau la adpost in rinichii rbdtori, iar
cand funcia lor este dereglat,microbii ptrund in circuitul sanguin i ii manifest activitatea in
articulaii, vase sanguine i inim. De ce numesc eu rinichii rbdtori? Chiar dac sunt sntoi
numai 30%, ei sunt tcui, nu dau semne de boal, iar analizele de urin de cele mai multe ori
sunt normale.
dinilor. Canalele i glandele curate intensific eliminarea toxinelor din glandele salivare i prin
urmare din organe i sisteme. Fiecare gland salivar comunic prin cile limfatice cu anumite
organe i sisteme.
Indicaii pentru utilizarea acestei metode: cefaleia, sinuzite,amigdalite, otite, boli oculare,
periodontite, epilepsia, boli hematologice cronice, boli gastrice i intestinale, boli ale inimii, ale
plmanilor, boli ginecologice, encefalita. Se recomand de efectuat procedura de sugere a
uleiului inainte de a incepe purificarea ficatului.
Tehnica de aplicare. Se ia o lingur (nu mai mult) de ulei de msline, floarea-soarelui sau
de porumb se introduce in partea anterioar a gurii i se suge ca o bomboan. S nu se inghit
uleiul! Continuai s sugei timp de 15- 20 de minute, incercai sa v ocupai timpul cu ceva fr
s v concentrai asupra uleiului, pentru ca acest timp s treac uor i pe neobservate. La
inceput uleiul devine vascos, apoi lichid ca apa, dup care el trebuie scuipat. Lichidul scuipat
trebuie s fie alb ca laptele. Dac sugerea nu e complet, lichidul va avea culoarea galben.
Aceasta inseamn c data viitoare trebuie s prelungii timpul procedurii. Lichidul eliminat poate
conine microbi patogeni, de aceia lichidul se scuip in veceu sau chiuvet.
De preferat, ca aceast procedur s se fac dimineaa pe nemancate sau seara inainte
de culcare. Pentru accelerarea tratamentului, se poate efectua de cateva ori pe zi. Inainte de a
incepe tratamentul prin sugerea uleiului antrenaiv cu ap. Cand muchii feei sunt pregtii,
trecei la sugerea uleiului. In perioada de inceput, strduii-v s facei procedura intr-o
atmosfer linitit: trezii-v cu 20 de minute mai devreme. Obinuindu-v vei reui s v facei
treburile la buctrie (fr riscul de a il inghii).
Splarea rinofaringelui cu ajutorul ceainicului. Aceast metod trebuie s intre in ritualul
zilnic al toaletei de diminea.
Indicaii: inflamarea sinusilor paranazale (sinuzit maxilar, frontit i etmoidit), rinit,
amigdalit, chisturi ale sinusilor maxilare i ale altor sinusuri, lcrimaie, blefarit cronic,
conjunctivit.
Tehnica de aplicare. Intr-un ceainic de infuzie se toarn 400ml de ap cald i se dizolv o
linguri de orice fel de sare: marin, gem sau de mas, se pot aduga 4 picturi de tinctur de
iod (dac nu avei intoleran la el). Se imbrac pe nasul ceainicului o tetin, la varful cruia a-i
fcut in prealabil o gaur cu diametrul de 3 mm. Este mai bine ca gaura s se fac cu un ac
incins, inepand varful tetinei de cateva ori, gaura trebuie s aib marginile netede .Apoi
deasupra chiuvetei, bii sau veceului inclinai capul (obrazul drept paralel cu fundul chiuvetei) i
deschidei gura.
Varful tetinei se introduce in fosa nazal dreapt, iar lichidul va curge prin partea dreapt
a cavitaii nazale, prin sinusurile paranazale din dreapta,va trece apoi in sinusul frontal ,
etmoidal, maxilar stang, in partea stang a caviii nazale i din ea in exterior. Dac vei uita s
deschidei gura in timpul procedurii, apa va nimeri in gur, nu e ceva grav,doar c inghiirea
soluiei saline este neplcut. De aceia nu uitai sa inei gura deschis. Dup splarea unei
jumti, inclinai capul in dreapta, obrazul drept paralel cu fundul chiuvetei, tetina se introduce
in fosa nazal stang.
14
15
De-a lungul curburii mici, mucoasa stomacal formeaz numeroase cute longitudinale
alctuind calea gastric(vezi fig.2), care prin contracia muchilor devine pentru un moment un
canal de primire a hranei lichide (soluii saline i ap), prin care lichidele din esofag trec in pilor,
evitand poriunea cardiac a stomacului(vezi fig.2). Acest lucru se intampl pentru ca licidul s
nu perturbe procesul de digestie prin diluarea coninutului stomacal. La un stomac plin muchii
longitudinali se intind i nu sunt capabili s formeze un canal pentru lichide, ca urmare lichidele
nimeresc in corpul stomacal, diluand sucul gastric. Sucul gastric diluat nu are capacitatea de a
dizolva i de a descompune hrana de origine animal . De aceia se recomand a bea lichide
(sucuri, buturi, ceai) cu o or inainte de mas sau la o or dup mas (cel mai bine cu o or
inainte de mas sau la 2 ore dup mas).
Forma stomacului. In activitatea mea de medic deseori stabilesc diagnosticul ptoz
gastric. Ce inseamn aceasta? Un stomac normal are form de corn i ocup o poziie oblicorizontal. In caz de intindere a stomacului , dup traumatisme sau ridicri de greuti stomacul
ia forma unui carlig, ocupand o poziie vertical. E firesc c la o asemenea deplasare in jos a
polului inferior stomacal, hrana nu mai poate fi evacuat rapid, staioneaz mult timp i se
diger prost, intr in putrefacie, fermenteaz.
Procesul de digestie din stomac. Sucul gastric descompune proteinele. Pentru ca
proteinele din hran s fie asimilate, este necesar descompunerea lor prin intermediul
fermenilor pan la stadiul de aminoacizi. In hipoaciditate, descompunerea i asimilarea
proteinelor alimentare este incomplet, fapt care duce la accelerarea descompunerii cu ajutorul
bacteriilor, putrefacia in intestinul gros. Ca urmare se formeaz multe substane toxice. Dac
aceste toxine (indol, scatol, fenol, eter sulfocianic etc.) sunt produse ntr-o cantitate mic, ele
sunt neutralizate in ficat. Abundena lor cauzeaz otrvirea organismului. In continuare hrana
din regiunea piloric a stomacului trece in intestinul subire.
INTESTINUL SUBIRE
Intestinul subire este format din trei segmente: duodenul cu o lungime de 25-30 cm;
jejunul lung de 2,7 m i ileonul de 4,2 m. Lungimea total a intestinului subire este de 6,5 pana
la 7-8 metri (Vezi fig. 2).
Particularitile anatomo-fiziologice ale intestinului subire
Duodenul ncalec ca o potcoav capul pancreasului, i cu concavitatea flexurii sale ader
la el (Vezi fig. 2). Poriunea iniial a duodenului alturat stomacului se numete bulb duodenal.
n schimbri patologice a poriunii pilorice stomacale coninutul gastric mpreun cu acidul
clorhidric nimeresc n bulbul duodenal. Membrana mucoas a bulbului este adaptat mediului
alcalin, n urma contactului cu continutul acid celulele ei se traumatizeaz, se inflameaz, si apar
eroziuni, ulcere si boli oncologice.
n duoden se deschide printr-un orificiu comun canalul coledoc al ficatului si canalul
pancreatic, prin care intr bila si fermentii necesari descompunerii grsimilor din hran.
Mucoasa intestinului subtire este dotat cu numeroase vilozitti ce posed n centrul lor
vase sangvine si un sinus limfatic. Vilozittile realizeaz functia de absorbtie a substantelor
nutritive, care au fost supuse actiunii sucului intestinal, eliminat de glandele intestinale.
n afar digestiei din lumenul intestinal are loc si digestia intrapariental. Ea este
efectuat de vilozitti minuscule, care sunt vizibile numai la microscopul electronic si care contin
fermenti digestivi.
Intestinul subtire are un aparat limfatic care inactiveaz substantele nocive si
microorganismele. Aglomerri de foliculi limfatici formeaz asa numitele plcile Payer si se
gsesc numai n ileon, partea terminal a intestinului subtire. n inflamarea plcilor Payer
deseori se stabileste diagnosticul de apendicit acut.
16
INTESTINUL GROS
Intestinul gros se intinde de la poriunea terminal a intestinului subire pan la orificiul
anal. El se divide in urmtoarele poriuni: cecul, cu apendicele vermiform; colonul ascendent;
colonul transversal; colonul descendent; colonel sigmoid i rectul. Lungimea total a intestinului
gros este de la 1 pan la 1,5 m. (Vezi fig. 3).
Particularitile anatomofiziologice ale colonului
In locul de ptrundere a intestinului subire in colon se afl a 10-a clapet in calea
propulsrii hranei (Vezi fig.2). Aceast clapet regleaz propulsarea hranei, impiedicand
reintoarcerea coninutului in intestinul subire unde exist un mediu alcalin, spre deosebire de
colon care are un mediu acid.
Cecul, fiind o prelungire a intestinului subire este localizat cel mai frecvent in zona iliaca
dreapt (abdominala inferioar). De la el pleac o prelungire vermicular apendicele cu
lungimea de 39 cm.
Doar fiinele erbivore au apendice, iar intestinul gros este destinat prelucrrii fibrelor
vegetale, deaceia peristaltismul in colon este incetinit. Dac coninutul intestinal trece prin
intestinul subire (cu lungimea de 7 metri) in decursul a 4-5 ore, atunci prin intestinul gros (cu
lungimea de 1,5-2 m.) parcurge in decurs de 12-18 ore. In acest timp in intestinul gros, cu
ajutorul diverselor bacterii (pan la 400 de tipuri) se sintetizeaz din fibrele vegetale o serie de
vitamine importante (inclusiv vitaminele grupei B), aminoacizi, enzime, hormoni i alte
substane nutritive.
Mucoasa apendicelui este bogat in esut limfoidal, adic reprezint o amigdal
intestinala, care reine i distruge microorganismele patogene, din acest motiv el adesea se
inflameaz. In aceste cazuri chirurgii i internitii recomand s fie extirpat. Dar noi tim deja c
prin inlturarea barierei limfatice apare pericolul inmulirii i rspandirii microbilor in regiunile
mai profunde ale intestinului i a cavitii abdominale, fapt care se constat i dup operaiile de
apendectomie inlturarea apendicelui. Dar atunci cand exist indicaii vitale pentru operaie
inflamarea membranelor cavitii abdominale (peritoneului) intervenia chirurgical trebuie
efectuat urgent.
Apendicele este o glanda hormonal ce produce un ferment care regleaz peristaltismul
intestinului gros. La inlturarea apendicelui peristaltismul intestinului gros se incetinete i mai
mult, se rein materiile fecale i survine procesul de putrefacie.
Intr-un intestin sntos, bacteriile acioneaz ca nite protectori ai omului. Ele posed
capacitatea de a suprima inmulirea bacteriilor patogene.
Substanele sintetizate in intestinul gros contribuie la creterea imunitii, i in consecin
realizeaz o protecie anticanceroas.
In intestinul gros se formeaz i se acumuleaz materiile fecale pan la expulzarea lor din
organism. Ca urmare a alimentaiei bogate in amidon i proteine se dezvolt procesul de
fermentaie i de putrefacie (Vezi fig.4).
Dopurile de gaze formate impiedic propulsarea materiilor fecale; in urma acumulrilor de
gaze intestinul gros se umfl, formand-se diverticuli (un fel de buzunare) unde materiile fecale
se aglomereaz intrand intr-o stare de putrefacie continu. La atingerea varstei de 40 de ani, la
om se acumuleaz de la 3 pan la 20 de kg de fecaloame (fecale petrificate) i alte mase in
putrefacie. Intestinul gros se extinde, se deformeaz, presand i deplasand din locul lor alte
organe ale cavitii abdominale, ducand la dereglarea funciilor acestora (Vezi fig.3 i 4). In mod
deosebit sufer ficatul.
17
Fig. 3. Intestinul gros in stare normal. Corelaia cu centrele anatomice i cu afeciuni ale
organelor
18
In partea dreapta a abdomenului, acolo unde are loc trecerea colonului ascendent in
colonul transversal se formeaz un unghi, numit unghi hepatic ( localizat sub ficat)(Vezi fig. 3).
In aceasta regiune, deseori se formeaz buzunare mari in care stagneaz fecaloamele o
mas voluminoas de materii fecale deshidratate. Deasemeni intestinul gros face o flexur i in
partea stanga a regiunii abdominale, la trecerea colonului transversal in cel descendent. Astfel
se formeaz un unghi, in care la fel stagneaz indelung masa de putrefacie, gazele, se formeaz
buzunare care apsa splina, stomacul,pancreasul ,,diafragma adiacenta inimii. Acest unghi
poart denumirea de unghi splenic. Urmtorul loc de stagnare a materiilor fecale, dopurilor de
gaze i a microbilor este intestinal sigmoid. Insi forma sa de ,,S favorizeaz acest proces. In
inflamarea intregului colon (colit), toata aceasta mas grea i umflat deformeaz, preseaz i
deplaseaz din locurile lor celelalte organe din cavitatea abdominala, rinichii,diafragma bazinului
mic. Apar dereglri funcionale ale acestor organe, sunt presate arterele, venele i nervii. Pe
lang afeciunile enumerate mai sus, se dezvolt boala hemoroidal, dilatri venoase in jurul
rectului, proctita (inflamaia rectului), boala varicoas a membrilor inferioare, inflamarea vezicii
urinare (cistita); la brbai adenomul de prostat, modificri ale testiculelor i a altor organe
sexuale. S nu credei c aceasta se ntmpl numai persoanelor obeze sau posesorilor burilor
mari. n timpul studiilor mele de perfecionare n radiologie s-a ntmplat odat ca profesorul s
atrne pe tabl radiografii ale colonului i ne-a cerut s le descriem (s stabilim diagnosticul). n
perioada respectiv pacientul, radiografiile cruia le examinam, era deja operat.Noi toi ca unul,
i noi eram 32 de persoane (dintre care jumtate erau doctori n tiine medicale i efi ai
seciilor de radiologie), am concluzionat dup radiografii cancer al intestinului gros. Profesorul
s-a amuzat copios de concluziile noastre: s-a dovedit c nu era cancer, ci un imens fecalom.
n urma proceselor de fermentaie i putrefacie n intestinul gros se formeaz substane
toxice i gaze. Substanele toxice reuesc s se absoarb n circuitul sanguin, i mpreun cu
sngele s se distribuie rapid la organe i sisteme. Acest fenomen, numit fenomen de
autointoxicare intestinal era considerat de I. I. Mecinicov principalul impediment n calea
longevitii. Unii fiziologi din perioada activitii sale au considerat c intestinul gros, fiind un
rudiment al strmoilor vegetarieni (maimuele) ndeprtai, nu-I servete la nimic omului. Ei au
propus ca colonul s fie nlturat din organism, iar intestinul subire s fie suturat de rect. Au
fost effectuate cteva intervenii chirurgicale de pe urma crora pacienii sufereau i mai mult.
Academicianul A. M. Uglov ,,a reabilitat definitiv intestinul gros. mpreun cu colegii si a
efectuat o serie de experimente i a constatat c microflora normal a intestinului gros particip
nu numai la procesul de digestie i la sinteza vitaminelor, aminoacizilor, hormonilor, enzimelor
din fibrele vegetale, dar mai sintetizeaz i aa numiii aminoacizi eseniali, din cauza crora sau iscat mereu dispute dintre vegetarieni i carnivori. nainte se considera c numai n produsele
din carne se conin aceti aminoacizi eseniali.
Funciile intestinului gros
De absorbie. In intestinul gros se absorb vitaminele,glucoza, aminoacizii, hormonii,pan
la 95% ap i microelemente preioase. S-a constat c fiecare poriune a intestinului gros intr-un
timp determinat alimenteaz anumite organe (Vezi fig.3).
De digestie. Elimin in lumenulul intestinal sucuri digestive cu o mic cantitate de
fermeni.
Energetic. Intestinul gros asemenea unui calorifer inconjoar la periferie intreaga
cavitate abdominal. Haustrele sale (dilatrile) unite cu un ligament ingust servesc pentru
descompunerea lent a fibrelor vegetale, in urma creia se degaj o cantitate imens de energie
i se produce o cretere a temperaturii. Aceasta energie inclzete toate organele din cavitatea
abdominal, protejandu-le de frig.
De excreie (evacuatoare). In intestinul gros se formeaz materiile fecale, iar de aici sunt
expulzate din organism.
19
20
n cazul fecaloamelor, calculilor biliari i renali: se umple 2/3 de sticl cu ceap tiat
mrunt, se adaug pan sus vodc sau spirt, se inchide ermetic, se ine la cald sau la soare timp
de 10 zile. Se administreaz cate 10 picturi inainte de mese.
Purgative:
Infuzie de senna sau de scoar de cruin peste o linguria de plant uscat se toarn
de cu sear . pahar cu ap clocotit. Se bea dimineaa pe nemancate. Favorizeaz de asemenea
eliminarea bilei, nisipului din vezica biliar in duoden.
Pentru colonul aton, dilatat, chiar dac considerai c nu suferii de constipaie: peste 1
lingur de plant uscat de suntoare se toarn un pahar cu ap, se fierbe 10 minute. Se bea
cate 1/3 de pahar, de 3 ori pe zi, cu jumtate de or inainte de mese.
n constipaie cronic, ateroscleroz se recomand a se manca de 2 ori pe zi cate o
linguri de varz de mare uscat combinat cu salate, sup, ca(cereale fierte).
RECTUL
Rectul are funcia de a elimina materiile fecale din organism. Are dou sfinctere: superior
(a 11-ea clapet) in locul trecerii colonului sigmoid in rect (a 12 clapet) (vezi fig. 2) i inferior.
Sfincterul inferior este cel mai puternic, deoarece este format din 2 sfictere: intern si extern. In
condiii normale, dup trecerea materiilor fecale sfincterul superior se inchide, iar dup
evacuarea rectului se inchide sfincterul inferior, adic rectul trebuie s fie permanent curat i
gol. In cazul constipailor frecvente sfincterul superior slbete i materiile fecale stagneaz in
dilataia ampular a poriunii superioare a rectului.
Particularitile poziionrii rectului. Posterior de rect se afl osul sacru i coccisul; anterior
cu segmentul su, neacoperit de peritoneu, rectul se invecineaz la brbai cu veziculele
seminale, canalele diferente, de asemenea cu o poriune lipsit de peritoneu a fundului vezicii
urinare, interpus intre ele, iar mai jos - cu prostata; la femei anterior se limiteaz cu uterul i
peretele posterior al vaginului pe tot traiectul su.
Din descrierea de mai sus a raporturilor topografice ale rectului cu alte organe, este
evident c i cele mai neinsemnate modificri patologice ale rectului vor afecta organele
invecinate. Masele de putrefacie reinute aici conin multe toxine i bacterii , de aceia pentru a
proteja organele adiacente in rect s-a dezvoltat o reea venoas foarte bogat, care colecteaz
toate aceste substane toxice i le transfer prin vena port in ficat unde sunt neutralizate.
Reeaua venoas este format din trei plexuri: intern (sub membrana mucoas), extern (care
inconjoar rectul) i inferiorin regiunea sfincterului extern anusului. Plexul venos intern
reprezint prin sine nite iruri de noduli venoi, aranjate in forma de inele. Sub aciunea
excitanilor,exesului de toxine, presiunii ei se mresc in dimensiuni luand forma unui ciorchine,
formand astfel hemoroizi interni.Aceti noduli sunt dureroi i deseori sangereaz, uneori destul
de abundent.
Dac persist constipaia habitual, atunci incep s se mreasc i canalele venoase
externe, luand form de ghemulee. Dup cum vedei, nu are nici un sens s fie
operai,inlturai nodulii hemoroidali interni, deoarece atata timp cat exist, ei colecteaz
substanele toxice, evitand in acest mod formarea nodulilor in jurul rectului. De regul, dup
intervenia chirurgical, care nu a eliminat cauza primar a bolii hemoroidale deeurile
acumulate in colonul adiacent lui i constipaia habitual apar noduli hemoroidali externi i
paraproctita (adic inflamaia esuturilor din jurul rectului).
De asemenea naterile, ridicarea greutilor mari, munca sedentar, constipaiile
habituale, eforturile, statul prelungit in picioare provoac creterea volumului plexului venos
inferior, formandu-se astfel noduli care uneori sunt dureroi i sangereaz. Ei de asemenea, nu
trebuie inlturai, deoarece sunt colectori de toxine i intr-o oarecare msur joac rol de barier
in calea spre circuitul sangvin. Venele inferioare ale rectului nu se vars in vena port (spre
ficat), ci in vena cav (spre inim), deci sangele nu trece imediat prin ficat pentru neutralizarea
21
toxinelor, ci se vars in atriul drept, iar de acolo prin ventriculul drept ajunge in plmani. Aadar,
meninerea in curenie a rectului este o garanie pentru sntatea plmanilor, i prin urmare a
rinoi orofaringelui.
Curarea rectului
Indicatii: hemoroizi, proctite, paraproctite (inflamaia rectului), inflamaii ale organelor
genitale feminine i masculine, tumori ale organelor genitale, polipi, chisturi, adenoame,
fibroame, mioame, eroziuni ale mucoasei, ulceraii, fisuri, fistule, secreii patologice rectale i
genitale.
Schema de utilizare
1-a zi
Incercai s evacuai intestinul gros pe cale natural inainte de a efectua microclisma,
dac nu reuii atunci facei o clism cu 2 litri de ap pe la orele 1920, cu o or inaintea
urmtoarei proceduri:
La orele 19:30 20, preparai urmtoare infuzie: peste o linguri de plant uscat de
rostopasc se toarn 200ml de ap fierbinte, se mai fierbe 2 minute, se infuzeaz 20 de minute,
se las la rcit. La ora 21 aceast infuzie se strecoar i in stare cald (36 C) se introduce in
rect cu ajutorul irigatorului, avand grij s ungei in prealabil canula rectal cu ulei sau unguent.
Incercai s stai culcat i s reinei in rect un timp cat mai indelungat infuzia de rostopasc.
2-a zi
La ora 20, se face o microclism cu 200 ml de ap fiart adus la temperature camerei,
dup ce ai uns in prealabil canula rectal cu ulei sau unguent. Evacuai imediat coninutul
rectului.
La ora 21, se introduce cu para pediatric 10 ml de ulei sterilizat de ctin, de msline sau
de floarea-soarelui. Putei steriliza o cantitate mai mare de ulei, inandu-l intr-un vas astupat la
frigider. Inainte de utilizare, cantitatea necesar se inclzete.
Sterilizarea: intr-un vas curat (borcan, sticl) oprit cu ap clocotit se toarn uleiul, apoi
vasul plin se pune intr-o crati cu ap rece pe fundul creia se pune un prosop sau o hartie.
Cratia se pune la foc mediu i dup ce apa d in clocot se ine vasul cu ulei 40 de minute. Apoi
se rcete. Uleiul este gata s fie utilizat. Para se spal inainte in interior i in exterior cu ap
clocotit, chiar se poate fierbe (intr-o cratia cu ap timp de 35 minute). Strduii-v s inei
uleiul in rect un timp cat mai indelungat.
3-a zi
La ora 19 se taie mrunt un cel de usturoi, se toarn 200ml de apa clocotit peste el,
dup ce apa s-a rcit pan la 36C se strecoar prin tifon sau strecurtoare. La ora 20 facei
microclism cu infuzia de usturoi.
4-a zi
Repetai procedura din ziua a 2-a.
5-a zi
La ora 21 putei face o microclism cu mumio. In 200 ml de ap fiart, cldu se dizolv
mumio cat un varf de chibrit. Dup gradul de saturaie, soluia trebuie s fie mai deschis la
culoare decat mumio (ca un ceai de trie medie). Dac nu avei mumio, facei 2 zile de pauz
dup cea de-a 4-a zi i reluai procedura (de la 1-a la a 4-a zi) pan la dispariia simptomelor
22
bolii. Dac avei totui mumio, dup a 5-a zi facei o pauz de 3 zile. In continuare se fac
procedurile in aceeai ordine, cu pauze, pan la dispariia total a simptomelor.
PANCREASUL
Pancreasul este localizat in spatele stomacului, in regiunea superioar stang a
abdomenului. Este format din cap, corp i coad. Capul glandei este inclavat in cavitatea
duodenului i este dispus la nivelul vertebrei I II-a lombare. Capul de form prismatic
intretaie posterior stomacul la nivelul coastelor XXII-a ; coada este situat mai sus decat capul
i se apropie de partea inferioar a splinei. Lungimea total a glandei este de 12-15 cm (Vezi
fig.2).
Pancreasul secret suc pancreatic care intr in duoden i ia parte la digestia hranei. In
pancreas se gsesc insulie lobuli care sunt formaiuni endocrine, ce secret insulin
hormonul care regleaz nivelul zahrului in sange. Unii cercettori confirm c pancreasul
particip la hematopoez i la reglarea tensiunii arteriale (A. elagurov, 1962). Intrebuinarea in
alimentaie a cantitilor mari de zahr, a produselor de panificaie, a hranei prelucrate termic
atrag dup sine creterea nivelului de glucoz din sange, dereglri ale glandei tiroide i deseori
apariia diabetului zaharat.
Pentru funcionarea normal, pancreasul are nevoie de vitaminele grupei B, care ajut la
sinteza insulinei, iar dintre substanele minerale de sulf i nichel.
Surse de sulf sunt: varza (de Bruxelles, alb, roie) lptuca, cpunile, agriele,
glbenuul de ou, napii, ceapa, nucile i morcovii. Surse de nichel sunt legumele proaspete.
Pancreasul este foarte sensibil la substanele toxice i deseori se expune intoxicaiilor,
care se manifest clinic prin vom. Grea, diaree, slbiciune subit, transpiraii reci lipicioase,
temperatur ridicat, iar uneori prin pierdere de cunotin.
Pancreasul este sensibil la urmtoarele toxine din mediu: benzol, benzen, aceton,
tricloretilen, tetraclorur de carbon, poteniali cancerigeni (benzopiren, antracen etc.). Aceste
substane sunt produsele gazelor de eapament ale mijloacelor de transport automobile,
trenuri. De aceia se interzice culegerea ierburilor, ciupercilor, fructelor, legumelor, pomuoarelor
ce cresc de-a lungul cilor ferate i a oselelor.
Pancreasul este.de asemenea, sensibil la erbicide i ingrminte. Doar noi tim,c unii
oameni in goana lor dup profit, nu numai c folosesc chimicale din abunden pentru cultivarea
fructelor i legumelor, dar maii introduc cu seringele in pepeni substane pentru accelerarea
creterii i a coacerii.
V relatez din propria mea experien c pancreasul este un organ foarte receptiv la
metodele de tratament prin purificare atat in faza acut cat i in cea cronic. Am avut trei
paciente destul de tinere, pan in 36 de ani, care erau internate in secia de reanimare aproape
in fiecare lun, cu accese de pancreatit. Pentru a gsi cauza, chirurgii propuneau chiar
deschiderea pancreasului. Dar dup efectuarea purificrii organismului dup varianta a 6-a,
accesele au incetat. In prezent datorit electroacupuncturii dup metoda Voll, se obin rezultate
bune la pacienii cu diabet zaharat, insulinodependent.
23
28
Capitol 2
29
32
Schema procedurii
In ajun
16.00
17.00
21.00
1-a zi
8.00
Ultima mas.
Se bea sare amar de sulfat de magneziu (sau orice fel de sare
purgativ) 3 lingurie la un pahar de ap rece potabil. Se bea cu o
1 pahar de ap rece. n lips de sare ncepei purificarea fr ea.
Aceast condiie este de dorit, dar nu obligatorie. ncepei purificarea la
orele 21:00 cu procedurile de purificare.
Facei clism cu 6 litri de ap (vezi anexa 1).
Bei cte o de pahar cu suc de mere i n cursul zilei abinei-v de la
mncare.
10.00
14.00
20.00
21.00
23.00
a 2-a zi
a 3-a zi
a 4-a zi etc.
6.00
33
VARIANTA IV (PREVENTIV)
-
34
Schema procedurii
n ajun
n 1-a zi
2-a zi
3-a zi
4-a i n
continuare
16.00
Ultima mas
21.00
6.00
7.00,
9.00
13.00
20.00
21.00
Se bea 50 ml ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 1 linguri suc de lmie.
Legai un termofor fierbinte (nvelit in prosop) pe regiunea ficatului, culcai-v pe
partea dreapt pentru 2 ore cu genuchii strni de abdomen. n caz de pancreatit
se st 1 or pe partea stng a corpului, iar a 2-a or pe partea dreapt.
23.00
6.00
Recomandat n bolile:
glandelor limfatice, limfostaz, edeme limfatice ale gleznelor i a altor regiuni ale corpului,
limfogranulomatoz.
Pacienilor slbii i celor peste 60 de ani cu urmtoarele boli:
ale cilor respiratorii i sinusurilor paranazale, in faza acut i cronic;
auriculare(otite);
oculare (iridociclite, uveite);
cardiopatie
ischemic
st.
II
i
III
,aritmii
cardiace
cu
excepia
celor
paroxistice,hipertensiune arterial;
tromboflebite cronice;
boli cronice ale sistemului urogenital ;
artroze, artrite cu edeme articulare, osteohondroz vertebral.
Indicat pacienilor slbii.
Contraindicaii: Diabetul zaharat; Alergia la citrice.
35
Schema procedurii:
n ajun la ora
19.00
1-a zi
20.00
8.00
20.00
a 2-a i a 3-a
zi
a 4-a zi
a 5-a zi
Recomandat in bolile:
glandelor limfatice, limfostaz, edem limfatic;
cilor respiratorii i sinusurilor paranazale In faza acut i cronic, auriculare (otite),
oculare (iridociclite, uveite );
cardiopatia ischemic gradul II i III; aritmii cardiace (cu excepia fibrilaiei atriale),
hipotensiune;
tromboflebite cronice;
boli acute i cronice ale sistemului urogenital;
artroze, artrite cu tumefierea articulaiilor, osteohondroz vertebral.
Recomandat pacienilor in putere.
Contraindicaii: diabetul zaharat; alergie la citrice.
Schema procedurii
n ajun
19.00
1-a zi
20.00
8.00
22.00
2-a zi
20.00
21.00
a 3-a zi
23.00
6.00
a 4-a zi
n ajun
1-a zi
16.00
18.00
20.00
6.00
13.00
18.00
20.00
2-a zi
22.00
6.00
7.00
9.00
13.00
14.00
Ultima mas.
Se bea 1 pahar de infuzie cald din amestecuri de plante (compoziia
amestecului i modul de preparare sunt relatate n Anexa 2).
Facei clism cu 6 litri de ap.
Se bea jumtate de pahar de fiertur de cartofi, varz (se fierb pn la capt
fr sare sau ulei, ca pe o sup, apoi se strecoar).
Nu se mai mnnc altceva.
Bei 2 ml de No-spa n amestec cu 30 ml infuzie de plante.
Bei 50ml ulei de msline (sau al ulei vegetal) dup care mai bei 1 lingur suc
de lmie. Legai un termofor cald pe partea dreapt a corpului i stai n
poziie culcat pe aceast parte timp de 2 ore, cu genunchii strni spre
abdomen.
Eliberai-v de termofor i culcai-v.
Facei clism cu 6 litri de ap.
Bei cte jumtate de pahar de infuzie cald din amestecul de 10.00 plante
(modul de preparare i compoziia sunt relatate n Anexa 2),
Bei 1/2 pahar suc de cartofi proaspt pregtit.
lsai 30ml de infuzie pentru ora 17.00.
Bei 1 pahar de fiertur de cartofi i varz.
37
17.00
20.00
21. 00
23.00
3-a zi
n
continuare
n ziua 3-a
i
a 4-a
Din a 5-a
zi
6.00
16.00
18.00
20.00
1-a zi
6.00
7.00
11.00
19.00
2-a zi
6.00,
8.00
10.00,
12.00
Ultima mas.
Se dizolv 3 lingurie de sare purgativ de sulfat de magneziu (sau alt sare
purgativ) ntr-un pahar cu ap i se bea, dup care se mai bea 0,51 pahar
de ap rece.
Facei clisme cu 6 litri de ap.
Nu se mnnc toat ziua.
Bei sare purgativ (3 lingurie la 1 pahar cu ap) apoi nc 0,5--1 pahar de ap
rece.
Facei clisme cu 6 litri de ap.
Bei sare amar (de sulfat de magneziu-3 lingurie la un pahar cu ap), apoi
0,51 pahar cu ap rece. Pe parcursul zilei bei ap la dorina, fr restricii.
Facei clisme cu 6 litri de ap.
Nu mncai toat ziua.
Bei cte pahar de infuzie din amestecuri de plante (compoziia i modul de
preparare sunt expuse n Anexa 2). n aceast zi strduii-v sa bei mai puin
ap(100 200ml).
38
19.00
21.00
23.00
24.00
3-a zi
6.00
Se beau 100ml de ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 50ml suc de
lmie. Poriile de ulei i suc recomandate se pot repartiza pentru 3 prize
(18.00, 18.30, 19.00). Fixai un termofor fierbinte nvelit n prosop pe regiune
de proiecie a ficatului i stai culcat pe partea dreapt 2 ore cu genunchii
strni spre abdomen.
Bei 75ml ulei de msline (sau alt ulei vegetal) apoi nc 50ml suc de lmie.
Fixai un termofor fierbinte pe regiunea ficatului pentru nc 2 ore,culcndu-v
pe partea dreapt ca n exemplele de mai sus.
Se beau 50 ml de ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 50ml suc de
lmie, fixai termoforul fierbinte pe zona ficatului si stai culcat 2 ore pe
dreapta cu genunchii strni.
Eliberai-v de termofor i ncercai s dormii. La apariia senzaiei de grea
mirosii un usturoi i masai punctul de proiecie a stomacului pe pavilionul
urechii stngi (vezi fig. 5).
Facei clisme cu 6 litri de ap. Mai departe respectai etapele ieirii din
purificare (vezi Anexa 3).
1-a zi
16.00
20.00
sau
22.00
9.00
Ultima mas
Facei clisme cu 6 litri de ap
39
Exerciiul 1. Intinderea.
Poziia de baz. Stai drept cu picioarele deprtate la distana umerilor (3035cm), tlpile
paralele .
1. Degetele inlnuite, ridicai mainile de asupra capului. Ridicai-v pe varfuri i intindei-v
cat putei.
2. Lsai-v pe tlpi, relaxand uor mainile fr a le cobori. Repatai de 4 ori. Exerciiul
intinde stomacul pe vertical deplasand ap in partea inferioar a lui.
40
1.
2.
3.
4.
41
42
3. Pilorul nu se deschide uneori cum ar trebui, apa se reine in stomac, galgaie, apare
senzaia de greutate. In acest caz masai stomacul de la stang la dreapt i punctul de
proiecie a lui pe pavilionul urechii (vezi fig.5) pan simii uurare.
4. Prima evacuare a apei din rect, de obicei, are loc instantaneu, fiind necesar chiar
reinerea ei. Este posibil ca uneori un dop de gaze s impiedice evacuarea normal a
intestinului. In acest caz, dac nu apar rezultate dup prima ieire la toalet, executai
12 serii de micri sau facei exerciiul ,,lumanarea (stand pe umeri sau culcat pe spate
fig.9), fr s consumai apa srat.
5. Dac dup consumarea primelor 7 pahare de ap srat, nu avei scaun, va trebui s
facei o clism cu . 1litru ap dintr-un irigator. Din momentul deschiderii sfincterului
anal, apa se va evacua fr dificulti.
6. Splai cu ap cldu i ungei mucoasa anusului cu ulei vegetal sau crem nutritiv dup
fiecare scaun.
In caz de oboseal continuai procedeul dup 57min. de relaxare.
43
a 2-a zi
6.00
8.00,
10.00,12.00
19.00
Bei 5075 ml ulei de msline sau alt ulei vegetal, apoi nc 5030ml suc
de lmie, schimbai termoforul i fixai-l pe zona ficatului i stai culcat pe
partea dreapt cu genunchii spre abdomen.
44
21.00
a 3-a zi
Bei 50 75ml ulei de msline sau alt ulei vegetal i 3050ml suc de
lmie, pregtii termoforul cu ap fierbinte i fixai-l pe zona ficatului.
Continuai s nclzii ficatului pn la ora 23.00.
Apoi scoatei termoforul i v culcai.
Facei clism cu 6 litri de ap. Mai departe vezi Anexa 3ieirea din procesul
de purificare.
6.00
VARIANTA X (RAPID)
Aceast variant este o metod rapid de purificare i este destinat oamenilor de afaceri,
care pot sa-i acorde din programul lor incrcat de munc, nu mai mult de 2 zile pentru
purificarea propriului organism.
Metoda are un efect puternic, de aceia este indicat persoanelor cu constituia fizic
solid. Poate fi aplicat atat cu scop profilactic, cat i cu scop de tratament 1 2 ori pe an, i
mai bine o dat la fiecare jumtate de an.
Indicaiile i contraindicaiile sunt similare celor din varianta IX.
Schema procedurii
n ajun
16.00
20.00
21.00
1-a zi
8.00
9.00
9.00
ncepei s bei cte 1 pahar din apa pregtit. Dup consumul fiecarui pahar
cu ap srat, se face un complex de exerciii i se ndeplinesc pn la punctul
8 recomandrile suplimentare la Shank Prackshalana din Varianta IX-a. Nu
consumai orez fiert (ca de orez) cnd aplicai Varianta X. Daca apare
necesitatea de a bea,putei doar s v cltii gura cu ap. n caz de sete
intens dup efectuarea Shank Prackshalanei se poate consuma porionat nu
mai mult de 1 pahar de ap potabil.
18.00
19.00
21.00
2-a zi
Ultima mas.
Bei 5 lingurie de sare de magneziu (clorur de magneziu) la 1 pahar cu ap
rece.
Facei clisme cu 6 litri de ap (vezi Anexa 1).
Nu se mnnc toat ziua.
Bei 3 lingurie de sare de magneziu la 1 pahar cu ap rece.
Pregtii 6 litri de ap (la temperatura ceaiului fierbinte). Dizolvai n ap sare
de buctrie n proporie de 2 lingurie rase la 1litru de apa.Ca s nu se
rceasc apa, pregtii nti 3 litri, i pe msur ce o consumai pregtii nc 3.
6.00
45
17.00
1-a zi
8.00
19.00
2-a zi
7.008.00
19.00
Ultima mas.
Facei clisme de purificare. Cantitatea apei introduse trebuie s corespund
vrstei copilului (vezi Anexa 1).
Nu se mnnc nimic toat ziua. Se bea cte jumtate de pahar de suc de
mere la orele 10,14, 16 sau cte pahar la orele 9, 11, 13, 15, 17.
Se bea o infuzie cald de plante (vezi Anexa 2) n proporii de: 50 ml, sau 2
linguri (pentru copii de 36 ani); 75 ml sau 3 linguri (pentru copii de 67 ani);
100 ml sau 4 linguri (pentru copii de 9 14 ani).
Se bea ulei de msline sau ulei vegetal n proporii de: 25 ml (pentru vrsta de
36 ani); 30 ml (pentru vrsta de 69 ani); 40 ml (pentru vrsta den9 14
ani).
Dup ulei se bea 1 lingur de suc de lmie (fr pulp).
Fixai termoforul cald pe zona ficatului (sub glanda mamar dreapt), se st
culcat pe partea dreapt cu genunchii strni de abdomen n jur de la o or
pn la o or i jumtate (ct poate s reziste copilul, poate s i doarm n
timpul acestei proceduri).
Peste o or i jumtate scoatei termoforul i lasa-l s doarm.
Se fac clisme de purificare (vezi Anexa 1).
Pe parcursul zilei se beau sucuri(vezi Anexa 3) conform dorinelor i gusturilor
copilului (n cantiti neliminate). Amestecuri de sucuri: morcov 100 ml,
sfecl 25 ml, castravei 50 ml; sau de morcov 100 ml, sfecl 25 ml,
mere 100 ml.
Se fac clisme de curire.
n urmtoarele zile regim liber, alimentaia conform Anexei 3. Se frecioneaz
corpul cu oet de mere diluat cu ap n proporie 1: 2. Dac apar reacii, vezi
capitolul 4 despre reacii, care pot aprea pe parcursul purificrii
organismului.
46
Schema procedurii
n ajun
17.00
Ultima mas.
18.00
19.00
1-a zi
2-a zi
8.00,12.00,
16.00
19.00
9.00,12.00,
14.00,16.00
8.00,
10.00,
13.00,15.00
19.00
20.30
22.00
3-a zi
7.00
8.00
Se bea ulei de msline sau alt ulei vegetal n proporii de: 50 ml( 36 ani);
75 ml (67 ani); 100 ml ( 914 ani).
25 ml( 36 ani); 50 ml(6--9 ani); 75 ml ( 914 ani).
Dup fiecare administrare de ulei se bea suc de lmie de la 25ml pn la
50ml (dup dorina copilului).
Fixai un termofor cald n zona ficatului, culcai copilul pentru 1,5 ore.
Dup a doua administrare de ulei, schimbai apa din termofor. Nu dezlegai
termoforul n caz c copilul dorete s mearg la toalet.
Scoatei termoforul. La apariia senzaiei de grea, vom e de dorit s-i facei
splturi gastrice, dai-i s bea 1 pahar cu ap cald.
Clisme de purificare.
Mai departe pentru a 3-a zi i pentru urmtoarele zile vezi Varianta XI.
47
48
Capitolul 3
50
PURIFICAREA LIMFEI
Celor, care au purificat organismul dup una din variantele urmtoare: III, IV, VII, VIII,
IX, se recomand s continue purificarea dup varianta V, adic s efectueze purificarea
sistemului limfatic. Mie nu imi este cunoscut alt metod de purificare a sistemului limfatic.
Limfasangele alb joac un rol foarte important in furnizarea substanelor nutritive celulelor
i in eliminarea toxinelor. Purificarea sistemului limfatic aduce o mare alinare bolnavilor cu
afeciuni pulmonare,celor cu afeciuni cardiovasculare, renale, celor intoxicai cu deeurile
organismului i persoanelor cu sindromul oboselii cronice.
Metoda 1 (purificarea sistemului limfatic cu sucuri de citrice) e prea costisitoare i practic
inaccesibil familiilor cu posibiliti materiale precare. Dac inainte de aceasta ai fcut
purificarea dup alte variante, atunci putei s realizai purificarea sistemului limfatic nu in curs
23 zile, ci intr-o singur zi. Adic, deja ai declanat mecanismul de purificare a sistemului
limfatic i al splinei, i dac a 2-a zi consumai doar amestecul de suc de mere-sfecl - castravei
(in proporii de 6 pri suc de morcov, 1 parte suc de sfecl, 3 pri suc de castravei) in volum
de 2 litri, se va obine o foarte eficient profilaxie a stazei vanoase, se va imbunti calitatea
sangelui i nutriia tuturor celulelor. Ieirea din procesul de purificare se face conform variantei
V.
Celor, care nu au timp s prepare sucurile de citrice, pot s utilizeze sucurile gata
preparate, dar atenie, nu o s obinei un rezultat de 100 %, doar de 70%. Proporiile: 200 gr.
suc de lmaie, 400 gr. de grepfruit i 400 gr. suc de portocale plus 1 litru de ap distilat,
filtrat sau de izvor (nu folosii ap mineral). Mai departe procedai cum e descris in varianta V.
Dac la sfaritul primei zile sau la sfaritul zilei a 2-ua vei avea dureri de cap sau pur i simplu o
stare de discomfort, facei seara 2 clisme de curire a cate 2 litri de ap cu suc de lmaie (1
lingur de suc la 2 litri de ap).
Peste 2 zile soluia e gata pentru a fi utilizat. Facei-v un orar de 10 zile pregtitoare
pentru administrarea picturilor. Soluia rmas se bea cate 25 de picturi de 3 ori pe zi, pan o
consumai pe toat. In perioada pregtitoare scriei obligatoriu data pentru a nu v incurca.
Zilele
Dejun
Pranz
Cina
1-a
1 picatura
2 picaturi
3 picaturi
2-a
4 picaturi
5 picaturi
6 picaturi
3-a
7 picaturi
8 picaturi
9 picaturi
4-a
10 picaturi
11 picaturi
12 picaturi
5-a
13 picaturi
14 picaturi
15 picaturi
6-a
15 picaturi
14 picaturi
13 picaturi
7-a
12 picaturi
11 picaturi
10 picaturi
8-a
9 picaturi
8 picaturi
7 picaturi
9-a
6 picaturi
5 picaturi
4 picaturi
10-a
3 picaturi
2 picaturi
1 picatura
Orice cantitate de picturi (conform schemei) se toarn in 50 g de lapte fiert rece (de dorit
natural) sau in ap.
Tinctura de usturoi se bea cu 1530 minute inainte de mas (cel mai bine cu 30 de
minute).
Dac mergei la serviciu, doza pentru pranz o luai cu dumneavoastr. Dimineaa intr-o
sticlu, ce apoi se etaneaz, se toarn doza de pranz 50g de lapte sau ap i numrul
corespunztoare de picturi de usturoi. Repetai purificarea sistemului vascular peste un an de
zile.
procedur se repet 3 zile, de fiecare dat se prepar decoctul de cu sear. Dup 3 zile de
administrare a decoctului de foi de dafin, facei o pauz de o sptman. Apoi se repet
procedura inc 3 zile. Facei o pauz de o lun, apoi repetai cura: 3 zile se ia decoctul, o
sptman pauz, 3 zile se ia decoctul.
Hrana pe perioada administrrii decoctului poate s fie hrana dumneavoastr obinuit,
pe care ai ales-o pentru a duce un mod de via sntos. Decoctul se bea intre mese cate 23
inghiituri la fiecare 1520 de minute. Nu se amestec cu hran. In zilele de administrarea
decoctului, e de dorit sa facei clisme de curire cu 2 litri de ap. Dac dup o asemenea cur
articulaiile nu se cur complet, mai repetai-o peste o lun.
Mai departe efectuai purificrea profilactic a sistemului articular o dat pe an.
PURIFICAREA RINICHILOR
Dac v-ai dat seama dup propriile senzaii sau dup rezultatele analizelor imagistice (cu
ultrasunete) c in rinichii dumneavoastr s-au format calculi de dimensiuni mari (in perioada
realizrii procedurilor precedente ar fi fost posibil doar micsorarea in dimensiuni a calculilor i
creterea friabilitii lor), atunci este nevoie s continuai procedurile de purificare a rinichilor de
calculi.
Metodele de purificare a rinichilor
Prima metod de purificare a rinichilor se poate realiza in orice perioad a anului. Nu este
recomandat doar femeilor insrcinate.
Trebuie s achiziionai 25 g de ulei de brad alb i cate 50 grame din urmtoarele plante:
sovarv, troscot, roini, salvie, suntoare. Se amestec i se toac mrunt.Pentru prepararea
infuziei se folosesc 2 linguri de amestec de plante la un pahar cu ap clocotit. Se bea 1/21/3
pahar de cateva ori pe zi sub form de ceai cu miere (1 linguri). Cel mai bine pe stomacul gol
sau intre mese. Intregul amestec de plante se imparte pentru 7 zile, adic in fiecare zi se fierbe
1/7 parte din amestec.
In a 7-a zi cu 30 de minute inainte de dejun, in 100 ml de infuzie rece se adaug 5
picturi de ulei de brad alb, se amestec i se bea cu paiul (uleiul de brad alb deterioreaz
dinii). Inainte de pranz i cin la fel. i tot aa se procedeaz 5 zile. Uleiul de brad
alb,,lipete nisipul i petricelele formandu-se astfel cheaguri de culoare brun-rocat sau rou
inchis, care se elimin cu urina, de aceia la purificarea reuit, urina pe perioada curirii va
avea o culoare foarte inchis.
A doua metod de purificare a rinichilorsezonier; pe parcursul unei sptmani trebuie
s utilizai in alimentaie doar pepene rou (lubeni) cu paine neagr (nu mai mult de 300 g),
cel mai bine paine borodinski. Pepenii roii e de recomandat s fie fr nitrai.
Cea mai bun perioad (ora bioritmului) de eliminare a calculilor i a nisipului este - intre
orele dou i trei noaptea.
Dup ce ai dormit in prealabil ziua, ca s nu adormii in cadeste periculosaezai-v
in cada cu ap cald cu t apei de 3840 C i mancai pepenele rou. Eliberarea frecvent a
vezicii urinare va elimina impreun cu urina calculii i nisipul. Urmrii eliminarea deeurilor in
timpul urinrii intr-un vas separat, pregtit in prealabil.
Procedeul de purificare al rinichilor, recomandat mai sus prima etap de lucru asupra
rinichilor. La aceast curire, efectuat o dat pe an, se pot limita doar persoanele, care sunt
sigure c rinichii lor sunt sntoi. Altfel spus, e o purificare preventiv. Dac rinichii nu sunt
sntoi, atunci trebuie de continuat lucrul asupra lor.
53
Aici noi recomandm un procedeu inofensiv, dar foarte eficient i vechi de filtrare i
insntoire a rinichilor aflai in orice suferin.
1. In decurs de 10 zile,(maxim) o lun se bea de 3 ori pe zi o infuzie de coacze slbatice
(struguri ursului, Uva-Ursi), 1 lingur de plant la un pahar cu ap clocotit, se poate ine
1520 minute la baia de aburi. Se administreaz cate 2 linguri de 3 ori pe zi, cu 1520
minute inainte de mas.
2. In paralel cu acesta se mnanc peltea de ovz: ovz natural cu coaj (in orice cantitate)
se spal bine, se pune intr-un vas (de preferat de lut), se toarn peste el ap rece astfel
incat s acopere uor masa de ovz i se pune la foc. Cand d in clocot, se micoreaz
flacra, ca s fiarb inbuit. Sau se pune la cuptor la foc mic pentru 34 ore. Apoi in
stare fierbinte se trece prin sit sau strecurtoare. Se va obine o gelatin de ovz. De
cateva ori pe zi (cu cat mai des, cu atat efectul de regenerare a rinichilor e mai puternic)
se utilizeaz pelteaua de ovz in calitate de hran--- fr sare i zahr. Alimentaia este,
in aceast perioa este strict dietetic, vegetarian.
54
Capitolul 4
55
Fig.10 Punctele yang, yin i zonele corespunztoare organelor.Diagnosticul funcional dup fa.
56
II. Starea acut de slbiciune, transpiraie rece, frisoane, tremor in tot corpul
Cauze: scderea nivelului zahrului in sange (hipoglicemie) la bolnavii de diabet zaharat,
de diabet zaharat latent i celor cu organismul slbit.
Metode de autoajutor
Se bea un pahar de ceai fierbinte cu o linguri de miere.
Se freac tot corpul cu oet diluat cald, sau suc de lmaie, sau oet de mere.
Culcai-v in pat, punei un termofor cald la picioare.
Masajul indirect al inimii mai intai la baza degetului mare al mainii stangi, apoi al celei
drepte (vezi fig.11)
5. Masarea punctului yang de pe fa (vezi fig.10).
6. Masarea pavilioanelor urechilor.
7. S nu intrerupei procedeul de purificre. In decursul zilei se poate bea cu inghiituri mici
pan la un pahar de suc de mere .
1.
2.
3.
4.
este suficient pentru scderea tensiunii arteriale sistolice cu 40-60 mm Hg. Continuai
obligatoriu purificarea.
Fig.12. Punctele de prim ajutor
VII. Palpitaii
Cauze: aceleai c i in seciunea a VI-a.
Metode de auto-ajutor
1. Masajul indirect al inimii (vezi fig.11). In tahicardie (frecvena cardiac mai mare de 68 de
bti pe minut) se apas o dat la 2 secunde, in bradicardie (frecvena cardiac mai mic
de 64 de bti pe minut) se apas de 2 ori pe secund. Iniial pe palma stang, apoi pe
cea dreapt.
2. Mana stang se pune in regiunea inimi, iar mana dreapt in regiunea plexului solar
(palma mai sus de ombilic pe linia median) i vorbii ginga cu inima, rugand-o s se
liniteasc.
Concluzii
Reaciile mai sus enumerate se intalnesc rar, dar totui se pot intampla i, de regul, ele
sunt imprevizibile. V avertizez: ateptm acutizri i ne bucurm de ele. Ceea ce inseamn c
organismul este inc in stare s lupte i s se vindece singur.
Inc un avertisment: la inceputul procesului de purificare trebuie s pregtii urmtoarele:
1) miere; 2) oet diluat; 3) termofor cu ap fierbinte; 4) usturoi; 5) ap cald; 6) s invai
masajul indirect al inimii (vezi fig.11); 7) s studiai punctele de pe pavilionul urechii(vezi fig.5);
8) s asimilai masajul punctului yang (vezi fig.10); 9) s insuii poziia punctelor de prim
ajutor de pe varful degetelor (vezi fig.12); 10) s pregtii un ac pentru inepturi sau pentru
emisii de sange; 11) 2 tablete de Allohol, 2 fiole de No-Spa.
3040 ml de ap.
Ataai un termofor cald pe locul dureros al regiunii ficatului.
Gsii in palm punctul dureros al proieciei ficatului i masai pan la limita suportrii
durerii (vezi fig.7, 8), apoi se ataeaz semine (de hric, mr, par, mei) cu ajutorul
leucoplastului in acest punct.
Se maseaz punctul ficatului de pe pavilionul urechii drepte.(vezi fig.5)
Dac durerile nu a trecut in intregime, adic nu s-a deschis canalul, trecei la purificarea
de o zi a ficatului. (VIII-a variant).
Dac vor mai aparea dureri in regiunea ficatului, odihnii-v 12 sptmini i apoi
repetai tubajul. Dac avei suficiente puteri, putei face 2 zile de tubaj (VII-a variant).
60
IV. Dureri lombare(in ale), cu iradiere intr-un picior sau in ambele picioare
Cauze: ptoza (deplasarea in jos) rinichilor, acumularea nisipului in ureter.
Metode de auto-ajutor
Vezi mai sus toate punctele din seciunea III dureri lombare( in ale) i in regiunea
rinichilor.
61
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Metode de auto-ajutor
3 clisme a cate 2 litri de ap.
Termofor cald pe zona inferioar a abdomenului, in regiunea vezicii urinare.
Se introduce cu pipeta in ureter ulei vegetal steril (de msline, de ctin, de floarea
soarelui). Uleiul se pune intr-un borcna i se sterilizeaz in prealabil prin fierbere in baia
de ap (bain marie)timp de 510 minute (apoi se las s se rceasc!).
Se inghit 2 tablete sau 2 ml de No-Spa din fiole cu 30 ml de ap.
Se maseaz punctul dureros de pe suprafaa palmar intre al 3-lea i al 4-lea deget de la
ambele mani i tlpi proiecia vezicii urinare (vezi fig.7, 8).
Se beau ceaiuri din plante diuretice (vezi mai sus) i se suport durerea, ateptand s
ias toate srurile.
VI. Dureri in regiunea organelor genital (testicule, prostata la brbai; ovare, uter la
femei)
Recomand femeilor s efectueze purificarea in perioada de menstruaie, cand are loc o
insntoire foarte eficace. In practic au existat cazuri, cand dup purificare femeile incepeau
s rman insrcinate, deorece trompele uterine, care in decurs de muli ani erau impermiabile
(astupate) deveneau permiabele. In perioada purificrii din vagin se poate elimina puroi, mucus,
mari cheaguri gelatinoase. Nu v speriai, are loc purificarea.
Atenie femeilor, care folosesc metode naturale de protecie impotriva sarcinii (dup
calendar). Dup purificare ciclurile se incurc, pot s se reintoarc la perioada de inceput a
ciclului, ca cea de la 1416 ani, doarece are loc intinerirea organismului. Dup purificare crete
potena la brbai i femei.
Metode de auto-ajutor
1. 3 clisme a cate 2 litri de ap.
2. Termofor cald in regiunea dureroas.
3. Decoct de plante brbailor coada-oricelului, femeilor urzic i coadaoricelului, o
linguri la un pahar cu ap fierbinte. Se bea de 3 ori pe zi cate jumtate de pahar.
Unul din cazurile clinice. Fostul nostru pacient ne-a sunat i ne-a anunat alarmat c la fiul
su au aprut pe piele o mulime de furunculi. Fiul avea 24 de ani. L-am sftuit s-l aduc
urgent la noi in staionar pentru purificarea ficatului i a rinichilor. Dar fiul nu a fost adus. Cand
am intrebat de ce, tatl a anunat c au venit la el prietenii dermatologi i l-au determinat s nu
mai vin la noi, i-au prescris unguente i antibiotice. Tanrul s-a simit mai bine, furunculii s-au
micsorat iar unii chiar au disprut complet. Peste 2 sptmani ne suna tatl, i cu vocea foarte
alarmat ne anun: fiul are febra de 39 C, nu poate clca pe piciorul stang. Partea interioara a
piciorului, de la regiunea inginal pan la partea de mijloc a tlpii era edemaiat (umflat), de
culoare roie-purpurie iar la mijlocul gambei un infiltrat violaceu dureros. Ganglionii limfatici
din regiunea inghinal erau mrii i dureroi. La examenul medical am atras atenia la regiunea
rinichiului din partea dorsal. Acolo se afla un edem (o umfltur) dureros. Adic puroiul nu era
doar in rinichi, ci i in jurul lui (paranefrit). Iat unde se afla cauza bolii. Organismul incercand
s salveze rinichiul, a aruncat toxinele, substanele otrvitoare, microbii, puroiul prin piele
(furunculi pe piele).
Avand in vedere varsta tanr a pacientului i faptul c afeciunea s-a manifestat pentru
prima oar, precum i condiia satisfctoare a plmanilor i a inimii i-am indicat purificarea
dup varianta VII. Peste 7 zile, tanrul deja alerga. Au trecut 5 ani i in acest perioad nu au
existat acutizari.
Metode de auto-ajutor
Purificare i iari purificare, diet, schimbarea modului de via i a alimentaiei.
VIII. Tusea
Cauze: procesul de purificare favorizeaz eliminarea flegmei, a puroiului, a substanelor
toxice i a altor componente din bronhii i plmani prin intermediul tusei i expectoraii.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Metode de auto-ajutor
Buturi calde.
Infurare fierbinte a cavitii toracice cu camfor i terebentin.
3 clisme a cate 2 litri de ap se imbuntete condiia diafragmei i calitatea sangelui.
Se maseaz pe pavilionul urechii punctul de reglare a respiraiei (vezi fig. 5)
Se maseaz zona plmanilor de pe movila degetului mare (vezi fig.11).
Tratamentul cu suc de usturoi. Contraindicaii ulcer gastric. Se bea pe stomacul de 1-2
ori pe zi o linguri nu plin cu suc de usturoi proaspt pregtit . Tot usturoiul se va
dizolv in bronhii. Tusea inceteaz dup prima administrare. Bronita dup 23 zile. Se
poate vineca i astmul bronic, dar numai dup cel puin 7 zile de administrare a sucului
de usturoi.
Se continu toate tipurile de purificare.
de contracie, (din cauza afluxului neateptat de sange venos), accelerarea frecvenii ritmului
tahicardia.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Metode de auto-ajutor
Masajul indirect al inimii (vezi fig. 11).
Mana stang in regiunea inimii, cea dreapt in regiunea plexului solar, i vorbii ginga cu
inima voastr. Are loc redistribuirea energiei, i astfel extrasistolia, aritmia se reduce.
Se muc varful degetului mic pe prile laterale i se ine aa 2 minute, mai intai cel de
la mana stang, apoi cel de la mana dreapt.
Dac v simii sleii de puteri masai punctul yang (vezi fig. 10).
Dac faa este roie, se semnaleaz o excitare masai punctul yin (vezi fig. 10).
Se bea 1520 picturi tinctur de talpa gatii la 30 ml de ap.
64
XI. Dureri in una sau in ambele urechi, este posibil apariia secreiilor purulente
Cauze: acutizarea otitelor cronice cu eliminare de puroi, desprinderea i expulzarea
srurilor de pe oscioarele urechii interne. Ne bucurm de exacerbri, deoarece in urma acestora
se imbuntete auzul.
Metode de auto-ajutor
O compres cald cu alcool pe zona urechii. Luai o fa de tifon sau panz de tifon,
decupai din ea un ptrat de 10x10 cm, in mijlocul lui tiai o linie prin care s poat intra
pavilionul urechii. Inmuiai-l puin in soluie cald de vodc sau alcool camforat, punei-l in jurul
urechii, scoatei pavilionul urechii prin deschiztura perforat, punei deasupra un ptrat de
11x11cm de hartie impermeabil (cerat) sau celofan apoi o cptueal calduroas din lan i
bandajai de jur imprejur. Dup uscare compresa se scoate i se picur in ureche cu pipeta 34
picturi de suc de ceap. Dup aceasta continuai s punei comprese. Repetai procesul pan
trece durerea.
65
XIV. Ruperea i cderea prului. Unghii fragile. Piele uscat, sedimentarea pielii pe palme
i tlpi
Cauze: are loc regenerarea celulelor. Pier celulele btrane i bolnave, procesul are loc
mult mai rapid decat in mod obinuit.
Nu este nevoie de tratament. Are loc autorestabilirea (organismului). Se pot face mti
pentru pr, tratamente pentru unghii, maini i tlpi. S se consume cat mai mult grau incolit,
sucuri de legume, semine de floarea soarelui.
66
Capitolul 5
67
4. Glandele suprarenale. Produc hormonul adrenalina, care ridic tonusul vascular, tensiunea
arterial, in urma cruia urc sangele, bogat in oxygen la cei mai indeprtai muchi, i
sporete brusc capacitatea lor energetic. A fost descris un caz cum un om, fugind de
caini, a srit peste un gard, mai inalt decat cota de inlime a campionului rii la srituri
in inlime
5. Pancreasul. Produce hormonul insulin, care intensific arderea glicogenului in muchi cu
eliberare de energie. V amintii cazul celebru, cand doi copii se plimbau prin pdure i
peste unul din ei a czut un pin? In situaia de stres cel de-al doilea copil a impins pinul i
si-a salvat prietenul. Cand in dimineaa urmtoare 4 brbai au venit la locul intamplrii,
ei nu au reuit nici mcar s il ridice puin.
6. Vezica biliar. Deja a fost stabilit de medicin oficial c este o gland endocrin. In
momentul stresului ea elimin fiere(bil), datorit creia se intensific peristaltismul
intestinului subire i masele in putrefacie sunt impinse rapid in intestinul gros i rect. In
acelai timp are loc eliberarea accelerat de deeuri, prevenindu-se astfel ptrunderea lor
in sange.
7. Apendixul. Abia doar cu 10 ani in urm a fost recunoscut de medicina oficial ca gland
endocrin. In momentul stresului are loc eliberarea hormonului, care intensific
peristaltismul intestinului gros. V amintii de boala ursului a studenilor in momentul
examenelor?
8. Testiculele i ovarele(gonadele). Secret hormoni sexuali. Voi cunoatei oare ce puteri
pot s manifeste prinii cand ii protejeaz copii? Ei lupt pe via i pe moarte!
Firete, toate glandele noastre endocrine lucreaz in acelai timp, dar in situaii diferite de
stres cu accente diferite ale unei sau altei glande.
Din cele expuse mai sus ai ineles ce rol important joac guvernul nostru sistemul
endocrin.
Pentru restabilirea sistemului endocrin dup stres, organismul are nevoie s-i completeze
rapid microelementele pierdute.
69
9. Cupru(Cu). Loc de depozitare prul (esut capilar), ficatul. Este necesar pentru
meninerea compoziii normale a sangelui (formarea hemoglobinei).
Sursele alimentare de baz sparanghelul, orzul, lintea, ciupercile, nucile, ptrunjelul,
graul incolit, painea de secar.
10.Vanadiu(V). Loc de depozitare timusul, celule imune de sub piele. Incetinete procesul
de imbtranire.
Sursa de baz varz de mare.
11.Siliciu (Si). Loc de depozitare esutul conjunctiv. Siliciul reprezint un factor important
in prelungirea tinereii,a sntii i a capacitilor vitale ale organismului. Fragilitatea
oaselor, ruperea prului la orice varst se explic prin deficiena de siliciu.
Principalele surse alimentare de siliciu sparanghelul, castraveii, elina, frunzele de
ppdie, ridichea de lun, roiile, seminele de floarea-soarelui, cpunile, graul incolit.
12.Mangan (Mn). Loc de depozitare pancreasul. In alimente exist o cantitate foarte mic
de mangan, de aceea v recomand s il suplinii din bi. Despre aceasta este expus
amnunit in continuare. In cazul insuficienii de mangan se dezvolt disbacterioza
intestinal, se creeaz un mediu propice pentru dezvoltarea helminilor.
13.Iod (I). Locul de depozitare glanda tiroid. Iodul joac un rol primordial in funcionarea
glandei tiroide, intr in compoziia hormonilor, care stimuleaz procesele metabolice din
organism.
Sursele de hran de bazvarza marin, lptuca, ceapa, prazul.
Manganul i iodul exist in cantitate mic in pmantul nostru, in ap, i prin urmare i in
produse. De aceea v recomand ca dup purificare timp de o lun s primii aceste
microelemente prin intermediul bilor, care trebuie fcute dup urmtoarea schem:
Joi: Inainte de somn umplei cada cu ap la temperatura corpului 36-38C. Dizolvai in
ap 3 linguri de sare (de mare sau obinuita sare de buctrie). Dizolvai separat intr-un vas
permanganat de potasiu i adugai-l in cada cu ap pan cand apa capt nuana de roz-pal.
Culcai-v in cad pentru 46 minute. Dup aceasta tergei-v corpul cu grij i ducei-v la
culcare. Dimineaa v vei trezi plini de for i intr-o bun dispoziie.
Vineri: Inainte de somn umplei cada cu ap la temperatura de 3638C . Punei 3 linguri
de sare i adugai 46 picturi (nu mai mult) de tinctur de iod de 3-5% din farmacie. Stai in
cad 4 minute.
Sambt: Inainte de somn repetai ceaia ce ai fcut joi. De ce anume, joi, vineri,
sambt? Nu este obligatoriu. Putei s v alegei oricare din zile. Dar dac lucrai, dup luni,
mari, miercuri pot aprea stri de stres i joi, vineri, sambt prin bile cu microelemente v
vei elibera de ele, iar duminic vei petrece cu familia in dragoste, prietenie i inelegere.
Iodul este necesar in cantiti mari. De aceea dup purificare facei testarea la iod:inainte
de somn inmuiai un chibrit cu vat in tinctura de iod de 3-5% i schiai pe partea din fa a
coapsei o plas. Ca s nu murdrii cearafurile v culcai dup ce iodul s-a uscat. Diminea
verificai plasa de iod. Dac s-a pstrat intensitatea culorii de iod, atunci este suficient s primii
iodul prin apa din cad . Dac urma de iod a disprut complet sau pe jumtate, incepei s
desenai plase de iod in urmtoarele locuri: pe coapse, fese, spate, prile laterale ale corpului.
Desenai pe abdomen cercuri in form de spiral. In caz de atonie intestinal, constipaii din
zona apendicelui in cerc mare, treptat sub form de spiral, incheiai desenul spre ombilic.
70
Alcalinizare
Acidificare
Varza
+++
Conopida
+++
elina
++++
Castravei proaspei
++++
Lptuc
++++
Ceap
++
Pstrnac
+++
71
Ridiche de lun
+++
Ardei gras
+++
Roii proaspete
++++
Sfecl proaspt
++++
Morcov
++++
Cartofi cu coaj
+++
Caise proaspete
+++
Caise uscate
++++
Mere proaspete
++
Mere uscate
++
Struguri
++
+++
+++
+++
++
+++
Pere
+++
Viine
++
+++
+++
+++
Pepene rou
+++
Pepene galben
+++
Prune proaspete
+++
Stafide
++
Curmale
++
Smochine uscate
++++
Coacz
+++
Rchiele
+++++
+++
++++
Leguminoasele proaspete
+++
Leguminoasele coapte
++
Amidon
++
Crupe de ovz
+++
Fulgi de porumb
++
Pine neagr
Pine alb
++
Fin alb
++
Lapte integral
+++
+++
Brnz
++
Ca
+
72
Fric
++
Ou ntreg
+++
Albu de ou
++++
Carne de vit
Carne de viel
+++
Ficat de vit
+++
Carne de pui
+++
Vnat
++++
++
Tocan de miel
++
++
Untur de porc
+++++
Pete halibut
+++
Raci
++++
Este de dorit ca in viitor dup refacerea organismului s includei painea, caa (cereale
fierte), leguminoasele, carnea in meniu, respectand raportul de: 1:2 adic ,la o parte de hran
acid nu mai puin de 2 pri de hran alcalin.
3. Cazeina un produs natural, obinut din lapte pentru fabricarea cleiului. Cazeina cel
mai durabil clei in ziua de astzi. In siturile arheologice din secolele XIIIXIV au fost
descoperite absolut intregi i nedeteriorate pieptenebijuterii fabricate din cazein. Iat cu
ce clei fixm srurile, induraiile, articulaiile in propriul nostru organism!
4. In produsele lactate exist muli oxalai, care se depun in rinichi formand calculi de
oxalai. La intrebuinarea produselor lactate in cantitate mare ficatul i rinichii nu reuesc
s filtreze oxalaii, care patrund in sange i sistemul osteoarticular.
Ca rezultat se dezvolt ostehondroza coloanei vertebrale inc de la o varst fraged (ele
sunt constatate la copii deja de la 8 ani) i incepe depunerea srurilor in articulaii; artrite,
artrozo-artrite.
5. Produsele lactate, fiind hran de origine animal, deplaseaz echilibrul acido-bazic al
sangelui i al lichidul intercelular inspre partea acid.
6. Produsele lactate produse de fermentaie. In stomac are loc dj fermentaia cu
secreie de uic (alcool), care distruge fibrele ficatului.
7. Prin lapte omul se poate imbolnvi de bruceloz i multe ale boli, de care sufer
animalele.
8. Unii pacieni cu nivel de aciditate ridicat al sucului gastric consider c ii imbuntesc
starea de sntate prin consumul de lapte. Dar aceast situaie este ineltoare, dat fiind
faptul c procesul este oricum temporar, iar ulterior se stabileaste o dependen
paradoxal: organismul nu va cuta s echilibreze aciditatea sucului gastric, ci dimpotriva
sa o creasca permanent.
9. Dac mama nu vrea s fie de acord cu excluderea in totalitate a laptelui (de vac) din
raia copilului, atunci exist o soluie de compromis: s aduge la mancarea cu lapte, suc
de morcov crud, proaspt pregatit sau alt suc vegetal proaspt,astfel mucozitatea din
produsul lactat se va dizolva.
Mai mult ca probabil, c la inceput organismul se va folosi de acest amestec pentru
purificare, pot aprea diaree i stri de vom cu eliminari de mucozitti. Nu trebuie s v
speriai, facei clisme cu cantitatea de ap corespunztoare varstei (vezi Anexa 1).
10. Laptele, produsele lactate , inclusiv branzeturile, nu posed substane de balast (fibre
alimentare), de aceia nu excit peristaltismul intestinal i se mic prin el incet. Laptele de
vac se recomand s fie diluat pe jumtate cu ap pur.
Oule
Coaja de ou conine cateva substane minerale, dar cel de baz este calciul (93% din
coaja de ou). Calciul din coaja de ou se asimileaz foarte uor. Punei coaja de ou splat in
prealabil intr-un borcan cu puin oet de mere sau soluie de acid citric (de preferat suc de
lmaie) pentru 812 ore. Lichidul trebuie s acopere coaja de ou. Oetul de mere sau acidul
citric, imbogit cu calciu, trebuie adugat in salate, supe i alte mancruri.
Albuul de ou conine proteina avidina, care are proprietate antivitaminic. De aceia
pentru a nu permite distrugerea vitaminelor,este necesar ca albuurile de ou s fie supuse
tratrii termice .
In glbenu nu exist substane antivitaminice, el poate fi mancat in stare crud. Proteina
de baz din glbenu este vitelina (protein de cretere) al crui coninut ajunge la 80%. In
glbenuul de ou se gsete mult lecitin proteine cu aciune antisclerotic, vitamine
liposolubile retinol,vitamina D, tocoferol, vitaminele grupei B. Oul surs de fosfor, sulf, fier,
cupru, potasiu, sodiu. Dac procesele dumneavoastr metabolice au fost restabilite, atunci este
suficient s mancai 2 ou pe sptman i vei obine cantitatea necesar de substane
enumerate mai sus.
75
Pinea
1. 1.Gramineele, inclusiv i boabele de gru, acidific sngele i lichidul interstiial (grunele
aflate n fenofaza de coacere n lapte-cear, perioada de umplere a boabelor au
proprietatea de alcalinizare). Nivelul normal al balanei acido-bazice a lichidelor dn
organism este slab alcalin.
2. Pinea conine o cantitatea nu prea mare de sruri organice.
3. n aluatul pentru pine se adaug sare i alte suplimente .Pentru echilibrarea presiunii
osmotice sarea are nevoie de lichid suplimentar, pe care l aspir din membrana mucoas
a intestinului, ceea ce duce la uscarea ei, la mbolnviri i constipaii.
4. n aluatul pentru pine se adaug drojdie. n organismul nostru exist un minunat aparat
de fabricat rachiu stomacul, care ne este dat pentru sinteza alcoolului etilic, n care sar dizolva substane, solubile numai n alcool (aceasta o tim nc din coal, de la leciile
de chimie). Dar asemenea substane sunt puine, de aceia este suficient s mnnci sfecl
sau morcovi, care conin amidon i zahr i n stomac se va sintetiza o cantitate suficient
de alcool.
Amidonul, prezent in paine, in gur se scindeaz pan la hidrai de carbon. Iar
combinarea hidrailor de carbon cu drojdia din paine accelereaz de nenumrate ori
reacia de sintez a rachiului in stomac i intestin.
5. Rachiul in varianta cea mai dezavantajoas, adic asemntor alcoolului denaturat, se
formeaz in combinaie cu carnea, cu produsele animaliere i drojdia din painie. Este
curios faptul, c pan la mijlocul secolului al XVIII-lea painea era preparat fr drojdie.
6. Coninutul mare de amidon din paine i din produsele de panificaie creeaz un mediu de
cultur minunat pentru dezvoltarea microorganismelor. S ne amintim de agar-agar
(geloz), pe care se insmaneaz microorganismele din produsele patologice recoltate
din gat ,conjunctiva ochilor,mucoasa nazal si sange. Agar-agar este amidon cu glucoz,
adic ceea ce se conine in paine.
Aadar, in propriul nostru organism noi crem condiii pentru inmulirea a miilor de
microorganisme i de aceia niciodat nu vom scpa de rceli cronice, reumatism,
pielonefrit cu evoluie lent i alte afeciuni cronice, atata timp cat vom folosi in cantitate
mare amidonul.
7. In organism cantitatea excesiv de amidon (hidraii de carbon) se transform in grsimi.
Aceasta inseamnand multe kilograme de greutate inutil pentru inima i articulaiile
noastre.
Astfel, ne putem lipsi total de paine. Crupele ne asigur suficiente substane preioase,
coninute in graminee (cereale).
Cartoful
1. Cartoful nu este o plant din locurile noastre. Intrebai selecionarii de cartofi, i ei vor da
ingroziti din maini: cartoful are boli virale i canceroase (nu v speriai, nu s-a stabilit c
ele se transmit la om), de aceia e nevoie de schimbat in intregime aceast cultur a
cartofului, s introducem din nou in Rusia rsadul.
2. Cartoful conine o mare cantitate de amidon, in consecin, el contribuie la apariia
rcelilor i bolilor cronice.
3. Cartoful surs de ,,rachiu in organism.
4. Surplusul de amidon din cartofi se transform in grsimi.
5. Doar sub coaj se gsesc in cartofi microelemente si vitamine.Dac curm cartoful de
ea, din substane utile nu rmane practic nimic.
6. Cartoful nu conine fibre vegetale, celuloz, ceea ce duce la constipaii.
Leguminoasele
In categoria leguminoaselor intr mazrea, fasolea, bobul, lintea, soia, nutul. Boabele
conin 25% de proteine i aproape 50% hidrai de carbon, adic dup compoziie sunt de
asemenea carne paine. De aceia in alimentaie ele trebuie intrebuinate separat, doar cu
verdea i legume. Leguminoasele sunt bogate in sruri de calciu, de fosfor , mangan, vitamine
din grupa B i substane cu aciune antisclerotic.
Varza de mare
Varza de mare este bogat in iod, dar ea mai conine pe lang acesta i substane biologic
active care inlesnesc asimilarea lui.
Populaiile din rile de pe rmurile mrilor consum alge marine in cantiti mari,
datorit acestui fapt in ele se inregistreaz o cot minim ale dereglrilor proceselor metabolice;
iodul mai este i un biostimulator, imunostimulator i are proprieti anticoagulante, adic
impiedic creterea nivelului de coagulare al sangelui i formrea trombilor , are efect
antisclerotic.
Se poate procura in farmacii varz de mare uscat, se mrunete prin rania de cafea i
se intrebuineaz in loc de sare sau impreun cu sarea.
Cafeaua
De obicei cafeaua este folosit pentru inlturarea oboselei, somnolenei, pentru ridicarea
capacitii de munc. Cafeaua este consumat in special de persoanele cu tensiune arterial
sczut.
Cofeina coninut in cafea stimuleaz excitabilitatea centrilor vasomotori din creier,
mrete frecvena i puterea contraciilor muchilor inimii, contribuie la creterea tensiunii
arteriale. Dar trebuie de reinut, c persoanelor care sufer de distonie vegetativ-vascular, le
este caracteristic starea de instabilitate a mecanismelor reglatorii ale sistemului nervos central.
77
De aceia aciunea prea puternic asupra unuia dintre componentele acestor mecanisme
afecteaz echilibrul organismului, ceea ce duce la intensificarea iritabilitii i excitabilitii.
De asemenea nu este lipsit de pericol, chiar i aciunea dozelor modeste de cofein
asupra muchiului inimii. Persoanele cu predispoziie la ridicarea tensiunii arteriale sau care deja
sufer de hipertensiune,inclusiv ischemie cardiac, ateroscleroz e mai bine s nu consume
cafea.
In afar de aceasta, trebuie de reinut cafeaua este un doping artificial, care creeaz
dependen.
Ceaiul
Ceaiul conine nu doar cafein, dar i substanele curative teobromin i teofilin, de aceia
el dilateaz vasele sanguine i in mod moderat stimuleaz sistemul nervos.
Ceaiul verde conserv maximul din proprietile naturale i conine multe fluoruri. Din
acest motiv intrebuinarea ceaiului verde fr zahr intrete smalul dinilor. Eu personal am
rezerve fa de ceaiul negru i verde din motivele, expuse mai sus in seciunea Cafeaua.
Recomand s v preparai singuri ceaiul din acele plante, care cresc in imprejurimile
voastre. Rchiica (iarba-sfantului-Ioan, rscoage)se recolteaz la inceputul infloririi, se culeg
frunzele i florile. Putei aduga mcieul, menta, frunzele de coacz, viine,flori de tei,
frunzele i florile fragilor de pdure, coacz uscat, ctin, frunze de ctin, cimbru, levnic,
petale de trandafir.
Pentru tonifiere bei ceai de tarhon.
Plantele trebuie uscate in locuri umbroase , intorcandu-le des de pe o parte pe alta. De
preferat, inc de la inceput s le tiai mrunt: crenguele uscate se taie mai dificil. Ceaiul
medicinal de plante se recomand s fie but cu o or inainte sau dup, mas.
78
Proteine
Carne, pete,
ficat, ou,
nuci,
pstioasele,
vinete,
banane,
lapte,
produse
lactate,
brnz
Grsimi
Legume
Fructe
Amidon, hidrai de
carbon
Unt de vac,
ulei vegetal,
fric
Varza de mare,
varz, morcovi,
ridiche de lun,
ridiche, mazre
verde, mrar,
ptrunjel, castravei,
salat, mcri, ardei
gras, i toate
celelalte legume,
care nu conin
amidon
Fructe, poame de
pdure, fructe
uscate, inclusiv
mere,
grapefruit,caise,
caise uscate, prune
uscate, prune,
ananas
Cartofi, sfecl,
graminee, pine, i
toate produsele de
panificaie, macaroane,
paste, terci, i alte
crupe, produse de
patiserie, cu miere i
alte dulciuri
nu se combina
se combina
se combina
se combina
nu se combina
nu se combina
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
79
ANEXE
Ar fi foarte bine ca inainte de clism s aib loc defecaia in mod natural (golirea
intestinului). Desigur, in cazul constipaiilor cronice golirea intestinului inainte de clism poate s
nu aib loc. Practica ne-a sugerat urmtoarea variant pentru cei care au constipaii: pentru
inceput introducei 0,5 litri de ap i evacuai-o imediat. Aceasta va elibera rectul. Umplei cu
ap irigatorul (irrigator de cauciuc) i efectuai clisma in modul descris mai sus.
In cazul rsucirilor intestinului, prezenei aderenelor la colonului sigmoid, probabil, va fi
nevoie s introducei de doua ori sau de trei ori cate 0,5 litri de ap, ca abia apoi s putei
introduce dintr-o dat 2 litri de ap. Reinei, c volumul necesar splrii intestinului trebuie s
fie de 6 litri de ap, probabil chiar i 8 litri, ar fi bine pan la eliminarea apei curate. Aa c,
supravegheai ca volumul apei introduse s fie nu mai mic de 6 litri. In cazul atoniei intestinale
pronunate, prezenei aderenelor in mezenter, a depozitelor mari de deeuri, probabil ve-i
aveai nevoie de pauze pentru continuarea curirii intestinului.
Unor pacieni pentru efectuare primei proceduri le-au fost necesare 4 ore. Dar apoi ce
uurare au simit, li s-au normalizat tensiunea arterial i somnul.
ATENIE! In unele ediii publicate se recomand splarea intestinului cu ap fierbinte,
adic efectuarea clismelor fierbini.Dup cum a demonstrat practica, clismele fierbini sunt
potrivite doar persoanelor practic sntose. Celor care au fisuri anale, hemoroizi care
sangereaz, formaiuni tumorale maligne sau benigne, clisma fierbinte este contraindicat, in
plus s facei clism fierbinte cu asemenea suferine inseamn s provocai senzaii dureroase
puternice. Trebuie de asemenea de tiut, c o clism fierbinte poate cauza ridicarea tensiunii
arteriale.
Persoanelor practic sntoase in loc de clisme rece li se poate recomanda cea fierbinte.
Totui trebuie reinut c purificarea pe etape a organismului, descris amnunit in aceast
lucrare, trebuie efectuat folosind clismele reci.
Clisma fierbinte se poate aplica doar cu scop preventiv: ca de exemplu, o dat pe
sptman sau la o purificare profilactic de scurt durat, dar fr purificarea total a
organismului. Se face o sptman zilnic, o sptman peste o zi, apoi peste dou zile,
i aa mai departe pan la o dat pe sptman. Temperatura apei pentru clism trebuie s
fie tolerabil la atingerea cu mana, in sensul c testand-o cu dosul palmei s nu simii dorina
de a retrage mana. In ap s nu adugai nimic.
Clisma fierbinte e de preferat s o facei fr s utilizai canula rectal; captul furtunului
se unge din abunden cu untdelemn. Reinei in voi apa pan cand apare o dorin puternic de
golire a intestinului. Masand in mod energic abdomenul, trebuie s ,,dai afar toat apa,
deoarece ap fierbinte se absoarbe mai uor in esuturile pereilor intestinali, i odat cu ea i
deeurile dizolvate. Procedura poate fi considerat terminat, dac la masajul energic al
intestinului acesta nu galgaie i nu orcie, adic intestinul este complet golit.
81
Vrsta
3-6 ani
6-9 ani
9-14 ani
Volumul de ap, introdus prin clism n cteva prize, dar n suma nu mai mic de litrii
indicai
1,5 litri
2 litri
3-4 litri
Dac vor aprea unele dificulti la efectuarea clismelor evacuatoare sau vor aprea
senzaii neplcute, urmai recomandrile din Anexa 2 (vezi mai jos).
Compoziia Nr. 3 (pentru ulcer gastric i duodenal a 2-a zi, varianta VII)
1. Seminele de in (1 lingur la 250 ml de ap fierbinte (in clocot) se infuzeaz in termos
timp de 2 ore. Se bea pe stomacul gol (pe durata curie de foame) sau dup mas.
2. Rdcina de obligean, suntoare, semine de in, ptlagin, talpa-gatei (proporii egale).
Seara punei 2 linguri de amestec in termos. Turnai peste el 0,5 litru de ap fierbinte. In
ziua urmtoare se bea cald cu 2030 minute inainte de mas.
Compoziia Nr. 4 (in acumulri de gaze i balonarea abdomenului, Indicat in zilele de
ieire din procesul de purificare)
Amestec de plante: fenicul, ment, rdcin de valerian (in proporii egale). 1 lingur de
amestec se infuzeaz in 300 ml de ap fierbinte (in clocot) in decurs de 2 ore (de preferat in
termos). Se administreaz in stare cald, cate . pahar de 3 ori pe zi cu 2030 minute inainte de
mas.
Compoziia Nr. 5 (in constipaii episodice)
Amestec de plante: scoar de cruin, talpa-gatei (in proporii egale). Peste 1 linguri de
amestec se toarn 200 ml de ap fierbinte(in clocot), se fierbe 23 minute, se las la infuzat
pentru 3040 minute. Se administreaz intre mese cate 0,5 pahar de infuzie.
9.0017.00
19.00
2-a zi
3-a zi
4-a zi
5-a zi
6-a zi
7-a zi
In perioada ieirii din procesul de purificare luai zilnic cate 50 g de decoct de scoar de
cruin in timpul mesei (1 linguri la 1 pahar cu ap clocotit, se ine la baia de aburi 15 minute,
se rcete, se strecoar).
Dac nu avei scoar de cruin, se poate administra . de linguri de frunze de sena la 1
pahar cu ap clocotit.
Se bea pe parcursul zilei.
In cazul intensificrii senzaiei de foame, in a 5-a sau a 6-a zi facei o zi de pauz in
alimentaie (ziua de foame). Seara inaintea zilei de repaus alimentar este recomandat s
purificai intestinul cu 1-2 clisme. Mai departe continuai alimentaia de la a 4-zi. Peste o
sptman putei repeta ziua de repaus in alimentaie (ziua de foame).
84
8.00, 9.00
12.00, 13.00
15.00, 16.00
18.00, 19.00
INCHEIERE
Omul din ziua de azi, este in stare singur sau cu ajutorul medicului, s inving toate
procesele patologice din organismul su. Iar primul pas spre izbvirea omului de diverse boli
este purificarea. Spre a veni in ajutorul dumneavoastr, dragi cititori, a fost scris aceast carte,
in care sunt prezentate metode de purificare i de restabilire a organismului, aprobate dup
muli ani de practic in efectuarea curelor de tratament-insntoire prin purificare. inei minte,
organismul se vindec singur, iar noi impreun cu dumneavoastr doar il ajutm. De aceea de la
dumneavoastr se cere doar rbdare i dorin de a realiza scopul propus. A vrea inc o dat s
reamintesc cititorilor mei: dac in perioada sau dup purificare ai simit o stare de indispoziie,
nu trebuie s v alarmai. Uneori organismul prin acutizare elimin deeurile acumulate in el pe
parcursul multor ani. Fii ferm convini c aceast manifestare este temporar, insui natura
folosete energia organismului pentru purificarea lui. In curand multe boli vor disprea i
dumneavoastr v vei recpta energia i sntatea.
Cu rbdare i munc vei obine rezultatele dorite. V doresc mult succes pe acest drum
deloc uor!
In incheiere a dori s ii mulumesc doamnei E. P. Dostoevskaia, care acum 16 ani m-a
adus pe calea purificrii i refacerii naturale a organismului, profesorului meu de iridodiagnostic
(diagnosticare dup irisul ochilor) A. M. Kotliarskii, care m-a invat s ineleg organismul in
raportul de uniune cu natura inconjurtoare i cu energia Pmantului i a Universului. A dori smi exprim recunotina fa de directorii Fondului Internaional Ajut-te singur D. Y.
Zadvornii, I. L. Zadvorniaia, A. E. Alexeev, care in decurs de 4 ani mi-au oferit posibilitatea de a
inva multe metode netradiionale de tratament, s le aplic in practic i mi-au oferit suportul
in toate inceputurile mele de creaie.
Ii mulumesc in mod deosebit mamei mele i soului meu pentru susinerea moral in
munca mea de insntoire a oamenilor din multe orae, sate, republici U.R.S.S. i din Rusia.
Le mulumesc tuturor ucenicilor mei, discipolilor i miilor de pacieni, care, invand s-i
refac propria lor sntate, ii ajut pe alii s fac la fel. La fiecare din ei le-am druit o prticic
din sufletul meu.
Mulumesc pacienilor care mi-au trimis scrisori, in care imi imprtesc bucuria in
legtur cu imbuntirea sntii lor i chiar a insntoirii complete. Cateva din scrisorile
primite (cu acordul autorilor lor) le-am introdus in carte.
A fi fericit dac cartea mea ar ajunge s ajute cititorii in viaa noastr grea la refacerea
proprii snti i la alegerea unui nou mod de via sntos.
Cu dragoste Eliseeva O. I.
Medic, doctor in t. med.
87
Am 62 de ani, dintre care 30 de ani am fost bolnav, i numai ce boli nu am avut. Cand
eram mai tanr, spuneau ca sunt bolnav imaginar, cand am imbtranit, ziceau c toate bolile
mele sunt cronice. Mergeam la tot felul de bioterapeui i clarvztori, am cheltuit o grmad de
bani, dar crua cu probleme tot acolo a rmas. Dup ce m-am adresat la Dumneavoastr cu
plangeri de slbiciune, dureri de cap, tensiune arterial ridicat, dureri persistente in abdomen,
spate, articulaii, insomnie, am trecut diagnosticul, apoi am trecut prin purificarea intestinului,
ficatului i a rinichilor. Dumneavoastr m-ai invat despre inelepciunea vieii, iar eu am ineles
c toate bolile noi leam pricopsim datorit modului de via incorect Pan la intalnirea cu
Dumneavoastr cantream 85 de kg, iar acum 69. Aceasta fr nici un fel de tablete i alte
chimicale. Acum am un somn bun; mult energie, m simt mult mai tanr. V sunt foarte,
foarte recunosctoare pentru tot
N. B. C. (62 de ani)
88
Pan s incep in mod sistematic s cur organismul, aveam dureri de cap, sinuzit
cronic (mi se fceau puncii aproape in fiecare lun), constipaii. Iar Dumneavoastr tii, dup
purificare dispoziia mi s-a imbuntit brusc. S-au redus durerile de cap, a disprut sinuzita, mi
s-a normalizat defecaia. Apoi am inclus-o i pe mama in procesul de purificare. Pe ea in decurs
de 10 ani o suprau durerile de cap, rcelile frecvente i insomnia. Deja dup prima zi de
purificare, ei i-au trecut durerile de cap, care inainte ii cedau doar cu analgezice. Apoi s-a
imbuntit somnul, s-a ridicat dispoziia. Purificarea organismului ofer o incrctur corect de
energie, reintoarce credina in vindecare.
Dumneavoastr ne-ai fcut s privim viaa noastr cu ali ochi, i pentru aceasta v
suntem extrem de recunosctori.
A. C. B. (26 de ani)
A. I. P. (65 de ani)
90
BIBLIOGRAFIA
1. Amosov N. M ,,Reflecii asupra sntii, ediia a 3-a Moscova: Cultura fizic i sport,
1987.
2. Bergman G. Patologia funcional, Londra, 1928.
3. Bircher-Benner M. Fundamentele terapiei prin alimentaie bazat pe energie / Trad. din
germ. SPb., 1914.
4. Bloom F., Lazerson A., Hofstedter L . Creier, raiune i comportament/ Trad. din eng.
Moscova: Mir, 1988.
5. Bragg P. ,,Puterea sistemului nervos. Tratament fr medicamente/ Trad. din eng.
Moscova: MHPP, ,,Trast , ,,Plaribus, 1990.
6. Bragg P. ,,Miracolul foamei/ Trad. din eng. Moscova,Garda Tanr, 1989.
7. Gorizontov P. D. Problematica fiziologiei patologice in lucrrile lui I.P. Pavlov, Medghiz,
1962.
8. Diliman V. M. Marele ceas biologic, Moscova, 1982.
9. Drjevecaia I. A. Principiile fiziologii metabolismului i a sistemului endocrin, Moscova:
coala superioar, 1994.
10.Zalmanov A.C. ,,Misterioasa inelepciunea a organismului uman MoscovaLeningrad,
1966.
11.Kazacov B. I. ,,Laboratorul din interiorul nostru, Moscova: Znanie, 1984.
12.Kassili G. N. Mediul intern al organismului, Moscova, 1983.
13.Leonard H. Bazele electroacupuncturii dup Voll, Imedis, 1993.
14.Litvina I. I. Trei utiliti, Moscova, 1989.
15.Malahov G. P. Puterea tmduirii, V. 4 t. SPb: AO Komplekt, 1994.
16.Neumvakin I. P. Sntatea in mainile voastre, Sfinx, 1992.
17.Nicolaev Y. S. , Nilov E. I. Adevruri simple i utile, Moscova, 1985.
18.Nicolaev Y. S., Nilov E. I., Cercasov V.T. Foame de dragul sntaii, Moscova, 1988.
19.Pac Uj Vu Manual de terapie SU-JOC; Asoc. Intern. de terapie SU-JOC, 1991.
20.Prives M. G., Lsencov N. K., Bucovici V. I. Anatomia omului Leningrad, Medicin,
1969.
21.Rozen V. G. Bazele endocrinologiei, Moscova, 1984.
22.Semenova N. A. Calea mea spre sntate, Rostov n./D., 1990.
23.Uglov A. M. O nou teorie despre alimentaie; tiina i viaa, 1986, Nr. 8, 9.
24.Uglov A. M. Tehnologiile fireti ale sistemelor biologice, Leningrad, tiina, 1987.
25.Walker N. Sucuri din cruditi, Kiev: Lileia, 1992.
26.Voll G. Nozodele--- un remediu terapeutic important, Moscova: Tehart, 1992.
27.aliapina V.G. i al. Fiziologia recepiei hormonale Leningrad, 1986.
28.atalova G. S. Alimentaia vindectoare, Moscova: Cultur i tradiii, 1996.
29.Shelton G. Ortotrofia, Moscova: Gard Tanr, 1992.
30.Shelton G. Combinarea corect a produselor alimentare, Sant-Antonio, 1971.
91