i'/

r. Sabin lvan,
cunoscutspecialistin balneofizioterapieqi recuperare, foloseqtecu succes,
in paralel, si unele terapii
naturiste printre care acupunctura gi presopunctura.
De aproape20 de ani este
prezentcu articole in presd
despremedicinanaturistd.
Urmare a unei indelungate practici qi experiente,
public6, in anul 1983, ,,Presopunctura,
un masaj la indem6na oricui",la Editura Medical6, prima lucrare de acest
gen in limba lomAn6. Cele 150 000 de exemplare fiind
foarte repede epuizate,editura tip[reste o a doua edi{ie.
Rdspunz6nd interesului tot mai mare al cititorilor
pentru terapiile naturiste, tip[reste,la Editura Sport-Turism
(1989), volumul ,,Terapii naturale de vacan{d", iar la
Editura Stiintifrcd si Enciclopedic[ (1990), ,,SAne tratdm
qi frrd medicamente".
Edilia de fa\d,,revizuit[ si adlugitd cu noi procedccale
medicinei naturiste,beneficiind qi de tehnoredactarcape
calculator deosebit de expresiv[ qi de func[ional[, r[spundenenum[ratelorsolicit[ri ale publicului.
Dr. Sabin Ivan publicS, in anul 1993, lucrarca dc
memorialistic[ ,,Anchetat, anchctator", iar in prczcnt
lucreazd,in colaborare,la un ,,Dictionarcnciclopcdicdc
medicindnaturistS".

ISIIN ( ) 7I s 70 ( X ) 77

Itr.ll(X)

OI

,q l

GI
Lr l

a,
I

rll
J

G
t-

:-

.q
.-

O
F
F
I

0,
tr

OJ

3
-

.I l

(fin

r
(rl

,i
o
U

cwANT lxlrxrr
a,fEclt-$ggtttt
Medicinazilelor noastre.

uriaEeconsiderate

ae{ome.nl"l
lllf?ji:
;n;;'*':j,l-,":"9ii,1Ytlil
"or'iii#'ii-rii'ia
t?'il"":?J:'LH';"#$Fffi

;gtry:;;-.s*1lll",i,;3i'il,"
r.#ffi;rHl,ffi,i[i;:1ff
febratrtotda,meilnts;t
vieli -,
*oerivdtet6
*hoane de
tfffi; ffi;;;;"
dgmult,
pdn6_ng
111t-^,..,*,,^ooai rte p"ni.iti"a
iiqiderivdtere
"""itif
?SlurlT"li#:'li"illfi,ru;;d;i?.
tut%rn

transplanta
9 alt4
si-arfi imaginatcbunui o* 1-:9^tu
rnar
s[
cdrora
alt.organ'cu ajutorul
i"iti'a'l'iri"h;ilfii-dun
ooutattai inc6mulliani?
poatefi influenptdcu
' Cinesi-arfi inclripoitcd ereditatea

ir,ipuic-ee1ldenlr"T3n..qo*
'j*31'1,T.*'l#:'#;l?1fi
ll te tt mai dezvolteun vutor
conieput in'eprubeti, l";Ti"'
locuitbral Terrei?
: ale.
^,^ medicinii
moderneeste
Desigurc[ lista marilor cu99ri1 ill spune
francez
savantul
cumultmailungi'..,,ff;iliilil6-a; a fdcrit mai multe progrese
J. Bernardpnn arul;i5[,-meaicina

*'

i "l"e1iil!:i'
minun
*,yi,l',,9:?::""unor
i",iiT";""
il Tilt-ti'"
medicamente'
oame"-iti":"hi; t"

tot mai mulli

::Tit:itt
remediinaturale:plantemedlclinlocuindu-tecu trqdilionaleie
fizioterapte'
t ]' h""pi"i"tt4
nale, homeotq,up'
nenoclve
^.{::".'tp""iale'
tratament'
de
metode
etc' ioaie'aceste
organoterapie-

(homoios= egal, asemdnatdiParuo

rrcuvdnturderividingrejeEtee"!':::^?:?:#::3:li,:laf[tfi';"'i'*?]#
;:"#1Ji
cuvdntul derivi din greceste

cE svrrJq
defineEte o metod' terapeutlca
io concentratrr mat man' aurru'rrrra'"
il';]il:
aa .r6i, care in

o"r*"iti"Jili.lll'g"*j:l:i:'#f 'hgiil.;13'i,,lu,o-sindtesr?.pity:-"..l
*{r,ui om sdridtos. ar provoca
medrcur
de medicul
de
descoperita
descoperitd
"ur. "on"*tratji.mai,t3l'j^:9qil::3:"oT.*t
cu ale
guu.-u
ur,guvernasimptome
mi. nih
aceleasi
;;;;i
S. Brirkenthal,
ipTi;'3'
tluiUaiui
-bouravurur#;ffi;jir
]i:,FF:
:: (l* lLt--.,
l:',"#il':#$.y:J?lf
S. Hahnemann

t.."ru.
M.g':i
i"f ei"*'it i"' ut-""",
'Iiij{;::"",9.#*ll'trtr:j!:,,"i?::;
r'tr:U'*il:;iH'!:'fi
i':'f T:1::.1'

gemraj,
i-;;T"i;'lffi

- Metooa tcraPcuuvq
-'"fJ'i"*i,"il.
Aceasti me_todi.
brion^arePrylt""i:.11t:3tf,
in Flvetia. in r93r, de caffe P

Hfi:'tt;;i;'it3l'decitreP'Niehans
?i:?Ti:'l#f#:.Xi"#ulffi

.---.'..

'.-.'-----.---.'

Si trecuteprin aspraprobd a timpului, sunt din ce in ce mai mult

iolosite, ciriar inlariie cu o industriefarmaceuticdfoarte dezvoltat6. Aceste metohe naturale de tratament fowneazdnoul capitol
al medicinii, denumit biolerapie. Specialigtii considerl c[
aceste terapii naturale vor fi medicamenlele secolului' al
XXI-lea!
De ce aceast[bruscdcotiturd in plin avdnt al medicamentelor de sintez6?Cele peste35 000 de specialitdli.cate se afld.in
rafturile farmaciilor din intreaga lume, nu aduc ele servicii
imense omului bolnav? Nu s-au dovedit ele, antibioticele,cele
mai efi'cientemijloace de lupti impotriva microbilor? Aspirina
si piramidonul n-au fost destul de eficiente impotriva febrei sau
i iurerilor? Cortizonul n-a ajutat el oare atdlia bolnavi cu
reumatism sau astm broryic? Ba, dimpotriv5, nimeni nu contestA medicamentul, acest auxiliar prelios al omului' gralie
qi
cdruia a fost posibild menlinereaunei bune stdri.de-sdndtate
prelungirea v'6rsteimedii'de via1d. Progresul civilizagiei m<jieme ir fi fost imposibil fErdmedicamente.
Si atunci de ci sa inlocuim medicamentelecu remedii naturalel? Pentru cd medicamentul are doud taisuri: vindecd, dar
uneori produce si unele boli, mai ales cdnd este consumat in
mod abuziv si n6controlat de medic. Mai intdi s-a observat cd
unele medicimente sunt rau lolerate de bolnavi, fiind chiar
insotite de fenomenesecundare.Lucrurile s-au agravat cdnd s-a
obsdrvat ci, o datd cu vindecarea bolii tratate, apar alte suferinte. Droduse de insusi medicamentul administrat. Aceste boli
nri"iii" ialrogener, cdnform statisticilor, ocupd locul al lVlea
pe lista flagelelor sociale,dupi bolile cardiovasculare,cancer;i
accidentede circulalie.
Dat medicameniulpoate deveni otratd nu numai consumat
in mod abuziv si necontrolat, ci qi in doze terapeutice(pe care le
prescrie medicul), daca se asociazd unei alte substanle, c.ary t!
poate creste toxicitatea. Sunt totqi medicamente c3re, Ei .du96
de multe ori, accidente
iunt consumate singure, pot,prodfuce,
-aspirina,
medicamentul la indem6na
grave. Aqa, de e4emplu,
I
=
Cuvintul derivd din grece'te: ialros = medicl genan Rrolgce-. Bolile iatrogene
se datoresc fie medicamenlelor,-fie unui act chirurgical sau medical efectuat in,scop
oiofilactic. de diamostic sau terapeutic.Din totalul bolnavilor internali in spitaleledln
S.U.A.. l0bzodintrt acestia sunt internali pentru afecliuni produse de medicamente' ln
F.ntu. in luna decembr'iea anului I 980, intr-un spitdl, din totalul bolnavilor internali,
18,7%-eraucu'boli produse de medicamente.

mai ales la bolnavii

oricui, provoac[ hemoragiidiggsl1ve'
pierd 0'3 ml sdnge)l
se
..suferinzi"de stomac-iiu'otu6tttd
conpersonald'
o farmacie

pil#il"i'"r,;"";;'ii;'Jil oi" ni'i

cea care promdduva^osoasd'
sumat peste masuro iouit ataca
p:l.t.T^.1":,'
organismulul
lffi'sl1j[;l. ;h.. uiatd. necesare
in aproaoetoateantrnevraripiiu,"f.nu"etina,pe tutt o gdsi,m
produce imbolndvirea
abuziv'
qicele, consumatain mod"
S-a mai dovedit
vezical'
s-au
iinichiului qi chiar "u"""i""t"ral
cancerigense numdrdgi
cd orintre ,.rurtun1ti"";;;;tt"!;i
noastrdceadetoateztlele''
,,pehicilina
oare' 2 Plldoa1te.
e.le-'
Toateacest" o,{uii"i'i ciis.tituie
si inlocuirealor
m-edicament,elor
o
parasirea
Denlru
intenqie!
asbmenea
o
"oiipiiiia
'cu remedii,oturot"li'Kttigand
ta fi awt

'ri#lilli::i"'r,".*1;;"ill*
ji#n.:d*lJTifiu;#1[:
cui cu acupuncrura'
cdnd
Pt:""-PTl::::j'H;;I;r.,,"i
a" ele'
ele.canc
Dar a abuzade
naleetc.esteun tupi O" neconceput' remediunatural'ar fi
bentficia.de^un
;;t
suferinlarespectivd
vindecarea'spunea
o
dbcdt
liegeala' ,,A dobdndi medicald;din mai
it"i'.irrt
il"{it;t-"nta
Hioocrate,estemai ffi;A
pe
[inta'tieuuies-oalegem
multecai,insa'ducaPni#;;;;ta
ceamai Pulinvdtimitoare""

PARTEA INTAI

CE ESTE PRESOPUNCTURA?
Iatd intrebareape care'

pune
in m9d'j19sc' si-o va

oricare

crtiioidupa-::y1t,{:'"ilff
etlg,'hX'#irl,|.|*t'il:'Jii
presopunccuv6'nt
cdrti.St,numrca.l
mi

pt *" pug*i''Ja^i'''ffi t 19
;lelosului
o boal6'
aceste
simptu
9"
1-n*
a'
turd seafll'de '"pt' *i fiai
pr
e
un
i
e
s
'Ttj*
*anew1,1i3'
ci un astfelde
masaiul,cu cea*"i litiipracart"u''cititdi;;;fl;
fiecaredin
Iiasfoindrnu'ttf,udt
n""11imile'functe'
masainu sefaceri1""i'npru'"''9iiuferintd'
Dlc6 cititorularegt
c6 presopunelesirecializ"ptfi*'"^J""*ita va
'
cu srngura
^mai'constata
cunoltintpO"'p'"'uJuiunttuta'
chinezeasca'
tqgd:
cturaseu'"u*u"i;;itii*;t"
dqosebire.aunii"i;;;Ei;".:,f:,i.ii?lLJ**:01'"*"'#'.'l
ceimatmutlt
;il";;;;tt considerente'
faraoce'
cutotulititrlt"pii"- acupunct'ura
desigur'
are mareleavantalca
Presopuncru;"itt4'{; "ctgiL1311a
Ave$$\tref
poatefi folositali'tJt i9*u -11H.,":tooutament'
'decap?epasaqr-ia'n"'gi'*Xat{flT;;;T'f&:,'Ji;;nfi:":'^i'

a;i*erinv"in
*T'fJli'ff
virtuI
ti'lu'
Ii*f#+n.T"'""i"Ji'1ffi
niicat5u
prtia
1 -11- cdnd
auzi11 -^uin"i' tt fott"azd
iturapur*ti]
scob
t"
din fala o"tttii'
desetului in scl-bitura

u"'"$'*?i''?T'l;.it"ttyl^":"*1'.P:f
ii1i.iftl
i'ifriiii?i"S.l'fi
b".urite.buniculei
r,"f;:ffi,?,1#,'l*i:?i:ffl:::';;il;
o"d;:il;ai

de boale*se afla
ut"'ntt'iltuit
Aqacum
sauale
puncte;aureeiunide pe corp'lrecau cu
-u*1
unor
trasullmasaiilil
ne
si
casbi
"oo,oo:Pai"ele"
Stiau din *"d;;"d;;,'
marede la mdnd
itgttul
i""
se'aplecat'
irsturoi o'i o" iait oti i\
indigestie'
I Termen al medicinii populare folosit pentru

la incheieturapumnului si pe margineaextemd a antebra{ului,

iar pe t6mple si.intre sprancene,pentru deochit . C6t de repede
ne trecea rdceala dupi ce n-epunea intr-un anumit loc d^epe
dosul mdinii un ou sau o lingurd fierbinte! Ne mai ficea'o
frjclie bunl pe spate, cu o{et de trandafiri, o baie fierbinte la
picioare,dupd carebeamun ceai,tot fierbinte,indulcit cu miere
de albine,iar dacane curgeaqi nasul,ng afuma,dupd usd.cu
O. mSlaiarspe jeratic. Si ne vindecamatdtde repede,'ciriar
3T
rarameolcamentel
Tot bunicuta ne tr.d.gea
de urechi2 , cAnd se intdmpla, nu de
putineori. sd fdcemgi p"ozne...
De unde au invdtat strdmoqii noqtri ,,trasul,.,care se
aseamdniatdt de mult cu micromasajulchinezesc?gi medicina
tradilionald recomand.Epentru indigestie masajuf punctului
situatla bazadegetuluimare,in palma.cunoscutsub numelede
P1e,iar pentru dureri de cap, punctele situate intre sprdncenesi
pe tample-itfasgjuJtradilional TAO-INN, practicatie japoneii
sl cnrnezl,. mcludepnntre numeroasele
salemanevresi trasul
de urechi la copii. pentru a le stimulaatentia.De altfel. multe
din manevreleacestui masaj sunt folosite de noi, in mod instinctiv:
degetelorin axul lor longitudinal, rotirea lor
-trac(iunea
in ambele
sensuri, frecarea mAinilor inaintea unei actiuni mai
importantea . ImpreunareamAinilor, in momente solerirne.este
tot o manevr[ TAO-INN,..9are,-ca si celelalte, are drept scop
uqurareacirculatiei energiilor in'corp. Toate.acestemanevrb
TAO-INN noi le executim instinctiv, in urma unei experienle
dobAnditede-a lungul unei vie{i.
Ne-am intrebat vreodatd de ce miculul qcolar, c6nd nu r6spunde prea bine._la lecfie, se scarpine'instinctiv fup;t
crestetuluicapului?Or. exact in acest loc. se gdsestenunctul
memorieiqi al atentiei,VGrs, folosit in acupunctirrd.'
'.*.-pG
Iatd, deci, neirumirate
ce'' pot demonstra cI
presopuncturanu este chiar o noutate, multe din manevrele sale
a l m e d icin ii p o p u la r ec. d efi n.;te o suferi ntdpri ci nui ti de o..pri vi re
_ -' f.T :n
rautacloasa".
manllestataprrn dureri de cap si indisoozitie.
'P. No,gier.(Frenlx.),
pirintele acupunciurii pe ureche, numiti auriculoterapie, a
,
sraDilrr.pe..robururechrr (porjrunea cea mai folositi la trasul de urechi) punctul
e g r eslvlta ltr5. ltm u la r e ccce stu tp u n ct p o a tetemperacopi i i ,,nervogi ...
. Ac..:l masaj. cunoscur gi sub numele de DO_|N, se practiii pe scara larga in
rnulte tiri din America si Europa.
- Negustorii^chinezi.gi_japonezi
obisnuiesc,ori de cdte ori au de tratat un client
nlar orrrcrt,sa-stlrece marntle,gest ce le conferi mai mult calm.

f] d:?l"gili
fiindu-vd cirnoscute.Desigurc6, intr-o bundzi'."t
ale

il"9.'ig;;
l*t:^::P",tn"l.'*:,1:,""ut'
chinezescl ..,.,
"."*a"a",'
si
populare
iiciiii noastre
L;#iiiffiJ'1il6;L'.
;i micromasajulchrnezesc''

sa emprrc
instinctiv sau
mod instinctiv
in mod
naci
ncrrm a1i
ati folosit
folosit
-i"o-asajul
acirni
pArna
iicd n6ni

t veli fpracinainte.le
de gzi
fo rlin "-"n."i.
mqnewrele
r" nresonuncturii.
f i.. opunclurii,
$ azi inainte
:::

".:-t
avdn'dla indemdn6.acest.ghid tefapeutrcmetodic,^
qi
dumneavoastrl
metoddterapeuticlve{i contribui
6;"*;.te
it"al"u,,'"'itout", t'n n6" flagel cares-a
i;;il;;p"r"e.ii
abitut asupraomenrll.

""."r.?i"
;; t";J

$
i

i:

'

provinciaChenSi au scosla iveald'pe lingd bronzunle

' Sapituril. efecruatein
oaie siberiene.impreund cu bronzurile dtnasttet
f"!ir",
.*["ii
ainur,ilitfiii,'i"
sicat$i bronzuri
G-u"*i"u-':1Romdnia'
l.iliiiia
a"
;ilil,:-;;5";,-;;iaif;
ficute in Siberia.
u-,.u
o
o.-?J"
nr",
Dimpotnvi
beriene.
"ii""r"ar"aio.exolordrile
iap' Histoiredeschinois"'
L:ffi; ; #;a"i" rl.t""ie. ,i;;;s;iq;;;tinoise"'
p.L7).

11
10

u '
penp ,: iitr::"6 intplegere'Tt
utut
To{ acestipracticieni'
micromasal
a
T:9::6
p'"'op"n"'titJi''vananta
"JonL
canismelor
ril1

uttanrincl-n r:fii
r"r.,ffebuie
.hin"
::
!,Z1X:X
*
o:"p"nl!!1!:
energetice:
i"^r*ilrot
o{t"o
"rrriir,i, qi ilimentaqia
a''
energettc
ut

CINE POATE FOLOSI PRESOPT]NCTURA?

Orice bolnay, indiferentde v6rstd,fie ca metodi unic6
de
tratament,fie asociatdprescripliilormedicale.
Orice mamdsaubunicutd,iei dintdi ,,medici,.carcvegheazd
la cdpdtAiulnostru.cu acestnou mijloc ierapeuticarsena"lul
lor
cu remediinaturaleva fi mult mai edcace.
Oice masor caredoreqtes[ contribuie la alinareasufer_
in{elor, nu numai cu ajutorul masajuluiclasic, .i
q; .u ."i-uf
presopuncfurii.cu acestnou procedeureztltatele'sale
vor fi
spectaculare
Oice conducdtorauto, intrucAtprintre numeroaseleindi_
calii alepresopuncturiisegdsesc uneleurgenje.
;i
Oice sportiy sau antrenort', deoarecemasajul anumitor
puncte contribuie la mentinereaunei bune forme fizice
si la
alungareaoboselii.S[ nu-uit6mnici punctelep""tr"
rareadurerilordupdtraumatismesauinvingereatracului."L6ir"l
Once.artistpentrumentinerea
uneifoime fizicesi preveni_
rea.ffacutur.In plus, cdntdreliiau la dispoziliepunbti pentru
tonifiereaplrmdnilor qi regrarearrtmurui'respirator'
si a
mu;chiuluidiafragm.in'felur acestasepoatedsbanJioi.rr"i"a
vocali cdt mai perfecti.
Oice cosmetician,,,intruc6t.masajul
anumitorpunctede pe
fa!5,alituri de metodelesaleclasice,contribuiela combaterea
ridurilor.
Si oricine caredorestesi-gi ajuteo rudd,un prieten,un
.
coleg saualtdpersoandincaz
de'imbolndvire.
ani_inurmi,multepopoaredin ExtremulOrientfoloseau
acupunctura
sl
mlcronnsaJur
", *,^9::i*
pentrutonifiereasa.ureraxarea
muqchirorL" .p.ni"i,"rar6[iii"i ,i
procedeul,
dansatori(La^os).
esre.folositqi uri in-fo;;. murte (iri. Micromasaiul
.stimulatorse folosestein tirile occidentut" ta
;;.",;;;ri;;i
ir
r" ,p""i"i.
"oii'a"

12

',i"',ii.#;';;illH:l[i:".""..yrr:"ff::;:ili?i""ilil*f
$#":':::*ffiJf.'":;

w*ffiffis*;;ff$f
decei mai mul qi ' doarec e' u.P uurrw

' --

13

vin dirr
dil PeTa"l @)' s1,abutlicare
materia(hrana),carevine
simbolizAndenergia(b)'
;;';i1il;ile
'pic"t'

Frg. ,1.Pictogramaenergler'

PRINCIPIILE MEDICINII TRADITIONALE

CHINEZE
Prin corpul omului circuli, in mod ciclic,
energii care provin din Cosmos si de pe pemant
Medicina traditionald chinezd isi are originea intr-o
concep!1e filosofic5 proprie despre lume, concep{ie
relativisti,
numitd TAOI. Conform gAndirii taoiste, Univeriul
esteun tot
fo.rmat din materie si energiez, stupAnil de doua.forle antago_
niste si complemenrare, numite INN si IANG. Aceste
fo"rte
men{in echilibrul Universului, ele fiind preze"t"
il ;;;i;
fenomenele.qi lucrurile, in combinalii diferite.
TAO ne ,mai
spune ci omul este in armonie cu en'ergia cosmica
din care a
luat naqtere viata. Ruperea legdturitoi dintre om
si Uniivers
contribuie la producerea bolilor.
PriSl definife a energiei o gdsim in NEI_KING3:
,,O fiin1d
nu trebuie in{eleasd ca o materie animati Oe
ene.gi" ,pie
fenomenul vital... energia poate fi inleleasi numai
Ae_i tuniut
modifi cdrilor materiale...,,

energiei(ne. 1) are cam aceeasivdrstacu

,,^".lfj:*^t:ma
oermrtra
sa. Ea reprezintd un spic de orez ce iimbolizeazd

taoismuluiesreconsiderhtLao_Tzi.niscut in
I' lilll.l:
anul 604 i.e.n.
- "-"'
khi in limba.chinezi
si Kl in ceajapon.ri
Lanonat medlctnU
chineze,
cedateazd
din anul1700i.e.n..din epocaimpiratu_
lui Galben
YuflgJi Textul a fost repil;;;;;;i;62,
L
mediculVane_pi.in
toamnaanului
1974 a fost
"atre pii"i*'fi"'il;:
ryqi{,-!
din.
editjile
NEr-ruNc,
autanJatn
-o..nantrii_palr"rri'tr",
,i.iiri
v'_r*'ii.n. il;";;J;
1:11:,!i_"11

ocazle s-a constatat c5 vestita operi nu apartine

"r autor, cum se crezuse
unui singur
pdnd atunci, ci mai multora.

enertot ce existdin Univers este

Vechii chinezi spuneaucd
este
ddinuie peste milenii' "Energia de
sie. postulat .. u"tu''-6
000
5
aproape

materiei"::#;;d;t'
Indisbciabila

oupa

Einstein
ani,'Energiite
^ntrerupt,provin din
^:
prin corp'. n3t
care circuli
cum
gi alimente)'Ele au' aqadupd
Cosmosqi depe Pa;;t'|";
si IANC' Toate
tn
se va vedeamui otpult"
in mod ciclic' O dereglure
enersiilecirculdpt"i'oigunitmU""ta' iar incetareadeJinitivaa
"J'nipnto'itute:-^lNN
,"uignreaenergrflorii'F":*"u.r
cap.
circilatiei.,
in cotppnt rdlpi.urcdspre
^?o^lr,^^
cosmicdpdtrunde
Energia
altert";';';' lceastamiscarecontinua'infeurcddin
coboard,
ieNG) si membrele
"J
nantd.intre cei d"i ;"ii::;p tp"r"r

JJ3[''liI intarnim
:H,.'Ji:'
!; q capulur'
i:1]::I
''"'i"f.".'J,'"t'T"''
i; corpprin crestetul
incb
Prana(suflul"itul;';;;;"d" ii'a'o'' ri" aicimdistrabate
poaftaI, ;"fi;'s;;
considerat

'
('tri.t. P"ni. numite..(.4/trasl
chineze'energiile(arc
Conform*tottil''iiliadilionale.
suntd.e':i:!:':::.rnie
,ui
a omului.in or'""-t'.p):i'i.'orpul-onrului
estepnma er
g'
Ea
n
o
Z
f,rergi'a
Enerprocreatori'
de,cdtie
dinecronologita't;ifrd;;tiunithlta

jf nfXfi:.:*:$i";5:#t[i.Ffi{i*
!ju-zongp".::

il?"iJ,i';::"!xx#it;:?i::'il;'"l.nT*';"1,::':'#,
energii este rn p"tt"t

-i"i"ti

oatd a abdomenului' numitd Et

urmltoarele loca-

;J:ffiTll;'ffi:i'
I'"tlilH:::':;:?'i:#:1';"1f
,,,u.,,tffi

15
14

;#f

qten
itaparticipi raerabora
:l T,iftf,''L ;,t:::^t': y.'q
rea
od'ata

cu piele bolnavdnu poateface faqdagresiunilor

lilri t. fout" m-o'bilitacu ajutirrul.masajului
prJ""auri fizicale.Este-dela sineingeles
ur
,_p.:rii.i"r'l"f
"no.
va trebuisdfie sdndtoash'
raiamentepieleapentruasemenea
cd
" "v;;h'i;hin""i
o energie'dar
(xu-e).to.t
s6ngele
.o*io"rau
qt materle'
vital
suflul
intre
leg[tur6
mult mai dens6,careface
in,tuntti",gtJ:Tli'^ll
om
la
lii"ate
iep
Toateenergiiles"nt
punct de veoere
mod diferit, sid"dnd,cu trecereaanilor' din
ql catliati"' Iatd varialia energiilor'in func{ie de
."",itrii",
"af
vdrst6,
'*-il-fdduPdNEI-KING:
ani, cAndorganismulestedejaconstituit'energia.se
in parteainferioarba corpului, cee.ace-explici
concentreaza
dorinla lor de a
a.^"i1u..u membreloi inferioareta copii si
alergal
""'ljl
circuli in
ZOde ani, virsta activitdlilormaxime,energia
condilii;
cele
-'- mai bune
a; ani, vAritacrealieiEirealizdrilormaxime'energra
-i;0
cu ceamai mareregularitate;
circuld
-I iu 40 de ani, energiaesteinc6 putemicl' dat dd semnec5'
incepesdscadd;
- la 50 de ant,energiascadein mod evident'stomaculEi
selenevesc,sbngeleseingroaqS'forleles9ad, ^
intestinele
^----inc39;
respira{ia
tu 60 de ani,energiilise scurganevoios'
suollse
muschll
altereazd'
se
vaselede sdnge
sd fie deficitard,
azd,motaltlscade;
vitali-?a70 de ani, circula{iaenergiilorestecompromisi'
mult;
foarte
tateaqi moralulvor scddea
in
- ia 80 de ani, .".igiu circuldcu foartemulti dificultate'
intreasasuplete'
.p".i ui in pLrnani. .otplt pierzAndu-qi
i pi."o.'e a bdtrdnelii.
insial'ri
rJ
pentruevrtarea
;'d"l#;i.it
acupuncturd'
*.di"inu traAlqonaia""otunOa' alaturi de
gimnasticbgi alimentatieenergetici'
doudnolilntreagapu,otoii.tiiuditjgnaleest-edominatade
-u.ui",
pictogramele
si
sunt
care
vedem
d"';;;gi.lsa
,"i,;;;;i'"iJ
lor.
9
Cheu sauexcesulde energie(frg' 3) esteprezentat.nliltf
inqiratepemdtdniicdtevascolcl(D/sr
caslt(a),in caresegdsesc
ca
Koris ?. e-b.le, folosite de protochinezi
;hiff'de
bogalta'
monedide schimb,simbolizeazd

.;ftq;; ii'if i:,t',:,!f#ffi',?ftnd'"','"..."u.""iro'. Organismul

;;i#;."E"
"tet{

. .2.Lnergto, o n
de nutrilieprovinedin aerul
sr drnalimente.
!,_:.?up.in
inspirat
Eacirculd
;#li;n".1" pnn"ipale,de
organ.laalrul.,ualj,r"tri
l.aun
J" ,"i.r"rp"n, hrandin
organrsm
infegul
si de a
l, prOr...J, yngetui si
organice'
tichide.ior
"T:lq:iong.eilep"rrur-duta,
cdnd enbrgia
boalaseconsiderd
a n.roartegravd.a,
jj.:l,"rE, ; z1r[],'L, !iuo. o datdcu trecerea
anrfor, favorizandastfel
Instalrr& ;;;nerrr. Energi
crrculdprin meridianer.e
a lone
princiffiirir"rn
orar fix. cu maxil

q.""i.ji';:"ilii'"[.liTi;;{#f
i?#fi
il,o.^g:,;;;","#'r#;
mli;;i";;ilfi
lH'

!,w:';"
;:;i:iZ
Energia

ufx1r""1l#:illl

long poate mobilizatAcu

ajutorul masajuluiprofund.
. s. Lnergia wei ^fi
rrva agresiuniror
21u.n".giu-carJripiru orgunrsmulimno_
extem.

poui" n-roliruru* cu
sisremur
notogicde apdrareal orgahismriri.
imuaomrrabililusrratdin piciogram; e"frli,a^sade apdrareeste
,'; f,,;il z, careprezintd
oameni
doi
cestauo. *..rq,lii:p*rrt, priii
a apdra
ntsmulimpotrivaasresiunjloi
o.n,*
ors,a_
r*tinr|" 6),pretea
zatdprindoi oamen'i
carejupoaieun animal(b). fiind simboli_

Frg2 Pictoerameenersiei,r.e1
4!
Calitatea
enersiei
starea
piefii' oriceboariaacesteia
!,"il apreciazddupa
de
a
il;;;ffi; itn".g," ,tei sdndtate
deficitard.

."r#-j:4l"fffi
,f,'::,i'*itig:f:,##;ly1
t!*?.',t
lHx{'il'il'f,,:;.,;;ffii
,fi'1,.?i'"il,'*1l,tiffi[:"tT*$

ili:ilJl'ffi
li1'$i.:'"'#li*AJf,
ji:",."*iT:;TJi.1:
""T,Tfr
Hll{tr
i
lir*lu,'n
ii'i+l1lif
,;i;
{n*
jLmili;:i*u
::iililil:ffi:Tffi,
.1.",:;.;,1,",t
;:*;midJili?3itT:t
16

17

rlii ra
ral
c

IT

Fig. 3 Pictograma
uI
excesuluide
energie.

-l-

f ^-Ib,L|llr _t ) i
a

tt---

I
I

Fig. 4. Pictograma
vidului de energie

a
Hsu sau vidul de energie (/iS 4) este prezentatde
doi
oameni care, stdnd ulyl
in spateleceluilalt, cauta frana pe
pengntu.lgol (a), pustiit de un tigru, carestd toldnitdeasupla
lor (b), dupdce a devorattotul.
la1 noliunea de energie nu apartine in exclusivitate
medicinii
efectivd in tout"
,tradilio.nale.Ea este o piezengd,
subdiversedenumiri:energieluminoasd,
il:!i:13*t..;tiinJifice,
calonca.chrmrcd,magnetici,electrici, nucleardetc. Spre
deosebire.deenergiatraditionaldsausuflul vitar, caren-u iort
in.a
obiectivizatd,toatecelelalteenergiiamintitemai r", poi-ii
ruu
sim{urilenoasrre(energialuminoas[saucatorica),
l^"5ryT:.1 sl.mdsurate
sauoetectate
cu aparatespeciale(energiamagnetici
sauceanuclearl).
. l""rT fiziolog energiaeste prezentatiprin metabolismul
celular,iar materia,prin totalitat^ea
moleculftor. Oe"i-;;A;
(metabolismulcelular)estetot o formi de existenld
(moleculele).
" -u-t.;;i

Ceidoi tenneni INN qi LANG' imDosibil de tradus, in cadrul gdndirii

hlozofice taoiste au o semnificatiecu
totul deosebitd. INN qi IANG sunt
doud contrarii care coexisti in permanentl se condi{ioneazd qi se intreDhfrund.asacurir reiesediir fig. 5.
^ Niciodad IANG sauINN nu existi
sinzure. ci mereu impreund, chiar dacd
ud diir ele" se gdie;te irl -cantitate
6arte lea"te; n'6{ frrd IANG sau F,e. J. simbolulbiporaritilii
N'i'l - IANG (negru: rlDr';
IANG fbri INN inseamndmoarte.
alb= IANG)'
gdsesc
pretutinbe
IANG
INN si
deni, in ioate fiinqele vii 9i in Uni-.
; aoua ro4d gemen6, opu.seEi complementare' Perpetu'
;;:
lor
area in Univers este fErd sf6rgit.
*-lNN--;t/i'
inttiUot"t pamdnlului, al nopli.i,
-materiei'
c'.
e.I
ttaut
m.tn
e
lu,
s
u
r
au
ep
lii,
I
ini
go
gului,
I
ului,
J
tunericului, fr i
;
IANG iste simbolul cerului, al zilet' energtet' tumtnu'
catiir ti, p I eni lu din i i, zgo motului,. mi; cdri i, mascuI i ni ta!,ii etc'
Omui, fiind plasat intre cer gl Pamltr:.rmprumuta 99 l3.Ile:
tive: capil I bste I A N G,' trun chiul t I !1,9,X
tutt-ti-Uoiutii.'t.tp"t
INN, membreleinferioare INN,partea stanga.a.corpulul IANU'
\on'r"o dreaptd'INN, partea anterioard INN, iar cea poste-

rioara IANG.
Meridianelesunt:6 tNN qi 6IANG'
p.nt u elaborareadiagn6sticuluigi stabilireaplanului de
fiatament,medicul tradilionalit incadreazdtoate srmptomele
doui tifuri: INN sauIANG'
intr-unut
--D;;"bit din celeinteresairtesunt gi.pictogrameleacestordoud
CJ
cateeoriifitozofice,conceputecu ririide ani in urm6'
**fiNb
nd dp p.iatrd(a), sim?fie. 6i.tt" reprezentatilprink-un
acfurutpoafive'
al
(b)
ca
simbol
soarele
iar
gdndirifTAO,
bolul

in toate fiintele vii existi o bipolaritate INN_IANG

Mij.loaceleterapeuticeare medrcrniitradilionarechinezeau
un obiectivprincipal: mentinereacirculaliei energiei in
mod
armonios si continuu.Ary1sle energie,ti ninlete-vii, are
in
p.ttolo:lt? doua fele INN qi IANG _ sau, penrru
o mai
.
usoaratntelegere,
doi poli _ negativsi pozitiv.
18

b
I
f_t

1)- tl

PrlI
P- ' /

Frg. 6. Pictograma
catecoriei llNG.

t-

a
19

reprezentatd
prin acelasizid de piatrdt
IN t{g 7,1.este
tut. aiutorulcaruiaestein legdluradirectdcu organulpe care.il
un echer(b.).obucatdde lemn/c/. traversatiA" r"
merlolan
si altulexteln.cu scdiulin ptele'l-lecare
carereprezintasimbo|u |a c 1 iu n iin e g a t iv e 1"l-.r
d is t "'r1i.
ru g e reticserveste.
;
energeticd'
in.legdturd
este
care
cu
;il;;;li.'oigun"tui
si ,,Treifocare"'A-,,Vase-Sex"
!-"""ti. fa"andm"eridianele

organismului;
ili.'';; r.Jai"ii.".ig.ti.. cu funcliile
t:tf,l
genltale ql ale

Frg. Z. Pictograma
categoriei /MiI

Armonia din Univers si tlin

.corpul omului depinclede ar_
ty,oniu
.c.elortlotta./br1e..Perturbqria lor inseamia t ioti, io,
dr.\parrltouneiu dinlre ele nttnrle.

Energiilecircuti de-atungut;i1frfr"te invizibilenumite

nrimul este in legaturi cu funcliile organe^lor

inimii. iar meridianul".Trei focare". cu tunctllle aparattrlul
rcsoirator.
'""t.r. "r)digestivgi genito-urinar'

"r"riolufr. principale.
sunt:meridianul
perechi.

(p). meridiaiul in'tesriililttig,nts(lG). meridianul

Dluntanultti
(SP)'meridianul
nul';plittu-pancrcQ:
'i,J'i"' iiiii isj" meriaia
(15)',menctanul
t'ordultri(C). rneridianulintcttinului'ttthlire
(R), mertdranulvaszvlizicii trri'nrire(V), meridianul rinichiulul
mendtanul vezrt'tttet
jbcare
(TF),
se-x(VS), meridianul Trei
(F
ri
tuh
c
a
(VB),
)'
meridianul.fi
b
iliare
""'1;
;;hii;- a;;iate chinezeqti de acupuncturd' meridianele

c6ruialt :q$'1:i':j:lllt::
prrtuunu*.1. funclieiorganufui
nu
nc vremeaaceeasepuneaaccentnumaipe tiztologtaomulul'

de-a
li oe anatomie.Ac'estfapt s-a datorit interzicertt.secole
dinastici
instaurarea
cu
Abia
cadavrelor.
;;,id"i ; ;ir..ti"i
s"ng iq6o- 1l26t disectiacadavrelora fost q9*itfl,:?:1,:t:
ct
. Prin corpul omului sdndtosenergiile circuld in mod anno_
nril.lrit publicareade ca4i nu numai cu continut.fiziologtc'
nlos' cu ceamal marereguraritate.
rnterpretau
pdnd
lradrtronale
Ele nu circulala intamnlaremedicale
atuncica4ile
ii *;ai.it.
ci prin niste canalc. numitc de vechii chinezi Tih;;;
;il;;
de pe rroziliileprincipiilorTA0'
hziolocia
"
'
occroentaf
l. nreritriunet.In
corpuromuruiexistao vastareteade
.unoqteauzecefunclii speciale;i.patru gcneV.Ef'tii
care se.leagaintre ele. Meridianeleprin ;;
"f'tin.ti
func{ia de resptralle'de evacuare'
;i;;rl;
9anal9.
rale,printre ele numdrAndu-se
energla.tong
(de nutritie)sunt in numdrde 24 (c6te l2 pentru
etc'
sccrelie
dc
de excreqie.
de
"" rJicestie,
IrecareJumatatede corp). Ele se numescmeritlianapriniipale.
si o inleresantdicrarhiramas
ne-a
thinczi
+""ru]u
Fiecare meridian priniipal are doud trasee: unul 'intern.
"..f,ii
si ea intr-una din
men{ioriati
meridianelor,
a
cu
zare simbolicd
Astfel:
I-lklNG'
NE
d; mediciira
le cunoscutului;;;;
ctiitii
"*:;;ftii",il
func(ionare
sa
buna
de
regele;
,'orauttri estc
Souliede Morant(1878-1e55)"in
analogie
cu meritlitneridianc:
toatccclelalte
tlcoind
"''"".'.'il:il:i,fi#;,T:::';
n;"!ri""i,i 1..;;#T.ir;fi : :::J[h f L'Ti,:ilTr"rToJ
:X,iSi,:i#:?
;;;iJi an-ul1'l a rttuttttl tti rcprezintdnti tri stri .'.el guvcrtteaza
"ff
pe traseul
toate energiile,iare se qtie c6'se scurg prin piele'
"Ar;f-"1,1i'";ti-;
demii), se hotdristesr urmeie cursurire.ie medicini i;;dtd;;;
cxternal meridianelor;
pnmuloccidental
careprimeste,,Diploma
a",.o"si--r*i
-mericlianut veiicutei biliure reprezintd lribnrulul; pttn
aduce
cusinenumeroase
documente
careaveau
,u-t**Jii"r(lri"ot?JiJi:T:olil1*
decizii:
unor tratate de acupuncturi
sara Iuacclctnai importantc
functia
de M9ran1, a practicai.u"upun"tu.o sl a tnstruit nu_
' "'^
m er o si m e tlici. tlo n r ici sa - si .f,
: *.ilOi itrl i canilttt reprezinti statul -nruj o t'; prin func{ii le
in su se a sc ami t"n"ra rnetodi
Academiei Regale Suedeze,I
saleel va elaboratoatcplanurilede apdrareale.organtslnulul:,.
- meridianult'a.st'-rttes/e stapanultntmtt' otcrlnou-lolsii,rii.ai#';
;J,,;,91.:"oliffioi?J,l,Ei"Xli
i:i*r;fi#ffiil'pi'l1"i,I".r""ialt_i,
traclii qi pldceri;

i"i!n.rt"i:$,]lii,iii",,'i,T,ti*,'.t
*,i#ilif,"lffyilf:Tl
i*i[|J,ill'

ysiffi
Nobe
I pe
n,run.0,.,
",,-,';.1i titilI iiii::iilTg:llii'.T,*:r::;;l

20

21

- nreridianul.s:plini,panq,r?d/.r
estct'enlrul ce litt.nizeuzu
scllrgeitlei:
sinrholizAnd
malu.ri'.cl
- un curentcleapaintredor'rd
- meridianul.rrol rtrt-ttl t u reprezintideTnr i tttl,tt et'gii l rt t' Ltl i autorr
Lrnor
suserat
(acest
,.r .i"tit.ii-prirr mericlian
ilteillur(:
i'lT]
:
inllur
ul
ct
t
nr
cr
iZliat
t
'
pr
r
n.
- rleridiarrril intcstirrttlrti.ruhth't tli.ytrihuieenergiile in tol
i dcca comparatl cl tt t r r ult t i ellcr glcl
lc
clcctf
) 1/r/;
ltcrvos sau-scllrgcfeacurelttultti
coqrul.dupi cc lc-acxtrastlirrrlimcntc;
de-a
fluxuluietrcrgetic
.r".t.'li'qi"f,cicrestcrii
- nreridianulrinit'lrittIui.rcprczinta
simbolul
lor.tu, nnichiul fiind orgartulcarcntunceQtc
l'rigu.l*"ti9l1'lll1t.1?u...,o,
ccl mai rnrrlrl:
de
simbolurircicsecatsc poate,
- rneridianulveziciiurirtur.eare functiasubalternului.
Din comPlcxrtatei
f..ia"n;il,
t1-l
;;;;
Yezica inmqgazineaziurina, produs'finalal energiilorconclar ca cxprimarcalor printr-trn:tngt]t
francez'f' Lavier prosumate.
rali, este foafie grea. Cunoscutulautor
superfrciale'cuvAntul
Pe l6ngdcele 24 de meridianeprincipale,in organismmai
pune, pentru denumirlei^'ttiiai'nttor
ct
t
t'r'i tlr ont-'
srrnt nenurndratealte meridiane, numit6 .se:tuncla/e,care au
tteri dr onrr, lar penuu cele profunde' 7t
legdturi intre ele si cu meridianele principale. Dintre meridianelesecundare
amintim pe cele t'rrriltuseii tendinonrusatlare.
Dintre meridianelecurioase,cele mai impoitante stn|.. Vasulde
se gisesc anumite puncte care' stimula-te'(prin
Pe
cortceptie(VC) (situatpe linia mediandanterioaraa comului. de
'ili;;id.i
' " meridiane
boli
oi ac iau masaj)''pot ameliora unele
fa pubispanaIa balbai qi Va.sul
guvernor(VG) (situatpe linia
mediandposterioard,de la coccis la gingia'superioard,dupd ce
au observatc[' ori de cAteori
inconjoaracapuly.Acestedoud meridJanE
- VC si VG - constiCu mii
'.. de ani in urmd chinezii
de pe piele devcneau
puncte.
ruie mica circulatiea energiilor.,in timp ce meridianeleprincii*bolnautu.-unutire
.inJuu
ascutite'cu a$chrr
tu.ql:"t
puncte
pale, rngrea circ'ulatie. Ele au rolul uirei supape, interie"ina
T"i.pa1aaceste
:t;il.;;.
confeclioascutite'
numa.rla nevore.pentru reglareaenergiilor,ori de c6te ori se
dc lemn Ql.mal ,u,,iu-,-tudbi"tt".metalice
anumttor
ameliorarea
Inregtstreazdperturba
ri intr-unuI din meridianeleprinci paIe.
uu, qi' aiglnt, oblineau.
;;'ei"tit"i,
durerilor
cauza
din
copiilor'
Meridianele tendino-muscularesunt situate deasuprapielii,
suferin{e.Apoi pentir ;;?;;"iti
stimulate cu
fost
au
punciele
exact pe tlaseul meridianelor principale care, dupd burn spurrrodusede rudimen;;;i;";;'
neam,se aflh in piele.
digital'
aiutorul
'.,-'v;hii masajului
ori un organ
Privind.pictogramameridianului (tching), ne vom da seama
ah'ineziau"mui remarcatc6, ori de c6te
aceleaqi
mereu
cum si-au imaginat vechii chinezi acest canal invizibil. pictodureroase
sau
sc imbolniv.u, o"u.i"uJ't;;;ibii;
meridianeale
gramaesteredatdin fig. 8, in caresunt reprezentate:
externc
traseele
puncte.Unindu-le.;il;biil;t
pe cele secundare'
,. -o furc5 de tors.in carestauinfipte doua gogogide mdtase.
Ior principal", p. put"uit AlStopttind.qi
pe
din care ies doui fire (ambele simbolizeazab-ip6ldritateaenerPe intreaga,"f iiil"iniidiine
''in-'up4iie priit:ipale ;i s-au'de'scoperit
':.1'.,!::.::!.,::
giei care circuld prin meridian qi succesiun6apunctelor pe
visut,gtn''ernor)
;i
,',,r'aiin"(iriuit ,ti
',;;;;;';';,'krttt
traseul sdu)(a):
iu'o t00liinl trtoilct litut'"'1-:
,t, 1r,,r':,r-,''iin'"'n
^, n

"' "S*i"

L;b
x rrl

4L"

'%3n*ui"l',91,1-'

d
1
in 24 de ore, in mod normal trec prin rinichi I 500-2 000 de litri de sinee
pentru a fi filtrali.

22

a.fost practi""li-lYT11i'
de-arandulacupunctura
cateau intratin legenddper.Ir""!Y-lt:i'
.r,,r,*iif-(^"dici-vraci),
perccpeau
ca sutrrttttii
.f,'"."i.'^i"..rizau punctele'Se .spune cu,ajtrtorul
active'
punctclc
cmisdc
llrrxulencrgetic"?t^f:lii
cape
*a"a' pt tott o plimbaupepiele'intoctnat
;;il;ilH1"
dedeteclie'
,' iirttend
'

d ru m, c l l e : l rc ri - l i n g l i
I )runt l l stl prrfrti t i n I' grc rc i -:t i ro n t o . s I)rum in adincirne (in l greaca . n 7 )/ . ). ! ' a d i n c ).

23

Fiecare meridian are un numarfix de puncte, stabilit cu mii

de ani tn urma qi ramas neschimbat pdna in zilele noastre.
Punctele sunt situate in mici depresiuni'ale pielii, fiel.;i;il;;
de la nastere si persistdnd toatd via{a. Ele dispar irumai atunci
cdnd pe'locul'r6spectiv au survenidmodifrciii: Uetatuti,.i.utrice, tumori sau inlocuirea regiunii respective cu un grefon de
piele.
Cele mai importante, din punct de vedere lerapeulic, se
gaselc la exlremitatile membrelor, sub coate si sub genunchi.
Pe piele se mai gdsesc inca 400 de puncie, tn a/ara meridianelor, numite de altfel puncte extrambridiane. Dintre acestea
mai bine de jumdtate se afl6 localizate pe pavilionul urechii,
folosite, agadupd cum spuneam,pentru acupunctur5
Supral.q{aunui punct nu depaseste4 mm2,iar in profunzime
are un orificiu prin care intrd tn piele, vasesi nervi.
Dupi Dinier (1929), al{i doi medici, j. Nibovet si Grall.
demonstreazdcd punctele de acupuncturdau proprietiti electrice, printre care o rezisten{d el-ectricd scdnttd,.^proprietdtile
electrice au permis tehnicienilor sd construiascdaparite elbctronice, cu ajutorul cdrora punctele pot fi deteciate cu cea
mar.mare precizie. In lipsa unor astfel de aparate,practicienii
localizeazd punctele cu ajutorul unor misurdtori^ si repere
anatomice.
Pe fiecare meridian se gdsegteun numdr fix de puncte, ele
a.v6ndac{iuni..diferite:
dispersie.tonifiere.transferde energie
dintr-unmeridianintr-altuletc.
Punctele se noteazdcu iniliala meridianului cdruia ii apartin.
la care se adaugdun numdr'de ordine. Numdrul I il vi arlea
intotdeauna pu_nctulcare se afld in locul unde incepe traseul
extem al meridianului. De exemplu, punctul Fr: F este initiala
meridianului ficatului, iar l, numdrul-de ordine al punctulu'i pe
acest meridian. Aceastl numerotare a punctelor iru existd in
China. Pentru chinezi fiecare punct poarti un nume in legituri
cu topografia si actiunea sa, a cdror traducere exactd in alte
limbi este foarte dificil[. Cele mai multe denumiri, mnemotehnice,folosescnumeroasemetafore,extrem de sugestive:
,,Intdlnirea miresmelor" (IGzo), situat in apropierealripitor
nasului; ,,Primeste.lqcrimile"(Sa),situat sub bctii, pe maryinea
inferioarda orbitei. in lucrareade fald punctele suht notite cu
denumirea lor in limba chinezd,,dupd o traducere a lui S. de
Morant, cdt si in mod clasic.
24

Punctelese stimuleazdprin diverse mijloace: cu acull' prin

masai. moxa2. curent electric specialr, raze laser, campun
(ser
,uei"ti;", viUiatii sonore4, injeciarede diverse substan{e
etc.).
Boicil
C,
fizi6logic,vitamina

Fig. 9. Pictograma
punctului

De la vechii chinezi ne-a rimas si pictograma punctului

(Hsue) (fig. 9), reprezentatprintr-o cavernd care slmboltzeaza
io.U a"in"tdlnire aj tuturor energiilor, o caracteristici a punctului activ.
Pe suprafata pielii sunt proiectate toate organele corpului
Si acest principiu, ca de altfel qi restul celorlalte, este de
neintelespen'truoccidentali.cum de'esteposibil ca un organ sd
fie pioieciatpe piele,printr-o linie imaginard.agadup6.cumam
vdzvt la des-criereameridianelor. sau sub torma unul puncti
Datorita c6rui mecanism proiecliile respective devin sensibile
se i*Pl:
sau chiar dureroase,ori d6 cdte ori organul..respectiv
n6veste? c6ror mistere se datoregte postbtlttatea prolectafll
t

variind
sunt confeclionaterlin olel inoxidabil. aur si argint' lungimea lor

Acele
si lot,9s113i,1c1
mn1'
intre0.2-0'5
i** rlib''.#iilil'i. 'iii'il;ri. iur'g,ori,n"u.
pani lx o
i" io*o un"i pioneze' cale se lasd infipte' in anumite cazuri'
f""n.'.i"i,
luni
de zile.
''"'f'l\4;;;

tehnica
este un rraramentjaponez (Kao in limba chinezd). El defrneqte
(A.rtemtsrcu*F!'."t-':
lblosirii cildurii locale prin ardereade frunze uscatede.pelrnlta
aprlns. se llne
modulat. in forma unui cilindru foarte sublire. .Unul _din capete.
.. aplici direct pe-piele (mai rar)' Din aceleasifrunze uscatese
(i;;il;
p;;*rlriluu
i" ;rbetul acului infipt gi aprinsd. il va incilzi in
rnai fac mici sfere care.
"t"q-"r.
l ac{iunea xcupuncturl l.'
potentdnd astfe
profu-nzime,
-''
Sarladidre.
''
Primui care'stimuleazdpuncrele cLi ajutorul curentului eleclric este
Jin armata fui Napof."n, considerat si pirintele analgeziei prin acupuncturd
,n..Ai"
5i electropuncturi.
-'? j.'Lo-y
''
stimuleazi punctele cu-ajutorul suneteloremise de "" ^q?:t :f:]il:
sau arglnt. Metooa
nrin intermediul unui vibrator punctiform. confeclionat din aur
l) note ale unei game cromatice, in cinci octave'
ir"^iii'-ii:itir"=a'i"tor"r.t"
iu pragul urechii uman6; pentru a se evita agresivitatea
if;;;"',sh'il;-i-iiui"
rultrasuni:telor.

25

intestinuluigros pe membrttlsuperior,a ficatului pe membrul

inferior sau a veziculeibiliare pe cap, trunchi qi n-rembrulinferior? Care estemecanismulproiec{iei,sr"rbfotma unui ptlnct, a
inimii, pldrnAnului,fi catului,ochiului,piciorului,degcteloretc.,
avem
pe ureche,fatd,ochi (iris), nas,palma,taipd?Deocamdatd
toate
chitleze:
tradilionale
medicinii
explica(iile
ia dispozilie
acesteproieclii ale organelor,sub formb de linie sau punct, sunt
de naturi energeticd.
Existentaunor zone dureroase,proiectatepe piele, cu ocazia
imbolnaviri'i auunritor organe, este confirma-t[ pi de medicina
o..iA.ntute, denumitdsi riedicina nnteriei. La in'ceputulsecolului nostru, neurofiziologul englez H. Head stabilegtepe piele
anumitezone,careii poartanumele,ce devin dureroasein caz de
boal6.FiecSruiorgan bolnav ii corespundeo anumitdzond dureroasd.Folosindu-sede acesteobservalii,E. Dicker qi W. Kohlrausch2au masatacestezone dureroaseqi nu micd le-a fost mirarea
cAnd au descoperit cd suferinja respectivului organ (in special
durerile) a fosf amelioratd. Agh s-a niscut masajul reflex, de a
ac{ionade la distan{d,prin stimulareaanumitor zone, asupraunul
organ bolnav. Ulterior, zonele lui Head au fost stimulate cu
aiutorulcaldurii sauinjectirii localede novocaini.
"
in practicamedicilA se intdlnescdestul de des boli care se
manifesti sub fotma unor dureri la distanli de organul bolnav.
Asa, de exemplu,in boli de ficat se pot descopericAtevapuncte
dureroaseintr'eomoplatul drept qi coloanavertebralS;in angina
pectorald,dureri in gdt, maxilar sau ceafr. Desigur cd aceste
hureri proiectateau un alt mecanism,in contextul fiziopatologiei m6derne,in compara(iecu cea tradilionald chinez6',care,
IepetSm,ne spunecd ele sunt proiecqiienergeticeale organelor.
Aceasti teorie a reflectdrii organelor pe anumite segmente
de corp are o vechime respectabili. Conform unei teorii filozofice foarte vechi, de reflectarea macrocosmosuluiin microcosmos,chinezii qi egiptenii consideraumulte segmente.ale
corpului ca fiind'locuri de proiec[ie a intregului organism.
Astfel corpul omului esteminiaturizatpe fa!6, nas, ureche,ochi
I

Ivlasezi din Germania, care descoperi masajul reflex (conjunctiv) in rnod inEa a reus,lt
timplitor., cu ocazia bolii sale: afteriti obliteranti la rnernbreleinferio_are.
si-gi amilio.eze clurerile cu ajutorul rnasirii unor zone. la distan{i de melnbrele
inferioare.
,
M"di" g..to"n care descoperi masaiul reflex muscular (masa1ulconcomitent al
pielii gi muqchilor de dedesubt).

26

i.a

i.{i!t
)-fs""
1")i.t""".'

,+li \

,"-s'"-*
l. +

-at\

s/ E.!,='." t\

\q.

lt6
lz

**'l i-l

a" ilo--,
e | 'lE

<a-

,ffi

^sCtN0N

7
(dupi Gilbert Jausas)'
Fig' I0' Topografia irisului drept

etc' Cu excep{ia
(iris)l (fig. l0). mdndtfig' ll), talpa'-spate
sub
segmente'
aceste
pe
proiectaie.
tufit
irisului,toateorgane,"
*:P::::;
organul
cdnd
formaunor puncte"ui" ituin sensibild
suntstimulatecu aJutorul
p.uncte
aceste
oaca
r!'i*U"i"a"bqte.
at:ia bistanqa'ameliorareaunor sufer;.;idil",iG
o metodl terapeuticd
"uql"",
inte. Asa s-a nascutmittouct'pt'ncjura'asociazdcu macroacu*"fi. U"ii, mai ales^dac'se
;?i;il'il
punctelorde a deveni
Dunctura.Folosindu-sede proprietatea
chiar diagnosticaorputern
ffi:.ilil; {n-ii" ae imuolnhviie,
diagnosll:-tt:^lT:
(po{iuneacolorati a ochiului).inscopuri carepunebazere
' a.a*trisului
cel
y"u"n''
o.n,.'o'ii,iu i.;;;;."li"i';i'iVrr-i"u' ialZ-iql)
't'-^"al'.'l;
Metodaeste foarterispinditi in
mooliridoloeieimodernetot
scopuridiagnosttce'
numai.in
'"'Pti"rv'f
ttfotni"O*""-dati'
Ea este
occidentale.
tirile
pentrumulteborr'
'friitir. a. tlii.r'-de culoare'leliructurdfiind ceracteristice

27

ganulcareestein suferil$. Stimularea

anumitorpunctede pe
unelesegmente
poatgfi fhcutdcu ajutorulmasajului,.*".rLi
c_u.ya{uldegetulu_i.
o astferde metohaestefoart6respdndite
in
Extremului
Orient,
c6tsi in Americaqi Europa.
lErile
Sinusuri

probabil'intr-un
sau.micromasaj
.vo| co,1stirui'
croacupuncturd
Explicalia
cercetare'
de
viitor nu pr.u ,no"panui' tui'ltttt
gtiin!d's-ar
de
oameni
unii
,.rp..,,I!.'t1i9^ .o9it
fenomenelo,
u inttegutuiorsanism'Ralph
#;;5l{;i
edsiin dezvoltarea
ire
:"tpt:1i']:
Alan Dale (S.U.A.)";;;iJ;H ;[ fiecareleluld
spune ca
putea
s-ar
i"',iig"rii Jigu"i.m qi, in felul acesta'
microacupunctura'
de
fiecarecelulSu. p.,tautfiun sistem
apa-lemnulViata se supune ..Legii celor cinci elemente":

j;.n60"'sisedistrugrrri
i,ili,i-i,'ei'il4'iii,il".,?i;i.;;

0chi Ureale
//dmtn

0chi
Ureche
Pllnin
/ninii
Umir
Rnidti
Sp/hi

flcal
Pdncreas

*r,*rg/rri

to/on

co/on --

deccenden/

ascendenl
l/ezicdurnard 0vare

Co/oaod

vert'ebra/d

llencl urhara-

/nteshn sublrre

Uter
0reapla

St'inga

Frg. 11. Proiectiacorpului in mdini (dupi Rahlp Alan Dale).

Medicul japonezK. Hirata a stabilit, in anul 1913, 12 benzi

transversale.pe
capului, gAtului, trunchiului, membreloi
-pielea
superio.are
si inferioare.
Fiecarebanddtransversalrestelocul de
prorecEle.alintregului organism.Un alt medic japonez,Masu_
naga.a observatcd, in caz de imbolnd'ire, anumile zone de ne
spatesau abdomenisi_modificd consistentala palpare.Zonele
respectivedevin mai dure cdnd suferintaorganutui proiectat la
acel niv,elesteprodusade un excesenergetic"lANG.J ;;i;;;
rmbornavrrea
se datore;teunui excesde cnergielNN. in functie
de tipul.energetic
diagnosticat
va fi si *aneui, de masajp..ui.
o va fofosi masorul: dispersie peniru tipul IANG qi"tini/iiri
pentru tipul INN.
Reperarea
anatomicda intreguluiorganismpe diferite seg_
mente ale corpului. cat qi bunele rezuItareobiinute prin ml_
28

enuntatAcu 5 000
Aceasti lege de bazh a gdndirii chineze'
Gralie

traditionalS.
.. uprliiii?ril" medicina
deaniin urm6.
Iit
. s-austabi
miscari';r
i
cinc
ioi
Ii.ll. i'ilg,.';;"iiait'.;' .";.il-ie
tradilionale
ur" m6ditittii

primele legi fiziotogt;;'t"i"il;bgi;

chineze.
constituit din cinci eleConform acesteiteorii, Universul.este
ementesunt intr-o

Acesteel
*J,;' ;;; iiii, t" r,"i' i ^iil i uto/.
Echilireciprocaaitrtugere
qi-Jt
ot pi"i"ttt
continudmigcare.
p.tp.*..
fenomene
"
estemenlinutde'aceste
, -..
U;";"tlui
ili
"^-P;;;;;i"u
estecunoscutdsub nute.iptotd a elementelor
melede ciclul CI'IENG(frg' l2)' .
pictoeramasa fiind alAPA (Chwe4a fost'pi-imulelement'
prba"sZf'IZNL]L(Mou)'
c[tuit6 din cinci fim ""[l"uf.. APA a n1maicu aiutorulapei'
Explicaliafenomenului'paO"tiftc13s;
ceaa lemnului
(a crescut)
Din pictogratuup"''f iolitonttputa
copac'
unur
in forma
- cincilinli dispuse
(Hwo) *qliF}CUL
LEMNUL, ru ta"iJta'i "" ptidtg'"
aceea)'Picto(la
vremea
iJ*"e
catie:focul se face;;;;"t.
decdt
nemairamandnd
copac.
qi ea' din
ffi;.';;;i"i;,."it;
in poziqie
arz1nd

i"i".tri,i"ii";d.ilii.,

i;;rit;

delprins"

vertical[, indrePtatespre cer'

VanNghi'me<lic
+ l"'iiiilli.TX.'"ilifii?l"ll
deNguen
'r.rmenstabilit

cd termenulsduestemaratr
Oo.i"iliuil'" iiunla' El susqine

i
;t *
urEi vinrur.-neciru
roc
apa,
pqrenrl!
llll};:*,:llTi:I:lTii,tlt'ili?;,t
grect I 3I -l0 l t'
frlosot
qi
medii
cr"ioiut'
"u"rl
d"itnoi
r
corespunzindu-i
element
plmint'
iliiffi iutru'"t"rn"nt"'foc'ap6'aersi

29

__--,

pil't'ilf
[i)' Expli'
I:O('Lil-^ ia rinclul siu, r'a procluce
prt'facein
va
se.
arclirea
dupi.
rlltnasd
calie: ccnltla
-lemnului
a cdrei pictogramdcste
pimint. cliri care va rirsdri o planti,
ionnatl tot dir-rcirici linii. intr-o altdclispozitie

'""';;ffi^t]:iil.^

(7-chid.Fxplicalie:in
;'';J"; e MtiT.AI-LtL'
minerert.

funclul parnantuluise g5sestcrnetal sub formd de

eJtc o urina in ale cdrei galerii se 'ede
Fi"tourdu.ro
'retalului
lnlnereul.
"
ptin-topire
produce APA. Explica{ie:.metalele
itflAltll
la lntrnlt.
reta
se
ciclul
la
apa,
ajuns
s-a
ce
lichide.Dupd
devin
Distrugereareciproci a elementeloreste cunoscutdsub numelede ciclul K0 (fig' l2).

Eylt'Ttie: lernnttlse disNIIiT"4t'tll.<lstrugeLEXIl''tt'l;

rrlqlil'l:t,.l1r'.!=r:i:i.;
^{;,;:f
;il,i;i'J,',l,?];,'lt',uf^tf
riantd. pddurile .u '-t'tii'qi'i"ti

o nlare
tle ani in urmd acopelealr

este
apadeploaie
'"0l1,?#fr?I'i'i,.,*r. ;tpl. Explicalie:
extotTfiuol!,f.1dg-lbcur'
numainecesit6
fenomen
Acest

rurii'ol,"i
pr,.liiii
if:]jl!f,fr
Ulll ll illil,m:'f:l'ffi
blemenrc:ttttu..t.errrntr",;n!'Ji',,";.,;;i;1,';'
p-iqi" centrati.La

i
i
ln?l
;
U*:f
I
Itar
Iffi;;i
l*:l'iJ
ti',t
I
:
::fh*.t?:;
tpro
11,
tl
;:t:::ii
;"::'
i
ec
st
;;
;
;
l'?ii l"?:]!',ljilru
*i,;
*
;'"'
i'l'';
ll
"'i
?filll?.l::iJ
X$i;
O*,*,
::,
itJsi;"n,iffi
;:
p
*"R:3?.:lilT'.1
+"lj
i"t i:ilri"if
om, aSaduPdcum re

fah<'lul I
( o res pondentel es i anal ogi i l cc el or

Pininl

c i nc i el emente

(rit

I-E MN
AnotlmP

I'ritnivari

FOC
Varir

P A \1,\\ I
Sfiirqit de

N ,IE ' TA L
I oltnnll

APA
l l rn l

VA|A ql

inceput <.le
toxlnlla

Apd
(Chwei1
Fig. 12. Ciclul C'heng1--',

Mela/
(Ich in '
produce;ciclul Ko (-

- +) distruge'

pentru a impieclicadominareaunui elementde cStrealtul, in

vederea realizirriiunui echilibru perfect si continuu, cele cinci
elernenteuu numai cd se produc recipioc, ci se qi distrug'
Astfel:
"ibCUt va distruge(topl')METAT'Lll'.Exp]ica{ic metalul se
topeqtenumai cu ajutorul focului (temperaturilorinalte)'
30 r.

R os u

Galben

N egru

Verde

Alb

Cluloare

t-irnbi

Gurr

Ll rec hi

Oc hi

N as

Organede
slml

Aln0I

l )ul c e

Sirat

Acid

l)tcant

Gust

Vase

P i el c s i
pi l oz i tate

Oase

N4u;chi

' l es ut

Straturl ille
comului

Ot'gane1r
rnel i di l ne

Fl c at
V c z i c ul i
brl i ara

Ini nta
I ntesti n
sublir-e
x
V as e-s e
'fret locare

Plirnian
I ntes ti n
gros

R i nrc hl
V ez i c i
u l inlrlt

stlbctltlrnllt
S pl i na
Stomac

JI

Acest tabel este incomplet, deoarecernai pot fi addugateqi

alte noliuni: puncte cardinale, climat, manifestdri psihice etc.
Medicul tradi{ionalist folosegte cele doud cicluri pentru
elaborareadiagnoSticului si stabilirea unui tratament corbct, in
func{ie de tulburarea eneigetici respectivd. Asocia{ia tuturor
notiunilor mentionate n-a fost frcutd la int6mplard, ci dupd
indelunsateobservatii.
Fen6menele .de' producere sau distrugere reciprocd iqi
gdsesc coresponden{ein fiziologia tradi{ionali, de multe oii
asemdndtoarecu cea modernd. privind explicaliile anumitor
procese. Un exemplu: pentru medicul tradi(ionalist hipertensiunea arteriald este produsd de un exces energetic in meridianul
rinichiului, care se gbseqteimpreund cu gustul sdrat,pe coloana
elementulul ape.
elementului
pentru medicina
apa. sl
medlclna modernd
moderna hi
hrpertensrunea,pe
$i pentru
lAngd.alte cauze_sedatoresteimboJndvirii rinichiului si consumului exagerat de sare. Odre organul qi meridianul riirichiului
cdt si gustul sdrat au fost ele asociateld intAmplare elementului
ap6?
Privind cicluJ KO, de distrugere, se observd cd apa distruge
focul. Deci rinichiul, de pe coloana apei, distruge inima qi
vasele, de pe coloana focului. Acest fenomen este confirmat gi
de fiziopatologia modernS:hipertensiuneaarterial5 (produsi de
unele boli de rinichi sr
gi oe
de consumur
consumul exagerat oe
de sare, oe
de pe
coloana
coloana apel)
apei) distruge inima si vasele (situate pe coloana elementului foc).

Desigur, mai pot fi date gi alte exemple cu astfel de interpretdri, pentru a demonstralogica ,,Legii celor cinci elemente".
Interpretarea tuturor fenomenelor este insd cu mult mai complexd, in cadrul gdndirii tradi{ionale chineze, fald de cea
prezentatd,,pentru care.s-a.9cut
la anumite imagini si
-apel
expresii, in speranjaunei mai bune in{elegen.

Sinitatea inseamni scurg'erea armonioasl a energiilor prin

corp, iar boala, orice perturbare surveniti in circulatia lor
Din cele expuse pdni acum am vdzltttcd sdndtateaeste
condilionatdde echilibrul energiilor INN qi IANG, rezultat
dintr-o scurgere armonioasdprin toate meridianele corpului.
Sin[tatea mai depinde, in mare mdsur5, qi de rezonan(aenergi32

uman'
iior macrocosmosuluicu cele ale microcosmosului
cauzele'
boala'
va.produce
energetice.
Liute
i&.;;;;;;.t"i
""iii
O6"l ale bolilor' sunt:.energiile
dezechilibretorenetg"tlie,
enErgiilepewersecurioase'energiilepsihice'
;tmice,
;;;;;;
-oboseala,retaliile sexuale exagerate.
uit*"niur",
!;;;;iil;
intoxicaliile,'ereditatea'Dintre toate
;;;;i#i;;--i.tobii,
tt"l g-p" ;.tnt mai irirpor.tante,9i.1nume.
I enelgiile
;;;;;;;,
(care
psihice
energiile
vin din cosmos)'
;;;il"'cosmice'(ci
pamant)'
drn
(care
vtn
alimentare
Suntt.gut" de om) qi energiile
Qtentrumbdicinamodem6'fac-Enersiile p"*"rti-iiTiice
cdldura,-umiditatea'.focul'
i.rntt
t".ii;;;E;;;'*t"."ii
"attiol,
energiileperfi,t aici mai pot fi incadrateffiff;;;,'Arg"i.
contrastcu
in
mare'
prea.
tigut sau cdldura
;;;dasel
sauo
timpurie
primlvard
exemplu,b
de
;ilil";f;;tpl.ti"]
"u,de cilduroase'
cu zile neobiqnuit
iarnd
*'
";:;;,s,;i
; piinii i (pintm medicina.modernd'stresurilezilie stirile emolionale:bucurie' mdnie'
nice) sunt prezentate
obsesiietc.
trist-e1e,
spaim[,
*-'E;;;;;;i;'itt*"rtiri
1p.tttt" medicinamodern6'abuzurile
alimentare sau nerespedtareaunui regim dietetic)
:l1t
organe:
i"orerentatede alimenfeleinadecvatepentru anumrte
rinichietc'
p-entru
sdrate,
qipancreas'
;,il;;,
ffi;.puta
-t
din acestegrupe'
intr-una
incadrate
n
R"'.tul cauzelorbot
agargrg
sistemulenergetic.de
panaclna boatade"inemanifestd,
etape
ai o.ganitm.tlui intervinein mai multe
!\p:::,:?,7-?
energrer-wet'
aJutorul
extemeorganismulseapdrd.cu
asres'iunii

ffi ;";ffi ;";;;

lare)'
o-muscu
cial" (tendin
;;? 6iu* r"'up6'f,'

Dacdagresi*"u .ontinua.uu crbqtein intensitate'energia.llei

enerseticseva extindela
i;it ai dezechili6rul
il#?;;;;i;;.
riai protund..in acest
iocalizate
;;r;-.*;
nivetutmeridianeto;l
vor lntervenlmenolenergiilor
reechilibrarea
moment,pentm
un"i. ,,Vu'tufde concepge"(VC) gi,,Vasulquvefal?l;=(V^C]'
e"..t.' meridianesuni'adevdratesupapede stguranla'^atat
d. energig,cit qi pentrirvidul de ene.rgie.
.Daca
ffiil
";;;;;i
'"i;i;;
ajutorutlor echllibrulerieigeticnu va fi restabilit.boala
.
se va ixtinde la nivelul organelor
(dezechilibruf
"n.rg.ii.)
apareaqi primelesemneevidenteale
ff;;.i;;"Luitei-evor
bolii.
niciodatd aceast[ultima
Medicina energeticdnu aqteaptd.
tuj'
ci va intervefi. ptin Oiu.ite mii Ioa"" (acupunctur6'^
faz6,lu
faze'
primele
din
incd
tJ uti*.nti1i" energeticdi,
"A
;tffi;;fi

asteptaaparilia bolii inseamndsi-!i vind seteapentru a incepe

sd sapi un pu!", spune un vechi aforism chinez. Vechii chinezi
consideraucd numai un medic inferior se ocupd de tratarea
bolilor deja apdrute.Multd vrerne,in China,medicii de familie
isi primeau onorariul atAtatimp cAt nu aveaude ingrijit rrici un
bolnav: de indati ce un membrual familiei se imbolndvea,ii
incetasi onorarirrl!
Se observddeci cd obrectivulmajor al mediciniitradilionale
este inceperea tratamentului cAt mai precoce sau chiar mai
inainte ca boala sd se fi produs. Pentru acestconsiderent,toate
terapiile energetice,inclusiv presopunctura,sunt considerate
profilacticel, eficien{alor fiind maximd in stadiul functional al
irolilor qi nu'in stadiiietardive, cdnd leziuneadeja s-a cdnstituit.
lntr-o asemeneasitualie terapiile energeticepot influen{a,in cel
mai fericit caz,unele simptomeca: durere,insomnie,febri.

' China este socotiti leagdnul medicinii preventive sau ,,artade a prelungi viala"
(Che Cheng). Imbolnivirea era socotiti ca o ,,tdiere a propriului trunchi" sau
,,rizvrdtire impotriva propriei tale ridicini".

DIAGNOSTICENERGETIC
Ori cle cAtc ori a suleuit irnbolndvirea,v-ati prczentatla
meclic.cdruia i-ati explrs seninelebolii (sirnptcmelesubiectiv-e,).
Acesta,cir-rpIce i-a clxamitlat,constat6ndanumite modificlri la
nivelul organuluibolnar,(simptorleobiective;. v-a nrd. prcscris
anumite {nalize dc laboratot,pelttrll elaborareaunui diagtrostic
c6t miri precis.Acest diagnostii reflectdmodificirilc survcnitela
nivelul organuluibolnav,in intimitateacelulelorsale.Tratametrtul ne caie vi l-a recomandata urm[rit refaceiea integritilii
mofologice si fiutc{ionalea organului bolnar. Pentru aceste
tttdtet'iei.
motiye,o astfcldc mcdicini se ntai numeste;i ttrr'tlicittu
unui
in
cabinetul
prezeniat
fi
v-a{i
boala
pentru
u.."uqi
Dac[
medic trailitionalist.aii fi observatcA examenulsdu estediferit
de cel al cinfratelui inotlcrn.Diagnosticulsii-rar fi crprimat
dezechilibrulenergeticdepistat,iar tratamentular fi urmdrit,
prin rnrjloaceleamintite,restabilireasa. Pentm acestemotive' o
astfel dc nredicinirmai estenumitd qi energ,elicu.
Un medic tradi{ionalistse ghicleazdqi azi dtipScele.patnt
criterii ale unui diagnosticcorect,enun(atecatre sf.ltsitulultimuPien Tsio(101 310 i.e.n.):I
Itrimilcniu.de cdtrevestitulrnedic
- Ilug (a privi); 2 - Ting (a asculta);3 - l|'en ( a intreba;4-'riel'(a lLiatpulsul). Trebuie spus cd la acestultim critcriu sc
puttctelor
si mcridianclor.
si palparea
rnaiincadrcazir
bolnavultri,iata cc sc spunc
irr lcsAturacu L-xaminarca
intr-unul clin capitolcle cunoscutci opere NEI-KING:
,,Culoarea,pulsurile,simptomelefotmeazdut-ttot, intocrnaica
voceasi ecoul,rdd6cinasi frunzeleunui arbore..."
I
lrdrintelepulsologiei chincze este socotit Blnz Quc, cxe ar fl triit in secolul al
V-lea i.e.n. Miestrul iiu Zhung-.\,rng i-ar fi incredinqf,tn)ulte di. .,r'eletelesale
\ecrcte". ['ul sol ogi r di rgnos ti c i i u rnai prrc ti c at-o.;i .rl tec rr-i l i z ati is ttrv ec hi .:.A 5uri edtci tJl i ndu) r; t,neni (l ran). Mul ti c erc eti l ori i nc earc i s i ex pl i ge pul s ol ogt:t
energeti i aapel i n tl Ir,,efec tul C oenti a".enunl atdupi un i n.l el ungats tudi u al c i rc ul rrti eil i chi del orp ri n c onduc te.

35
34

" 1 'l l
ill

t,i
l

foge^
foarte multd indem0nare,deoarecesunt 28 {ea unut organ'
{13uls'
energeticd
o anumiti stare
i;;;;.'6.;zlntdnd
intr-unadin
""in r"ni,"G';;;i.;;*
-..criterii de d-iagnostic.

= ex?es de carne

%#,=,Tn,qioffgr",e. ditiii.:"fi;i:iirNb;'. J'i c t' u'"cunof steb"1L?-plllI^:'

pnn intreoarr
", "
eitd intetigent,prin ascultatgi.miros perspicace'
Urechirofii= -fulburdri de rinrali
lulburiin de
fumAb f?arh ros//n/lmini s/abi

ffi#tutuh

Jupraa/imenhlb
. .
Etcesdepmduse- ttl,
ao Im dle { canq I ftrsI

affi#ffi##;,F

##,,
W#Minm*,

\/olgeYtraE

ffi#ffi#M

Fig. ,1-3.Sernnelediagnostice ale fetei, dupi tradilionaligtiijaponezi (J Rofidal)'

Cu ajutorul privilului (lVang) se pot descop-eriunele modificdri morfologice la nivelul unor segmenteale corpului, aqa
sepoateobservain fig' 13.
dupd
'Cucum
ajutorul ascultarii (Ting), medicul tradi{ionalist interpr"t"ara'Om funct de vedeie efi6lgetic vocea, re3piralia,tusea,
iughilul, eruitaliile (rAgAieli)etc. La acestcriteriu se incadreazd
si mirosulr .
' Cu ajutorul intrebarilor (IVen),medicul afld cum a inceput
boala, cnm se hrineqte sau se odihnestebolnavul. De o mare
suntsi relatiilesexuale.
irnnofiantd
- :'a;
ajltorul putpaiti pulsultti (Tsie) se poate d,epistamult
mai usor dezordinea energeticd din organism' Metoda cere
cu valoare di' in tratatelevechi chinezestise ilescriu diverse mirosuri corporale
agnostici.

36

abil, iar prin palpare lngenlos"'

diagnosticulla copii,"* f:utt:-g1:l
$i pentruvecnrrcnifieti
folosi toate cele patru crlterll
puteau
se
nu
ae sladitit, deoarece

;;i;;i;: W 1ui"tt.u u)-tiptinacudesav6rElr

!: ::.!ucon" :-^ aceste
^Y
mici'Pentru
",
vArstele
;;i;;ii;t; iout" un.uoios'la Ya-Ko (specialitatea
TYI.?)'
siderentepedratfla..'tuin*.a
;i

og-flnd"qtturmatoareledezechilibre
Diagnosticuf
unadin ele
"n.tg.tit
iiff.-"nEgiu.fi'.t^,li IANG'(intre
."#.1?;;;";i;b"l
diferite
oartial
boala).
in ro:tde
predominanaintotoeaun-a

pa(i ale corpului)

;-i;;i ila niueluluriui1ne1q11i):.^$i"|"
douacazwi,unadin celedoudenerglrva prei".ii.
in timP de boald'
domina"rti-d

PARTEA A DOUA
':4t

uN BUNPRESoPUNcToR
cult purnTr DEVENT
Dupd lunga cdl[torie pe urmele masajului,iat6-neajunqila
primul'capito-lpractic al-acesteicdrli: ,,Cum pute{i deveni un
bun presopunctor".
Mai ihainte de a descrie manevrele acestei metode, la
indemAna oricui, pentru simplitatea lo1, trebuie sd cddem de
acord asupratermenului ce le va defini. In literatura de specialitate se folosescfrecvent termenii de acupressingqi akupressur,
ambii deriva{i din acupundurel. Considerdm ambii termeni
inadecva{i, iritruc6t meioda, dupd cum ve(i vedea indatd, nu
foloseqte'acul, penffu a nu mai comenta ii cel[lalt nonsens,
oresiuni cu acul!
' Suntem adeplii no{iunii de presopunctut'a,termen ce defineste cel mai'cbrect metoda: presiuni asupra punctului. Nu
suntbm de acord nici cu termenii de digitoplesura sa:udigitopunctura, intrucdt punctelepot fi masatenu numai cu degerul,
'ci
si cu unghia sau cu instrumenteocazionale,ca: baghetl de
-de sticl6, stilou etc. Punctele vor fi masate,
lemn sau
bineinteles,cu capdtulrotunjit al acestora.
Prisopunctura poale fi ixecutatrt de oricine, iar micromasaiul chine2escnumai de cetre un specialist,el fiind ceva mai
"complicat,
deoarecese adreseazdatht punctelor,cdt qi meridianeloi. Micromasajulse practicdpe scardmarein China.atat de
cdtre masori.cdt-qi de acupunciori.Acestia folosescunul sau
.
mai multe degete.irnghia.cit si instrumentespeciale2
I
Termenul derivi din latineqte (acus--ac; punctum =punct), fiind creat de
cilugdrii iezuiqi care au flcut pafte dintr-o misiune gtiinlifici, trimisi in China de cdtre
Res,eleSoare(Ludovic al XIV-lea).
"
fildeE
' C"le mai folosite sunr: Yuan Tchen, o bagheti prevdzutd cu o mici bild de
la unul din capete;ruleta chinezeasca, cu ajutorul cdieia se maseazi meridianele, prin
apisare; top"id, o monedi metalici cu un orificiu pitrat la mijloc,.cu.ajutorul cdreia
si apasi pe regiunea cu punctul respectiv,;mai de lemn, de dimensiuni foarte reduse,
cu care se lovE;te regiunea pe care se afli punctul; o lingura speciald din portelan,
incilzita in apd fiarti. cu care se loveste regiunea cu punctul respectiv.

39

rlli
i
t1

Il

il

In ambele cazui (micromasajqi presopuncturl). spun

sDe_
cialigtii..cele
maibunerezultate
sb6uiin.ilra.r"l-al,e!'nrr"i
5^
cu unghia.
deoarece
raniverur
ror,enbrgiir.
nvNsi-iniiic'.;;;
intr-unechilibruap.roape
perfect.Dato"rita
u."rtui i"o,.-,rr".-

lndsuri

mltereaenergrrlor,in caz de excessau vid, se face mult

mai
brne, mat ales dacdsi pielea va fi uscatd.Unghia mai
are o
calitate, aceea de a fi uh bun izorant electric, p"-prr"iui.
cornos din care este formata.'Odgeteted;i;
"onl
ti,,: ,9" lesutul
sr ete aceteaqicalitagi.dar manipulaiealor este
p-t-:loul:.,9u
lmposrDlra.rotuEl, unri masori din Extremul orient
maseazd
punctele erotrce cu degetele de la picioare, in
sperantaunui
reniltat optiml .

Iil
ili
ill
i

Tehnica

/,5 Cun

I Cun
Pentru un tratamentde duratd se impune o convorbire
cu
bolnavul, ciruia i se va explica in ce considmetoda.Coop"*r"u
sa are o deosebitdimportanldpentru reugitatratamentului.
r.ncaperearn care se va efecfua traiamentul trebuie si
fie
spa{ioasd,luminoasd, suficient de incdlzitd qi ftir-"ri.L;id
publicS.

va fi c6tmaicomodb,
cutcatsauasezat,

,""11:rllr^l".tliy]ri
car
nlctoclata
in plcloare.
Pcrsoanacare execut5un astfel de tratamentva aveao
oozi_
lie cat mai comodducu ambere m6ini Iit'eie ;i ni*i"{"i"-.,
curate.
_ Pielea pe. care se afld punctele respective trebuie sd fie
slndtoasS,.orice
erupqic.lcziune,bataturd,cicatricc.uu iu*ui.
constltulndunele drn pu(inelecontraindicatiiale presopuncturii.
Tot o contraindicalic
b constituicregiunca'care
nu mai prczintd

piu-lca
irriliata,
ci L' grcfon.ct,iar?aca;l;;,";r,ji;iii;1"i;
bolnarul rcspcctir,.

3 Cun

Fig. 14. Ur.it6\i de misuri: Cun(dupit autori chinezi).

Dacd toate acestecondilii sunt indeplinite, se poate trece la

primul timp al presopuncturii, care constd in reperareo
(localizarea)punctelor. Ea este mult uqurati prin faptul cI in
carte sunt prezentatedeseneleschematicepentru fiecare boald
cu menlionarea anumitor repere anatomice (oas'e, muschi,
tcndoane)si unelemisurdtori.
Pentruinisuritori am ales o unitate de mdsuri folositd pe
scari mare in China, numith CUN. Aqa dupd cum se poate
observa din fig. 14, I CLIN esle egal cu grosimea degetului
nrure de la nruna l:olnut'ului; 2 CUN, t:tt grosinreu degetelor
uraldlor qi mijlocitt, iar 3 CUN, c'u grosintea degelelor
urutalor', nijlaciu, inelur ;i nit:, lttl tle lu ntAnu bolnuvului.
I'cnlru ugLu'at'eunrusu'tllorilor, grositrtile respective v'or Ji
pe o bur'alu tle hin'lie,-r'ure t'a fi Jctirtsitapentru o
tt'utxspuse
usenteneactperalie.
Pentru mai multd operativitate,in lucrareade fa!5, CllN-ul
vir fi dcnumil ntu.strt'u.
D U pa

i u,.ai rZarv c i

pi ri rc i ul i i i ,

vo

uti ti 4

ti i Li ,\dt c u

s rt,ti i .i i ti '

( )rre'ttiaresn,:ctrvinoatefi cfectutrtitcr.trri1f1,1l
delrettrltrisatlcrl'
-fi
,,,igirir.iii iur:c1i:ils inCiciqi:,ui'rp;11ctpcatc :::lsat ;::r:
t r t i r t l c rt i i t l c r i i r T , cr 'r r t':,u u u ti l i l i r t t'.

40

41

ceasornic,energic, profund, fiecare manevrd avdnd o duratd

; scurtd. Tonifierea bine executatd va fi urmatd de paloare,
crestereasensibilititii si tonusului muscularlocal.
Mulli practicieni aiordd importanld numai fo(ei cu care se
rur.uid'tltaUa. pentrudispersid.gi puiernicapentdrtonifiere);i
nu sensuluimigcirilor.
Pentru orice suferinld vor fi masateambele puncte situate pe
cele doud brale ale meridianuluirespectiv,pereche.
Po(iunea'de piele pe care se aha punitele ce trmeazd a fr
lig. 1,5.Manevra de dispersieexecutatdcu virful degetului.
,I
masatetrebuie si fie uscati sau pudrati cu talc. Unii profesionigti
Qispersiase va folosi in cazul suferi,qtelorprovocatede un ex_
folosescesen{ede plante, cu efect stimulant, vasodilatatoretc., in
cesde energier.Cu vdrful degerului,din fozi{ie oblice(fig. iSl, ..
func{iede scopulurmdrit.Acesteesentearomatepdtrundin piele
maseazdsau se apasd prin inqurubare,in sens opus'riiscdrilor
qi medicain timpul masajuluir. Se mai pot folosi,de asemenea.
acelorde ceasornic,blind (uqor)superficial,fiecaremanevrdavAnd
mente,care se vor incorpora in diverse lichide.
o duratdmare.o dispersiebine exdcutatava fi urmatade inrosirea
Durata unei sedinp de presopunctttravaJi de 5-10 minule.
)
pielii. scdderea
sensibilit5liiqi tonusuluimuscularlocal.
De obicei, in acest interval de timp dispare qi durelea de la
folosestepentrubolile datoritelipsei de ener. .Tonifiereu-se
nivelul punctului,semncd qedinlapoatefi terminatd.In func{ie
gre/ . Aceastl manevrS_sep_oateexecuta cu vdrftrl degetului
de caz, se pot executapdna la 3 qedinlepe zi. Se spune cd 3
(fig. l6) sau cu unghia (fig. fZ), ambeledin pozitie verticila. Se
qedin{e de presopuncturd,bine executate, valoreazd cdt o qedva masa sau apisa circular, in sensulde invdrtire al acelor de
intd de acuouncturS.
' Presopuncturapoate
fi Jbtosila Jie ocazional, sub .forrya
unui tratamenl de urgenla, Jie sub forma unuia tle durala. ln
se practica ntai nrulte cure, in
cea de a doua ci^rcumstan{d
functie de boald. Intre cure. se va pdstra un interval de doud
sdptdmdni.O cura va cuprinde 10-l5 qedinle.
' J.L I avier (Fran!a) iecomanddreduceri:anumSrului de gedinle primavaraqi to'amna,deoarecein acesteanotimpuri transferul de energie. in timpul masajului, se face mult mai uqor,
energiile lan{ qi'tnn niriA in profo4ii egale.Dimpotrivd, ia'ma
qi vara. cdnd diferenqadintre cele doud energii este mare Si
iransferul mult mai anevoios, se recomanddmult mai multe
qedinle. Pentru aceleaqimotive, timpul optim de efectuare a
presopuncturiieste dimineata si spre sfArsitul dupa-amiezii.
Niciodati nu se va masaimediatdupd mas5.Tot J.L. Lavier ne
mai spune cd masajul punctelor este mult mai eficient in peF ig . 1 6 Manevra de tonifire executatd
Frg. 12. Manevra de tonifiere
rioadelecu lund noudsauplind.
virful dcgetului.

executaticu unghi a.

I
Acestc sr-rf'e.inte
in rcrmc'niinrecliciniimorler'e poarli prelixele: hiper, poli, tal
,
( h ip e r to n ie p, o liu r ie ,ta h ica r d ie ) .
- Ace ste su le r in tein te r r n cr r r i_ rnedi ci rri i
rnotreraepoal tr prefi xere:hi po, ol i gr,
h r a d i th ip o to tn ie o
. lig u r r e .b r e tlica r tlicj .

42

' Putereade difuziune a esenlelorde plante plin piete era cunosc'.ltainci din Evul
Mcdiu. Se spune ci riuficitorii, care se adiposteau pe sub podulile Senei. ofereau
tlccitorilor nairi, spre vinzare, la preluri derizorii. minugi. Mai inainte. insi, de a le
puternic rnirositoaresi amelitoare.In
pxrba, minuqrle erau bine irnbibatecu sr.lbstante
unii clienqi ameteau,in tirnp ce probau minugile, stare ie cari plofitau
iblrl
"."rt"
lqr-ziqii i,inzitori. Acegtia,clupi ce-gijefuiau victima arne{ita,dispireau.

43

q91: f1,1'
cu rlbdarel ;i corectpracticatS'
Presopunctura,
folos in foartemulte suferin(e.agadupdcum relesedrn anattza
piofesionistamericanPedrochan:
a cunoscutului
statisticS
Frg.. ,18.Manevra Shiatsu execu' iiil"'i"^tiate pozitivein niigrene.insomnii,dureri.relmatj:g!i
tati cu pulpa degetului (dupi
tulburaripsihi;e minore,650/ointulburSrileaparatulutgenltalsl
T. Namikoshi).
*'""tirlii.riona{i
disestiv.
atetale acup.::3.li:l1t
de bunelerezultate,
iila
panacee-.
considerd
le
presopuncturii,
mulli
ale
' renun.land
teraSubliniemdin nou cd ambelemetode
,"mbdiile'clasice.
numaiin stadiilefunclionaleale bolii'
Presopunctura nu se aplica bolnavilor de inima si psihic.i
Deuticeobsinsuccese
gravi, subi.eclilorprea slabiyi sau obositi, celor in'stare tle
leziinea consituitd,elerlmdn filt6rczlultal
bdata
--A-b;tt
metode,judicios folosite,Y4 Pgt scuti de conebrietute (cu exceplia manevrelor indicate pentru betie si
Mai degrabdun masaj
ale'u'normedicamente.
n"faste
menlionate la capitolul ,,Alcoolism,,), gravidilor in uliimeie
,..i't.il
htni de sarcinti.
bine i:fectuatpe mdnd'cap sautalpi,.decdtun pumn de antrnevralgiceEisomnifere9i risculunei boli iatrogene'
Presopuncturaeste ineficientd daci bolnavul a efectuat in

trecutul foarte apropiatun tratamentcu ruzeX sau a fost supus

la examene radiologice, la tratamentecu cortizon. truo"hilizante,hipnotice.
Dacd bolnar,ulnu suportdpresopunctura,tratamentulse va
intrerupe, urmdnd a fi reluat ta o datEulterioari.
. Daca pe parcursul tralantentului i se va.f'ace rau bolnavu_
lui, tratamentul va fi tntrerupt imetJiat si ie va interveni de
urg.enla, apeldnd la manevrele indicate la Capitolul
,,Lipotimie".
ManevreleShiatsul, indicate la anumite capitole,pot fi exe_
cutate-dupd metoda cea mai usoard, T. Namikosiri. Aceasta
metod6,asemdndtoare.cu
presopuncfura,are o actiune generali
de echilibrarea energiilor-siuni locald, de conveisie a-acidului
lactic, resp.onsabilde prodicerea contracturilor,in glicogen, in
proportie de 80%. In felul acestashiatsu contribuie-ladTminuareaoboselii,pdni la disparitiasa totald.
Manevra constd din prediuni continue, cu pulpa degetului.
pe pulctul respectiv,timp de 5*7 secunde,dupEcareunieaz[ o
pauzd,de relaxaretotald, de 3-4 secunde.Ambele manevre se
executdsuccesiv,timp de 3 minute.
japonezi prelungesc;edinta pana la o ord, irr
Profesioniqrii
urmacdreiadureriledisparcomplet.
' Termenjaponez (shi = deget;4ts, : presiune).

44

;ril,iffii:,;*".""TiXXj:.:::;Lf
:Ji"',',:"!'hil'11'lip1'
l$T,:$illif
1y
careaveau
medicinale
saplantele

pu, ,ui|r*"qia

"ttt:t#:""Xt'#:J"Jl3;:lt::

i "-.*..ptu,

sal vi a. us turoi ul ,-c eapa' v arz a etc ' ..A c es lt

int"ii""*rt,

i s-a mai adlugat adjectivul ,,universal"'

:l

j*'mn'":,tl1#'"'.1'iJ:r.!liili*,i'*'il;:ffi
Tl
:1r;ii,:::*nrrml
45

Aerofagia

GHID TERAPEUTIC
Si acunr, OrOt^:: r:,rnica
presopuncturiia fost
invdtard si
suntem sig,ri de aceasta,
i"tti.ai-ilrrevrele
'rou.t'e
sale
sunt
de
execurar,sa vedem c;;;;;ffi""eficiarii
f!o.r
sdi. Dar, rnai
Inarntesi-i prezentd.rr,
cu .it.,ir d."u"ne repeta.
reamintirnsr
subliniemchiar cd presoprncrr,,'u
,r,,,pa(.r!estrbstiruitraranai_
tttl indic.at tle meiir,.
ed poate
adjuvantd.Sunt. torusi,!;;;;;.rnl']"?'iot*o.rta, insd, ca o metodd
'o"nti''iu11 vedel gi suferinge,

ffiJill".HH.'3""'-"1:l"'

irl exclusivirate
de

persoane,
nu preamul.te
-.^_91:1"sau fumeaz,h,inghit la numir, in timp ce mdndncd
vorbesc
aer. S"--rpur. despre acesti
,,mdncdtori"
de aer ca sunibotrrrir'al-our.o.lagie.
Ei acuzd,.in
speciat
dupdmese,balonari.
pripi,riii ,"'+i i; ;rp;rii"p-,rrJi
'ma,i.ano.
sauun nod in gat.caredispare
I oareacestesenzatii
neplacutese dltorescacumurdriiunei
cantiteli
mari de aer ia
baza esofagului,care va n t"t"qi;hriiat
in
afard,
dupa un
oarecaretimp. Aerofagianu trebiie
,onrunauu
i'ilr"i\r,ii
(acumularede sazein stomac),u
aerin intestinulgros
";";;;;;;k"i;;;ff;,;:
t.
De multe ori-aerofagi?.
poate
fi
un sefitnrevelatorpentruul_
cerulgastricsaulitia",a"Uitii.a
6iut Ji#;;r).

,r,ffi:lf.s;;.ffiate

fi totu;ii'"il.ie,ar"i sevorrespeca
ur_

6;,;#i;#';il,T,ill,:':fr:ili?,:;ill,ii::f.:HT#i;,f*l:
Ca metodasi poat6,fi la
indemdnaoricui, au fost
puncretecet mai
alese
d: *;";;;;;'ioiooata eficace.
y::f
punc. pe ldnedno:l(i,u
Fiecare
fouirdi anunritddenumire.
cele.mai mulGori ln legdtura
"lari.a.
de
cu
topoRri
feruraccsta
erevor il murrmaiusor,.r;;1.:r, acliuneasa.in
In lucrareade
gasi.c6tevacapitoledesprc
nrasajut
anurniror
r,,Ti:^ Yi.!i .t'i

- mestecatur alimentelor s[ se
facd
evitdnd in acesttimp oricecor*.r*tiJ; " "cdt rnai incet posibil,

iTfiff
:xf#,ffi
:rut;
r i"{':::,{'
':;i;:liliil::r,.',
unul din ;;;;.;

punctul
"clasic"9t.o.rpun.,rta qi
:?..T:"tt

r;l$s*n
nn::;
I;;iX[iift
{|ft'r'::ii,ii",tli,

il,ft(1 p;,-tiir'j"rr,.o u.".r.,

. Asadar.iata_ne
lucrdri_ prac_
trcapresopuncurii.
s;y1r'1dtra ,
firifir.,pa(i sa fi fost.oare
un argumentconvingdtor,
pentru
tj""ll"i,"Y.1,
; I
sd recurgefita
acestmijtoc,.*p"ut-iJ'Iia,
"
at6tde nenociv?
Tt"19."
ureu
de
prcsupusun
asemenea
*ur" ,u".JJ
Si
totuqi.
numai
,
aceastdcalitatementdsd incercati.
?:ltTnu
sfat
cdnd
rau.
"Un
rpL,neaGoethe,nu-r voi
5t"r?ilH::
".t"
46

Fi g.19,

47

- lichidele sd fie consumatecu paiul;

*."ilr.T

suprimebduturilealcobhce'gazoaseqi alimentele

- interzicereafumatuluisi a mestecatuluide gumd;

-.dupd
fiecaremasdrepauslapat, cu fala in]os,1impOe:0
.
de minute;
- exerciliipermanente
de respiratie
..::.:':''::'.1;P i''E hg6aces t e m6 sad6ncd.
u ri]
'-',r..gtel
'::",.',

'.:..'1.:.'..:.f.GJ*..:'('fix..].27sttuatta2ias'urt
,M'stgi;1 ifieiyi,
'Atte

iifraafiiit vdrsituri-'diSbidrsiti;:.;teanimffi
flf,itl,nnEtff:: Su:;::,mnltrtiiJit

!: PiO,* (figt,.20J;,'
:,.:,
,,;.
; ;,,Co:l,itt;l
ps;telu,i'
situat.la
pniiit6s,tta:atfig
ri,. '" ,' , , , ,
rn#er'pe
haztdeEet$iii
: lanifieri:, , ,, , ::
:,;:,,A;ttcindieafi*'indigestie
,:::,::;i,;,:,;e,'ii;,'V-fl,faa:'Adiidiiiiti:.'{p3,*,'{f,Ig;,,2,1;,,,,situat,la
,::::: ;;;;,:;
;:;;:;:;:;
O; [Suf[,'&A$Utf&i.Ureahli:,,tron:i.fie,rd,::::

Alcoolismul2
Cdnd Pasteur spunea cd vinul este un aliment. se referea.
Dlneln[eles,la u,.rconsum moderat. Dacd la wemea aceea
s_ai
nlal.fl;tlut cA hcoarea lui Bachus con{ine peste 250 de
sub_
stante,printre care
vitamine, brigoelemente.enzime.
_numeroase
acrzr etc., I s-ar mar fi addugat atributul de
,,medicament,..
;i
Daci un pghar de vin este tiinevenit la fiecare *u.E,
va. r6sfrdnge, cu trecerea anilor, "n.o"_
in mod
flf Reste
srgur
asupra
srn5tdtii, ciroza hepaticd, delirium tremens fiind
-e.y?_rg.
cele mal cunoscuteconsecinte ale alcoolismului cronic.

Fig.20
j ge rgteq tq ingrijireaaltor boli prin masareaaceluiasipunct.
Luvanrurarcoorestede originearabi.er derivandddrd kohr.Dupd
deriva de la al-gaoul cuvAnt.nienlion"tir c.-", -"-a ar reprezentaunii autoriar
substantace
pe carJo conlinevrnul.
,,imbat5",

4B

Cei mai mul{i asociazi consumul de alcool ideii de distraclie, de pl6cere, transformate cu vremea in obignuin![. Consumul de alcool peste mdsur6, fie gi ocazional, va goli
,,acumulatoarele'oorganismului ce intrefin forla, reflexele,
voinla, moralul. Be(ia, c[ci despre ea este vorba, devine, aqa
cum spuneaSenecal,,,o nebunie voluntarS".
$i pentru asemeneaocazti, de nedorit, cdnd, ,,omul a fost
biut de ,rinco2,mdicina. tradi{ional5 igi are remediile sale,
printre cate masarea urmdtoarelor puncte:

.,':.:
:4114"jx,'=,'strfidgfeaiuterpicA
a,vflqfiilui
pu*mic6,,
bu,.
un*tia:i*:.**.
i .'Cau.,6p55sp,:
tonifiarrf,fln.iurut
'omb;ilis:
de.pe:
,.s6u;:,94sx1,

,,Valea
adundrii"

Fig.21

I Filozof latirr (4 i.e.n.-65 e.n.).

' Un proverb japonez spune: ,,Cu primul pahar omul bea vin, cu al doilea vinul
bea vin. iar cu al treilea vinul il bea pe om".
I
in Extremul Orient delincven$i belivi sunt conduqi spre locul de ,,trezire", qinuli
strdns de mind, apisindu-se foarte puternic in acest punct, cu unul din degete.

49

Alergia
Alergia esteun cuvdnt care a intrat de mult timp si in vocabularul marelui public. Nu de puline ori auzim in jurul nostru fraze
ca acestea:,,Nu mdn6nc oud cd fac alergie"; ,,Vi mulgumesc
pentru flori, dar nu le pot duce acasd,deoarecesunt alergicb la
polen"; ,,Nu-mi prescrielipenicilinacd era sd mor dintr-o injeclie;
mediculmeu mi-a spuscd sunt alergicla acestantibiotic"!
Dar ce esteaceastdalergiel, de care se tem atAtde mult unii
oameni? Este reacjia anumitor organisme la contactul repetat cu
unele substanle,riumite alergene, care se gisesc in-.anumite
alimente (ou6, came, cipsuni, ciocolati etc.), medicamente
(aspirini, piramidon, penicilini, s-treptomicini etc.), aer (praf de
casl sau industrial, polen, insecte2,p[r etc.).
Reac{iaorganismului fa{d de acestesubstanlealergeneeste
tradusdprin aparilia anumitor boli: astm bronqic,rinitd alergic5,
eczemS,urticane, qoc anafilactic3 etc. Conform unei statistici
recente, 20% din popula{ia globului suferd sau este susceptibili
si se imbolndveasci de dlergie. Aceastd cifrd, deloc liniEtitoare,
se datoreqtecreqterii numdrului de substan{ealergene,o dat6 cu
impetuoa3adenrcltarc a industriei, in special a celei chimice.
Cu toate cd medicina modemd posedd un bogat arsenal terapeutic, p6ni acum n-a fost descoperit medicamentul care si vindece aceasti boal6. Speranlemari se pun in milenara acupuncturd,
ale cdrei rezultate sunt mai mult decdt satisfecetoare.Tot mai multe
statistici ne prezintil succeseimportante cu privire la tratamentul
asfinuluibronlic, rinitelor alergice,eczemeloretc.
Cdt privd;te mecanismtll bolilor alergice, tradilionaligtii
incearcl si i'nterpreteze textele vechi chineze$ti in lumina
fiziologiei moderne. Astfel, edemul Quincke se &atoregteunui
deficit" energetic in meridianul ficatului, intocmai' ca ;i
mdncdrimeapielii (pruritul).
= alt1'er' Termenul a fost creat de V. Pirquet, in anul 1905 (in l. greacd: allos
gein 7 a ac{iona).
"
'Alerlia la insecte se datore;te inghilirii unor fragmente-dincorpul insectei sau
veninului si salivei introdusecu oiazia lntepiturii sau mugcdrii. Primul caz de alergie
la insecteLste consemnatin anul 2641 i.e.n., cu ocazia morlii unui faraon, din cauza
unei musciruri de viespe.
I
Aiare imediat dupd injeclie sau intepdturd gi se manifesti-prin urticarie, sufocare (edem laringian),'crizi di astm. $oiul anafilactic necesiti un tratament de
urgent6.

50

-,,AsaltulsuPrem"

/k"*"-'de
\

F;o

ta cotiturd"

))

)'

S. de Morant recomanddpentru astmul.bronqic' eczeme'

edeme de naturd alergica' stimularea.anumttorptrncte!t !:
ve[l
meridianulficatului. in lipsa unui medic acupunctor'daca
o:
placuta.lurqrtz.a
av-etl.
jos,
s6
putea
s-ar
masapunctelede mai
oecl'
Merlta'
sut-en{t'
care
de
alergicd
boala
.sa
a vd imeliora
incercati
Puncte:
rf':w'1vsFurmdtoarele
":'",';';;;ti-tiiii*n"
falu
,
. F; - (fis..?2! situatp.
cele
de
piciorului,
ungfuul'format
in
dorsai'a-utuU"i
:

*-';:,,h"oi,rui
aL IE cotrir:a''- Fr I tqq "2r2,
lnterne a plrulul de
situat deasupraextrmitatii
flexie al cenunchiului- tonifieie;'

: ' t pun"isp"iiat, aenrrnit',,Pun'itu!pldmdnului" :'

vir - (fie. 24),;ito;ffi; iiti"ooiutu'tetrecenriltle
n-,ii"ui*iE Or Sl D4, la 1,5miiuri, de o parle gt d" , '
- toniliere'
attaa liniei medianeposterioare

Fig. 24.

51

Ameteala
Ameteala este senza{iade rotire a capului, corpului sau
obiectel6rdin jur, cu pieiderea,de celemai mulie ori, a ichitib.ruldi.Destulde des,amelealaesteinsoliti de grefuri,vdrs[turi
qi starede r5u.
Amelelile pot surveni in ascensor,cu ocaziaponiirii sau
opririi sale brugte,sau cdnd se priveqtede la inillime. Spre
deosebirede acesteame{eliffecdtoare,se mai intdlnescameieli
cu un caracteraproapepermanent,in cadrul anumitorboli, ba:
hipertensiune
sauhipotensiunearterial[,otite, labirintite,tumori
cerebrale,artrozdcervicald,intoxica{iicu nicotindsaualcool.in
boala M6nidre,ame{eala,cefaleea,'gre{urile,
vbrs[turile, conform medicinii traditionale chineze, s-ar datora energiilor
perverse.
Ce trebuief[cut daci ave{i ame{eli?Pentrucele cu caracter
permanentadresa(i-v[medicrilui,pdntrua le descopericauzaqi
4 le trata. Penfru ame{elile ocazionalefolosili presopuncturi.
intrucdtame{elilesuntprodusede un blocaj eheigeticin meridianul veziculei biliare, masa{iurmdtoarelepuncte situatepe
acesta:

-Punctut
extrameridian""

,e

-F+

\>

Z\
Fig. 25

52

"Mlagtina
vintullof

,inffOsi

Angina pectorali
O durere care inspdimdntdpe toatl lumea este durerea din
regiune2r
inimii. $i, pe buni dreptate,deoarecein felul acesta
debuteazdtemutril infarct miocardic,care,se qtie,esteuna din
celemai frecventecauzealemo(ii subite.Dar hu toatedurerile
din regiuneainimii sau ale osului stem inseamndinfarct miocardic.Ele mai pot fi cauzatede uneleboli de plSmdnigi pleuri
(inveligul pl6mdnului),newalgii intercostale,traumatismesau
angind pectorala. Aceastdultimd boall, cum reiese qi din
denumireasa (in l. latini:. angor: durere, suferin!6;pectus : piept), se manifestdprintr:o durerein piept (in regiunea
inimii gi a sternului),de duratdscurt6,3-5 minute qi maximum
l5-30 deminute.
Atenqie! Cdnd durerea depdgeqte30 de minute sau nu
cedeazdla nitroglicerind,medicamentpe care cei mai mulli il
poartdcu ei, in permanenfd,
mai mult ca sigur cd ne afldm in
fala unui bolnav cu infarct miocardicacut.In acestcM trebuie
chematin maregrabdmedicul.Pdndla sosireasa,bolnavulva fi
53

Fig. 27.

"Baiera intemd"

Fig. 26.

!,
(

intins la orizontalS,oriundes-arafla, in repausabsolut.Sepoate

da bolnavului unul din urmdtoarelepreparate:infuzie de flori de
tei (6 linguri la un litru de api); infuziL de piducel (o lingurita
de flori, franze si fructe, la canade apd). Aceste infuzii pot fi
folositegi in scopuripreventive.
PdnSla sosireamedicului,mflinile bolnavuluivor fi introduse,timp de 15 secunde,intr-un vas cu apd caldl (40"C), la
fiecare5-10 minute
De menlionatc5 durereadin anginapectorali poatecedaqi
la repaus.
Durerea din angina pectorali se manifesti sub forma unei
gheare,presiunein regiuneasternuluisaua inimii, cu iradierein
um5rulsi membrulsuperiorst6ng,pe margineasa intemi, p6nd
la degetulmic. Traseuldurerii din anginapectorali esteidentic
cu cel al meridianuluicordului. .
Dureriledin anginapectoralSse datoresclipsei de oxigenla
nivelul muschiuluiinimii. Acestfenomense observSin special
la bolnavii cu ateroscletozd,,
ale ciror vasecoronare(cele care
irigd inima), ca dealtfelqi celelalte,datoritdingrosdriiperelilor,
qi-aumic;orat foarte mult calibrul. in felul acestainima'este
mai pu{in irigat5.Cu ocaziaunui efort mai mare,estenecesard
o
cantitatecrescut[ de s6nge,intrucdt si nevoile de oxigen ale
54

muqchiuluicardiaccresc.Durerileanginoasemai pot ap6reacu

ocaziacreqteriibruEtea tensiuniiarteriale,dupl expunerila frig
saudupdun merspejos, pe distan{emari.
Pentru medicul tradi{ionalistdurerile anginoasesunt produse de surplusulde energiedin meridianul Vase-Sex,care
controleazlcirculaliasdngeluigi automatismulinimii. Indepdrtareaacestuiexcesenergeticva amelioradurerile.
Bolnavii care fac cize de angind pectorali pot folosi
pe l6ngi nitroglicerini saualte medicamente.cu
presopunctura,
ac(iuneasemindtoare.
'.'.::':'.:,.;:.'Un..''punct...'t+Qor.de...reperat'es;ta.....,Ba;riem
.;..':.'.:'..1',fd',l:::'g5''..*f.g.26},:situat'ta'2';'m6su
p
ul;.tdiSpe*ter:
.,..,,'prs,$flloCUlui;pliului
"',., ''' ', .,,
, i , ,, ,i,,,
,
,Aee$i,punCt,
mult,iil
se'
folssqqfe','foarle,
,,
,anl',
:' i ,,
','' r,,;,',f#ihfufniacupnnclqs.sau'elffi6punchr4,,,,.,,,
, ;,' ..,'..
. ' ' ' . ' . . . . ' : ' . : . : Un' ' ' ' p r r r e t . ' n u . ' t
:.'.'';gg$:,;,puig1i'I...ii;.im.i'li';:Vtj:'.:{fg'.''27);:|$r
'iala:ce.,treCe
: ,,,,
,priafre'
Vertebrele,D+D;,;la
, ,:., , : oriz
'1,5,:
,,,,
,,
:'
:
m*suri',ds'o,parte
$ide.al'tb,a.finiei,r$edianepesf6i i

* dilpen- r,,
A'lte iidicnf'ti:pqlpitatii,,:astu,b,roqqic
55

$,
I
,,Stomac inferior"

Fig. 31

n
Fig. .10.

ip.
,
Simpul. crizei, fereastra camerei va fi cat mai larg
deschisS,iar bolnavul va fi. asezatpe un scaun cu spdtar,cil
mdinileincruci;atela piept si chpurcdt mai mult aplecdtin iaia.
Pot fi folosite si urmatohreierdmedii: n."ri.u'ri"i.lri
.r-;"
prg.sopmuiat in apa caldd simffa-sa" iratat5 cu putin oter:
aplrcareade cataplasmecalde de fdn pe rorace:impaihetaiea
prcloarelorcu un prosopmuiat in apa caldasimplasau in in_
tuzie calddde levdnticaqi olet: bdi'fierbintila maini si la picioare (in
poate'fi.prr pulin ;rA;.); J"; ;;Ei j; ;i.;
-apa
concentrati
bdute una dupd altd.
Presopuncturain timpul crizei:
r..Punctele:,,Perlapre1ioasd...
,.Atelier central.'dispersie.

dureros spontan qi la palpare in diaree, dizenterie, peritonitd

etc., iar mirit dtj volum, in prezenla unei tumori, revdrsat
lichidian, Jesut grdsos din abundenld qi acumuldri de gaze in
intestine. fn aceit ultim caz vorbim'de' balonari. Ele srirvin in
boli de ficat, indigestie,colite, constipaJieetc.
$i medicina traditionali vorbeqte de balonbri, pe care le
condiderdenergii noci've care stagn6azdin intestin6. !i in acest
caz dispersareaenergiilor aduce cu sine ameliorarea suferinJei
respective.
'utl, punct ,destul de e,figace,denumit
,,,i,,,
,i ,,:, ,i,'.r h[as.a1i
,,Stomacinferior" * VC,o - (fig. 3l), siruat la 2
mdsurideasuprao.g1bilicului(.buric)':dispel.Sie.....::.
Alte indicatrii: vdrsdturi * dispersieAlte remedii: lovituri u$oare,cu vdrful degete.:ll'|61,peosuIsacru,insistAndtr-sepeloculunde[cest
;:::
I
sg:se articuleael cu vertebra V lombard.

Celulita
Balonirile
Medicii considerdun abdomennormal cand acesta.la pal_
pare.estemoalc.suplu.eiasticgi nedureros,
iar la inspectie.
nici
excavat.nici marit de volum. Acestecaracreristici,
in cazuI
anumitor suferinte,nu se mai pdstreazd.Astfel, abdomenulestc
58

De-a lur-rgulunei vie{i, o femeie are trei mari probleme de

rezolvat:ridurile, obezitateaqi celulita. Daci primele dotrdmai
pot beneficia de unele mijlodce terapeutice,in ultimi instan{5
chirurgicale,celulita rdmdneincd o problemdgreu de rezolvat.
Aceastdfonnd speciali de obezitate,nurnitdgresitcelulit6,
intrucdt nu estevorba de un proces inflamator, esteprezentdla
90% dintre femei si in foartemicl mdsurbla unii b[rba{i.
59

i,
Fig. 33.

F ig .3 2

,,lzvorul din Podigul

extern"

,,$o/duri"
,,Coapse"

de grdsime
Femeiacu celulitbprezintAdepttncridizgra{ioase
genunchl.
coapse,
bazin'
in anumite regiuni ale corpului:
glezre. Aceastdgrdsimepoate fi troale si nedureroasala piplit
Iau, dimpotrivS,ilureroasdgi dura,pietrificAndzona respectivdPrintie cauzelecelulitei se numdrd excesul de foliculini,
unele boli digestivesau netvoase,deformdri ale coloanei vertebrale,piciorul plat, consumulexcesivde medicamentediuretice
etc.
Tratamentul celulitei este foarte anevoios,pe primul plan
fiind depistarea;i'sitratareacauzelorcare au produs-o' Deosebit
tratamentul local, care const5 din masaje
de eficace este
energice,mesoteiapiel, electroterapie,aplicalii calde de parafind saundmol etc.
in ultima vreme se foloseste acupunctura .qi- chtitr
presopunctura,manevrelecelei din irrmd metodetrebuind si fie
foarte energicexecutate.
Fiecarelocalizarea celulitei iqi are punctelesalespeciale:
o pcntru rehtlila fe,selot'se maseazdcele trei
puncte situate de o parte qi de alta a osului sacnt
(fig.32);
. pentrurelulils.soltlurilor se maseazipunctele
situatepe fala extemi a $oldurilor' pu{in deasupra
regiunilor celor trraiproeminente(fig. 32);
I
Metodi terapeutici nouit, descoperitain F'an1a,in anul 1952, de citre medicul
iv1.pistor. Ea consiii din microinjectii efectuatecu un cparat special,un rnultiinjectc-r.
tle fcnni circulari, la care se atlapreazi7-18 acc'.Prin inlectareaanumltor substanteIn
unele regiuni <ie pe corp se pot trata diverse boli: nevralgii, artroze. bronqite, asfrn
bronqic.insomnii etc.

60

. pentru celulita codpselor se maseazApunctele

situate in centrul felelor antenoare $l posterrcare
ale coaPselor(fig. 32h
r nentru celulila genun(hilor se nu$eazAptmctele
cunoscutesub numele de ,,lzvorul din podisul extern". situatein scobiturile de''rub genunchi, pe fqtele
extemeale gambei,in locul de int6lnire a[ celor doud
oase:tibia SiDeroneul(fig. 33).
Alte rimedii: aplicatii locale sub formd de
.omotese foarte fierbing (api simpf6, decoct de
ieaeia. de frunzd de vit6 de vie); cataplasmecalde
I

iand simnlS,decoctde frunze de ieder[ saude pIn);

Colica renall
Survine dupa un mare efort, sSrituri, in timpul unei cdlatorii
cu motocicleta, c6ru!6, cu ocazia calSritului. se caracterizeazd
niin dureti violente.bruqte.in regiunearinichilor.(qale)'
.ce
\radiazdtin abdomenqi organelegenitaleexterne' Uneorl dui.tiif" p"in insolite db urinari freivente, v6rsdturi,baloniri si
chiar starede qoc.
Presopunctura:
^ ^--"
treilea iiltetwalu'(vezi otroseala)'
E;;tol,,Al
Alteremedii..compreselocalecuapScald5sausticlecuapd
jet
cald6(atentiela arsuri);pema electricd.foen local sau de apa
61

calda (:tenjie la^arsuri);bdi generalefierbinti pdni la arnelio_

rarea drrrerilor,in timp ce bolnavul va consumaputind aoa
minerali (aceastiproceduricstecontraindicata
bolnaviiorgravi
de irriml, de piele,cdt si vArstnicilorsaucu debilitatefizicd,"\.
Colicavczicularl
Se caractelizeazd
prin dr-rrerivii in rcgiunea ficatului, ce
tadiazil in umdrul drept sau in spate,uneorl iirsotite de greturi
s.i virshturi. Survine la bolnavii cu suferintebitiare.mii al"t
dupd mesecopioase.
Presopunctura:
. Punctul.,Miilocul picptului..situat pc osul
stem. la mijlocul liniei ce unc$tecele doud mameloatre-dispersie
gi punctul ,,Al treilea irrterval...
dispersie( vezi oboseala).
AIte remedii:.repaus la pat, compresecu apd
caldl pe regiunea ficatului (dacd bolnavul he
prczinrdsi febrd)sau cu apd rece sau chiar ehiatl
(dacdbolnavulprezintdsi febra).
ln timpul crizei se va consumainfuziede tei. de
mentd,de sundtoare.de muqe{el,de melisd (reci}.
[)entrugreluri o felie de lamdie.

, chiar clismel , fdrd avinil medicului. O mare parle din medicaI mentelefolositeimpotrivaconstipatiei.cu vremea.iritd colonul.
' in felul acestaagravdndsuferinla.sau produc obi;nuinla. devenind astfel ineficiente.
Tratamentul ideal al constipa{ieieste prevenireasa. Acest
deziderat poate fi realizat, dacd ve{i tine seamade utmdtoarele
sfaturi:
- obiqnuinla scaunului la o anumitd ori din zi, de preferat
dimineaja, cAnd energia din meridianul intestinului gros este
maximd (intre orele 5-7);
- plimbhri pe jos, zilnic, cate34 kilometri;
- gimnasticdgi masaj special,pentru intdrireamuschilor abdominali;
- in fiecare diminea!5,pe nemdncate,se va bea cdte un pahar cu apacdldu{a:
- regim alimentar bogat in fructe si legume verzi qi sdracin
dulciuri qi proteine.
Pentrumedicul tradilionalistconstipafiase datorestefie unui
excesde energie IANG, fie unui excesde energie INN:

IANG esteinsolitfi:.de..tlrr
nstipa$n.,e..,.tip
,.,,.,.'..o..C
caraterisfioe,1
balbnat,..,$i
zgomote
.adbonaeh..,'..
.,,84
a16, ,prin rnasareapunctului ;J@rele
hOatd..fi,,.t
fenomen"- Szz- (fig. 34),situatpe abdornen.
,,Marele fenomen

Constipatia
Viata sedentard,
confortul.alimentatiagresitd.in sensulredricerii alimentelor celulozice sau a' li6hiiletor. de teama
obezititii sunt factorii care au contribuit la crestereafrecven{ei
acesteiboli.
Ornul sdndtosare un singur scallnpe zi. Vorbim de consli_
p.ulie cdnd cineva are un scaun la c6tevazile sau chiai zil'ic,
dacd este in cantitateredusdsi de consistentdredus6.Nu pot fi
socotitesuferindede constipatieacele perdoanecare, in'mod
obiqnuit,au un scaunla doud zile, de aspbctnormal qi neinsotite
de alte fenomene.
Cei rnai mul{i considerdconstipatiao suferintd usor de
tratat.recurg6nd,'astfel,
la tot f.f"f f" L*u,*",-p"ii"ii;.;;
62

t\
-b--,tI
r-<f+g
t0r

Jilal 7-\

rl

l:v

,,Spaliupentru
manevra
Shiatsu"

Fig. 34

' Cli.-u sau clistirul a cunoscut o mare vogd in secolul al XVIlIlea. Medicul lui
Ludovic al XIIlea administra suveranului, in fiecare an, peste 200 de clisme. Metoda
qi-a atins apogeul in timpul lui Ludovic al XIVlea, care a suferit o viali intreagi de
constipalie;i fi suri anale.

63

Fig. 35

Aherclne.dii;.Au{o,ma,saj.,.eg$o.Pg9l'9.u.!l$i
c.e-nandqe.Io*'dil,lfttll
.eseteroffi
tidiieibio*fi
sau.
cuvern*
*";il"iitfi
H?
if ffi _tii?fi_sliBi'
0"
#ffii;S.
ffi i'. "44",1g,,1u.1.19g1i;fli
;risfie
"'l$fl
**l*l#,Tt#fr1flt
["
-ie;i#uq''qid'd!li,ll
eci&':if;ilii-iulpg**r
iiini

;"H|;lf iiit'h;1b;fiT*ff'featicnntl","lirrryie

34 cdniPeii'
li 6ii"ur*
'iiiil"tii;"it'd"nfi
o."unstipalie-suyeqite.brusc
sJryq
sl
v6tslturtvarsattr!.
Ststare
hbdorninale;
abdominale'
dureri
dureri
de
si insotite
u*r
"""i;ta'a"
meuicuttii'
ieneralarea, adresaliH'dditt

qlgegte'ryed'
fap uneiqlgente
rg fat.a
vaahati
Sqd.
ahutiio
taua
fii-*itJu-*inuicd
abdo'.
' fii]iii
numeld'de
sub
"ittte"i
ffiil1";;!ic-.r"; "*bil'q
Convulsiile

onvuIsi i Ie suntconffactii i nvoluntaregi prelunglt-"

1t::"::ce
C"d"';;E;ii
tuu ui" mrisculaturiiintresuluicorp' ceeade
n*p
t"sqgitiy' in iirnclie
impresionea"aunturuloi b;lt;ffi;i
e al-te;imptof
numero-1;
e
d
insolite
uni
e
s
iii
ie;;;;;G
ffi
-".;- ^^
"""iJ'.aOit.
striedt'cu prerderea
de.un
uneori
bruscd,precedhte

Iimbii'
iruqcarea
ii .d"i atiza.te'
Jr,iii"ilffi tttd'd;;;ilt
"un
de urini sunt semneleunel epttepstt'
oierdbri
n'"'6";;;;
lovi' cu pier-

ffi;;4 i- *-gtiia' pbnq a nu se darcu conurine'

a cunoqtintii,"Edra'emisii-de
dereaaparenta
al unei
t ;fi];io.r.. ..i.i'ui'rliiiii, t"ri iieazatabloul clinic
""ilt
comeisterice.
de sarmai pot apareala^gravide in ultima lun6
ifi. antecedenteleapropiate' pe
cine]"ca,ta acestea
albumind in urinS' cu
"';;;5;;;itt
arteriale'
tAned o creQtere ;;ti;ii
" periodice' Aceasta-este eclampsia' M acct*E;";;;6;lelor
fbt'

"""'6;;;i;iite

gravidd,.cAtqi nentru
;;ffi f#;;;"i'
copii' cu o317ia
"taipl"t*
Convulsiile.. i","aintti?;ttttie
i9s, qi ta
amigdalite'
gripS-,
unor boli febrile, J""tii*i"g*encefalite
acuteetc.
intoxicatii
""To-ui5^.i-n*liiile, indiferentde c.auzd,
necesitdun tratament

din
unadin persoanele
o. *i?'te."Pilt-i;'#il;;;J;"1;i'o.iroritute.
de
sl'bi
va
aooi'il
Ul"f".".f^f"
aoropiereva
"i#
tt6'
0i4ti
i1t1tq
lor. ;ittt"d;t
areahaine
siranso
".eza
" -b-llt T9: *i
pentrua nu-gimuqcalimba' La nevote'I sevor
ori'
il;;ffitlt.
;ffil;;it"ti;Eb;*

64

in apdrece'
t" obraz,'cubdtistamuiati

,Mt'cu/ /teg.us/s7u
Fig. 37

Pentru convulsiile_copiilor se folosesc

impachetdri in
cearqafurimuiate
in apdrece.
r Toate conr,ulsiile,pot
grofita qi de presopunc_

j^l3..

puricta" i"p:*t iina

:,.M;;t
..:].,*ai^uqor
negusto,;"
= {rr, _ (fig. 36}, situatin apr.ipierr-a
ung$gi degetuluimareIe ta iiaia-_ tonitiere_
btgUlarea acestuipunct poatefi bfectuata
si
-- , suaRgerea
pnn
energicda vdrfrrluidegetuluimare.
At1eindica4ii:tremoragiinarafi _"tirlijn"ii.'-'
Alte remedii:
puternicea' ubrhrtui
^strdngelea

dege,rul.ui
delaryne^(fi"g:oi liiang.*,-;J"'"ilrri;
p"t."ii.a

tnspecili
;;il
:"1""t#ih-1ff11''

De
Bollavii de-.
epilepsietrebuie
-retjnut!
buzunaro frqdmedicililru o b";; ;;sd
p?a+ein
Fafi1epe caresI fie'siris ca sui"rao."u..u*ii
boal6.
Astftl, celcareii va acorda-fi;_l-fi;;:;
qtiecdestevorbadeepitepse i.;;i ti iile".si;;
Crampele (cArceii)
Cine n-a auzit de

sa:u,cum li se

mai spune in ter3rampe

mgaicjnii
populare,
tarceii ouioriialoi;to;ifi ,^t"7"e
3e11i
un concurs,iar inotdtorii

isi pot pierde via1a,

"-- da&;"i";;;;;i
incidentsurvinedeparte
adqirm.'----66

Ce sunt,de fapt,acestecrampe?Sunt contrac{ii violente ale

unor fibre m.rsc.rlare, care suni qi foarte durer6ase, mai ales
daci se incearci mobilizareasegmentuluirespectiv.
Crampelepot apdreala oricine in timpul somnului, la muqchii
gambei sau ai labei piciorului, din cauza unei poziqii vicioase a
membrului respectiv sau dupS un mers pe jos, pe distan[e mari,
intr-o incil{dminte incomodS. In aceste condilii crampele apar
mai frecverit la persoanelecu varice, cu picio'r plat sau ecliin.
Persoanelecare consumd in mod abuziv medicamentediuretice
sau decontracturantefac deseoricrampe.Sportivii neantrena{isau
neincdlziti suficient inaintea concursului, inotdtorii ce depun un
efort male intr-o apd rece, bicicligtii care pedaleazdde fe o qa
inaltS, to{i aceqtia fac crampe. CArceii se mai semnaleazl cu
ocaziadebutului unor boli muscularesau neurologice.
Atenlie! Apari{ia crampelor la o persoandde peste 40 de
ani, in tiinpul mersului, qi dispari{ialor cAndaceastase opreqte
constituieun motiv sericisde ingrijorare, deoarecemai mult ca
sigur cd estevorba de o boalSa arterelor,cunoscutdsub numele
di arterila. Ea se intdlneste in mod frecvent la bolnavii cu
diabet zaharatgi ateroscler&5.
Medicul mdi poatedescoperisi alte cauze,ca de exempluun
deficit de potasiu,de sodiu sau de calciu in s6nge.Deci, pentru
crampele persistentesau care se repetd adresa[i-vdmedicului.
pentru a le descopericauzagi a le trata in mod corect.
Crampelesurvin in mod frecvent la anumite persoanecare.
datoritl profesiei, supun la un efort continuu gi suslinut membrul infe'rior sau pe'cel superior. Acestea srrrit ctampele profesionaleintdlnite la dactilografi,violoniqti, pianiqti,dansatori.
Toate crampelebeneficiazd,pel6ngdmasajulclasic,de acupuncturdsi presopuncturd.
Pentru crampele membrului superior se recomanddstimularea urmdtoarelor dou[ puncte:
,,,,:, ,
* ,,PocrItI u,6.lcetei!:;VS4 -' (f,tg.38),,sitlrat:l*
,
5 fresu.i,6*u"upra rnijlocului pliului pumnului ,,::
dispersie:
;.:,', , ',,
:: : la .miiloCul pliului cohiluio:h,,,afrra tendonului
:,:
hiceps- dispersie,.: , ,:
q
,,mupchiutrui
, , ,:,, Fentrli cfal pele rner,nbmlrniinferiof se'reeomar,ldf' ,
,,1
:,, :
*V57 ;.{fig. 39), situat
FltHafuI,,Cdrarea,'',mantrilar','
.
la mijlocul fetpi posterioarea garnbei,in vdrful V-ului
,'' ,
formatde muqchiipd*rrr1od,ai,gamtei;;-:dispersi.,,t,';
67

. Ake'izdipa4ii;Siportivi
toni.
'li:arriptide'circ
:'
t.' '

de un metru"

'

fi gre, :.

'

,i

', . ,

regiuniireJpective
cu
,,,A!!eremadr*:ticqionarea
gligu$
sauaplicareaunui obiectmetalicreceiau o
praffa.

Penmrc6rceiimembrelorinferioare:intinderea
qiciorului qi executareaunor miqc6ri brugteode
flexie a labeipicioruluispregambd,de mai multe
o{, apoi masareauqoarda tendonuluilui Achile,
afterndndu-se
cu ciupituribldndedemai muiteori.
Dupd disparitiacdrceilor,se recornanddb6i
Caldela picioare.

,,Poarta vilcelei"

af--

,,Cdutarea munti/ot',

Criza hemoroidali

,,Rdscrucea lana"
sau,, Punctul cililor,,

Fig. 38.

Hemoroizii sau varicele rectului qi anusului ar trece, poate,

neobservate,dacdnu s-ar ivi compli6a{iile,dintre
i:6a iai
"ar"
frecventi este hemoragia. Hipocrate spunea despre
hemoroizi
cd sunt o binefacere pentru om, deoarecepierderea de s6nge,
cdnd ei se sparg,ii cur6{i organismul.
Sdngele provenit prin spargereahemoroizilor nu se amestecd cu scaunul, ci, dimpotrivd, se depune la suprafala sa.
Acest sdnge este de culoare roqu-deschis,spre deosebirede cel
provenit dintr-o hbmoragie digestivd, carb este negricios qi
amestecatcu scaunul, care capdtdaspectul de pdcurd. Apropb
de sdngein scaun! in canceruf rectal idngele apare intotdEau'na
inaintea emisiei scaunului.

,Fig. 39

l; fif#ttrf{i'*H:
.Wi',;

'birelor'inferioare,,se"a^fglotitp*r-etii'lHa"cr.uaee

,MS,!'_

(fip,sel"ri6st-il'm*iq-i{
fr;t#

fiIHffi
#lt--%Tffi
;ffi fflffi#'ni$.;i
i'l"l*,?*Iit$
/inulti&ulrinzmf,'mo"eia!'Gll*1,fri:ii,ire-asra
istovitoaretor,
maryffip'io.'j"-ngia:

b;tkimffi;
qunctuj,,respectiv
cu,o mbxarf+Pro1^]1f d'int-o
.
aprih$d,,
ftgarsfd
-,..,'..r
,"-rr"tj*:"tt

muncitoriasiaticisauafricani,carelucreazd
cu ziua,

:
;:,

;t
s
*

il
r

pentruo remuFig. 40.

68
69

O altd comolicaliea hemoroizilorce aducepe bolnav

la
cabinetulmedicuruibsteqi ir;muo?.uitu rt"moroidard,
ea
fiind
cauzatd,
de infeclii locale.-inacestcu, h"mororii i"fi.i""ji
,r"i

impinqiin afari,formdnd'o.o-iou#i"i1"_;;;;6^^;ildil;

bolnavul ili;i
9ureroas',-imobiliz6nd.
Aceastaeste criza
hehoroidald,complicalrepentru care medicin" ri"o.-i
,i.-":
'--"
maldap^omgzi
qi c-alma.hte,
suporitoaie,-Lli
a. s"^i
re langaacestemrlloace.terapeutice
"i..'si cdteva
""-- pute(i'folosi
din remedillemedicifiiit.uaiiionui",
"
, r: , .. omaSaj liniar,.incep6n{ din seoO-itqqa..ante_
,,

taipii,apei
p,emarsrnetiuintiafr;lptfiiu
, rioqra.3
. '
pAnr
dgasypry
ia*tng;'lo).Lrn'ir[r.l-l[ ',
, : .masa1
flltgld,
se exeCt{Ede
pe
:
du r d n d3minute;.

3 ori
.'

-zi,
":'

fiecart seAinie

bolg4yului
cu

pstmbi;

ea
i lgy,ryqtEtpllor
.;Sgturi.,tepetaie,.ilr'picioarele
gftie, fe ;i^ai:

reler{r9
de lrdu.
dlt, . :: . ,. . l
ACester.nanevrer
gsufeaef clrcolata de inmm-

i?;fi
if.,Alie'reniAiii
.111#ffi ii'i"a"a*i'ire'tri;'i?$q{i,i!

eo+nregb,tocglo
cu innrzie,
Ae
cdtdyta
quse[et;
saucu ll*piii rdbifrungacu
"pa
gataplggme
qheatdt
cu:caitofi,cruzi,
raSi,dufriniii

.d$.$odi.,$ii1i.$pAtdtb.,

Diareea
Cum se manifesti

toatl lumea

stie: scaune nu_

.diareea,
mgroase:
moi saulichide,
uneoriinso{itededui-eri
vdrsdruri,febrd,staregenerali..u. cuur"i. ai"ilii"J,i"i'iii"i:
"uJ"riiir"i!.
tiple, pe primul plan frind gr"q"iit. uti-.ntui", ir-fr;tiii.;_
crobiene,

intoxicaiiile etc.
Cele
mai
mulie din cazuri se rezolvd numai cu un resim
..
alimentar

adecvat;medicamehr"te.
p.lntr"
suntindicate,la nevoie,numaiae i--eOi"."ii" iitlil;il"#:
De necrezut,dai statisticite"it
ifrineze consemne
azd bune
rezultatesi in diareecu ajutorui
a.
oii #ir;
in dizenterie.
Acestrqngi'1 pare".rf"r.t"tii,
ataide surprinzator;;'d#;
-u-it"
seamade relatarirelui'S. de'Morunt.v"rtitii--"d'rc
Eil,pi;il;
frqnceza rdmasuimit.de,,rninunit.;utupun..", rn ffatamentul
holerei,in timpuluneiepidemiiOinCfri"!.'
7o

"Fiul

prinluluf

Fig. 4I

incercali, deci, pe l6ngd tratamentulprescrisde medic, S I

presopunctura.
:'
: ,,: : , : ,r pgrrttuoriceeventualitateestebine sb relinegr
,':':
un::pqset,special,,situatFe meri{!4ul, sFXinE.
: ', : pancreas;
:al,Cfiruivid:,0nergetic'
vino',
*51g,,,n14rgle
''':,,,,, ii61tl{e,prpdueereadiaieii.,Ace-btpunct,'denumit''.
.;.t
;.:t...,;.;
;.t.:;': p.j!)il
:i::,;r,
'a picior,ului;'' .
'dC,pe ,rnar$inea',intern6
,',,',
sdobitura,
''::: , ::6pnoximativ,tbjurne$tea'ga-,ian1ferq;
:::: i: , '
:,
':'
:::
:
A'Itc,'inditqfji: grettlri, balq46ti; tani.ftere",'' ' :
' ,
iesiffl alimerltar- ,i* primCle24' '
,, ,,,: : ,: : A)Ite:iernedi#.
+tZ'.'
:::,:,::,d6 ofe:zsama
dedrcz(o,lingurn
.h:,X/2,lrtrq,;ap*
:,.,,,, ,::gds,rflre),,infrlzie ment*'.(o',lingnrt6,,la,o
,canX',
,
.de,
gs::sonsq44
mai.,sus,:ge,
,:,,'i,:,:,,
dg,,?p6),.,.Dih';;lichidbl6,dC
.
..'., .: :i Cend,scaunele'.se,
gii sbrea,geherald
se :l
,,reduc,
, :,, 4tnglior,etz,L,
va,;:con* :
co.ntinuare,,$G
: in,.:'
' Fr''ogfesi+r
,,,,,,'suda,ordi
de,vaci;
br6nzi;
iase;.'.apoi
si
mere
ftert
',,,',,,,
,, ,,, : :Dffihe,prLjit6;
carneslab[;:,pit0uride legurneetci , ::: : ':

T
.

Se mai recomandd;infuzie de urzici, decoct

de
coajdde ceapi (indulcite).

preseJocalecu apdcalddsaubuiotd
caldd.
atgrytie! Durerile abdominalepot surveni
in:
lpendlcrta acutl (dureri vii, localizatein parteade
Jos a abdomenului.in dreapta,inso-1itedi greluri.

varsdtundiareesi febri):,'t..; t;;6;;r ?auileri

In capulpreptuluisurvenitela un vechibolnav"ii
de
urc9rf: ocluae intestinaldsau
.
de
",incurcdturd
mar,e-'
(durenrnsuportabile,
insolitede vdrslturisi
opnrea scaunutui):pancreatitdacutd (dureri in
pangasuperroard
a abdomenului
surveniteduodcr
co-proasd);
Sarcinaextrauterind{dureri in
TT:
panea mrenoard,paloare
$i
.,.rttq
acutA (dureri in Dartea infeiioa*
^mole$eald);
ql' unnarl
frecvenre);dizenterib(durerq r"Uia-ii Jcaune
aiarelcecu sange).
Deci, pentrudurerileacuiede abdomense im_
ptrnede urgen{dexamenul
medicului.

Durerea
o.prezenldzilnicdin cabineturoricdruimedic este
si dure-

''Ji,Llllfi
ilTi',li';,i,ll#r"o'if
ll,;i,?:*,ml
ffi'ti'",.?."ft

Din celemai vechitimpuii omul a fost preocupat

de alinarea
durerilor, pe careHipocrateil socotei
?.ct
,,operddivind,..Dar
nici unul dintre numeroaierererhediifolosilepanu
u.r"r, a" iu
celemai rudimentaret
p6ndIa celemai sofistic"t", . i"l* ,i
rezolvedifinitiv durerea.Sesi spune,de altfel, ",
a terapiei durerii esteinsdsi terapiadurerii,.."a,,_u.* Jrlr..J
Si iotusi. ;; ;r:
mare a progreselorrealizatein domeniulneurofiziofogiei
;i af
rGrecii
antici ..anesteziau" b,olnavii,-in veclerea
urior intervenlii dureroase.
aplicandu-lepe frunte un pesretorpili. care're
p-";;;
soc erecrric.Vestirur chirurs
amputa membreie ranigror;il;p;";;;ji.
uaati". dupd ce ii imbati
*r|ff

72

neurochimiei durerii, sinteza unui antidot extrem de eficace

impotriva durerii se pare cd a fost realizatd in laborator. Acest
success-a datorit in bun5.parte descoperirii substan{elorcare
provoacddurerea.Ele iau nagterela nivelul celulelor distrusecu
ocaziaunei lovituri, inflamajii, contraclii violente, lipsei sau,
dimpotriv5, abundenlei de sAnge etc. Aceste substanJeale
durerii nu sunt altele decet clorura de potasiu, serotonina,
bistarnina,bradikinina etc. Ele excitl foarle puternic fibrele
senzitivecare transmit senzaliilede la periferie - ce iau nastere
cu aceastdocazie- la creier, unde sunt perceplltesub formd de
durere.Pdnd la o anumitd limitd organismulse apdrl irnpotriva
acesteisenza{iipenibile, durerea,cu ajutorul a doud substan{e
numite enkeJ'alinetsi endorJine2, fabricate in creier. Dar, din
fericire pentru om, competi{iadintre substanleledurerii si cele
impotriva durerii va fi cdqtigatd, pdnd in cele din urmi, de
ultimele. Am spus din fericire pentru om, deoarecedurerea
constituie un mijloc de apdrareal organismului, o ,,santinel6
avansat6",cum o mai denumeafilozoful francez H. Bergson.
Oamenii de stiintd au mai descoperitcd organismul fabricd
substan{eantidurere si cu ocazia unor stimuli psihici. Aqa se
explicd disparilia durerilor de dinli de indati ce ne afl6m in sala
de aqteptaresau pe scaunul medicului stomatolog; frica de
extrac{iene-a luat ca prin minune durerile. Tot asa si disparilia
durerii pe care un copil o acuzd la nivelul degetului, in urma
unei lovituri, de indatd ce mama a suflat3 peste locul cu pricina
qi apoi l-a sdrutat.Gestul ei de dragostea contribuit la creqterea
secreliei de endorfine. Nu de puline ori auzim spunAndu-se
despreunii medici c6-1i,,iau durereacu mdna", cAnd consulti.
BlAndeleacu care acegtiase apropiede bolnavi si incredereace
le-o conferd sunt factori psihici puternici, ce contribuie la
fabricareade substan{eantidurere.
I Au fost descoperitein Anglia, de citre H. Hughes si H. Kosterlitz (1974).
' Au fost descoperite in Canada. de citre o echipd de medici, in frunte cu Pomermz(1976). Endorfinele sunt de 200 de ori mai puternice decit morfina si rnult mai
pu{in toxice.
' in Evul Mediu o rani se ingrijea cu cataplasmede slanini proaspatr Ei untdclemn de misline. Mai inainte, insd, vraciul rosteadeasuprarinii citeva cuvinte dupi
care sufla putemic. Se spune ci eroina Jeanne d'Arc, rinitd fiind cu ocazia asediului
oraqului Oil6ans, pentru a-qi arita curajul gi ,,birbd1ia", a refuzat ultima proceduri.

73

li

Creqterea.
substanlelor.
antidureresd fie oare qi secretul
suge.stiei
si al autosug'estiei,
metoaeioai-te mult folositepentru
.oiiuailidu;;*iii,
tor mai multetarir
n.-u fu-irut si alte date.Fibrelece
.-^-I:ylgfiriologia.durerii
transmrt
senzatiire
de,rapcriferiesprecentriin.*oEi ,rp"iilri.
unde sunt decbdificate,sunt de d'oudieluri:
subfiri ;i foarte
numeroase
la numar,cu o vitezdmicdde
ad'.;:;
m pe secundd).
si uroase.
"","d";;;
pu(ineta nrmar.
oarcu o marevfteza
de conducere
(3b-i00^r p; i;;unaii."ii,n intermediur
fibreror
groasecreierulesteintrrmat mult m;i
iepeAed; i;;-;;";;;';"
inlemplqla periferie.in fetuf ace.ra i;
cazul durerii,va lua
mdsuride anulare.la diferite nueruii, , i*r.*it"iiir"ir-.rlii",
dureroase
de cdtrefibretesrUgii.oi]r?#r,." penrru
om, ca si in
cazutceluletor
ce pg:lr 3uustanleG--;;ti!;;;;;,"'ij',{il"if
-he;;;i;;
.
groaseseep
transmiterea
senlati
'inuizeazdilor periferice
-iigr;rparo
deficitara. felut
durerea,va lua
T:lt, ;;;,
mdsuride apdrare
'
?mpotriva
agresorului.
Neurochirnia
dureriiq.,1uiO".rop"iit
-f"ffi;;; .a aspirinaactioneazd
impotrivadurerii,impiedicand
substan{er
.
or durerii
niveIuI celulelor distruse,iu, pi.umtJoniri
^ ra
;G-;;;i;*rr,
prii
ti
blocareaconduceriisenzaqiei
d;;;;;;;;';;;e creler.
Neurofizioroqiiau adus d;-";";;;riqi^'u.upuncturii,
bazeqtiinliirce'm;d.rn", _".unismul sru
!e
|:Xl:l-*-i,
antrdu'ere.pomeranz,
descopeiitorul
endorfi
acestesubstantese produc'in cantitate nelo;,;;;ilJ
";
crescutdsi cu ocazia
stimuliriiprin acupunctur[
a unorpun.t. speciale.de
pe
piele.
Acclar,i
fenornen
aielocsi cu ocazia'"t.liioprn.,ur,,.
Alli cercetdtori
au_derLonstrut.a
pii" rtfi,t;i;;;;""tinud, in
.,
.;
trmpuJ anesteziei2
prin acupunctuii .uu,
anumrrorpuncte,se a311o^neaza
"t".t.oil;#;
asuprafibrelor
groaie,.ur", ,;u
cum spuneam,
au o marevitezdde conducere
a senza(iilor.
In
felul acestasenzatiire
acelor.u,
o. tu periferievor fi
"ui"ntutL]
mai.repedela creiei ;;;;;';;;;"!ia
durerii. in con_
ll1::Ti.:
secrntd,
senzajiadureroasd
nu va mai ajunge'lu
""niili'rrp"ii.i
-

' intr-un spitar din S U A.' pentru.combaterea

durerilor cronice se folosesc cu
ergoterapia,

ffif;;'ff;:lj,::."*pia,

relaxarea
.r.. il!.i,.",rl.nteleimpotrivaclurerii

nervoqipentru a fi perceput[. Pentru a obJineun astfel de efect,

stimularea punctelor trebuie ficuti in mod continuu, in tot
timpul anesteziei.
Ce ne spune medicina tradifionalddespredurere?Conform
fiziopatologiei energetice,durerea se datoreste acumulSrii gi
stagndrii, in anumite meridiane, a energiilor circulante. Un
astfel de dezechilibruenergeticse datorestemai multor cauze,
grupatein doud categorii: extente gi interne. In grupa cauzelor
externe,pe primul plan se situeazdfrigul sau cdlduraprea mare,
psilriccsi alimentare.
iar in a celorinterne,dereglSrile
Durerile de cauzdextern6sunt intotdeaunaacutc, ele beneficiind de un masaj superficial. Cele de cauz[ ttrternd au un
caractercronic qi beneficiazdde un masajprofund.
Pentru rnedicul tradilionalist, durereapoate fi de tip energetic INN sauIANG.
O durere de tip energeticIANG are urmdtoarelecaractere:
apare sub formd de in{epdturi, torsiuni, cttrent electric, imbrdc6ndintotdeaunauIl caracteracut. Ea este mai frecventdin
timpul zilei, se agraveazlla miqcdri,presiune,cildurd localaqi
la frig.
seameliorcazA
Durerile de tip 1ANG se trateazdprin manevrede dispersie.
O durere de tip INN este ugoarS,suporlabilS,aproapepefmanentS.Ea se manifestamai alesnoaptea,se agraveazdla frig
cdldurd.miscareqi presittneloca16.
;i se arnelioreazdla
' Dnrerile de tip iNN se trateazdprin rnanevrerletoniliere.
Acupuncturaeste un mrjloc extretn de eflcace impotri.va
durerii. fapt pentru care i se mai spttttc;i ,.terapiadurerii". In
vir puteti trata
lipsa unui medic acupunctorsi duntncavoastrd
Pentrucei interesa{i,it'l
durerile.ficind apel la plesopuncturdr.
pagini sunt expuscccle mai des intAhiitedureri"ce
urmdtoarele
pot beneficiade un astfel de tratameltt.Pentru reuqitasa veti
folosi rnanevreicindicate,lindnd sealrade caracterulenergetic
al durerii,descrisinai sus.
lnainte de a vh prezentadurerilecele nrai frecvetttintAirlite.
rcamintimcd tipr"rlenergetical acestorapoatc li stabilit sr cie
dv.; in furicliede caracterullor se va folosi o rnanevrbsattaita.

' Prima anestezie(mai r

.
durerea)
.u.iuro,,r
,,.,;;;:iJ;:',.?:l?i1it,r;:.,[.:,1,.,T,,1"1X,J,
",1!!lll,tj,"".Jj
iarla noiin tari;"

lt:tsi:lJl fJ.l'.

isli.-i" iir"r'.r,,.tieN. N. Gheorghiu'sr

i s e pac ti c i pe s c ari mare i n C hi na. Mene' l tei cres pec l i re

l
' A utotratamentudnreri
sc i nvrqr i nci de pe hi n c i l e qc ol i i .Tol i c opi i s ttnti nv l l ati s i s e prez i ntei a rnedrc ,c l ac a
.l urereanu se emel i ore az ic tt ai utotttlmi c rotnas ai ul ui .

74
75

l;
l1

Cregtereasubstanlelor.
antidureresd fie oare si secretul
suge.stiei
si al autosug'estiei,
fou, mult folositepentru
.oi.ruutlr&ari*i i" tot mai-"toa"
murtetari, ;e
n._uf"-irut si alte date.Fibrelece
.-^_I:y.rofiriologia.durerii
transmrt
senzatiile
de,laperiferiesprecentriin.*oli *rp"rilri,
unde sunt decbdificate,sunt de d'o,d ieluri:
subfiri ;i foarte
numeroase
la numIr, cu o vitczdrnicdde
ad'.;:;
m pe secundd).
si uroase.
pu(ineta nrrar."""d";;
oarcu o mareviteza
de conducere
t3b-j00^, p; b;;unaii."itin intermediut
fibretor
groasecreierulesteinf^ormat
mult mai iepeaeO" toi-.""u"..'J"
inlamntqta periferie. f"trt
il
.;;;.,.'i; cazul durerii,va lua
mdsuride anulare.ra diferite
nrveturi,a iransmiteiiir"ir-.rlii",
dureroase
de cdtrefibret. .uUgri.rii]r?#r,." penrru
om, ca
si in
cazutceluletor
'fil"il,
ce pg:i:r 3rustanleG--;;til;;;;;,"'it'
-he;;;i;;
.
groase seep
transmiterea
senLaliil or p
'inaizeazddeficitara. felul u."riu o*,i, -ii"rd"pa.aeriferice
durerea,va lua
mdsuride apdrare
'
impotrivaagresorului.
Neurochirnia
dureriiu
-f"ffi;;; .a aspirinaaclioneazd
impotrivadurerii, impiedicdnd
-uio".top"iit substan{e
.
ror dureriira
niveIuI celutelor distruse,iu, pi.umtJoniri
;6;;i;.rr,.prii
ti
blocareaconducerii senza
qiei d;;;;;;;;;;e
crerer.
Neurofiziorosiiau adus dia";";i;iiqi"u.upuncturii,
bazeEtiinliirce'moA.rn",_".unismul sIu
!e
*Xl:l**-i,
antrdu'ere.pomeranz,
desiopeiitorulendorfi
acestesubstantese produc'in cantitaie nelor,;;';il#;
crescutdsi cu ocazia
stimuliriiprin'acupuncturd
a unorpun.t. speciale.de
Acela:,ifenomenaie loc c, ocariJ'"t.iiiopun.,ur,,. pe piele.
;i
Alli cercetdtori
au_derhonstrut.a
pii" .tfi,,;i;;;;""tinud, in
-,
trmpuJ
anesteziei2
';
prin acupunctuil .uu,
anumltorpuncte,se actioneazd
"f""tio;;;ffi;
asuprafibreror
groase,care.
cum spuneam,
au o marcvitezdde conducer"?;;;;rfii;."i; asa
felul acestasenzatiire
aceror.u, .*"t tutL]o. tu periferievor
fi
mai.repedela creiei ;;;;i';.;;"!ia
durerii.
ll1l:Ti.:
in
con_
sectnta,senza{ia
dureroasd
nu va mai ajunge'tu
".ntrli'rrp"i#i
-

' intr-un spitar din suA.'

Ilf;;'fffi::,jou,.*nin,
.

pentru.combatereadurerilor

cronice se folosesc cu
ersoterapia,
relaxarea
.i.. il!.i,."..ntele impotrivadurerii

nervogipentru a fi perceput[. Pentru a objine un astfel de efect,

stimularea punctelor trebuie {Ecuti in mod continuu, in tot
timpul anesteziei.
Ce ne spune medicina tradi{ional5despredurere?Conform
fiziopatologiei energetice,durerea se datoresteacumuldrii gi
stagndrii, in anumite meridiane, a energiilor circulante. Un
astfel de dezechilibruenergeticse datorestemai multor cauze.
grupatein doud categorii: externe gi interne. ln grupa cauzelor
externe,pe primul plan se situeazdfrigul sau cdlduraprea mare,
iar in a celor interne,deregldrilepsihicesi alimentare.
Durerile de cauzdextern6sunt intotdeaunaacute,ele beneficiind de un masaj superficial. Cele de cauzd internd au un
caractercronic qi beneficiazi de un masajprofund.
Pentrurnedicultradi(ionalist,durereapoate fi de tip energeticINN sauIANG.
O durere de tip energeticIANG are utmdtoarelecaractere:
apare sub formd de in{epdturi, torsiuni, cltrent electric, imbrdcAndintotdeaunaun caracteracut. Ea este mai frecventdin
timpul zilei, se agraveazdla miqcdri,presiune,cilduri locald gi
la frig
seameliorcazA
Durerile de tip IANG se trateazdprin manevrede dispersie.
0 durerede tip INN esteugoard,sttpofiabili,aproapepermanentd.Ea se manifestamai alesnoaptea,se agraveazlia frig
gi se amelioreazdlacdldur6,miscareqi presitinelocal5.
' Durerile de tip INN sc trateazdprin manevt'ede tonifiere.
Acupuncturaeste un mijloc extrem de eficacc impotri.va
durerii, fapt pentru care i se mai spLtttc;i ,.terapiadurerii". In
vir puteti trata
lipsa unui medic acupunctorsi dumneavoastrd
in
Pentrucei'interesa(i,
durerile.{icind apel la presoptttrcturdl.
urm[toarelepagini sunt expusccele mai des intAlnitedurcri, ce
not beneficiade un astfel de tratament.Pentru reu;ita sa I'eti
iolosi rnanevreicindicate.linAnd sealnade caractcrulenergetic
al durerii,descrisrnai sus.
Inaintede a r,5 prezentadurerilecele rnai frecventintAhliie.
rcamintimcI tipui encrgetical acestorapoatc li stabilit si cie
dv.; in funcliede caracterullor se va folosi o tnanevt'5saltaita.

' Prima anestezie(mai r

flxiinj?ii;!':r"il:tuiljr"ylHrffi
j1l$iiti:ft
$.gfi

' A ul ol rattnrentutdureri i s e pac ti c i pc s c ari mare i n C hi na. Manertei eres pec l i re

sc i nvatl i nci de pe bdn c i l egc ol i i .Toqic opi i s unt i nv aqal si i s e prez i ntei a rnedi c .dac a
(l urereanu se xmel l oretl Sc l l etul orU lml c rol nl l s al ul tl l .

74
75

Durerea anali

Durerea de caP (cefaleea)

Anusul.poqiuneaprin carc intestinulgros se deschidein

-"
aram.
este dureros in trrmatoarele
imprejurari:fisuri anale
.

Poatesd spundcineva cd nu stie din Ploprie.experien!5cum

se manifesthb durere de cap? Cine n-a fost niciodata obosit?
Cine n-a suferit de guturai, de gripd sau de indigestie? Din
cortegiul de simptom?ale acestorboli atdt de rbspAndite,.cefaleea'estenelipsita. Durereade cap, pentru care ,,tot timptrl se
esteprczcnta.
bolcstc".asacrim lte spuneo zicald romAncascd.
anernii.
intoxicalii.
fcbrile.
bolile
i''loare
mai
de ascnrenba,
cervicalS,
artrozl
afterial5,
hipefiensiune
vedere,
de
tulburdri
I tumori cerebraleetc.
De multe ori, anumitecaractereale durerii pot fi criterii lxportante de diagnostic.Aga, de exemplu, o durere de cap difuzi in
timpul zilei 6stespecificdneurastediei,pe cdnd cea noctuma,unei
tuniori cerebrale.'o durere de cap inso{it6 de febra, v5rsituri,
cefeiestetipicapentmmeningo-encefaIite.
intepenirea
' 'Cei
mai mulli considei[ durereao suferinlb banald,.uEorde
tratat,mai ales ch pot cumpdrade la farmacie,fErarestriclie,tot
felul de antinevralgice.Esie aceastdatitudine cea mai corectd?
NU, deoarecemedicamentelerespective,amelior6nd durerile,
Dot masca boala de fond care, temporizatS, se va agrava'
besigur cI durerilede cap se vor trata numai de cdtre medic.
eliminarea cauzeifiind obiectivul cel mai important.

aecetcnraimutte
ori'iniotite
aepieroeriJc
l::lfiyi cantttati
:i191i9e.
mari..dispus
la suprafatascaunului;.eczemi
:,u_ng=",tn

mancar'ime
uenadureroasa.
viermiintestinari
1i zcnruirerocara,).
(mai rnulto jena dccat_dureie),
prolapsrcctal(iegirea,r',"ou."i
Inresrnururgros rn afar5). Hcmoroiziidevin durerosi
numai
atuncicdndse.complica
(flebitahemoroiclali).
Cdnddurerileanalesuntinsotitede hernoragie sangeleaoarc
$i
-"-,.
inainteascaunului,ne vom gdndi ia rrn.u.r".ri"Zfu:;;;i.
cei ma.imulli dintre icesti bornavisunt ve5nicconstioati.
,
oeoarece.
dln cagzadurerilor,evitasd mearghla toaletd.
Nl incape nici o indoiald_cdpentru o.i"." O"r.i" anal6,
mai
^,^ persrstentaq.l insotitd
ales
de alte fenomene, trebuie s'd vd
prezenrarl la medlc. ceea ce nu vd imipedici
sd folositi si
presopunctura.
Punctul ccl mai uqor de recuperateste denumit
,,tngepenireaprelungita,._ VGr _ (fis. 42). situat
Ia extremitatea inferioard a santului io?*rfr*i.i .__
act sub ultrmul segment al coloanei vertebrale,
numit coccis.
AIte. ildicalii: dureri de coccis, hemoroizi *
,.
atsperste; mpoten{6 sexuald_ toniliere.

-undul vdi/'

)
prelungitd"
F ig.42.

76

77

,,&/ina sprfncene/or.
,, fa /afu/ /n1b/eptu/ui.

-f29her/a/b//"

Gf
h1g. 14

Printre marile succeseale terapiei cu ace se inscrie gi

dure_
rea de cap. De multe orisi presopunctr.a,cor"ciprr.ii;rta,
,,a
poate fi de mare folos. Spie convingere,in".r.aii-fu
;;;,
urmdtoarelepuncte:
t ..Fundulvaii.,- IG+- (fig. 43), situat
la uni_
reacelor doud oasedin prelungireadegetelormare
a---si aritdtor de la mind: '
t .,('oli.nasprc)ncenelo/.,- V: _ (fig. 44),
situat
pc vertlcatace trece prin extremitateainternd
a
sprancenelor, locul sau de unire cu pielea
.la.
paroasaa capulul.
Alte indicalii: sinuzita frontald _ c{isttersie:
prcrdereamrrosului(anosmie)_ tonifiere.
t,,Palatul inteleptului,' * VCr. _ (fie.
.
44t.
srtuat pe verticaladusd prin mijloCul nasu"lui,li
unlreasacu preleapdroasda capului.
AIte indicatii: insormie _ clispersie:trac. obo_
seal5- toniftere.
t,,Punct extrameridian,,(f1g.44). siruat
intre
sprancene.
78

AIte rewedii: comprese locale cu apA rece sau

cu infuzie rece de mentd (8 linguri la un litru de
apd).

Durerea de ceafi
Una din cauzelecele mai frecventeale durerilor de ceafr o
constituie atitudinea vicioas5 si de lungd durati a capului Ei
g6tului, adoptatd ?n diferite ocazii condusul auto -robilului pe
distanlemari. vizionarea-unui spectacolin condilii incomode.
pictareaunui plafon etc. In acestesituaqiidurerease datoreqte
contracturiiindelungatea muschilorcefei.
nupa vdrsta ae ZO Oe ani', durerile de ceafE se datoresc,.in
cea mai mare parte, unei artrozecervicale.In acestcaz durerile
sunt mai accentuatediminea{a la sculare si seara,dupd o zi
obositoare.Unii bolnavi se mai plAng de'ameleli, ceialee qi
chiar vdrsdturi.

Fig. 45.

79

Durerile de ceaft
T4 pot fi intdlnite in tuberculo zavet:rebre_
lor-cervicale., spondilita'alc1r]opo;;il:'
discopatie cervical'.
carlcer vedebral sau la v,rful plamanrrrillrlllil
;i;;[;
coastdcervicalasupranurncrara
etc.
Iata. deci. ca diagnosticulunei dureri
cervicalenu este un

;trl
l

t:.ry"i us,or.
C"atprive;teiirtr-""ilf, el va fi numaide

*:
competenta
mediculur.
O metoddde presopuncturA:

o,,l,lii,,::;::t"!:t1",ff!t,iHl:.,T1o:'TJf

ii.''1i,3,:,lr::'',;Tii,l.I.f
!:'j",lJ,t-,?"l:llnn#

donrastoidian
(muqchiui-; ;;;i,;; seazd in diagonarifalaraterard
a e6fului).
A lta indicatii: surdJtate
_' bnilier,e''zgomote
in

'

"t""ii"-"iii{,iii".
Durerea de cot

expus la tot felul de traumatisme.din

cauza lip_
_^, 9_*l:fiind
set
unur mansonmuscularprotector,poate
deveni fou,t.-u.L

dureros.
o alti cauzd,
a durerilord" ;;;l;

;.;#;".*;di:

constituieinflamatiaproeminenteie*ieme
a osului
Aceastdboard,.utior.Ltd .;b ;;'-"1"'ie'epiconditita,humerus.
se ifiernegtela persoanele
caresolicitdfoartemuli cotul,ca de-";;_
plu jucrtorii de tenis-in asemene
i i^irt durerilesunt foarte
mari,chiarIa celemaimici miscdri.
Durerilede cot
T3i pgt fi hatorateunorproceseinfec(ioase
sau tumori locale.Cdt
privesteartroza,q, .u prouocatoare
de
dureri,se localizeazimai rar fu u."ri niij.i
fi cauzl dureritorde cot ete pot
u^^l"gTl.ul:^ar
oererrcra,pentru
lcuni duratd,de masareaur_
mitorului punc.t,aflat
chiar in pi.a:,muil;;;h,il;
qgtulu.i,
denumit*tazutce ta lofiruii;;_ VC:'i}i;'
4o). srtuarpe pliul corului,pe margineai;t_*;:;
--''
tendonului
muqchiului
bicefs;.
BO

Fig.46.

In canil c6nddurerile de cot sunt suportabile,

pe tot tiqqpulc6t se maseaz6,bolnavulva executa
pigceri in axul longitudinalal antebrafului,Dupd
incetareadurerilor, pentru recuperarea
miqCdrilor,
bolnawl va faceeierci{ii zilnice de rdsuCire
a cheii
in broasca
uneiupiiau fntr-unlacdt.
Alte indicalii: dureride antebra!tremuidturide
:
mdini* dispeysie.:
B1

'i+

Durerea de dinti
O durerecare nu scutestepe nimeni, spun specialistii.este
durereade dinti. Ea este produsd.in majoritateacazurilor,de
caria dentard,r-inadin bolile secolului nostru. Cum se frodu""
caria dentara?Smalquldintelui, tesutul cel mai dur din organism, este atacat de anumite substan{ece provin din descompunerearesturilor alimentarerimase irrintr6 din(i; mai intai se
produc fisuri mici, care se mdrescdatorit5 enzimelor si microbilor ce trdiesc in gurd. Caria o datb formati se poateiinfecta,
procesul putdnd ajunge pAnd la pulpa dintelui sau chiar la
rdddcinS.Astfel se produc complica{iilecariei, foarte dureroase,
cunoscutesub numele depulpita si periodontita.
Conform medicinii traditionale. caria este consecinta
dezechilibrului energetic in nieridianul stomacului, dulciuriie
constituind un factor favorizant.

Fis.47.

82

.,Fundu/ vdif'

Fig. 48.

Si durerile de dinti beneficiazdde serviciile acupuncturii,

pentru extracliile
pro.'.d"q folosit gi ld, realizarea
-analgeziei
bentare.in{epdturaacelorpoatefiinlocuiti cu masareaenergicd
a unor punctespeciale.Daci veli obline ameliorareadurerilor
cu un aitfel de procedeu,nu neglijali iotuEiconsultulmedicului
stomatolog,deoarece,dupi un scuit interval de timp,-ele.p91
despredrye1l9de dinli?
reveni.$ti1i ce spuneW. Shakespeare
care sI fi indurat cu
un
filozof
nici
existat
nu
a
abum
,,Pdnd
ribdaredurereade din1i".
Pentruasemeneaditualii, toati lumea trebuie sd cunoascd
puncteleeficace.Iat6-le:
o ,,Maxilar" - 53 - (fig. 47), sizuatin unghiul
maxilarului inferior, sub linia ce trece prin
comisurabuzelor.
Alte indicalli: trismus,nevralgiede trigemendispersie.
-"-Gtt""a,
durereade dinli se datoreqtesi unui
excesenergeticin meridianulintestinuluigros,se
maipoateslimulaqi punctul,,Fundulvaii" - IGa(fis. 48). situatla unireacelordoui oasedin premare;i ardthtorde Iamdnd.
iuilgireadegetelor
Ahe indicalii.' constipatre- tonifiere; spate
inlepenit- dispersie.
83

AIle remedii: aplicareaoe

.dintele dureros a
unur*Bmpon
.cu vate inmuiit {n
srrc de usturoi,

Du-rereade mflini

ceapasau mentd-

. Mdinile,acestedelicateinstrumenteale omului, suntexpuse

la tot felul de imbolndviri, in care durereaeste-decele'mai

plan.A;a,deexemplu,
in6.giie,-;;;;:
f1j,^.,:.:ff
flfrl reumatoidh,
usmele,polrartnta
artroza

Durereade genunchi

eti.

Una din articulaJiilecele mai expusela traumatisme.

in
specialla sportivi,estecea.ug"nun.liiuiui.
$i oricdtde nein_

:' :;::-' ,',a,,Qu

,ogce,:alt*dur,erEgi ,cea-:de.,nn$ini:,,,pgater
i'beqffiia'

'

au.E*uii"p,"'"'nte,
eaninaaes:iffii ;:"1ffiHli',T;1,
"'
uenunchiul.

Ei#','
"''fr-?#tfrf$rff#rffi
li#@ue$obi*rffi
;', :

ca
articulafie,poate fi gi
prgcel artrozic,unei1l:e
tubercutore,,lnli'tiiron, unuisediul unui
reumatism
innamator,

::["i:n:ftH.

' #ffi

:',.',1'

b,t#Esura,,6*'B#fiffiulr{rfij.,,

intrj.o,, t";'1aa_ul,,tni,a;t
'' [at :ptrhctul
i.,: ;1ii;',,Jin[j ,,
.denurnii

,"; ': ,:p,gffi,durpri.le,,de

:::: :,
de'ggese,Vot:nla$ij,1
",,,,,,,,.,,,.'.i

'"*'fi

boli din'ai-l!."i'i"uri, .l;'i ;"d;;;;

"

:.' iloi'inter&lanCieni

='*

otl*ul

fuun
',
.' s
m*scsUlm
r,":.p
:'::.':;,'

,,,,,,: ; ;:}4fti,,|iidibili
'' " :':' frete;'."..,"1...,'.,4't,

&

*
;:

"'H#ll'ffi
nEff**ffi'' ; offift-lffi
!

functe bxhameridiao*

I
t

/azu/ insorifB

Fig. 50.

B4
B5

Durerea musculari
,

in acest capitol este,vorba de durerile

muscularece survin

dupdeforturiheobisnulr^.:=Ji
;;

!I;;t,
.mersutpe jos, pe
distanlema1i,sau ci ocazia.practicdrii'unur
sport fa
neregulate,
de cStresedentari.i.tr"i o" aur"ri sunt intervale
cunoscute
si
sub numeledefebra
ptele aato;d-ilffiil;
.muscurard.
fi
chimici..,.^tta OinirA.i"r-gir."?.;,;il:
ilq.:!i
* prodrpi
seqtre'este
combustibilul
necesar
oricdreiactivite?iili;;:' -*'-'
Tratamentulcer mai eficace ;i Eil-;;.ibru.t""rrr,
in
primll
.rdnd,evitareaefortuiiioi ioic-""tirari, fbrd o pregdtire

O dataprodusd,
f.U*-rrr.ufuia U"n.n&r";;;
TllJlbil..:
repaus
.uu-SyjoT.Tajul
$rmasaiul
mu;chifoia"i"ro.;;-";, ;;
cele mai multebri,
suntsi contractati.

Durerea de ochi
Ori de c6te ori veli avea dureri de ochi, chiar suportabile,
adresati-vdmedicului Specialist.Chiar Ei cele mai banalepot fi
un seninal de alarmd pentru multe boli de ochi grave. in asemenea canni o cAt de micd amdnarepoate duce chiar la pierderea
vederii.
Este bine pentru oricine si qtie care sunt cauzeledurerilor de
ochi: tulburdri de vedere, traumatisme ale ochiului sau ale
regiunii invecinate,corpi strdini in ochi, infeclii locale, tumori
ale ochiului sauorbitei, glaucometc.
Ca orice durere si cele de ochi pot beneficia,pentru scurti
vreme, de presopuniturd, frrd a ttegii3aconsultul specialistului.
$i pentru aceasti eventualitate este bine sd retineti
) ) urmdtoarele
doriapuncte:
apropiereaunghiului intern al ochiului;
Alte indicalii: sinuzit6 * dispersie,
situ.atlaextremitateaintern[asprdncenei.''

F ig .5I.

o Deosebit de eficace este masarea

puncfului

,,lzvorul
din podisul
_ yBro iru.;ij;
!x,tern,.
situatin scobitura
he suu
genunchi,pe :

fap externd
a sambei,in imediita
a loculuide intdlrureal oaseror
ribiu,i'otl;"r$';:t
indicyiti orice_atte
boli
,^ 4l*
{.urerg-pusculard.

$'.-'ff.',tr?*l'5.rlyl,,Hriomieritd,r.-;;;r,;i
B6
87

Durereade picior (abn)

Durereade s6n

si corectingriji
Hll::j:: i31rllt srndtos

SAnii,cele doui formatiuni glandularesi totodati podoabe

l"*.,,i,_o{FT|q'*''iul?Jffi?Ti'".il?ll,J;,XX"'l.l
G,.,r,iF?;.#l'";;TIl*:"9'J'H#?#l,lT.l1*;:irfi
ale femeii, pot fi durerosi in imprejurdri fiziologice
dureros.Dintre
?'7
ciorului citdm lipsa
(.menstruatie,
sarcin6,lduzie, menopauzd)sau in caz de boal[
:**:lit{ Jr.i""i"}i.."*l,JT,J;i

"scobituriitarpli^l,i
diminuarea
di
accentuarea
accentuarea
-6;t#';j;t) sau,^.(piciorscot;b".
sa (picioi
sa
scobit).*i,,.ir"r'^i^,^*,,,,.,

sau

i'l1",iifi J:iF,?lTHi
urmdto-a-r'#'eY,iiili,
#t I; ;#; tism acut.
t, poliartritd
DoIiarrriri

j X"':1- !
9::*":
reumatoidi,
artro
zd.tuTo*,

(r""irii'Li'iri"i"uli":H1,;

epA
degetul a"-lu
ga
ffii-iiJ.
;;;;r;;;
9.:..":
ll
3$.,"#,li
*g;y*;::
{
'nir"
cutocuri
inalte
saucutalpd.

:{

fi"a4a_intea
strdmtS,
str6mtd.

e;;#,;;;Xffi;TlJliS*i?:
din,.pricina
dinlricina bdtdturilor
bdtdturilorgf
gi'de
;.?;;ilir"or'lcaqtigate
de_alungui
de-a
lunsui
anrilor.
,,4 crrrceafnff/nre
cupdminrfurilr/

(inflamalii,traumatisme,
tumori).
Apropode tumoriles6nului!
Ce trebuiesa qtie o femeie: c[ nu orice m[rire de volum a
sdnuluiinseamnitumoaresi cI nu oricetumoareesteun cancer.
in eventualitatea
unui .urri"., daci acestaestedepistatintr-un
stadiucdt mai precoce,vindecareaesteasiguratiin propo(ie de
85-90%. Pentruo depistarecAt mai timpurie a canceruliride
sdn, medicii au la indemdndmijloace sigure de diagnostic:
mamografia (radiografia sdnului),termografia (studiulclldurii
degajatede tumoare),ecografia (evidentiereatumorii cu ajutorul ultrasunetelor).
Ce trebuie,deci,safaca ofemeiepentru depistareacdt mai
precoce a cancerului de sdn: sd-gi examinezesdnii in fa{a
oglinzii cdt mai desposibil, iar lunai s[ qi-i palpeze,in primeie
zile dupdmenstrua{ie,
stdndin picioaregi culcatbla orizontali.
Dacdva descoperiuna din urmItoarele6nomaliisd se prezinte
de indatdmedicului:o mirire de volum, increlireasauinroqirea
pielii s6nului, devierea mameleonului, noduli dureroqisau

dep/ns*

s..,.,1"1.gt
df.i g girg
depicioare,
^,^]i^tu*"rlor
eindepdriu,"
i *. Io.lpil i ;;;, depinde.

;Ln"il
n:lJ"f* -d

"u

'"',t''oiiffi:#4fiffi,,
' .' .r.$FaEuI
d,intre'.
..' , S,gtplor.Iv$t"V

J;'d;I;

'''

.' . : tss,iitticaiii:
tulury abffi :_iinifrere,
, ..1,

Fig. 54.

88

B9

tiil
ll

miri{i de votumin axitd (subsuoafi;2.

l1*1.-rS,]:-ganglioni.
Lrescopenrea
uneia din
.acestemodificlri nu va n ii""ia-i"
cum fac,din nefericire,
.et" _uimulte bolnarre,il;il;
_l?-yf..t:
unur cancer.pdndtn:*.din urmd ,roiujrlng"
f. _iJi.;;?,
probabil,va fi foartetatztu.
cdt privescdurer'e.desdni,indeos6bi
celesurvenitein circumstan{e
fiziologice,elepot Uen"n.iu
!iie presopuncturd:
r Toate-femeile*llbyiesd
relind in acestscop
un punct foarte eficient,
un
nume destul de
_cu
sygestiv,
,,Aproape.de
pltins,,j VBo, _ (fig.54),
srtuatpe.faladorsalda'.labeipicionifii.
i;T"i#
- ."-'^-*
oasejgldin.prelungirea
degetetor
f V ii V.
Aue rndrcatii:tremurdflrride picioare.
dureride
umdr(unuI ain'punciei$;;;
dispersie.
il;[i:

Qcag in fip7tr;

|]fdr/hr in ur6,.

Fig. 55.

Durerea de sold
Spre deosebirede_alte

articulatii,cea a goldului esre mai

pulinexpusd
dureriror
posttraumatr.".
ourohia:
p"}ir,,i ilt
ascunse,c6t si manqonului

rnur.utui'protector.
In schimb,
solduldevinedureros'in.cateua
Uoli'l'ini.. carecitdm: artroza
soldutui,rubercutoza
golduiuf ;"ti;;;;;umatoidd,
sponditita
canceru.t
o.lrn.ni;;i
tn
afttozasotdutui
1i:!]lgpl.,icd.
durereaaparemult mai r6rziu,
".t.. c6ndmersui,
", ol" ,."irdH;:
devineqchiopatat.
cat pri"SlJ ffidffi;stei
boli, er semani,::11pitr imposibirituir"
ir"r,.i.ii-inii4a.intei, a statului
.
',plclorpestepicior" slu qe un scaunmic, a cdlErifuluietc.
Durerireocazionateh. ro.uli-i.i"'i,i"i
tumori canceroase

sunt
noaptea
fiUi.:3f:terTermanent, maiaccent'ate
ti;;;;:

Inaintede a vd orezln!?la medicpentru

a vd stabilicauza
durerilorde gotd.nil
.f. fot"n"u_"fi"1", O'i. ;:;
_r:l1l^::
masaurmdtoarele
doud
puncte:
^
' Nodulii cancerosi n"r:^u.oJ.u.lmulti
vreme fbri durere. De cele mai
mulle ori ei
aproximativ
uncm.abia

ll'lfi,iilri'i3::frde

a"pa'a'_i6:.",.
cdnd
con{in
aproximarir.

'Gangrioniise mirescmurtmai tdrziu,.intr-o

fazdinarntatii
a borii.Estede dorir
ca nici o femeiesdnu ajungdla medic
""."i "i"".i'Jaij.r,_u pu,pu,ganglionii.

90

t ,,Ldcqsin borld" * VBzs- (fig 55),situatpe

ridicdturii de la
fa1a
a qoldului,:deasupra
r"
'
";*u*U
:
nivel.
acest
-*:.Ailu -'
l"AA*in, inppenirea qoldurilor''{i
g"i*"hlf"i,-f u ii;utti"i fptnu.r.t"nifierea mufctti:
lor
- soldului)- {onifiere.
' , ,,,iartt'nrtn cerc" - VB :o - (fig, 55)' situat
pe fala externda qoldului,exact pe vdrfrrl ridic[rurii de h acestnivel.
Alte indicafa.'dureriin membreleinferioare.

Durerea de spate
de.duMai bine de jumdtatedin populatiaadultdse pldnge.
reri de spate,al cdror debut,.-demuite ori, il .descoperimincd
la vdrstd qcolari, ca uffnare a atitudinii vicioase a coloanei
vertebralein timpul scrisului.
Cu trecereaanilor, durerile de spate au si alte cauze, pe
primul plan situAndu-seprocesulde uzurS.aligtqrgl componentelor coloanei vertebrale:vertebre, articula(ii qi ligamente. In
felul acestacoloana veftebrald, acest tub flexibil qi rezistent,
91

,,ffit|, ;ljr*devdratd minunea naturii,seinconvoaie

qi devine

Durereade umir

l'|T,j::i3i"d,ffi#iE::1Jd,tubercu,oza
Dinfe bolile umirului, fe primul loc se situeazl, in ordinea
::Ii&l"":,,y:[.f,'fi
ru
I vertebra
r,osteoporo
zau"n"d.uiiJ;;;"jli,#[ru:::.t, cance_
frecvenqei,suferintele muqchiloi gi tendoanelor,din ;t;i;"bl;;
uneon .durerile

de spate
unui ulcer duodenal
(durerease localizeaza. .. &;;;;
iuU
,orrtlrn"Or, sr aparela 3_4 ore

iTll'n
i".ii
;lfr4x1?.
1ou
Jni
if,,xJ,l"J;91[
Si.x;r'
"..d
"',
t
{orea,a
'

o:l:

perltru
lmii
scu
rrd
n,meiode
!l f::.i: pe
spate.
",#;i ff i Jl"#rl
",
Acestei
cunoscure
..""" ilrii ffiffi
;;
"te,

clrruc durerea.esteaproapenelipsitd.Ea se manifesti

"i indeosebicu,
ocazramrscdrilor care,din aceasti cauzA.sunt limitate
Umdrul mai poate deveni dureros in cazur unei poriartrite
reumatoide, spondilite anchilopoetice, discopatii bervicale.
arltozg, aceastadin urmd mult mai rar localizatd la acestnivel.
Toate durerile de umdr ;i in special cele posttraumatice-

'-'r;,9''ii;g;flI,fiffii
iffi i,it{ffi'frK;ffi,,,,,
piin,.-r'.:.
'''un
ullrtuoi;r,oiiojruir.fri,:*tol,,ce,,,$f!;
,1..c-&rf,se:.,affi,,.464arruo,orizontaff..

t"iiffi **ruf;u --"',':'

:
u*fr!ff)!!ffi
,,':;':,',,,,,,
-

Fig. 56.

::

gg

;;i':pffi, fo
;';;.:,::
',mai.'rnultdetmemblele
fioa ',.
:,'::::
I" :Po&r+relm#ea
'se,:.vloeiffireia.i',A6''','
.:.l::'':':'i:'::':l;r',S'ya,y'l'op;diy'niiJ''ls'*.:1.6*r;5r15**.'1[''f...'.il.
jl$ri,,al-p-tcuiomi4iiat,,.dttffi',boffi;tfr;,ir,"
,;,:,',,

ffM
Iangn

' Coloana
vertebrali poate suporta
o greutate de 250 de kilograme.

92

depresopunctuid.
g9t b9.1enpia
Ceiemai eficilnteil;cte ;:u"

dovedlt a fi urmdtoarele:
: r - 'r
,, i,
;,f.*aluctrea,.c.etuluii'
-*,TFrr,J gi{fig. ST);, ,
,, "':sittratla ju1na1atea,,{istantei,
pi
{ipt1e[at :ufrat :', ,
: : ::'i lffafglnA,,Supenoar6:a:nru$chiului.trapez,

Fig. 57

93

:loculdureras
de:
.""{f*#i.{f"d;flearqq FQ

trffif#ffittiff*$#Ftr*li'i
,,9#'i;

Medicinatradi{ionali consideriedemeleca fiind consecinla

excesuluide enerlie din meridianulrinichiului. Pentru acest
motiv, ffatamentulcel mai indicateste
:::::
:'::: :r:stimtrla-rea:gnUirpgnct'de'
,,' r'',,
pe;mEfidian,ul
,AeeS;
:
,:'::::, 1rri:oinan a.'eereiBrinCipelE',aCtiune,,feiese,pi.dih
" ,',,:
:'':'''''::rdeaum.iiea.$a'.'foarte'sugestiv'6;..;,iT.dFneS;te.'dih
::.:...:,
: :. ;_:,:
:B[i

,f;ffi;tfff'#$:gffi
**Tifi

ap)- 2-3 etni oe zi.

oureroasefu
',,YffuTflf;$igf
@*

*r#fft

ootvlii* ivezi.dure*te.
ceiainli;

:: i.r,,,:',Atrtel:indit@,itranspiralii
calde.giabundente:::: :,'
..:','

Edemele
Edemele,sau in termenii
medicinii populare
sunt produsede cre;terer
, umflaturile.
g1trrti1ii"r"'d"nrae
ain tesuturi,in
speciala celei din
|"oi.r, rntrnse,interes'nd
.iriele.rya.r?i.
rntregcorpul,sauloc'alizut"
i"t _" *uti'i,a ..grune-,de
membreteinferioare..,Dald
reguldIa
s9 y{.p;:ffi
tregetutpe regiunea
umflatd,se va produllg^
mica O".pi.ii.i"^"care persistd
tmp. Edemeleie datoresc
pufln
unor.tulburlfi.,n
saua limfei, cauzate;|.A,.
s'ngelui
"r..u,u{ia
oe
un procesinfla_
maror, boh de dnt"l1,_,{:un.oUstacot,'-fie
lnirnl,' jJ"f,iat,
-ce traumatismesau
masiue,

!f,i?li"",lill,ll"lvitaminice

ii
T,

Pentruedemelegambelorgi ale labelorpicioarelor,in special pentrucelecaresurvindupdun statprelungitin picioare,

mai ales in pozilie fixd sau dupd un mers indelungatpe jos,
intr-o incdltahinti:incomodd,serecomandi
' : :r:.:.',r:
:::;';
un,,rn8sajliniar'i Fe ,,fata dorsql6,,'g:[abi',:' : : :
:
pfi.n6,, i ,,i
,la'deggtul.,II:sau degetul,,'Vr''
, :.: ,irlcilfind'.de',
,, :',r,::rffilfiffei,ie.
timp,4[:,,',
rnnero1nas{U
:$6,,.va.e#*uta
: ::' ;':J*i ffiirmte..11ip94e.aflanev'rc
'fiind.,foarte'bldnde::'::::
" :':"
,: ,: ::::::
,,
,, . '
pe,',2i,,
ta.sf8rqitul',fieedfbi':
,:$e;ico &.,1..E6dinte
,:,:,::.:.:::::{e{lillF,'se.,va.m*sa,Britr'mitgffiotariver,dgr:o,pattg:::
,,,, , , ,,i14j,:;ti[,f..,1sn6dului..,lui,i[hflp,,:la,locul
i6; ,,, ,,
s6u,,de

produccunoscutete

ftgnegtedin nou',

94

95

Enurezisul
Enurezis,acestl este numele
;tiinlific al infirmitdtii unor
copii, pulini Ia numdr,carefac
.pipl;; io pur.
In mod normal,autocontrolui
incepedupdv'rsta de
doi ani gi jumitate, fiind i,
"ri"aii
ili;;;
mare
mdsurd, de dez_
_elsistemului
voltareapsihicului gi
nervosce comanddsfincterul
va

spune
::i:?Lry
fegnr9"t ;;p;i cd suferdde enurezis
numar
atuncic6ndpierderea
invoiuntar'
de*i"Jrrutritiiul ri

$# ;1T:'f:J,:*

anlAceasa'ui.'inp ;;;;iln'
"n"o;

Fig. 60,

peo distangz'tiirrri,
maiaresin regiunea
ffffi',?tit'medular
Tratamenfulenurezisuluiesteanevoios,
fiecare caz hebuind
analizatin echipd:-medic^
gi qrilr"r"&' oe obicei tratamentur
incepe dupa implinirea vdrstei
a" i1g

Fig.6L

';!;;1"i$-.#

Printre cauzereenurezisuluise
numir' vegeta{i'e adenoide,
apararul"i.."*"r,'
aut***tt'e
bifida (deschizdrura
$ii"

r.tnro,

tendonrif

::::i;::
:lr:::j:i
j::i:irl
:i::ti:i
l:::r:::l

nfi*-(*ffi

,osoasffi,pertel.ioiE*;-ift't
.,,,
"

:
lui4hilet,,durrers
tis,-,,1;; ,,
'*#,f...?,,

, 't'iH90'ui

ffii#

:::.::|:::

::::i:::;
ilr::j:i:

:::l_":Tipe;;lil".nind_;;;p"",*iiu."t""t,,THffi?:;
t

oo.;eneascl
niciodatl_copilul,
ci, dimpo*vd, ;";;*;;;;
convorbireprieteneascd,
prin carera-i
cd aceast'suferinli este trecitoare .a
""pri""
,;'"u
;i
depinde,
in primul
rdnd,
"irJ"";;

de respectarea
anumiror
nrisuri.

a"i"ril"pifi T",;
consuma
seara
nici unfel delichid,iar noaptea,
la orefixe,va fi
hezitpentrua merqera toarete.il
lt-p"r somnuruitrebuiesi
deo-arec"
rrigui;#
cegribesteemisia
[:J;X?""erit,
"i'in.,o,
Pentrumedicultradi{ionalist,
enurezisul
esterezultafulper_
turbdrilorenergetice
oin meriJianet"^l"ni.rriurri vezicii
uri_
Ei
nare.Seintelege,deci,cEAirp"rrur"u
,urpfu.ufrir*il;,i;;;
-la
aceste

l:i;ir::j

iii'l:r
::::::l:r
::;::i:i:r

qi' curbzb
(ffie
r+##;11#ii,titfff"ee
ie;
'
,.,
:' :.:Ma.nwre,.+'a,nr
,;,
u,(,td*ljtffi " , ,:,,-:.:,

a
*":;f,';ffi?iff
liil#flf;.*Jr'#i"1[ffi
a
a
o

- \o

meridiane conffibuie
vindecareasa. lnainte de a
menfionapuncteremai.eficient",
o"TuJJpus c5 enurezisulface
part*edi1 categoriamarilor U.n.n.iurc
ufe"'acupuncturii.
In lipsa unui medic ,..up*.t*,-J'i"qrourre
din anturajul
copilului, inarmatdcu
iut-u.u
in
fiecare
seard,
timp de mai multe,aptema"i,
-uLta'tauouri
urmitJar"L pun.r",
96

a
O
O

,,Rqiunea
sacrd"

Fig.62

97

r pe Jiniamediani
Rosteg,oqrd
in regiuneasac.

'i"il;it;".il";*--j
ifi?"$;--t-*tesnictsun"tfi

q$oardcu palma.pe ceafii (aceasr6

_^-11p3*r"f
manevrd
va fi efectuatainaotdeauna
faiErs-iOl-*"Febra
Indiferent O"
climatice, temperaturaintemd
:?l!,!iile
a
omuluisdndtos
este.mentinuti,
in mod constant,
in jur de 37oC,
g^ralie.unui.termostat.
ci sediul in .r.i., numit hiporalamus
laceastdregiunea creieruluimai are gi urt" r""riiij. .ca,;;";;:;
corpului va creqtepe.t" j7oc,
pgl**
Ienomenp6ndnu demu.lt
";;;i;.i;';";;;,
iinonim cu boala.
v"iia;#;,;_;
crenft ci febraesterezultatulbolii,
O"r.gt.az,
termostatul,
acestanemaifiind c11"_bjt.a m""1i"a
"ur" tlmperatura
normald a
corpului' Ultimeleceriet'ri,
u,i a"scoperit adevdrata
1nse,
cauzd
a. febrei.Datoritdpdtrunderiiil
;;_r"i;

F'ig. 63.

Cei mai m.ul1ispecialisti,considerAnd

febra un mijloc tera_

peutic naturall , sunt d9
Riiere fofo.ir.u O-grrll",i
micetrebuiercvintitd.rdt ace;tiifi;;1,q,,
"a
""iliii-cd
mar spun,insd,
valorile foarte crescuteale fdUi.i ."".,=,*,.
,n risc pentru
de pesteqiiC larJrr,'iii.'o.ri.
!g$y Astfel,o temperarura
39'c la copilareun efectoirt-.tl" urrpr-a
cerureror
nervoase.
numaimediculuun u..iu.ur va hotiri tratamen_
. . In concluzie,
tul febrei,ceeace ins6nu uu
iynieaicaJr*6iosi1i,impohivafebrei
sauscdzute,o metoda
i..f"oti"r.nogeticd. Carevor fi
ldic{g
punctele?Pentrua re afla,sa apetim ia t"*t"tJ
r".rt
e,qgrgia
perversd.
'li:;
qa"ani"rioiu;.-il; ;;il' fi"rri"*"rti,
ff
va
apdrea
si
febra.,.
Seinteleee,
l19l"u3u1ui,
punctelecele
mar
-^!and
encrente*se
gdsesc
peunuldinaceste,.,.il"iil":'
o pentruo febrnde duratEcel mai
indicatpunct

nisme,i".-u'uuJo;pg;ioJ;;;,"'#'i*,X.li!#i.,:,?iifi
i;

(esut sffdin, a aparitiei unel t"rnori.

a.e.ta va reac{iona,printre
altele.li prin mobiiizareaanumitor
globule albe ale sdneelui.

Iinpactulicestora
amintitiva etibira o
"l_::iFnilir".#."ii
amrmitdsubstan{d
,,pir"tig"nel.
!."lgi.i
sange,va ajunge la_
"p.-.ur."ur", vehiculatdde
hipotalamur.
il
;;
temperaturacorpului li valon peste,; ;iG;
!9]ute,ze
normal. Cu
a3utorulacesteitemperatu-ri
ridicaie ffii.i*i
;;;Frr";;
mod directimpotriv?microorganismelo-r
care
l_au
invadat2si.
indirect.prin stimulur"u*ijf?li.i"r'rrf.
de
apdrare.
Atdia
vremecdt agresorulesteprez"ent,
termo.lurof
temperaturi
inatte.oe,indara.; ; ;;$;.t, "-rr".rrffut,#;
rn mod automar
termostatul
seregleazd
la,valoarea;il;le de 37.C.
Daci

febraJ*"

ar organismutui,
se
ll l!il;;;#J
pune intrebarea: vatrebui
sau nl.,combdtotd qi, dacd da. c6nd?
,.,".'":ff*TlfiJ:lTfu::T'''i

creqte
;i posibilitrilile
deevacuare
e surprusurui
rip-

tratamentur
sinrisurui,
,,u.,.,i'"?i1
gonoreii,
i[3tTT'.T;:',"i:""it:r::,,?XX'.#j.'

Este,,
h{ta;ina

1 si1uaqsi,,
.. } Cl, f ih;:-ad,!il;
la extSernitatea
exiernii ptiutui'dot
itui_ aiioiiil.
o
La acest Opnq, autorii moderni mai

idaucd
yl u{ol,denum.i1,.4ra
rio i"iinni:isa;,,;#;f;

' hipqfiziei,,(dupl
S..Oe
tvtorantj:*
f6,, _'(ne:6{i,
situatsubverrebra
vu cu*oaid(;#;st;d;;;i
proeminelt[drnroatevrrebrels]_-di,
pnr, r.
Alte. indicafii: ture, aui.ri 'cni,,ico-dorsale
dir;;;in:'?""t

I
Vestitul medic srec HrSo_grate
ficuse
;i"el o asemeneaobservatie.,,Boala apare
cind una din cele pati; um.ri
(sa"i.,ii.E-.'o,ra
gatbendsi neagrd)este
produsd in exces. Fentru a se apara,
3je._lorgufui
organrsrnul isi mdre

i;"ffiH;":"Ti"T:fr
tri'.":#::?#l
;|frl?*:H;ipiu'*i.'p""riuii,p"Lt.'.'ii"fr

9B
99

rl

,,Marea yertebrf,,
7c
f

Fig. 64.

Vechii chinezim1j,FololeSu
urmdtoare
a manevra;ciupirea
cu douddqg"t.a pietii.pe f;i; ui"iria.'g6rutui,
subunehiut
maxilarului,
pelocul

nurieaX^ulii;
* ;;;;ft,.Ii"iltl#j
11cie
pe traiectularterei.in jos,
spreclavicule.

rll---1fr\ \

,,Poarta de piatrd" sau

,,Elixrr de vialii lungd"
Fig.65.

r stimularea,timp de mai multe siptdmdni a

puhctului,,Poartade piatra" * VCs *. numit si
,,EJixir.dgnialalunga" (fig. 65),situit la 2 mlsuri
subombilic- tonifiere.
Alte aplicagii:dureriabdominale* disoe,rsie.
Tot medicinatradifionalbne mai spunecd meridianulrinichiuluilstdngconlineeneieiasexuald
a bSrbatului,
iqr cel drept.pe ceaa fem6ii.in cons.ecin11
ntai stimulaliqi acestpunct,de pe gamba
9quptl, denumit,,Oceanulsciiytitor"- iiu 1 1ng.
66),^situatin scobiturade sub maleojairiternaltoni/iere.
dureroasd,
s6nidur4l!" indicatii: mensrruatie
eroqiinainteamenstrua{iei
- dispersie.

Frigiditatea
Frigiditatea este suferin{a sau,dacd
tor femei, pa:qF, de cele mai?r6;;;?" weti, ,,infirmitatea,, anumi_
hind. Aceastl sufe_
nn{6 constdin

lipsasau scdderea
,uti.a.tli qi;t.i_
;;il.
Raporturisexuateinag::varc-rn;ili;;[,
oboseala,
uneteboli
genitale.
teamadesarcind,sunt
p-;i;ilil;uze
ateftciditatii.
Medicina tradi

tionaId..o; r;;;i;' f" d;a # ;i"iii ;1*,

dus5deunvicleneisetit
;."_
in;;;iJi;;i..;L o"r"ru"r.resiunea

genital'' Tratamentrilva consta,

oeci, ain'stimularea anumitor

puncte,care vizeazdreechili bru."u
i l;ili;^ ;.;illtffii;
respective.
Spreconvrngere,
"n"rgi
serecomandd:

Fig. 66.
' In antichitateachinezi se credea ci
urechea qi rinichiul, datoriti formei lor
.rscrninatoa.re,
au.strinse legituri energetice.pentru aieste consiclerent",prizonieiiioi
(l c razbotl l se ti l a urecheasti ngi . i n c redi nl i c i . i n fel ul
ac es ta,poal e' i nfl uentai n
rrod negativ potenla. Reintorsi acasi, cu aceisti ,,infirmitate". pofulaqia in..i.I
u"
telidea.

100
101

Greturile
.Acesteseuarii Ag,z1geaUyfg,
secrnta
uneiproastefurrilion'ride celemaimulteori sunrcon_
,;;;d;
sr a vezicurei
rre pot surveniin timpul
biriare.
,n"i
.ataGlJu
nu,onrt,vaporulsarr
masrna.
dupamese
mar-ates.ta
llfl:r:q, ." gra.i;;.$r ouadin abundentr.
obeziiconstipati
.ronl.l un"t"j qlavifle,
:li,,i: ?:r:_qyl
doudluni de sarclni';ffi;:;::i:':-Y.ftlt
in prime'te
pot prezentagrequri,
araturrde hipersalivaliegi
"a;;r*.'s;'

.:-il,
.;i;;;senzalie
;#;#:i:ffi1i:.:,
I ii".:,'
&,
:B?
:.f
LTff
ikqi
degreutate
i" .t#"u.,baronari,
:frry|"u*il
rdgdieri
,r.,f 'T?#';"Tixt;'"j:

Gripa
o- boal5 infectocontagioasd
cu mare rdspAndireeste si
patogenic-areo produc;. ,;"i;;'iirriiri,
sJ!r71.,!e.en1ii
Ei
raspandlndu-se
cu mare.ugurin(a
prin intermediulpicdturilorde
salivi, ct ocazia vorbitului, iuiei, strdnutatului.fruorulJ"
infec{ieesteomulbolnav.

c in ..FocantI rnii l.' i e*ctuenergeti

-Y
i i":,
i;;:;;i;

; i;:1ffilfjl?.'jirj
qq,"
",Ti :-,i';l3J:,
ta'oii"',ji,'.1#' 5j:ml

i'
"ooJ;
; i" :l :,
'r,"'J,il.
poarla
e
.,
t,:.:f..!,:i.,,
*
.
los de vdrtuJosutui,rl**

ain sdreq
ine1iur"

R?,_ (fie. 5|).situatmai

t,rb"ti"?"ii in.afard.ne

cartilajului uni't[-i o#;

; vI ; i \?It":
Fi;t;*;
""
Alte indicati*^\tp13
yg.nei.lemancare
^
- ,ontsenza{ie
.ttere;
denodU'gai:-ffieii,
t

'r,fundu/

rdii,t

**,1:#H;fJfrtffi
I
i,#iHil
ff,txli;i
^

,,Bariera ir

Fig. 69

,,Bariera internd"
.s-Y

Fig. 67.

102

Fig. 68

>

p-entpprima.oard.de.Hipocrate.
cu aproape
2 500
_,^ult
^??t^*ird
rn
urma,
srmpromele
gripeiau rdmasaceleasi6AnF,
azi:
9:
reora.durerrde capsr in tot corpul.oboseald,
staregenerald
rea
lr unonhemoragrenazald.De reguld.gripa debuleazd
ca un
stmplug.uturyr,
urmatde febrd.frisonsi dureriin tot corlul.
o gripdfrri complicaliidureazd,
in medie,.in.iri[l't.atuInenrutsau constand, primul r6nd,din mhsuriprofiiactice
(izolareabolnavilor si.inviccinarea restului pop"falGi,
;;:
' Gripa a fost multi vren

,,l,,"IZffljf#lti:^:';F*;"1:"u
ncnrrucare,sespunea

subinfluen{a
astrilor,fapt

103

com
prica(i
i Ior.Cdt pri antibi3fi f.o::' #, f,!'J* reai laindicaqia vesci..a"i
"'J,T
acesta
u
i,::,iyma
"i"oi*r"
"o*uiu.i
n
oa
incd
de
I
a
prim
q."ffillil?" l'3flii'ly,,iurfrison
''ffi fJ.-o"mu
pentru

de dpdrare;;;#;;Ttcromasaj'.

Fig. 70.

u.t tobilir;;;il;;

jT',:t#.,,#"y{[Ll'{'ffi:iltr;
;.l;':'1:i",'"t;Jil
t vrr''

mal tndicat punct este

url astreJde obiectiv,

cel

'', ,ardtitorde
"*r'';''Ry*I:::;;-;w,f,?#ffJh*Hi?,
Ia mi
Guturaiul
_ Guturaiul este,0.9:11,.uI" iscdle;te
figa de sdndtatea
di',E;L

I!?:?TH,.I'JH?."i?
S: ii

proous
devirusuri.
a

Fundu/ vdii"

,t '. , ,F;',l l,vdii,.,.,-\Gn;,(fig..?O).

situatla uni,"
:r_ea:
belor doui :oaserlin preJgngireadegeGlor,,
mare
de:larnend,-tonifiele.',' : ' , ': l-l::'
$i,ardtElor
' ; c.;rtrrctd,trn;r*''
6ire3flbto:i"",a IG2s: 'Jfib,,7l ),
situafin apropierCa,ailgitor
, , ,,,
nasului-l-?n'ifrere.
*
.. A'he indieg&i:,aCnee,
t
oii.
; ' : ; ; ' : i . . ' . .1na4g.4tim"ea,f*.e!
^:'
'. r. .",.,.,
.,.:..,
, /:ie t epsrtru
' _,
.
e*acuareaenbrgiei pewerse, cat :ti
penfru combateiehfe-brei::rnirii,:se:va' :stimuJa
Mla{tina vdnturilar'' - Vnio -,,(frA,',
nynCttrt,',
72:\,,'
pe ceafE;pe orizontala,eetrecepe sub lobul:
Sr-fuAt
urechii, in scobiturit., de sub, pr.otubbrantele
(ptoeminenle)
occipi6le': tont/iei:e.'-, ", : ::''

*-ttitupr;*,ij,*Jiit'i,il,fiffil:ffi

cele mai. muhe ori, guturaiui

."*iii"i
' oelsrsrur Lt-,Irstlrule
oeouful
bronsite, taringite.

unei gripe,

La qr gnpa,n" ,lyl"
medicinatradi{ionali,gururaiul
este
9lodrl
(Fong) de energiaperversd,factorul r

Acestatiun
il."';;'
I;' r,tli!.
rato
rii superio;.;!,trl,tff
:1l.pj9: cdiIe.respi;1i31,1"'
;'i;i:,l,Y,l'l*iilil.:, ir#J
:_.':

" cuptateicetat ptaird;;l;;

Rrotec(ia
a doud
T::l|ii""
,;'::: 110.
b.lergiaperversd
tntestinului
gros.
devineoi"rt,uillii;u.va,
."ljl rntervin
ctImarice
. cand_
j:::lr,Lr
deregllri

neobisn

uite--;;.;:. exemplu
o primdvard
iu.na
d;;. #f ;
"""u,t"i,iiii;,i?,i&1.
Lu
ocazla
unui qufurai.
.
la

nivelul fete
t INN, iri spec
un
iat La-'m-uil,r.i'^t^"^.tl_qduce
11,:,l..t care
" se infl"iJ);-*",i,-i.1,"^1lo
nasurul.a gurii.exces
ochrtor.
5i a
'u.tatfleazd' Stimularea

t:"'Jtr?t'Hil'.:.#i'ffi
*i*ffi llt.,Silra';i,xJ#"
ajutorul *.[,

ii

anumitor puncte cu

nol estebinesd.uno"i^!': o suferin{dfrecventd,.

fi".;;;";il;"

,f;ffi:riit??j",Hfr,
?,gl3Tiii:fi
3y;"ryiln;-;#;iff

proilhctic, in cazulunei
epidemii.i"H ;;:,e punct:
104

Fig. 71.

Fig. 72

105

'' '':' ' nfte rem,e,;4$5P11s,^intr.o

camer{,bine
incil_
zitd, td #,.$, nu se lR
meieirce,qaq,
fierb,,nti,.
: rniere,firrctesileg."n* d&;;'f;
vlrarnmac::bdi

Presopunctu
rc. latdpunctele:
i
.:,,Vdlceaua'din
ipo[et,',-{Sg- (fig;:?3),isituat
pe
' rnarggrea;ri1sfifd
6 pahnei ls nivehil,trimului:bliu difl
(liniacapului,ifi:Ctriromante);,-'niifiere,'
nalmE.
"
Altqindinnlii: astenie,dureridb cap: tonifi;ere,
..
m'iiesmelor'!- IGzsI (fig. T4),
srtuat
la rnargineaafipilbrnasului- ton:ifie're. "'
-,,ln,tfrlnirea
AIte remediii:apdsarea
e-nergicd
bu vdrful der
getuluipe narinadin carpse scurgei6nsele:aszarea bolnavuluipe un scaun!cu capul uiporapiecat
pe spate,departede orice sursdde chldurd:aplicareade gheal[ sau-comprese
reci pe urechiqi'pe
coloanavertebrall,intre omoplali (acestprgcedeu
produce o vasoconstric{iela distange,asupra
:
vaselormucoaseinazale.)
Daci acestemanevrerdmdnftrl rezuliagseva
introduce,in narina din eare ge scurgesinge.
- ,' * . o
meqhimbibatdin api oxigenatE.

ta
',.'rrerbing
catoe
taali-rnJ"ili'
atneri niclo6;;;;;g**rifjlYffi''f!;,4,x;;

";u' itltfrl;iiHfiF

Hemoragia nazald
Pierderilede sdngep:l.lu.,
i1g-eneral,
suntusoare,ceamai
mare.parteoprindu_se
spontan,fe?a-lnti*.n1ra
an^umrte
medicului.in
cazti, ca de eiempt, rri^rrip"ilnsrunea
crrre rensionalefoarte
arteriald,cu
Tud,.l; ;;ii,fii;avr de inimd sau ta
tbmeite fipsite o.
q^",n
u narala este bineve_
nrtd,consti
:pul{rr.,ii"r.ii'
tuindun d:
r,li,r.pta; ;ffi ;;" pentru
surptusulde s6nse9.1
organi
sm.
fiind elimina;;%*"a ta"amint"."
cate. gi textele
vechi chinezeqti
O"rfr"'.il;;..*,
satutar
ragternazale.in
.i..fir.tuitl].i t-u ifutorut hl hemo_
sele;d;^elereie.asemen.u
sduexce;i s6nge.r";ail;;;t":v.
.lrre sauzeate hemo^ragiei
nazale:fulTlti.rngle Ia
nasutui,inhalareade oraf,
nivelul
Ulfi A.G"iL,..#J,, ,r".q,oase,
cdldura
frecvenqi'a acestei;;;A;;";
*.:,Y3::u
fragiritatea
t

Hipertensiunea arteriali

oioLiffi ;ffifu:,':il:f lil:lt : on"

"''"uti i' uuser

t
{
WceauA
drn spate"

Fig. 73

106

rtr

.tntresmelor',

Prin tensiune arteriald se intelege presiuneacu care sdnsele

circuld prin artere, fiind impiris dt inime. Ea se misoarf cu
aparate speciale, numite tensiometre, valorile constatate exprimdndu-sein centimetrisaumilimetri /lcoloandde mercur).
Tensiunea arteriald are doud valori: maxima (sistolic6). ea
reprezentAndfo(a cu care este impins sdnsele in artere. si
nilninn (diastoliia) sau presiuneasdngelui d-in artere, in mcimentulde repausal inimii (cdndnu maiimpinge s6nse).
Un adult sdndtostrebuie sa aibd o teirsirlnemfxima intre
I l-14 cm (110-140 mm) 9i minimd intre 7-9 cm (7G-90mm).
O tensiune riormalS variazi intre acestecifre, in cuisul aceleiaii
zile. in funclie de stlrile emoqionalesau efortul depus de peisoanarespectivd.Dupd vdrsta de 60 de ani, tensiudeaarteriala
creste, frrd a fi socotitd boal6, deoarece acest fenomen este
normal, datoritd reducerii elasticitdqiiartereiaorte, cdt si procesului de aterosclerozd,specificebltidnilor.
Vorbim de hiperteniiune arteriala cdndvalorile amintite. la
o persoandadult6.sunt depdgite:maxima peste l6 cm si minima
peste 9,5 cm. Constituie uri semnal de alarmd o terisiune cu
valori maxime intre 14-16 cm qi minime inffe 9-9,5 cm.

107

Ilipotensiuneaarteriali
Se consideri hipotensivadultirl care,la mlsuritori repetate.
va prezentacifre tensionalesub 10crnpentu maximdqi srrb6 cm
pentruminim[niar pestev6rstade 60-deani, sub l2'cm pentu
maxim[ qi sub 7 cm pentruminimd. Cei mai multi se obisiruiesc
cu aceste'valori
scdzute.
Altii, in schimb,acuzi obbseah,dmeteli,
zgomote in urechi gi rdctiall la extremitlti. Unele femei boi
prezentaqi menstrua{iineregulatesauinsuficiente.
arteriald poatefi intdlniti ca un simptomin
- ,Hipote,nsiunea
tabloul
clinic al unor boli de inimd, endocrinesaumetabolice.
In acestecazlttrl.,
tratamentulhipotensiunii va fi inscris in cel al
bolii debazd.
Cauzaceamai frecventi a hipotensiuniiarterialeestedereglareasistemuluinervosvegetativ.
Ilipotensiuneaarteriali semai poateinstalaqi brusc,pundnd
astfel in. pericol viala bolnavului. O asemeneahipot6nsiune
ocaziot\gldpoatefi intdlnitd in sincope,socuri sauiolaps. Ea
necesitdun tratamentde urgenqidin partedmedicului.

Fig. 77.

109

cron
,u#,1oiJa:Hi"1"11111
icd,benefi
i1ip,'ylanents,
ciazdde
zilnicepe

r,;;,31,';,n::,6,T,ii:fi,*,,:'*i'l{ff
d"t'i,.3;,?f1ffi

diabetsausuprasolicitdri)
qi 6,elsuperior(datoritdunor boli de
rnrmdsaupldmdni)suntconsiderate
cauzeleimpotentei.
enersi_
.. Tratali,deci, impoten{asexualdprin reechilibra}ea
ilor cu aJutorul.acupuncturii
sauchiarcu cel al presopunctuiii.
Asacummedicinatradiqionald
recomandd:
:.l.'....'::':......r.'maseti..:zi.lnic".l.ti$:.:de::@...ldl$|:l:s6$
, i, ',, ' , , ' * O *
.'.':....'....:..i..sife},tai:|.i5':$$uri.f..d;ffc

:p.ort"qii pro"ioi,?t"",;tl9ba{

-presopunctura.

oe htpotensiun"
urt".iuii*r"l"Jii

;i

' t#;;ij,?j,ffi;;*{{tjr'ffi-:ff'ffi{i{
"
de'usor
.1destul
si,repeds
.', *o&Y,11T"'*1,1f;8,';11i
"

*
,, deglturui;ijilt-5*ente,strdn.energic
idfrit
,
oopot*nfu,rf*urte,_
, , ir * indieagii:'ffrg
,inri-

I.

it

'!

ti

I'

Tot medicinatraditionali ne mai spunecr energiasexualdse

acumuleazd
in ficat, pirtenladepinzdnbin cea
mesuie
de stareade sdndtatea acestuiorgan.intr-o locutiune
-ai-ar" populard
chinezdse spunedesprecer care-afost cdsitorit'de mLi .rii;
ori cd are,,ficafulcal<i".in India, ficaful erasocotitorg"nui"ui.
le animdpe celelalte.
Iat6,deci,de ce semai recomanddsi stimdlareainc6 a doud
punctece seafld pe meridianulficatului.Acestepunctesunt:

l
*,,X"fuff
l,l?:ll",,,"J.liLril!l:ff j:ctursexuardin
Impotentasexuali

i::l,i::,]:i

3#lrlil

mat vorbeste de,o rmpoten{i

precoce.Se
{i
a gs"unalJ.:,tul5rii
,'o'A;ffi
,;'..0n"
luq,;,",",T,.,i?1ff
f ::",,"fi
:,,",,*t"""i;;;;;,f,

ll;:::j,:::l
:,j::::,r::::

*;-* *;;ir
;t*'l'i*.;i"#1ft:#;r
;:1,",f#.:1i

Motrve,deci, suficieil";:;;"i:'
.9:':,j11"sau.diabetutzaharat.
devremeptriuii.""'"nte pentrua vd prezentara medic,c6t mai
medicjnatradiqionall
,-.^l.n$
enersia
Integrantb
a energiilor.care
circuli p6; o_llll_ulI esteo'parte

;ffi?:*l#u;::ll"l'1"::,:ii:i:d,lg'J"l$il,t#tg:
tt
sistemul
;oacd

de

cetoirrei1o;;;i. ;.;il]te,11.1Xrot seamd

r ocaruI inferior sau
une*.J, in.e,; ;; ii;,,ji:
I,l
"# ?.??i.fl,!,1,""

I
um;*,p'*r,*t'*i*,#$**
:,:+;*ffi
11 0

$6i

;4nAsaltul suprem"

II

Fig. 78.

Fig. 79

111

,,Ft\

\,l /1

|,,/zvoru/de cotiturd,

Fig. 83

Bolnavul de indig.estiese pldnge do gura

Fig. 80.
Fig. 81.

uscatd si amard.
halend fetidaI. rde6ie)-i,."t.. Aiir""'!u r'."ofr.ripui*l;6a
;il,a
li.incdrcatd.Une--ori pr"r:iieJ?;
generaldproastl.cu
^ui
fc!ra,.{jenji.e! Un asemenea
tablou crmi!-sJ'iie#;;?,11i ;;
apendicite,
febratifoiddsauintoxicatili.ui.
D9j"g{d, o indigestiedureazd't_I )il", rareori
mai mult.
^
Aceastd
suferin{a
yqgt de tratat, intrucat ;r;p;;a;;;;;li.
"rlisi instiruireaunui regim
mentelor,,vinovate.o
hidriJ .r"i.**ri
la indemAna
oricui.Varsaturile,
l";;;J;;,";;. suntbinevenite,
iar
cdnd,vor lipsi, vor fi provocite
mijloace,cel mai
t;i,
simplu fiind atineerealuetei tornuqo-full.
brpa-'i#,.r.,
vdrsSturilor
se rec5mandd
infuri.;;t^6
menta(3_4 cdni pe
zi),decoctrecedemuse{el
(3_4;"1;.;;.
La acestemdsuriobfigatorii
i;t.ii uddugasi stimularea
urmdtoarelor
puncte:
-ui
,,t,,{iut prinlului,,_ Sp+_ (fie, g2), numit gi
,; (g.r el9 punct a.l.d igestiei,.] situaiin scoUituraaiii

ffif#;#$*.$f#fir;tj,nffi
',

' 'r

$rperoneu-l
-rlt
, !lte:;.m*na

5#:'*;f;ffffiffi
ffi **''r;*t

cd impoten{a
sr
in
^_P:,l"lqionat
de cetemai multed.i survenird
", psrtuce
"iirir..?;;rll""

epuizdriifizice

Indigestia
, Incapacitateast(
oupd o masd copioaiTT-.Y]'t de a digera afirnentele survine
care n-au ti[si t
saucrustaceel".
fr.srn)ile' maion
[,
eza
e
seproduce
oarecare,
"*'1n
1t].?$pbt*';ifi"t
oin )a
dupdo
:ryo!

rur.u cauzd

.incetiiii';;";:"u

6ssin161.:.1Y
nitdeste
pecare
dearterare.
'";;d;ia.'f,tfrfl:!i:il'.?[".'J;

de indigestie
sunrstomacut
qi ficatut
"" ":;rgJf,?eresponsabile
112

'

,ff:|:r,

qarsiniiinterne
a 6b.ftfi;I;;':;r;i

,4tte^inlicqgii:balondri_ tunifiere.

,,,,i*,i*"#I{,i{{{iffii;,Y,f,i:_;l!nf,2),situatra
'
_ Aispi,eriti.
4tA indicayii:vdrsnturi

.".rj,utJffi;:.

n'oot puternicsi respingitor,un produsal

stagnirii in stomaca

113

'---*"'*'**''*""*''--ffiff*'*-**'-

Insolatia

'' *-- -'-----

ai. .,,', *. i
inso
Iaiii-d;; ; r;fffii'ilHi'jl'fiXli,t
legt
,,u ia[r
respectat
rlc mediculuidc a va
Indicati_
::^::',:

Insola{ia,spune medicul tradi{ionalist,esre provocatd

de
^
p.*"rr". Addueati.deci
,,foc".unul din-cei6 factori,l
"""''
la mdsurile amintite, si masarea
"n".gi"i
uniatoareroi;#;;;?;;','
t ,,Bariere internd.,.,-_
VSO_ (fig. g4), situat la
-

nu-raJungeau
nici treipat,i..i"_Ip"iu[,,.,,"
ctureri
de
..bdraia..rarnpletor.
y;rjj lui ut"r:;;;;; s.icu arsuri capsarr
atepiel;i,
de
gradul
rr.rou* ,.""r1.,""
:1._111:!i.r.
v-au
pierderea
prilejuir
*rttoiriie de plajesaubdi
in ,flJ.ntu,i

atspersre 1lnrnsola{iileusoare);
,,J;antutcu apa'._ VC2s_ (fiS. g5), situatsub
nas- tonifiere (in insolatii s6verel."
redoaiea (in{epenirea)cotoanei
_.
^j!!:,i"ai9atii;
_ toni/iere.
vefiebrale

Cu cdtd ner[bdi
mare si cAt de 6"ru19^1f,,t"pta[i-sa.vd petrece{iun concediu la

2.misuri{eqsuplamijtoculuipliul"uiprji*i"fri :

H#l$,::-"f,ilT':::
-,cJr;-;;;,;##;,::ijcxrffi
"*",I".-iI

usoarr,
t",uf"?J3'5f^".i"ilfi
sema
"::: li." L1i",'."nria..uta
i

.,ao,ii..i.T;r,;;i;

m
;i zgo

_{ea
fli,Xllb,iil,,':ipjili|l
";";;;
Astfetde irisotarii
necesiti.
;" i;.;;#."?'"oTT:.Hi]i;il:,::

urgenti.p6nitar"n,:.:i^T:gi*i"i,
pi"iru oncefel deinsolarie.
oncaredintre dumneavoastrd
pout, iuu ,rioatoarele
rydsuri:
bolnavulbi. f".rrrl'iu'no,
_ -. sa indepar-teze
saucaloricrsi
la umbratu,",intr-o-.u-tiiri'

,a.o.ouraqi ripsitbdb

ff;i"i:"t"

- sd-idesfacdhainele;
si pe falriconrprescrcci
sau sa-l srropca,", .rt'lornl'lX,ot "uo

cucaresi_ifaci vdnt:
f iT$r'l:i.::"_:r3nrai
-_ sr-i
pund
subnas,
s *rii.",
#liil: J#!,".
"11,,

Insomnia
Somnul este indispensabil
intocmai ca apaqi alimen:
tcle. Da.cdun om poatetrdi frra_vie{ii,
mbncaremai bine i. jO a.,if.

dupao tipsdtotatdde somn,oe numaill ,ll.;;;;ri.i""il;;;

unelepopoareobisnuiausd-qiexecute
";ndu;;iiiil;;;;
de..o.n-. Somnulocupd
o treimedi"
llll,pliuuliune
vre!'noastre,iar visele,o treimedin ceaa iomnului. ;;;;;
i, p;i_;
ani.deviaJ[somnuldepigeqte
ca durati ,tur.u a.
i"p*:
tul inversdndu-se
ra ba'trahele,
"egfr",
cand suni surrcrente
doar 5-6
ore.Vdrstnicii-maiprezinti o artacaracterisrica:
dorm mal
Ei
rnult.ziua-decdtnoaptea.Aieastl
dereglarea somnuluieste
cxplicatdde cdtremedicinatradilionalduitr"r, intr" .it-"r'in."i

-tl:-.-Y--

:,,ganlu/cu apd

,,Poarta spiritului"

Fig. 81.

,,".."*','uT;;:1,fi
it rapersoaneleclr,
::::'"T,:'J'rHm:*:Wc.caroric,surven
11 4
115

de scurgereal energiilor INN gi IANG,

prin meridianele
bdtrdnilor,gi mi;cdrilJnnv gifnNd Jn
uniu"rs seproduceun
decalaj,,careperturbdritmiciiateaso--rnnulu
i.
Fiec5ruiindivid ii suntaecesarq
somniesemanifestlfie p'n."O"."rru"ifrri., S ore de somn.O in_
orelorde ;;r"?;i;;.
pe noapte),.fie
prin imposibititatea
de a aOormi.
rnsomntaesteo.suferinlnin continud
crestere,
eratd o boali a secolului'nostru,ou-.r._ur. fiind consid_
a deprinderilor
omului modern: consumul abuziv de
cafea, alcool, tufun,
medicamente
stimulenrl,- s"aLtii, ati_!nt"ii"irlti"""ia
"iap
l6ngdace-ste
caLrze,
insomniamai poatefi int'lnitd ca un
il,!: l"
srmptom
in unele boli: de pl6m6ni,Oeinima,
d;;l;;;-;,
nervoase.
Cum se trateazd,
insomnia?Foartesimplu,vor spunecei
mai
mylfi, cu s_omnifefl.p9at9 n u.ot .ijfoc
terapeuticremediul
cel mai eficace?intrebali-p a"iii^.'"nsumatori
de medicamente,somniferesautrarichilizantesi veli
una
ii"i
," ..l"ia
diminea{amult mai oggr:ti,
blri* cu dureri de cap si
indispusi.
"-".*l
Ce-idefEcut?
Re;;G;'u."i"r.ai;;;i;
il"diJ_
ta\i-vd ia medic, care,descoperi;il-;-;r"za
rnsomniei,o va
puteatrata in modul.cel mai corect.
fe ianga t;r"_;;iJ;
te{tr911cdtevasfaturi: culcali-vas;il
i" ore fixe, dupd ce ati
aerisitbinecamera;fac.91i
o'Uaie.afA"F f" pi.i";", il;*
ea
culcars dacdaveficondiiii, .ul;;{i;;iicaput
sprenord.
Referitor la isiena 3omnului, iatdtie
spunea
,,Seara,la culcari trage oUlo;*r" p"rt." creler, Napoleon:
rar dimineata
scoald-te
,
d_inpat
c6tmai repedeqi nuiarteri,..
Tulburdri.lesomnului,
i"*i.ifXrN_nNC, a;a cum
reiese din textele vechi,"onfor_
r" auior.r"^'u"u, exces de enersie

IANG,caurrnare
a deregidrii.;"rgiq_l;r"rr,

;il.i d6i?;;
energeticedin meridianulveziculefbili;;;.
O insomnieDoatefi inuin.a nu-ui-pr_
ai.ilur"a enersiei
INN sprecap.in acestscop.sepot,nuru
u'r*at;;;i;;;;r.,t,",
.
,
(fie. g6),situatIa I,5
Qalgasnirituluil,.:-.C4_

;;r6dl";;::
:::H"1,...11ilp*pri"rutprlniioT;i.fi
*:.rm;ii#HfriffiH?'f#lil
-:
,,
t!:ao;;gr,;i
,";;#fif#",;{":;:{;ryi;i,f;_;ffi
.BuL,:yt:l

;l

' 'Alteindica(ii: fne6.palpita{ii- dispersie: :

Abeite puncte:sevor filasa seara,inainte de
culcarc.
:
ManevreShintsu: :
presiuni usoare:gi repetatepe feleti laterale
aleg6tuluir;
. din pozitia culcat la orizontald se bxecutd
rnisciri rapidecu degetelede la piCioare(in felul
acestao mare cantitatede sdngeadundndu.sela
piCioare;creierulva fi mai putin-irigat, Ceeace va
prcducesomn).

:,

$
!:
'1

Isteria
Atotqtiutorul,chiar qi in ale medicinii.estesata cu diasnosticul
rruur sdu se
de isterie penuu
pentru orrce
orice mamlestare
manifestarecapncloasa,
dapricioasdf
lClOaSa, mal
mal
mai
-sau .rsterre

evitalegunorsemenea.
false afirmatii,

{::_.t: cuvinte
l-.-rd aceastdboali. Ea se manifestd
^tryl despre
cdteva
sub fonh;
yno,rgri.zede p,JQqs
sau rds, senza{iide sufocare,mutism,tulburiri de sensibilitate,.pareze
sau paralizii. Se.descriubhiar

come rstence,
isterice, cdnd bolnavii qr mai reaclioneazi
ioneazd nici la cele
,temiceexcitaJii
mai putemice
excitalii exteme.
exteme.in
In Evul
Evul Mediu astfel de bolnave,
intr-o stare de total5 relaxate, erau considerateposesoareleunoi
puteri demonice. Dacd nu reac(ionau la proba^arderii cu fierul
la moarteEi arsepe rug. Nu de putineori
Iogu,,ergu.condamnate
cnzele de lstene rzbucneauin masd.
O crizd de isterie apare in circumstanle psihoemotionale
deosebite:certuri sau conflicte sentimentale.'Dripd
crizd,bohavul lqi reia activitatea, ca qi cum nimic nu s-ar fr intdmplat.
In antichitateisteria era consideratl o suferintdsp6cificdfemeii, ea fiind cauzatdde imbolndvirea organeldr g^enitale.De
aici ,qi numele de_isterie (hustera in limbi greacf insemndnd
uter). Dupd ce multe secolede-a r6ndul isteriia fost considerati
o boal6 mintal[, Freud oincadreazdin grupul newozelor.
_rVechii greci, asa dupd cum ne spune Aristotel, in insomnii comprimau si ei
vaselelateraleale gitului. De fapt, ei comprimau vaselece transponausirige la creier.
Pentru-faptul cd o astfel de manevri producea somn, vasele iespective-s-au numit
gar.otide.(care provoaci somn, de la Caros, care in greceqte inseamnd somn). Si in
Indonezia se obiqnuieqtesd se comprime vasele car6tide'in cazul insomniiior.'pugflrstu.Japonezi,in timpul luptelor tradilionale atemis, urmiresc aplicarea unei lovituri
oe gralle rn zona arterelorcarotlde.

1 16
117

Kuatsur

,,Podigul cel mare"

Fis 87

nespune
ye. rizi (isterie)
despre
ca
.sj
"."Ti3l',ilflToJi":.:I

*;;;ll#br;ft
5:f
*
#,iril;f
$,ilff
'#rfr
;,."|",x'hlr,
srimui# i i#rit"ifdlqi,l
",i; ,;",andd
,' , ' prau'f:,tT;SJt-oii.ur" iai, ftr{.ingerare
sau

Primele mdrturii despre folosirea

tehnicimanualein,scopuireanimriii masajului sau a altor
bi;r',,.
ri"* nli'r.
le gdsimin tratatuIm"'didl"i;h;;;, ;;i
?o_nong
(281_340 -e.n.1,
Tcheou-Heou_p ei _Tsi _ ang- p;;*rip;
i,,
, i d. urg.nrd,,
), reedirat
de mai multe ori. fintr_unul
din iapitolele sale, autorul
19nlio1ea34.uq poarefi .ur"ui a" lu ,ilurte un bolnavin stare
graX,dacd
i.seciupesc
energic,r..f.,iI".'
t-l pamedrn metodeau-fostpreluate
decdtrejaponezi,care
te-auadusimbundtrfri
prru, rratarde
medicina
Fb{;;fi;iql
in limba-japonezd,

ff"yl*r3ji

numitKilkeisai
Kyuhd,upu."in

Manevrele Kuatsu au-fost multd vreme

pastrate in mare se_
cret, ele fiind practicate^deun foarte
."lirun, numdr de medici.

rreptataufosiadmisi
h ,ild;ii;;'*

puteaveni in aiutorul,colegilor
1;,;;iffiil;ffi;";
toiucblOerrtalr
-ry
cu ocaziacom_
rrad,i
gibna
te
t
rfr
i, rrin,"i t iau si Kendo. Candi_
fflj !i'l:l
9e. erau
datlr
pentrulectii Kuatsu
in moa-ngurosselectiona{i,
ei
trebuindsd treaidc:
cat"uu-pioUe.
uneledin ele chiar
:ucges

*'f;i?d#tj;:

careo qnangulare
?J"prouereanimatd
prin

Primele ursentecale a.ybeneficiat

de metodaKuatsu au fost
lipotimia,sinc6pa.loviturile vi;l;#;'p;.rderea
cunoqtin{ei.
penrru

',',,ijsJ;ru-::r,Ti1!fiHf;9*;,itfi1j
Kuatiusefolosesc
#;ffi:
;;r;j;1, rftuqra,presiunea
;;''
anumi_
sau
punctede.pecorp,eiecuiate
cL a1,utorui'6;;i;;.
';;:o(!;;4i
:o^I::le

'*#nffiff

lnsomnie,tipe,t*nsiuouur*l"rd,

r-',
,,,,,,i;ii 1qq4:a*'p"*@; "ilriire:_a

palmer.
pumnului.
cotului,
genunchiuluisuu
cal,"auill.
b;1. ffi;
multedintremanewe-suniA?rn
l O.
executat,
chiar
f'rd o
despeciar
itate.Apricate.' "i;;;.
*rr.'iri.;6i'#;;io'
r:eit]Ig
rr!
.pot actronade la distalte,,!. rnoAi.R"",
asuprainimii si
pIdmdn
uIui, in extreme
r" f.ri"ti- in
t""L amlntit..
Eurgpgnji
au
"".i"n
luatcunoqt,n,ia
J.rp?;in'etoaele
.. ,
Kuatsupentru
in anul

f,fiT,:j.,,

Ie2s,gralie
lr.iirit,i,irt l. i#ili;1"L:

Pentrucei interesatisi foloseascd

aceastdmetodede reanimare.
lipotimii,'sincope,

lovitut-UoiJnr",
ineca{i,
:i^.Tlry"i
spdnzurati
etc..
vomexpune
celemaisimple,rn"*...p"i?;iil;ffiful;;:
oricine,dupdsimpla
118

""".,J:fl:lll;:::

lectur[u iano*ifou i,i. rr_u.

"!
= via\d;r*z
(Kua
=tehnicd),
ertrennincr
maffffi:il"ffii;it
119

in pozi{ie oriiontald,:cu mernbreleinferioarein,tinseo

iar celor superioaresalvatorulle va imprima
miqciri de rota{ie.
DacEmanevreleau r6masfhrdrezultat,victima
se puRein pozilie gezAnd,
CuCapulaplecatin fata;
salvatorul.sus{inAndu-ipieptul cu o mdn[, ii va
nergulg rapid intreaga coloani vertebialn; cu
cealalti.
Dup-6reanimare,victima va fi aiutati sd se
ridiceqi,insgti!5de salvator;va facemici plimbdri.
Pe-tirnpul plimbdrii i se va percutaugorspatelecu

F ig ' 8 8 .

Fi g.89.

Lovituri la cap;

o nnasaj
g*n1" si ceaft(.ng.gAu, b);
.bl6nJ-n"
uqoare
gu
nltp'ape,"giufiealomLarfi
,--,:,p9fu{ii
($ale),
rarcu vdrfuldegetelor,
ujrt"Ura
e
lvrlwvr iiiffi;
-4' i*
u*l*?;:;lflgaitt
'"v

*il'.'#
x*l r?[i*:1uu,l?i*:sT:t""ffi

palrya.

Spaizuratii:
- se taie cdt mai repedeposibil cordonulde
cares-a spdnzuratvictima; apoi se va aSezape un
scaun;aceastipozilie ii va favorizareluarearespiraliei cdt $i executarea
in celemai bunecondilli a
altor manevre:masajulcefei{fig. 88 e} Sipercutia
cu vdrful unui degetpe vertebraVII cervicald(fig.
88 d); plasareaunei sursede cdldurd (o lig.arete
aprinsd)in apropierea
degeruluimare:dbia picior..

intenra
a
trdffiF#]hnil olTul pemarginea
Le$in-sin:copa: .
. o seva desChide
gurabolnawtui i]nmaregrab6,
prm apdsarecu dotrl
max:ilare; pentruu+urarei_{.g9i9p. ob-rar,.Tnffe

'e "a;iupi;ffiiifff

ii,*tn**'

maiinainte

din
snqur
3;$fl:;?if;ff
bft
r.
''"fi:;j-1,i'!''i;:
c viitima

va fi hgE sRlte{fi!. Ir;rsul ,"

in
'aqaz6
peun.burat
sau.cagd;
i;bir-tfi;;
in aceste.

serd$'r"uiJ1q;.;'l;ft;''fi;
Pozilii
#*11,"*t*'

r dup6.cea vdrsato
gantitgteapreciatiHde apl

;:rnei'
o*,,poziiilre,ae
l,i5.+i'iqiliarelua
fuunoqflntto
11-11g1.
seContinud,prln
atte*lneiry.ii sea-Sa;i

Fig. 90

120
121

Lipotimia
Una din ursentele medicale care benefic
iazd

Fig. 9.1.

de serviciile

acupuncturii
sai cfiiar,6,;;;ifiJtu"ri"i estesi ripotintiasau.
in termenii
medicinii
populare,
i;s;r;i""'

Un asemenea
accihen.t
._r*in.in. Ain cauza
uneiproaste
iri_
ga(iicu sdnge.a
creierului.
ii. pioOu,Ol'oour"r.violentd,
de un
putenric.
lipsa'deu", .u, .aiaura
!91_?lotiqnal,
ocaztauneiaglomerali
i ;.
"_."S"i't.,
In momen-tur
initiarpersoanarespectivS
simtecumtoturse
in jurut .br,'upoi .;;.
cunostinta.
iiy:l:t,: stare
in
aceasrd
fala devinefatida. ili;;;;"du_qi
;;.;.
-"
;;iilit;rJ;
percep.tibil.
iarpupilelese'micsorea
"*t'r.riiaiif.
za.
t marmurfldintrecititoriiunosc.debunaseamd,
9]
masurire
de
urgentdceseimpunintr_oasemenea
siiralie-fe r"amilti__;;;r;"
-

,,$antul cu apd"

bolnar,ul
vafi as,ezat
orironiul,
.u';;il'ffi1i.

?"#,0;
cioarele,intr-un loc brne aenslt;
- i se vor desfacehainele:
bdtut usor pe faqacu palma sau cu o batistl
muiati in
^^=:^r^1.fi
apa
rece;

,,Bucuria de a trdi,'

- i se va pune sub nas, sd inspire, o1et. amoniac sau

eter.
Pe ldng5 acestemar,iewefolosili qi presopunctura:
,
' ..IrrtrucAt medicina energetic6 considefb
lipotimia ca ,fiind, produsb de vidul energetic din
, meridianul ,cordul*io se:va rna$a un punct de pe
acest meridian,
al c6rui nume este foarte sugestiv
actiu*ea,sa., Acest punct este
,c*
,i,,in,,leg........;,..Bi1iiti.,o'.de.itrii.r;..g;l:6g'u,9z),sitth.rn

,:,:,,:piersailHghieiidegefului.mio,dela min6; Ianifrere,

El poate fi stimulat de urgentd prin str6ngerea
: :
,, ., unefgio6:t:veffului,acestuideget.
.
, , : ,,
Un,alt,,ppnct,,eficient.,.si:
ugorde ,reperat:estts,
: :
1'nu
VGrg
':
apa
,,''''";$anlul
tfig: 93), situatsubnas; ,,
,;,
.,.,,ps,huzasuperioafa,-,t0nif,r'sre.
::,,:,:,:::::: ,,AIWindieulrr sincop6. tonifi.e:re.
Atenliet Nu confunda{ilipotimia cu:sincopa(oprireabruscd
a bdtdildr inimii si respilalib\; apoplexialfierdeiea bruscda
paraliLiaurieijimlatali O'ecorp si respiraliezgomocunoqtin{ei,
'coma
'
toasd);
isterica (vezi ,,Isteria"): convulsiile (vezi
,,Conr,ulsiile").

Fig. 92

'Groparii Evului Mediu, inainte de inhumarea cadavrelor, pentru a se convinge

ci nu au de-a face cu o moarte aparenti, le mugcau v6rful degetului mic de la mini, ln
apropierea unghiei. Pentru acest considerent, respectivul punct mai este cunoscut qi
strb numele de ..Punctul cioclilor".

122
123

Lumbago
,,Poarta destinului"

n"i ve*e
bra,
era
ffm,;
:* i'J;ffxfi,J.T
I?
::jli: J;fr
tnlo:
termenii
mediclnrr
"-i]'';^:-lrrusur'rr

(ffi-

i,;;;;";.;:,y,_fln'';ffi
ff;t,m*x#i.*
popularesub numelea"

podigului
extern"

9ronlca(permanenta
q; .rponut,lui."

"'ll,,:xff
i
;"?",1t;i[ru$l'ff
t:;{il{ff
:1d"i{ff:rilf

tut" not'ila' in staoi'l

cronic,.ano il'I-impiedica o bctrvicrizeleacutese instaleaza
estesuportabila.
iroi
""'ir"Trerea

,"ili";;;il frffiilrr?ffl;lTl
ll ,'"" prerungit-pe.r",
oecransarea
crizelordureroase.

Fig. 94.

r;;"i.d, s seamdii joacd

umeze'la.
ftgul qi
C.auzele
lombalgiilor
. ^
sunt numeroase.
ne nrim,,r _r^

ro"u
i.."i# ira,areshern
il,|f
I'"r"'"*:.
. un"i ia discuIui
"f:il|;l',H
seporascunde
ori..i"o""iur"
TJH,"Jl,T,spatele
(at6t
j:f"':'. critqi";J,To?fi
senitare
ra Mrbalil.;;;;"";r::fflelol
(m.era
staze
raniveru
I u"ri"uri,lo,
i
iilllr;r,,;::*. Ji'.J
"',..,,
r"'t,rgii,
.i
ffIi,',i.:'l.T,X,":-g'
oi:* rrase
o

,"0i,;,ff,f#1{f:l{:it'-'oi,Y,"o,!,;(ne.e5),s*uat
AIte indicalii:

inpotenta sexuald, reanirnare.

aftIstl (pentruCreqterea condi1iei fizice)

": i#lt
"ir".
o ,,Bariera
-.VG: - (fie. 95,situatsub
t4NG_',
vertebra.
IV lombard(prin comul ?cesteiurrtrti.
trece,onzontalace unestemarginilesuperioare
ale
_ dispeisie.
oaselorbazrnulur)
Ake indicap'i;dureripostoperato
fii _ dispersie
parezagambeiqia labeipiciorului_ tonifiere.

impo*anrd
'rot*r,i

iil'xT
;;w;.1i:il# :Til,:{+'+,i'r:,'il:
u:nt
l;'
tti;.ei
.'J;;j'
;il;.';;l]f,

::Yt?',

Fig. 95

Dartot medicina
traditionard
ne maispunecd rombarsiile
se
datoresc
gi unui.blocajendrgeticin meridianulVr";i b;iil;
rentrua le amehora,
masa{isi urmdtoarele
doudpuncte:

tu6nd
u-se
bor
ireartic
ur"1i
ir".it' il::r".r;:ir.
E,il :]ll rlxil,,:;

m.ai.rlri,.fi#;;.=":^t: lombalgieirebuie.Ja

"a

if',:J'ff:j
;:::'LP'

se mai poateaplecan;"i'i"' lri"'--1'j:i_ln':'l rlor.'.bolnavu

I nu

sd-si
rilr",r"
r"'".*a
ffi;i#1,ll.t!1,"jlLJi,F::
l:.i
;1,:l
,"lu!,n[Jlii.,f,.!ir,ruJ;
"in
umeri
qi maiginire
.orpuirr.

Zi'"i,,
sangeratpunctullang 'Ling
irir"rr",r.j
zvorul podiquluiex_
tem").dai nu in sezonut
cald.....
e Masa{i Or":j_OX1r:*
tern" * VBra(fig.'9+l t. ,,tzuorulpodiqutui ex_
,irrrT"#'ljouirurade
sub

fiil}ik";,fii,I1e*6,"i;;;#l"la u,li,ea
c.ro,

i,f1ll1?iy*,{,trf
aileti;;ii
potiomi
!i,:_.*,
rl,o
_;;;
itdIamem
b;.r.l'
rrl,*ii:"

124

n,fruru.

Masajul energetic al trunchiului

vreodatd
de ce.v[ simtili reconiortat
dupdo
Y:t!:-l l1b1t
pespate.
exec.utatd
o.i

:" :- :
Irl:ji.
lrg
Dolnav./
V-a{r
;

;r -

;..:^.r^_-..-.-.

a" .ai. Lri;;;li;il;i;r;

mai intrebat, de
\rs ce,
uri, in
ur asemened
ascmenga ocazn,
iurrrwv4r,

se

altesegmente
atecorpului?
i::t'-?i:i.:-1T?l
-$i.nu
rilra
raspunsurra Ttt.spatele
acesteintrebdri:
in timp
mp ce se maseazd
maseazdsnatere
spatele

sunt-mterceptate
numeroase
punctesitubtepe meridian"f6.ui"
tt orazdeaza
- vasulGuvemorsi vezicaurinard.pe acesta
Jin
catevapunctecu-actiune
speciald,
l1loa!9 gdsesc
ir":t'i
.tihu.Ele au legdrurienergetice
cu'cele,i,ri ,"f i."",^rii
Ji;-#;il

125

ri
:li

l
rlli

,f
ilil

rirl

riiil
ltil,ll

ilil

rnrmd,pllmdn.fic1t,,1topac,,
splind
punceteSfrusunrst;^t1s11myi3,;
,timpulmasajului
"t., in
rnorreo,
a;;.4,,
suntsrimu_
lateqi organele.Jr:u::_:yn,
l"83il-.n"rgetic.Aqa se explicd
aceastarede bine,
urmamasajului,care
actoneazfindirect1:..:::fl,*ii"rlia'i"
asuprafuturoro.gur,Jtr.
PuncteleShu maj au o catitai;:;;;;.
de a acfona, chiar
dacr sunrmasare.
numai,,r*;.;;;jorgun"r" respecive
sunr
rntr-undezechilibru^;nergetic.
AJ;" ;,expticd de ce chiar
masajul.
unuinespecialist
eite ,*uiC."Uune rezultate.
Pe l'nga acesrrnasaj
)i ut.spatelui.practica
raspdndita
"..iriirr',i
in toatdlumea.se
mai foloseiie.
de curdnd.in unele
tdri occidentale'
un tu.uj .i.i"ii#;;T
t'unchiutui,
-".op
denumit
t1us energeti c,,deoarecd
ur" o..pt
lj
ro Uii'',ur"; ;";il;il;:
ue raptacestaesteun mayj
finiul"
cu unul saudoud
cum se observdin fis. 96_99
"*.i.urar
9:q*r.,.4qu
ies
rra

1;,;;,"o"pe i; ffi ;; hi;i,illi i; i.oTffiHl#,:T[:

'eq.

fi bldnde,ca apoi DeDarcurs

sd creascdin intensitate.
Acesterun.ui" r'unt,
- masajulliniei mediane
anrerioare,
inrre^pubissi barba.
apoial tiniilorsiruate
pe

fla".";li'i;;i.

i'g. ,ot,
p".i;i;i'-'rua;iJ'
areg'turui,
,*";fii?Jiol:"ii{!:r;1?ut"

-l

l-

Fi g. 99

- masajulbldnd al liniei r-nediane

posterioare.al liniilor de
pe fa{aposterioaria trunchiului,in sensdescendent
(fig. 98):
- masajulliniei niedianeposterioarepdna in clestetulcapului, pe liniile de pe ceafl si parteasuperioaria sparelui(fig.9c)y
Acest rnasaj poate fi executatc1eprofesionistisi nel)rofesionisti,de trei ori_pezi, la sfdrsitulsedinlelordc acupuncura
saude presopuncturd.

rEl
Menopauza(tulburiri)

Fig. 97.

126

Menopauza sau incetareamenstfuatieisurvine in mod fiziologic, de obicei intre 45 qi 48 de ani, datoritd sciderii func{iei
hormonale.
Menopauzadebuteazdprin scbdereaqi rdrireamenstrualiei.
modificdri ale caracleruluiltristele sau iritabilirate),palpiratii,
bufeuri de cildurS, dureri de cap,-amo4eli,zgomote in urechi,
cre$tereatensiunii arteriale.Acest episod fiziologic se trateazS,
cdn'dsituatiao va impune,numai detatre medic.
Pentru orice fulburare survenitd,cu ocazia menopauzei acupuncturasi chiar presopuncturasunt de mare folos qi niciodatd
diun[toare. Deci, estebine ca toate femeile si re{ind un punct
127

Fig. J00.

"Regiurrea
trci lnn"

- **T

Fig- I0I

- Vro_ fne.r00).
ff"'Jj,:?,.::'iiJ;;ti:?,tcerutui.
situat
pe
buzeidr,

ra aproximativ
mrsuri.
dl ojir""!rli1,l-otil'.tq
l'.5
"
A.;J;;;'""n
i."alta a liniei medianeposterioare.

n?:o-?u"i'.iii'u##T3'3j,ffi
,ifllili:'j{:;;;i;i"pentru

de ftanspiraliireci
1cmpunctde vedere,
oe cdldura,insotite
;,/,'"e
^,arl,
getrc
IANG). ",.^n"rg,"ti:
ii,ffi?Jitff,3X*;
' 'uio'i"io'i'tiif
._

Menoragiasaumenstrualiaprelungitdmai mult de j zile:

o,,Reuniuneacelor.lrei lNN" - Spr - (fie.
, 101),situatla 4 mdsurideasupramaleoleiintemel
. , tontfiere.
Ahe indicagii: menopauzl, imbitrAnirea Drccocea unorfemei- tonifiere:.
Dismenoreesaumenstrua{ia
insotiti de dureri:
'. ;,MunleleKroun Lun" - V60 (frg. 102),
situatin scobituradintre maleolaeiternd
sTtendo':' nu.llui Ahile - tonifiereAIte indicalii: penrrugrdbireanaqteriici eiiminarea placentei--tonifiere (procedeuleste f,oarte
\',
, mult fiblositin ehina).,
,' ,

Menstruatia (tulburiri)

Mensftuatia estt

i f ,,?frl
i,"|'f:il;,"2
* "#i",iji:q?fi
nftH;f;hffr

l":";f"-it'ttr.:d"*iL"#iffia;gii;{$*;

jl;
,Tfi
i,iil,?:ill.
ffi,""rf
:X'JH"E;?Sf
f*l#$i.'3.,T"f

u"nencia
desrimurarea
$d,,Y',i,:f#:,.h1,-..111-,'tii"'iJi

mir";ffi"Ji,:ffi#l[1.?t',:ffiTt:ll;1,*i::'[{:*]i
128

Fig 103.

,,Fiil prin,tuluf
Fig. 104.

129

' .:. ,4tte"iiyi!:ttihftrzie,de:cbada.goricelului.

(2 .
.,,,
zi,,8lil,e.
g{11
la
nq
iauc.
r"aihred*dih,ilffiii;:iil,,
, :.
.' tuziece.nori
f iiz-ia"ip*'Ji=,[afi:i
$5,*i+e_t"r
' lncetbrea
U@".lliln
=iO'ii't"*.,t**"iiul1i
, : 2 c6iipe,zi);.tataiiius'nb:iJ*
;E;i#;:1lillyar"e..;,
p_qsea
.

.pe
.

ru{irioard,a
abdomenur"T.Tge

'
Mensffualia.nereglllatdiau nerespectarea
in-

, t"*"ioi"|irz+sz,ae

zire:
.
I , . . o ,;lteiepteilins,9ri1,,
_ fFo *.6fig,l03;isitual. :l
pefa{adorsatd,a
mdinii,in afrgerea pliutuipurn-

t:: :
nului- dispersie
(Plf$
un'
omen9$fa1ib
fp*nt
*!;sfii"iiJ"J;;"i#f
care
vine
tii',
avans); ^tt

,.

* spt,_{t!,. lu+;,,rltu*t
. ..1,,F.ii|ni1t1yt11i"
tu ,l
mijtoCul
marginiiinre,Fe
u
iuu"i
firtruiui:"iur.l,
: fi.e1e,;lpenfru
r':i' , .'.
o merytrua{ie *iarriif.'
Atteindieqfii:
"uou
dareri
I . ,
tistibutarc'_ffipersiie,
Migrena

De celemai multe ori migrenaeste

confundatbcu cefaleea.
Pentruevitareaunei astfel O"egrq"ii,
tiebuie spus,de la bun
inceput,cd migrena
t"."iirite.i{ir_ar"re
de cap,pe c6nd
i1" eaput6nd
la
fi a-ccentuatd
|geqyl
intr_oanumitb
:^.3I.-"
:ap,
reglune:occipitall, frontald,parietall
sautemporald.
Migrenasemanifestdrrd ror-u u".i..r".
dureroaselocalizatd' o jumdtatede cap'av6ndo
o"rataae cdtevaoresauchiar
zlle.'a
Cu un debutin aOoiejcenta,
*.".ie".rferin{d
mai alesla femei' ea fiind rutiiuti-iJmenstrualie,se intdlnegte
oboseald,
abuzde alcoolsaude rutun.
Cauzelemiereneipot fi :
.digestive(disfuncfiiale intenstinu_
jsinuzitd),
11i..;i _vezicutEibili;re);'irr[r-"l".il
senzoriale
de

,S?:,T:

vedere),
reumatismale
lartro)a."*i6ufa;,.ir.riu_

O dureremier;oidi

se localizea

zd mai frecvent la ochi.

frunte,t6mple, nino.i"r"1ita
1;,.'r"rro_.ne,ca:lrcri_
!i'a.
"i
mare,umflareapleoapei,
greturi,virsdturi.
130

Fig. 105.

doudtipuridemigren6:
Medicinatradilionalidescrie
,
'
prin
r
de
enetgie
eNCes
,' ' '
$!$,,caractefntepryn',, ,'
:

,,,,, ' ,iidrrtrefiniofunde, ,difiize,,*i permansnteli:ft141',

aleS' ,i .,,,
,oentu o:asemenea:rnigigsd:se Vo ;91ffi$::: '
.::::i:i
: ' ,::noaDtgol
..'.;...;....'.pifl..;;."|p'6711.::;''61;i1'.''t.6:.-..:{flg1.':1.651,..u

.::;,::::1 :ilnOu''CetoraouA6*5s Frin 'bielullgira'dEetelof

:.:.:;'..:.::.;'.ma1g.giar6i5torde:|p.rn6nE1''iontf..''..
'i
::::.
:,:::,:',::'::
.'r:i'pna' ,excJd;'lengi.gle'IANCT.CgfrcffizatE
,',61,in:'drnari.
,,,',,
vii,
s.ulvih,nrai :alss:ziua;,
'Pgntruo, , ' , i
"' ,,'6t*r{n.migrgn{
'Ce
de' ' ','
puhetul
iei:*a'ft.4qa
;.O,,$#rE
,l.;l.,,.,':,':

,,'',,,,t',

'
fftg!*#i;.ilr

'.:.;';.:....'in,5tgE.':grifl'bJtiv.(s'portivi'ti.arti$ti)..:19''1p
in timpul unei crize puternice se vor.mai masa qi urpuncte:
mdtoarele
:;:;.;i'.:'..;:..;...'.i',,V|len:|adu
:
::: : :r: 65sgr[ deasupra.mAfginii,,:sUOen-o#e,.a,,Wschii
-

'; ;': a aatl,':,''111

,,-i'"'ii,fmiibaar,',
' , '' '
",.,,',,',,
';,;,.{$s,.i,.tog},''
ais-.',,.
ti
in1ftalal,sprylgeneloi,t
;,.',.';...
.$itnai'
,':';
.
'iu.-"ryhtiat
"i'j:pffi;;#iu';#*;*l#ili'i**iJi##"

"'

131

,, Pri m e;te la crt m i/_e"

,,Pa/rupe/e a/be'

Fig. 106.

Fig. 107.

e ,',Poarts uree:hii1,.
.JFzs*,(fe., 106),situatln
scobitunadin fata u
ceserormeaza
cand

d;ilhil;d;:frt;o#i!#:.

ie

r Pentruoricb'migen{ , mai:.i"t n i*u1u,,

l)trahd,fiuntea
ceat $t punpluldintre'sp$4cene
"*-'rora.
,';aiibtjrs-i:e!
Fentnirnicreneg1,local.i-zgr-e
in ortitd se
:mandb
masaiiilrouurui
*",iriiTn*a]ti'iilr. ,]
"_*, .,

Medicina energeticd ne spune cI vederea unui om depihde

in mare mdsurd si de echilibrul enersetic din meridianele ficatului qi stomacului. Cat despremiopie-eapoate fi de tip IANG (cu
ochi mari qi scoqiin afard) qi n rNt1cuoihii infunda{i in orbite).
Acest &efecdde vedere,'nemai spunemedicina'tradi{ionai6,
poate beneficia pe masarea anumitor puncte. Aceastd metodS,
f'oarte rdspdnditi in Chirra, este practicati in mas[, inci de la
virsta prelcolard. To{i copiii, dupd un program bine stabilit, iqi
maseazdzilnic timp- de 2-3 minute, c6fte2-3 puncte. Acest
tratament, cu scop preventiv, este,compus din mai multe cure,
cu pauze intre cure de 2 siptdmdni. O curd cuprinde l0 gedinfe.
Pentru cei interesa(i in efectuareaunui astfel de tratament
profilactic sau chiar cui:ativ, vom expune cdtevapuncte usor de
reperat:
::
lacrirnilelt - S+: (fi. t0?), situat:
,o ;,,;Pritne6te
i , r;gg!'marginea orbitei -:ronqltrere,;.:,:"':''
:
,
,,
;'
,,,; ;
4tte intdira4ii: lacrimpre,,spasmeleBleoapglor;
''
''diwers
.'''.....:.|s.,.pogrype'te:a'I'.'5'._
'
':, , .,,,punctul'de mai: .Susr'intf,-omicd scobitur6 - tbini-

r"rlf,ffir|ffi#fuffihiffi
Alte remedii::cr

Ntiopia
Printredefecteleprincipaleale vederii
se numdrdqi miopia,
^rn care caz subiectul
mai
bine
d.
uproup"dec6tde la
.ugd:.
ochiut_miopupj
l;ii
irnugin"u
*:llllu
seformeazd
!iil;.i'
rnarntea
retinei.Un dstferde defecivv
r"'"?."","ura
vvrw
foarte
-!
binecu
ochelari sau cu lentile Ae contaci.
132

133

oti i t nisrasqru
s, sFa$mete
pteoapelor
- a#p:f; !;U!.,"

Sdritorin cerc"

jlr;igtHn:,Jt
",;,{f{if;:{n?u,::,ii";li;
inarnte)
d o#;"f i. *ub nas- toni-

fri\:o
.

,,Mtaptina vanturilor,, * t
.
uirrat'p"
Jd;rar;;
._H?,%;Jif;
i;;""?,,
X;;ft
urech
ii, inscobiiuri
ru;; ;.;bodtuberantele
ffi,fll ij L,:.0"

KrounLun"
,,Muntele

occipi"
tale- niiinur".
Ahe indica{ii: febrd, glaucom, *
dispersie.

Nevralgia sciatici

unuirraseu
ff:ili:; j""',|,*::':u*!?d':'?de-arungur

n
umi
""'jl
nd
u-se
;;; ;1";\J#:I'f,ffi,ffiffiH,",:"##il,
in suferin!6.

Printrenevralgiiie;"dil;
desint'lnite esteceaa
nervuluisciatic,nervr:l
cel
mai gros din organism,cars ineweizamembrul
".irn*-frr*'ri
inferiJr.,

o"u"i'""!'"l"u'i"unur
erort,
c6nd
bor-

"If:Kf:"";::":u
o_l
*':?0.".
i'"0
r" i,i. ",
i,,i[.iJ; *' il#f,' ffiH#,,'#,
:;."
il

;H;;:';::;i:l
"in.l:
T?$;ff
;fr:i'j'
Jj
lj#i?t^1:
uornarur
6;;1;:?ffi";"i"
j:til$i
lfr ,1"*3:l"difid,

cu golduriieqi senllchji i"J"ift,""" "ice

migcariinutile,se
rere;tesdtuqeasc'
sausd.str.nutL.
dlna ourerire
devincronice
nees-are"li,io,gi."r.,
sepotinstara
::ffi fi:"ff ' J::::.-::nre
sauparaliziapiciorului,cu pierdere;'.;;:
sioirireliiioluil."'"
Medicinatraditionard
considerd
newalgiasciaticdca fiind

i9:'umezeate;carepdf
il'"#::r?:"H,""11,t?::::l'an''f
und

o.upiiu,",""".i;;:T{ti{";',T;1fr
brusc.La decran;arll :HH1.fi:1"*T:{{i

l[:#.

"]"ii"i'""rbuie o obosealr

Fig. 108.

KrounLun"
,,Muntele

Fig. 109.

Pentru combatereadurerilor, medicina tradi{ionaldrecomanddreechilibrarea

energiilorperturbate,cu ajut<irulacupunc. turii, auriculopuncturiisi masajului.S. de Morantsuslinecb:
': : rpunctul cel mai eficaeeeste
,,MunteleKroun
': : :'l.xtnrl- VCI (fig. ,108'+i l0g) numit, Oentru
:, .
salean-tialgiCe
qi ,,P-uniiil asdboseb,ite-,
,cafitEqile
' ,pittnd11.EI se $Esegte
,in scobitura:dinhemaleola
' :' . xte{t}6pi tendonul lui Ahile - toiifiere. Acest
,
bunct.va fi masatin'dispersie pentru.durerile diftZb qi ameliorateIa,bIlduiA,qiintonilierepentru:
:: .
' ' du@le vii qi ameliorate
la frig,
:::
i : c Infucdt durerile unei astfel'de: boli se :da-.
'," ' .toresc si perturb6rii enorgiilor;din meridianul
::
veziculei biliilre, se va mai :stimula si bunctril
t,,Saritorjnrcrc" - VB:o * (fig, 109),sltirarpefata
extremda goldului,in zona:baceamai proeminentd
* dispersiesavtonifrere* in funcqiede caracterul
,
energetical durerii.
Atte indiiogr'ftsportivi,:pehE{rtonifiereamusculafuriimembruiuiinferior- taniftere.
,

134

135

masarea

acestordoudpunr
,,^,Pupd
Itniar,
peatup*t..i"uri;;ffitljill.,::

yuexecura
un masaj
puncteieom,6lii'il?iif,
,l"ffi*il?t'L?,1ffi
Fili'd,,Tu-..0"
,,l/a/ea
ddundni,,

Nevralgia de trigemen
Iatd o alti

suferin{d in numele
nevralgice
se consumr
o. torr"iui,'i[
anticelernaimt ort peste
a se probabill?'^': d. li,i'XTi'1..!?*t.

;ri.
tt nutitip.idlte marile mrsurS'ftrd
acupuncturil
benefi
,1 ^11^lu
ciareale
t"^qyl.tu;ii:'
35":]lt" oarede cdfte
bolna
vi .a uinrpff
acesti
oaundtor
raratatlill'111i19fiiibiJ"int"t
mari oout"'ii
Tarmulteuntind'll,lqnacetina'-n-eli;;'c-anltdti

. .
" L/recnt/4.
-Poarfa

li'il':i#',:d:,T?:.'J*;lf
oeproducere".,,iJ:H[i;:#ff
:""': :: I 1t"'.;i9|ezdr'
"",#t'J,F'##

senzitiveale
mal aresla femeillcare inervedz;';;;"'''*Turilor
qi limba.intdlnita

o liriiii,o'n1rt lgie
subrormaunor.r..-in,vdrstd.
semanifestd
i?:,,11::ro;s;'
A';#Y""evra localizate
umarate
J
de fata.
la o
rronarea
ochiloi.,Y::?ti
"tt"'i^oilita'duratd'
i,
.1
;; t;;; il ",-".!li.8f#to

glatefi, uo.

:p,Ls3"

ar;
;: lff
rec
tare,,in-uJi
De.muIt!Rro
t., *,i,T.ri"rl.ili
;; .;l;.".^ll tji den

decransatd
o;;;;lffi trLffiffi:#Hffimf .ffil

fll"i;::,T:h;::T:Hiffi:Ei;';l,ffi
J",Tlft:t.':ljtil
renftu

cei interesa{i..1-i5ior.u.cd
,
oe nevralgie.
Drer
prezenram
catevapun"r. oilgpuncturaintr-oastfel
celemai eficace:
:
',.;;Gilurs o*r,ur,l"l;;;'":"o"

';#ffi

'
'

13 6

1 '

: ; : t ; '':

Fig. I10.

,
TFzr -,(fig, I I0); situat in
..i.,,Pooy1a,,yrethii"
. -e;1,Bamba+i
ln grdmadat'.* Vz * (frg..'.I10),
situqt la,exq.eqritatea
internd a sp,?nceireT
* UiJ_

*rffii,

' ''
*u*"or',
ii;,*'-,,rouilr"r"r.
_.
Obezitatea
pe careomul il pldte;tevietii moderneestesi

^^^Y:_:]t_atribut
oDezrtateo.

pur
. Qeim-ajmulli obezise lupt6cu foameadin considerente
esrerlce.
Medlcll insd combatobezitateaprin toatemiiloacele
pg-.i[F 1on9ti911i
_fiind de efectele sal'eOaunxtt;;;;;;;
sanaraFl.
u slatlstlca
recentd,in acestsens,ne spunec5 dupS
varstade )u de anr,un obezdin doi seconsideriun diabeticsiu
prediabetic,cd'inimasaestemai marepi mai gr* a..b1l"ir"i
137

(re-

punctutroamei,,
d)f"
Fig. I I l.

Fig. II2.

om slab, iar insuficienfacardiacr,de doud

Aceeasistatisticdne mdi antd cd obeziisuntori mai frecventi.
mai amenintatide
hiperteinsiun
e arteiatd, utrior"r..o"el'il;;E';;;;i.d"
r#' #_
feclii.
Motive, deci, sunt.suficiente
pentrua determinainceperea
unuitratament
mai inainteca obezitatea
sasernstaleze,
mai ares
taceicuastfelde

bolnavi
i" f;iri;, i;-ini"i-irriii;;il##';"
- - vrvvr!q''''I
tranrsf
gieidepuneriiie grarimi. -.r
llef:a,predispozi
Nlerooa oe sr.bire cea mai cunoscule
este reducerearatiei

-;;;r;
alimentarela nevoile_zilnice.--i-rn

'ffi#"b;#,

,,Mdncarea

de diminea.tdsd o consumi"singur,cea
de la prdnz
imparte-_o
cuprieten
ii, ih, ceaoei"aii;e- A"qrn*" il.;: "' *"'
conformdndu-ne'cicrutri
lilni.-ui-.n".gt"r, ur"trebuisa
-

mdncdm
o .Tgu..a.
datd.pe
,i,

iii i"ai".ilii!i"i'0" ffi, ii

acestsens,fiind in primajumdtate
"ii
a iiei,il;; lil;'Tb:i;:

Persanii
MareruiImp'eriu,
., t*i".a n".ait"uu a";'a;; i.ia ,.
zi, s-audoveditfoirte puterniciin iupte.Flf"^f"1"
#;rl;
spunea
d9sp1e
aceicaremdndnce
maimrittde-d;;;;; ;.";i;;
sunt,,barbari,..
M6nc6ndpu!in,.d;-;t;.i"J
_,]ft,' r5'fi;;
medicinatraditionald,
.ontriu,ri'nl; ;";ui- br;;';'b;;.bfi ;.,;
energi
ilor din alimente.

cu pofti de mdncarecrescutapot apelala

servi_
c^,,,^P?1oun"le
r Ie acupuncturi
i qi chiarale.presopuncturi
i. i.nt*.hi rti,i;lr;
urmdtoarelorpunciecontribuibU Aiminuarea
sa:

ff;ft,ri'l*,.$*tr$'
*#*:y#"ffi{{';ffi

ungftia)..,,
Alte indicaft indig;stiO,iU*me,_roojfirr". ,, '
;,19!';

i ptiiu,iii
',,,
;,,!agrta
, .,...

llil;,riiil##,ii,*r,

rriuhghiularidepe pavitid"t-='--:'
#;:l'i-f

" (cuung[ia).

,,lmpdgireaapelol
sau
,,Punctultalief'

'

,'

i;;
A'
"i#i
. ..

\--___--l

n
Fig.I 13.

:,, :'
I l2), situatla fap ure'
s ;,;Punctut
,;faamei{fig-,
:' i chii'oe
(cuunghia);,' , , ' "
'
obiaz,*ronilier:e
:,,, ': : Eiiminarea'liChridelor
fn 'excescontribuie;,d0''
:,,::,:
:, ,: *a**nea., ,lA:OiOceSUl
Iat6,unpunct Cu
de Sld,b,ire.
,,,, , ecebst6:
numeestd'foartC'su$estiv,::
aitiuh-e-''al,cXrul
l
i':,::i:,:,, Uf6deasuBra,Ombilicului,;Acest:punct,ffii:ESte
'
teliei4:":i,tQ;'tti.
de,;;,P'rarcdrrl
nib
numele
..:'...,i,,
.,'., cunqscut.:gi.
Ce trebuie sd mai fac6 un obez?Sd se prezintela medic,
unei supraalimendeoareceobezitateanuestenumaiconsecinqa
glandelor
intemd(hipofiza,
secre{ie
cu
tatii. ci si a unorboli ale
pentnr
medicamente
foloseascd
sd
nu
t#oiOa,bvare);
',s.ld.birg"
(diureticesau amfetamine),deoareceele sunt nu numal metlciente,dar chiarpericuloase.

Oboseala
Ca qi durerea, oboseala este o suferinli cunoscutd de toatd
lumea. Ambele sunt semnale de alarmd pe care organismul le
trage cdnd se afl6 in pericol, pentru a se lua misurile necesare'
in iimp ce durerea n" da de v-estecd intr-o anumitd regiune are

1 38
139

Jocun procesde
distruc{ie

a tesufurilor-obo
ohneoor^
cd rcz.e
- _^,.?
seala ne
-^ av
ry eteorguni;iil'#":::incep
ertize
aza
1y:]
si se111
epuizeze.
Ob;;;,;?Hrsmurui
t"nomen
atat
ae.aipanoiiinsecolul
se-manifestd'f,i-ttt
nosrru,
in tot corpul.cr
^o'^tttt
;"t"l'ri.in
::dgT*
.deoseb;;l;";rp.
qano,
in mlJ';;";'::'u"rerea reflexeic j?ate
acestea
innuen-

sn,"IIJ;;i:."hT::*Ji":'nu
#lt
e1]t
" fi3-icprelungit,

in urmaunui
.fiecare;;."*T'survenitd
dupa
o oboseala
o
zi de munci. ;;
-normald",
;i:: :u1oa!te.
ore
de somn,din
"6u'o|'toutt
insadupdceleopr

2-

treziqi
astrbldeoboseals
dimin.u,u
onlifl!.ll
va
qidiii
ui;" ai;il; "
penrru
ouo;.urlififi

@rJ

m+
@5
@6

eapoate
n
deoarecc
'" '#p,.lffi:itixT:i1*lrvd^medicurui,
neman
i
res
ti' ca ,
""'itif#r'H:Il tubercuroza;;#ll
i[:d

nosffuma
i es
re
# i';;: :t"'- cunoscutd
ffITJfj ?i,li'J,iT'"lil,"fJl
sub
$i
in t*ln#'nrca

m9d-devia{r,din.L1:t'"
datori
td noului
carerer,
atcoo
stimulente
IuIui, 1L :on:u3,l ttli.f"9"re'
al
pe hingd,ij:tlulu.i "t" ".irp,mentelor
. ac.esjea,
i i.L.

ons,
neaas
asteniJi.
teni
*i"$ti.::,{:',:
ei 6-;-rrJ
.,".Y i'i#H?.#'
" ilii'il,3ii
3_l,eil"u.
]cloriiX',
se
"unl'r,
de cap;

tn.o.ni".-'J;::t:1i,
;.o:Il:, scaderea
.ou1eri.
cap
ruare,
irascibirirate

zeazep, n
_caracteri

,,Al treilea
lnterva/"

,,Palatul celor
sutd de oboseli"

wr
Fig. II4.

Fie. tIS.

Oboseala,
fiind
destul de frecventi relineti urmatoareledouapun&suferin!5
'' , , ,,_ o",,!llayl aelol o suta de,oboseJi,t.VCrr :
,,,,
situatsubvertebra
i
Aorsaie'(Aeus"pra'sa
!!q;lt+),
. : .s9
arla vertebracearnai proeminentd,,a
::'
-l r: cer.
' - :VII-i
r,' vical5)a tonifiere.
.'.,
,Altf indicuiii: reammare,
lKualsa); sportivi si
, aFl$rl(pentrucreqterea
condi{ieifizice)* to;nilieri.
, ,,,',:
r pentru oboseala,fizic.a
psihicd ui"tt lu
-s1
. , ind.gqan6un punctextremde eficace,
d"nu-ii;,j7
.,.,'..,,,
, tre_jlea.
intgw$l" .? Sii
ttj),
situat
tfig,
ta irei
. ,, ffisy1..qu_b.v{tu1
roture-i,
inib;ete d;t ;ase;i;
: :: ' gambei(tibia qi perone,rl)*'toiifiere.

Fiil."J"::::'J:::;
'eo?J.l^ti;':hJ::F:Ti:ti:i"fi
nzice
de
mdsurd,
;; ilu.5 i?3-"b":"rii

in ceamai marc
o]l-T:
p.
nrreaobosetiiprin
orirri+'mde'se situeazd
t"t
ajcrtuirea;#;llotan
Dteverntercarar
q"
I"t'
cu pauze.
taiionul'
ouratd.La terminarelt:9* uo"*t.,iru':,*t
fizicede scurra
venrt.In orereliberelprog.uruir;;;;r$Itttr\ti

j}'",XJ;:h?T;
sportrveadecvare"o.:i,:ilil';#;liltilT:
stim
utente
nuconstitu
ie.", r0,
"o.iii,iil,'jl$,':, {?qurileeleproducand
obiqnuin{d,
:iJ","T'::.
de'""1i1,:ll;;"#,

in ajut
o;[";':';H'i31':i::ll're; t vine
;;
;";
energi
;1t:::i# rT'::ff[ j ii;
iIortongqi,
""''
")l'
140

Acest punct mai poatefi stimulatcu ajutorul unei

tisarete
apnnse.
carese.vaapropiade piele,la I cm, avdndg.iia".a
producemarsuri.
",
Irochezii,unul din triburile indienedin America,
stimuleazi
acest.punctpentru prevenireaoboseliisi ameleliior.gi
suni
muncitorii prefera{ipentru constructia.iaai.itol
rou.t" inuii..
Acesr punct, pentru a fi mai usor si mai repede
stimulat, se
tatl.teazd.
Pentru obosealapsihicl se va masa si rlddcina
nasului.
141

palpitatia
se prezintdla medic
unelepersoanealarmate
perceperea
^^*Adeseori
unorienzatii";;;:.i'll1:
de
anormale
in
regiunea
de ba.tei
iiirii,l"d,?i"#rnimii' subforma
il.i;;i;.,'aqn
n"t"gututt
i^"tiiJ'nta
senzaliide ,,sferseal

jtl
nliiitar-dilil';1,:;;#T::dgft
lifjff ::"fid,tT,

sautumatexcesiv.prl;;;;i;il.-,j,iylo,
oecaf.ea.
ceai,alcoof
rptta{iile
ma
i
puberrati
r".";i;;;;;
.se
i, ;;;;;; ;:zei'::'r?:
-:^3u"'bagi"i,'u"i

;ll"rii.t':,X?":"
J;Ti:

grandei
tiroide.'

,t3jl,,;T
j;J*#*: #Ji"ril?',1?fiff
?f
ffdl"liin'lri,i
::H
ifldil,
inso{ite.qi de tutbu.aii
cardrac,
careseo6r..fyl1
I. Alfi imprudenr

T:"r#:1xH;;lI
r*i$lli'},'*?#;gx[fr,1';*r""'f
Bareile
deinima.

,.d,t;;;ildi{ionala.sedatoresc
l:^1put.
glyl,Xezechitibru
energetic
in
meri;ffiif
.trcnllrbrarea
qi cordului'
energiilo

masalului,uu fi u.rul ain acestepunltJ'luvase-sex

ditp,t'5i'q*;;"'J"?tI#

tata
doud
punde
a".*1',11
u cteusor de rbperat:

;: ?.,"Tfr#]

lln,'_',f,#,,.f
^:,;,
#XW;r,;j,ffiyit
:

Un alt punct eficace,penm) acliuneasa asupra

sistemului nervos vegetativ. este ',Mlastina van.'
mrilor" - VBzo- (fig' I l7), situatpe ceatd'.peonzontalace trece pe sub lobul urechii, in scobtturtle
dg sub .protuberanqele(proeminen{e)occlpltale dispersie.

..,,kfr
#f,:{:#{!i;;"1'r;.!Tg,J,,!,;,,;#f},1:
Poafta vf/ce/ei,'

ti.

$
,,Poafta spiritului"

Fig. I16.

142

fr
,i

Fig. 117.

Paralizia faciali

Pirn oarulizie fitciala se inqelegenefunc{ionareamugchilor

unei iumdtati de'fata. Aceastd sufe{n1dse .produce..tl,unla
lezlulezdrii nervuiui facial pe traseul sdu' In tunctte de seolul
miqcdrile
chndtoate
totata,
feluri:
poate
doua
fi
de
nii. oaralizia
Doliumatatiirespectivea felei sunt absente,Ei parliala' c.and
d1l,!1":1
pleoapete
iravul mai pbate increqi fruntea qi miqca
mal multe
bolnav6. Paraliziatotald, numitd ;i perderica, de cele
*\::!,t,':l:^
pa(iald
pdcandcea
infeclloasa.
i.
"rigine
"A
o hemoragie,trombozdsau tumon cu locallzare
drept cauzE
are"it"
cerebral6.
mai
Ambele forme de paralizie necesitd un tratament cdt
muscucontracturi
unei
pte,retti
instalarea
pentru
u s"
Drecoce
iare.de celemai multeori ireversibi16'

143

PresoPunclura meinii

,,Marea
scobiturd"

Fig. I IB.

Deci, adresati_ve,cft-11i
degraba
astfel de suferinte. tratamen'tul medicului,in cazulunei
recomandatde specialist,
.La
addugalichiar in'ori.;
;il;;;;,.*'r4
Un
astfel de tratameirttu in".p;"i;n.riu!*"u ,* presopuncturd.
urmatoarerordoui
puncte:

,,*,&#.#,r!ii,!:|;#,,;,fuw'#'{,
x'jlfi,
lf i,

. 'd
degura

' f f i4

l*'***u1'ri4n';ffi
'' **"ii###c#i1ffi
""'
iin': ,,+ii.;.ii

or'
'd.'m,,tll'Tl*,''.''.'l

',''

'-,,*;,H;ffiu#fiE'-*ffi
-'
r*-''

., ,,uo*-tiidia,u.nehiui"nrxffi

--

-Toateaceste
manevrevgl dura l0 minute,av6ndgrij6
_
ca ele
sd fie la inceputdestulO" Ufa"ae.e.".t,ir.romasaj
al fepi se
ua rcpeta d.e
_treiori pe zi, fdrd,
glmnasticafaciald
recomandatide
medic.
" ".gfi:"

Kinezia, o stiintd recentS,care studiazl comunic[rile neverbale ale omulii, tie sp.rne cd, dupd fa{i, segmentul cel mai
folosit in acest scop este mdna. De-a lungul vie{ii fiecare individ isi insuqeqteunlimbai propriu al m6inilor. Cu ajutorul lor el
isi pbate exririma gdndurile, sentimentele, unele ac{iuni etc.
Iidiferent d6 gradu'i de cultur6, fiecare popor, in uima u1e!
experiente proprii, si-a fiurit un al doilea limbaj, limbajul
mdinilor. Phna la ilobdndirea acestor excep{ionale calit61i,
mdinile au trecut prin diverse stadii de-dezsroltare,de-a lungul
evolutiei speciei umane. La inceputul inceputurilor mdinile au
fost adevdiate antene cu care Homo sapiens a luat contact cu
lumea inconjuritoare qi cu propriul sdu corp. Cu vremea, ele
i-au devenit si primele instrumente cu care gi-a procurat hrand Ei
si-a consffuii addpost. Partieiptnd zi de zi'la activitatea fiin{ei
iuperioare, mdna'a devenit simbolul acesJeia.De aici qi denumirei, de cdtre anglosaxoni, a fiinlei superioare, man, de la
manus(in limba latind: mdnd).
..Inteligenta"mAinllor se datoreqtelegdturilor lor directe cu
creierul,dE unde primesc toate comenzile.Elementelesale cele
mai independenteqi mobile, degetul mare qi cel atdtdtor,ocupd
o suprafaqdde proieclie pe creier de 12 ori mai mare decdt a
piciorului.
Pentru medicul tradi{ionalist mdna are qi alte semnificalii.
Ea estelocul de proieclie a tuturor organelorsi de trecerea sase
meridianeprincipale. Pentru acestemotive m6na are o valoare
diaenosticdsi teiapeuticddeosebit5,mai'ales la copil. Tradilia
ne'spune cI degetulmare corespundepldmdnuluiqi
or;e*ntala
ficatului; degetul ar6tdtor; intestinului gros; degetul mij,logi.g.
circula{iei s6ngelui (la frig, acest deget degeri cel dint6i);
degetu(inelar,sistemuluinervos;degetulmic, sexualitdqii.
"Din punct'de vedere energetic,mAnastdngdeste IANG, iar
cea dreaptd, INN, aceastdpolaritate inversdndu-sela stdngaci.
Cdnd unim cele doud mdini, cu ocazia unor momente solemne,
sau le frecdm una de alta inaintea unui eveniment deosebit, nu
facem altcevadecAtsd uqurdmscurgereaenergiilor de la un pol
la altul, atAt de necesard in aceste circumstanle. Prin aceste
gesturi instinctive contribuim de fapt ia linistea sistemului
nervos,solicitatin situaliile amintite.

144
145

..ttr:e.
.usc.qta:.magaj
tinearpe fata palmarEa
degetuluiinelar,pdnelb pliut pumnufui;
o enurezjsl
enurezis:se va ciupi
puipa degetului
Ciupipuloa
deseh, mic, in
fiecaresearfi,
inaintede iuliard;

..cgnstipa{ie: hasaj liniar pe fa{a palmard

a de_

&bri

lm/ocarca
han$pirdiel

rgffa"
^
oe mlncae
Const'rpatlie

getului
rlul nric
mic, pdni dincolo de'pliull,pumnului.
de pliulpumnului$j a$yt14poatebeneficiade un astfelde tratament.Iati care
suntbolile(fig. 120):
..l........l;;.:....;.:i...:.1-..

masaju[pulpeidegetuluimare;
o durer.i de dinti:: masajul
masaii pulpei degefului
aritdtor;
-Dureri dinh
-60// de filat

-/npoholi
'lu'se

cexua/d

Fig. I 19.

ll

ale,.corpului,
manaeste
,","3?fl3,1',1,1||,,i;,,-"11"
^':9.Tt)nte
rn .scopurr
terapeutice'
in spccialIa copii'

-lesin

'^Palpr'hli
-,frtafi

l il''?il""'ff*:
Jg'ff??'X'
il I*f ?iii; #i!.
::l'?,#ii"ill"'
Mi;;;;'ri,;i';i:;;i9

Toatemamclcesrebinesi retini. pentr

l;lii,i'rl#"ii1j:
"et.""t "ii.*ffi::- alemicromo.ilu,l
(i'prima zi cleboala):seva tnasa
cJeur:r',i'ti:r'"':

.o ltollu de nuncru.e sca:trlu; se va lnasa nro_

nrusculari
de la bazadegctului
mare(in

;:lX]!l*
t diarrc" se rlaseazi fala palrnariir degeftrlui
aratitor,
piinala bazatlcgelulr",i'*r,"iin';,;ffi;;;""
.

_\\\

! t . t r t r . s 1 t i t . t r l r t ,iir.r.a s a . j c i r _
^. . , . : j: , : , , r t - : \ t . lt r . ( ) t ,din
( ) ( . . (patmir,
tr.t,u.

apoi rna:raiIiniar bi_

:.,i11:.'l^"::gbrtura
rriicltr.panala bazadegetelornriilociLr
si jnelar;
Fig.120

146
147

luse uscafd'

parmarb
a
oiri'trf,,T#ii
;ffi
i#*fl;itrfr;ffi
o enurezrs.'
se va ciilpi pulpa degetului

-'o- ---' mie, in

fiecare;sear6,
tnaigtede dulcare;,
o.constipatie: masaj liniar pe
palmarf a de_
fatapalmar
ryasaj.liniarpe fala
getului
rlui nric
mic, pdni dincdlo de piiut pirm"rt*1.
beneficiade un astfelde rratament.IatS care
$j a.{yttu_lpoate
suntbolile(fig. 120):

**:^ff{trL:r!{3ya':;"(':{#::rresniledincira:
uoiu#I""

\i

de dintri masajulpulpei degetului

-Oureri
- 6o/r' de

- /npohnti cexuald
- luse

tl

Jr

F ig. I 19.

3,iT,11,,i[,J',ii,ffi
i'?j?"o1,],,..?T,i'$';.,H1?"."?l,l
Micronrasajul
'"'"i?fl
mainii-".r.?ourt.ii#"aii i;'ailil, ;;i;,
:3lf##ditiei,

-lesin
-Palptlah

-,Dkay'{

la bdietisemaseazdmana
stanga,l;;l;f"tti;;

Toatcmameleestc,binesa reqina.
plnrru oriceeventualitate,
cdteva boli benefice alc, micr.ornasajutui
mdinii (f,g.-'iE;l
Iatd-le:

{iriprimazi deboald):sevamasaclen it'#i^:r?"'i

.o 1to/io de ninrare

;lli[l*

scazulu; se va tnasa nro_

musculari
de Ia bazadegettrlui
nrare(in

t_tliut.,:e;se lnascazafala palnrard

lr rlegenrlui
ararator,
panala lrazirclcgelului
niarc(in palrnal;
.
(t
,..1

)ftt 5l

.l)t.ot,0(.ttt.(u t t.(rtt.\!) i t.(riic,r..tnasa j cir_

scotrlur;rriin palr:ra.apoi rnusailirriir bi_

:utar.In
rrri'cat.
paltala lrazadcgetelorrrrijlocitr
si inclar.l
Fig.120.

146
147

noasajut'n:tpff
iil.f;fi#felr4#Fno-cffi

'',' "
,'",t'."##i,Tfi#ffun#fr#f
:''ui:i's#l
fr;
.''''.;;':::.e 'i u l .b u ra ri:.da

,'',,',,,,naiff##,f;ttrf*"
'''"
t*f,ffitJ*
presopunctura tilpilor

qi-ar fi.pugt imagina cd tdlpile noasffe, at6t de

,=.9jn9
Dararonteqr.rstovrtede cere 10 vagoanepe care Ie transoorta
zrnlc, de-a rungul zecilor de ani. sunt ogrinzi ale sdndtatii?
Ele
mal posedasr o bogatdclaviaturi cu zone reflexogenec6
oot fi
roros_lte.rn
scoprr! terapeutice.Toate acestemistelioasecahtati
are talprror sunt fbrosite de mii de ani de cdtre popoarele
Ei'tremurur onent. In Japonia existd specialiqticai-e'folosesc
in
exclusivitatl.piciorul 1n scop terap'eutic aiugnorti".-;;;
s]
spectalttatetlmd cunoscutl sub numelede sokushindo.
Milenararmetodd.a_
inceput sd fie folosita, in ultimele de_
cenu, sl ln taflle-occidentale.ea fiind redescoperitdsi pusd
in
roatedrepruntede cdtreW. H. Fitzgerald(S.U.A.) si hehumiti.
tot de el, zonoteraoie
Iat5, deci, cd Ai.eqell neinsemnatsegmental corpului. in
,
rumlnareonrlormedrcrn' energetice,
a cdpdtatnoi dimensiuni.
Aqa dupd cum se poateobservi Oin ng. l)l a_b,tdlpile il;il;
sunr locun de prolec(reale tuturor organelor.Astfbl, pe taloa
oreaprase gasescprorectateenergetic,sub forma unoi punite
sau zone.mai mari, organele situate in jumltateu a."'apie
u
-biliard,
corpului (ficat, veziculd
apendice,o parte ain inieitinri
g.rqs)._iar
pe cea stdnga,-organel6
respectivdiiuritati O.-lo(rn.lma.sprrna.cearartd
partea intestinuluigros;. Restulceloitatteorgane,se,afld
proiectare,
deopotrivd.pe anrbeletdlpi.
fi folosite in scop didgnosticsi teiapeutic.
^ Decr.tatprle.po.t
In cazurunerrmhornivr..dacSse vor cercetacu at'entie
ialoitc
sc vor,descoperiunul sau mai multe punct" Arre.oase;;;t i,;
at organuluisuferind.Dacd acestpunct va fi
-,-9:l]-,l."plorec{re
masat pana la drsparitia durerii locale. se poate ameliora res_
148

mai alesdurerile.Masajulsepoateexecutacu
Pfcliya suferin(d,
vqrr-ut
unutdeget,cu un be{igaqde lemn,stilouiau o baehetd
de
lgr rotunjit.D-urata.unui
astfeldemasajestede
llt.^l_l91.*q1tul
va minule,mai precisp6n! la dispariliaaur.iii,i eiu*iuii_
de.subpunctulrespectiv.
ln felulacestasuntdebloiatetoaie
rgiile.dincorp,imb-undtdfindu-se,
pe calereflexi, norrulliu_
tunc{ieiorganuluiin suferintd.
Pieleatdlpilor trebuie
trebuies6
(frr[
sd fie
fi6 curatd
curatdqi
si sdndtoasd
sdndtoasd
(firi rdni,
rini
.-.jt.1"1 talpilor
bdtaturi,tumori etc.),iar masajulexecudatfrrd a r. ioro.i-"i.i
uh f-el de substantd,fre ea uleioasi sau apoas6.in timoul
presopuncturii
trlpilor, bolnavulva staculcatcu fatain sus.'iar
executantul
va aveao poziliecdtmai comodd.
In func{iede suferinlSpot fi masateunul sau mai multe
puncteintr-o singuri gedin{d,care poatedura p6nd la 30 de
mmute.Pentrusuferinlele
acuteserecomandd
l_3 sedintepe zi,
pentrucelecronice
,2-3 pe sdpt6m6nd.
Punctelecare vor fi masate,in func{ie de boali, sunt nu_
merotate,duphcum seobservi,in figura lZt a-A.penilu irecuie
Doalasuntmentronate
unul saumai multepuncte.
Iatd,cdtevaboli ce pot beneficiade presopunctura
tdlpilor:
2],2?,2?,24,l3; Anemie34;Arsuri2 t,
. Acnee2l: Alergie
Arioz| 21,22-,
Zi, Z+;Xrt oz6genunchi
3:,,t1',
??,2?,24,,13;
2?,
pectorali
Zl, Z:2,23, 2{, tS, :j; islni
?2,
!!:^[np!ne4,.21,22,23,
lloqr;. 21,22,]3,24, 13,-14;Atrofiemusculard
21,'22, n:24',
7!, 13;BoalaBasedqyl?, {1 Qoli infectioase

2\2.22
! 3; BoalaParkinson
??1, 24,1,7, 13;eofi derfiicii ri,
Boli
veziculd
biliard
??,?q:
]5, tg, t9;boaiaSA;"r-;;; ti;

ir,22, 23,2i, L;-Cil;;

,23-,2.aif1on5!td
-la,e,2l;Caiaracte
3_6,-?l;
qErylyi_
Celulitd.36;
g{, Z1;
Cistitd22,23,-24;Coiaps
I
5,.25;.Conslipatje_
3
I
Coxartr
ozd
Zt,
Zi, Z1-,
;
i+,1i,ft:
9"Jltg
Uolrcaabdomrnal5 15,-25;

lrarnpe musculare 13; Criptorhidie

4, 36; Diabetzaharat15, 16, l7;^Diaree15,25;fiispneet4, t,

fl, 6^;-Oy9ri9: "1p 1; Dureride ceafr7; Discopatie'2i,23,'24',
stomacl5;.EnurezisZZ,'ZZ,'i+i
L5: 25,-18,19, Dureri_de_
E_pilepsie
1; Epistaxis6, t3; efatufenlj
F9"f: ?l:22223r33;
l S,2S; 13; Glaucom22, i3, i l, l: *,
f5, $;^ f elre 34;Fractur,E
p,npd:4; ?,j-; Guqa4, 12;.Cut4,2l,22; 23, 24;Guturai'A,'i;
Halend15; Halux valgus12; Hemoroizi31, 21, 22, 23,'24:
;r
1.3;Tlipertensiune
arteriald22, 23,'Zq,'Z;tlipol
tensruneart^eriald
22,23, 24, ?; Hipermetropie
$if]ipocalcemie.
22, 23,'24, g;
Icter 16, 18, 19; InapetenJl
15,2-5,12; L6sin 33,21:Me;:
g.

fl

149

Fig. I2l . a

151

,,il.*?ti#fi'#i,tfil'i,,ffi
f,:*."ft
f,:flI[,:]i
l''ili;iti.:-{?Tltism:j'i)lz!)irc,
rF+d'q'!ffi
ifijtX*t:if..g

nereeu
: u,4: Mensmralie
rata.
36:Migrend
5,

Ridurile fetei

visul omului.afostsddescopere
_Dintotdeauna
retl vesnice..,
,,elixirultinedar nici unul ai"'*iif. j"'
rotositede-a
u
reusjt
-Da
sd invingd.
H?gl,
liro:.itoinu
bdtrdn
t:::::?r,:i,
e{e
cdtoa
te.,
"e:..lldji
tl:33til"*

fi :i?itr#ilj|:,::T.'l3lt?.ur
Tgr- ",ir:'dE"
fy{t:,iiirdillFi',4iii:r'.l'#[??illi:]l]l
*J"''., grqnriii
nosrrj
ochi
;;-;;h##"'i",',;n',i',?,",i,i1;,";ilf
T

vance 21, 22- t

va,sod,itatal,;;ritir,tl'uA{i,"i#g::ii
ji:?itrri^:l: J

,tl';",kJ",ff.*t'?;J:,ll

?"

Zonele reflexe ale piciorului

3 if ',,::Tlj''o",*i:.._*.'"ii-.,",iiaiii"oTio9'?,l"J"

drept (/ig. | 2 t a)

.ff
iiffi
:h:['iJ;fi
,..'3ffi
of
:,:r"*,*
i
:
i,H;ff
:il.
i
trigem:",
ii,;
:tu,ns5'.nerv
g
;. e".d (g3Tu,rl,
ry;t,

s Qc!istrifie:

"-

o*iai"
i,.-,G."rl
f li,S
HrrHm
tfi"i:
::mt
*[F
i
I
qi accentuir"r-",;;;;;':;
mai con-

{,
,.

oeseror
schimbdri
dehimicai.'fr-rroalil#fiH:f llli:: r
feqei
tribuje

ri

*'1^lT?lttanrrea
Dacd ridurir" .1'jlnturjlor mostenite'

'

j{I,,#:i.:r,:_l:i:lriilff
;,,J'trli$$fl
tf
#;il;,
"i
i',
;ii
i
*a'
zb'p
I
:'*

J::
;:Jill' itsigTi1i
"git,?si':',1

Ridurile (zbdrc.iturile)
feqei se Droduc djn no,,_^*:^_r_ ..

::t,,:o;,1,1?il,lli';.lil,"Ti,",X:':;r.:i.;":::,:trfi

penrTr
J,"",".j?J
prevenirea
t"."- ,iri.ji?
^zrl:lce,
a,
oS'
"
conrrora'
sentimentere,
;-;; #i'?:11il. ffi"ilX;
^ne
ptangenr.?-Desigur
cd.prevenir.;

;i;r;;i;
expresiei
conrroral
feleieiter.nrlr:r, imposibir
o. rJr,?ltjilr-un
Ridurilevor fi combatute
firin'J;,;,ii
igiend,id;-#, attfe.tde mijloace,in
nTrt r6ndprintr_o

,Ti{:ir""":
I
I
r#T:
d4'.i::fi
i:rj
*i''ft
t
:l:
",;',i*
c.nun"iii."o,,
ful
olil??;il.,eff?Ufr
(ovare
sau
testicureZonele reflexe ale piciorului

Ji
r' pJla"la* 5J'lJ'
;";,X?l
#:,?fi
i.tl,l" 1,1111
,:
i,'H
"'.'.','o:::
;
Ior. -metoi
.u'p.'.'oji.'*

stdng (ig. I2I b)

d;i"
o,il,l
i'i
" r"'.;
"1"1::?f,iJ,!'!i3
penrfu
prevenirea

,*,##',:mr:iltlli13[';;"";;;H'

sau

jid;;tlk?;
to:::r"qii"u,,,"i::4!"';i&!n,,tLfi
:i,iTi:f#i,:T:i.,i;,?f
l.l:,
racttacuajutorul
::g{y"['|,9ff
'lr.^x11ea.dry1ntaa
u..]'.11.i,,uruJ^riui
5.
greagtl nerv'trigemen:
Tdmpla
p,il.r,ro,_.
6.

g{ep!;9. Urechedrez

il;i ;"."]

r!r,P-o.Iza:

'''."ft?f
iteil"sa.
Bi;ii;
i?tfi#:l
l'ru
l?ffr
i'r:'
H{i:
:"
zl
n
i i
11

d"",j
i,,?: :;lilf l11l
""r,:f:ui* rru
Tj,:"J
.;i.;r;;r6,s's;
30coron
?:,
desiffi;iii,i1i':'H.?ioi';*
c"*
ft
i,
%i.,ft?1.r",,1
i;,",1,lllr,
". "r]"i
Ii;,il ::l ii
152

rratarnent,
Unastfef
penrru,"u?l:^:u...r. iorrt."ilr,r,
de
.aUOure,
care,ne
proverbchinez,,,poate
trunzade dud in
;;;il
ff#::".i"

7.,o
din
conrinu:i**.lr{Lt}!itJ:'Er'oJ^1T,i;L,i'l;i;y,."liTBi"".^l:,.::
"l
;Jff:Til:#j:,i,ff*'n,,".$jil:H"tt;Tff

,i#:iL:* Jl"ffi:,jil:
153

Reddm,in continuare,celemai frecvente

nduri.

situat,
"''*riffn;}'"#ffii:'":,-r:',''n"pqncrului
': t'#imilarea oungtelog
iituate deasupraiSp*arr,,
laaproximativ
,.,1:aenelor*
Z,Scnea*" ;iil
deah,a

I' ' .ri"i{i';'sdi#;iifi;r*

(E[i,',iffi
Ji-ffi.':Ridul
-_:;"ifi;ia,prnctelor:
.,Labaio*7i,,,

scobituii
c. suugi{'i{.;e.";;#i;
I;i,ffi5;tu
situate,tn
mrjrocul
' rr.i,i,tlilftl,!{{{,nl}li"to'

Fig. I 22.

situatgin scob-itura
Oesub ,iidli;
celor din
apropierea
unehiutuiinlgrnato"lriid'?fig. ti+1.""'

,,igoll,";i{,:#i3i|;:"iitiitiii"oun.i.ro.

intrenanne
qi
o*i'r1ff#.*grp#lii'li'situate

Ridul ,,Martiai,,: _ ielaxareapunctelorsituate

la comiiurabuzblor;
:
'. sltmulqrqo puncrclor situate
pe acest rid
,(qanjr+luasutui),
tn dreptqlnan*i tndlzO;. "' ""
Ridul ,,Gurii*
punctelor
situate

ra'edi"^iffi"fu;i'lerarea
t stimulareaounctelor

Fig.124.

Fig. 125.

DacI sp va folosi
Tu.qe? punctelor,cu pulpa degetului,
manevrelesevor executa
astfel:
1'retgqviea;.,apdsyel.qepunctul respectiv.in r .:
mod
g9ntj1uu,
rimpde2*3'nii#G, sl5bindpresi-

uneadin15in ls-secunde:

inferioarXqi baiUai'*

'

lpun.t"t,*,,:
.pe
,,',ii"tl,Jff1iolg#,;nn:are
,
lvtanewele.se
executd

succ"rir,,d" mai multe

htolq; il!"iiid;Jmt"l.la-ji
. ,k#fla grila

qiseara.
Nuuitatiia blJieis[?i*'lu*[raqius"ata.
154

pe

sip.ate_ verticalapupileiintrenarine
ii comii"ra'fi;J(il'.i;ii. " "
-: "
t
t
i
Jii
irla6 punctu
lui
pe astrid "7tii,r,
$nrar
"*. $glt_,,t"n
(infre buza

Fig. 126.

Shmu/are

Ahnu/arc
8e/e.rarc

Fi g.129.

sitaate
., . stimulareapunctelor
--:---:--"la.bazanarinelor
'r
( fi e:128)', Penffulonifiiiea: sprantenelor:
tionatg It ridul ,,Atenlieii;,u
a"- fu iit
.
rateatnternda spranCeneloi
"rtoi
"*i,_
si
a nunctuluirde
la
rdd6cinanasului(fig, l2gl,
:
uitall sd vd,netezitifalacu palma.
R:f *::::
rraca
pentru1:gi1!1*
rnceputun astfel de tratam:ntv5 060sestesi
suntejitentati sd-l abandonati,amintili_vede poe;ift#;;
i;

Rffi;:;;1e

spune
cd:,,ceihai frumos
rp"6tu.oi-"rt"';T^\;

Setea
Se/ea este semnalul de alarmd pe care iJ trage
organismul
cdnd^apa-din
interiorur.sdu
s-cade o,z6loorn greurateacorpului. Pierdereamasivi d9 apd "i
o" i o.rrriorut;,5"u

organismului,
"st"naufragiaqii
".-aii
cum se observ4la
piivatj^a;ffi, h
deqertSau.pemare.La o des-hidratar"
d'. i'l"';;;T;;;i";';
pejg.lmperiogsd.
La o pierderede 4%oesteextremA. oiro.it,." o
labilitatepsihicdneobisnuit6
U A6i ut"
.(apatigsau-agresirr);
epuizat,mersulesteapioqpg_igr9q9iqi1
qi t"irpe.atir.u ii .re.J;;
peste80%
- ceeace reprezintdS,6fitri la'o greutatecorporala
70_kgindividul devirie confuz.Moartea-sirvinela pE;;;;i de
J;
ap[ depeste15%.

Fig' l3o'

Fig. r3r.

care estemecanismulsetei?o datd cu scrdereavolumului

datoritd_
aportuluiinsuficient
d; ;pt;-;; ;;il;ili
:?lg:1y!
presr.unea
arteriald,ceea

ce va declanqaproout*u-a" .itib
rinichi a unui hormonnumit renina. Abesia,a;pt;;
transformarein sdnge,va aclionaurupiu-...i..rili,;;itar;;f#';
;
zond anwitd,,.car{ va provoca-senzaliade sete.
a;;;;rl
exageratde alimente_.sdiate
provoacd,'a"ur"*.n""; sJ;:^^i;
aceastdsitua{ieapa din celul6va ieqi in araie.
lenr." ,'air.ll
exteribrbogatin .ure,prou"niiain arim,iniJ.b
L.tr"i'J"
19-diut
stepoartAnumelede seteosmotica,spredeoseb* d;;;;
;;
dinainte.caresenumeste
setehiporiieiii,:a.
Cum se trateazl s6tea?Toaia lumeu
prin ingerarede
---- sii.,
i
apain cantitdqi
suficiente.
Pentrusituatiiexcep-qionale,
cdnd apa necesard
-;;p;inu este la
indemdnd,
medibinat u'olqionuiu
i.."rriia.
i"
p-*otini
sgtej.n!$I .r1nfoarle scurt timp, cateva-manewe,
ca muscarea
varfuluilimbii si inghilireasaliveiqimasaiea
urmatoir.roip"ir"il,"
t,,Mlastinasinuousct,,IClr - (fiS. 130),"situat
ra exremltateaextemda pliului cotului disnersie.
Acestpunctseva folosipenmjseteexagerati:'
t .,poartacpoc:ii,,* Fr+_ (fig. lJ l). siruat
oe
vertlcala
dusdprinmamelon,
in spatiulVI intcrcosral - 0ttsper.sje.".Acest
punctse va folosi gi pentru
uscaclUnea
gunt.
Alte indicalii: lipsa poftei dc mAncare_ roni_
fiere.

156
157

Nu uitafi! .s9teconstantdqi insa{iabili chiar cu cantitdti

-osi.insolitd.de
crescutede apd
eliminareiuno.
;il;?;
unndestecaracteristicd
diabetului
"""lta1l
Sinuzita
Ogge]e din jurul nasulqi, maxilarul superior, frontalul,
^
sfenoidul
3i_etmoiOulau in interiorufi;; ;ifi;;;il^;ffi;
sinusuri. lnflamatia
.mugoasei,"u Cur.-.unt' ciituqite ;G;;
goluri,-produce
ac'eaboalacunos."ta
suunumelede sinuzira.Ea
poatefi o complica(iea rinitelor(inflamagLmucoasei
nasului),*a
unorboli de diirli, a'unorftaumatlsme
sautumorial" f"b;. -'"''
Bolnaviicu'sinuzitlu" d;;ii-A; ;;;-;
tenie_oi-n"a.,-Jut".l*"nicdcutour.rin:odrlrir".lrgenmucopuruNu incapenici,o.indoiald cd sinuziiase va tratanumai
de
-. medicul specialist.Tratamentul
cdtre
acestuiailii
h;plilt.;
*tUt
*l'ori1i, impotrivadureritor,ji priripun"*ru.
Me*cma
tzdrtronardchtneza
ne sprinecd sinuziaesteo board
produsdde energii perversi,careint in organisIrin-irit"il"]
^*^*diul anumitorpuicte situatep"-.ti?i"mr itiLiti.riri'gr"r.
se va stimula,:,oo,,',,
..,,,,, . 'ir'Fgntrusinuzim'maxilarE
,,,,

r Pentr3siuuzitafrontald,se va sfimula un alt

punct,'nUmit
,,Palatutr
ingeleptulii,,* VGzr _ (fig.
,132),situatpe ve*icala,irsd p.in nijt;;l nasutui,
la loculde unirecu pieleapdroasa
a iuouiul--'*'
A lte in dicalii: eefaleecu Iocalizare.frontal[.
. rehtrl duierile,dettp energetictNN (surde.
abuhdente)folosili rnanevrelede totnilfr):rfr"
r Pentrudurerilede tip energeticIANG
{vii qi
flrd scurgeri) folositi manevre
Ie 3i j iiii: r r i n.

Sughitul

Cine nu cunoaste
sughilut,aceainspiralieprofundd,bruscd
si insofitl de zgomotecaracteristice?
bl esteprodus,decon_
trac\ia spastici a mu;chiului diafragmei, datorita tidili,
ingerbrii rapide de aliniente,in specia"lreci, emo1iii".;il:^i;
toate acestecircumstanles,ghipl cste trecdtor.ii dizenterie,
enterite,peritonite,encefalitefoate persistamai
,'_::,
ti*p.
;':',',.,,punct'S,,,pe.-,a*t,,meridiah,,hriiu*it
;;fiJiiir|[';,
Destul
......."..mir'esmktai'7':,''-,.1g.il..'.tfg'1r$;*it.,.ii'ta-iliIt'gih
de rar, sughigulestepermanent,deveninrtastfel
-.,1; o ii_
$
firmitate.Un asemenea
bolnavno ,. rnuipoatealimenta,nu mai
poate
dormi. Seciteazhcazuride sughitsurvenitdupi o
ft
,,Palatul
puternicdsi oprittot cu ocaziaunui eienimentasemandtor.
"_;ii;
inleleptului"
sughi(uluiocazional,carepersisti torusimai mult
,,*]-foliiy."
ump..dvenmd
supdrdtor,
se va recurgela uria din urmdtoarele
ia
remedii:
$r,
p
- inspiraliiprofundesi prelungite,pe nas;
cAtmai rnulttimp posibil;
9prjl"3respiratiei,
repetatd
. .-_inghilirea
de mici cantititi db api rece,in timp ce
o altSpersoand
apasdcu palmelep. ur*"hil" bolnavului.
Daci in urmaacestot.manevre
sughitulnu va inceta,se va
apdsaputemic,cr.rpumnul,in capulpiepiului,sause va fixa
in
acea-qtd
regiuneun prosopindoit, pesie care se va trece un
I
bandajabdominal.
miresmelof
Acestava li rnen{inuttirnpde 24 de orc,chiardacdsrshitul
^
Fig. 132.
a rncetat.

G,

158
159

,,'Shmac
--Cenffd/t'

I
i.

#
r
iPoarta marco

;
'\
*:

\\_._/

n
Fig.133.

, La oprireasughituluipoatecontribui si masareaurmdtoarelor puncte:

.

I ,,Paartan ere - Fr: - (fig. 133),siruatpe abdomen,la extremitatea

coastelor
XI * disperiie,.'
Alte indicagii: vdrsituri, dweri de ficat - dispersle
. ,,Stomac
central"* VCrz * (fiE. 133).situat
la jumdtatea
distan{eldinfreombiticli vdrful osului stem* dispersie.
Alte indicalii: sporliviqi arti;ti, pennuintdrirea
muqchilorabdominali7 tonifiere.

Tabagismul
ToatS lumea stie cd tutunul este un real pericol pentru
sdndtatesi totusi de fumeazd,mult, chiar foarte inult. O'statisticd recentdne spune-ci mai bine de 5lyo dirt popula(ia adultd
funteazl, dintre care 29o/ofemei.
160

De ce se fumeaz[, totuqi, atdt de mult? Iatd cAtevadin rdspunsurile primite la aceasthintrebare, cu ocazia unei anchete
ef,ectuateprintre fumdtori: ,,Fumezpentru cd md stimuleazd,imi
dI curaj"; ,,Fumez pentru c[ mi relaxeazd"; ,,Fumez din
obiqnuin![". Au fost si fumdtori care n-au ,justificat" nicicum
consumul licitului drog.
La intrebarea care sunt consecin{ele fumatului asupra
sindtSlii,cei mai mul{i n-au qtiut sa spuria micar o boal6 generatl de acesta.Tuturor fumdtorilor le vom veni in ajutor, pentru
o eventuald anchet6. To{i fumdtorii - gi chiar vecinii lor, nefumdtori - trebuie si qtie care sunt efectele fumatului asupra
organismului. Fumul care rezultd din ardereatutunului con{ine
o multitudine de elemente toxice, ca: acroleina, o substdnli
iritantd care atacd mucoasele aparatului respirator, provocdnd
hxea; nicotina, o otravi specificd pentru sistemul nervos, cu
efect la inceput, excitant, apoi paralizant; oxidul de carbon, care
altereazdfunclia de oxigenare a globulelor rosii; hidrocarburi,
denumite gudroane, al cdror rol in formarea cancerului este
unanim recunoscutetc. Fumatul provoacd sau favorizeazd multe
boli, printre care; stomatite, faringite, laringite, gastrite, ulcer de
stomac, cancer la btz6, limb[, laringe, pldmdnl, stomac, arterite, bronpite etc.
Iatd, de6i, cd pldcereaefemerba scoateriicdtorva rotocoale
de fum se poate solda cu una din bolile de mai sus,
scurt6ndu-neviaJa. ,,Dacd,nu as fi fumat, spunea marele clinician rus S.F.Botkin (1832-1889),suntconvinsc5 aqmai fi tr6it
cd\iva ani, frrd vreo suferin!5". Dupi 80 de ani de ia afirmatia
savantului rus, un studiu efectuat in Franla avea sd ajungd la
urmdtoareaconstatare:un fumitor de 9 ligdri pe zi triiegte cu
4,5 ani mai pu{in decdtun nefumdtor; la 10 ligari pe zi, cu 5,5
ani mai putin; la 20-30 de ligdri, cu 6 ani mai putin, iar peste40
de ligari pe zi, cu 8 ani mai pu{in.
Argumente,deci, suficientepentru fumitori, de a-i convinge
si se lasede fumat, cdt mai devremecu putin{d. Suficientesunt
si metodelece pot fi folosite in acestscop,pe primul plan fiind.
desigur,voinJa.
I
O statistici a anului 1970, efectuati in Fr-an{a,ne tlezvihrie cifre <le-adreptul
infricositoare: din cei l0 000 de decedali prin canier pulmonar. 9 000 fuseseri rnai
rnul t s ai rrnc i nuti n fumatorii nrel erati .
tol

Torticolisul
,,Valea
adundrii"

Plrntorticolrsse in{elegerdsucireag6tuluiintr-o.parte(in I'

latin6: br r us:rdsucit;i oIlim=gat), datoritecontraclieimugchllor din acearegiune.Ca qi lumbago,torticolisulse.producein
urma unui efo? muscoldr local,-cauzatde pozilia rigidi Ei
incomodi a gdtului in anumitesitualii: vizionareaunui sp-ectaplafon,dormitulpe o perndnepotriviteetc'
col, pictarea-unui
pbate,
fi intdlnit cu ocazia unei suferinle a
mai
Tortitolisul
coloanei cervicale: hemie discalSsau artroz6. In asemenea
situalii, la producereatorticolisului un rol de seamdil joacS
frisul siumezeala.
-in braCticdse mai intdlnegteun torticoliscongenital,ca o
a muqchilorsternocleidoconsecintda dezvoltdriiasim'etrice

,,Punctu/
diafragmului"
,,Punctul
pldminu/u/'

timpulunormaioiliiiti' dobdndit'in
;iJiil
'iiliiiolti,i,
newe obstetricale'brutale.

Fig. 134.

Printre numeroaselemetode pentru abandonareafumatului

se afle si acupunctura,cu ajutorul cdreia se poate actiona asupra
voinlei, dar mai ales pentru provocarea dezgustului fald de
,,buruianamo4ii". In lipsa unui medic.acupunctor,incerca{i
presopunctun. Iatd cAtevapuncte ce se recomandd a fi masatb
zilnic:
:.t ,,lntdlnirea miresmelo:r"* IGzo -'(fig. 134),
'
situat irr apropiereaaripilornasului * tonifi[re:;
,, ,
) ,,Valea qdunarif il- VBg - (fig. 134),siruatla
6 mdsuri deasupramarginii superioare a ureChii tait|iere.Acestpunctestefoartemultfolositde
aSupunctori in.Extremul Otient, la intoxichtii de
...,::l':]:::::...:....':.:.:ll.Ur*tdardIb;
'.,,Punduldia|ragmultlj..;situatpe:rdd5cina
'
helixului;

:.

'i,
&

urechii, nurnit[ conca.

Ambele punctepot fi stimulatecu unghia sau
-- --lilrotunjit

inaintea inceperii unui astfel de tratament,persoanarespectivS nu va firma timp de douSore. in tot timpuliratarnentuluinu
se vor consuma alimente sau b[ufuri cu gust amar, care pot
,,ttezl" pofta de fumat, tutunul avdndsi el gust amar.
162

Pentru tratamentul torticolisului, medicina tradilionald

chinezd recomanddcompresecalde locale, ventuze, masaj,
acupuncturigi micromasaj.Cele mai folosite puncte sunt urmdtoarele:
: ; ,:j ; :, :t :;Fei fra,eerai:lu|',i,:;.[S15
'1(tri$r,1.35),;'sltuat
. . '.,,pe m;tgfuls5..,iosterioarft:.a,
ephiului:,,sffioglyi;
::::: ,: :60*rstiidiani,pe,orixlffila,ce.,fieCe
.ptid unghiut
...'.'.:':''':'i'hnrluiiferibt.-..:.4*u*o,u..'..'.:.'.'';;;.:..l.:';;|]'||

Fig. 135.

163

(tl

V
a

.Fig. 136.

* {fig, l3S}, . .
' ,' '.. | ;;MIAqti:ne'vdnturilOrtl':..!82s,
:',,, iituq1,$e.ce4f,{,pe;.grizontala
cer*eii perl,i,bioU,ii ,

'fficl'tj;;rT
'',, , '

turiledesubprotrue"aiitele
ocoipr-, ,'

,i,

i ''Pentrutofiicolisulnou-n6sCututui
Sitl:Capiluili. r:, ,
,. mrc,s!reppltr,
and6
msaewe
(frgi
Slri
alsi
l3d a,b,,c)1
.I
'
blende,
putpidegutoi"i;
cu
pg
'.19:15-prgCinni
.''''mu$chii.eefei(a);

cup,rpaoegetufui
oer ''
' r;i"lffi1$fffifr'11?ffdq
. Jpll5 presiuni
bl-qqde,
cupulpadegetului,
pe
gdtului(mu$ihiulstemocleidofrisrciOiant
i"j. -- -

Toate acestemanevrese vor executade trei ori pe zi.

b
i,

Cirie a avut trac iqi mai aminteqtecum ii ,,bdtearf'tdmplele,

de senza{iaunui nod in gAJ,care nu disp[rea, cu toate eforturile
de inghi{ire, de articularea primelor cuvinte cu foarte multd
dificultate dincalza usciciunii gurii. De cele mai multe ori, toate
acestefenomene sunt precedatede numeroasedrumuri la toaletd.
Pentru combatereatracului, cei mai mulli recurg la diverse
medicamentetranchilizante. Ba unii, in credinta ci alcoolul le
dd mai mult curaj, consum'i inainte'a evenimentului respectiv
diverse ,,tdr77".Ambele mijloace vor deveni, cu wemea, nocive
pentru organism, pentru a nu mai vorbi de influenlarea, in mod
negativ,a ealitdlii interpretdriila artisti, de ratareacompetigieila
sportivi sau a examenuluila studen[i.
Pentru prevenirea tracului, de mai multi vreme se folosesc,
inaintea marilor competitii sportive, psiholbgi, al cdror rol s-a
dovedit extrem de util.
$i medicina traditjonald chinezdrecunoaqteexisten{aacestui
sentimentde frici. El se datoreqtevidului energeticdin meridianul cordului, cunoscut ca meridianul activit[tii psihice. Stimularea anumitor puncte de pe acestmeridian poatepreveni tracul.
r Cel:mai uqor punct de reperat este denumit

::::
:::
i:ti,::r,::::rr::
i:::it:rn
:::l:::.ll:l.:.:::::ll:.:l:l.lcfosc$t;.;.:'$i1.;.1.;sf

I
,
!,''

n;.:,In:apfopibtga.,'mar$inii,,inte.me..ai.,8nt
.ra$lui ,
i.iii:..'..i:i::.,:....,l1
; . . . * . t o . n if ie ' re . ' ' ' . ' ' . ' .
ll;:.:::::::::.::l:::::..:l.:l.:::.l:::.::lllc.:.:itditaf-*.te;':ilip6timie
l
: :
palpiitafii-diiper$ie.

Tracul
Tracul estesentimentirl neliniste.de frici, pe carecei mai
!e
mul{i dintre noi l-am trAit de
mai rnulte ori in via1d, .; il;i;
unei manifestdri in public: examene. conferin{e,'**p-r,rfi;
sportivesauartisticceic.
Tracul se int6lnestemai frecventla artiqti,mai ales la clebu-

,,Punctul stdpinirii
de sine"

-v=
-.s=

se^.nap.ir"'ri@iiil p*st*,;.
Xl,,1'j3"1,1T,*
lir...jatori
dfiJo.r von
Karayan,,.intr-un
interviu,' spunba
cf in
!_fteonrt
rnreaga sa carrerd..aputut studia tracul, manifestafsub dif'erite
ronne' ra toF artrstlrrnstnrmentigti
sauvocali cu carea colaborat.
164

Fig.137.

165

It,

&

$
p
i

Fig 138.

Fig. /Jo.

uIui. aIdturidemeri
dianer
o,,,lill;11.il':?i'i::If:"^i'c
e corasupra
tulburdri
Iorp;lh;;,; ;;;
pout"
itio.iffiil,i:ififieazd
t ,,Cosacomarilo.r,,_
gr.a (fig.
verticalace heceprin *u*.tln,,iu"u I3S),,iiru, o.
mdsry;ilciliculd - toniliuiil'* rPrlximativ 1,5
Alw indicatji: i"*.*
'int"tectual,supdriri,
qocuripsihicesaufizice*
rirniil.'
poatefi masat fdrda ft dezbrdcatde
O".fir?.r,Ulrnct
haindsau

Tusea
Printresuferintele
clle

scutesc
pe nimenise

.nu
numdrdsi
l#jii, r'jil j,:.,*rr p.*u".*aIi .uoin"tu
r medicu
lui,
"ii"

I
I
j

Pentru clinician tusea este de mai multe

feluri. Noi sd
retinem.doar doud: ultecla, c6nd este irrftita
A"
!
spute, si uscatd, iritativd.
"li;.;r;;;#
Atenlie! Cancerul pulmonar sau tubercttloza
pnlntonard
pot de.bitaprinlr-o banala use usii]-a.'-'"

tul"p.."ful tusei,..i. O. la sinein{etescd el

se
.-"j:,E.::!19
rnscnem tratamenturbolii care produs-o.
r"t"qi ,;"f"i;..
.a
remediinaturalesi nentru.acest
simi,iom.f"r;;;;lj;;;;;
ci, dinipbtnvd,va. fi u;uratd.pentru a se
favoriza
lliP:j::
errmrnarea
produseror
patorogice
hin a.dor.i" uil"qr.."i;.",
fiind
aaunatour"va fi comb[tutd
::-*p toate supdriloareiqi.tgt"oAate
pnn
mijl0acelepodibile"printre u."rt"u oeoseuit
caces-audoveditacupunctura chiarprlsopunctura. ae #J
rat6dou6
;i
punctecu acliunecalmantd
asupra
tuseiuscate:
.,;Salt sBrecer" :.Y.Czz
:.
- (fig. 139) sitnat
.
-- :":'
deasypra
scobituriiosului,t*rn:_lJi,-nere_,,
.

-- .lfc.rrr:-if{ii'i'lEl,
. ,,Miitocui
piepluiuiil;',

situatpe

gsul itern; tn rnrjloculo#ontatii-c.,i.Je,j

pnn cetedouamameloa.ne
_ tuniliere.
HflX',*:'":""'it":;':i:T;,:f"'J'i:'lt3'*'li'tTfri::*ffi'r',',::
AIy indicafii: fncd,angindpectorald* diin;ersie,
la niveluip.lIm6nului,
Aar;i in ait;"ffi;i; cumse
''u;'ffiH,1-frjilTyh'fi1*
,
unelebolideinimasaunervoase.
intampld
in
Xtr;:#;;
_ pr *' (fig,139j;,;itu;i,if.
centrat,,,
ild;h;ffij;:.;;
.

166

I useaesteun act reflex.

excitaqiapentru producerea
sa fiind

eitrernirareaspaliului Ir inlbrcosra
| :h ;; ; ;; ;.-',' :

167

ALt iidicatii.

F4fg'ffifls{*1tr#ffi{il,

ir#i#T:hfi
*i"g;ii!ffHLi;#jdtf
g:

,h(

(r5.ringuri
o"o#liiLHTfiiiiff*:.1y eraz

tl

;:iff;: i"#i#ff,ffi %flgiiifillit

,*.,*

la cotiturd,,

o. ourflje;*q
.--purtarea
medi,fu^rrelastici, gimnasricd
tratamentui
il;.i';ff;;;H,,.

numaicu avizul

ffijl,.ill,:t

Varicele

[?:!;i:T.'.i,,1-,.J'fi
::"h';,1?#,i#,11ff":
;::,*:ft
pu-ncturuidfi
;;;;
rneridian;";;i;;J,i1:i.'f,.::H.'ffi

Varicelesunt dilataqiile
anormalesi

rrcatului.Se deduce.

l;::ii",":=;J3lt1,#r,'i::l;'k#JipilipFi,i"rl?:,.",:

tapersoanele
caresraumutr,in,,o
in speciat
i,-,'"iii1111tef9ar.e.

_r,.Acgstpunct este denumtitt-,,-t)o,

j,"!Tg::--Ii*i.il:"qi#?,1?:"S::,|Lf
i?i[,'3,.'i
;tr*,l:;J"ii1';1",i,+;xtr;i#
:'?ii
pentruvaricele
de
*.innotoi-iiiiri.l
greutate.
fac
::^i!Ilinta. varice.oaronraunei
.

au:H
;::1lut',^?!#i
ff;ffAoir'
ls*
::::r.,j:ii:t;1,::Lrn*r"tlf*y,.,":"#lTi:ll":li,:H:
rS
* i."r iiii*il,
circula.tusufui

nu

gravidele
facvarrce.
lo,1t9
vancele

multtimp in picioare
si

p o t a p d re as i l a
,
ni veful al tor ve,1" .i n i ,,* .r ^
lul, la bolnavii
in juruf esofasu^
cu
htpqtita

;;;;""1t' (ruperealor
una.djn cauzeter":i.9:i
fii"nd
proouciind
regrunea
h"roroi5i'"ttto'i'LJ;;;:l*
anusului
r"
regiunei';;;ii
va'cocerur,in __b.Jneu
,eei.h_inurri.i.iu-*".;ffi1,:

sarcind.

r,il,li,l;?rHrls

sec{raverlicaleice t .9. pj*irginri

uorizo
rrruruo.ira
fr iTifli
_c

;
t,A"::l"Uff*f"
#Tlf"ru;;1
*fr#!l,
areunrorJ"*"uitincircuta{ia
,ur*iiiT?ittX..T"
"i

tradiqionale
chineze.r"ria;a,iri'rJi

varicelor
ptan
_estedestulde
-,^_rl3,u^r".ntul
studndu-se
pe primul
mdsunre
de
preveni..,o.i::^tY9ios.
ev'tareastatulutpretungit
caremenfiondm:
in pi.iouintre
fixf
t' maralesin poziqii
purtdrii de.jartiere
^^-^-?ujlu."a
sdngelui
in venetep-icroaretor; .u." impiedicdcirculalr-a
- tratamentul
* men{inereacorectal-clnstipaliei;
uneiriguroase
--DsrvqDsrBrene
i;id;;rn.

,,Co/ina negustoru/ui,'
sau
,,Punctu/ venelor"
Fig. l4l

a membrelor inferioare;

168

' in ulcerele varicoase, acest punct

are sr o actiune cicatrizanti.

169

r*#ii#rffi
effiry,_!i"*^,
'{,x#;rH*}frii#*
n"""lilTiJl"'?i-Tx*
ini1rye, maicard,

'ittapte.utJ-iiiuoit
cu decoct
,zi);
dJ't);i .:T].p"de
ceap5,
rniere
inourritiu
( l*z"e*'ol?T):uscare
(r5ringuri
* *#[lT,HX;n:*:'^'yy g:praz

i # iil'ffiT3#'.:Til1,'t':
;3i,T#=
lfil
'
Varicele

jft*
o. r"lf
.-- purtarea
i. gimnasti
cr medi
?j.,:-q
tratamentui
^orelastic
riri.ri'.r#t'
p"#,.. numaicu avizul
iiJh.f,il,it
Textelevechi chinezesti.citate
de

I/uricelesunt dilataqiife
anormalesi
ca ulmare a slibir

t,at"ar.iJffi
j:#df if :fl:ff"11?.'"".1
;:'#l',1,1i;l
Ir'e'oare'inspec
.fi

:if %'"#l'l'rff ::::',tt1i ilp"in'

;i;:''

a" u cotiturd,,
).D-*r

iaI

datoritd
proiesiei'
urtrmere
lunide,ull9 P" Jot' dL'ti'!,i'ioutt'

j
gti
ffi:
T;1ilg
;
:y^:
i:li",p
Hl'tri
I
rlFyffi
t'redltatea
venoase
"'lil:
joacdun ror
anevoioase.
rof de
.""i'r"j:t:l1t{t
a" seamd
in nro,
ce explicd

t;;;;'
#i #'?'ff
ii:'X
videre X'ir'Jtr''
s
Jiffi:i?i;i."!1
"'
\T::
li
pot
apdreaqi Ia nivelul
,..,
Y_rtl.9le
altor
Iul' la bolnaviicu-':
in jurul esofasu
esofasrrcirnl;-;^^::,'^"='drt(''tvene:
t'tpuii.i ;;;;,ut!t'in

una.din cauzete,#1,":1
(ru'perealor fiind
producdnd h.roroi-Tli 3""ttd'i'uJ'*,li,'"9t' regtuneaanusului
varrcocetut,in r"n;,1ii:^inregiunel';;;;;i'rn'

urri"i-ii-fi;i:il,,r?,'l
sarcind. ._D.Jneu
l,li#;?#:tig

S. de Morant.ne spun cd
produs"
g:-git*tlii*ia .i#rgeticd
X1li..,l..sunt
in meridianul
rrcaturui'
Se deduce.
deci.ca

rtir"iii*'[unctuJui de pe acest
meridiancontribuie
la prevenire,
;;;";l"I

g::i,yx,
l,ff:,.fi:
df#g
:r:t:F:.
[i.ff;,
;"
-,t,;;y;;;,

?#5:r'r#iillililtr=

i'giHt'
gt
r"'",,,i'"
_ga!;;ie,
',t:?,1,;
"-r;;;;;i
"it!l-,'ffi
sPsi
ine r+rl'

ilil;;;
'ii.'ii
.r1,
:',T:nffi,TSfJfi HiH?."$
"i,rl"r"i i,i,*il,
;
:{fii,i'?,',#{J^;

r,:W ::ixf*r#trT,:f
j Ij:?
*fr
_ff
areun.or
tradiqionale
chineze,*"riAianui'rJi

J.o..iitincircura{ia
ra,ruiilliitll."T*

ios,
0,,1Tmil:
peprimu,
['s:T","$ff
:::yo
fl],
i?Hfl
ff
euttatea
care
men{ionrm:
statulur
prefungitin pi.iouin""

fi*f
e, mar alesin pozi\ii
- evitareapundrii
de. jartiere
^
sangelui
in veni:tepicroareror; care impiedicdcirculalra
- rratarnentuI
corectal-cinstipaqiei;
- men{inerea
uneiriguroasei.gid;;
membrelorinferioare:
1 68

,,Colina negustoru/ui,,
sau
,,Punctul venelor,'
Fig. I4l
' in ulcerele varicoase, acest punct

are sr o actiune cicatrizantl.

169

ilfirilr#fr,rffffi;1,{ffi
ffi$

de.caractgnrtl
,,funC1ie
::.lXte rb@ii; b6ide,pjcioary-.reci;,c;
decoit,Ue

,p$41;.:r*ffii:sjit"flHf
fjr*i{r,i
Fd*,de,floriaecoaoa
.soiiiiliii"-i?,ii"f,ni.;ii"
#hi* iir-#;
ffi:'S'b'ft
oT;iT::it#i.Tfd
trar'oe prcloafecu apErecer,zilnice;:

invelirea
g:j l*l"t intrlotrenza
*rriati-in-fi;.#";,ri*;H

Tl.
l'#,H'i:fr','Lrffiiffi
,,1',,:{f'

!,
I

i
Virsiturile

Eliminareabruscd.;iexp lozivda conf,nutului

stomaculuiseint'lneEte.inunerebori'de.'itom.; (;H;
cancer.
-;ld;;;;",
indigestie).
are
veziculeibiriare,in intoxicalii
i" il.r" -b"Ji' riir.&ioase,migrend,tumoricerebraie,
.ur.inaiin pr*"r'. il;]*ij
;rt
Vdrsaturile
susarirorse
datoresc,
ln
maremdsurt,greseliror
inarimentaqie-sau
"*ilu"r
inreqiiioi.
vr;16*riiii;;;;;,1,;i;;r?iiiliili

digestiv,
sufennqe
destuldg
Tr";p"J
ilrui; il;ii6G;;#;:,,
Dacdvdrsdturile
prezintd
unul diri

urmdtoai"i"
vor fi considerate
"uiu.t".q."f" ,
,,ugsen1g,.,
ar"ur".f p"at.i.":j;;i^liii"

bolnavului,dacdnu seialunidsuritenecesare
:
- 4ur?con{inalimenteingeiaiein-ui{n"t" z+de
ore;
-^-,
- daci survinnoaptea.iiu"rp".iufloieste
fcfria;,
-

,^
Fig. 142.

Virs[turile, conformmedicinii traditionale,suntprodusede

un surplusenergetic
in ,,Focarulmijtociu".
:::ll:.:l::::l:::l:::.l::::l:::.::,.:l:l.::l:::i:::V;a:.;.mt'*l..'se..mas.dmp'cH
]:::i::]i::::,i::,:i:]:ii::].::]i.dint{s.$#ic.p1.'y{$ilosu}uigtenl..'
';'. .' 171191ys,t'i
-'St; * ffig., 143),sittratla 3:mhsurisub
,
rotulei,
intt-e,,
ce-f:doui oas;qle' gambei
::::,::::::,,Vefd
{tihia li .peroneul).-taniliere, ;;;: :', ,:::, : :
(o cann
, : ': , . ",,;;Aluteryg{ii:i4t!4er'de
s nie,Oe:
:,
flori',depelin (o'cas6,Bs
si);,infuzie :
';,' ,'pezi)f ,i$1gie,'<te
::::'::.:'de:'mentil Fnffu,:vffiturilegpvidblon,;infuiede '
:, , ,.
..i::' :: .: ' :'
e de.roini$(2*3efni pe'Zi)1.
'

ogiavidh,
.,i rr"*"nlesporitaf

9::i 1ry-lt"^
-oaca
sunt inso.-tite
de constipalie,
r -'i--' dureri.abdominalesi
staregeneraldproastd.
i
Tratamenturvdrs'turiror.diferS de ra
caz
venite cu ocazia unor.intoxic"tj; ;;.;;oluntare ra caz.cere surslu l;;;hr_
tare,nu se

vor combateci, oinipoiriva,'ro, fi[ieUil:

i#;;
existd,acesteavor fi provo"ut" i-Jiui p.in;r?;;'_ijl""d;i
mai la indem'ni fiind atingei"" i;;tdi
it;rusorului). vdrs'turile
carepun in pericolvialab-olnavului,
din'cairu muolor'pi"id.;;i
deapdqi sdrurimineralb,sevor.ornbut"
170

Zgomotelein urechi
De foarte multe ori unii bolnavi cu hipertensiune
arteriali
-de
sau suferin{eale urechii iirteme se pl6ng
percepereaunor
zgomoteanbrmalein urechi,sub formaufor flu'ituri,'fluier5turi,
vdjdituri,bit[i de clopot saude ciocanzgomotese percepmai
ales noaptea,cdnd bolnavul sti cu capul pe pem[, ele produc6ndu-iinsomniirebele.Aceastbsuferinld mai poatefi in171

Fig. 144

CUPRTNS
talnitela b-olnavii
psihicisauin cazulintoxica{iilor
cu chinind.
Lresrgur.ca
sl^alte_cauze
se ascundin spatelezgomotelorin
urechr,eleputdndfi descoperite
numaide idtre melic.
Pentrumedicultradilionalistzgomotelein urechisedatoresc
unui excesenergetic.inmeridianul,,Treifocare..,ele putdndfi
inlSturatecu ajutorul stimuldrii anumitor puncte de^pe acest
meridian,cire sunt:
.
:
,,Ecra1tu!'.*,T!n (fig. 144),situatin scobiAtte indiragii! iinrdirate,voibire difieili _ nni_..
. f i e r e ..''''....':.::'
o ;,poarla urechii",_ TFz:_ {fig, 144},situatin
,
scobituradin fala urechii,c-ese'to:*eazi ia"a,*i
'
deschidegura* dtspersie.
. .AltA iytdfaSii: boli de urechi- dtsperiie;:sporflvr ql artlstt(cre$teacuitateaauditivd)_ tonifiere.
AItc indica#i: ciupireaenergicda marginii ure-

;Xli

tnClusiv
apuncfiitui
.. tT,*{;;T;il

(d,

AIte rdmedii: va punein urechearespectivdsuc de

ceapd'tnfiecaredimineald,cdtevaBicdturisau se
va introducein urecheun tamponde vati lmUlUat
in acestsuc; bdi calde la picioarecu frind de
muqtai
172

Cuvdntinainte
PARTEA

iNTAT

CE ESTEPRESOPI.]NCTURA?
CINE POATEFOLOSIPRESOPT]NCTURA?....
PRINCIPILE MEDICINII TRADITIONALE CHINEZE
Prin corpulomuluicircul6,in m9d ciclic,energiicare
provind'inCot*os si dePePdmdnt
INN-IANG""
fnloui.iiinlelevii exista'obipolaritate
invizibile
canale
unor
lungul
de-a
circuli
Bn"tsiil"
ir,ffnIDIANE..-......:..........
""-i?"
Pemeridianese gdsescanumitepunctecare,stimulate
(prin inqepdturiJe ac saumasa), pot amelioraunele
b o 1 i. . . . . . . . . . . .
pielii suntproiectatetoateorganelecorPe suprafa(a
p " t u i1 . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . .
Viata se supune;,Legii celor cinci elemente":apacarese prodtrc;i 5e
lemntrl-focul-pimdntul-metalul.
...........""""'
;i,;G ferairtcetare
a energiilor
armonioasd
Sdn[titeainseamn[scurgerea
in cirsurvenitS
pefturbare
prin cotp, iar boala,orici
1 o r. . . . . . . . . . . . . .
c u la { ia
ENERGETIC...........
DIAGNOSTIC

12
14
14
18
20
23
25
29
r1a
L
35
173

Edemele
Enurezisul
Febra ........
Frigiditatea
Grefurile

P A RTE A

crifa ........
Guturaiul

A DO UA

CUM PUTETIDEVENI TIN BLIN PRESOPLINCTOR.... 39

Tehnica
40
GHID TERAPEUTIC
46
Aerofagia
Alcoolismul

Alergia
Ame{eala
Angina pectorald
{sjmgl bronsic ..
Balonirile

Celulita
uonstlpatla
Constinati
uonvulsllle

Durereade umlr
174

47
48
50
52
53
56
58
59
61
62
62
65
66
69
70
72
76
77
79
80
82
84
85
86
87
88
89
90
9l
93

Hemoragia nazald
Hipertensiuneaarteriald
Hipotensiuneaarteria16

94
96

98
100
102
103
104
106
t07
' 109

l0
t2
t4
l5
17
I r')
22
I 24
t
l

2s

I 2',7
I 28

t3t
l: i?
14.
IJL

l3(
|:/
ti'

t42
t43
145
148
t53
Seter.........
156
158
Sinuzita....i.............'..::.:..:.:.......:...:..:.:..:.::.......
159
Sughilul
160
Tabagismul
l6:
Torticolisul
Tracul
Tusea
Variccle
Vdrsdturile
Zgomotelein urechi

r6/

163
I r':J
1 7( ,
71